aprilie” 1974Apiculture Nr. 4 — aprilie 1974 — Anul XXVII REVISTA LUNARA DE STUNTA SI PRACTICA APICOLA, ORGAN AL MINISTERULUL AGRICULTURH, INDUSTRIEI ALIMENTARE $f APELOR SI AL ASOCIATIEI CRESCATO- RILOR DE ALBINE Pag. SUMAR = Gindur gf sentimente. ale apieultori- SGrvadretase vovaragus ‘NICOLAS GEaUSESCY, cel dtl poopedinte Romane s GH, SP, SERBAN — — Despre uniticarea tamfitior ‘de albine {este ‘slabe in tana. ; Z, vorcuuescu _—-—~ Git olen pot recolta pe zi albinele. Le cus = Cum’'am ‘rentablizatstupina pein fecoltare’ de "poten st, Popescu = Procedee pentru valorificared cuie- sulul de le saleimul oye os . GAMAN —Posiuilitayt ‘de extinders a culturtl na Salcimului in judeful Vileea ©, nota — Padurile $1 pepinierele comunsie AL, POPA = Clteva aspeete in legiturd eu preve- Sires bollior 1a albine : §r. RAAB — Eflctenta turielor uleloase ca teram:- Ging" iocamicin R, FISCHER — Dispositiv pentru asigurarea stupalui B.A, 1001 a trengportul In pastoral st NAsTAC = Din experienja noastri in stuparisl pavslonar Se impune 0 strinsd colaborare in organizarea #1 [practicareastupiritu- ut” pastoral — Ordinut privind aprobarea regilamen- tului de. organizare. a. stuparitulul Pastoral in Republica Sicialista Ro- mania... ee : — Regulament privind organizarea stu pAritulut "pastoral in’ Republica So- clalisté Romania ‘ Vv, POPESGU —Agpecte din munea $1 rezultatele acti- vitagil Cereulul apleol Timisoara . C. L, HRISTEA 9 gonsacrare ce face cinste apleul- 1. OGRADA Im viaits’ Ja’ apteuitort cubanet | | —Mozaie apleol . . 1... nee —Documentar apicol . . 5. . . Calendarul apicultorutut N. TOPOR —Timpul probabd |. —Seurte stirt = De vorbé cu cititorlt 4 LO EA lm 0 a 4 2 mvs Apicultura Telefor Naw mr mae a nae 10 2 “4 w w 2 28 2 33 35 0 40 2 “4 “a 46 ro REDACTIA $1 ADMINISTRATIA: COMITETUL EXECUTIV, AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sectorul 2, str. lulivs Fucik nr. 17 12.37.50. LEME EE EF A FAT YA COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Presedinte Prof. dr. ing. V, HARNAJ Vicepreseainti : Ing. NICOLAE FOTI Prof. COSTACHE PAIU Secretar general : Ing. EUGEN MARZA ‘Membri VASILE CANTEA Dr, ing: STELIAN DINESCU CONSTANTIN FUIOR ION GRaMA ALEXANDRU MARCOVICL Ing. AUREL MALAIU Prof. dr. EUGEN MURESAN STEFAN NASTAC IULIUS ORDUG Dr. ing. LIA CARMBN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHi COLEGIUL DE REDACTIE Ing. NICOLAE FOTI — responsabilu! colegiulul, ing. CIOLCA JON, ing CIRNU IOAN, dr, COLTOFEANU NICOLAE, ing, HARNAJ ALBINEL, ILIESTU NICOUAE, ing. IONESCU TRAIAN, MARINOIU ION, prof. dr MURE§AN EUGEN, ing. SAVULESCU STEFAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA 1 ing. VOLCINSCHI TRAIAN membri ABONAMENTE : — pe trei Iuni 9 lei — pe sase luni 18 Hei — pe intregul an 36 I Coperta I: Flori de papadie (Taraxacum officinale L.) ae Rar ee 2 ae Fr tle 2GINDURI SI SENTIMENTE ALE APICULTORILOR ADRESATE TOVARASULUI NICOLAE CEAUSESCU, CEL DINTII PRESEDINTE AL ROMANIEI Apicultorii din toate unghiurile {&rii, insufletiti de unanimitatea si entuziasmul manifestat de reprezentan{ii poporului nostru la alegerea dumneavoastra, mult iubite si stimate tovarige NICOLAE CEAUSESCU, la cirma statului, ca cel dintii presedinte al Republicii Socialiste Romania pe drumul fauririi socialismului si comunismului, va transmit dragostea lor fierbinte si profundul lor devotament, urindu-vi cele mai strilucite succese in indeplinirea misiunilor de inalti rispundere cu care v-au investit reprezentantii intregului popor. In aceste momente solemne ei se altura votului Marii Adundri Nationale, se al&turd sentimentelor exprimate de tofi muncitorii, {Zranii si intelec- tualii romani, maghiari, germani si de alte nationaliti{i, cu cea mai vie satisfactie, cu constiinfa ci aceastd inalt& functie, spre binele si prosperitatea tuturor locuitorilor {&rii, v-a fost incredintaté dumnea- voastré, fiul cel mai iubit si respectat al partidului si poporului, per- sonalitate proeminent& a natiunii noastre socialiste, revolutionarul care si-a inchinat intreaga viafa liberti{ii patriei si bunistrii poporului, cauzei socialismului si picii in intreaga lume. Ne aducem aminte cu profundi emotie de indemnul si indicatiile dumneavoastra istorice ,,avem inci foarte multe de invatat si dezvatat, precum si foarte multe de realizat“, rostite cu un sfert de veac in urmi, in ziua de 20 aprilie 1949, Ia inaugurarea primei Expozifii apicole in capitala {rij dup eliberare, in calitatea de atunci — secretar general al Ministerului Agriculturii — adine intipirit4 in, mintile noastre si la fel de valabili, in prezent, ca si in viitar.Pretuind aceast’ scump evocare, permitefi-ne si vi transmitem si cu acest prilej multumirile si recunostinta fierbinte a intregii mase de api- cultori pentru grija parinteasca si sprijinul neprecupetit ce I-afi acordat pentru stimularea dezvoltirii albindritului traditional pe meleagurile roménesti, pentru continua afirmare a stiinfei si practicii apicultorilor de pe cuprinsul patriei pe plan international, prin cooperare cu organi- za{ii apicele din {rile asociate in cadrul APIMONDIEI. Cei peste 60000 apicultori care activeazi in cadrul un so ilor agricole ite gi crescitori de albine amatori care practic’ apicultura in timpul liber, in. gospodiriile lor personale din orase si sate, va asigura mult iubite si stimate tovarise presedinte NICOLAE CEAUSESCU, de atasa- mentul si profundul lor devotament si respect pentru activitatea desfa- surat, pentru lupta neobositi dusi cu infelepciune pentru inflorirea patriei noastre socialiste. Folosind prilejul actului de inalt& investitura, care a mobilizat intreaga naiune pentru realizarea prevederilor planului cincinal in patru ani si jumitate, intreaga masi de apicultori va asigurii ci va aplica in stupine metodele inaintate si experienta apicultorilor fruntasi pentru a spori numirul familiilor de albine si productivitatea acestora, si contribuie prin aceasta in masuré mai mare la cresterea consumului de miere si alte produse pe cap de locuitor, la cresterea productiei vegetale prin polenizarea cu albinele a culturilor agricole entomofile. Apicultorii va ureazi mult iubite tovarise NICOLAE CEAUSESCU, sdnitate deplin’ pentru a putea duce pe mai departe destinele poporului nostru spre culmile bundstirii i fericirii.DESPRE UNIFICAREA FAMILIILOR DE ALBINE IESITE SLABE DIN IARNA GH. SP. SERBAN Com, Vuleana Bai, sat Vuleana de sus jua. Dimbovita Practica apicolé a demonstrat cu priso- . sin c& este mai bine s& intervenim si si salviim ceea ce se mai poate salva, decit s& lastm totul la voia intimplarii. Pentru a demonstra autenticitatea aces- tui adev&r, voi relata o intimplare din activitatea mea de apicultor, desftigu- rata in prim&vara anului 1973 si voi expune gsi o metodi care desi a mai fost popularizaté de multe ori sub di- ferite forme in paginile revistei noas- tre, totusi multi apicultori nu o aplick tinind mai mult la numarul de familii decit la: puterea lor. Era pe la jumatatea lunii februarie 1973. Timpul se incdlzise foarte mult in regiunea noastra. Multe familii de albine facusera zborul de curajire si iegeau la cimp, bineinjeles in perioada cea mai calda a zilei intre orele 11 si 15, dup& apa si polen la floarea cornului si a alunului. Atras de activitatea albi- nelor in acea primavara timpurie ma duceam zilnic in stupin’. Fara a de- ranja albinele, priveam aceastA munca plina de viafi si de taine, purtind in ea germenul viitoarelor generafii de al- bine, dar si de recolté si sperante ale apicultorului. Cu ‘acest prilej am observat ci vreo 3—4 familii din cele 18 pe care le am nu ieseau la zborul de curditire iar ac- tivitatea lor in comparafie cu a celor- lalte familii era slab’. Mi-am dat seama c& se intimpla ceva cu aceste familii si m-am hot&rit si intervin imediat pen- tru ‘a indrepta aceasta situatie, curmind totodata si toate nepl&cerile ce urmeazi ‘ea unor familii slabe. A doua zi fiind mai putin cald ca in zilele trecute, am fost nevoit s& deschid stupii pe la orele 13. Am controlat toate cele 4 familii care le observasem ci nu iegisera la zbor si pe care le consideram slabe. Desi intrasera la jernat pe 7 si 8 rame, acum la 16 februarie, abia ocupau 3—4 rame dintre care cite o ram& cu putin puiet. Fagurii ocupati de albine nu’mai aveau hran& desi cei marginasi mai aveau cite 1/4 din supraiaja lor cu miere c&pa- cité. Totodata am gisit la aceste familii mortalitate mare, umezeal si rumegus mult de ceara. Acest fapt s-a datorat — cred — in mare parte nelinistii provocate de pa- sarile de curte, care au p&truns fn stu- pina, precum si de pitigoi si ciocini- tori care au deranjat cu zgomotul lor anumite familii mai expuse in drumul lor, deoarece nosemoza sau alté boald care putea si se manifeste in aceasta perioad’ de timp nu am observat la albinele mele nici pind atunci gi nici dupa aceea. Asa c& aceste familii riscau si moara nu de foame, ci de frig, ele fiind putine, formind un ghem prea mic, incapabil sa-si menting cildura si si creasci Puiet. De aceea m-am hotdrit si fac din aceste 4 familii slabe una puternic’. As fi putut si fac doua familii mijlocii pentru perioada aceea de timp, dar vo- jam s&-mi formez pentru floarea tim- purie de primavari’ — prun si mar — care la noi infloreste intre 15 aprilie- 1 mai 0 familie care si aibi puterea pe care familiile de albine o ating in mod normal abia la 15 iunie. Am vrut sa m& conving pe deplin de randamen- tul familiilor puternice. Asa ci am tre- cut imediat la actiune, procedind dupa cum urmeazé. Mai intii am deschis si 3Cor tnflortt despachetat stupul ‘cu familia in care trebuia sa intre si celelalte trei famili, pentru, a face loc necesar introducerii ramelor cu albine de la ceilalti stupi. Dupa aceea am controlat celelalte fa- milii pentru a vedea situatia puietului si a mateilor. Suprimind trei dintre m&tci, am ales pentru unificare matca cea mai dez- voltala si viguroasi, care avea puiet de- pus mai mult si compact pe fagure si pe care o stiam din eviden{a ci este mai tindra. Am introdus-o impreuna cu familia ei in spatiul aranjat dinainte in stupul respectiv, avind griji totodata sd stropesc fiecare ram&-cu populatie, 4 cu fuici de prune de 32°, indulcita cu vahar, Astfel am reusit s& dau tuturor familiilor acelasi miros si si le deter- min sa se uneas md pagnic si sigur. Totodaté alcoolul are si efect dezinfectant asupra organismului albi nelor. Dupa ce am introdus familia cu matca, de la am continuat apoi cu fagurii celelalle familii stropindu-le de ase- menea cu fuici si avind griji si pun fagurii cu puiet in centrul cuibului, tofi la un ‘loc, iar pe cei cu albine inca- drind cuibul de ambele parti. Dupa aceastii operafie am dat familiei unifi cate circa 3 kg de sirop, in proportie de 2/1 (doua parti zahdr si o parte apa), sirop pe care l-am facut si turnat in 2 faguri cu care am incadrat de ase- menea familia, plus circa 4 kg miere existent pe vreo 4—5 rame in cuibul familiei rimase pe loc in stup. Asa c& familia dup& unificare a ramas cu un total de 7 kg hran& plus polenul existent pe fagurii din cuib (pastura), o mated bund si 12 rame ocupate cu al- bine dintre care 5 cu puiet cam o treime din suprafaja lor. Am impachetat fa- milia cu ziare gi saltelufe atit peste po- disor cit si lateral dup& diafragme pen- tru mentinerea mai bine a temperaturii optime dezvoltirii familiei si in special a puictului. Am deschis urdinisul pe 0 lungime de 6 cm, lasind familia in de- plina liniste mai bine de trei sapta- mini, luind totodata si masuri’ pentru’ a nu fi deranjati de pas&ri. Timpul in- rautitindu-se dupa aceea, albinele nu au putut iesi afara, iar eu nu am_putut s& le controlez decit dupi 15 martie cind timpul a inceput si devind iarasi mai cAlduros, permitind zborul albine- lor. Eram foarte curios si vad care este situatia familiei unite fata de celelaltefamilii. Deschizind stupul am gasit fa milia respectiva pe 12 rame pline de albina din care multé tindré, 6 rame compacte cu puiet dintre care 4 capacit, mierea cAcdcita neconsumata, in schimb siropul si polenul existent in faguri la unificare consumat complet, familia si matca foarte vioaie. Pe cind la celelalte familii abia am gasit trei si patru rame cu puiet, deci chiar cea mai buna familie a avut cu doi faguri mai putin puiet decit familia unitd. La floarea prunului — 15—25 aprilie — timpul a fost nefavorabil cu- lesului, cu nor, ceata si frig. Spre sfir- situl infloririi. prunului timpul a in- ceput sa se amelioreze treptat, asa ca de la inceputul si pina la sfirgitul flori marului am avut timp bun pentru cules. De la floarea marului am avut prima bucurie si am obfinut primul succes. Familia unita a reusit in 7—8 zile stringa hrana necesaré bunei dezvoltari pentru sezonul activ, adunind si un sur- plus de 5 kg miere, 2 rame pline, pe cind’ celelalie familii abia au reusit si-si string& strictul necesar pentru o lun& sau doua, adic& cam pina la floa- rea salcimului care la noi infloreste in jurul datei de 1 iunie. ‘Aceasté familie s-a menfinut tot anul__ in fruntea familiilor din stupina atit” in ce priveste productia de miere cit si de ceara, dind totodata si 5 rame cu puiet cipacit, cu care am facut doud nu- clee de rezerva cu mitci de Ja alte fa- milii care voiau sa roiasca. De aceea recomand pe aceasta cale, cu toati incréderea, metoda unificdrii fa- miliilor iesite slabe din iarna mergind chiar pind la unirea a 3—4 familii gi foarte slabe. Rezultatul este mult mai bun decit dac& tcaté vara am c&uta si dezvoltim Cires inflorit niste familii slabe care nu pot sa-si stringd hrana necesara lor, dar si mai dea si recolta. De altfel este un fapt recunoscut gi bine stiut de c&tre tofi stuparii ci fa- miliile slabe sint nu numai un izvor de grij& si eforturi permanente fara nici un beneficiu adeseori, dar si un prilej de furtisag gi boli in stupina. De aceea astazi cind conditiile meteorologice sint atit de capricioase, cind poluarea, chi mizarea, bolile si atitea alte primejaii le ameninf& la tot pasul pe aceste mi- nunate si harnice fiinte, se impune si mai mult ca apicultorul si ia neintir- ziat masurile necesare pentru ocrotirea albinei. aC/T POLEN POT REGOLTA PE Z/ ALBINELE Z. VOICULESCU str, Teodor Ileseu nr, 2 Sector 1 Bueuresth Recoltez polenul din anul 1961, féri'ca pind in prezent si fi avut curiozitatea s& cintaresc ceea ce s-a strins in serta~ rul colectorului in timpul unei zile. In ianuarie 1973 am participat la un schimb de experientii organizat de fi- liala_noastr’ din jude(ul Sdlaj unde s-a disoutat despre polen, colectoare si metodele de conservare a’ polenului. timpul schimbului de experien{é unii participanti au afirmat c& au reusit si colecteze in unele zile peste 300 g polen la o familie, Afirmafia mi s-a_ pirut prea indrizneaf’i aga ci am hot&rit tunci ca odati cu inceperea recollarii polenului sa verific. Stupina mea com- pusi numai din stupi multietajati in care folosese pe ling’ familia de baz si una ajutatoare o am amplasal in pi- durea Pustnicul. Ocolul Briinesti de care tine pidurea ne-a anunfat ci in luna aprilie va trata pidurea pentru com- baterea omidei stejarului. Tratamentul s-a facut cu avionul in jurul datei de 20 aprilie, fapt care m-a determinat si inchid stupii pe timp de 4 zile gi luind toate masurile ce se impuneau. Datorita acestei Jucréiri nt am putut to- losi coledtoarele o data cu finfloritul po- milor fruotitferi ci abia la data de 2 mai cind am inceput si colectez polen de la urziioufa (Lamium purpureum L.) si pa- padie (Taraxacum officinale L.). Am cules polen de Ja aceste planie fn zilele de 2—3—4 gi 5 mai dupa care sia ‘cules fn continuare polen de la arjar (Acer tataricum L.) si p&ducel (Cratae- gus monogyna Jacq) in zilele de 6—7—8 si 9 mai cind am ridicat colectoarele deoarece salcimul de abia dédea semne de inflorire. Cu aceasta ocazie am inceput sii cintd- rese zilnic polenul obtinut de la 6 fa~ mili de baz si 6 ajut&toare si polenul 6 obtinut zilnic din toata stupina. La cele 12 colectoare la care cintaream polenul zilnic am avut 5 placi active sirdine si anume 2 de provenienja maghiara, una austriac& si 2 de la Zaliiu, la care stu- parii localnici au adaptat la una un prag simplu iar la alta pragul pe ambele fete. Constatarea f&cut& este cd eceste 9 placi au dat un randament mult mai scaizut decit placile noastre, Deoarece nu am folosit aceste placi straine decit in perioada 2—5 mai voi repeta lucrarea in anul 1974 pe tot timpul cit voi co- lecta polen, Un lucru este clar, dac& se respecta conditia de calitate a materialului gi tehnologia pentru perforare, plicile ac- tive produse de Combinatul apicol sint foarte bune. Din cintaririle facute rezulta ca la cele 12 colectoare s-a strins in timp de 8 zile © cantitate de 8,435 kg polen umed ceea ce revine la 0,700 kg polen pe fiecare colector sau 0,088 kg polen pe fiecare zi de colector. Pe intreaga stupini am folosit in cele 8 zile 40 coleotoare in medie, stringind in total 24 kg polen sau 0,600 kg poien Pe colector in 8 zile sau 0,075 kg polen pe zi si colector. Din cele 6 familii de baz notate cu A numai 4 au reusit si depiigeasci atit media stabiliti pe intreaga stupind cit si pe cele la care am facut cintirirea zilnic&. In ceea ce priveste corelatia ce exist intre cantitatea de puiet si polenul strins din datele prezentate in tabelul nr. 1 se constataé c& desi sint familii sensibil egale ca dezvoliare, exist’ o diferen{a mare intre cantitatea de polén strins& de fiecare. Aceasta demonstreazi c& nu toate familiile string acecasi can- titate de polen desi sint aceleasi con- difii de cules, Din interpretarea datelor din tabel ajungem la concluzia cA tre- buie s& incepem colectarea polenului: Tabelul ‘nr. 1 Polen recoltat aiinic ia data (e) a as : tela tee BEahutktoare ibs aptu. alg, 2mal smai 4mai Smai ¢mai Tmai, emai oma “PCMUD 41 A 15 30 55 30, 10 65 65 130 270 290 200 1,120 BA 15. 30, xis 35, 90 70 85 140 150 130 150 0,850, 39 A 20 30 80, 25 70 50, 65, 200 360 320 250 1,340, 5A 30 40 60 40 30 40 110 180 140 70 33 B 15, 20 60 50, 30 15 25 40 50 23 38 iB 7 20 55 s 30 30" 170 100 150 70 38 A 20 30 55, 20 35, 110 140 120 190 26 B 15 2060 40. 15 25 35 20 25 2% 26 A 15 70 80 120 70 100 170 260 290 270 32B icy 20 50, 30 55, 55, 70 100 70 80, 30 1B 15 15. 50 20 30 30 40 100 90 160 110 4B 15 15 60 a 10 5 50 90 90. 120 90 Total . atunci cind in naturi apar producatorii de polen cei mai valorosi, atit din punct de ‘vedere al densit&fii lor cit si din de polen Folosind in medie 40 colectoare pe zi am obfinute cantitalea urmaloare : 2 mai — 0,600 kg — 19 colectoare 3. mai — 1,600 kg — 43 colectoare 4 mai — 1,300 kg — 43 colect. vint tare 5 mai — 1,500 kg — 43 colectoare 6 mai — 3,900 kg — 43:colectoare 7 mai — 5,100 kg — 43 colectoare 8 mai — 6,000 kg — 43 coléctoare 9 mai — 4,000 kg — 43 colectoare Total 24,000 kg. Vintul din ziua de 4 mai a influentat negativ asupra culesului de polen care pe ziua de 5 s-a indreptat. De altfel in ziua de 8 mai de la 43 co- lectoare s-au strins 6 kg polen.ceea ce revine le 0,140 kg pe fiecare familie. In mod normal puteam s4 colectez po- len inci 2—8 zile dar pe zitta de 10—11 si partial 12 a plouat permanent incit albinele nu au zburat. Apoi am ridicat colectoarele deoarece pe 14 mai_a in- ceput secrefia de nectar la salcim. Daca nu intervenea tratamentul de care am vorbit mai sus cred’ cd as fi putut recolta mai mult polen de la urzicufa si papadie deoarece la 2 mai cind am in- ceput recoltarea plantele respective erau trecute din punct de vedere al pr-- ducerii -polenului. Paralel cu recoltarea polenului, cintarul de control a inre- gistrat zilnic sporuri de peste 0,500 kg pe zi. Pentru anul 1974 am sa cint&- resc polenul ce se va recolta de la alti producatori si in special de la. rapi sdlbatic’ care pe tot cuprinsul Bardga- nului da cantitati mari de polen. Poate cd nu ar fi lipsit de interes ca si alti stupari si. determine cit polen. se stringe zilnic de la anumiti producatori intr-o zona oarecare, pentru a constitui un, stimulent si pentru cei care mai $0- vaie in a trece la folosirea colectoarelor de polen si la rentabilizarea stupinei respective. Sint stupari din judetul Sa- laj care in anul 1973 au expediat Com- binatului apicol intre 50—130 kg de po- len de stupina, ceea ce demonstreaza din plin c& folosirea colectoarelor este © sursa de venit.CUM AM RENTABILIZAT STUPINA PRIN RECOLTARE DE POLEN L. CHIS: Com. Chiesa, jud, Sataj Am scris aceste rinduri in doringa de a imparlasi cititorilor revistei noastre din remultatele bune obtinute de mine in anul 1973 la recoltarea polenului, In primavara anului 1973 am avut un numar de 24 familii de albine in stupi orizontali din care 3 familii erau mai slabe, Am inceput recoltarea polenului odati cu inflorirea pomilor fructiferi din regiunea respectiva, lucrind cu douazeci colectoare de polen si am obti- nut urmatoarele rezultate : polen uscat 130 kg si miere 250 kg. Pentru iernat, fiecdrei familii de albi- ne i s-au administrat faguri cu mierc, in medie 13-15 kg. Din datele arditate mai sus rezulti ci s-au obfinut in medie 6 kg polen pe familie de albine si 10 kg miere. Prin valorificarea polenului si a mierii am obfinut un venit de 650 lei pe fa- milie fari a tine seama de recolta de ceara si de faptul cé numarul familiilor de albine s-a marit cu 5 Este primul an in care am inceput re- coltarea polenului si pe scurt vreau s& descriu cauzele care m-au determinat sa trec la recoltarea de polen gi proce- deele folosite. In fiecare an, la pregitirea familiilor pentru iernat, la micgorarea cuibului, am constatat c& fagurii scosi de la fa- milli erau in mare parte plini cu pi turé, din care cauz4 in anul urmdtor foarte mulfi faguri nu puteam s&-i re- folorese fiind silit a-i transforma in ceara La intrefinerea familiilor de albine si pentru int&rirea lor in vederea culesu- Jui de la saleim am procedat in felul urmator : 8 Pentru iernat am dat mierea necesara pentru hrana fiecarei familii de albine in raport cu miarimea ei, iar incepind cu luna ianuarie am dat la fiecare fa- milie de albine 1/2 kg pasta serbet care il administram in trei serii, deasupra fagurilor, sub podisor, dup metoda cla~ ici — tifon, serbet, celofan. ele calde din luna februarie am stimulat zborul de curatire al familiilor, iar dupa incdlzirea timpului la tempe- ratura optima am aplicat hr&nitoarele si am inceput administrarea de sirop de zahar, pentru fiecare familie in medie 4 kg sirop de zahar, Astfel s-a ajuns ca la culesul de la salcim familiile s de- vina puternice. Dupa incetarea administ siropului hranitoarele au ramas in continuare si zilnic am administrat apa. Colectoarele de polen le-am_ aplicat odaté cu inflorirea pomilor fructiferi, iar in unele zile mai racoroase ridicam placa activa lasind liber zborul albine-_ lor. Mentionez ca-cea mai bund recolta de polen a fost in perioada mai — 15 iunie, cind au fost vile in care s-au ri- dicat in medie, zilnic 300—400 g polen pe familie. Colectorul de polen folosit de mine are lungimea de 0,30 m, lafimea de 10 cm si o capacitate de depozitare a polenului de 400 g. Deasupra magaziei are placa activa, iar la fiecare rind de gauri am pus cite o siped in interior pentru ca albinele sé se poata sprijini mai bine la intrare. Deasupra, colectorul este prevazut cu o placi de scindura care depaseste cu 5 cm litimea magaziei fe- rind-o de pioi si soare. Lateral, in fata din interiorul placii active a colectoru- lui de polen am perforat o gaurd cu dia- metrul de 6 mm pentru irecerta trin- torilor. In unele cazuri cind observam ca si o parte din albine utilizau aceasta intrare o inchideam.Polenul il recoltém in fiecare seara fara a demonta colectorul, prin simpla des- chidere ‘a unei usi in balamale previ- zat&é sub magazie. Uscarea polenului am rezolvat-o prin- tr-un dispozitiv de uscare confectionat foarte simplu cu ajutorul unui resou electric si a unui ventilator de cameri. Capacitatea usc&torului de polen fiind fn medie 4—5 kg au fost necesare pen- tru uscare 3—4 ore. In timpul anului familiile de albine nu au fost deplasate la pastoral cu excep- tia a 10 familii care in luna septembrie au fost jccplasele Ja o distanté de 4 km la trifoi. Incepind din luna august nu am mai utilizat colectoarele de polen lasind depozitarea lui pentru proviziile de iarn& dar mentionez c& si in timp ce colectoarele au fost aplicate albinele reuseau si duci in stup o cantitate foarte mare de polen, astfel tot timpul in stupi am gisit rezerve de polen, Comuna Chiesd unde locuiesc si unde este agezati stupina este inconjurati de coline, in cea mai mare parte cu ma- sive mari de piduri de foioase de toate speciile. In partea de est si miazinoapte se intind pguni si finete bogate, precum si tarlale cu diferite culturi si livezi mari cu pomi fructiferi. De asemenea, da distant de 1 km se gaseste o padure de cca. 10 ha salcim care datorita climei si asez&rii infloreste cu doua séptamini mai tirziu decit primul salcim inflorit in sat. In tot cursul anului am urmarit cu ma- re atentie evolutia familiilor de albine in fieeare perioada, fcind comparatie cu anii precedenti dar nu am observat nici o manifestare negativa in deavol- tarea familiei de albine care s& fie cau- zati de colectarea polenului, As putea afirma c& nu influenjeazi asupra re- coltei de miere deoarece colegii mei din aceast{ zon care nu au recoltat polen, n-au realizat productii de miere mai mari. Fata de cele ardtate mai sus se poate afirma cd colectarea polenului este deo- sebit de avantajoasé si recomand ca fie~ care apicultor si colecteze acest produs valoros al albinelor. Polenizarea cu albine 8 nel liveri de pomi fructifer!PROCEDEE PENTRU VALORIFICAREA CULESULUI! $7. POPESCU ste, Tudor Viadimirescu nr. 984, Dragdsani Jud, Vicea Culesul de la salcimul I constituie una din sursele principale ale bazei noas- tre melifere cu un rol insemnat in resterea productivitafii familiilor de feet rractica ne\aratiicd acsastt bo- gatie nu este intotdeauna valorificata intrucit in anumifi ani salcimul I inflo- reste prea devreme cind familiile de albine nefiind inc’ bine dezvoltate nu isi pot evidentia potentialul productiv, dup& cum in alfi ani desi primul salcim infloreste normal totusi datorit’ unor cauze asupra c&rora nu.vom insista, fa- miliile de albine sau parte din acestea nu au populatii numeroase sau nu se giisesc in stare activa in preajma aces- tui cules si nu il pot valorifica din plin. De aceea exist§ stupari care considera c& salcimul I contribuie, in majoritatea anilor, la deplina dezvoltare a familiilor de albine si numai in anumiti ani se pot obtine si productii de miere marfa Practica apicol’ ne dovedeste ins% c& la salcimul I se pot obtine rezultate bune si durabile si ci agemenea rezul- tate sint in functie de gradul de apli- cabilitate a solutiilor sustinute de stiinta si practic’. Este cunoscut c& in condifii normale si de optim& sincronizare a starii active a familiilor de albine cu perioada’ de infloriré a salcimului I, familiile pu- ternice pot recolta zilnic pind la 8— 10 kg nectar si pot aduna in decurs de 8—9 zile, peste 25—35 kg miere marfa Se cuvine insi s& remarcém $i faptul c& in condifii climatice in general nefa- vorabile, familiile de ‘albine puternice in timp de numai 2—3 zilé de cules bun pot aduna 8—10 kg miere marfa. 10 DE LA SALCIMUL | De aici rezult& c& valorificarea deplina a potentialului melifer al salcimului ‘] impune, in unele cazuri, luarea de mi- suri in vederea int&ririi familiilor de albine in preajma acestui cules precum si cunoasterea caracteristicilor acestui cules. Masurile luate trebuie si corespundi caracteristicilor culesului de la salcimul din zona .respectiva, fairé si amintim faptul deosebit de important, cd aceeasi metoda sai masurA nu duce intotdeauna la acelasi rezultai dac& conditiile si ca- racterizarea culesului nu sint aceleasi Masurile luate in asemenea situatii duc la participarea unui numar mai redus de familii de albine dar puternice si capabile si asigure o eficien}i econo- mici mai mare. S& analizim parte din aceste masuri. Iernarea a doui familii de albine de putere mijlocie si egal’, intr-un singur stup. Aceast{ misuri se aplicd inc& din toamna anului precedent si asiguri ambelor familii conditii optime pentru dezvoltarea rapid’ a puietului si fami- liei de albine in primavara anului ur- méator, Cele doua familii se unificd in preajma culesului de salcim dupa ce, in prealabil, una din méatci impreuna cu 2—8 faguri cu puiet, albine, miere si polen este mutat& in alt stup asozat in alt’ parte din stupind sau ambele fa- milii pot continua s& convietuiascd in acelasi stup. In acest caz doua familii primesc ma- gazin comun cu 2—3 zile inainte de a incepe culesul de la salcim dupa ce in prealabil, unul din podisoarele celor doua familii de albine este inlocuit to- tal sau partial cu gratia Hanemann. Ambele variante se pot aplica la orice sistem de stup cu mentiunea ca in ca- zul stupului orizontal atunci cind cu- lesul se anunfi abundent si cu duratade 10—12 zile este necesar s& fie apli- cat un magazin comun cu rame de la magazinul stupului RA 1001. © alt& mfsura, insotita de un volum de munci mai mare, consta in intari- rea unor familii cu puiet si albine luate de la alte familii, Lucrarea se executii de asemenea Snaintea culesului_insé cu 12—14 zile inaintea acestuia. In acest scop este necesar din timp sa fie iden- tificate familiile care vor participa la cules precum si familiile de la care ur- meazé si fie luati faguri cu puiet pacit si albinele care-i acoperd, opera- fiunea executindu-se in orele cu maxi- mum de activitate. Familiile astfel imputernicite au puiet pe 9—10 faguri si primesc imediat pr mul magazin. Familiile de la care si-a luat albine si puiet, in functie de pu- terea lor, sint stimulate si devin ca- pabile si-si asigure si parle din pro- viziile necesare. Cedarea albinelor culegitoare ale unei familii in vederea sporirii puterii fa- milijlor de baz constituie 0 masura cu maximum de eficient’ si maximum vo- lum de mune’. Si in acest caz sint necesare unele mésuri premergitoare care in principiu consti in identifica rea familiilor de albine care vor pa ticipa la cules precum si la stabilirea familiilor de la care albinele culegai- toare urmeaz% sf fie trecute in fami- lille de albine mai puternice si care vor participa la acest cules, Ambele fa- milii se apropie treptat, treptat, in de- curs de 5—6 zile in cazul stuparitului stationar iar atunci cind stupina este deplasata la pastoral, familiile de albine in timpul desc&rcarii se asazA perechi- perechi, in baza unui plan dinainte in- tocmit, avind urdinisurile la aceeasi in&ljime. Cuibul familiei de albine care va primi culeg&toarele de la o alti familie se completeazé cu faguri claditi. Opera- fitunea se executd in orele de prinz, in preajma culesului cind acesta se anunta abundent si const in mutarea familiei ajutaitoare in alt loc din stupina si de- plasarea stupului cu familia mai pu- ternici putin inspre locul stupului mu- tat in alté parte din stupina. Familia imputernicité in timp de 2—3 ile umple magazinul cu miere si este no- cesar, sub acesta, si fie aplicat al doilea magazin. In cazul ci familia este foarte puternicd si timpul prielnic anunt& un cules abundent, ambele magazine se pot aplica inci de la inceputul culesu- lui. De la asemenea familii de albine chiar dac& conditiile climatice nu sint favorabile, numai in timp de 2—3 zile de cules bun se pot obtine 8~10 kg miere marfa iar in conditii optime se pot realiza 30—40 kg miere marta. Urdinigurile familiilor de la care au fost luate albinele culegditoare se micgoreaza. Beneficiind de un cules abundent cAldura zilelor insorite, aceste familii devin active prin transformarea albine- lor tinere in culegitoare si prin inten- sificarea ouatului mitcilor iar la ter- minarea culesului au proviziile asigu- rate iar in unele cazuri si dea si mici producti de miere marfa. Dupa terminarea culesului de la saleim si pind la culesul de floarea-soarelui ur- meazi 0 perioada lipsita de cules sau de cules slab, iar familiile puternice intra in frigurile roitului. Pentru pre- venirea acestei situafii este necesar ime- diat dupa extractia mierii de la salcim parte din fagurii de puiet si albinele care acopera si fie ridicafi si restituiti familiilor de albine de la care au fost luati faguri sau numai albine culegi- toare. Astfel egalate si rational intreti- nute toate familiile de albine devin ca- pabile si valorifice din plin’ culesul de la floarea-soarelui I si TI. Am consemnat doar citeva procedée care prin inalta lor eficienfi economic me- rit si refind atentia stuparilor incepa- tori in strédaniile lor de a obtine pro- ductii sporite de micre marf%. ilPOSIBILITATILE DE EXTINDERE A CULTURI SALCIMULUI IN JUDETUL VILCEA Ing, I. GAMAN Inspectoratul silvie Vilcea Padurea are rolul de a prelucra mate- ria prim din sol si a o trasforma in lemn, bun indispensabil vietii omului, care pina in prezent are peste 25000 de intrebuintari si asiguré bunuri ne- lemnoase cunoscute sub denumirea de produse accesorii ale p&durii, indepli- nind in acelasi timp o serie intreagi de functii de protectie. Rolul binefacdtor al padurii in viata omului este premiza care st la baza legilor actuale privind apirarea si con- servarea patrimoniului forestier. Conducerea superioara de partid si de stat a trasat sarcini concrete, privind miasurile silvo-tehnice ce trebuie apli- cate in vederea maririi functiilor de protectie ale p&durii, functii ce crese direct proportional cu dezvoltarea so- cietatii. a Judetul Vilcea define 270000 ha’ pa- dure, care ocupi aproape jumitate din teritoriu si este instalata din zona dea- Iurilor joase pind la altitudinea de 2000 m. Suprafata mentionata conferi judetului nostru locul cinci pe fara. Pe grupe de speci rsinoasele detin 35%/) din suprafata paduroasd a jude- fului, iar foioasele detin 65%/s. Salcimul — Robinia pseudaccacia — gpecia lemnoasi care asiguré cea mai bogaté bazi meliferd, ocup’ suprafata de 8800 ha, ceaa ce reprezintd 3%/, din suprafata forestier’ a judetului ; din aveast& specie la ora actualaé, 950 ha reprezinté arborete cu virste peste 20 ani, 1150 ha au virsta fnitre 10 si 20 ani, iar diferenta de 6700 ha stnt in virst’ de pind la 10 ani. Din cele 8 800 ha de salcim, mai mult de jumatate formeaza arborete izolate cy supnafete pind la 10 ha, 35%) au supra- fete intre 10 si 15 ha si numai 15%/, au 12 suprafeje mai mari de 16 ha; trupuri in majoritatea cazurilor lipsite de cai de acces. Din cele 11 ocoale existente in judet, ocolul silvie Stoiceni define cea mai mare suprafafa a arboretelor de salcim si in special a celor trecute de virsia de 15 ani; din acest ocol bazinele Stoi- lésti, Ursi, Birsoiu, Trepteanca etc. au inceput sa fie cunoscute ca masive me- lifere si de c&tre apicultorii din alte ju- dete ale tari. De subliniat este faptul ci in judetul Vilcea salcimul a fost folosit ca specie pioniera: la fixarea terenurilor degra- date, in condifiile in care nici o alta specie nu putéa rezista. Cu toate condifiile vitrege de sol in care vegeteaz, de la salcimii din judetul Vilcea, la pastoralul II, sau obtinut re- colte medii anuale de miere de 15 kg, iar in anii buni, recolta a ajuns pind la aproape 20 kg pe familia de albine. Adus in Europa in anul 1601, salcimul apare in parcurile {arii noastre in jurul anului 1750 si prima plantatie din fara noastré a fost instalatd la Bailesti in anul 1851; in judeful Vileea primi puieti au fost folosifi in comuna Stoi- cenj in jurul anului 1865. Cu titlu informativ mentionim ci re- zervatia de salcim Ciurumela din raza ocolului silvic Calafat prezinti exem- plare cu dimensiuni mai mari decit maximele inregistrate in S.U.A, de unde este originar. In judeful Vilcea avem arborete cu cresteri anuale de peste 10 m® si exem- plare care au dimensiuni mult apro- piate de cele din sudul Olteniei, cu toatS vitregia solului, terenurile pe care ve- geteazA find degradate. Productia medie anualé de mas& lem- noas& este de cel putin dowd ori mai mare decit a oricdrei alte speci de fo- ioase tari ce cresc in fara noastra ; lem- nul ere calititi superioare si este multsolicitat, mai ales in lucrrile de cons- tructii rurale. Datele culese din literatura de specia- litate, confirmate de rezultatele prac- tice, ne conduc la concluzia ca in ju- detul Vilcea, conditiile de clima si sol corespund tuturor exigentelor necesare culturii salcimului. In afara valorii materialului lemnos, inregistrat& prin cresterile anuale, care este mai mare decit a celorlalte specii de foioase tari, a faptului cé valuarea lucrdrilor de investifii pentru instalarea si conducerea arboretelor cu aceasta specie sint mai mici, incepind de la virsta de 15 ani, de la un hectar de salcim, se poate obfine anual si 0 can- titate medie de 300 kg miere de albine, cu o valuare de achizitie de 6 600 lei, care este echivalent’ cu valuarea de renté a materialului lemnos obtinut de la cea mai valoroasa specie de foioase pe timp de 10 ani. Din cele expuse mai sus rezulta c&, atit din punct de vedere stational cit si eco- nomic, extinderea culturii salcimului in judetul Vilcea este posibilé si foarte rentabili. Aceste considerente au stat la baza propunerilor comisiei judejene de identificare si folosirea terenurilor degradate din sectorul agricol ce a sta- bilit ca, in anii 19741975, s& fie impa- durité cu salcim suprafata de aproape 2000 ha. In fondul forestier de stat si comunal se imp&duresc anual peste 500 ha cu salcim. Experienta profesionalé dobindita in cei 20 de ani de activitate in acest ju- det si putinele nofiuni de apicultura cistigate, ma determina si fac unele propuneri ce urmeazi a fi analizate si traduse in viata, in masura in care vor fi gasite utile. Numirul actual de circa 30000 familii de albine poate fi marit, ajungindu-se in mod sigur — intr-un timp relativ scurt — la dublarea lui prin asigurarea unei baze melifere fundamentate stiin- tific, cu introducerea in cultura a cit mai multor specii melifere lemnoase si nelemnoase si ingrijirea lor cu cea mai mare atentie. Cu privire la arboretele de salcim exis~ tente, in virsti de peste 25 ani, se impune ca tiierile practicate an de an, prevazute in amenajament, sé fie mult diminuate sau chiar oprite pe o pe- tioad& de cel putin zece ani, cunoscind c& volumul de mas& lemnoas ce ar re- zulta dint aceste parchete nu influen- feazi negativ planul de productie al unit&tilor de exploatare. Se impune de asemenea si se revi- zuiasc’ plantatiile cu suprafete mai mari de 5 ha si s& fie aplicate acestora operatiuni culturale in scopu] imbog3- tirii coronamentului si prin aceasta, ma- ririi productiei de nectar si a masei lemnoase. Lucrarile noi de imp&duriri, in terenurile fondului forestier si in afara acestuia, si se execute cu material saditor de calitate superioar’. Arboretele de salcim provenite din las- tarii de la a IIl-a generafie in sus si fie ref&cute prin plantatii noi, dat find faptul c& productia de nectar la aceste plantati este foarte mult diminuata. S& se identifice si si se materializeze pe teren cu t&blife avertizoare, toate arboretele de salcim care constituie ma- sive melifere si, acolo unde este cazul, sa fie chiar imprejmuite. Pasunatul si fie interzis cu desivirsiré in aceste rezervatii melifere, indiferent de virsta arboretului. Prin pres’, scoli, propaganda -vizuala si prin cercurile apicole, s& se duc 0 munca educativa in rindul {&rdnimii pentru fnlaturarea definitiva a plisu- natului si a practic&rii ruperii coroanei arborilor cu flori si folosirea acestora ca furaje. Sa se prevada pentru cei care eventual vor mai comite astfel de pagube in ar- boretele ce constituie baz melifera, o Pedeapsi mai mare decit cele care se aplic& pentru delictele comise fn restul padurilor. Propunerile enumerate mai sus pot fi traduse in viati numai prin coonerarea factorilor de rispundere, conducditori ai unit&tilor care concurd la dezvoltarea apiculturii, intr-un cere apicol 1a nivel de judet, in frunte cu comitetul filialei judetene a Asociatiei Crescitorilor de 13