SDC 379 Low-Res

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMNIA APARE S~MB|TA WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.
RO
Troienele,
dup\ 40 de ani
Olti]a C`ntec
1,5
LEI
ANUL IX NR. 379 15 21 decembrie 2012 S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i Ziarul de Ia[i supliment@polirom.ro
Troienele lui
Andrei {erban
au regim de teatru patrimonial.
A[a cum la parizianul La Huchette se joac\ C`nt\rea]a cheal\
[i Lec]ia conserv`nd varianta ini]ial\, cum teatre cu blazon din
lume predau ca pe o [tafet\ estetic\ spectacolul fondator, Troienele lui {erban, edi]ia Ia[i 2012,
resusciteaz\ dup\ patru decenii o
pagin\ important\ din trecutul
avangardelor artei teatrale.
pag. 7
Making Waves: New Romanian Cinema
Politica n-a reu[it s\

scufunde festivalul de film
romnesc de la New York
Cronic\ de carte
Fragmente
dintr-o
biografie
interioar\
Doris Mironescu
S-o spun scurt, de la `nceput: scrisorile lui Emil Brumaru editate `n
volumul III de Opere reprezint\ o
revela]ie, o mare coresponden]\ ,
vorba lui Livius Ciocrlie, de care literatura romn\ avea nevoie.
pag. 11
Prozac
~n c\su]\
Adriana Babe]i
Dac\ stau [i m\ g`ndesc bine, dar
mai ales dac\ `mi ascut sim]irile,
nici n-ar mai trebui s\ a[tept 21
decembrie ca s\ v\d dac\ ne spulber\m sau nu. Mi-a fost destul
ce-am v\zut `n 9, duminic\ `n care,
colac peste pup\z\, am citit dintr-o
suflare [i cartea lui Lucian Boia
despre Romnia altfel.
pag. 10
Avanpremier\
R\mas f\r\ finan]are din partea noii conduceri a Institutului Cultural Romn,
Festivalul de Film Romnesc de la New York a murit. De fapt, a murit [i nu a murit. El a `ncetat s\ mai existe `n forma consacrat\, `ns\ continu\ sub un nume nou,
[i anume Making Waves: New Romanian Cinema. Noua sa via]\ presupune al]i bani
[i un alt patronaj, dar este sus]inut\ de aceea[i echip\ de baz\, la care s-au ad\ugat
c`teva noi achizi]ii. Prima edi]ie a avut loc `ntre 29 noiembrie [i 5 decembrie 2012.
Citi]i un dosar realizat de Iulia Blaga `n paginile 2-3
Andr Breton
Nadja
Suplimentul de cultur\ public\ `n avanpremier\ un fragment
din Nadja, de Andr Breton, care
va ap\rea `n cur`nd la Editura Polirom, `n colec]ia Biblioteca Polirom. Proz\ XX , `n traducerea din
limba francez\ a lui Bogdan Ghiu.
pag. 12-13
2 actualitate
PE SCURT
Adelin Petri[or `[i prezint\ albumul
coreean la T`rgu Mure[
Adelin Petri[or, unul dintre cei mai cunoscu]i jurnali[ti de r\zboi din Romnia, `[i lanseaz\ la T`rgu Mure[ albumul de fotografie Coreea de Nord,
un lag\r c`t o ]ar\. Evenimentul va avea loc luni, 17 decembrie, de la ora
18.00, `n Dublin Irish Pub din T`rgu Mure[ (str. Mihai Viteazul nr. 31),
cu participarea jurnalistei Sorina Bota [i a fotografului Jakab Tibor. Fotografiile ce alc\tuiesc albumul au ob]inut premiul Editorial Non-pro ,
International Photography Awards [i au fost nominalizate la Discovery
of the Year , Lucie Awards 2012. Cu o prefa]\ semnat\ de C\t\lin Tolontan, Coreea de Nord, un lag\r c`t o ]ar\ reprezint\ `n egal\ m\sur\ un
avertisment privind riscul de a repeta gre[elile istoriei, a[a cum m\rturise[te Adelin Petri[or chiar `n deschiderea volumului: Contactul cu
]ara lui Kim a fost, a[a cum m\ [i a[teptam, dur. Am `nt`lnit imagini
familiare: cozi la magazine, str\zi uria[e aproape pustii, cl\diri faraonice.
La fiecare col] de strad\, din difuzoare se auzeau discursuri mobilizatoare, iar bannerele uria[e con]ineau doar sloganuri ale propagandei
partidului unic... Imaginile orwelliene mi-au dat fiori [i m-au f\cut s\ m\
g`ndesc c\ a[a ar fi ar\tat Romnia dac\ nu ar fi existat decembrie 1989 .
Svetlana Crstean a deschis Advent

Calendar al prestigioasei platforme
lyrikline.org
Poeme semnate de Svetlana Crstean au fost publicate pe portalul
lyrikline.org, una dintre cele mai prestigioase platforme online dedicate poeziei din `ntreaga lume. Este vorba despre mai multe poeme
extrase din volumul de debut al Svetlanei Crstean, Floarea de menghin\ (Cartea Romneasc\, 2008), dar [i de c`teva inedite.
The lyrikline.org Advent Calendar, cel mai recent proiect al lyrikline.org, a debutat pe 1 decembrie, chiar de ziua Romniei, cu o pagin\
dedicat\ Svetlanei Crstean, [i `[i propune s\ publice zilnic c`te o pagin\ dedicat\ unui poet p`n\ `n data de 24 decembrie. Svetlana Crstean este singurul poet romn care face parte din acest proiect. Mai multe
detalii pe http://lyrikline.wordpress.com/2012/12/01/the-lyrikline-orgadvent-calendar/. Mai mult, pe pagina dedicat\ Svetlanei Crstean
se reg\sesc [i versiunile audio ale acestor poeme, `n lectura autoarei,
`nregistr\ri realizate `n studioul lyrikline.org `n iunie 2012, c`nd
autoarea a participat la Festivalul Interna]ional de Poezie de la
Berlin, edi]ia a XIII-a (2-9 iunie 2012, la Akademie der Knste [i
Literaturwerkstatt), cu sprijinul ICR Berlin.
Making Waves: New Romanian Cinema
Politica n-a reu[it

s\ scufunde festivalul
de film romnesc
de la New York
Festival transformat de
politica de acas\/Festival
Recast by Politics at Home
e titlul articolului publicat
de The New York Times `n
27 noiembrie, pentru care autorul s\u, Larry Rohter, a stat
de vorb\ cu Corina {uteu,
Scott Foundas (associate
program director la Film
Society of Lincoln Center),
Andrei Ujic\ [i Mihai
Chirilov ba a intrat [i pe
blog-ul lui Victor Ponta.
Iulia Blaga
{i a prins ideea: puterea de la Bucure[ti vrea s\ se `ntoarc\ 50 de ani
`napoi la vechiul val, de aceea a decapitat Institutul Cultural Romn,
t\ind printre altele finan]\rile pentru Festivalul de Film Romnesc de
la New York. Corina {uteu, directoarea ICR New York, `mpreun\ cu
adjuncta sa, Oana Radu, [i-au dat
demisia, au `nfiin]at rapid o funda]ie independent\ (The Romanian
Film Initiative), au lansat o campanie de str`ngere de fonduri [i au
continuat organizarea festivalului,
mai ales c\ Film Society of Lincoln Center nici nu se g`ndea s\ o
rup\ cu ele [i s\ continue cu noua
conducere a ICR New York.
Festivalul a primit un nume nou,
Making Waves: New Romanian Cinema, [i s-a desf\[urat `ntre 29 noiembrie [i 5 decembrie sub o arhitectur\ nou\, care a cuprins un grupaj
de filme noi [i unul de filme clasice
(incluz`nd o retrospectiv\ Alexandru Tatos), plus dou\ paneluri de
discu]ii despre libertatea creativ\
`n cinema (focus pe Romnia [i
Ungaria). Rezultatul a fost foarte
bun. Bilete v`ndute (la Dup\ dealuri n-au fost locuri pentru to]i), ecouri `n pres\, parteneri mul]umi]i.
Cea mai mare audien]\ s-a reg\sit,
`n ordine, la Dup\ dealuri, Undeva
la Palilula, Mere ro[ii [i, la egalitate, la Despre oameni [i melci [i
Trei zile p`n\ la Cr\ciun.
Andrei Marga, c\ruia puterea politic\ i-a pus ICR-ul `n bra]e `n septembrie 2012, spune azi c\ {uteu [i
Radu n-au avut finan]are pentru
festival pentru c\ n-au cerut [i c\ au
demisionat cu c`teva luni `nainte
ca el s\ vin\ `n post. Andrei Marga
SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 379 15 21 decembrie 2012
Echipa Making Waves: New Romanian Cinema
uit\ c\, `n septembrie, festivalul ocupa cea mai mare parte a bugetului buget care a fost t\iat [i c\
directoarele de la New York [i-au dat
demisia la dou\ zile dup\ numirea
lui, p\r\sindu-[i efectiv posturile
la jum\tatea lui noiembrie. Corina
{uteu, Mihai Chirilov [i Ada Solomon refac pentru Suplimentul de
cultur\ prima edi]ie de Making
Waves, lor al\tur`ndu-li-se C\t\lin
Olaru, care `n calitate de beneficiar al Bursei Alex. Leo {erban
a petrecut mai mult timp la New
York, ajut`nd festivalul.
Corina {uteu: Un
maraton f\r\ oprire,
cu multe obstacole,
ca `ntr-un joc video
A fost mai greu de organizat festivalul f\r\ umbrela ICR-ului?
A fost foarte dificil s\ trecem paralel prin str`ngerea de fonduri, organizare, desprinderea de ICR (Oana
Radu [i cu mine am avut p`n\ `n
luna noiembrie ultimele proiecte
de gestionat `n beneficiul Institutului, [i acelea f\r\ s\ mai avem
buget, dar am vrut s\ respect\m promisiunile fa]\ de parteneri), toate
dificult\]ile unei mut\ri c\tre Bucure[ti [i ale unei tranzi]ii profesionale complexe `n condi]ii ostile,
uraganul Sandy, faptul c\ echipa
noastr\ de organizare n-a mai avut
mijloacele logistice ale ICR. A fost
un maraton f\r\ oprire, cu multe
obstacole, ca `ntr-un joc video. Din
fericire, Lincoln Center a mizat pe
noi [i a avut `ncredere c\ voi fi `n
stare s\ pun festivalul pe picioare
al\turi de partenerii mei.
{tiu c\ pare un miracol [i nu ascund c\ ceea ce am ales are o mare

doz\ de risc. Dar mi-a[ permite o
simpl\ observa]ie legat\ de discu]ia at`t de vie din jurul meseriei de
antreprenor cultural. Aceast\ meserie, ca oricare alta, cere talent,
munc\ [i cunoa[tere. Unora dintre
noi ni se pare miraculos c\ oamenii
piloteaz\ avioane sau c\ fac opera]ii
pe creier. Dac\ `n]elegi cum s\ faci
aceast\ meserie [i ai experien]a [i
talentul necesare, dup\ mul]i ani de
practic\ interna]ional\ a[a cum
am eu e posibil s\ reu[e[ti ceea ce
altora le poate p\rea miraculos.
C`]i bani a]i str`ns prin crowdfunding?

22.000 de dolari, iar `n rest 100.000,
plus tot ceea ce Lincoln Center pune
la dispozi]ie, precum [i munca voluntar\ a multor oameni talenta]i.
Cei care au donat pe Kickstarter pot
fi g\si]i pe site-ul www.filmetc.org.
Crucial\ a fost dona]ia venit\ de
la Adrian Ghenie, un t`n\r pictor
romn foarte talentat care e [i un
filantrop luminat. De asemenea, fondurile ob]inute de la Trust for Mutual Understanding.
Cum s`nt percepute la New York

scandalul cu ICR-ul [i faptul c\
evenimentul a devenit de nevoie
unul independent?
Pentru publicul din NY, scandalul
ICR nu are vreo relevan]\. Mul]i
cred c\ schimbarea de putere a determinat o schimbare de persoane,
foarte mult\ lume [i-a exprimat regretul `n leg\tur\ cu asta. Dup\ apari]ia articolelor `n presa de aici,
s-a `n]eles mai bine fondul problemei
www.suplimentuldecultura.ro
actualitate 3
[i reac]ia a fost de revolt\, ne`n]elegere... Important `ns\, cred eu, e
c\ evenimentul a dep\[it criza [i c\
are perspectiv\ pentru ca cinematografia romneasc\ s\ continue s\
fie prezentat\ `n acest loc prestigios. La fel ca `n Romnia, lumea
nu `n]elege exact cum am reu[it ceea ce am reu[it, dar se bucur\ c\
am f\cut-o. Trebuie s\ spun c\ acest
tip de atitudine corespunde foarte
mult americanilor e, de fapt, esen]a atitudinii lor [i poate c\ [i asta a
contat enorm. Dac\ a[ fi fost director ICR `ntr-o capital\ european\,
a[ fi avut cu totul alt\ strategie.
Care a fost momentul cel mai

pl\cut al edi]iei?
Au fost multe: deschiderea cu Despre oameni [i melci, fericirea [i
entuziasmul unei s\li arhipline, felicit\rile primite de un actor `n care
cred enorm Andi Vasluianu [i
cele primite cu mult\ gra]ie de Monica B=rl\deanu; succesul filmului
lui Mungiu cu 50 de oameni care nu
au mai putut lua bilete [i a[teapt\
premiera filmului din februarie, aplauzele care nu se mai opreau pentru Cosmina Stratan [i Cristina Flutur; reac]ia la cele dou\ filme produse de Ada Solomon (Toat\ lumea
din familia noastr\ de Radu Jude [i
Din dragoste, cu cele mai bune inten]ii de Adrian Sitaru); momentul
foarte emo]ionant de dup\ prezentarea filmului Secven]e, c`nd distribuitori americani au venit s\ `mi
spun\: E o capodoper\! ; prezen]a aici a lui Florin Mih\ilescu, c\ruia ì datorez foarte mult; `ntreb\rile de dup\ filmul lui Radu Gabrea.
Un moment foarte, foarte special
noaptea, la mine, dup\ proiec]ii, un
dialog prelungit cu Dan Perjovschi,
Mihai Chirilov [i Monica B=rl\deanu. Aceast\ `nt`lnire `ntre Monica
[i Perjo mi s-a p\rut cheia antreprizei noastre: lumi care nu s-ar `nt`lni `n mod normal se `nt`lnesc
[i dialogheaz\...
Ce planuri ave]i pentru edi]ia

2013? Ce face]i p`n\ atunci?
Cel\lalt festival va fi continuat

de noua conducere a ICR NY?
Mihai Chirilov: O
ini]iativ\ independent\,
care a presupus o
reconfigurare radical\
Habar n-am, trebuie `ntreba]i cei

de la noul ICR.
Care au fost momentele cele mai

intense/reu[ite ale edi]iei? Cum
vezi edi]ia de anul viitor?
E alt festival sau acela[i festival

cu alt nume?
~n primul r`nd, articolul `ntins pe

dou\ pagini din The New York
Times , ap\rut `n chiar preziua
festivalului aproape am sc\pat
ziarul din m`n\. Apoi deschiderea
[i `nchiderea, unde s-a stat [i pe
sc\ri [i unde am v\zut oameni `n
frig, a[eza]i ordonat la coad\, dar
care n-au mai putut intra. Cei doi
americani care au venit spre mine
glon], imediat dup\ proiec]ia cu
Film pentru prieteni al lui Radu
Jude, complet pulveriza]i de experien]\. Introducerile foarte percutante ale directorului de imagine
Florin Mih\ilescu `nainte de filmele lui Alexandru Tatos. Revederea,
la 22 de ani distan]\, a filmului Secven]e, al aceluia[i Tatos, `ntr-o copie nou\, dar cu acela[i efect amu]itor. Dup\-masa `n care am b\gat un
cap `n Amfiteatrul de la Elinor Bunin Munroe Film Center s\ v\d c`]i
oameni au venit la scurtmetraje, ca
s\ num\r peste 100 de suflete `ntr-o sal\ de 60 de locuri. {i, nu `n
ultimul r`nd, repriza de karaoke din
seara final\, `n compania echipei
festivalului, dar [i a invita]ilor speciali, Andi Vasluianu [i a celor dou\ actri]e din Dup\ dealuri, Cosmina Stratan [i Cristina Flutur.
E alt festival cu alt nume. O ini]iativ\ independent\ din toate punctele de vedere, care a presupus o reconfigurare radical\ fa]\ de edi]iile anterioare, c`nd festivalul era finan]at din bani de la stat. Edi]ia din
2012 a ie[it mult peste cea din 2011,
c`nd festivalul s-a mutat de la Tribeca Cinemas la Lincoln Center: num\rul de spectatori a crescut cu 15%
fa]\ de 2011, entuziasmul [i admira]ia publicului au fost palpabile,
iar filmele au fost mai bune [i mai
diversificate dec`t anul trecut.
Cum ai ales filmele, a existat un

concept?
Conceptul e simplu: o selec]ie c`t
mai diversificat\ a celor mai reprezentative filme romne[ti ale anului (lungmetraje, documentare [i
scurtmetraje) [i un grupaj de filme
clasice ale unor autori care se cer
descoperi]i sau revizita]i. De aici [i
p`n\ la de ce cutare film e ales nu e
un drum lung, `n care intr\ nu doar
op]iunea [i gustul `n materie de cinema ale boardului festivalului, ci
[i impactul poten]ial al fiec\rui film
la publicul american. ~n ce prive[te
filmele care au confirmat, gen Dup\
dealuri, Toat\ lumea din familia
noastr\ sau Despre oameni [i melci,
e o chestiune de pozi]ionare `n grila
festivalului, pentru a le maximiza
impactul. Exist\ `ns\ `ntotdeauna
fire aparent nev\zute care leag\ anumite filme [i pe care publicul le
descoper\ la fa]a locului, cum a
fost, de pild\, la aceast\ edi]ie stimulanta proiec]ie cu P\c\toasa Teodora `nainte de Dup\ dealuri. {i mai
exist\ [i o doz\ de, s\-i zicem, nebunie , menit\ s\ condimenteze
Filmul romnesc mai e `n trend

la New York?
Da, dovad\ proiec]iile arhipline, acoperirea impresionant\ [i cronicile pozitive din presa american\ de
specialitate. Ar mai trebui spus c\
e un eveniment frecventat `n egal\
m\sur\ de americani [i de romni,
[i nu unul destinat exclusiv romnilor din diaspora cum ar putea
crede unii.
FOTO: David Godlis
~ncep de azi ([tiu, pare ciudat, dar e

realist) str`ngerea de fonduri pentru
anul viitor. Dup\ ce ajungem acas\,
vom discuta cu Oana [i Mihai ce
strategie vrem s\ adopt\m pentru
Film ETC, asocia]ia care administreaz\ Romanian Film Initiative [i
experien]a unui public care ar putea

crede c\ [tie la ce s\ se a[tepte dovad\ includerea `n program a bizareriei [oc a lui Radu Jude, Film
pentru prieteni, [i a documentarului-mamut de trei ore al lui Bogdan
Ilie Micu, Un g`nd, un vis, Doyle...
[i-un pix.
al c\rei al treilea membru fondator

este Andi Vasluianu. ~mpreun\ cu
Oana vom relua [i expertiza noastr\ `n politici culturale [i cooperare
cultural\ interna]ional\, iar eu `mi
voi relua activitatea de predare [i
`mi voi da, `n fine, doctoratul. Oana spune c\, de fapt, vrea s\ plece
`ntr-o croazier\. O `n]eleg.
Proiec]ia de `nchidere, cu Dup\ dealuri, s-a desf\[urat cu sala plin\
Ada Solomon: Am
plecat de acolo `nc\rcat\
cu energie foarte bun\
Filmele pe care le-am reprezentat ca
produc\tor au fost primite foarte
bine. Din dragoste, cu cele mai bune
inten]ii mai fusese prezentat `n SUA,
la Chicago, dar la Toat\ lumea din
familia noastr\, care era la prima
proiec]ie american\, unele reac]ii
au fost foarte speciale. Pe l`ng\ cele
obi[nuite (spectatori care se reg\sesc pe ecran, fie c\ provin din familii desp\r]ite, fie c\ au trecut printr-un divor], [i care au lacrimi `n
ochi la final), au fost oameni care au

vrut s\ [tie cu c`t am pl\tit-o pe Sofia Nicolaescu, unde s-au dus banii
(dac\ s-au dus `ntr-un cont special
pe care ea o s\-l acceseze la majorat),
dac\ au venit reprezentan]i de la
Protec]ia Copilului pe platou.
La Sitaru, reac]iile nu au fost diferite de cele din Europa. Oamenii se
identific\ foarte mult cu povestea, e
aproape [ocant s\ vezi c\ filmul romnesc e at`t de apropiat de experien]a omului obi[nuit. Din nou,
ca [i la Radu Jude, am fost `ntrebat\ a nu [tiu c`ta oar\ c`te dialoguri
au fost scrise [i c`te improvizate!...
A[ vrea s\ mai spun c\ Making
Waves degaj\ o energie pe care o
sim]i. E foarte greu pentru cineva
care n-a tr\it nici m\car o zi `n New
York s\ `n]eleag\ ce important e
Lincoln Center. Pe de alt\ parte,
e de ne`n]eles ce `nseamn\ s\ fii pe
prima pagin\ din suplimentul de
cultur\ al cotidianului The New
York Times . De aceea e foarte greu
de `n]eles ce a `nsemnat Making
Waves ca pozi]ionare `n spa]iul acestui ora[ inundat de evenimente
`n fiecare clip\. Sala de la Walter
Read nu e uria[\ (are 270 de locuri),
dar a fost plin\ la toate proiec]iile.
Filme prezentate
`n festival:
Despre oameni [i melci (deschidere), Dup\ dealuri
(`nchidere), Din dragoste, cu
cele mai bune inten]ii, Toat\
lumea din familia noastr\,
Film pentru prieteni, Undeva la Palilula, Nunta de piatr\, Mere ro[ii, Secven]e,
Duios Anastasia trecea,
docu-dramele Trei zile p`n\
la Cr\ciun [i Crulic Drumul
spre dincolo, documentarele
Un g`nd, un vis, un Doyle...
[i-un pix, 8 Martie,
P\c\toasa Teodora, Turn Off
the Lights, scurtmetrajele:
Un alt Cr\ciun, Blu, Tat\l
meu e cel mai tare, Cin\ `n
familie, Hello Kitty, Minute
infinite [i }ip\tul.
C\t\lin Olaru, c`[tig\tor al

Bursei Alex. Leo {erban:
Am avut pentru prima
dat\ sentimentul c\ fac
parte dintr-o comunitate
voluntari, donatori de pe platforma

Kickstarter, profesioni[ti din lumea filmului sau simpli spectatori.
Ce munc\ ai prestat la New

York?
Primul film care i-a venit `n minte c`nd a ie[it din aeroport.
Fi[a postului de bursier Alex. Leo

{erban a presupus, printre altele,
o component\ jurnalistic\, reflectat\ `n articolele pe care le-am publicat `n revista Cultura , pe blogul meu, catalinolaru.wordpress.
com, precum [i prin intermediul
unui blog `n limba englez\ pe care
l-am dedicat Festivalului de Film
de la New York, mymininyff.blogspot.com. De asemenea, am avut
privilegiul de a m\ al\tura echipei Romanian Film Initiative, organizatoare a Making Waves: New
Romanian Cinema. ~n aceast\ calitate, am redactat comunicate de
pres\, am realizat o serie de interviuri cu invita]ii acestei edi]ii [i,
mai ales, m-am bucurat, al\turi de
publicul newyorkez, de cele mai bune filme romne[ti recente, dar [i
clasice.
Night on Earth, cu singura diferen]\ c\ taximetristul din filmul meu

nu era italian, ci avea origini indiene. Din fericire, spre deosebire de
preotul din filmul lui Jarmusch,
am fost mai pu]in slab de `nger,
motiv pentru care r\spund azi la
`ntreb\ri viu [i nev\t\mat.
Utilitatea acestei experien]e.

Se va dovedi `n timp, deocamdat\ e
greu de estimat. Ce [tiu sigur e c\
am avut pentru prima dat\ sentimentul c\ fac parte dintr-o comunitate, `n adev\ratul sens al cuv`ntului. La aceasta au contribuit `n
primul r`nd Corina {uteu, Oana Radu [i Mihai Chirilov, `ns\ aceea[i
implicare afectiv\ i-a caracterizat
pe to]i cei cu care am avut de-a face
`n timpul festivalului oaspe]i,
Cele mai cinematografice momente pe care le-a tr\it `n NY.

Horror post-apocaliptic: `n cele c`teva zile de dup\ impactul uraganului Sandy cu coasta newyorkez\, c`nd doar chiotele ocazionale ale
turi[tilor de calamitate care `ncingeau, c`nd ]i-era lumea mai drag\,
street party-uri ad-hoc m\ f\ceau
s\ m\ `ndoiesc de faptul c\ am primit, f\r\ [tirea mea, un rol `n The
Quiet Earth sau The Omega Man.
Film de ac]iune: `nt`lnirea cu adev\ratul Last Action Hero american, un domn `n v`rst\ care mi-a
m\rturisit c\ a salvat mii de americani de la moarte sigur\, c\ pu]in
i-a lipsit s\ previn\ dezastrul din
11 septembrie [i care mi-ar mai fi
spus el multe dac\ n-ar fi avut, `n
acea fatidic\ duminic\, program
de slujb\ [i `nchin\ciune.
Musical: dup\ seara de `nchidere a festivalului, c`nd eu, Oana Radu,
Mihai Chirilov [i Andi Vasluianu
am canonit microfonul al\turi de
Cosmina Stratan [i Cristina Flutur.
4 opinii
Revan[a mediocrilor:
adio, TVR Cultural
Ast\zi, luni, 10 decembrie, dup\ ora 18, `ntr-un
moment `n care, `n mod normal, angaja]ii unei
institu]ii se preg\tesc s\ `[i `ncheie programul,
o revolt\toare deziluzie m-a f\cut s\ abandonez orice inten]ie de a v\ vorbi doar despre
literatur\. Am aflat cu stupoare de pe site-ul
intern al serviciului public TVR c\ liderul Claudiu
S\ftoiu [i-a declarat c\tre Consiliul Na]ional al
Audiovizualului inten]ia definitiv\ de a renun]a
la licen]a de emisie a ni[ei tematice TVR
Cultural, suspendat\ oficial la data de 15
septembrie a acestui an, din motive tehnice!
Daniela Zeca-Buzura
Motivul? Redresarea financiar\ [i imposibilitatea de
a mai sus]ine un proiect cultural nu doar al TVR-ului,
ci, de 10 ani `ncoace, al Romniei `ntregi. Domnul Claudiu S\ftoiu, pre[edinte-director general, manager desemnat politic de USL, a economisit bani? Desigur, a
scutit o cheltuial\ de 1,7%
din bugetul unei institu]ii `n
deriv\ de imagine [i care are un deficit de c`teva zeci de
milioane de euro.
Chirurgia redres\rii putea fi `nceput\ de oriunde,
dar ini]iatorul ei a `nceput-o
de la singurul canal de emisie care ì aducea prestigiu
[i valoare, contra unei investi]ii aproape modice. A mizat
pe dezbinarea perpetu\ [i recunoscut\ a elitelor [i a intelectualilor din Romnia [i

a reu[it: nu a fost prea mult
zgomot dup\ suspendarea
TVR Cultural, dispari]ie

plombat\ abil [i cu promisiunea public\ de a transfera o mare parte a programelor defunctului canal pe
viitorul TVR2 Cultural. ~n
cur`nd putem num\ra 100
de zile de la acest angajament
r\sun\tor, timp `n care generalistul TVR2 a ajuns, din
punct de vedere editorial, o
corcitur\ lamentabil\, iar
dominantul serviciului public, canalul TVR1, a `nregistrat valori medii de rating de 0,8, c`t ale sugrumatei ni[e culturale, suspendat\ `n luna septembrie.
Poate c\ domnul Claudiu
S\ftoiu, manager general de
c`teva luni al corpora]iei
TVR, a f\cut o important\

economie, cu cei 350.000 de
euro/an bugetul real de
produc]ie al TVR Cultural ,
iar eu, manager de mai mul]i
ani al defunctului post, nu
m\ mai pricep la cifre. Mai
mult dec`t at`t: domnia sa,
pre[edintele-director general, a fost conving\tor [i
eroic pentru mul]i dintre noi,
prin gestul de a-[i asuma o
amputare `n carne vie `n procesul de redresare [i reevaluare din TVR. Eu `ns\mi l-am
crezut [i m-am supus examenelor ru[inii, ca s\ reconstruim televiziunea brand de ]ar\. Dup\ 18 ani de jurnalism,
dup\ 11 ani de c`nd le predau
studen]ilor [i masteranzilor
Consiliului de Administra]ie
al TVR, a[a cum se impunea
legal, [i f\r\ a fi cerut nim\nui o solu]ie de men]inere [i
redresare.
~n]eleg bine, s`ntem `n impas, fali]i [i `n c\dere de imagine, dar constat c\, `ntr-un
context european `n care
perspectiva [i extensia apar]in ni[elor de televiziune, noi
ne complacem `n recul [i mergem contra v`ntului, anul`nd
ceea ce ne adusese notorietate
timp de un deceniu. Ca manager de]in\tor al unei strategii,
domnul S\ftoiu are dreptul s\
adopte inclusiv solu]ii extreme [i nepopulare, dar nu astfel, prin gesturi ilegale [i de
robinsonad\, care nu [tiu c`t\
redresare economic\ prompt\ au adus, dar `n mod sigur
ne-au f\cut s\ spunem adio
oric\rei speran]e c\ am mai
avea vreo alternativ\ la consumerismul generalizat [i la
cultura divertismentului.
B\tr`na institu]ie TVR trebuie reformat\, de acord, tr\im sub vremuri de recesiune
[i austeritate e evident ,
dar `ntr-un asemenea moment s\ renun]i la p\strarea
dreptului de a men]ine, fie [i
criogenat\ pentru un timp, o
licen]\ de emisie cultural\ `nseamn\ s\ glorifici gestul sinuciga[ de a-]i aduce singur
calul troian `n cetate. Dar mai
este Televiziunea Romn\ o
cetate? A cui? {i pentru cine?
Am mers ieri cu `ncredere la
vot, g`ndind c\ `n acest fel voi
avea r\spuns la `ntreb\rile
mele [i, dup\ cum pute]i constata, `nc\ a[tept, cu optimism, r\spunsul.
10 decembrie 2012
Victoria imposturii
Acest text se ia doar pe baz\
de prescrip]ie democratic\.
Nu e un pamflet, e o constatare. Nu e o constatare f\cut\ `n prip\, de un votant revoltat de rezultatele electorale. E o concluzie ce are gustul unui grapefruit de import:
o gref\ cu gust am\rui-sc`rbos, ca un sirop de tuse pe
care `l `ncerci de fiecare dat\ c`nd desfaci coaja aia galben-aurie, cu speran]a c\ `n\untru vei g\si o minune.
~ntr-un demers masochist,
mai desfaci una, o dat\ la patru ani. {i, chiar de-i dai jos
[i ultima f\r`m\ de pieli]\
ce le d\ pumni papilelor tale
gustative, `]i spui: C`h, e la
de la Universitatea din Bucure[ti teoria [i practica televiziunii, iar c\r]ile mele

consacrate audiovizualului
au intrat `n toate bibliografiile de profil, m-am supus
evalu\rii, cu test-gril\ [i examen oral, al\turi de Eugenia
Vod\, Marina Constantinescu, C\t\lin {tef\nescu
[i mul]i, mul]i al]i colegi `n
fa]a profesionalismului c\rora m\ `nclin [i le cer scuze c\ nu ì numesc aici.
Finalitatea `ncrederii noastre [i a devotamentului fa]\ de o institu]ie c\reia i-am
oferit totdeauna fidelitatea,
energia [i creditul numelor
noastre? ~n aceast\ sear\, managerul general al TVR a f\cut cunoscut\ cererea sa de
renun]are la licen]a de emisie a TVR Cultural, anul`nd
astfel categoric [i f\r\ recurs
posibilitatea existen]ei unei
ni[e tematice `n cadrul serviciului public de televiziune, f\r\ a fi cerut `ns\ acordul, pentru acest gest radical,
fel! . Cu toate astea, o faci

ori de c`te ori ai chef s\ ui]i
de senza]ia amar\ de dinainte [i-]i zici, ca prostul, c\
poate de data asta va fi
mai bine .
Nu e mai bine. E din ce
`n ce mai r\u. Student fiind,
citeam `n c\r]i de[tepte,
scrise de oameni foarte inteligen]i, despre st`nga [i
despre dreapta . Despre statul socialist, consumator de
resurse, care vine, `ntotdeauna, dup\ ce ni[te cìni de liberali au acumulat suficient
capital, pe care \[tia, risipitorii, `l cheltuiesc acum pe
programe sociale de bun\ calitate. Citeam, t`n\r votant
fiind, despre miraculoasa [i

extrem de necesara alternan]\ dintre cei ce dau [i cei ce
le permit \lorlal]i s\ dea.
Romnul [tie, m\car `n
subcon[tient, suficient\ fizic\ de clasa a VI-a, `nc`t s\ `[i
dea seama c\ rela]ia cu ghiuleaua e una c`t se poate de
ciudat\: se poate apropia, se
poate dep\rta, depinde, evident, `n ce sistem de referin]\ te afli. Romnul are p\catul de a aplica teorii ale fizicii clasice `n via]a postmodernist\: se raporteaz\ fie
la st`nga, fie la dreapta, p\r`ndu-i-se, aproape `ntotdeauna, c\ opusul se dep\rteaz\ de locul c\ldu] `n care ì
g`ngure[te con[tiin]a. Romnul uit\, `ns\, un lucru: ast\zi nu mai exist\ nici st`nga,
nu mai exist\ nici dreapta.
Sistemele noastre de referin]\ au luat-o complet razna,
indicatoarele acelor de presiune au trecut de mult de
linia ro[ie, explozia a avut
loc, iar noi nici m\car nu
ne-am dat seama de chestia
asta. C\ut\m cu busola Nordul sau Sudul, c`nd ele nu
mai exist\ de o bun\ vreme
`ncoace. Ie[ind din sistemele astea de referin]\ `n care
ne-am a[ezat comod, observ\m c\ am avut de ales, la alegerile parlamentare, `ntre
ni[te non-sensuri: o alian]\
La loc TELEcomanda
Alex Savitescu
de dreapta , care, la momentul t0 , era un mic partid

de st`nga; o alian]\ de st`nga , una care cuprinde, chipurile!, cel mai v`rtos colos
de dreapta, dup\ cum ne spune teoria vintage a liberalismului; un partid-televizor,
care `mprumut\ [i aduce la
rang de art\ prostiile emanate, `n timp, de celelalte
dou\ forma]iuni.
Nu v\ inflama]i, dragi votan]i, de oricare parte a sistemului de referin]\ v-a]i fi
plasat! Dac\ a]i votat cu
dreapta , a]i pus [tampila,
poate, pe st`nga . {i invers.
A[a-i c\ nu se mai `n]elege
nimic? Nu v\ inflama]i,
c\ci nu v\ scrie r`ndurile de
fa]\ un dezam\git de rezultatul scrutinului de duminic\,
ci un dezam\git de tabloul
complet electoral romnesc.
Altfel, unul previzibil, de
care mul]i se mir\ acum cu
maxima ipocrizie de care
pot ei da dovad\. Nu v\ inflama]i c\ am scris, `n titlu,
cuv`ntul impostur\ . El ne
cuprinde pe to]i, deopotriv\. Nu v\ inflama]i, sta]i
lini[ti]i la locurile voastre :
e posibil ca, odat\ ajuns `n
Parlament, Dan Diaconescu
s\ ne scoat\ la lumin\ toate
elodiile.
opinii 5
Romnii e de[tep]i:
Radu Pavel Gheo
S\ vorbim despre
str\ini (II)
N-a[ putea `ncheia analiza opiniilor comentatorului
romn de pe Internet despre na]iunile lumii f\r\ un set de
exemple despre str\inii ce ne intereseaz\ c\ci exist\ [i
na]iuni cu care nu ne batem capul prea tare: s\ zicem,
austriecii, islandezii, peruanii, coreenii [i multe altele.
~n schimb, romnul e foarte interesat de ceea ce se petrece cu... America, de exemplu. Cu Statele Unite.
Cumva, e [i normal: marea putere planetar\ nu poate l\sa indiferent pe nimeni, deci nici pe comentatorul romn, care, precum
conu Leonida al lui Caragiale, pricepe toate rosturile lumii.
Astfel, unul dintre filosofii necunoscu]i ai internetului romnesc
conchide, `n coada unui articol despre problemele bugetare ale Statelor Unite: Toate IMPERIILE de-a
lungul istoriei au sf`r[it prin DEZINTEGRARE, ultimul fiind IMPERIUL SOVIETIC, a[a c\ trebuie s\
urmeze [i ultimul imperiu r\mas,
Dup\ cum se vede,
dac\ evreii erau r\i

[i controlau `ntreaga
planet\, nici americanii
nu s`nt mai buni.
E un lucru demonstrat
[i mereu popularizat.
~ntreg mecanismul
lumii e o conspira]ie
sionist\. Evreiasc\.
Sau american\. Sau
[i american\. Asta
e clar.
adic\ IMPERIUL AMERICAN . Altul e mai radical: Imperiul USA,

imperiul satanic al r\ului, trebuie
s\ se dezintegreze, pentru c\ ajunge suferin]a [i mizeria pe care le
aduce lumii `ntregi. La gunoi cu
USA . Dup\ cum se vede, dac\ evreii erau r\i [i controlau `ntreaga
planet\, nici americanii nu s`nt
mai buni. E un lucru demonstrat
[i mereu popularizat. ~ntreg mecanismul lumii e o conspira]ie sionist\. Evreiasc\. Sau american\. Sau
[i american\. Asta e clar.
De c`te ori a]i `nt`lnit sintagma
jandarmul lumii asociat\ cu SUA?
O reg\sesc [i acum sistematic `n
comentariile referitoare la orice eveniment legat de interven]ii ale
NATO (NATO, nu Statele Unite)
oriunde `n lume. Eu cred c\ americanii s`nt foarte r\zboinici [i nu
c\ vor s\ p\streze pacea, ci vor
s\ de]in\ controlul `n orice col] al
lumii. Cine i-a pus pe ei jandarmul
lumii? Ei [i-au luat acest drept prin
for]\, exact ca o band\ de b\t\u[i
ai cartierului... . Iar altundeva vine
concluzia, t\ioas\ [i justi]iar\: America se va duce de r`p\. Cine ridic\ sabia de sabie va pieri .
Da, dar, vorba altcuiva, adev\rata problem\ e c`nd se duce pe
copc\ CHINA . C\ a[a-i chibi]ul local: st\ [i a[teapt\ s\ vad\ c`nd moare capra vecinului [i, dac\ se
poate, a celui mai puternic vecin.

Ce-i drept, dintre marile puteri existente `n imaginarul local, China
e cel mai pu]in prezent\. ~n schimb,
orice [tire despre Rusia este comentat\ cu `nfocare. Paradoxal, de[i `n
general romnul cu nickname din
spa]iul virtual pare a fi antiamerican, nimic nu `ntrece furia cu care
spurc\ Rusia, care e un fel de du[man de serviciu, un arhi-inamic
perpetuu. Ne`ncrederea `n statul
rus [i animozitatea fa]\ de Rusia
s`nt profund `nr\d\cinate `n genele
romnilor. Acum mai bine de un
secol, istoricul [i filosoful A.D. Xenopol scria c\ o alian]\ cu ru[ii
`n orice `mprejurare, o `ncredere
`n cuv`ntul sau semn\tura lor vor
fi totdeauna o nebunie scump pl\tit\ . Iar lucrurile sau convingerile nu s-au schimbat nici azi.
~n focul unei discu]ii din seria
stupid\ Romnia colonie , lansat\ lunile trecute de na]ionali[tii
p`r`]i, unul dintre comentatori r\spunde furios: Mai bine o colonie
a unui stat civilizat dec`t sub ocupa]ie bol[evic\! Mar[ `n Siberia! .
Un altul r\bufne[te [i el, pe aceea[i
idee: Prefer s\ fim o colonie `n
care am totu[i ce m`nca [i `n care
valorile vin din ]\rile civilizate [i
nu din Rusia .
Discu]iile despre Rusia provoac\ cea mai mare implicare emo]ional\ a comentatorilor [i rareori g\se[ti pe cineva care s\ fie favorabil
marii puteri de la R\s\rit. Ru[ii
s`nt gunoaie bol[evice , au parazitat [i au distrus cam orice pe ce
au pus m`na , iar ceea ce au adus
ei Europei de Est e o perioad\ de
`napoiere [i regres vreme de decenii . ~n `nfl\c\rarea lor, comentatorii i se adreseaz\ Rusiei direct,
imprecativ: Drag\ Rusie, pupane-ai `n dos! C\ tare mai mori de
grij\, nu care cumva s\ ajungem
colonie. Las c\ `nc\ n-am uitat cum
ne-a fost cu voi. Ba chiar dac\ dracu v-ar lua, ne-am putea sim]i [i noi
mai bine, c\ ne sta]i ca un nod `n
g`t . O adev\rat\ perl\ retoric\, nu?
Nici Europa Occidental\ nu scap\ neflagelat\ de comentatorul romn. Unii vorbesc despre Occidentul apostaziat [i nelegiuit , al]ii doar
despre perfidul Albion , care conduce (distruge) lumea prin colosul
militar american (da, chiar a[a!).
}ara noastr\ e o colonie, o pia]\ de
desfacere pentru marile puteri .
Sub conducerea lui B\sescu, pus
de `nalta poart\ a UE [i a yankeilor
la conducerea coloniei Romniei...,
am ajuns ca to]i s\ ne trag\ [uturi
`n fund, pumni dup\ ceaf\ .
~n fine, o concluzie amar\: Mi-e
dor de Cea[c\ .
N-are de ce. E evident c\, la astfel de comentarii, regretatul dictator vorbe[te prin noi. De fapt el,
nea Nicu, `ntruchiparea ]\r\noiului invidios [i speriat de str\ini,
ne-a sem\nat mai mult dec`t vrem
s\ recunoa[tem.
Biblioteca din Petrila

Ion Barbu
Suplimentul lui Jup:
6 muzic\
Rockin by myself
Dumitru Ungureanu
Psalmul revenirii
Cu dubl\ semnifica]ie, termenul
Relapse, ales de Al Jourgensen
pentru discul de relansare, este,
indiscutabil, o op]iune cinstit\. Un
poet care a explorat sensurile multiple ale cuvintelor, izbutind s\ le
`mbine `n sintagme percutante, unul care a ob]inut colaborarea (sau
ajutorul) lui William S. Burroughs
la versuri ce-au impresionat [i motivat stadioane de revolta]i, simte
c\ a (de)c\zut. S\ se fi cumin]it,
`ntr-adev\r, artistul n\scut la Havana, `n 1958, dintr-o mam\ cubanez\ [i-un tat\ norvegian, crescut `n Chicago [i-n `mprejurimi
de un danez, mecanic la ma[ini din
Formula 1? Greu de crezut. Audi]ia CD-ului certific\ r\utatea
obi[nuit\ muzicii Ministry, c\ i-o
zice metal industrial, c-o fi denumit\ cumva mai... fieros (plastic
nu e o vocabul\ potrivit\ `n context!). ~n particular, pritocesc un
sentiment de vinov\]ie fiindc\ am
l\sat s\ treac\ at`ta vreme f\r\
s\-l comentez, uit`nd pur [i simplu
de acest album.
La primul contact auditiv cu Ministry, pe-o caset\ Made by Powerplay, parc\ prin 1994, am avut reac]ia obi[nuit\ a roack\rului
hr\nit cu biberonul de clasicii genului. Nu m\ speriaser\ Metallica, Megadeth sau Testament, dar
Ministry m-a izbit ca p`nza unui
polizor flexibil spart\ de-un sculptor ultramodernist `n efortul creativ cheltuit pe-o lucrare New Age.
A durat ceva p`n\ c`nd a devenit
una din trupele mele favorite, la
care m\ `ntorc deseori [i ascult cu
febrilitate. Patosul transmis de sunetul grav, casant, abraziv, grunjos, dur, sufocant ritmat, impecabil pus pe suportul de ebonit\ sau
de policarbonat, format stereo [i,
c`teodat\, surround, e greu de tradus `n cuvinte. Risc paragraful de
fa]\ cu incon[tien]a neofitului, deoarece vreau s\ `n]eleg [i eu de ce
simt nevoia s\ `nv`rtesc, ore la r`nd,
c`te un album Ministry. O explica]ie banal\ ]ine de factorul ce-a configurat decisiv personalitatea
lui Al Jourgensen, copil-corcitur\
a dou\ culturi diametral opuse,
bastard la modul propriu `ntr-o
societate definit\, ea `ns\[i, de
simbioza multicultural\. Dar to]i
s`ntem, `ntr-un fel sau altul, bastarzi ai lumii noastre. Micul Al s-o
fi sim]it din start str\in `n lumea
nord-american\ [i s-a ap\rat (nu
doar) cu mijloacele rockului. De
aici periodice ie[iri `n decor, dependen]a de cocain\, alcoolism [i violen]\, panacee la `ndem`n\, facile
[i inutile `n egal\ m\sur\. Tot de
aici teme(ri)le versurilor ce vorbesc incongruent despre duritatea
vie]ii americane, nu alta dec`t a
dezmo[teni]ilor de pretutindeni.
Jourgensen se `nscrie `ntr-o lung\
list\ de arti[ti utilizatori de substan]e interzise (cum sun\ titlul
noului volum de versuri al poetului Liviu Ioan Stoiciu, abstinent
convins!). M-a[ hazarda s\ observ
c\ destui dintre ace[tia au deschis
c`te o falie important\ `n istoria artelor slujite, dup\ fiecare dintre ei
canonul estetic trebuind s\ fie
reformat sau m\car reformulat.
Plutitul pe marginea bog\]iei
(Jourgensen locuie[te de mul]i
ani [i are studio muzical propriu la periferia ora[ului El Paso) aduce ispita. Dup\ ce albumul Psalm 69 a `mpins Ministry
`n mainstream, urm\toarele, probabil bine pl\tite de casa de discuri Warner Bros., au fost condi]ionate de p\c\toasa politic\ a
departamentului de v`nz\ri. Re]eta succesului odat\ g\sit\, ce
mai contau inten]ia sau voin]a artistului? Care voin]\ nici nu se
prea manifesta, omul fiind aproape junkie. Incapabil s\ reziste
mecanismului, Jourgensen a cedat. Ca foarte mul]i `n situa]ia
sa, cu talentul atrofiat de halucinogene, chitaristul, vocalistul,
poetul cu poten]ial inovator a repetat schemele [tiute, uz`ndu-le.
Fanii devota]i [i exigen]i l-au p\r\sit, casa de discuri l-a concediat, altele nu s-au `nghesuit s\-l
cont(r)acteze. ~nfiin]area firmei
proprii, 13th Planet Rec., lucrul
cu noi muzicieni n-au readus energia; pauza dintre 2008 [i 2011
n-a solu]ionat problema. Revenirea e pe linia ultimelor realiz\ri.
Ce poate oferi un rocker anti-sistem? Eventual, c`ntece pro-occupy.
Exemplu: 99 percenters.
Pro-orice, `ns\, e deja conformism. Sau compromis.
LTI [i praf `n ochi pe

marginea unei replici
Kirie Eleison!... Iat\-m\-s
ispr\vniceas\!, ar fi
exclamat Coana Chiri]a
citind Dreptul la replic\
publicat `n ultimul Supliment de cultur\ de
coordonatorii Festivalului Zilele Lipatti, f\r\
s\ mi se fi oferit posibilitatea de a-l citi `nainte
(nu mai vorbesc de a r\spunde pe aceea[i pagin\).
Ei, imprevizibila Romnie!
Dar `mi m\rturisesc aici public
`nc`ntarea c\, dup\ mai bine de [ase ani de c`nd scriu pentru acest s\pt\m`nal, un articol a fost luat `n
seam\ [i de profesioni[tii muzicii
clasice, nu numai de prietenii mei
fideli, cititorii melomani.
Kirie eleison! E drept c\ a fost
necesar s\ ì stimulez solicit`nd
replica, dup\ un atac furibund pe
Facebook al unei prietene, at`t meloman\, c`t [i angajat\ a SRR. Fere[te-m\, Doamne, de prieteni c`nd
`mi vor binele cu for]a... Ce e ciudat este c\ propozi]iile [i argumentele domniei sale consonau p`n\ la
a-]i pune probleme de copyright cu
acelea avansate de dna Monica Is\cescu, secondat\ de {tefan Costache,
ambii coordonatori (de ce nu le-o p\sa organizatorilor `n[i[i de Suplimentul de cultur\ ?) ai Festivalului Zilele Lipatti . Cine pe cine mai
copiaz\ `n ]ara lui copy & paste la
putere?
Una peste alta, at`t pe pagina mea
de Facebook de unde mustr\rile
cu vot de blam au fost [terse brusc,
f\r\ nici o explica]ie, exact c`nd la
Ia[i sosea epistola replic\ , c`t [i
`n s\pt\m`nalul de fa]\, am fost luat
la rost c\ mi-a[ fi `nc\lcat onoarea de familist `n ale ziaristicii.
Mai precis, c\ le-a[ fi f\cut un proces de inten]ie organizatorilor Zilelor Lipatti, `nainte de a o `ntreba
ce [i cum pe pianista Luiza Borac despre absen]a ei din concerte
la aceast\ onorabil\ manifestare.
La repro[ul `ntrebare de pe Facebook, semnatarii Replicii adaug\, `n mod original [i plini de polite]e, c\ a[ fi vinovat, lovit de D-zeu,
s-ar putea spune, de o omniscien]\
de natur\ pesimist\ `n ce prive[te scena muzical\ romneasc\. {i c\,
`n consecin]\, viziunea pesimist\
a trebuit s\-mi fie contrapunctat\,
punctual prin reamintirea unor
puncte tari ale Festivalului (sic!).
Numai cele tari , cele moi , nu!
Pentru a simplifica lucrurile pentru cititor, ei bine, dna Is\cescu se
Scrisoare pentru melomani

Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\ (Hermann Scherchen)
Victor Eskenasy, Praga
`n[al\: am `ntrebat-o pe prietena

mea Luiza Borac cum se face c\ nu
a fost invitat\ s\ c`nte la Zilele
Lipatti , cu at`t mai mult cu c`t are
o oarecare `nclinare spre compozitorul romn mai mult\, oricum, dec`t celebrul pianist , dar
specialist `n Rahmaninov, Nikolai
Lugansky [i pe care a demonstrat-o recent la Festivalul Enescu.
La dorin]a ei expres\, r\spunsul
Luizei Borac nu l-am amintit `n articolul meu din nr. 377; [i nu o voi
face nici acum. S\ spunem doar c\
nu era unul de bine... Nici semnatarii Replicii nu r\spund `ntreb\rii mele! Aflu, pe undele aceleia[i
lemnoase LTI (Lingua Tertii Imperii, admirabil descris\ de Victor
Klemperer [i care, la noi, la romni,
este folosit\ `n continuare), c\ organizatorii Zilelor Lipatti se afl\
`n dialog permanent pentru g\sirea
celor mai bune solu]ii... [subl.
mea], cu Luiza Borac [i cu al]i arti[ti romni.
Semnatarii mai sugereaz\ c\ lansarea discului Luizei nu s-a putut
face din motive independente de
ei . Trebuia, oare, s\ le aduc\ pianista la Bucure[ti cu bra]ul? Sau
ca [i cum discurile piani[tilor [i, `n
general, ale muzicienilor romni
care tr\iesc `n str\in\tate s-ar g\si pe toate drumurile `n magazinele din Romnia. S\ fim serio[i!
Inutil s\ `n[ir numele acestor muzicieni, lista ar fi prea lung\, mai

v`rstnici [i mai tineri.
Dar, fiindc\ a venit vorba, c`te
discuri cu interpret\rile compozi]iilor lui Lipatti de c\tre piani[ti
romni a]i v\zut `n magazinele bucure[tene? A]i v\zut undeva discul Simfoniei Concertante cu Sofia
Cosma [i Corneliu Gheorghiu? Cel
al Concertino-ului cu Ninuca O[anu? Vreunul cu Luiza Borac? A]i
v\zut vreunul cu `nregistr\ri din
arhiva istoric\ a Radioului? Vreunul m\car cu acei piani[ti r\ma[i sau afla]i `n ]ar\ (`n gr\dina noastr\ , pentru a cita pe cineva) [i distin[i `n ultimul deceniu cu Premiul Funda]iei Lipatti,
de la Viniciu Moroianu la t`n\rul
Ritivoiu?
Restul s`nt vorbe [i auto-prosl\vire, cum este nostima afirma]ie final\ c\ Zilele Lipatti ar fi
singurul eveniment de anvergur\ interna]ional\ ce l-a cinstit pe
cel mai apreciat dintre piani[tii
romni . Nemaivorbind c\ ultima mare aniversare Lipatti a fost
celebrat\ la Besanon [i Geneva,
`nainte de a se trezi ai no[tri bravi
coordonatori , oare de la cine `n
lume se a[teapt\ evenimente de
anvergur\ de cinstire a muzicienilor romni celebri? De la ARD
Kultur(al)?
teatru 7
Datul `n spectacol
Olti]a C`ntec
Troienele,
dup\ 40 de ani
~n `nsemn\rile sale despre Orghast, spectacolul pe care
l-a realizat ca proiect de studiu `n cadrul Centrului
Interna]ional de Cercet\ri Teatrale de la Paris, la
`nceputul anilor 70, Peter Brook `[i delimita aria de
interes punctual la studierea structurii sunetelor. Din
echipa de-atunci f\cea parte Ted Hughes, poet englez
care a inventat pentru aceast\ produc]ie un limbaj
complet nou, inexistent, rezultat al unor `ndelungate
serii de improviza]ii realizate de actori pe fragmente `n
greaca veche, `n special din opera lui Euripide. Pornind
de la ele, Hughes a creat textul de scen\, un text lipsit
de semnifica]ii lingvistice, dar care avea alte calit\]i:
ren\[tea sonorit\]i [i energii ancestrale extraordinare.
Distribu]ia reunea interpre]i din
12 ]\ri, iar multilingvismul lor,
backgroundurile lor culturale au
amprentat spectacolul prezentat
`n 1971 `ntr-un loc cu o istorie extraordinar\, anticul Persepolis, `n
aer liber. Andrei {erban f\cea asisten]\ de regie la Brook [i era, ca
toat\ lumea implicat\ `n proiect,
fascinat de noul tip de comunicare, acustic\, dar nonverbal\, eliber`nd remanen]e cu o vechime
remarcabil\. Experimentul devenea o punte c\tre un trecut `ndep\rtat, ritualic, poate pu]in obscur, dar
cu at`t mai fascinant. ~n `nsemn\rile din cursul acestui laborator,
Peter Brook se `ntreba ce rela]ie
e `ntre teatrul vorbit [i nevorbit?
Ce se `nt`mpl\ c`nd sunetul [i gestul devin cuv`nt? Ce loc ocup\ cuv`ntul `n expresia teatral\? E vibra]ie? Concept? Muzic\? Zace
cumva `ngropat\ `n structura sunetului vreo limb\ uitat\? .
La Ia[i se joac\ exact ca

la New York [i Bucure[ti
C`]iva ani dup\ Orghast, {erban
`ncepea la clubul Off-Off Broadway La MaMa din New York Fragmente din trilogia greac\, incluz`nd Medeea, Troienele [i Electra.
Era un proiect avangardist la data aceea, care `[i propunea, la `ndemnul lui Brook, s\ duc\ mai departe cercetarea `n privin]a puterii teatrale a sunetului, a poten]ialit\]ilor emo]ionale ale limbilor
moarte. Se sim]eau `n aceste spectacole influen]ele teoretice ale lui
Grotowski [i Artaud, ideea de teatru s\rac [i actor sf`nt, nevoia de
teatru ritualic, ce ac]ioneaz\ asupra
altor resorturi dec`t cele ra]ionale.
Ellen Stewart, sprijinul lui {erban

de la La MaMa, i-a sugerat s\ lucreze cu Elizabeth Swados, atunci
o necunoscut\ `n metropola `n care
avangarda exploda pur [i simplu,
c\reia {erban i-a `ncredin]at partea
muzical\, de fapt sonor\ a spectacolelor din Trilogie. Ce a urmat, se
[tie, e `n c\r]ile de referin]\ ale istoriei teatrului contemporan, a fost
startul `n carier\ al regizorului nostru plecat `n lumea liber\.
Revenit `n Romnia imediat dup\ 90, cu g`ndul s\ schimbe [i mica
noastr\ lume, {erban a reluat Trilogia la Teatrul Na]ional din Bucure[ti. O revolu]ie estetic\, la un
sfert de secol de la premiera american\, `n chiar primii ani `n care
societatea romneasc\ dob`ndise
libertatea de a privi peste grani]e.
Acum, la aproape 40 de ani, Troienele se joac\ `n reluare la Opera
Na]ional\ Romn\ din Ia[i. Managerul Beatrice Rancea, interpret\
`n distribu]ia bucure[tean\, a avut
nostalgia propriei experien]e profesionale [i a readus la via]\ scenic\ montarea, transplant`nd-o pe
afi[ul ie[ean. Se joac\ exact ca la
New York [i Bucure[ti, `ntì `n culise, apoi pe scen\, printre spectatori,
protagoni[ti [i cor deopotriv\, [i
abia `n partea de final, la locurile
clasice . Totul `n greaca veche, o
comprimare a versiunii lui Euripide. Consternarea publicului, care e
emo]ionat, dar nu pricepe, e explicabil\. Nimeni nu cite[te curent Euripide, `n nici un caz `n original. O
preg\tire prealabil\ ar fi fost bine-venit\, sub forma unui sinopsis, a unui anun] informativ. Sigur,
asta ar fi dezv\luit surpriza , dar
ar fi adecvat receptarea.
O revenire la mijloacele
simple, esen]iale ale
teatrului
Ce nout\]i aducea Troienele la mijlocul anilor 70? Concentra teatrul
pe for]a sunetului, pe capacitatea

lui sonor\ de a tezauriza valori spirituale apuse [i de a readuce aceste
remanen]e `n aten]ia prezentului.
Auditiv s`nt ]ipete, lamenta]ii, cuvinte ie[ite din uz, provenind dintr-o limb\ uitat\, spuse `ntr-o caden]\ care ne `nc`nt\ urechea prin
neobi[nuitul lor, dar ne [i cutremur\. E c`ntul la care f\cea referire Aristotel `n regulile din Poetica sa,
ca parte esen]ial\ a unei tragedii.
Ritmul [i muzicalitatea s`nt date de
versuri, de scandarea, alternarea
ritmurilor din fragmentele epice `nf\]i[ate. Emisia vocal\ nu e numai
pe expira]ie, ca `n vorbire, ci [i pe
inspira]ie, pentru care e nevoie de
antrenament. Frica [i mila, elemente
definitorii ale patosului [i condi]ii
ale catharsisului, s`nt declan[ate
de un amestec ciudat de brutalitate,
for]\, primitivism [i sensibilitate.
Sunetele s`nt c`nd duioase, melodice, lirice, c`nd puternice, r\zboinice, de femei, copii, b\rba]i, coruri.
Muzica frazelor, alternan]a rostire-t\cere, interven]iile minime ale c`torva instrumente muzicale
tobe, flaut, fer\str\u relateaz\
soarta troienelor dup\ cucerirea
cet\]ii. Spectacolele din Trilogie au
fost o revenire la mijloacele simple, esen]iale ale teatrului a[a cum
era practicat cu mii de ani `n urm\. Vizual, s`nt focurile tor]elor,
lum`n\rile, fumul, obscuritatea
elementelor naturale primordiale ap\, foc, p\m`nt, paie, lemn.
Raportul actori-public era schimbat. Spectatorii nu vin doar ca s\
asiste la succesiunea de scene, au
calitatea de martori. E un public
restr`ns numeric, care st\ `n picioare `n mijlocul ac]iunii, o `nso]e[te
`n compartimentele scenei. Opera
epic\ relateaz\ soarta crud\ a Casandrei, Andromac\i [i Hecubei,
eliber`nd un fior str\in, nou, din
alte lumi [i alte vremuri.
O pagin\ important\ din

trecutul avangardelor
artei teatrale
Troienele lui Andrei {erban au regim de teatru patrimonial. A[a cum
la parizianul La Huchette se joac\
C`nt\rea]a cheal\ [i Lec]ia conserv`nd varianta ini]ial\, cum teatre cu blazon din lume predau ca pe
o [tafet\ estetic\ spectacolul fondator, Troienele lui {erban, edi]ia Ia[i
2012, resusciteaz\ dup\ patru decenii o pagin\ important\ din trecutul avangardelor artei teatrale.
Pentru arti[tii locali a fost un exerci]iu de master class. Pentru public,
`nt`lnirea cu un artist de talia lui
Andrei {erban a fost o binecuv`ntare cultural\. Spectatorii aviza]i
a[teapt\ `ns\ o produc]ie nou\, inedit\, a[a cum a lucrat regizorul la
Cluj, Sibiu sau Bucure[ti.
8 dosar
Zece benzi desenate esen]iale

o selec]ie subiectiv\
~ntr-un num\r special, intitulat Un secol de BD, ap\rut `n luna noiembrie,
revista francez\ Lire `ntocme[te un
clasament al celor 50 de albume de
benzi desenate esen]iale din
`ntreaga istorie a celei de a 9-a Arte.
Nu este pentru prima oar\ c`nd se
realizeaz\ un astfel de top. La fel ca
celelalte `ns\, el r\m`ne un clasament
subiectiv; `ntocmit de alt\ revist\, `n
alt\ epoc\, `n alt\ ]ar\, ar fi enumerat
o selec]ie diferit\ de opere BD. {i
totu[i, toate cele 50 de albume
selectate de redac]ia Lire, a[a cum

se arat\ `n editorialul revistei, [i-au
bulversat epoca [i au marcat lumea
BD-ului, explor`nd noi piste, grafice [i
narative. Este un clasament subiectiv
[i are ca scop s\ provoace reac]ii, s\
dea na[tere unei dezbateri,
avertizeaz\ Franois Busnel, directorul
revistei. ~n acela[i timp, el poate
reprezenta baza unei biblioteci BD pe
care orice fan al acestei arte ar trebui
s\ o de]in\. Iat\, `n continuare,
ocupan]ii primelor zece locuri.
Drago[ Cojocaru
Dar cum po]i s\ alegi dintre cele

24 de aventuri scrise [i desenate
1. Tintin `n Tibet ,
de Herg [i de ce tocmai acest al
20-lea album merit\ locul 1 `n clade Herg
sament? Fiindc\, spun autorii claEste incontestabil faptul c\ seria samentului, Tintin `n Tibet repreTintin, prin uria[ul s\u succes,
zint\ albumul cel mai tragic, cel
reprezint\ un monument al benzii
mai intim [i cel mai emo]ionant din
desenate. Dar de ce au preferat cei
serie . ~n aceast\ aventur\, Tintin
de la Lire ca tocmai aceast\ serie
afl\ c\ amicul s\u Chang s-a pr\s\ ocupe locul `ntì `n clasamentul
bu[it cu avionul `n masivul Himacelor 50 de BD-uri esen]iale ? Filaya. F\r\ s\ cread\ `n moartea aindc\, prin m\iestria folosirii licestuia, Tintin porne[te imediat
niei clare, prin capacitatea de a a`n c\l\torie pentru a-[i g\si [i a-[i
mesteca genurile [i prin influen]a
inestimabil\ asupra lumii BD-ului, salva prietenul, confrunt`ndu-se
Aventurile lui Tintin reprezint\ [i astfel cu pericolele muntelui [i cu
ast\zi cea mai mare serie a celei de legendarul Yeti.
Albumul reprezint\ o cotitur\ `n
a 9-a Arte, capodopera unei literaturi ale c\rei calit\]i au fost dove- seria lui Herg. Aventurile trepidite din plin `n secolul ce a trecut . dante din trecut au devenit desuete; de-a lungul celor 62 de pagini,
2 pentru prima oar\, nu se g\se[te
nici o urm\ de maniheism, nici o
intrig\ poli]ist\, nici un personaj
negativ ce trebuie `nfr`nt .
Interesant\ este [i geneza albumului. ~n acea perioad\, la sf`r[itul anilor 50, Herg suferea de o depresie sever\, cauzat\ de o aventur\ extraconjugal\ care avea s\ `l
duc\ pe canapeaua unui psihanalist. De asemenea, `n via]a real\,

autorul `ncerca s\ dea de urma lui
Tchang Tchong-Jen, studentul chinez care ì fusese prieten `n anii 30
[i care `l ajutase `n realizarea albumului Lotusul albastru. Desp\r]i]i de r\zboi [i, apoi, de revolu]ia
cultural\ chinez\, cei doi prieteni
aveau s\ se re`nt`lneasc\ mult mai
t`rziu, `n 1981. De aceea, spun cei
de la Lire , Tintin `n Tibet reprezint\ albumul maturit\]ii [i al
`n]elepciunii, un imn c`ntat prieteniei [i sacrificiului personal .
Nu e de mirare c\ tocmai aceast\ poveste reprezenta [i albumul pe care Herg `l prefera din toat\ seria
Tintin.
2. Maus ,
de Art Spiegelman
Despre Maus s-a vorbit enorm aceast\ oper\ esen]ial\ a celei de a
9-a Arte bucur`ndu-se, fapt foarte
rar, chiar de o edi]ie `n limba romn\. S`nt 250 de plan[e `n care Art
Spiegelman spune povestea sa [i
a tat\lui s\u, polonez sc\pat din
4
lui Tintin reprezint\ [i ast\zi cea mai

Aventurile
mare serie a celei de a 9-a Arte, capodopera unei
literaturi ale c\rei calit\]i au fost dovedite din plin
`n secolul ce a trecut.
infernul de la Auschwitz, prin intermediul unei fabule animaliere
`n care [oarecii s`nt evreii, iar
pisicile nazi[tii. Maus este o m\rturie implacabil\ a realit\]ii Holocaustului [i a teribilului s\u impact psihologic [i s-a dovedit a fi,
imediat dup\ publicare (din 1981),
una dintre capodoperele benzii desenate. Este singurul roman BD care a fost recompensat cu prestigiosul premiu Pulitzer, `n 1992, [i a
fost tradus p`n\ acum `n 18 limbi.
3. La Ballade
de la mer sale ,
de Hugo Pratt
C`nd Hugo Pratt a realizat aceast\ band\ desenat\, `n 1967-1969,
celebrul artist vene]ian trecuse de
40 de ani [i avea `n spate o carier\
prolific\. Nu [tia `ns\ c\ aceast\
5 Balad\ a m\rii s\rate avea s\ reprezinte o r\scruce `n activitatea sa.
Albumul inspirat de Stevenson,
Melville [i Joseph Conrad poveste[te o aventur\ cu pira]i `n insulele Melaneziei, ce se petrece undeva `n timpul Primului R\zboi Mondial. Printre numeroasele personaje ce particip\ la aceast\ aventur\
se num\r\ [i un erou secundar, un
marinar cu o moralitate dubioas\
pe nume Corto Maltese, destinat unei cariere str\lucite `n istoria celei de a 9-a Arte. Astfel, La Ballade
de la mer sale, a c\rei importan]\
istoric\ nu mai trebuie dovedit\ ,
devine matricea seriei care `l are
ca erou pe Corto Maltese, serie ce
va continua, p`n\ la moartea autorului, de-a lungul unei duzine de

albume [i a c`teva zeci de pove[ti
mai scurte. Nici Pratt nu [tia c`nd
a terminat acest album c\ a dat
na[tere unuia dintre cei mai faimo[i eroi de BD, nici c\ La Ballade de la mer sale va sta la baza
no]iunii de roman grafic .
4. La Marque jaune ,
de Edgar Jacobs
Seria Blake [i Mortimer , realizat\ de unul dintre discipolii lui
Herg, belgianul Edgar P. Jacobs,
este una dintre culmile benzii desenate, bucur`ndu-se de un succes
enorm. Este continuat\ [i ast\zi,
de autori de top, la decenii dup\
moartea autorului original, `ntr-o
serie de albume tratate de editori
aidoma unui blockbuster hollywoodian. De multe decenii, fanii
se ceart\ c`nd vine vorba s\ numeasc\ cel mai bun album din serie. La Marque jaune este, probabil, cel mai bun candidat pentru
locul 1. Realizat `n 1956, ini]ial `n
paginile revistei Tintin , el spune
povestea confrunt\rii dintre eroii
seriei (c\pitanul Blake de la serviciile secrete [i acolitul s\u, profesorul Mortimer) cu un misterios
[i omnipotent criminal care terorizeaz\ Londra postbelic\. Jacobs
nu ascunde influen]a pe care a
avut-o asupra sa filmul expresionist (mai ales M, al lui Fritz Lang)
[i reu[e[te turul de for]\ de a crea
o aventur\ care, de[i ancorat\ `ntr-un stil specific epocii `n care a
dosar 9
fost realizat\, r\m`ne la fel de fascinant\ [i ast\zi.
nar\ a lui McCay, dar [i imagina]ia fertil\ a autorului (b\nuit de

unii de a se fi ajutat cu substan]e psihotrope).
5. Watchmen ,
de Moore [i Gibbons
7. Jimmy Corrigan ,
de Chris Ware
Este examenul de maturitate al

BD-ului cu supereroi. Odat\ cu aceast\ ucronie postmodern\, scris\ de Alan Moore [i ilustrat\ de
David Gibbons, `n 1985, comics-urile cu supereroi au `ncetat s\ fie doar
pentru copii. Moore profit\ de aceast\ poveste cu justi]iari nevrotici, `ntr-un 1985 alternativ, `n
care lumea se afl\ la 5 minute de
un conflict nuclear, pentru a deconstrui universul supermenilor
americani, dar [i pentru a pune
`ntreb\ri incomode despre foarte
multe lucruri mult mai grave. ~ntreb\rii Cine ì p\ze[te pe paznici? , Moore ì d\ un r\spuns terifiant `n concluzia acestui BD esen]ial ce a fost ales de revista Time
pe lista celor mai importante c\r]i
ale literaturii anglo-saxone din
ultima sut\ de ani.
Jimmy Corrigan, the smartest kid

on Earth este o band\ desenat\ realizat\ de americanul Chris Ware
`n anii 90 [i publicat\, ini]ial, `n
paginile unui ziar din Chicago.
Un BD de mare succes, `nt`mpinat cu superlative de criticii din
SUA [i din `ntreaga lume, recompensat cu o list\ lung\ de premii,
printre care [i Guardian First Book
Award (singura band\ desenat\ ce
a primit aceast\ distinc]ie). Jimmy Corrigan este povestea unui
pu[ti care, `n timpul unui weekend
de Ziua Recuno[tin]ei, `ncearc\ s\
`[i `nt`lneasc\ tat\l disp\rut de prea
mult\ vreme din via]a sa. Autorul
o nume[te fic]iune autobiografic\ . Cei de la Lire cred c\ este `mplinirea unei forme de expresie artistic\ de c\tre un autor determinat
s\ dep\[easc\ limitele genului .
6. Little Nemo ,
de Winsor McCay
8. LAscension
du Haut Mal ,
de David B.
Ast\zi, mai ales, pare uluitor faptul c\ seria Little Nemo a putut
s\ apar\ la `nceputul secolului trecut, c`nd BD-ul f\cea abia primii
pa[i `n paginile cotidienelor americane. De aceea, opera lui McCay
r\m`ne [i ast\zi una dintre cele
mai curajoase [i profund novatoare benzi desenate din istorie.
Winsor McCay (1872-1934) este
un artist al secolului al XIX-lea.
Odat\ intrat `n t`n\ra lume a comics-urilor, contribu]ia sa va fi
major\ [i vizionar\. La prima vedere, Little Nemo este un avatar al
lui Alice `n }ara Minunilor: un
b\ie]el care, `n fiecare episod, intr\ `n lumea viselor pentru a trece prin aventuri suprarealiste,
comice [i poetice, care se sf`r[esc
inevitabil prin trezirea eroului.
Dar, cum McCay ]inea ca BD-ul
s\u s\ reproduc\ fidel logica visului, Little Nemo poate fi citit [i ca
o intrare `n subcon[tientul eroului, fiecare episod av`nd o anume
semnifica]ie. La aceasta contribuie [i punerea `n pagin\ revolu]io-
David B. (Pierre-Franois Beauchard) este un autor a c\rui faim\

a dep\[it hotarele Fran]ei. ~ns\ pe
teritoriul Hexagonului, seria sa
L Ascension du Haut Mal , `n [ase
volume, publicate `ntre 1996 [i 2003,
a reprezentat un [oc . Este o evocare halucinant\ a copil\riei
autorului marcat\ de epilepsia
de care sufer\ fratele s\u , cu o
intensitate nemai`nt`lnit\ `n BD-ul
de gen. Este mai mult o ac]iune
cathartic\, o lupt\ metaforic\ `n
cadrul c\reia boala ia forma alegoric\ a unui dragon , evocare a
copil\riei `n care David B. rememoreaz\ angoasele, `ndoielile [i
vina fa]\ de fratele bolnav. BD-ul
a fost recompensat cu premiul
Alph-Art pentru scenariu la Festivalul de la Angouleme, `n 2000.
9. Arzach ,
de Moebius
6
Jean Giraud zis Moebius ne-a p\r\sit `n aceast\ prim\var\, la v`rsta de 74 de ani, l\s`nd `n urm\ o
oper\ grafic\ imens\. O oper\ care dovede[te c\ Moebius nu a fost
numai unul dintre cei mai importan]i arti[ti BD din toat\ istoria
acestei a 9-a Arte, ci [i, prin imensa lui influen]\, unul dintre cei
mai importan]i arti[ti ai sf`r[itului de secol XX.
La `nceputul anilor 70, Jean Giraud nu era `nc\ Moebius, pseudonimul adoptat pentru operele
sale ulterioare. Era un autor mai
degrab\ clasic, desenator excelent
al seriei western Blueberry ,
arondat echipei reunite `n jurul revistei Pilote . La fel ca mul]i al]i

colegi de-ai s\i, Jean Giraud `ncepe `n acea perioad\ o disiden]\
artistic\ `n cadrul revistei conduse de Ren Goscinny. Este tot
mai pasionat de universurile science-fiction [i suprarealiste, de
c\l\toriile interioare. Adopt\ pseudonimul Moebius pentru a semna aceste noi benzi desenate, `n
fapt o cu totul alt\ personalitate
a acestui artist ce avea s\ devin\
unul dintre liderii acelei revolu]ii europene a benzii desenate ,
ale c\rei ecouri se fac sim]ite [i ast\zi. ~n cele din urm\, Jean Moebius Giraud p\r\se[te Pilote pentru a se lansa, al\turi de Druillet
[i Dionnet, `n aventura personal\
a legendarei reviste Mtal Hurlant .
{i p\r\se[te, `n acela[i timp, c\r\rile b\tute ale BD-ului tradi]ional.
Seria Arzach apare `n paginile primelor numere din Mtal
Hurlant [i are efectul unei bombe.
S`nt 35 de plan[e, cinci scurte pove[ti `n care eroul, Arzach, un r\t\citor printr-o lume oniric\, zboar\ c\lare pe pterodactilul s\u alb
peste peisaje fantastice, depozite
gigantice de oase, de[erturi pline
de oameni verzi, cet\]i fabuloase...
Un univers fantastic ce este parcurs f\r\ nici un cuv`nt, nici un
text explicativ! Este ceva cu totul
nou `n BD [i aceast\ istorie mut\
deschide brusc cititorilor posibilit\]i neb\nuite de interpretare.
Un BD cu o influen]\ imens\ nu
numai asupra autorilor francezi,
ci [i `n SUA [i Japonia.
10. QRN sur

Bretzelburg ,
de Franquin [i Greg
Saga lui Spirou [i Fantasio de Andr Franquin [i Greg (Michel Rgnier) r\m`ne una dintre capodoperele BD-ului franco-belgian, la
egalitate cu Tintin [i Astrix. ~nceput\ `n 1938, ea continu\ [i ast\zi. Dar, dintre toate albumele,
cei de la Lire cred c\ tocmai
QRN sur Bretzelburg, ap\rut `n
paginile revistei Spirou `ntre
1961 [i 1963, este cel mai valoros.
Culmea este c\ na[terea ei a
fost complicat\. ~n epoc\, Franquin
era tot mai s\tul s\ deseneze
Spirou (pe care nu el `l crease).
La cap\tul nervilor, suferind de depresie, desenatorul `ncalc\ chiar
regula de aur a revistei: `ntrerupe realizarea benzii desenate! Culmea este c\, `n ciuda acestui context de culise, QRN sur Bretzelburg
este unul dintre cele mai reu[ite episoade ale seriei Spirou et Fantasio . Grafisme superbe, umor
omniprezent. Mai ales `ncerc`nd
s\ se extrag\ din universul lui
Spirou, Franquin semneaz\ o
aventur\ profund original\, care
ì permite s\ dea frù liber ideilor
sale antimilitariste.
10
10 carte
Jivine, jigodii [i
oameni de bine
A fost odat\ ca niciodat\, o
fat\ `nc`nt\toare pe numele ei Holly Golightly. Sau
Lulamae Barnes. Sau poate
altfel. Mul]i ziceau despre
ea c\ ar fi fost o exhibi]ionist\ vulgar\, o impostoare total\, o insult\ adus\
moralit\]ii, o `ng`mfat\
insensibil\ [i f\r\ minte,
chiar [i o ]op`rlanc\ sau
vreo vagaboand\ de prin
Oklahoma. To]i gre[eau [i
to]i aveau dreptate `n
acela[i timp.
Florin Irimia
Tr\ise `n Texas, `nainte de a fugi la
Hollywood [i apoi la New York. {tiuse dintotdeauna ce vrea de la via]\,
sau a[a ì l\sase impresia primul ei
so], doctorul Golightly din Tulip,
Texas, un v\duv cu mul]i copii, cu
care Lulamae se m\ritase la v`rsta
de paisprezece ani. Doctor de cai, veterinar, foarte bun la suflet, t\m\duitorul tuturor jivinelor din zon\. Inclusiv al lui Holly [i al fratelui ei,
Fred, pe care ì surprinsese `ntr-o zi,
fl\m`nzi [i murdari, d`nd t`rcoale
propriet\]ii lui `n c\utare de ceva
de m`ncare.
S\ nu te `ndr\goste[ti
niciodat\ de o jivin\
P\rin]ii le muriser\ de tuberculoz\, iar ei r\m\seser\ ai nim\nui.
Doctorul ì luase sub aripa sa, ì

hr\nise, ì `ngr\[ase, apoi se pornise s\ le fac\ toate mofturile. Mai
ales ei. Nu c\ i-ar fi folosit la ceva.
S\ nu te `ndr\goste[ti niciodat\
de o jivin\ , ì spune Holly la un moment dat unui poten]ial `ndr\gostit. Asta a fost gre[eala lui Doc.
Tot timpul aducea jivine acas\. Un
[oim cu o arip\ rupt\. Odat\ o pisic\ s\lbatic\ cu un picior rupt.
Dar nu po]i s\-]i d\ruie[ti inima
unei jivine: cu c`t le dai mai mult,
cu at`t prind puteri. P`n\ se `ntremeaz\ destul [i fug `n p\dure. Sau
zboar\ `ntr-un copac. Apoi `ntr-un
copac [i mai `nalt. Apoi `n cer. Asta
o s\ ]i se `nt`mple (...) dac\ te `ndr\goste[ti de o jivin\. P`n\ la urm\, o
s\ r\mì cu ochii la cer. Cum a r\mas doctorul c`nd, `ntr-o zi, Holly,
asemenea celorlalte jivine nerecunosc\toare , a hot\r`t c\ a venit
vremea s\ plece. {i dus\ a fost.
A zburat ca un [oim tocmai p`n\
la Hollywood, de care s-a plictisit
repede, dup\ care a ajuns la New
York, unde a `nceput s\ se mi[te, abil\ [i gra]ioas\ ca o pisic\ s\lbatic\, prin `nalta societate.
Printre b\rba]ii aceia cu bani,
care `]i dau cincizeci de dolari numai ca s\ te duci la toalet\ s\-]i
pudrezi nasul. {i care apoi te h\ituiesc, cer`ndu-[i r\splata pentru
c\ au f\cut cinste. Unii, mai nervo[i,
mai dispera]i, ajungeau chiar p`n\ la u[a apartamentului ei dintr-un bloc din Upper East Side, `n
Manhattan.
~n c\su]\
Timp de inim\ albastr\

[i inim\ ro[ie
~nt`mpl\tor, `n aceea[i cl\dire `n
care, cu un etaj mai jos, locuia [i
naratorul nostru, pe atunci un t`n\r scriitor aspirant, s\rac, dar inimos, cu care domni[oara Holly avea s\ se `mprieteneasc\. Nu va
exista niciodat\ o poveste de dragoste `ntre cei doi, chiar dac\ el
poate [i-ar fi dorit, c\ci pentru
Holly naratorul e, la `nceput, un
fel de surogat pentru fratele ei `nrolat `n armat\ [i plecat s\ lupte
`n r\zboi (spre deosebire de adaptarea cinematografic\ cu adorabila Audrey Hepburn, `n roman
ac]iunea se petrece `n anii 40),
iar apoi un foarte bun [i devotat
Dac\ stau [i m\ g`ndesc bine, dar mai ales dac\ `mi ascut sim]irile, nici n-ar mai
trebui s\ a[tept 21 decembrie
ca s\ v\d dac\ ne spulber\m
sau nu. Mi-a fost destul ce-am
v\zut `n 9, duminic\ `n care, colac peste pup\z\, am citit dintr-o suflare [i cartea
lui Lucian Boia despre Romnia altfel. Ce s\ mai zic?
Dup\ n\uceal\ [i dezn\dejde, dup\ furie [i resemnare, dup\ amu]ire [i vorb\rie
`n delir, dup\ cogit\ri ad`nci
despre m\rirea [i dec\derea
a tot [i a toate, am zis ho!
destul! gata! M-am `nviorat
brusc [i-am schimbat placa
miercuri pe la pr`nz. De parc\ cine [tie ce z`n\ bun\ m-ar
fi atins cu nuielu[a ei fermecat\, m-ar fi f\cut s\ m\
confident. Va exista, `n schimb,

timp petrecut `mpreun\, timp amuzant (cu petreceri bizare [i conversa]ii despre orice), dar [i mai
pu]in amuzant (c`nd naratorul
este la un pas s\ cad\ de pe un cal
`n galop sau c`nd Holly afl\ c\
fratele ei a murit `n r\zboi), timp
de inim\ albastr\ [i inim\ ro[ie
(g\si]i explica]ia `n carte), dar `n
orice caz, timp de neuitat, pentru
c\ domni[oara Holly Golightly,
care, a[a cum ì spune [i numele,
ia totul `n u[or, dar are [i o aur\
de ingenu\ ce-i st\ cuminte deasupra capului, mai posed\ o calitate pe de-a-ntregul fascinant\:
este o adev\rat\ alchimist\ a realit\]ii, put`nd transforma orice
lucru banal `n ceva memorabil.
Astfel, visul ei de a lua micul
dejun la Tiffany, faimosul magazin de bijuterii din Manhattan, devine tocmai o metafor\ a acestei
abilit\]i de a da str\lucire cotidianului chiar [i atunci c`nd cotidianul se `nc\p\]`neaz\ s\ r\m`n\
[ters [i opac.
Condamnat\ la nefericire
Doar c\ aceast\ regin\ ne`ncoronat\ a glitter-ului nu are parte de
dau de trei ori peste cap [i
m-ar fi preschimbat. S-a
`nt`mplat `n timp ce str\b\team Parcul Copiilor cotropit de z\pad\, de soare [i de
chiote. C`nd am ajuns l`ng\
tobogane [i leag\ne, odat\
mi-am lep\dat ghebo[eala [i
[o[onii de b\bu]\ f\r\ din]i,
v\ic\rea]\ [i neputincioas\. Am aruncat saco[ele [i
rucsacul, am trop\it m\runt
din bocanci, mi-am f\cut p`rtie p`n\ la primul scr`nciob,
c\ruia aici, pe Bega, i se spune hu]ulu[, [i m-am hu]ulat
p`n\ am ame]it. C`nd am cobor`t cu picioarele pe p\m`nt,
alt om eram! Da, mi-am spus:
exist\ via]\ [i dup\ alegeri.
{i a[a a tot fost din clipa aia,
`n fiecare zi, c`nd am f\cut
ce-am [tiut mai bine.
prea multe nestemate , c`nd

vine vorba de propria ei via]\.
Condamnat\ la nefericire, este p\r\sit\ de cel ce putea s\-i devin\
so], un politician brazilian care
vrea s\ devin\ nici mai mult, nici
mai pu]in dec`t pre[edintele ]\rii
sale. {i pentru c\ domni[oara
Golightly se recomand\ drept o
c\l\toare (a[a scrie [i pe cutia
ei po[tal\), ea va pleca din nou la
drum, departe de New York, tot
mai departe [i mai departe, p`n\
c`nd nimeni nu-[i va mai aminti de
femeia fragil\, suav\, `mpr\[tiat\,
inteligent\, naiv\ [i at`t de fermec\toare care pentru c`teva luni a
locuit `ntr-un apartament din Upper East Side. Ei bine, nu chiar.
Naratorul [i-o va aminti [i nu numai c\ [i-o va aminti, dar la peste
treizeci de ani de la momentul primei lor `nt`lniri, va scrie despre
ea cu aceea[i fascina]ie [i uluire ca
[i cum ar fi cunoscut-o cu c`teva
zile `nainte. Ceea ce, cunosc`nd-o
acum pe Holly Golightly, este
cum nu se poate mai firesc.
Truman Capote, Mic dejun la Tiffany,
traducere din limba englez\ de
Constantin Popescu, colec]ia TOP
10+, Polirom, 2012
Prozac
Adriana Babe]i
Am tras aer `n piept [i
mi-am luat av`nt pentru fiecare pas. De la cum mi-am
cur\]at trotuarul din fa]a
casei p`n\ la cum m-am g`ndit s\ le fac unor cunoscu]i
[i necunoscu]i via]a mai z`mbitoare de s\rb\tori. De pild\, joi am copt [i `mp\r]it
covrigei cu ca[caval `n c\su]a Fornetti din centru. Pentru o pungu]\ cald\, trec\torii erau invita]i s\ aduc\
juc\rii pentru casele de copii. Nu vre]i s\ [ti]i c`te sute, ba chiar mii de lucruri
frumoase s-au str`ns! {i c`]i
pu[ti s-au perindat pe la

covrigi, `nso]i]i de p\rin]i,
bunici sau profesori. ~n ora
c`t am treb\luit eu a sosit
chiar o clas\ `ntreag\ (a V-a),
de la General\ 13, a[a c\
dintr-un foc s-au adunat 22
de pungi pline de cadouri.
Mi-a ]inut de ur`t Gheo,
care a trudit [i el la cuptora[ s\pt\m`na trecut\. Iar
maestrul fotograf Florin Ian\[, care-i [i tata kendo-ului
la Timi[oara, ne-a f\cut o
mul]ime de poze. Iat\-ne
cum st\m `n c\su]\ [i `mbiem lumea la fapte bune.
carte 11
Fragmente dintr-o
biografie interioar\
S-o spun scurt, de la `nceput: scrisorile lui Emil Brumaru
editate `n volumul III de Opere reprezint\ o revela]ie, o
mare coresponden]\, vorba lui Livius Ciocrlie, de
care literatura romn\ avea nevoie. Mai `ntì, desigur,
pentru c\ aduce l\muriri despre biografia (interioar\) a
unuia dintre poe]ii cu cea mai mare putere de
fascina]ie de ast\zi, din chiar locul de r\scruce al
carierei sale, sf`r[itul anilor 70 `nceputul anilor 80.
Doris Mironescu
Pe urm\, pentru c\ face din nou prezent\ tot mai inactuala epoc\ de dinainte de 89, `ntr-un moment `n care (e o impresie personal\, dar poate
nu cu totul gre[it\) haloul istoric al
vie]ii literare postbelice ì estompeaz\, odat\ cu farmecul, [i importan]a real\ pentru `n]elegerea modului acestei epoci de a g`ndi literatura. Dar mai e ceva. Volumul reveleaz\ o nou\ fa]\ a scriitorului, cu
at`t mai necesar\ cu c`t pare s\ fi r\mas un reflex al criticii romne[ti,
din anii 70 p`n\ ast\zi, s\ demonstreze c\ Emil Brumaru este un mare poet lucru care dovede[te o anumit\ nesiguran]\ a uneltelor de m\sur\ `n fa]a unei concesive nerostite.
Marele scriitor din

spatele marelui poet
{i Alex {tef\nescu, `n prefa]a primului volum de Opere, [i Livius
Ciocrlie, `n studiul introductiv
la volumul de fa]\, reiau dosarul
m\re]iei scriitorului ie[ean, devenit\ `ntre timp o eviden]\ certificat\ de premii na]ionale [i de
uria[ul succes de public al autorului lui Julien Ospitalierul, dar, se
pare, insuficient de zdrobitor argumentat\. P\rerea mea este c\ Brumaru era oricum un mare poet,
dar dup\ apari]ia acestui volum de
scrisori el devine un mare scriitor,

ad\ug`nd operei sale o latur\ necesar\. Iar fa]a prezent\ aici este cea
a gravit\]ii [i deprim\rii, a gra]iei
`n mizerie, a tragediei intime pe
care poezia, mai ales aceea de tinere]e a lui Brumaru, p\rea s\ o ocoleasc\. Este `n Cer[etorul de cafea
suficient\ tragedie pentru to]i cititorii neconvin[i c\ bulionul sau
umbrelu]a de m\rar erau suficiente argumente pentru a consacra,
cum s-a [i `nt`mplat p`n\ la urm\,
un clasic. Dar s-o lu\m metodic.
Coresponden]a din volumul de
fa]\ este de mai multe feluri, pe
mai multe voci. Mai `ntì se g\sesc
aici scrisorile c\tre Lucian Raicu,
criticul mult admirat, publicate `n
volumul anterior cu acela[i titlu ca
al c\r]ii de fa]\, Cer[etorul de cafea,
`n 2004. S`nt, cumva, piesa clasic\
a volumului: scrisori trimise unei
autorit\]i respectate, f\r\ a[teptarea unui r\spuns (care, de altfel, nici
nu vine), probe de gra]ie gratuit\,
exerci]iu al imagina]iei poetice `n
momentele `n care poezia i se refuz\.
Se g\sesc acolo uluitoare probe de
virtuozitate: hermeneutic\ licen]ioas\ [i demitizant\ asupra lui
Turgheniev sau Dostoievski, decupaje ame]itoare din clasici (Brumaru este un mare operator al colajului cu texte literare, `n fragmente
de critic\ creatoare `n pilde pe
care le intituleaz\ Roua lecturii:

p\cat c\ n-a ie[it [i de aici o carte!),
spovedanii demne, elogii literare,
pove[ti din provincie etc. Textele
acestea deja cunoscute, trebuie s-o
recunosc, mi-au amortizat `nt`lnirea cu volumul. Le cuno[team din
edi]ia precedent\ [i, dac\ ele ar fi
constituit v`rful restituirilor epistolare [i `n edi]ia de fa]\, a[ fi t\cut
un sentiment de insatisfac]ie egoist\, de cititor. Din fericire, setul e
completat de veritabile revela]ii.
Epistolierul Brumaru
este foarte versatil
Scrisorile c\tre Leonid Dimov din
anii anteriori debutului, din perioada leg\rii de grupul oniric, s`nt
o astfel de revela]ie. Brumaru este,
la sf`r[itul anilor 60, un scriitor h`r[it deja, angajat `n schimburi colocviale, dar pline de con[tiin]a
importan]ei lor, de impresii despre crea]iile celuilalt, de fraze bufone c\tre so]ia acestuia, Marina,
de lungi poeme dedicatorii, dintre
care c`teva fuseser\ restituite de
volumul Submarinul erotic. Dar e
o coresponden]\ `ntre prieteni, din
care lipse[te distan]a, slobod\ la
gur\, direct\, util\ mai `ntì pentru
participan]i, semn al intimit\]ii mai
mult dec`t testimoniu de istorie
literar\. Lucru care se repet\, la
sf`r[itul anilor 70, cu livrescul poet
{erban Foar]\ ( tu scrii poezia pe
litere , `l descifreaz\ ie[eanul), c\ruia Brumaru ì scrie la fel, empatic [i exclamativ, provoc`ndu-l prin
tot felul de eseuri lubrice, pentru
demitizarea cuvintelor-tabu . {i,
par]ial, mult mai pudic totu[i, `n
cele c`teva epistole c\tre Ilie Constantin. Nu rup tiparul scrisorile
excesiv de ceremonioase trimise
t`n\rului, pe atunci, cronicar literar Alex {tef\nescu, `n care poetul
caut\ s\-l ini]ieze pe critic `n c`teva
dintre ata[amentele sale de lectur\, proclam`nd chiar, memorabil,
Blecher este Dumnezeul nostru
ne[tiut . Notabile s`nt scrisorile
ample c\tre Radu Petrescu, scriitor de cu totul alt protocol, lucru
pentru care epistolierul `[i modific\ tonusul, referin]ele biografice [i
literare, chiar fraza. Pliindu-se pe
tipicul t`rgovi[teanului (singurul,
mi se pare, care ]ine piept ritmului
n\valnic al coresponden]ei poetului
de la Ia[i), Emil Brumaru `[i descrie
metodic habitatul poetic (plas`ndu-l `ns\ `n trecutul irecuperabil
de la Dolhasca), gusturile, preferin]ele vegetale, amintirile din copil\rie. Ba chiar, la un moment dat, ca
un [colar cuminte, poetul ì promite `n glum\ domnului profesor o
paralel\ `ntre motanul Sc\mo[il\
de la Dolhasca [i pisicile baudelairiene promisiune, ce-i drept,
nerespectat\. E altceva dec`t obi[nuitul s\u salt asociativ din celelalte epistole, unde autorul caut\
febril un ton nou `n proz\ `ntr-un
moment de criz\ poetic\. E ca [i
cum poetul s-ar cumin]i `n scrisorile c\tre Radu Petrescu; de fapt,
epistolierul Brumaru este foarte
versatil, `mbin`nd jocul cu eticheta, seduc`nd [i [oc`nd alternativ,
asalt`ndu-l pe fiecare interlocutor cu arme pe potriva sa.
Exerci]iul epistolar este

un exerci]iu de criz\
Altfel stau lucrurile `n buc\]ile care completeaz\ superb acest volum,
epistolele c\tre Florin Mugur. Scrise tot metodic, tot f\r\ r\spuns (sau
aproape) ca [i `n cazul textelor destinate lui Lucian Raicu, ele au, `n
plus fa]\ de acelea, apropierea
prieteniei, intimitatea total\, pe
care o [i fac de altfel tem\ central\
a acestei serii. Este `n scrisorile
acestea loc [i pentru exuberan]a
darnic\, de proprietar de metafore surprinz\toare, dar [i pentru
acedie [i lamenta]ie. Oric`t a[
vorbi de mine `n aceste scrisori,
ele `]i s`nt adresate, presupun un
transfer de sentimente, e[ti duhovnicul meu, te `ncarc cu sufletul meu
p\c\tos, sau bun, sau plictisitor,
sau amuzant etc. {i tot aici frumoasele afirma]ii, unele dintre
cele mai puternice, cred, din literatura romn\ epistolar\: Prietenia este o disciplin\. Dup\ cum
tot o disciplin\ este [i parfumul ;
sau: Da, cred c\ prietenia este
eroismul de-a flutura un drapel din
care nu a mai r\mas dec`t b\]ul! .
~n coresponden]a cu Florin Mugur
nu apare doar anecdotica ie[ean\
despre fumurile poetului M.U. sau
infidelit\]ile criticului A.C., ci [i
imaginea `n negativ pe care aceste
figuri [i `nt`mpl\ri vesele o imprim\
ad`nc poetului `mpins spre mizantropie: Cum naiba rezi[ti tu la
frecu[urile astea ve[nice cu oamenii?
Mie mi se face pielea de g\in\! .
Exerci]iul epistolar de a trimite
zilnic c`te o pagin\ scris\ unui prieten de departe, care nu r\spunde, a
nu uit c\ [i prietenia
S\
e o disciplin\. S\ nu uit c\
poezia poate fi scris\ [i
f\r\ inspira]ie. S\ nu uit
c\ trebuie, c\ trebuie,
c\ trebuie s\ fiu fericit,
chiar [i cu riscul unei ad`nci dezn\dejdi Emil
Brumaru.
fost `nceput deci `n 1978 cu Florin
Mugur. Este, evident, un exerci]iu
de criz\, un mod de a sfida foaia
alb\ pe care versurile nu mai vor
s\ se a[tearn\. Scrisorile lui Emil
Brumaru s`nt atunci un fel de oper\
de `ncercare, dublu al celei poetice,
literatur\ agonizant\ compus\ `n
momentul c`nd poetul se decide,
imprudent, s\ spun\ Adio, Robinson Crusoe! . La fel ca [i poemele
impudice care vor constitui Infernala comedie, rezultate din dorin]a de a destupa izvorul aproape secat prin sporul dat de cele c`teva
cuvinte refuzate de dic]ionarele
vechi. Emil Brumaru `[i scrie scrisorile c\tre Florin Mugur `ntr-un
moment `n care poezia este invadat\ `n mod amenin]\tor de propria textualitate, pierz`ndu-[i puterea de a numi lucruri; limbajul
poetic nu mai filtreaz\ realul, ci `l
opacizeaz\ brutal: De c`teva zile
mi s-a cam dus voio[ia. [...] S\ scriu
deci cuv`ntul can\ [i apoi s\-l umplu cu cuv`ntul ap\. Pe urm\ s\ beau
cu cuv`ntul gur\ lichidul livresc!
Folosindu-m\ de cuv`ntul m`n\, care va apuca str`ns cuv`ntul toart\! .
Poezia se face [i din criz\, prietenia
poate fi suplinit\ [i de epistole trimise cu `nc\p\]`nare, f\r\ a a[tepta un r\spuns. Sau, cu o expresie din
nou puternic\ [i memorabil\, ca
at`tea din volumul de fa]\: S\ nu
uit c\ [i prietenia e o disciplin\.
S\ nu uit c\ poezia poate fi scris\
[i f\r\ inspira]ie. S\ nu uit c\ trebuie, c\ trebuie, c\ trebuie s\ fiu
fericit, chiar [i cu riscul unei ad`nci dezn\dejdi .
Emil Brumaru, Opere III. Cer[etorul de
cafea, prefa]\ de Livius Ciocrlie,
Polirom, 2012
12 avanpremier\
Andr Breton Nadja

Suplimentul de cultur\
public\ `n avanpremier\
un fragment din Nadja, de
Andr Breton, care va
ap\rea `n cur`nd la Editura
Polirom, `n colec]ia
Biblioteca Polirom. Proz\
XX, `n traducerea din
limba francez\ a lui
Bogdan Ghiu.
FRAGMENT
Cine s`nt eu? Dac\, `n mod excep]ional, m-a[ baza pe un adagiu: `ntr-adev\r, de ce nu s-ar reduce totul la a [ti pe cine b`ntui ? Trebuie s\ m\rturisesc c\ acest ultim cuv`nt m\ deruteaz\, dat fiind c\
tinde s\ stabileasc\ `ntre anumite fiin]e [i mine ni[te rela]ii mai
aparte, mai greu evitabile, mai tulbur\toare dec`t a[ fi crezut. Spune mult mai mult dec`t vrea s\ spun\, m\ face s\ joc `nc\ din timpul
vie]ii rolul unei fantome, face `n
mod evident aluzie la ceea ce a
trebuit s\ `ncetez a mai fi pentru
a fi cine s`nt. Folosit nici m\car
abuziv `n aceast\ accep]ie, el `mi
d\ de `n]eles c\ manifest\rile existen]ei mele pe care eu le consider obiective, manifest\ri mai mult
sau mai pu]in deliberate, nu s`nt
dec`t ceea ce r\zbate, `n limitele
acestei vie]i, dintr-o activitate al
c\rei adev\rat c`mp `mi este cu

totul necunoscut. Reprezentarea
mea `n ceea ce prive[te fantoma ,
cu tot ce are ea conven]ional at`t
ca aspect, c`t [i ca supunere orbeasc\ fa]\ de anumite contingen]e de moment [i de loc, este pentru mine, mai presus de orice, imaginea `mplinit\ a unei cazne care
poate s\ fie ve[nic\. E posibil ca
via]a mea s\ nu fie dec`t o imagine de acest fel, iar eu s\ fiu condamnat s\ revin asupra propriilor mei
pa[i, convins fiind c\ explorez, s\
`ncerc s\ cunosc ceea ce foarte
simplu ar trebui s\ recunosc, s\
aflu o mic\ parte din ceea ce am
uitat. Aceast\ privire asupra mie
`nsumi nu-mi pare fals\ dec`t `n
m\sura `n care m\ presupune pe
mine `nsumi, `n care plaseaz\ `n
mod arbitrar pe un plan de anterioritate o figur\ `mplinit\, `ncheiat\, a g`ndirii mele care nu are
nici un motiv s\ negocieze cu timpul, `n care implic\ `n acela[i timp
o idee de pierdere ireparabil\, de
peniten]\ [i de c\dere a c\ror lips\ de fundament moral nu suport\, dup\ p\rerea mea, nici o discu]ie. Important e ca aptitudinile deosebite pe care mi le descop\r `ncet, `ncet `n aceast\ lume s\ nu m\
distrag\ vreun pic de la c\utarea unei aptitudini generale care mi-ar
fi proprie, dar nu-mi este dat\. Mai
presus de tot soiul de gusturi pe
AUTORUL
Andr Breton s-a n\scut la Tinchebray, `n 1896. Debuteaz\ la o
v`rst\ fraged\ cu poeme, apoi se dedic\ studiului medicinei [i psihiatriei. ~n 1916, se al\tur\ curentului dadaist, `n ciuda obiec]iilor pe care le [i pune `n pagin\. Eseist, editor [i critic, este unul
dintre fondatorii suprarealismului, iar manifestele sale con]in
principalele linii ale curentului. Moare la Paris, `n 1966.
care mi le [tiu, de afinit\]i pe care mi le simt, de atrac]ii pe care le

suport, de evenimente care mi se
`nt`mpl\, [i care mi se `nt`mpl\ numai mie, dincolo de nenum\rate
mi[c\ri pe care m\ v\d f\c`ndu-le,
de emo]ii pe care doar eu le `ncerc,
m\ str\duiesc s\ aflu, fa]\ de ceilal]i oameni, `n ce const\, dac\ nu
de unde provine diferen]ierea mea.
Oare nu tocmai `n m\sura `n care voi deveni con[tient de aceast\ diferen]iere mi se va dezv\lui
ce anume, `ntre to]i ceilal]i, am
venit s\ fac `n aceast\ lume [i
purt\torul c\rui mesaj unic s`nt,
astfel `nc`t s\ nu pot r\spunde de
soarta lui altfel dec`t cu capul?
Tocmai pornind de la astfel de
reflec]ii consider c\ ar fi de dorit
ca, renun]`nd, e adev\rat, la cele
mai dragi prerogative ale sale, dar
propun`ndu-[i, p`n\ la urm\, un
]el mai pu]in van dec`t ordonarea
pur mecanic\ a ideilor, critica s\
se m\rgineasc\ la incursiuni savante pe t\r`mul care crede c\-i e
`n cel mai `nalt grad interzis [i care este, `n afara operei, acela `n care persoana autorului, prad\ faptelor celor mai ne`nsemnate ale vie]ii curente, se exprim\ `n total\
independen]\, `ntr-un mod deseori extrem de caracteristic. Amintirea acestei anecdote: Hugo, spre
sf`r[itul vie]ii, f\c`nd `mpreun\
cu Juliette Drouet, pentru a mia oar\, aceea[i plimbare [i ne`ntrerup`ndu-[i medita]ia t\cut\ dec`t la
trecerea tr\surii `n care se aflau
`n fa]a unei propriet\]i spre care
d\deau dou\ por]i, una mare [i una
mic\, [i, ar\t`ndu-i-o Juliettei pe
cea mare, spun`nd: Poarta cavalerilor, doamn\! , [i auzind-o pe
ea, ar\t`ndu-i-o pe cea mic\, spun`nd: Poarta pedestra[ilor, domnule! ; apoi, ceva mai departe, `n
fa]a a doi copaci cu crengile `mpletite, relu`nd: Filemon [i Baucis , [tiind c\ de data aceasta Juliette nu va mai r\spunde, [i asigurarea care ne e dat\ c\ aceast\
ceremonie emo]ionant\ s-a repetat,
zilnic, vreme de ani, cum ar putea
chiar [i cel mai izbutit studiu despre opera lui Hugo s\ ne ofere `n
asemenea grad `n]elegerea [i
uluitoarea senza]ie a ceea ce era,
a ceea ce este el? Aceste dou\ por]i
s`nt ca o oglind\ a for]ei [i a sl\biciunii lui, nu [tim `ns\ care este
cea a micimii [i care a m\re]iei.
{i ce interes ar putea s\ aib\ tot
geniul din lume dac\ nu ar admite `n preajma sa aceast\ adorabil\ `ndreptare care este cea a iubirii, concentrat\ `n replica Juliettei? Nici cel mai subtil [i mai
entuziast comentator al operei lui

Hugo nu va reu[i s\-mi transmit\ vreodat\ acest suprem sim] al
propor]iei. Ce n-a[ da s\ de]in despre fiecare dintre oamenii pe care-i admir un document privat de
valoarea acestuia! ~n lips\, m-a[
mul]umi [i cu documente de mai
mic\ valoare [i pu]in capabile s\-[i
fie suficiente din punct de vedere
afectiv. Nu am un cult pentru Flaubert, [i totu[i, dac\ mi se spune
c\, a[a cum el `nsu[i m\rturisea,
prin Salammb n-a vrut altceva
dec`t s\ dea o impresie de galben ,
iar prin Doamna Bovary, altceva
dec`t s\ creeze ceva care s\ aib\
culoarea mucegaiului din ungherele `n care exist\ p\duchi de lemn ,
`n rest fiindu-i totuna, aceste preocup\ri p`n\ la urm\ extraliterare m\ fac s\-l apreciez. Superba
lumin\ a tablourilor lui Courbet
este, pentru mine, aceea a pie]ei
Vendme din momentul pr\bu[irii coloanei. ~n zilele noastre, un
om precum de Chirico, dac\ ar accepta s\ dezv\luie integral [i, bine`n]eles, f\r\ art\, intr`nd `n cele mai infime, dar [i mai tulbur\toare detalii, lucrurile cele mai limpezi care l-au f\cut c`ndva s\ ac]ioneze, ce pas `nainte n-ar provoca
el exegeza s\ fac\! F\r\ el, dar ce
spun eu: `n ciuda lui, doar pe baza p`nzelor sale de atunci [i a unui
caiet manuscris aflat `n posesia
mea, nu poate fi vorba de o reconstituire altfel dec`t imperfect\ a
universului s\u dinainte de 1917.
E un mare p\cat s\ nu po]i umple
aceast\ lacun\, s\ nu po]i surprinde pe de-a-ntregul tot ceea ce, `ntr-un univers ca acesta, ia `n r\sp\r `ntreaga ordine existent\, stabilind o nou\ scar\ a lucrurilor.
Chirico a recunoscut `n acel moment c\ nu poate picta dec`t dac\
este surprins (el, primul) de anumite dispuneri de obiecte, [i c\ `ntreaga enigm\ a revela]iei se rezum\, pentru el, la acest cuv`nt:
surprins. Desigur, opera care rezulta r\m`nea str`ns legat\ de ceea
ce-i provocase apari]ia , nesem\n`ndu-i `ns\ dec`t `n felul straniu `n
care seam\n\ doi fra]i sau, mai
cur`nd, imaginea visat\ a unei anumite persoane [i acea persoan\
`n carne [i oase. Este [i `n acela[i
timp nu este aceea[i persoan\; o
u[oar\ [i misterioas\ transfigurare se observ\ `n tr\s\turi . Dincoace de aceste dispuneri de obiecte care prezentau, pentru el, o eviden]\ at`t de aparte, aten]ia critic\
ar trebui focalizat\ [i asupra acestor obiecte `n sine, c\ut`nd s\
`n]elegem de ce, `ntr-un num\r
at`t de restr`ns, tocmai ele au fost

sortite s\ se dispun\ `n acel mod.
Nu vom fi izbutit s\ spunem nimic
despre Chirico at`ta timp c`t nu
vom putea s\ explic\m vederile
lui cele mai subiective asupra anghinarei, m\nu[ii, fursecului sau
bobinei. Ce p\cat c\ nu putem s\
cont\m, `n aceast\ privin]\, pe
colaborarea sa!
~n ceea ce m\ prive[te, `nc\ [i
mai importante dec`t, pentru spirit, `nt`lnirea cu anumite dispuneri de lucruri, `mi par a fi predispozi]iile unui spirit fa]\ de anumite lucruri, aceste dou\ genuri de dispozi]ii guvern`nd, singure, toate formele sensibilit\]ii.
Cu Huysmans, cel din En rade [i
L-bas, `mi g\sesc, astfel, ni[te
moduri at`t de apropiate de a evalua tot ce mi se propune, de a alege cu p\rtinirea disper\rii din
tot ce exist\, `nc`t chiar dac\, spre
marele meu regret, n-am avut posibilitatea s\-l cunosc dec`t prin
intermediul operei sale, `mi este,
poate, cel mai pu]in str\in dintre
prieteni. Dar nu tot el, de asemenea, a f\cut mai mult dec`t oricine altcineva pentru a `mpinge p`n\
la limita extrem\ acea disociere
necesar\, vital\, dintre colacul de
salvare, aparent at`t de fragil, care ne poate fi de ajutor `n orice `mprejurare, [i aparatul vertiginos
al for]elor care conlucreaz\ pentru a ne face s\ ne scufund\m?
Mi-a transmis plictisul vibrant pe
care i l-au provocat aproape toate
spectacolele; nimeni p`n\ la el n-a
[tiut, dac\ nu s\ m\ fac\ s\ asist
la marea trezire a ma[inalului pe
t\r`mul devastat al posibilit\]ilor con[tiente, m\car s\ m\ conving\, omene[te, de absoluta ei
fatalitate [i de inutilitatea de a c\uta `n ea, pentru mine `nsumi, subterfugii. C`t de recunosc\tor ì
s`nt c\ m\ informeaz\, f\r\ s\-i
pese de efectul pe care ar trebui
s\-l produc\, despre tot ce-l prive[te, ce `l preocup\, `n ceasurile
de neagr\ disperare, din afara acestei disper\ri, pentru c\ nu c`nt\ absurd, a[a cum mult prea
mul]i poe]i fac, aceast\ disperare, ci `mi enumer\ r\bd\tor, `n
umbr\, minimele ra]iuni cu totul
involuntare pe care le mai g\se[te, `nc\, pentru a fi, [i pentru a fi,
chiar dac\ nu prea mai [tie pentru cine anume, cel care vorbe[te! Este [i el obiectul uneia dintre
ne`ncetatele solicit\ri care par a
veni din afar\ [i care ne imobilizeaz\ pentru c`teva clipe `n fa]a
unuia dintre acele aranjamente
`nt`mpl\toare, cu un caracter
avanpremier\ 13
mai mult sau mai pu]in nou, al
c\ror secret, dac\ st\m s\ ne
`ntreb\m a[a cum se cuvine, am
putea, probabil, s\-l afl\m `n noi
`n[ine. C`t de mult `l deosebesc,
mai este oare nevoie s\ spun, de
to]i empiricii romanului care pretind c\ aduc `n scen\ personaje
diferite de ei `n[i[i, `njgheb`ndu-le
fizic [i moral a[a cum le trece prin
cap pentru binele c\rei cauze e
mai bine s\ nu [tim. Dintr-un personaj real, despre care li se pare
c\ [tiu ceva, fac dou\ personaje
ale pove[tii lor, iar din dou\, f\r\
prea mare dificultate, unul singur.
Iar noi ne d\m de ceasul mor]ii
s\ discut\m! Cineva ì sugera unui
autor cunoscut mie, `n leg\tur\
cu o carte care urma s\-i apar\ [i
a c\rei eroin\ ar fi putut fi mult
prea lesne recunoscut\, s\-i mai
schimbe, `n plus, m\car culoarea
p\rului. Blond\, ar fi avut, se pare, [ansa s\ nu tr\deze o femeie
brunet\. Ei bine, consider astfel
de lucruri nu doar puerile, ci dea dreptul scandaloase. Persist `n a
solicita nume, `n a nu ar\ta interes dec`t c\r]ilor l\sate ca ni[te u[i
deschise, c\rora nu mai trebuie
s\ li se caute cheia. Din fericire,
zilele literaturii psihologice cu
fabula]ie romanesc\ s`nt num\rate. {i s`nt convins c\ lovitura de
pe urma c\reia aceasta nu-[i va
mai reveni i-a fost aplicat\ de c\tre Huysmans. ~n ceea ce m\ prive[te, voi continua s\ locuiesc `n
aceea[i cas\ de sticl\, `n care oric`nd se poate vedea cine vine s\
m\ viziteze, `n care tot ce e at`rnat de tavan [i pere]i se men]ine
a[a ca prin farmec, `n care noaptea dorm pe un pat de sticl\ cu
cear[afuri din sticl\, `n care mai
devreme sau mai t`rziu cine s`nt
`mi va ap\rea gravat cu diamantul. Desigur, nimic nu m\ `nc`nt\
mai mult ca totala dispari]ie a lui
Lautramont `n spatele operei
sale, [i am tot timpul prezent\ `n
minte formula sa inexorabil\ Ticuri, ticuri [i iar ticuri . Pentru
mine continu\, `ns\, s\ existe ceva supranatural `n circumstan]ele unei dispari]ii umane at`t de
des\v`r[ite. Ar fi o de[ert\ciune s\
pretinzi a[a ceva, [i s`nt absolut
convins c\ o atare ambi]ie nu dovede[te, din partea celor care se
ascund `n spatele ei, dec`t ni[te
lucruri prea pu]in onorabile.
Nu-mi propun s\ relatez, `n marginea expunerii pe care o voi `ntreprinde, dec`t episoadele cele mai
marcante ale vie]ii mele a[a cum
`mi este ea accesibil\ `n afara planului ei organic, adic\ exact `n
m\sura `n care este l\sat\ `n voia
hazardurilor, at`t a celor mari, c`t
[i a celor mici, unde, opun`ndu-se
ideii mele comune despre ea, m\
introduce `ntr-o lume parc\ interzis\, aceea a apropierilor subite,
a coinciden]elor uluitoare, a reflexelor care primeaz\ asupra oric\rui alt elan al mentalului, a acordurilor placate ca la pian, a fulgerelor care ne-ar putea ajuta s\ vedem, dar s\ vedem, nu glum\, dac\
n-ar fi `nc\ [i mai rapide dec`t celelalte. E vorba de fapte de o valoare intrinsec\ f\r\ `ndoial\ greu
controlabil\, dar care, prin caracterul lor absolut nea[teptat, violent de neprev\zut, ca [i prin genul de asocia]ii suspecte de idei
pe care-l provoac\, un mod de a te
face s\ sari de la firul-Fecioarei la
p`nza de p\ianjen, adic\ la lucrul
care ar fi cel mai sc`nteietor [i
mai gra]ios de pe lume dac\ `n
col], sau prin preajm\, nu s-ar afla p\ianjenul; e vorba de ni[te fapte care, chiar [i atunci c`nd ]in de
ordinul purei constat\ri, prezint\
de fiecare dat\ toate aparen]ele
unui semnal, f\r\ a putea spune,
de fapt, ale c\rui tip de semnal, [i
care fac ca `n deplin\ singur\tate
s\-mi descop\r ni[te complicit\]i
inimaginabile, care m\ conving de
iluzia mea ori de c`te ori m\ cred
singur la c`rma navei. Ar trebui
ierarhizate aceste fapte, de la cea
mai simpl\ p`n\ la cea mai complex\, de la mi[carea aparte, indescriptibil\, pe care ne-o provoac\ vederea unor obiecte foarte rare
ori ajungerea `ntr-un loc sau altul,
`nso]ite de senza]ia foarte clar\
c\ pentru noi ceva grav, esen]ial,
depinde de aceste lucruri sau
locuri, p`n\ la totala pierdere a p\cii cu noi `n[ine pe care ne-o pricinuiesc anumite `nl\n]uiri, anumite concursuri de `mprejur\ri
care ne dep\[esc cu mult `n]elegerea, [i care nu admit revenirea noastr\ la o activitate ra]ional\ dec`t
dac\, `n cele mai multe cazuri, facem apel la instinctul de conservare. S-ar putea stabili nenum\rate
stadii intermediare `ntre aceste
fapte-alunecare [faits-glissade] [i
aceste fapte-pr\pastie [faits-prcipice]. Propria r\spundere nu-i
pare, ca s\ spunem a[a, angajat\
`n primul caz, dar este angajat\ `n
cel de-al doilea. Este, `n schimb,
infinit mai surprins, mai fascinat
de ceea ce trece prin unele dec`t de
ceea ce trece prin celelalte. E [i
mai m`ndru de primele, ceea ce nu
are cum s\ nu fie ciudat, se simte
mai liber fa]\ de ele. A[a se `nt`mpl\ `n cazul acelor senza]ii electrice despre care vorbeam, a c\ror parte de incomunicabilitate
este, prin ea `ns\[i, o surs\ de inegalabile desf\t\ri.
S\ nu a[tepte cumva cineva de
la mine relatarea integral\ a ceea
ce mi-a fost dat s\ tr\iesc `n acest
domeniu. M\ voi limita, aici, s\-mi
reamintesc f\r\ efort ceea ce, ner\spunz`nd vreunui demers din
partea mea, mi s-a `nt`mplat uneori, de ceea ce `mi ofer\, `nt`mpl`ndu-mi-se pe c\i neb\nuite, m\sura gra]iei [i a dizgra]iei aparte al
c\ror obiect s`nt. Despre toate acestea voi vorbi f\r\ nici o ordine
prestabilit\, `n func]ie de capriciul momentului care las\ s\ ias\
la suprafa]\ ceea ce plute[te la
suprafa]\.
Voi lua ca punct de plecare hotelul Des Grands Hommes din Pia]a
Panteonului, unde locuiam prin
1918, [i ca popas conacul Manoir
d Ango din Varengeville-sur-Mer,
unde m\ g\sesc `n august 1927, `n
continuare, f\r\ `ndoial\, acela[i,
[i unde mi s-a oferit s\ locuiesc,
atunci c`nd a[ dori s\ nu fiu deranjat, `ntr-o colib\ mascat\ artificial cu m\r\cini[, la marginea
unei p\duri, de unde a[ putea,
CARTEA
Nadja, publicat\ `n
Fran]a `n anul 1928,
este considerat\ una dintre pove[tile
definitorii pentru curentul suprarealist.
Mai mult dec`t o simpl\ nara]iune ce urmeaz\ pa[ii unui t`n\r prin Paris [i leg\tura lui cu o femeie, ea reprezint\ o
obsesie ce `l va urm\ri `ntreaga via]\.
Cartea con]ine [i un
set de 48 de fotografii, ce surprind oameni, locuri, obiecte
[i situa]ii suprarealiste. Nadja, care `n
rus\ `nseamn\ speran]\ , este o punte
`ntre imagina]ie [i lume, felul `n care fantezia `[i g\se[te loc
`n realitate, nu `ntotdeauna palpabil, ci
construind o prezen]\, un mod de a fi cu spiritul `n prezent [i de a te bucura pe deplin
de starea de fapt. E o stare mental\, o viziune, iar cititorul `[i
poate pune deseori `ntrebarea dac\ ea exist\ cu adev\rat, ceea ce
ar trebui prea pu]in s\ conteze `ntr-o asemenea formul\ poetic\.
ocup`ndu-mi, `n rest, timpul dup\

bunul meu plac, s\ plec la v`n\toare cu bufni]e. ({i ar fi putut,
oare, fi altfel din moment ce voiam s\ scriu Nadja?) Nu conteaz\
dac\, pe ici, pe colo, c`te o eroare
ori c`te o omisiune m\runt\, [i chiar
c`te o confuzie ori o uitare sincer\ arunc\ o umbr\ asupra a ceea
ce relatez, asupra a ceea ce, `n ansamblu, nu poate fi pus la `ndoial\.
Mi-ar pl\cea, `n sf`r[it, ca astfel
de accidente ale g`ndirii s\ nu fie
reduse la nedreapta propor]ie a
unor fapte diverse [i c\, dac\ spun,
s\ zicem, c\ la Paris statuia lui
tienne Dolet, din Pia]a Maubert,
`ntotdeauna m-a atras `n acela[i
timp [i mi-a provocat o senza]ie insuportabil\ de r\u, s\ nu se deduc\
din asta c\ s`nt, cu totul, bun de
dat pe m`na psihanalizei, metod\

pentru care am toat\ stima [i despre care consider c\ nu urm\re[te nici mai mult, nici mai pu]in
dec`t s\-l expulzeze pe om din el
`nsu[i, [i de la care a[tept alte ispr\vi dec`t unele de port\rel. S`nt
convins, de altfel, c\ ea nici nu este `n stare s\ abordeze astfel de fenomene, tot a[a cum, `n pofida marilor ei merite, `nseamn\ a-i acorda, deja, o prea mare onoare admi]`nd c\ epuizeaz\ problema visului
sau c\ nu provoac\, pur [i simplu,
noi rat\ri ale unor acte plec`nd de
la explica]ia pe care o d\ actelor
ratate. {i ajung, astfel, la propria
mea experien]\, la ceea ce constituie, pentru mine, un subiect despre mine `nsumi cel mult intermitent de medita]ii [i reverii.
SEMNALE
Ilf [i Petrov, Dou\sprezece scaune, text reconstituit de A.I. Ilf, traducere
din limba rus\ de Tudor Mu[atescu, text revizuit, ad\ugit [i note de
Ana-Maria Brezuleanu, colec]ia Biblioteca Polirom. Proz\ XX, Editura
Polirom, 368 de pagini, 29.95 lei
~n Rusia sovietic\ a anului 1927, Ippolit Matveevici Vorobianinov, un nobil dec\zut, `n `mprejur\ri nefericite, `n ipostaza de func]ionar, afl\ de
la r\posata lui soacr\, chiar `nainte ca aceasta s\-[i dea duhul, c\ bijuteriile familiei au fost ascunse, de teama bol[evicilor, `n unul dintre cele dou\sprezece scaune ale sufrageriei. ~ns\ setul de scaune ajunge s\ fie confiscat
de guvern dup\ Revolu]ie [i v`ndut bucat\ cu bucat\. ~nt`mplarea ì st`rne[te interesul marelui maestru al combina]iilor Ostap Bender, care, sesiz`nd o [ans\ aproape indecent\ de `mbog\]ire, `l convinge pe Vorobianinov s\ plece am`ndoi `n c\utarea scaunelor. Drumurile ì poart\ de la
Moscova p`n\ `n Caucaz [i au de-a face cu personaje dintre cele mai colorate, de la birocra]i sovietici oportuni[ti la v`rstnicii supravie]uitori ai
vechii or`nduiri, care mai de care mai egoist, corupt sau incompetent,
oferind astfel cititorilor de azi prilejul de a cunoa[te Rusia anilor 30 [i
de a savura una dintre cele mai reu[ite satire scrise vreodat\.
Yann Martel, Via]a lui Pi (edi]ia 2012), traducere din limba englez\ de Andreea Popescu, colec]ia Biblioteca Polirom. Proz\ XXI, Editura Polirom, 336 de pagini, 29.95 lei
Acum [i un film de excep]ie, `n regia lui Ang Lee.
Pi Patel, fiul unui director de gr\din\ zoologic\ din Pondicherry (India), are dou\
atrac]ii neobi[nuite: curiozitatea vie fa]\ de religie, vizit`nd pe r`nd [i f\r\ s\ aleag\
biserica, sinagoga [i moscheea, [i dragostea fa]\ de animale. C`nd tat\l lui Pi
hot\r\[te c\ familia va emigra `n Canada, adolescentul politeist nici nu b\nuie[te
aventura ce-l a[teapt\. Nava pe care, al\turi de ai lui, Pi `[i `ncepe c\l\toria peste
ocean se scufund\. Pu]inii supravie]uitori, aduna]i `n prip\ pe-o barc\, fac cuno[tin]\ abrupt: o superb\ zebr\ oloag\, o hien\ p\tat\, un urangutan, un roi de g`ndaci
[i parazi]i, Richard Parker un tigru bengalez ame]it de r\ul de mare [i, `ngrozit
de nea[tepta]ii tovar\[i de c\l\torie, Pi Patel. Legea junglei [i condi]iile precare ale
Pacificului `[i spun cuv`ntul [i pe barc\, supravie]uind al\turi timp de 227 de zile,
r\m`n Pi [i Richard Parker. Ajun[i p`n\ la urm\ la ]\rm, tigrul dispare f\r\ urm\,
iar Pi `[i spune povestea celor ce-l ascult\. O poveste pe c`t de realist\ `n detaliile ei
p\m`nte[ti, pe at`t de fabuloas\, parc\ scoas\ din sertarul cu pl\smuiri al lui Edgar
Allan Poe.
14 interna]ional
Terori[tii, arti[tii epocii noastre?

Cu doar pu]in\ vreme `n urm\, un romancier putea s\ mai cread\ c\
ne poate influen]a con[tiin]a terorii. Ast\zi, oamenii care formeaz\ [i
influen]eaz\ con[tiin]a uman\ s`nt terori[tii, spunea scriitorul
american Don DeLillo `ntr-un interviu `n The New York Times, cu
zece ani `nainte de atentatele din 11 septembrie.
Ast\zi, vorbele lui DeLillo
s`nt reanalizate de criticul
de art\ [i filosoful german
Boris Groys, `ntr-un articol
care `nso]e[te expozi]ia Estetica terorii . A[a cum spune DeLillo, scriitorul este b\tut ast\zi f\r\ drept de apel, fiindc\ media folose[te
actele teroriste pentru a crea

pove[ti puternice pe care nici
un scriitor nu le poate concura , crede Groys, citat de
Slate . Mai mult, `ntre scriitor [i terorist exist\ o rivalitate: Artistul folose[te
acelea[i unelte media ca [i teroristul fotografie, video,
film. Dar este limpede c\ artistul nu poate concura teroristul pe terenul gestului
radical .
Afirma]ii scandaloase
Slate aminte[te c\, la un
an dup\ atentatele din 11
septembrie 2001, artistul
britanic Damien Hirst afirma c\ autorii atentatului
merit\ felicita]i pentru c\
au realizat ceva ce nimeni
altcineva n-ar fi crezut posibil din punct de vedere artistic impactul asupra a
milioane de oameni. A fost
malefic, da, dar a fost conceput special pentru un astfel de impact. La fel, compozitorul german Karlheinz
Stockhausen vedea `n atentatele de la World Trade Center cea mai mare oper\ de
art\ conceput\ vreodat\ .
Aceste afirma]ii au provocat un scandal la vremea
respectiv\. ~n 2012, Arnold
Berleant, profesor emerit
de filosofie la Universitatea
Long Island, e de p\rere c\
astfel de declara]ii nu pot fi
`nl\turate cu u[urin]\.
~n articolul Art, terrorism
and the negative sublime ,
Berleant se `ntreab\ care ar
fi valorile estetice pe care
le-ar putea invoca terori[tii,
f\c`nd o distinc]ie `ntre art\ [i estetic\.
Berleant crede c\, la nivel moral [i estetic, aceste

atentate s`nt inclasabile.
Nu pot fi ap\rate din punct
de vedere moral, iar estetic
s`nt negative fiindc\ frica [i
teroarea pe care le provoac\ surclaseaz\ experien]a
senzorial\ . ~n schimb, poate fi valorificat\ social capacitatea lor de a declan[a
schimb\ri, iar la nivel estetic poate fi subliniat\ for]a
lor dramatic\. Pentru a dep\[i acest blocaj moral, filosoful analizeaz\ terorismul
prin prisma sublimului
negativ , c\ci, spune el, `n
multe cazuri actele teroriste au caracteristici similare
cu sublimul. Adic\ s`nt irezistibile, puternice, incalculabile [i nu ì afecteaz\ dec`t
pe cei personal afecta]i .
Spre statutul de
martor-spectator
Slate analizeaz\, de asemenea, impactul actelor teroriste asupra arti[tilor contemporani, cit`nd dintr-un
articol de Bertrand Gervais,
profesor la Universitatea din
Qubec, care crede c\ martorilor-victime ale violen]ei
teroriste li s-a ad\ugat statutul de martor-spectator .
Amintind efectul relu\rii `n
bucl\ de c\tre mass-media a
imaginilor din 11 septembrie, profesorul afirm\ `n
articolul Dejucarea spectacolului violen]ei c\ arti[tii, pentru a se distan]a de
actul terorist, trebuie s\ se
debaraseze de imaginea lui
[i s\ [tearg\ turnurile .
Ce ì diferen]iaz\
pe arti[ti [i terori[ti
Slate aminte[te aici de celebra copert\ pentru The
New Yorker , realizat\ de Art
Spiegelman, cu imaginea turnurilor World Trade Center
negre pe fond negru, sau alte opere artistice care deturneaz\ aten]ia direct\ de la
tragedia din 11 septembrie.
Ravi Shankar, The Beatles [i hipio]ii droga]i

Virtuozul maestru al sitarului indian,
Pandit Ravi Shankar, care a dezv\luit lumii `ntregi muzica ]\rii sale
[i a colaborat cu The Beatles sau cu
Yehudi Menuhin, a `ncetat din via]\
la v`rsta de 92 de ani.
Botezat drept Na[ul curentului
World Music de c\tre George Harrison, Ravi Shankar a devenit celebru
c`nt`nd `mpreun\ cu The Beatles `n
perioada flower power a cunoscutului cvartet. Aceast\ colaborare avea s\ inspire sound-ul psihedelic
ce a dominat cultural anii 60.
Se pare c\ cel care i-a ini]iat pe
Beatlesi `n muzica lui Shankar a fost
Roger McGuinn de la The Byrds. Aceasta s-a petrecut spune McGuinn
`n SUA, `n 1965, `n timpul unei petreceri la re[edin]a actri]ei Zsa-Zsa Gabor,
unde nu a lipsit LSD-ul. George Harrison a fost impresionat de sunetul

sitarului [i, un an mai t`rziu, lua lec]ii de la Ravi Shankar. A devenit primul artist occidental care a c`ntat la
sitar pe piesa Norwegian Wood, dar a
`nceput s\ se intereseze [i de medita]ia transcendental\.
Ravi Shankar `mpreun\ cu George Harrison
Boris Groys crede c\ aceasta

este o diferen]\ fundamental\ de strategie `ntre ace[ti
arti[ti [i terori[ti. Primii s`nt
iconocla[ti, `n vreme ce terori[tii vor s\ `nt\reasc\ credin]a `n imagine, `n seduc]ia
iconofil\ [i, pentru aceasta,
iau m\suri excep]ionale ,
scrie Boris Groys, care crede
c\ orice compara]ie `ntre art\
[i terorism este viciat\ .
Am plantat astfel r\d\cinile psihedelismului , spune McGuinn, care crede c\, la vremea respectiv\, c`nd
mul]i doreau s\ descopere adev\rul
despre chestiunile spirituale , LSD-ul
[i muzica indian\ se potriveau `n
mod natural.
Ravi Shankar `ns\ a povestit acum patru ani cum, la `nceput, s-a
bucurat de compania Beatlesilor, dar
s-a s\turat repede s\ fie `n centrul
aten]iei.
Brusc, am devenit un soi de pop
star , a povestit Shankar cum s-a pomenit `nconjurat de cete de hipio]i,
tineri, b\rbo[i, cu plete, purtau m\rgele [i nu erau normali. Se comportau ca asce]ii sanyasini naga, fum\tori de canabis. N-am fost deloc fericit [i i-am zis lui George: Ce ai
f\cut?! .
interna]ional 15
Hitchcock-Nabokov:
filmul ratat
Vladimir Nabokov nu a
fost niciodat\ un autor
u[or de transpus la
cinema, dar, p`n\ acum,
c\r]ile lui au fost adaptate
de regizori precum Peter
Medak, Jerzy Skolimowski,
Rainer Werner Fassbinder,
f\r\ a uita de cele dou\
versiuni cinematografice
ale romanului Lolita, una
semnat\ de Adrian Lynne,
alta de Stanley Kubrick.
Dar cunoscutul scriitor a avut o
rela]ie foarte apropiat\ cu un alt
mare regizor, Alfred Hitchcock,
iar cei doi s-au g`ndit, evident, la
posibilitatea de a realiza un film
`mpreun\.
Revista The American Reader
a f\cut publice fragmente din coresponden]a celor doi, din care se
vede cum Hitchcock i-a cerut lui
Nabokov s\ lucreze `mpreun\ la
mai multe idei de scenariu.
~ntr-o scrisoare datat\ 19 noiembrie 1964, Hitchcock vorbe[te despre ideea unui scenariu a c\rui eroin\ s\ fie o femeie asociat\ cu un
transfug, posibil un savant care, `n
plin R\zboi Rece, ia hot\r`rea de
a lucra pentru du[man. Caut o
poveste plin\ de emo]ie, de psihologie, narat\ cu ac]iune [i mi[care, o poveste care s\ `mi permit\,
Vladimir Nabokov
Alfred Hitchcock
desigur, s\ realizez un suspens tipic hollywoodian , ì scria Hitchcock lui Nabokov.

Acesta ì r\spundea pe 28 noiembrie, trimi]`ndu-i c`teva ebo[e de idei. Una dintre acestea era
urm\toarea: O fat\, un star `n ascensiune, este curtat\ de un astronaut `n devenire. Ea `l prive[te pu]in de sus, are o rela]ie cu el,
dar, `n acela[i timp, are o rela]ie [i
cu altcineva. ~ntr-o zi, astronautul
este trimis `n prima lui misiune,
spre o stea `ndep\rtat\, de unde se
`ntoarce aureolat de succes. Echilibrul `ntre ei s-a schimbat. El este
omul cel mai renumit din ]ar\, `n

vreme ce cariera ei nu a dep\[it un
nivel mediocru. Acum, ea e mul]umit\ s\ fie cu el, dar `[i d\ seama c\
b\rbatul este schimbat. Ea nu [tie
ce este `n neregul\ [i, pe m\sur\ ce
trece vremea, `[i face tot mai multe
griji, `ncepe s\ se team\, intr\ `n panic\. Am un deznod\m`nt foarte pasionant pentru aceast\ intrig\ , ì
scria Nabokov lui Hitchcock.
Din p\cate, acest deznod\m`nt nu
este cunoscut, fiindc\ nu apare `n
coresponden]a dintre cei doi, care
nu au reu[it, p`n\ la urm\, s\ realizeze nici un film `mpreun\.
Cele mai bune filme ale

anului, versiunea AFI
Discul care se c`nt\,

nu se ascult\
Institutul de Film American a f\cut lista anual\ a celor mai bune zece filme ale anului (f\r\ a le organiza `ntr-o anumit\ ordine), iar acestea s`nt: Argo al lui Ben
Affleck, Lincoln al lui Spielberg (foto), Mizerabilii (noua
adaptare a lui Tom Hooper, cu Hugh Jackman [i Russell
Crowe), Zero Dark Thirty al lui Kathryn Bigelow, noul
film al lui Tarantino, Django Unchained, Via]a lui Pi de
Ang Lee, Moonrise Kingdom, Beasts of the Southern Wild,
Silver Linings Playbook [i, oarecum surprinz\tor, ultimul Batman: The Dark Knight Rises.
Comentatorii au semnalat absen]a de pe list\ a
dramei The Master de Roy Thomas Anderson, foarte
apreciat\ de criticii de film,
care a primit trei premii
deja de la Asocia]ia Criticilor din Los Angeles. De asemenea, AFI a publicat [i
lista celor mai bune seriale
TV ale anului: Mad Men,
Breaking Bad, The Walking
Dead, Homeland, American Horror Story, Girls,
Modern Family, Urzeala
tronurilor, filmul politic
Game Change [i emisiunea
comediantului Louis C.K.
Noul album al muzicianului american Beck,

lansat pe 6-7 decembrie `n SUA [i Marea Britanie, pune la grea `ncercare talentele fanilor:
pentru a asculta noile compozi]ii ale acestuia,
amatorii trebuie s\ le c`nte!
Beck, `n loc s\ lanseze albumul `ntr-un format tradi]ional, a publicat o culegere cu 20 de
partituri 18 piese vocale [i dou\ instrumentale. S`nt partituri adev\rate, cu nota]ii [i indica]ii muzicale de specialitate , fiecare dintre
aceste c`ntece beneficiind de o copert\ ilustrat\. Toate partiturile s`nt livrate `ntr-o cutie
luxoas\, tip\rit\ `n cele mai bune condi]ii
grafice posibile. ~n prefa]a acestui album, Beck
Hansen a explicat c\ ideea unui astfel de
proiect dateaz\ din 2004 [i evit\ s\ spun\ c`nd
va interpreta el `nsu[i aceste partituri. ~ntre
timp `ns\, pe Internet au `nceput s\ apar\ deja
primele versiuni de fani ale c`ntecelor de pe
noul album Beck.
{i Prince, `n 2001, a pus la dispozi]ia fanilor
o melodie instrumental\, Contest Song, c\reia
fanii trebuiau s\ ì scrie versurile sau s\ ì
`nregistreze partea vocal\.
Pagini realizate de Drago[ Cojocaru
Maestrul curbelor a `ncetat din via]\

Arhitectul brazilian Oscar Niemeyer, care a revolu]ionat arhitectura modern\ (al c\rei simbol este ora[ul Brasilia), a `ncetat din via]\ la Rio de Janeiro, la v`rsta de 104 ani.
N\scut pe 15 decembrie 1907, la Rio, `ntr-o familie burghez\
de origine german\, portughez\ [i arab\, Oscar Ribeiro de
Almeida Niemeyer Soares a participat, `n 70 de ani de carier\,
la realizarea a peste 600 de opere arhitecturale. C`teva zeci dintre acestea s`nt `nc\ `n construc]ie, `n diverse ]\ri.
~n anii 50, lui Niemeyer i-a fost oferit\ fericita oportunitate de c\tre pre[edintele Juscelino Kubitschek s\ ridice din
nimic Brasilia, actuala capital\ federal\ a Braziliei,
`mpreun\ cu urbanistul
Lcio Costa [i peisagistul
Roberto Burle Marx.
Inaugurat\ pe 21 aprilie 1960, Brasilia c\reia
Niemeyer i-a creat cl\dirile cele mai importante
i-a adus numeroase premii, printre care Pritzker,
Nobelul arhitecturii, `n
1988.
430
de titluri
disponibile
Marc\ `nregistrat\ Editura Polirom [i Ziarul de Ia[i.

Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu
Ziarul de Ia[i. Se distribuie gratuit `mpreun\
cu Ziarul de Ia[i.
Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP
266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:
0232/ 214111
Senior editor:
Lucian Dan Teodorovici
Redactor-[[ef:
George Onofrei
Redactor-[[ef adjunct:
Anca Baraboi
Secretar general de redac]ie:
Florin Iorga
Rubrici permanente:
Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),
Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo,
Luiza Vasiliu.
Carte:
Doris Mironescu, C. Rogozanu,
Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin Liviu
Cu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.
Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.
Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\:
Lucian Amarii (Jup).
Grafic\:
Ion Barbu.
TV:
Alex Savitescu.
Actualitate:
Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,
Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.
Publicitate: tel. 0232/ 252294
Distribu]ie: Mihai Srbu, tel. 0232/ 271333.
Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112
Abonamente: tel. 0232/214100
Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru
3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei
(690.000) pentru 12 luni
Tipar: Print Multicolor
Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\
16 fast food
En]iclopedia
Encarta
Luiza Vasiliu
Robin and the

Backstabbers
S`nt forma]ia mea preferat\ din
Romnia. Cum mi-am dat seama
de asta? 1. Oric`t de frig ar fi afar\
[i oric`t de noapte, c`nd dau play,
trebuie neap\rat s\ alerg la fereastr\ [i s-o deschid, ca s\ aud\
tot cartierul, toat\ curtea interioar\, to]i oamenii care dorm sau
au plecat la serviciu, femeile cu
copii mici, copiii lor mici, cìnii,
pisicile, hamsterii, plantele de apartament, hainele puse la uscat,
p\turile [i plapumele, facturile la
lumin\ [i `nc\lzire, magne]ii de
frigider, bunicii [i bibliotecile. E
o chestiune de generozitate. 2. De[i [tiu c\ (~n 3 minute) Ma[ina 682
nu e cea mai bun\ pies\ din univers, ea intr\ `n categoria mea
personal\ de muzici-zoloft, genul
care te iau pe sus atunci c`nd ]i se
pare c\ sf`r[itul lumii e-aproape,
te urc\ pe umerii lor [i te duc la
marginea ora[ului, acolo de unde
se v\d, dac\ te ui]i foarte, foarte
atent, turmele de zebre [i de elefan]i. 3. La fel [i V`n\toarea regal\, pe care nu mi-e deloc greu s\ o
a[ez l`ng\ The Last Beat of My
Heart [i s\ le las pe am`ndou\ s\[i fac\ efectul devastator asupra
inimilor mele. 4. ~mi place s\ spun:
Mi-a[ tr\i toat\ via]a p`n\ disear\ . 5. S`nt [i epici, [i lirici, [i
dramatici, literari & cinematografici, iar \sta-i un lucru foarte rar.
6. Ce c`nt\ ei are leg\tur\ cu frica, entuziasmul, e[ecul, curajul,
moartea, via]a [.a.m.d. Ce c`nt\
ei are, de fapt, leg\tur\ cu mine.
7. ~]i spun, cu o infinit\ bl`nde]e,
c\ s-a dus totul naibii, dar nu-i nimic, noroc c\ s`ntem aici [i putem sta noaptea asta `mpreun\,
mai vedem noi ce-o s\ fie mìne.
8. Marele zgomot (da, ca-n Mazilescu) e una dintre cele mai frumoase piese pe care le-am auzit vreodat\ c`ntate la noi, o cavalerie de
tandre]e [i groaz\, un ad\post `n
care mai g\se[ti o sticl\ de whisky dup\ ce-a trecut furtuna. 9. (Acesta este un motiv invizibil.) 10.
Albumul lor de debut, Bacovia Overdrive. Vol. 1: Stalingrad, a ap\rut acum c`teva s\pt\m`ni [i
[tie s\-]i reporneasc\ motoarele
adormite dup\ o iarn\ lung\. 11.
O s\-l las mo[tenire nepo]ilor mei,
`mpreun\ cu inelele, colec]ia de
cercei [i jurnalul de la 14 ani. 12.
S`nt foarte, dar foarte de[tep]i.
13. Sat dup\ sat. 14. Vocea lui Robin de killer crooner. 15. {i multe
altele.
Unchiul Oscar, care `[i poate

aminti vie]ile interioare
Motoare sfinte/Holy Motors, primul film pe care
Film
francezul Leos Carax `l face
Iulia Blaga
din 1999 (de la Pola X) `ncoace, trimite `nc\ de pe afi[
(unul dintre afi[ele sale) la
Uncle Boonmee Who Can Recall His Past Lives de Apichatpong Weerasethakul, care a c`[tigat Cannes-ul acum doi ani.
Acela[i fundal verde, aceea[i umbr\ fantomatic\ [i difuz\
din care se v\d doar ochii ro[ii la Apichatpong Weerasethakul, dou\ faruri de ma[in\ la Leos Carax. Holy Motors e `n
mod asumat din aceea[i familie cu Uncle Boonmee...
E `n principal o crea]ie elegiac\,
afectuoas\ despre cinema [i despre un anumit timp al acestuia, [i
`n secundar una despre lumea `n
care tr\im [i tehnicizarea care ne
`ndep\rteaz\ de via]a real\. C`teva
imagini de epoc\ ni-l `nf\]i[eaz\ pe
Etienne-Jules Marey, un pionier al
tehnicii cinematografice [i al [tiin]ei `n general, care la sf`r[itul
secolului al XIX-lea a studiat mi[carea oamenilor, animalelor [i p\s\rilor. Imaginile cu mi[carea descompus\ care decupeaz\ secven]ial
un timp de mult apus pun azi `n context nu [tiin]a, c`t percep]ia noastr\ asupra timpului. Cine s`nt cei
care au tr\it `naintea noastr\? ~n
ce m\sur\ vie]ile [i faptele lor le influen]eaz\ pe ale noastre? Unde ne
vom duce noi `n[ine? ~n ce m\sur\ cinemaul, arta se opun mor]ii?
(La Cannes, Carax a spus c\ spectatorii de cinema s`nt o m`n\ de oameni care vor muri `n cur`nd .)
Cum fiecare film se hr\ne[te din epoca lui, nu e `nt`mpl\tor c\ filmul
lui Carax iese `n acela[i an cu produc]ia american\ Atlasul norilor/
Cloud Atlas, care, ecraniz`nd bestsellerul lui David Mitchell, trateaz\ mult mai superficial despre avatar [i pune mai multe genuri cinematografice `ntre acelea[i coperte
(nemaiamintind de blockbusterul
recent al lui James Cameron pentru
care corpul, [i nu ma[ina era vehiculul principal al eroilor).
~n prima secven]\ din Holy Motors, f\r\ leg\tur\ aparent\ cu restul, Carax reface un moment din
E.T.A. Hoffmann, pomenit [i de Kafka, [i ni se prezint\ pe sine `n pijama, descoperind o u[\ secret\ care
d\ din dormitor `ntr-o sal\ de oper\
unde spectatorii stau ca `mpietri]i.
Ce urmeaz\ `n film e o `nl\n]uire
de 11 momente cu acela[i protagonist Domnul Oscar, un personaj
misterios care c\l\tore[te `n permanen]\ `ntr-o limuzin\ ca de nunt\ `mpreun\ cu o femeie [ofer. Limuzina nu e doar vehiculul, dar [i
garderoba unde domnul Oscar se
preg\te[te pentru fiecare din cele
11 momente, machiindu-se [i costum`ndu-se pe r`nd `n cer[etoare,
uciga[, om de afaceri, muribund
Desfacerea lumii
Pace, Ochi de Uliu!
Pace, Picior de Vulpe!
Ochi de Uliu, mare
[ef trimis Picior de Vulpe
la tine vorbit `ntrebat c`nd
naiba e gata calendar.
Picior de Vulpe, eu piele de cur de gazel\ nu mai
am. Jaguarul m`ncat toate
gazelele, eu nu putut prins
jaguarul, fuge tare [i mu[c\.
Mare [ef sup\rat la mine?
Mare [ef nervos este,
t\iat trei so]ii [i dat la cìni.
Apoi t\iat cìnii [i dat la capre. Apoi t\iat capre c\ de ce
nu m`nc\m carne de cìne.
Mare [ef trimis Picior
de Vulpe t\iem la mine d\m
la cìni?
Nu, Ochi de Uliu, mare
[ef nu vrea t\iem la tine.
Mare [ef vrea calendar
termin\m mai repede. Tri-
mis [i cadou, ciuperci pipa p\cii, fum\m noi.

Ooo, Mare [ef ciuperci
bune mereu are! Imediat pipa preg\tim. Picior de Vulpe
m`ncat azi? Drum lung f\cut, fl\m`nd sigur. Eu f\cut
ma]e porc spinos la pro]ap.
M`ncat, cred c\ sup\rat
la spirite, c\ f\cut caca moale. L\sat d`r\ p`n\ la casa ta.
Nici o problem\, facem
ceai ment\, trecut sup\rare
la spirite imediat, caca tare
facem.
Ochi de Uliu d\m pipa la mine, fum\m vedem
spirite.
Da. Uite, aprinde la tine.
Hmpffffffff, bun ciuperci mare [ef!
Ia, d\-mi `ncerc\m [i
eu. Hmfffffffff, daaa! Sigur
vedem acu[i spiritele.
sau tat\ de familie. Pentru acest/e

rol/uri, Carax l-a folosit pentru a
patra oar\ `ntr-un lungmetraj de-al
s\u pe Denis Lavant, oferindu-i rolul [oferi]ei lui Edith Scob, care
jucase `n 1959 `n clasicul lui Georges Franju Les yeux sans visage
(film care anul trecut l-a inspirat [i
pe Almodvar pentru Pielea `n care
tr\iesc/La piel que habito). Referirea la filmul lui Franju o face [i
Carax `n `ntreg filmul s\u, m\[tile circul`nd `n permanen]\ [i ap\r`nd literalmente pe ecran.
Ideea e, p`n\ aici, necomplicat\:
Oscar e `nsu[i regizorul, care `n
certificatul de na[tere e Alex Oscar
Dupont (Leos Carax e anagrama
prenumelor, de aceea numele s\u
s-ar citi cum se scrie). Cele 11 personaje pe care le interpreteaz\ Oscar s`nt, `mpreun\ cu acesta, avatarii cineastului, spiritele care ì
populeaz\ lumea interioar\ [i care au nevoie de ochiul spectatorului pentru a prinde via]\. ( Se zice
c\ frumuse]ea e `n ochii celui care
prive[te , spune personajul misterios interpretat de Michel Piccoli; {i dac\ nu prive[te nimeni? ,
`ntreab\ domnul Oscar.)
Ca [i Uncle Boonmee..., Holy
Motors e imposibil de explicat `n
`ntregime de fapt, e o prostie ce
spun, de c`nd arta trebuie explicat\? , dar e pe c`t de fascinant,
pe at`t de derutant. ~ntr-at`t de derutant `nc`t, de[i n-a luat nici un
premiu la Cannes (m\car a fost
`nscris `n competi]ia oficial\), a
fost inclus de revista Cahiers du
Cinma pe locul 1 `n Top Ten-ul filmelor anului 2012 (`n topul Sight
Ochi de Uliu, eu `nceput ame]esc la mine. Tu nu?

Picior de Vulpe, eu `nc\ nimic.
Cum, Cap de Vultur?
Uite, str\mo[ii no[tri venit la cort. |sta nu estem
Col] de Lup, bunicul t\u?
Nu, mare r\zboinic!
Bunicul meu tr\ie[te, uite-l,
zboar\ prin cort! Ha ha ha!
Pfffiu! Ochi de Uliu,
bun ciuperci adus la tine, eu
omor trei ur[i cu mìnile
goale acum, mare curaj am.
Tu ]ii pe ei [i eu sugrum!
Ha ha ha, noi ursoaica
prindem [i facem pui la ea.
Nu face s\ r`d la mine,
c\ tu[esc [i m\ `nec. Mergem facem pui [i cu so]ia la
jaguar?
Mpfuuuu, eu vreau
f\cut pui la femeile lui mare [ef. La toate. C`te are?
Hi hi hi, Ochi de Uliu,
& Sound e pe 4), `n vreme ce al]i

critici (la noi, Magda Mih\ilescu)
l-au considerat fals [i snob. (Schimbul de replici dintre Piccoli [i Lavant poate fi citit [i ca un comentariu al cineastului la felul cum
s`nt percepute filmele sale.)
N-o fi Holy Motors chiar cel
mai bun film din 2012, dar exist\
ceva profund elegiac `n odiseea lui
Oscar dintr-un costum `ntr-altul,
ca o greutate care cre[te de la un
personaj la altul, la fel cum despre suflete se spune c\ se `n]elep]esc cu fiecare via]\. Dar c`nd, t`rziu `n noapte, Oscar se duce la culcare nu dezbr\cat de personaje,
ci `n costumul tat\lui de familie
(`nchiz`nd cercul deschis de Carax la `nceput), elegia se `ncarc\
cu senza]ia difuz\ a unui joc din
care nu po]i ie[i (ceva la Cronenberg). La Apichatpong Weerasethakul exista tot timpul jungla `n
care te puteai pierde, chiar dac\
amenin]a s\ te `nghit\. Carax nu
`]i d\ aceast\ [ans\. U[a pe care
o deschide nu e salvatoare, dar
lumea lui de umbre te seduce.
Motoare sfinte/Holy Motors. Regia:
Leos Carax. Cu: Denis Lavant, Edith
Scob, Kylie Minogue, Eva Mendes
Voi n-a]i `ntrebat

F|R| ZAH|R v\ r\spunde
Bobi
dac\ tu nu termin\m la el
calendar, nu mai are nici
una, le d\m la cìni.
Picior de Vulpe, eu vrut
s\ `ntreb la tine. R\zboinic
mare [tiu c\ e[ti, dar...
Cel mai mare r\zboinic! Eu nu tem dec`t de mare [ef.
Eu asta [tim, dar vrut
s\ `ntreb, nu sup\rat la mine... la femei merge bine
juc\ria ta?
Ooooooo, Ochi de
Uliu, eu mare r\zboinic
[i la femei. Ia uite la mine
ce juc\rie are!
Uau, frumos juc\rie,
Picior de Vulpe! Dac\
mare [ef vrea, terminat
scris calendar pe ea, ha

ha ha! C`nd vrea el s\ [tie
ce lun\ s`ntem, zice: mare r\zboinic, arat\ calendarul!
Nu poate facem asta!
Dac\ mare [ef zice l\sat calendarul la el pe mas\ [i eu
plecat la r\zboi? Trebuie
neap\rat scris piele de
gazel\.
Nu am piele gazel\.
Scris numai p`n\ `n 2012.
Las\, d\-mi-l a[a, duc
la mare [ef. O s\ scrie urma[ii no[tri `n continuare,
c\ doar nu a[a pro[ti o s\ fie,
s\ cread\ c\ e gata lumea!
Cine [tie, Picior de
Vulpe? Cine [tie?

SDC 379 Low-Res

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SDC 379 Low-Res

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMNIA APARE S~MB|TA WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.

Making Waves: New Romanian Cinema

Politica n-a reu[it s\

Svetlana Crstean a deschis Advent

Making Waves: New Romanian Cinema

Politica n-a reu[it

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 379 15 21 decembrie 2012

Echipa Making Waves: New Romanian Cinema

{tiu c\ pare un miracol [i nu ascund c\ ceea ce am ales are o mare

C`]i bani a]i str`ns prin crowdfunding?

Cum s`nt percepute la New York

Care a fost momentul cel mai

Ce planuri ave]i pentru edi]ia

Cel\lalt festival va fi continuat

Habar n-am, trebuie `ntreba]i cei

Care au fost momentele cele mai

E alt festival sau acela[i festival

~n primul r`nd, articolul `ntins pe

Cum ai ales filmele, a existat un

Filmul romnesc mai e `n trend

~ncep de azi ([tiu, pare ciudat, dar e

experien]a unui public care ar putea

al c\rei al treilea membru fondator

Proiec]ia de `nchidere, cu Dup\ dealuri, s-a desf\[urat cu sala plin\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 379 15 21 decembrie 2012

ochi la final), au fost oameni care au

C\t\lin Olaru, c`[tig\tor al

voluntari, donatori de pe platforma

Ce munc\ ai prestat la New

Fi[a postului de bursier Alex. Leo

Night on Earth, cu singura diferen]\ c\ taximetristul din filmul meu

Utilitatea acestei experien]e.

Cele mai cinematografice momente pe care le-a tr\it `n NY.

pe dezbinarea perpetu\ [i recunoscut\ a elitelor [i a intelectualilor din Romnia [i

TVR Cultural, dispari]ie

TVR, a f\cut o important\

de la Universitatea din Bucure[ti teoria [i practica televiziunii, iar c\r]ile mele

fel! . Cu toate astea, o faci

fiind, despre miraculoasa [i

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 379 15 21 decembrie 2012

de dreapta , care, la momentul t0 , era un mic partid

Dup\ cum se vede,

dac\ evreii erau r\i

adic\ IMPERIUL AMERICAN . Altul e mai radical: Imperiul USA,

poate, a celui mai puternic vecin.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 379 15 21 decembrie 2012

Biblioteca din Petrila

Suplimentul lui Jup:

LTI [i praf `n ochi pe

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 379 15 21 decembrie 2012

Scrisoare pentru melomani

Victor Eskenasy, Praga

`n[al\: am `ntrebat-o pe prietena

Inutil s\ `n[ir numele acestor muzicieni, lista ar fi prea lung\, mai

cumva `ngropat\ `n structura sunetului vreo limb\ uitat\? .

La Ia[i se joac\ exact ca

Ellen Stewart, sprijinul lui {erban

pe for]a sunetului, pe capacitatea

O pagin\ important\ din

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 379 15 21 decembrie 2012

Zece benzi desenate esen]iale

selectate de redac]ia Lire, a[a cum

Dar cum po]i s\ alegi dintre cele