Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Culegere de Compuneri Şcolare
Culegere de Compuneri Şcolare
La derdelu
A nceput iarna. Copiii se adun ct mai muli la derdeluul de la marginea satului.
Copiii fac lucruri diferite: modeleaz oameni de zpad, patineaz, se bat cu
bulgri de zpad, se dau cu sniile. Alex se d cu patinele pe gheaa cristalin.
Din cer cdeau fulgii de zpad ca nite stelue argintii care se aterneau ca o
plapum alb peste dealuri, iar casele aveau cume de omt.
Copiii sunt foarte bucuroi c a venit iarna, anotimpul cel mai iubit. Au fcut un
om de zpad alb ca spuma laptelui, iar dup ce au terminat aceast sarcin s-au hotrt s fac
un concurs de sniue.
i-au aliniat sniuele la linia de start, dup care i-au luat avnt i au pornit la
vale. Spre surprinderea tuturor, Alex i Dana au ajuns primii la linia de sosire, trecnd-o amndoi
deodat. Pentru a srbtori victoria, au ncins o stranic btie cu bulgri.
Seara, valurile de copii s-au ntors la casele lor. Cldura din privirile lor i
obrajii ca merele de toamn bucurau inima celor care le ieeau n cale.
Ghiocelul fermecat
Oaspeii primverii
Natura a primit de veste de la nite clopoei fragezi ce stau ntr-un firicel subire
de trup c primvara s-a ntors i c n curnd va trece i prin pdure.
Codrul, lipsit de frunze i de cntec,nu i de emoie, a cerut ajutor locuitorilor
livezilor :
--- Hadeti, frailor, s mbrcm pmntul de srbtoare ! Ne vin oaspeii cei mai
mult asteptai, cntreii muncii i ai vieii.
Cnd au auzit, pomii au dat drumul frunzelor n vrfuri verzi de sgei, sus,sus ca
s vad cnd vin musafirii.
Deodat, un fonet de mtase al aripilor obosite se auzi dinspre cer.
--- Sunt psrile ! au strigat viorelele.
Cnd au auzit vestea , bobocii de toporai s-au dezvelit i au nceput s trezeasc
rnd pe rnd toate suratele.
Odat cu psrile, vin i miresmele florilor din cmpie, zborul de aripi al
fluturailor i al albinelor harnice.
Gzele, curioase , au ieit i ele s ntmpine prevestitor de vnturi line, de ploi i
veselie.
Un cocor i-a lsat picioarele s nfrigureze oglinda apei iazului. O rndunic s-a
aezat pe o crengu, s-i trag puin rsuflarea. i toate au nceput s povesteasc ce au vzut
pe unde au cltorit i mai ales ce dor le-a fost de meleagurile natale.
Tot stnd la taifas, nserarea le-a srutat genele obosite i rnd pe rnd au adormit.
Acum toat natura se odihneste pentru marele nceput ce vrea s vin.
Prietena mea
Sptmna trecut prietena mea, Diana, din clasa a IV-a D, a participat la un
concurs de gimnastic.
Spre bucurie tuturor, a ctigat locul I i a fost foarte bucuroas. Cnd am aflat,
m-am dus la ea acas ca s o felicit. I-am urat s mearg tot nainte pe drumul pe care a pornit, s
se antreneze n continuare i va avea un viitor strlucit. Am srbtorit victoria n stilul nostru
caracteristic: cu mult voie bun, muzic i o mic plimbare cu rolele.
Dup cteva zile de la acea victorie, Diana m-a anunat c va participa la un alt
concurs de gimnastic. n ciuda faptului c mi-a fi dorit s fiu alturi de ea, nu s-a putut acest
lucru, ns i-am promis c i voi ine pumnii i i-am urat succes.
La ntoarcerea acas, o ateptam deja nerbdtoare n faa casei sale. Din
momentul n care am vzut-o cobornd din maina tatlui ei, mi-am dat seama c ceva nu este n
regul. Chiar aa i era. Buna mea prieten nu a mai ocupat locul I, clasndu-se abia pe locul III.
Dei era dezamgit de propria performan, am ncurajat-o i am felicitat-o chiar i pentru
medalia de bronz. Am reuit s-i readuc zmbetul pe buze, ba chiar am srbtorit ca prima
dat.
La desprire, mi-a mrturisit c nu se va lsa nfrnt i c va continua.
Ea a nvat din aceast experien c , i dac ctigi, i dac pierzi, trebuie s te
antrenezi mai departe i mai mult, pentru o nou victorie.
(elev Nistorescu Oana Raluca)
Pisica nzdrvan
Alina e suprat pe Michi, pisica ei, primit n dar de la bunica.
A vzut-o intrnd n buctrie, chiar dup ce mama a venit de la cumprturi. A
trecut prevztoare prin dreptul uii, dorind parc s se fac nevzut. Lucrul acesta i-a dat
Alinei de bnuit. tia c Michi nu se furieaz aa dect atunci cnd are de gnd s fac vreo
boroboa.
Aa c s-a dus dup ea i a gsit-o cu boticul alb, ca i cnd pe rozul nasului ei ar
fi nins. Smntna proaspt cumprat de mama de la pia era rsturnat pe mas, murdrind faa
de mas nou, ba chiar s-a prelins i pe jos.
Michi a ridicat domol privirea la intrarea Alinei n buctrie, ca i cnd ar fi vrut
s spun c a fcut nimic ru i, pn s apuce Alina s spun ceva, a continuat s se nfrupte
lacom din smntn.
Niciodat Alina nu a certat-o pe Michi, dar acum merita acest lucru. La nceput
pisica s-a uitat nedumerit la fat, dup care a realizat c a fcut o prostie i o privea chiar cu
puin team. Nu a mai vzut-o pe Alina aa suprat. S-a retras speriat pe pervazul geamului,
dar acest lucru nu a fcut dect s o supere mai tare pe Alina: acum a murdrit i perdeaua cu
smntn!
Dup ce a dat-o afar din buctrie pe Michi, pisica nzdrvan i neastmprat,
Alina a ncercat s fac curat pn la ntoarcerea mamei acas.
Dei a ncercat s i repare greeala gudurndu-se pe lng Alina, Michi nu a fost
iertat mult vreme!
Ziua mamei
Se apropia ziua de 8 Martie.
mpreun cu prietenii mei am discutat cum s ne artm recunotina fa de
mamele noastre. Cu toii am fost de acord s pregtim un mic program artistic.
Ne-am apucat de treab. Repetam zilnic. Ne-am organizat n trei tabere: un
grup pregtea o scenet, un grup pregtea un dans modern, iar cel de-al treilea grup cteva
cntece.
n ziua de 8 Martie, la ora stabilit, am nceput festivitatea. Nu am uitat s o
invitm i pe doamna nvtoare. Grupul vocal a fost aplaudat minute n ir, micii actori i-au
ncntat pe prini cu talentul lor, impresionndu-le n mod deosebit pe mame. Echipa de dansuri
moderne a ridicat sala n picioare, antrennd pe toat lumea la dans.
n ncheierea programului artistic, fiecare mam a primit o floare i o felicitare
realizat chiar de minile noastre.
Toat lumea a fost ncntat de iniiativa noastr.
Suntem bucuroi c am putut s le facem mamelor noastre o bucurie, cu prilejul
zilei lor.
( elev Maga Andrei Mario )
La munte
n vacana dintre semestre, am fost cu prinii mei pe muntele Semenic.
Acolo ne-am cazat la o caban pe ct de micu, pe att de frumoas i bine
ngrijit. n fiecare zi am urcat pe munte i m-am dat cu sania i cu schiurile. Eu, mpreun cu
ali copii cu care m-am mprietenit acolo, ne ddeam cu sniile, cu schiurile sau cu nailonul. Alt
dat ne uitam spre poalele muntelui i vedeam brazii ncrcai de zpad. Totul era alb, iar
zpada sclipea de i lua ochii.
n dou-trei zile mi-am fcut o mulime de prieteni. Cnd sosea seara, noi, cei
mici, intram n caban i ne aezam lng focul ce ardea jucu n sob.
nainte de plecare, fiecare dintre noi ne-am schimbat numerele de telefon i
adresele i ne-am promis c vom pstra legatura.
Vacana aceea mi-a rmas n suflet pentru totdeauna!
( elev Dragomir Anamaria )
Mou
Mou este cinele meu adoptiv. L-am cunoscut acum un an cnd m-am mutat la
bunicii mei.
Umbla pe strad pentru c stpnul lui l prsise. Aa c l-am luat noi n grij.
Este un cine btrn, cu blan neagr i cu pete albe i gri. Cnd l-am luat acas
era slbit, nu mai avea puteri, pentru c nimeni nu-l hrnea. I-am dat de mncare i ncetul cu
ncetul s-a fcut mai grsu.
Ne mulumete pentru grij stnd de paz lng poarta curii i mrind de fiecare
dat cnd trece o persoan necunoascut.
Atunci cnd venim acas, ne ateapt bucuros n faa porii, pregtit de joac. Este
un cel tare vioi atunci cnd este fericit. D din coada lung i subire, iar ochii parc i rd.
Dei este btrn, sper ca Mou s mai stea cu noi o bun bucat de timp.
Castelul Huniazilor
n excursia de primvar am vizitat Castelul Huniazilor de la Hunedoara. Am
poposit n apropierea lui peste noapte.
Castelul Huniazilor sau Castelul Corvineti este o construcie impresionant, cu
acoperiuri nalte, cu ziduri rezistente, cu turnuri i balcoane mpodobite de piatra cioplit cu
miestrie.
Peste zi am fost n multe sli i turnuri. Am vzut i fntna adnc de 30 de
metri. Am vizitat i admirat Sala Cavalerilor, Turnul Buzduganelor, picturile de pe perei
referitoare la legende corbului.
Turnurile sunt foarte frumoase, la fel i holurile. Fiecare etaj are frumuseea lui,
diferit de a celorlalte etaje.
Am cumprat multe vederi cu interiorul i exteriorul castelului, ca s le am ca
amintire.
La finalul vizitei de la Castel, am regretat c s-a terminat aa de repede plimbarea
noastr prin el, pentru c acolo m-am simit ca o prines .
Compuneri imaginative
1. descriptive
- pentru a redacta o descriere literar a unui peisaj ine cont de aspectele:
precizarea coordonatelor spaio-temporale;
exprimarea unor stri i sentimente prin crearea unei atmosfere;
folosirea unor mijloace de expresivitate care s ilustreze caracterul subiectiv al textului
folosirea verbului la indicativ prezent sau imperfect
folosirea verbului la gerunziu pentru a evidenia continuitatea aciunii
2. narative
a) cu nceput dat ( naraiune construit prin respectarea succesiunii evenimentelor,
pornind de la momentul subiectului dat)
structura:
- pentru realizarea unei compuneri narative cu nceput dat se respect urmtoarele repere:
* stabilirea momentului subiectului cruia i aparine nceputul naraiunii;
* stabilirea personajului principal i, eventual, a celui secundar;
* stabilirea stilului narrii i a naratorului,
* precizarea coordonatelor spaio-temporale;
* identificarea celorlalte momente ale subiectului
- interdicii:
* nu ignorai nceputul compunerii!
* nu trecei brusc de la un moment al subiectului la altul, renunnd la secvenele
intermediare!
* nu amestecai evenimentele verosimile (credibile) cu cele fantastice!
* nu introducei prea multe personaje pe care nu le putei implica n aciune!
* nu schimbai stilul narrii pe parcurs!
* nu plasai aciunea n mai multe locuri, pentru c nu o putei dezvolta!
* nu facei salturi temporale foarte mari!
Reguli de redactare:
- utilizarea verbelor dinamice (a merge, a se duce, a se grbi)
- crearea unor momente de tensiune n rezolvarea conflictului prin interogaii
retorice (ce era de fcut?), descrierea unor stri, impresii (teama c s-ar putea
rtci nu-i ddea pace)
- utilizarea corect a timpurilor verbale (prezent, perfect compus, imperfect)
- inserarea unor momente descriptive la precizarea reperelor spaio-temporale
- crearea unui scurt portret al personajului principal
- mbinarea vorbirii directe (dialogul) cu cea indirect, n mod concret
b) compunere liber (naraiune construit creativ de ctre autor; mbin modurile
de expunere i pot avea la baz ntmplri reale sau imaginare)
Particularitile unei naraiuni libere sunt similare oricrei compuneri narative i se
dezvolt n jurul urmtoarelor elemente:
- personaje reale sau fantastice
- narator obiectiv sau subiectiv
- aciune real sau fantastic, punctat pe momentele subiectului
- coordonatele spaio-temporale
Atenie!
momentele subiectului pot fi redate integral sau parial, iar descrierea i portretul sunt
mijloace necesare construirii cadrului narat
nu ntotdeauna introducerea coincide cu expoziiunea i ncheierea compunerii cu
deznodmntul; depinde de ncadrarea n limitele de spaiu
n cazul n care se opteaz pentru o compunere imaginativ, fantastic, nu exagerai cu
numrul evenimentelor prezentate i nici nu pierdei din vedere succesiunea lor
fantasticul se poate asocia des cu visul, jocul, dac este vorba de o naraiune subiectiv, n
care s v simii implicai; dac se dorete obiectivitatea narrii, folosii persoana a treia
Copilria
Copilria este o fat nalt cu prul albastru creat din sentimentele copiilor.
Ea este sensibil. Uneori plnge iar alteori rde. Este o fat bun i frumoas. Tot timpul
trece pe la copii. Druiete fiecrui copil cte ceva din ea. Castelul ei este construit din dorinele
copiilor.
O parte din rochia sa e fcut din zahr, ciocolat, bomboane, fructe. O alt bucic a
rochiei sale e fcut din zmbete: de la zmbetul de a vedea un flutura frumos, o floare, la
bucuria trit atunci cnd copilul primete un cadou deosebit, un animal ce poate deveni un bun
prieten.
O alt bucic a rochiei este esut din lacrimi uor amare. O lacrim pentru un picior
lovit, pentru o not mic, sau o ceart. Iar celelalte buci sunt fcute din cte i mai cte panii
ale copiilor.
ncearc s fii vesel i nu suprat!
Mereu ncearc s trieti clipe frumoase, alturi de prieteni i de cei dragi, iar apoi s-i
aduci aminte cu drag de ele.
ncearc s fii mereu optimist!
REGINA ANOTIMPURILOR
Dintre toate anotimpurile eu cred ca toamna este cea mai frumoasa.
Frumusetea ei mi s-a aratat intr-o dimineata cand mi s-a parut ca soarele de afara ii
dadea un alt contur anotimpului. Soarele lumina peisajul colorat in ruginiu si auriu, iar roua in
bataia razelor de soare avea sclipiri de diamant. Un miros ametitor de struguri copti venea din
gradina iar gutuiul aproape ca ceda sub bogatia poamelor sale galbene si acoperite cu puf
moale ca al puilor de gaina proaspat iesiti din ou.
Bogatia toamnei poate fi asemanata cu frumusetea culorilor sale ce au sclipirile
aurului. In livada din fata casei pasarile calatoare fac un ultim antrenament cu puii ce
crescusera acum destul de mari, pentru un zbor lung si ostenitor.
Lumina soaelui incalzeste dealul si padurea pare mai trista ca niciodata pentru ca sia pierdut verdele si prospetimea.
Aceasta dimineata mi-a deschis si mie ochii asupra tuturor frumusetilor ce ma
inconjoara.
UN RASARIT DE TOAMNA
UN RASARIT DE TOAMNA
O vapaie de crizantema escaladeaza planeta. In urcusul lor robust se catara pe
spalierele pamantului miresme imbietoare ale ultimelor flori ce imparfumeaza diminetile
toamnei.
Am vazut Carpatii cu culmile lor inalte, codrii ce se iau la intrecerecu muntii, tainicul
tinut al Deltei, insa nimic nu se compara cu un rasarit de toamna in satul meu.
Imediat ce noaptea se ascunde in ochii si pletele fetelor, pamantul isi prinde la
butoniere un buchet de raze si flori. Rasaritul soarelui este ceva nou, mereu o premiera, chiar
daca el rasare in fiecare zi, de fiecare data e altfel.
In dimineata aceasta a rasarit cu timiditate, rusinat parca de noul anotimp care a
preluat stafeta de la vara, precum si de noile culori care au pus stapanire pe lume. Clinchetul
frunzelor uscate mi-au batut in geam in semn de ,,buna dimineata" iar primele raze de soare care
altadata semanau cu niste curcubee pastorite de ciocarlii si privighetori, acum sunt doar niste
urme ale celor de odinioara.
Zana TOAMNA o sa-si ia caleasca impodobita cu frunze aurii si va pleca pe un
covor rosiatic cu pete aramii, misterul rasaritului lasandu-l nedeslusit.
UN FLUTURE
IARNA
E frig!
O casa spanzurata parca-n cer, cu-n gard facut din gauri si nuielesimte ceea ce s-a
intamplat si ii surade noului anotimp cu o serpuire de fum.
Toamna deja a dat stafeta surorii sale, misiunea fiind continuata cu mandrie de
tanara domnita imbracata in alb, cu incaltari de argint: iarna. Un deal, departe, invesmantat in
straie de sarbatoare povesteste padurilor ca primavara va veni candva si ca, in ciuda gerului,
toti ar putea face ceva sa se distreze. O zgribulita-n peneviseaza puscaria unei custi sperand
ca soarele va straluci iar pe bolta cereasca incalzindu-i penele.
E iarna deasa, friguroasa, cu-n ger naprasnic, doar brazii mai sunt verzi in
departare iar norii negrii adunati in clai deschid spre pamant din cand in cand cate o zare.
VACANTA
E vara! Ciresele coapte par niste bijuterii ce stralucesc in soare. Norii au cele mai
nastrusnice forme.
In fiecare vara Alina, Mara si Vlad se gandesc la un loc perfect pentru distractia din
vacanta. Ei au ales anul acesta muntele in primul rand pentru mirosul de rasina proaspata al
impunatorului brad verde din curtea bunicilor. Ajunsi acolo Alina a dat fuga dupa lemne, Mara
dupa cateva fructe din spatele casei iar Vlad a fugit in casa sa o ajute pe bunica la bucatarie.
Dupa ce s-au obisnuit cu aerul tare au luat aparatul de fotografiat si au intrat in padurea ce
incepea chiar din spatele casei. Caprioarele mici fugeau speriate de musafirii cei noi.
Pasarelele cantau oferindu-le oaspetilor primul concert din vara asta.
E PRIMAVARA!
Toata natura se trezeste la viata din somnul ei adanc si lung!
Copacii sunt plini de flori colorate si imbietoare iar cele din gradini apar rand pe
rand: ghioceii, toporasii, zambilele, narcisele, lalelele. Pasarile se intorc din drumul lung pe
care l-au parcurs toamna si sunt mult mai vesele si fericite. Ele ciripesc cu glasul dulce si
subtire in timp ce isi cauta locul pentru o alta casuta pe crengile albe ale ciresului. Florile par
niste bulgari colorati de zapada iar adierea usoara a vantului parca le sopteste ceva copiilor. ii
cheama la joaca!
Gandaceii ies din adaposturile calduroase si se minuneaza de agitatia pe care o vad
in jur.
TOAMNA
1 . PRIMAVARA
A venit o barza aducand cu ea Primavara . Primavara zana cu rochie de
ghiocei si toporasi a presarat petece de pamant fara zapada si a trezit la viata
natura .
In padure ........
2 . O FAPTA BUNA
Ploua tare . Mihaita merge grabit spre casa . In fata lui un batran isi sterge
ochelarii . Dar cineva a lasat pe jos o coaja de mar . Deodata ..
3 . O INTAMPLARE HAZLIE
Impreuna cu mai multi prieteni am plecat la padure sa culegem mure . Neam apropiat veseli de murar . Dar culegand la mure am auzit un fasait .
4 . FOCUL
E o zi frumoasa . Mama tricoteaza , iar tata citeste ziarul . Raducu nu stie ce
sa faca .
Deodata , ii vine un gand . Ia cutia de chibrituri si aprinde un bat . Flacara
mica si roscata il incanta .
1.
- Cum am putea sa ajutam noi puiul asta ? zise Ionut , privind trist la
capriorul din fata sa .
- Am eu o ide , a spus Ancuta . Cautati cateva frunze de patlagina si treaba
e rezolvata .
Intr-o clipa , zgarietura fu spalata cu apa si sapun , apoi bandajata cu
batistele sub care se aflau cateva frunze de patlagina.
2 . .
Am ajuns . Institutul e situat in sectorul I , unde locium si noi . Ne intampina
directorul institutului . Noi il salutam cu respect .
Dupa ce ne spune cateva cuvinte despre oamenii de aici , ne invita sa
vizitam institutul . Mergem ordonati sa nu deranjam ceva . O mare de calculatoare
ne privesc cu ochii lor electronici . Aici se fabrica viitorul . Ochiul atent al
omului vegheaza insa cu grija san u se faca vreo greseala .
3 . .
La intrarea in gradina ne-a intampinat seful fermei . Dumnealui ne-a aratat
recolta bogata de vinete si ne-a spus cum putem fi de folos . Fiecare copil a luat
cate o ladita si , repartizati pe randuri , adunam cu grija vinetele coapte .
Treaba mergea repede si usor , dar si cu spor .
Soarele ne zambea de pe bolta senina , iar cantecul pasarelelor se impletea
cu cantecul nostrum.
Intr-o zi, un copil a cltorit n lumea vitaminelor i a srurilor minerale. Merse el ce tot
merse, cnd deodat vzu pe cineva care lucra cu iarba care era plin de culori i se ntreba ce
fcea cu ea i cum i cham pe aceia.
- Cum v numii?
- Noi ne numim vitamine.
- Dar pe tine cum te cheam?
- M cheam Raul.
- Voi ajutai corpul cu ceva?
- Da, desigur, esem iarba i facem cmi care ajut organismul s fie mai sntos.
- Bine am s fac micare mult ca s m simt mai sntos, n fiecare zi.
- F micare zilnic i te vei simi bine i vreau s-i prezint pe fraii mei:
- Eu sunt Vitamina A i ajut vederea, sora mea Vitamina C v ajuta s rezistai la atacul
microbilor, iar vitaminele B1, B2 regleaz activitatea organismului.
- Aaaa! E i Vitamina D?!
- da, ea ajt la ntrirea scheletului cu ajutorul calciului, vecinul nostru din familia srurilor
minerale.
- Da, eu, calciul ntresc oasele i dinii, ajutat de prietenul meu fosforul, iar prietenii ei sodiul i
fierul muncesc din greu pentru a proteja organismul.
- Dac mncm sntos, adunm vitamine i vom avea un corp sntos, spuse Raul.
- Acum am neles! O s am grij de corp n fiecare zi i o s le zic i celorlai ce s mnnce ca
s fie sntoi.
- Pe curnd!
Vitaminele i calciul
Cndva doi copii aveau voie s-i pun o dorin. Ei i doreau s fie att de mici ct vitaminele
i s mearg n lumea Vitaminelor i a Calciului. A a cnd i termin de spus dorina se i aflar
pe un trm frumos.
- Uite, Mario, mere, roii, ardei, sfcl, morcovi, pere, ciree i prune !
- Toate fructele sunt nirate ! strig Taisia, prietena lui Mario.
- Da, iar lng ele parc sunt aezate rzboaie care n loc s ese pnz, trag parc de ceva plant.
- Dar unde este acea plant ? adug Mario. Hai s ntrebm pe cineva!
Incepur s alerge. Dintr-o dat se opri. Taisia i spuse:
- Parc vd nite bile colorate micndu-se i cobornd una cte una. Negreit ele trebuie s fie
vitaminele. Si-n fructe sunt scobite tuneluri pe care umbl acele bile.
- Da, negreit c ele sunt Vitaminele !
- Uite, surat C, avem prieteni pe aici sau intrui ?!
- Nu, deloc intrui, turiti ! adaug Mario, speriat.
- Turiti, turiti ! strigar cele dou vitamine.
Fcur cteva tumbe i se prezentar:
- Eu sunt Vitamina E! Noul vostru ghid n lumea Vitaminelor. Ea este vitamina C ?
- Da, da, eu sunt.
- Acesta este oraul nostru! Aceste fructe scobite sunt casele noastre. Lng astea, fiecare cas
are un rzboi care ese.
- Dar, ce ese?
- Tese armura noastr. Noi suntem rzboinici mpotriva Microbilor. Aici noi ne odihnim. Cnd
mergem pe cmpul de lupt, adic corpul, noi trebuie s-l aprm i s luptm cu Microbii.
-Am neles ! Noi trebuie s mncm ct mai multe fructe i legume ca s fim sntoi.
- V mulumim c ne-ai spus !
Merser ei mai departe i vzur mult brnz, ca, unt, ulcele umplute cu lapte.
- Negreit sta trebuie s fie inutul Laptelui! zise Taisia.
- Mai degrab a Calciului.
-Ce rol au toate aceste alimente ?
- Noi ajutm la ntrirea scheletului uman, l facem s fie mai rezistent ! zise una din alimente.
- Vai ce mult ne bucurm c am aflat att de multe lucruri de la voi !!! spuser copiii.
- V mulumim !
- Acum, ne pare ru, dar trebuie s ne ntoarcem n lumea noastr ! ziser ei.
- De azi nainte vom tii c pentru a fi sntoi, trebuie s mncm multe fructe i legume i s
bem 2 cni de lapte pe zi .
- La revedere !
- La revedere !
Borota Mihaela-Sc cu cls I-VIII nr 9 Baia Mare- inst Caprar Antonela
Afar ninge. Am ieit i am privit vzduhul ca cenua i cu mult admiraie fulgii uori i
albi ca florile de cire ce se jucau, apoi se las pe pmntul somnoros. Jocul steluelor sclipitoare
m ameete, se jucau prin aer ca un roi de fluturi albi.
Un fulg se oprete n palma mea, pare o fiin mic asemntoare cu o stea doar c era
rece i umed. O simeam mai uoar dect o pan, foarte mic i de un alb pur, prea speriat i
tremura.
-Nu-i fie fric, nu o s-i fac nici un ru!
-Daaa !!?? spuse fulgul mai linitit.
-Am auzit de la bunicul meu c fiecare fiecare fulg are o poveste, care este a ta?
Stelua i incepe povestea, mai umed ca niciodata.
-Eu nu am fost mereu un ful care cdea din norii suri ce cptueam bolta posomort. De
mult eram un jucu strop de ap din cel mai proaspt ru din munte i m jucam cu fraii mei.
Dar eu fiind mai neastprat dect ei, Mo Criv a trimis pe domnul Vnt sa m ridice sus la
Norul cel Uria, departe de fraii mei, pentru a nu mai face alte nzbtii. Acolo, am fcut un mic
popas alturi de ali stropi de ap, apoi am ajuns n palatul lui Mo Criv care era construit din
ghea, iar el era btrn cu barba lung, ochi albatrii, pr crunt i brumat, avea straie albe i era
foarte nalt, iar cnd era furios arunca val de brum argintie. In aceea clip, cnd am fost fa n
fa cu el, dei incercam s-mi ascund frica pe care o aveam, el o simi i atunci m-a transformat
ntr-un fulg de nea. Dup ce m-a transformat, mpreun cu ceilali fulgi ne-a trimis s ne jucm
prin aer. A spus Disctracie plcut! iar noi l-am privit o clip, apoi am plecat. In aer eram ca
un roi de fluturi albi ce se jucau pe glasul melodios al vntului.
Dup un timp ajungeam pe pmntul posomort i formam mpreun cu ceilali fulgi o
mantie alb pentru el, ns cnd soarele venea cu noi puteri, ne transformam n picuri de ap.
-Fantastic! A vrea s pot i eu s zbor, s fiu un fulg i s vd mpria lui Mo Criv!
-O, nu biete n-ai vrea s-l ntlneti pe morocnosul moneag! Dar acum i spui adio,
deoarece eu m topesc i o s fiu din nou un picur de ap.
-Bine, adio i succes!
Eu m ntorsesem acas i aa mergnd m ntrebam: Oare nu a fost un vis?
Dar atunci am auzit un sunet minuscul dintr-o balt:
-Cu bine, prietene!
Atunci eu am neles c totul a fost real.
Iarna
Din nou iarna s-a lsat peste sat. Pomii sunt ncrcai cu flori albe de nea
czute din nlimile cerului.
Trei zile la rnd au fluturat deasupra lumii florile albe, aezndu-se, cnd
oboseau din zborul lor, pe crengile copacilor i pe fata neagr a pmntului.
Acum totul este alb, misterios, grandios i zpada este din abunden.
A rsrit i soarele care arunc peste sat oglinzile razelor sale care parc te
orbesc.
Copacii i-au lsat braele n jos sub greutatea albului.
Tufiurile i ceilali copaci creeaz o dantelrie misterioas de toat
frumuseea. Cumele albe ale caselor se sfresc n esuturi uriae.
Montrii cerului sunt norii cenuii care cern zpada. Un uria policandru i
aprinde rnd pe rnd luminiele.
De ce nu place anotimpul iarna? Ne place anotimpul iarna foarte mult
deoarece se aprinde srbtorile i mpreun cu familiile srbtorim naterea d-ului
Isus Hristos, cntnd colinde pe la casele oamenilor.
PRIMAVARA
- compunere -
Este primavara .
Soarele incalzeste mai puternic pamantul . Intreaga
natura s-a invesmantat in haina de sarbatoare .
Mugurii copacilor au plesnit . Din ei cresc pe crengi
frunze fragede si flori gingase .
Dintre crapaturile scoartei copacilor , ies la lumina gaze
mici si colorate . Albinele harnice isi deretica stupul ca niste
adevarate gospodine . Mieii zglobii zburda pe intreaga
pajiste .
Natura este plina de concertul pasarilor care s-au intors
din departari . Acestea isi construiesc cu migala cuiburile
distruse de furia iernii . Ciripitul lor vessel rasuna in
intreaga fire .
Oamenii se pregatesc pentru sarbatorile Sfintelor
Pasti : isi curate sufletele , trupurile , casele , incondeiaza
oua , coc cozonaci , jertfesc mieii , merg la biserica .
Doamne , coboara peste noi , fa-ne mai buni si ajuta-ne
sa ne bucuram de Sfanta Invierea Ta !
Fis de lucru
Timp de lucru: 15 minute
Se apropie ziua de 8 Martie. Imagineaz-i c mpreun cu colegii ti pregtii o surpriz
pentru mamele voastre.
Alctuiete apoi un text cu titlul Pentru mama mea, folosind ntrebrile de mai jos:
Introducere:
1.Ce srbtoare se apropie?
2.Unde se afl elevii ?
Cuprins:
1.Ce hotrre au luat copiii?
2.Ce a propus Anca ?
3.Ce idee a avut Andrei ?
4.Ce doreau ei s transmit n acest fel mamelor ?
5.Unde au fost puse obiectele confectionate ?De ce ?
Incheiere :
1.Cnd au oferit cadourile ?
2.Ce credei c au simit mamele ?
Compunere finalizata:
Se apropie srbtoarea de 8 Marie. Elevii sunt n clasa mpreun cu doamna nvtoare.
Este ora de abiliti practice.
Copiii hotrsc s realizeze un cadou pentru mamele lor.
Anca propune ca fiecare copil s fac o crticic pentru mama lui.
ncepe lucrul. Copiii transcriu sau chiar compun mici poezii dedicate mamei, deseneaz,
mpodobesc paginile ct pot ei de frumos. Apoi leag crticelele cu nur de mrior. Sunt foarte
ncntai de ce au realizat.
Andrei propune s scrie i o felicitare. Dup cteva minute felicitrile sunt gata.
n acest fel copiii doreau s transmit mamelor toat dragostea i recunotina lor.
Crticele au fost pstrate n dulapul din clasa, ca s fie o adevrat surpriz pentru mame.
La serbare copiii au nmnat mamelor cadoul. Ele au fost foarte emoionate i bucuroase.
N LUMEA POVETILOR
S-a desprins o raz din ghemul ei de aur i a rtcit prin senin. Nu tiu s se
opreasc pn cnd, un geam deschis , i-a atras atenia.Era geamul camerei mele.
Raza a intrat.Ochii mei o urmreau curioi.Ea s-a oprit o clip pe faa mea,
apoi a trecut la bibliotec.A luat la rnd crile din biblioteca mea i m-a fcut s m simt
fermecat de lumea povetilor.
M-a purtat pe aripile ei prin lumea ,,Soacrei cu trei nurori, a ,,Ursului pclit
de vulpe,s fiu alturi de ,,Muzicanii din Bremensau s cltoresc mpreun cu
Toto sau Dorothea.
Ce bine m-am simit! i asta pentru c, am fost pe rnd, chiar dac pentru
puin timp i n imaginaia mea, cte unul din personajele povetilor n vacan.
Ce as vrea sa fiu?
(compunere libera)
Daca m-as baga cu capul inaintea acestei intrebari, as zice ca as putea fi un
inger,o zana care aduce copiilor visele frumoase. Cred ca nu mai sunt la varsta la
care sa prefer astfel de personaje.
Eu vreau sa fiu...ceea ce va va starni rasul prima data, dar daca va veti gandi
bine va veti da seama ca nu e o alegere rea. Ei bine...eu as putea fi...o borna
kilometrica.
Sunt din piatra si pe mine scrie Cucuietii din Deal-stanga-2 km. Daca eu nu m-as afla aici
si as fi o zana sau un inger, germanul care saptamana aceasta a mers la Cucuietii din Deal nu ar
mai fi stiut pe unde s-o ia, dar cand m-a vazut pe mine ce s-a mai bucurat!
Sunt din piatra, sunt scrisa, mica, dar am o importanta foarte mare. Daca cei
din Cucuietii din Deal, cand trec pe langa mine ma jignesc spunand: Ce mai cauta
si piatra asta aici, nu stim unde ne este satul?!, cei necunoscuti, ce ma mai lauda!
Daca din piatra din care sunt facuta, s-ar fi facut o parte din alee, o bucata de
gresie, nu as fi la fel de multumita.
Acum ati inteles de ce am ales acest obiect? E intr-adevar folositor. Voi ati vrea
sa fiti o borna kilometrica?
De vorb cu un ghiocel
- N-ar fi mai bine dac m-ai lua cu rdcin? Aa a putea s fiu alturi de
tine pn la
sfritul primverii i-i voi povesti lucruri interesante despre viaa noastr, a
plantelor.
- Sunt de acord cu tine! a spus biatul.
Cei doi au fost cei mai buni prieteni pn la sfritul primverii.
De vorb cu un ghiocel
De vorb cu un ghiocel
De vorb cu un ghiocel
De vorb cu un ghiocel
De vorb cu un ghiocel
Cele dou lebede s-au dus la fntn s se roage s i fac din nou oameni.
Fntna le-a ndeplinit dorina i s-au transformat.
Prinul a luat-o pe prines de nevast i au trit fericii pn la adnci
btrnei.
Zi de martie
-compunere libereleva :endroiu Claudia
Cls a IV a Step By Step
Sc .Andrei Saguna Deva
nv : Goia Ramona
Farca Adina
n mijlocul unui razboi dintre iarn i primvar ,toat natura era moart
.Copacii erau negrii de durere ,nici nu existau flori ,iar iarba era silit s fie ndurerat pentru c
era iarn. O zpad alb se aternea peste tot ,i nu las s iasa frumuseile naturii la lumin.
n 1996 pe data de 12 octombrie s-a nscut o feti cu ochii asemntori
primverii . Mama ei a numit-o Primvara . Auzind natura c s-a nscut o fat cu ochii
primverii ,a spus ca ea va fi regina naturii ,astfel rzboiul a fost ctigat de ctre primvar
.Soarele crud a aprut iari pe cer cu fore noi ,Frumuseile Naturii au iesit la lumin.
n fiecare zi ,natura o urmrea pe Primvar s vad unde merge .ntr-o zi
,Primvara se gndise s mearg prin pdure .Ajuns acolo un copac i-a vorbit ,iar fetia era
uimit .Uitndu-se n jur ,o floare i spuse s rmn acolo ,pn n 1 Martie. Prinii erau
distrui c nu o mai gseau pe Primvar . n data de 1 Martie a aprut Primvara acas ,era o
zn parc desprins din poveti .
1Martie a fost petrecut de ea i de prinii ei n paradisul naturii .
Expresii frumoase
n pdure la spectacol
ntr-o
zi
o ciocnitoare
cnta
la
tob,
iar
privighetoarea cnta la org.
Cucul cnta la fluier i
toi
oamenii
l
aplaudau.
Rnduneaua
cnta
la
pian.
Pupza
cnta
la
acordeon.
Porumbelul cnta la trompet.
arca cnta la vioar. Turturica
cnta la chitar. Gaia cnta la
nai. Piigoiul
cnta la ambal.
Sticletele cnta la saxofon.
Nunta psrilor
La nunt au fost invitate toate
psrile.
Mireas
era
privighetoarea, iar mire era cucul.
Nai
le
erau
turturelele
i
Concertul
Cnd psrelele se ntorc din
rile calde ncep s cnte. ntr-o
zi a fost un mare concert.
Ciocnitoarea cnta la tobe i
cucul la fluier, rndunica la vioar
i piigoiul la ambal, bufnia la
acordeon.
Cel mai special e uliul care cnt
din gur, adic tot: tra lala i tra
CE ESTE COMPUNEREA
POVESTEA SOMNULUI
( povestire polonez )
CULORILE
Am un mr rotund i mare
Copt e rumenit la soare
S-mi rspundei la-ntrebare :
Mrul ce culoare are ?
Ai ghicit, btut de soare
Mru-i rou la culoare.
Iat alt ntrebare.
Iarba ce culoare are ?
Iarba-i verde, dar uscat
E n galben colorat.
S v-ntreb i altceva.
Primvara de sub nea
Ies la soare violete.
Dar s-mi spunei ce culoare
ALFABETUL CULORILOR
Alb e crinul, alb-i neaua,
Auriu e grul, argintie-i steaua,
Verde-s codrul i cmpia,
Galben e ppdia.
Rou-i macul, rou e bujorul,
Gri-albastru este norul.
Albastru e marea, albastru e cerul,
Colorat-vrgat este curcubeul.
carte, dar i despre sentimentele tale, prietenei, prietenului de care te simi atras/ i care
locuiete n Oradea. Scrisoarea o vei scrie pe o pagin distinct, va numra 20-30 rnduri i va fi
redactat 15 iulie 2005.
2.Scriei
urmtorul nceput:
compunere
cu
titlul
Iepurele
cu
lumea
MO NICOLAE M IUBETE !
Era seara de 5/6 decembrie . Mii de fluturai albi i pufoi cdeau din cer dansnd .
Eu, Rzvan, mama i tata ne-am pus cizmele curate la u . M-am dus la geam . Am
admirat dansul fluturailor .
Deodat, ceva mi-a distras atenia . Erau pisicile mele care torceau i se splau de zor
la cldur !
__ Tat, crezi c doresc i ele ca Mo Nicolae s le aduc un dar ? am ntrebat eu
artnd spre pisici.
__ Da ! i doresc nite ghetue pentru iarn, a spus tata .
Am lsat pisicile s-i vad de trebuoara lor i m-am retras spre birou . M gndeam
s scriu o scrisoare pentru Mo Nicolae .
__ Mam, Mo Nicolae tie s citeasc scrisorile copiilor din orice ar ? am ntrebat
eu .
__ Doar pe acelea scrise frumos, mi-a zis mama .
__ Mulumesc ! M duc s-i scriu c vreau ...
Mama m-a ntrerupt :
__ Nu spune ! Dac spui, o s-i aduc o nuielu !
__ Bine, m duc la birou ca s-i scriu .
Dup ce am terminat scrisoarea, am pus-o n cizme . ntr-un trziu, Mo Ene a venit pe
la gene . Mama, tata i Rzvan s-au culcat . Doar eu vegheam ca un osta la datorie!
Voiam s-l vd pe Mo Nicolae .
Cnd tocmai pierdusem orice speran, am auzit zgomotul cheii n yala de la
intrare . Luat pe nepregtite, m-am ghemuit sub plapum, am nchis ochii i am rmas
nemicat . .Am ateptat, am ateptat... nu tiu ct, dar cnd m-am trezit , cadourile pentru
mine, pentru fratele meu i pentru pisicuele mele se odihneau de mult lng cizmele
curate .
Dei mi-a prut ru nc o dat c nu am reuit s-l surprind pe moul cel bun i
plin de daruri, bucuria i emoia de a descoperi pachetele frumos legate era mult mai
mare . Aveam attea cadouri ... i att de puin timp la dispoziie !
Sunt foarte fericit c Mo Nicolae nu mi-a adus o nuielu ! Mi-a adus nite cri
de citit, culegeri , creioane colorate, abipilduri i carioci . Nu m-a uitat nici anul acesta !
Sunt sigur c m iubete !
Ct despre pisici, ele primesc ghetue, ampon i jucrii . M distrez de minune
privindu-mi pisicile fcnd bi !
MO NICOLAE NU NE UIT !
Iarna i ntinse rochia alb i lung, mngind satul . Mo Nicolae verifica
lista de cadouri .
__ Vai de mine ! Ce btrn sunt ! Aduc de mii de ani cadouri copiilor !
__ Nu e de mirare , moule ! Nu mai spune prostii ! Ai numai 1 562 de ani . Eu trebuie
s m simt btrn ! Am 5 600 de ani ! i spuse singurul lui spiridu, Mulumici .
Deodat se auzi un glas :
__ Moule, nu m uita !
Mo Nicolae verific lista . Foarte mirat, ntreb :
__ Mulumici, de ce acest copil nu este trecut pe list ?
__ Moule, acest biat este srac . Nu are creion, nu are foaie pe care s i scrie . i
dorete foarte mult s mearg la coal ! Nu are nici ghetue pe care s le pregteasc
pentru a-i primi darurile ...
Era iarn . Fluturai albi cdeau din cer peste sat . Casele aveau cciuli de omt.
Ioana i Cristiana se jucau prin curte .
__ Fetelor, venii n cas ca s v curai ghetuele ! se auzi glasul mamei .
__ De ce, mam ? au ntrebat fetele .
__ Pi, n aceast sear vine Mo Nicolae ! Ai uitat ?
__ Vai, Cristiana ! Mama are dreptate . Dac nu ne pregtim ghetuele, moul s-ar
putea s ne tearg de pe lista sa ! Poate rmnem fr daruri ! spuse ngrijorat Ioana .
Fetele au uitat de bucuriile zpezii i au intrat n cas . Cu rbdare i cu atenie
au lustruit ghetuele i le-au aezat lng u . La cin, Ioana spuse :
__ Mam, era s uitm c seara aceasta e magic ! Dac nu ne pregteam, Mo
Nicolae nu ne mai aducea nimic ...
__ Aa este ! spuse mama . Noroc de mine ... Dac nu v aminteam, pe cine ddeai
vina ?
__ Vina era a noastr ! tiam c este seara de 5 decembrie, dar ne-am luat cu joaca
, a zis Cristiana cu glas stins .
__ Bine ! Bine ! V cred ! Acum pregtii-v de culcare . tii c Mo Nicolae nu
poate fi vzut . Dac v gsete treze, pleac la alt cas !
Ioana i Cristiana au ascultat sfatul mamei . i-au verificat ghetuele ca s se
asigure c sunt la locul lor, apoi s-au culcat . tiau c moul cel misterios va sosi . Nu
le dezamgise niciodat . Sperau doar s nu le aduc i nuielua ! Au fost fete cumini i
asculttoare, dar ... Visau la clipa n care se vor trezi i vor gsi n ghetue darurile lsate
de Mo Nicolae .
VISUL MPLINIT
Era seara de 5 decembrie . Un ger npraznic transforma stropii mici de ploaie n
la crimi ngheate . Mai trziu vor ajunge stelue argintii i vor mpodobi copacii i aleile
.
n casa Iuliei era cald i mirosea a vanilie i a scorioar de la prjiturelele
pregtite de mama pentru marea srbtoare ce va urma . Fetia, fredonnd un cntec vesel,
i lustruia cu atenie ghetuele . i-ar fi dorit foarte mult s-l ntlneasc pe Mo Nicolae
i s-i spun ct de asculttoare i de harnic este ea, acest ghemotoc ! Dar oboseala o
rpuse i Mo Ene o conduse n lumea viselor .
Prin gerul cumplit se zrea, apropiindu-se uor, un mo mic, cu barba lung i
alb, sprinten, cu ochi scnteietori, mbrcat ntr-un costum rou ca de foc . Purta un sac
mare n spate . Parc era desprins dintr-o poveste !
Mo Nicolae intr n casa fetiei. Sttu pe gnduri . Nu tia ce s-i pun n ghetue.
Deodat, privirea i-a fost atras de carnetul de note . Deschizndu-l, calificativele de FB au
nceput s danseze, oferindu-i moului un spectacol superb . nelegnd c este vorba de o
feti silitoare, cuminte i ambiioas, i-a umplut ghetuele cu cri, dulciuri i jucrii , apoi
a plecat la ali copii .
Primul lucru pe care l-a fcut Iulia cnd s-a trezit, a fost s mearg i s-i
controleze ghetuele . Nu mic i-a fost mirarea cnd a descoperit ce era n ele !
__ Mam ! Mam ! Mo Nicolae exist ! A venit ! Iat cte lucruri minunate mi-a
adus ! a exclamat fetia .
__ Ai vzut ? Dac ai fost feti asculttoare, moul i-a ndeplinit multe dorine ! i-a
spus mama .
__ Sunt foarte fericit ! Promit c voi fi mereu printre primii elevi din clas !
IARNA
*Cumplita iarn
*Acopermnt pufos de omt gros
*Lungi troiene cltoare
*Fulgii zbor, plutesc n aer ca un roi de fluturi albi
*Zale argintie
*Ca fantasme albe plopii nirai se pierd n zare
*ntinderea pustie
*Doritul soare
*Oceanul de ninsoare
*Viscolul chiuia
*Lumina cenuie a serii
*Vntul rece, mic uor crengile goale ale copacilor
*Ce e zpada? Lacrimi ngheate
*Stelue mici i albe, plutesc n zbor legnat pn departe n zri
*Mantie alb
*Cerul e ca leia
*Viscolul se nteete
*Amurgul serii se ntinde ca un zbranic sur
PRIMVARA
*Pomii i mbrac haina cu flori i frunze verzi
*Psrile zboar vesele nspre razele aurii
*Razele aurii bat n geamurile caselor
*Rndunica cea voioas la noi iari a sosit
*Tuturelele se-ngn
*Mii de fluturi vezi zburnd
*Prin livezi albinele i-au pornit colinda
*Iarba a prins col fraged i nou
*Cocorii sosesc din deprtri cu lumina prea alb i fierbinte n aceast adevrat a
lor ar, veche i neuitat
*Floarea pur din livezi
*Livada nsorit cu copaci tineri i zveli, cu iarba moale
*Flori de mueel mrunte ca nite bumbi aurii nconjurai de cununie albe
*Se scutur din salcmi o ploaie de miresme
*Primele frunzulie s-au deschis spre lumina cerului ca nite ochiori verzi
*Muguraii dezmierdai de soare ncep a se umfla de bucurie
*Psrile dau triluri prelungi artnd nesecata bucurie de a tri
VARA
*Vzduh ncins de aria amiezii
*Lanurile au culoarea aurie
*Lanuri bogate, presrate ici-colo cu maci roii
*Cldur nbuitoare
*Amiaz ucigtor de arztoare
*Saorele i cumpnete pe albastrul ters al cerului discul su alb de lumin topit
*Soarele cobort n sacii de aur, mine va fi pine
*Soarele strecurndu-se printre stnci
*Soarele rsri nfocat, vrsnd parc flcri
*Cerul de sticl, nflcrat usuc totul
*Grnele coapte i sun povara
*Sub coviltirul cerului trosnind cldura verii se coc roadele pmntului
*Pe esurile nesfrite, lanurile par de aur
*Grnele aurii ateapt somnoroase seceriul
*Cerul uria de cristal
*Cldur cotropitoare
*Nopi cu cerul spuzit de stele
*Marea cu valuri nspumate
*Nisipul plajei fin i argintiu
*Rcoarea codrilor nesfrii
*Soarele s-a oprit n cretetul cerului i de acolo dogorete vzduhul
*E var, pretutindenea e var,
i patria te cheam s colinzi
S bei dintr-a fntnilor oglinzi
Cnd aria se tolnete-afar.
TOAMNA
*Mireasm mbttoare
*Pcl albstrie
*Cdeau frunzele nucilor c-un fel de grab
*Razele palide ale soarelui
*Brum argintie
*Podoab zdrenuit
*Frunza cdea, legnndu-se n aer ca o arip de fluture
*Miresme de toamn blnd
*Aer curat i rcoros
*Viforni pgn
*Frunzele nglbenite cad legnndu-se
*Ciorchini cu boabe mari i lungi
*Frunzele cdeau strecurndu-se ca o oapt, ca o rugciune, aternndu-se ntr-un
lvicer pe deasupra cruia vntul alearg grbit
*Frunzele cad legnndu-se ca o arip de fluture, aninndu-se de ramuri ca cernd
ajutor
*Gutui amrui cu puf galben ca de pui
*Toamna mn psrile cltoare spre rile calde
*Stoluri dese
*Vl de btum argintie mi-a mpodobit grdina
*Norii suri i poart plumbul
*Porumbul tremur pe cmp
*Cmpia se culc sub ploi i zloat
*Arborii i dezbrac frunziul i atept goi, drdind de frig, hainele noi ale
primverii viitoare
*Ploaia rece i subire
*Ceaa lptoas
*Dealuri zgribulite
*Toamna mprtie arome dulci i amrui
*arini zdrenuite
*Merele ncovoiau crenguele ca cerceii cu grele nestemate
*Toamna cea ntunecat
*Codrul a prins a-i lepda frunza
*Toamn mohort cu vnturi mari, tnguitoare
*Tot cerul parc s-a pornit pe plns
*Ceaa umed i deas
*Toamn aspr ca un bici
*Cer de plumb
*Afar-i toamn, frunz-mprtiat,/Iar vntul zvrle-n geamuri grele picuri.
*....rndunelele se duc,/Se scutur frunzele de nuc,/S-aaz bruma peste vii...
*Frunza tnjea, se nglbenea
*Iazurile s-au acoperit cu o pnz subire de verdea
*Ierburile ascunse se clatin blnd
*Nuci lemnoase, mbrcate n cmi zdrenuite
*Zimii de ghea ai Luceafrului de sear
ANIMALELE
*Albin cu aripi de borangic
*Psri albe i cenuii, galbene i trandafirii, albastre i negre
*Psri cu picioare lungi, subiri ca nite rigle de-un metru
COALA
PATRIA
*Plaiurile umbrite ale munilor
*Codri dei, adnci, nestrbtui
*Muchiul e moale ca perna de puf i izvoarele albe ca spuma laptelui
*Ecouri argintii i line ca ntr-un vis
*Iarba gras
*Frumoas mi-e ara strveche,
ntins pe muni i pe vi
Cu fete cu flori la ureche
Cu mndri i ageri flci
*Pmnt frumos, bogat i darnic
*ara rde cu rset de lumin
*Codri nestrbtui unde muchiul e moale ca perna de puf
*Izvoare ca spuma laptelui
*Ape frumos curgtoare i limpezi ca cristalul
*Bucovina, inut de basm
*Dulcea i frumoasa Bucovin
*Argeul, cltor fr odihn, trece opotind pe spintectura vilor
*Ape cu alunecri domoale
*Dunrea, btrnul fluviu-ca o panglic azurie-linitit, larg, are aspectul unui lac
frumos, poleit de razele soarelui
*Delta Dunrii aste un adevrat paradis la rsritul soarelui
*Dealurile i luncile pline de frumusei
*Brganul ncepe n pragul fiecrei case i se termin n nori
*mpria holdelor i a apelor curgnd linitite
*Lacuri cu ape nenchipuit de limpezi
*es ntins n miez de var, cu grnele aurii, ateptnd somnoroase seceriul i
micndu-i mustile lungi n somn
*Din dealurile scldate n soare, nete murmurul izvoarelor
*Pieptul de piatr al Munilor Carpai
*Munii Fgra sunt pmntul romnesc cel mai aproape de cer
*Vrfurile munilor, rnduite asemenea unor ceti greu de cucerit
*Imaginea unui apus de soare printre munii ncrcai de zpad cnd crestele
primesc strluciri de diamant
*Carpaii cu fruntea de zpezi
*Pduri nesfrite se nal ntre cer i pmnt
*Arborii sunt drepi ca nite lumnri care ard cu flacr verde
*Magazinele cu vitrinele lor largi se scald n zeci de culori
*Imaginea glgioas a unui ora tnr
*Sporete frumuseea rii
*Vuietul molcom al vntului prin crengi
*Popor harnic, cuteztor i curat
*Trebuie s fim mndri de frumuseea nemrginit a pmntului nostru
*ara nu se servete cu declaraii de dragoste, ci cu munc cinstit i la nevoie cu
jertf. Munca cinstit, viaa curat, iubirea de semeni, mplinirea datoriilor pe care le
avem-adic faptele-acestea nseamn patriotism, nu vorbele dearte
*Leagn romnesc
*Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie
ara mea de glorii, ara mea de dor?
Braele nervoase, arma de trie,
La trecutu-i mare, mare viitor!
*Tainice i minunate glasuri miestre
*Patria este cel dinti i cel din urm cuvnt al omului.
*Verzi sunt dealurile tale, frumoase pdurile i dumbrvile spnzurate de coastele
dealurilor, limpede i senin e cerul! Munii se nal trufai n vzduh, nopile ncnt auzul
i ziua farmec vzul.
ELEMENTE DE PORTRET
*Ochii triti se lumineaz de o bucurie neateptat
*Se uit ncreind uor sprncenele
*Se arta mustrare n ochii si
*Tria singur, ca un leu mbtrnit
*Fecior alb ca spuma laptelui
*Prul blai ca razele lunii
*Privire plin de duioie i ngrijorare
*Ochi mari, glei, umbrii de gene lungi
*n ochii acestor oameni minunai strlucea bucuria unei mpliniri
*Priviri tinereti
*Ochii rspndesc duioie i blndee, unite cu o luntric hotrre de a nvinge
suferina
*Ochi mici, albatri m sfredelesc cu privirea
*Ochii luceau ca dou mrgritare
*Pr de aram
*Obrajii roii ca para focului
*Barb sur
*Glas cntrit
*Ochi blnzi i mngietori
*Ochi limpezi ca o zare albastr
*Ochi tinereti i curioi
*Era n privirea lui tria omului contient c trebuie s nving orice greutate
*Privirea ei licrea de bucurie
*Faa cu ovalul prelung
*Palid, cu faa crispat de durere
*Chipul nvluit ntr-o lumin cald
*Chipul fericit
*Zmbetul cald de lumin
*Zmbet linititor
*Mama zmbi luminat
*Om cu suflet ales
*Priviri tioase
*Fire deschis i sincer
*Sprinten ca un flciandru
*Prieten vechi, om simplu, cu inima de aur
*Are vrful limbii muiat n usturtura vorbelor de duh i gura poleit cu legende
*Ru cum e fierea
*Ager la minte i harnic
*Om simplu ca n fiare
*Rumen la obraz
*Obraji prlii de soare
*Obrajii se aprind i din ochi parc le ies scntei
*Minile ei harnice trebluiesc de zor cu micri largi i fine
*Minile mamei m-au vrjit
*Mama, fiina care i-a dat via, te-a nvat s mergi, s rzi, s vorbeti
*Tnr plpnd i nalt, cu prul bogat i ondulat, vistor, hotrt
*Tnc blnel, cu capul mare i privirea sfioas
*Pletele lui albe i cree parc sunt nite ciorchini de flori albe
*Ochi blnzi i mngietori
*Cea dinti raz de soare s-a mpletit pe dnsa, ca o srm de aur, fcnd-o s
tremure de fericirea unei asemenea atingeri
*Norii fugeau gonii de vnturile din nlimi
*Cerul era greoi ca de bumbac
prinii, am fost politicos cu cei mai n vrst, i multe altele, iar apoi trimise scrisoarea lui
Mo Crciun.
Se apropia Crciunul iar brduul fremta de nerabdare gndindu-se cu team c n-o s fie
ales dar i cu sperana c i se va ndeplini dorina. Cu dou zile nainte de Crciun n pdure sosi
pdurarul. Cei btrni tiau c acesta a venit s aleag brduii care vor ajunge s nfrumuseeze
gospodriile oamenilor. Printre cei alei se numra i brduul nostru. Nu-i mai ncpea n
crengue de bucurie. Mai c uit s-i ia la revedere de la cei dragi.
-La revedere mmico, tticule, bunico, bunicule, la revedere la toat lumea. Am s v
povestesc cum a fost. V las, trebuie s plec.
Ce nu-i spuseser cei mai n vrst era faptul c nici unul dintre cei plecai nu s-au mai ntors,
dar nimic nu egala mndria de a fi ales s aduci bucurie copiilor.
Cltoria n-a fost lung. Brduul nostru a ajuns la o familie numeroas. A fost pus ntr-o
magazie, care nu semna deloc cu un loc unde el s- i desfac mndru crengile, oricum nu cel
mai potrivit. Toat lumea se ocupa cu ceva, dar nimeni nu prea s-l bage n seam i pe el, mai
puin o mogldea care se uita pe un geam de la magazie. Era seara de ajun, a doua zi era
Crciunul i nimic din ceea ce i povestiser ai lui nu se ntmpla. Ba nu, iat c spre el se
ndreapt stpnul casei iar n urma lui ori mai bine spus agat de poalele hainei, mogldeaa
care l spionase de cnd venise. L-a luat i l-a dus n camera cea mai mare din cas. n ncpere
focul arunca lumini jucue, era cald i plcut i de cum intrar nuntru imediat se trezi
nconjurat de ceilali copii.
Au nceput s-l mpodobeasc, i-au pus ghirlande, stelue, globuri colorate, luminie care
plpiau asemeni stelelor pe care el le vzuse n nopile senine cnd, pn s adoarm asculta
povetile bunicii si privea cerul plin cu stele, lumnri colorate. Ba n vrf i-au pus cea mai
frumoas stea din cte vzuse el pn atunci. Ce mndru era el de vemintele pe care le avea.
S-a nnoptat de-a binelea. Toi din cas au plecat la culcare i adormiser, numai mogldeaa
se ncpna s rmn treaz ateptnd s-l vad pe Mo Crciun. ntr-un trziu adormi i el aa
c brduul nostru atepta acum singur, fremtnd de nerbdare sosirea moului. Oare o s vin
pe aici mai nti sau o s vin abia la urm? Dar dac nu-i mai rmne timp s vin i pe la mine?
Dac vine, pe unde o s intre, pentru c gospodarii au ncuiat ua si ferestrele iar n cmin arde
focul, n-o s se ard?
n timp ce brduul nostru i punea tot felul de ntrebri, totul se lumin afar, o lumin
magic, focul din cmin pli i pe horn cobor un mo plinu, cu veminte roii, barba alb i
avnd n spate un sac plin cu tot felul de lucruri.
- Acesta s fie Mo Crciun? se ntreb n gnd brduul.
-Ho! Ho! Ho! Ce faci drguule? Frumoase veminte ai! spuse moul. Da, eu sunt Mo
Crciun.
-Mulumesc c mi-ai ndeplinit dorina.
-Nu ai pentru ce puiule! Acum trebuie s m grbesc pentru c mai am de mers i n alte
case.
Spunnd acestea moul aez la poalele brduului o mulime de cutii frumos mpachetate i
plec.
Dimineaa, cum se ivir primii zori, mogldeaa fu primul care s-a trezit i a alergat
mpiedicndu-se n pijmlue la brdu. Cnd a vzut cadourile a scos un strigt de bucurie care
i trezi pe ceilali i n cteva clipe toi se aflau n jurul bradului, fiecare mai curios dect cellalt
s vad ce i-a adus Mo Crciun.
Nu avea cuvinte n minte braduul, cu care s descrie bucuria din jurul su, s descrie
strlucirile din ochii celor mici atunci cnd deschideau o cutie i nuntru gseau o jucrie,
dulciuri sau alte lucruri pe care ei i le doriser, voioia acestora cnd s-au prins de mini i au
nceput s se nvrt n jurul lui.
De asemenea nimeni nu putea descrie fericirea brduului care se simea prta la toat
bucuria din jurul su, nconjurat de atta veselie i voie bun, nct orice urm de ndoial pe care
o avusese cu privire la faptul c povetile bunicii n-ar fi adevrate, dispruse.
Spaima
pe Cristina spunnd c vine avalana am fugit repede la sanie, cu toate c nu prea tiam ce este.
Toat lumea fugea disperat, caii i ei erau speriai, dar eu voiam s m ntorc s-mi iau cciula.
Deodat, un om din sat m-a luat i mi-a artat ce se ntmpl. Uitndu-m n spate am
vzut un nor alb-cenuiu care se apropia cu repeziciune.
- Hai, mi spune btrnul, c-i dau cciula mea!
- S mergem! i-am spus.
Odat ajuni la marginea satului de unde am plecat, i-am auzit vocea mamei care m
cuta disperat. Ea a trecut pe lng mine dar nu m-a recunoscut. Cum era s m recunoasc cu
cuma btrnului pe cap?
Cnd am strigat la ea, ct era de suprat, a izbucnit n rs. M-a luat n brae i m-a dus s
m vad i ceilali ce caraghioas eram. Dac mi mai luam o cciul, acum nu mai eram de rsul
lor!
A doua zi am plecat acas s ne pregtim i noi pentru Revelion. Oare cine o s poarte
cciulia i fularul meu dup ce se topete zpada?
Materialul adunat trebuie ordonat dup un plan, deci elevii pot trece la
urmtoarea etap a elaborrii compunerii.
3. Alctuirea planului sau dispoziiunea
Faptele, ideile descoperite n timpul documentrii trebuie ordonate edup un
plan, astfel nct compunerea s aib trei pri: introducere, cuprins i ncheiere.
Introducere:
cum au ateptat elevii prima zi de coal;
cu ce gnduri s-au trezit n acea diminea.
Curpins:
cnd, cu cine, pe unde au mers spre coal;
ce fceau elevii i prinii lor n curtea colii;
cum s-a desfurat festivitatea de deschidere a noului an colar;
ce au fcut elevii dup ce au intrat n clase.
ncheiere:
ce i-a impresonat mai mult n acea zi;
gnduri de viitor.
Dup etapa ordonrii ideilor ntr-un plan, elevii se afl n faza final a
procesului de elaborare a compunerii, aceea de dezvoltare a ideilor n cuvinte, a
redactrii compunerii.
4. Elocuiunea sau stilizarea
Este etapa de elaborare propriu-zis.
Compunerile sunt comunicri reduse sau ample, rezultate n urma unui proces de
elaborare, prezentate oral (expuneri) sau scris (compuneri propriu-zise), prin care se
asigur transmiterea unui volum de informaii.
Compoziiile se ealoneaz pe cicluri de nvmnt, clase, n funcie de particularitile
psihice ale elevilor i de gradul de dificultate, prin mbinarea principiului concentric cu
cel liniar.
efectuarea de diferite exerciii pentru dezvoltarea vorbirii elevilor, pentru a-i putea
exprima observaiile i concluziile.
Cuprinsul este partea cea mai dezvoltat i cea mai important a unei compuneri.
Faptele trebuie prezentate n mod logic, gradat, ntr-o anumit ordine nct desfurarea
ntmplrilor s strneasc interesul. n aceast parte a compunerii un rol foarte
important l au amnuntele semnificative.
ncheierea este ultima parte a unei compuneri, de obicei fiind foarte scurta, care conine
soluionarea ntmplrilor povestite n cuprins, preri, sentimente proprii n legtur cu
subiectul tratat.
Planul de idei trebuie s fie unitar, ideea general fiind plasat n centrul compunerii,
asigurnd astfel claritate i armonie compunerii.
Alctuirea planului de idei i mai ales organizarea acestora, fiind o operaie original,
trebuie s izvorasc din subiectul compunerii i s aib o nlnuire logic, fireasc,
natural.
PRIMVARA
Un vnt cald care adie uor printre ramurile nmugurite ale copacilor parc optete
tuturor:,, A sosit primvara!
Razele blnde ale soarelui timid nc alearg jucue printre firele rzlee de iarb .Primii
ghiocei i arat sfioi cpuorul ctre cerul senin. Zilele reci ale iernii , cu ninsori nesfrite i
cer cenuiu, s-au dus. Acum, o cldur plcut mngie ntreaga natur, care revine la via.
Boabele mrunte de smarald cu care s-au ncrcat pomii se desfac n minuni albe i trandafirii,
scldndu-se n lumina aurie a soarelui.Astfel, ntreaga natur pare a fi mpodobit cu straie de
srbtoare.
Pdurea se trezete i ea, sevele proaspete ale pmntului explodeaz, acoperind totul cu
un covor proaspt i verde, presrat cu flori multicolore. Aerul se umple de parfum i roiuri de
fluturi i albine se joac, parc, de-a prinselea prin vzduh.Psrile cltoare revin din rile
calde, aducnd pe aripile lor strlucirea i lumina soarelui.
Apele, desctuate de gheurile iernii, se trezesc la via . Izvoarele curg repede, n valuri
nspumate, cntnd parc, prin susurul lor cristalin, bucuria ntregii naturi.
Totul n jur e viu, colorat i proaspt. Intreaga natur revine la via anunnd cu fal sosirea
primverii.
PRIMVARA
aceasta, care a devenit pentru mine aproape un mod de via: timpul pe care l-a putea petrece la
joac cu mingea, cu prietenii, jocurile pe calculator. M informez mereu din enciclopedii i de pe
Internet, rmnnd uimit n faa uimitoarelor secrete ale lumii naripatelor. Pentru a cunoate
practic obiceiurile i evoluia lor, chiar cresc civa porumbei i specii diferite de gini i alte
psri de curte. Dorina mea arztoare este ca atunci cnd voi fi mare, s devin medic veterinar
sau fermier, la o mare ferm de psri. Toi cei apropiai mie m ndeamn s studiez ct mai
mult, pentru a- mi mplini visul.
A dori ca, prin intermediul Proiectului Naional ,, Prietenie i cunoatere, pe care ni l-a
prezentat doamna noastr nvtoare, Mihaela Gogu, s te cunosc, s-i aflu pasiunile, visurile.
Vreau s- mi spui ce crezi despre acest demers ndrzne, de a ne cunoate de la distan.
Cu prietenie,
Andrei
Cu prietenie,
DUMITRIA
PRIETENIA
Prietenia e un dar de pre,
Ce e gsit cam rar n lume.
i de l ai, s- l preuieti,
Cci nu- i un dar pentru oricine.
De ai un prieten bun, cinstit,
Te bucur i fii voios!
i tu, la rndul tu s fii
Cu dnsul om, c- aa- i frumos!
S te ajute, s- l ajui,
La bine, la fel i la greu,
i cnd pui seara, capul jos,
S - i vin- n gnd prietenul tu!
PRIETENUL ADEVRAT
M- am ntlnit ieri, pe srada mea,
Cu un biat cam zdrenros...
La nceput, m tot privea,
L- am privit i eu, dar curios.
S- a apropiat ncet de mine,
Dar eu repede m- am ferit,
Cci n- a fi suportat nici gndul
De-a discuta c- un... ,, murdrit.
Dar, n acel moment, ca fulger,
O motoret m- a izbit
i am czut cu capul, vai,
Pe trotuar, ngrmdit.
i nimeni nu m- a ridicat
i nimenea nu m- a privit,
Dect...surpriza cea mai mare,
Acel biat, cam ponosit.
Cu vorbe blnde, cu glas moale,
La spital el m-a nsoit
Apoi mi-a anunat prinii
Despre- accidentul ce-am pit.
Pe urm- abia, am neles,
Ce suflet are- acel biat.
i chiar de e mai necjit,
E acum un prieten minunat.
AUTOPORTRET
Sunt o feti micu
i toi spun c sunt drgu.
Am chipul rotund, deschis
i ochii cprui- nchis.
Prul lung i ondulat,
St pe spate, rsfirat,
Am statura potrivit,
De toi eu sunt ndrgit.
Sunt bun, prietenoas,
Darnic i omenoas,
Cum e tot poporul meu,
Cci romnc sunt i eu!
S FIM PRIETENI!
S fii nconjurat de prieteni
E visul oriicrui om.
Cci prietenii i sunt aceia
Ce- i nsoesc al vieii drum.
Dar prietenii adevrai
Sunt greu de ntlnit n via
i de i ai, s- i preuieti,
i s le dai i tu pova!
S fim prieteni buni, cinstii,
S druim doar buntate,
S ajutm, s respectm,
i prietenul ne va fi frate!
Drag prietene,
De pe plaiuri de legend, din prima capital a Moldovei, unde marele domnitor, tefan cel
Mare, i-a nvins pe ungurii nenfrntului- pn atunci- Matei Corvin, i scriu o scrisoare, ce cred
c te va incita.
Nu tiu cine eti, nici cum ari, care i sunt preocuprile, pasiunile, aspiraiile. Bnuiesc, ns,
c eti tot un copil (mai mare sau mai mic ca mine), care iubete viaa, cerul i pmntul,
Ce prietenie
Oare i-a legat?
Cci e bine-n via
S alegi persoane,
Care te ndeamn
Doar la lucruri bune.
Pe aceia doar
S poi s-i numeti
Prieteni minunai
i s i cinsteti!
\
PRIETENII
Toi oamenii, n via
i caut un prieten,
Pe care s- l iubeasc
i s l preuiasc.
Cci, dintre vieti,
Doar oamenii, se pare,
Au un dar aparte
Numit,, COMUNICARE.
i doar comunicnd
i poi gsi un prieten
Ca s mprteti
Greul i- amarul vieii.
VISUL
Am visat asear
C m- am ntlnit
C- un biat nalt
Care mi-a zmbit.
El era prietenul
Ce l- am ateptat,
Care mai apoi
M-a i ajutat.
Visul meu, pesemne,
A avut un rost,
Cci Andrei, vecinul,
Prieten de- atunci mi-a fost.
Drag prietene,
Eu sunt Mdlina Gogu, o mic feti din localitatea Baia, judeul Suceava, un inut de
legend, cu care noi, locuitorii, ne mndrim, cci aici marele domnitor tefan cel Mare
l-a nvins ntr- o vestit btlie pe craiul ungurilor, Matei Corvin. n urma acestei victorii,
domnul Moldovei a construit, dup binecunoscutul su obicei, o biseric: Biserica Alb, n care
i acum se mai oficiaz slujbe religioase
Satul meu e un sat de es, situat n podiul Sucevei,ns aici depresiunea se mbin armonios
cu dealurile, nu departe zrindu- se i culmile maiestuoase ale munilor Neamului i
Dornelor.M bucur c stau ntr- o zon de vis, cu aer curat, nepoluat, ca n alte pri, aglomerate.
Pdurile de foioase i conifere din apropierea satului asigur un aer ozonat. Sub poala pdurii,
susur lin apa rului Moldova, n care petii noat zglobii.
S -i spun cte ceva despre mine. Sunt elev n clasa a III-a B, la S.A.M. ,,Nicolae Stolerucoala din centrul localitii i am o nvtoare de excepie- doamna Mihaela Gogu, foarte iubit
de ctre noi, toi. Ca s i faci o idee despre felul cum art, i voi descrie portretul meu fizic:
sunt nalt, cu faa alb i ochii cprui, cu prul lung, castaniu, de obicei mpletit n codie. Ca i
caliti morale, colegii i prinii mi-au spus c sunt bun la suflet, inimoas, prietenoas, sincer
i cu spirit de iniiativ, foarte vorbrea, dup cum cred c i- ai dat seama. nv bine- n
primele dou clase am luat Premiul I, cu toate calificativele FB.
Cred cu trie n reuita acestui proiect- ,,Prietenie i cunoatere- pe care ni
l- a prezentat doamna nvtoare i care a fost iniiat de nite domni profesori i nvtori de la
o coal de foarte departe de noi, de undeva de prin Bicoi, judeul Prahova. Doamna noastr nea artat pe hart cam pe unde ar fi aceast localitate i noi ne-am mirat de distana foarte mare ce
ne separ. Atunci , doamna nvtoare ne-a explicat scopul proiectului- schimburile de idei i
mbogirea orizontului nostru cultural, al copiilor din ntreaga ar.
M-am ridicat n picioare chiar n acel moment i am spus c orice distan se micoreaz,
atunci cnd nflorete floarea frumoas a prieteniei.
Ca atare, m- a bucura foarte mult dac scrisoarea mea ar avea ecou n inima ta, copile din
aceast ar!
Cu mult drag,
Mdlina Gogu
Dragi prieteni,
Pornind de la cunoscutele versuri ale poeziei Elenei Farago ,,Copil ca tine sunt i eu/ i- mi
place s m joc i mie, am ncercat s scriu aceast scrisoare.
Toi copiii pmntului sunt la fel, arat ntocmai, ca i fiine mici , ce trebuie ajutate, au
aceleai drepturi i ndatoriri.Copii fiind, ne place mult jocul, care este acum principala noastr
preocupare (cteodat, vai,ntrecnd timpul pentru nvtur!). Am luat, deci i eu, ca pe un joc,
dar unul fr reguli stricte, participarea la Proiectul Naional ,,Prietenie i cunoatere, care sper
c mi va da satisfacii nebnuite. Doresc s ntlnesc aici copii cu idei frumose, cu care s pot
mprti gnduri i sentimente, cu care s pot relaiona n cadrul activitilor att de incitante,
pe parcursul acestui an colar.
Eu sun Denisa- Ecaterina Chiriac, din clasa a III-a B, de la S.A.M. ,,Nicolae Stoleru, din
localitatea Baia, judeul Suceava. Acas ami am doi friori: pe Lavinia, din clasa
a V-a i pe Cornel, tot n clas cu mine, care se afl n plasament familial n familia noastr. Am
o familie minunat, doi prini care se strduiesc, n aceste vremuri mai grele, s ne ofere totul,
pentru ca noi s cretem fericii.
La coal, am 25 de colegi cu care m neleg bine i pe mama mea a doua, doamna
nvtoare Mihaela Gogu, pe care o iubesc i o respect foarte mult, nelegnd efortul pe care l
depune zi de zi pentru noi. Am desfurat mpreun cu clasa mea activiti colare i extracolare
deosebite: concursuri tiinifice, literare, artistice, drumeii i excursii de neuitat. Cu inimoasa
noastr nvtoare, am paricipat la zeci de proiecte internaionale, naionale, judeene i locale,
care pot spune c ne-au mbogit mult experiena de via.
Premiile i distinciile obinute de ctre mine i colegii mei sunt rsplata noastr de pre pentru
implicarea noastr n tot felul de aciuni.
Dar cred c am spus multe despre mine i colegii de clas, lucruri care se potrivesc multor
copii, de la colile din ara noastr. A vrea , dragi prieteni care- mi vei citi scrisoarea, s mi
rspundei, scriind despre voi, despre ceea ce facei zi de zi, despre coala unde nvai i
dasclii votri.
Cu sinceritate,
Denisa- Ecaterina Chiriac
Cu tot dragul,
Maria- Magdalena Marian
Drag prietene,
Mirajul copilriei ne poart zi de zi pe crri de joc i visare. Anii trec ns pe lng noi i
observm, chiar i aa, cuprini de febra voioiei permanente, c suntem mai mari cu un
anotimp, poate chiar mai nelepi.
Prinii i bunicii ne spun c acum este perioada cea mai frumoas pentru noi, care va strnge
n buchetul su amintiri preioase, pentru viaa ntreag.
Am nvat i la coal c cel mai frumos sentiment este la vrsta noastr prietenia. Ea face ca
doi copii, din amici s devin aproape frai, s i mpart totul, s aib aceleai nclinaii, visuri
i idealuri.
De aceea, cu toat sinceritatea, scriu acest scrisoare, din dorina de a- mi mai face cel puin
un prieten.
Te atept, prietene, s- mi rspunzi cu aceeai cldur, la invitaia mea de a ne cunoate i
lega o frumoas prietenie!
Cu cldur,
Rdanu Viviana
Drag prietene,
De pe plaiuri sucevene, din prima capital a Moldovei, i scriu o scrisoare, prima adresat
unui prieten netiut.
Sunt convins c scrisoarea mea te va surprinde plcut, trezindu- i curiozitatea.
Ca s nu te ,,in mult pe jar, s-i spun cte ceva despre mine: sunt un biat n clasa
a II-a la coala din centrul localitii Baia (aici mai funcionnd nc 3 coli), care aere ca
pasiune principal jocul pe calculator. mi plac mult excursiile i drumeiile n aer liber, mai ales
prin pdurea din apropiere.Ca o subliniere: iubesc verdele naturii i de aceea sunt un mic
ecologist convins. Mai am prieteni- unul e chiar Vldu, colegul meu, dar sunt doritor de a- mi
mai face alii, cci, vorba proverbului ,, Prietenul adevrat la nevoie se cunoate, iar eu vreau
ca, la un necaz, s aib cine s mi vin n ajutor.
Fizic, sunt de nlime medie, am faa rotund, ochii cprui, prul castaniu.
Atept scrisoarea ta cu cel mai viu interes i sper s legm o frumoas prietenie.
Cu tot dragul,
Cristian Marian
PRIETENUL BUN
Prieten bun este acel
Care- i este de-ajutor,
Care te- nsoete- n via
Chiar de drumul nu- i uor.
i la ru, dar i la bine,
El e- alturea cu tine,
Nu se plnge, nu se cain
Chir de-n suflete e iarn...
i tu, deci, la rndul tu,
Fii acelai prieten drept,
Ofer-i sprijin la greu,
ncredere i respect!
E diminea. ncepe o nou zi. Matei este somnoros. Mama lui vine la el n camer. Ea i
spune:
- Matei, e vremea s pleci la coal!
- O, iar la coal?
- Haide, haide c vei ntrzia. Du-te imediat la baie i spal-te cu ap pe fa i pe dini.
Somnoros, Matei se ndreapt spre baie. El deschide robinetul. Apa curge cu repeziciune. Se
spal i las robinetul deschis. Mama lui observ ceea ce a fcut i i zise :
- Matei, nchide robinetul !
- Dar mam, nu e important !
- Ba da, este.
- De ce este att de important apa?
- Fr ap nu poi tri. Apa este cel mai important lucru pentru noi oamenii i pentru vieuitoare
aa cum este aerul. Oamenilor le este foarte necesar pentru but i pentru activitile zilnice.
Animalelor le este necesar apa pentru but. Plantelor le este necesar apa pentru a se dezvolta.
Apa mai este necesar pentru producerea energiei electrice. Fr ap, pmntul ar fi un imens
deert, nu ar exista animale, dar nici oameni. Deci ea nu trebuie risipit. Ai neles Matei?
- Acum, da. Nu tiam attea lucruri. De acum nainte nu voi risipi apa.
Dragi copii, fiecare strop conteaz!
Socotinschi Laura-clasa a III-a A- Sc cu cls I-VIII nr 9 Baia Mare
Inst Antonela Cprar
Drag fiule,
Am aflat de visul tu de la fosta ta soie. De aceea i-am trimis aceast
scrisoare pentru a afla cum s ajungi n centrul Pmntului. Trebuie s
mergi pn la vulcanul Jacu din Africa de Sud, iar la mizul zilei s
intri n el. Mai multe nu tiu, fiule.Asta e tot.
Cu iubire,
mama ta, Ana
Cnd auzi acestea sri n sus de bucurie, cci visul lui aproape se
mplinise. Aa c se pregti de plecare. Era destul de bogat pentru a-i
cumpra cel le necesare dar i de calitate. Porni cu vasul spre Africa de
Sud.aa cltori el vreo 4 zile pn ajunse acolo.Cum tot privea el spre
ocean ff s-i dea seama se nep cu briceagul n deget, iar picurul de
ap i czu n ap. l atrgea apa care-i spuse:
- M cunoti, nu-i aa? Ei, bine, eu in rolul sngelui Pmntului. Fr
mine n-ai fi trit, cci eu v dau viaa aa cum sngele vostru v d
Am gasit prin multitudinea de dosare din dulpul meu de la scoala mai multe
compuneri scrise de elevii mei.Le-am pastrat cu gandul sa le citesc copiilor
atunci cand vor termina clasa a VIII-a .
Ma gandesc cu emotie ca anul acesta le voi inmana fostilor mei elevi o
multime din lucrarile realizate de ei in clasele primare .
MAMA MEA
-compunerePare un cuvant...un cuvant din dictionar . Oare ? Asa sa fie ?
O lume intreaga il rosteste la bine ,la rau ...
Cine-i mama ?
Cea care ma cunoaste cel mai bine , cea care ma iubeste fara a pune
conditii , care ma incurajeaza cand sunt trista si ma sustine in indeplinirea
viselor mele . Cand sunt bolnava ma trateaza medicul ,iar cand sufera
sufletul ,mama este cea care il vindeca si care imi da tarie spunandu-mi bland :
...Fii tare , ai incredere in tine !
Si vorbele ei rasuna ca un ecou pentru mine ori de care ori intampin
greutati .
Mama mea e inteleapta , ma sfatuieste numai de bine,ma intelege cand am
probleme si ma ajuta sa trec peste ele .
Uneori este exigenta , dar tot de la ea am invatat ca in viata este bine sa fim
astfel nu numai cu cei din jur , ci si cu noi insine .
Mama mea-i de statura potrivita , se imbraca decent ,are chipul senin ,iar
vorba ca si mersul ei sunt putin mai repezi decat la alte persoane .
In multe intamplari mama mi-a fost alaturi , dar ultima data a fost in vara ,
cand fiind pe munte mi-a alunecat piciorul pe o piatra si m-am ales cu o rana
grava .Eram cu mama ,cu sora mea si cu bunicii .
Mama era speriata , dar mi-a bandajat repede rana si apoi , ajutata de
bunici m-a dus la cea mai apropiata cabana . Toata noaptea a stat langa mine ,
mi-a schimbat compresele si mi-a tratat rana . Dimineata ,ma simteam mai
bine . Am plecat acasa . Mama a mers la farmacie si mi-a luat medicamente . Au
urmat alte zile cand mama a fost langa mine .
Dupa ce m-am vindecat am povestit prietenilor si colegilor ce mama buna
si intelegatoare am eu . Dar surpriza !
Toti mi-au povestit despre mamele lor , folosind aceleasi cuvinte ca mine :
...cea mai buna , cea mai frumoasa ,cea mai deosebita , cea mai iubitoare ,cea
mai... si cea mai... mama .
Deci toate mamele sunt :
...cele mai ! si tot ele ne educa pe noi sa fim peste ani :
... cei mai !
ROTARU DIANA clasa a IV-a B
MAMA MEA
-compunereCand eram mai mica nu intelegeam ce inseamna a fi mama si a avea grija de
copii . Acum am crescut si am inceput sa pricep ce munca grea au mamele . Nu
stiu ce inseamna pentru unii mamele lor , dar pentru mine mama a fost si este
adapostul cel mai sigur , lumina de speranta , raza de soare la care ma incalzesc
de cand am deschis ochii asupra lumii . Nu cred ca as putea asterne pe aceasta
foaie cat de mult o iubesc .
Mama ma tine de mana , imi indreapta pasii , imi mangaie fruntea si ma
saruta bland. Mami m-a incurajat mereu si a plans de bucurie la succesele
mele . Mama a vegheat ca drumul sa-mi fie ocolit de valurile vietii.Incearca sami modeleze sufletul si ma invata numai lucruri bune. Am fost impreuna si la
bine si la rau . Mami este ca o floare care nu se ofileste niciodata .
Chiar daca uneori am suparat-o, ea m-a iertat si a uitat totul .
Ca semn de rasplata ii ofer sufletul meu si cu ocazia zilei de 8 Martie ii spun
din toata inima :
TE IUBESC , MAMI !
IANCU CLAUDIA clasa a IV-a B
MAMA MEA
-compunere
Cel mai dulce cuvant din lume ,cel mai drag suflet apropiat noua ,cea mai
buna prietena este mama .Din prima clipa a vietii noastre si pana la ultima clipa
a vietii ei mama vegheaza ca sa crestem mari si sa traim fara griji.
Intodeauna cand ne doare ceva sau cand suntem suparati ea este langa noi sa
ne aline durerile .
Ca o albina trudeste din zori si pana seara ca noua sa ne usureze viata .
Cu mainile ei aspre ,muncite ,ne mangaie atunci cand ceva nu este in regula .
Intotdeauna ne invata de bine dar stie sa ne si certe atunci cand noi gresim
ceva .
Mama este lumea in care traiesc. Langa ea am facut primul pas spre scoala ,
am scris primele litere si am oftat cand am invatat tabla inmultirii.Chiar si
atunci cand ne cearta (pe mine si pe fratii mei)noi stim ca nu e rea .Ea este
aceeasi pentru toti si noi stim asta .In bratele ei mici este loc pentru noi toti,
chiar si pentru tata.
Ne spune ca in lume este si rautate dar ne invata cum sa ne ferim de ea si ne
arata cum sa traim frumos si sa n-avem frica de nimic .
Eu o iubesc pe mama mea si cred ca :
Orice mama e anume ,
Cea mai scumpa de pe lume.
BURLOIU CRISTINA clasa a IV-a B
Sosirea primverii
n curnd vine cel mai iubit anotimp de noi oamenii i n special de toate
plantele, animalele i toate psrelele.
Toat natura renvie, colul ierbii iese la lumin i rsare primul vestitor al
primverii, firavul ghiocel. Animalele ies din brlogul lor, psrelele ciripesc i ncet-ncet
nmuguresc i copacii.
Oamenii ncep s curee grdinile, s ard gunoaiele si s lucreze cmpul.
Razele soarelui nclzesc mai tare, codrul se umple de ciripitul psrilor, florile coloreaz natura,
totul e verde i proaspt, cerul este mai senin i totul prinde via.
Primvara este un anotimp iubit de toat lumea!
Calancea Vlad-Andrei
Primvara
Primvara este un anotimp clduros i primitor. Copacii au nflorit, iar
psrelele i animalele sunt bucuroase de venirea primverii.
Florile atern pe pajite un covor multicolor, iar fluturii zboar veseli pe
deasupra copacilor si a viilor. Iarba este pufoas i proaspt. Razele soarelui mijesc pe dup
norii albatri.
n dumbrav parc s-ar auzi un concert al primverii. Soliti vestii, venii de
prin alte ri, i gsesc aici cuiburile prsite ast-toamn. Nu ncep muzica fr ca mierla sau
privighetoarea s le dea tonul. Animalele ies cu urechile ciulite i amorite din brlog i ascult
ciripitul codrului.
Este deosebit de frumos anotimpul primvara deoarece te mbie mirosul suav
al florilor i i umple sufletul cu linite i pace. Toate fiinele sunt hazlii, iar primvara i
ndeamn la via.
Ciobanu Clin-Iustin
Zi de primavar
Este primvar. Soarele, florile, gzele i psrelele ne chemau la joac. mpreun cu
prietenii mei Adrian, Mihaela i Ioana am plecat la pdurea de la marginea satului.
Toat natura ntinerise. Iarba era proaspt, florile aternuser un covor
multicolore pe pajite, iar fluturii i albinele zburau vesele. Psrelele guree se luaser la
ntrecere cu noi. Pe pajite erau i Dana, Dora, Nelu, Bogdan i Andrei.
Bieii au incins un joc de fotbal, iar fetele au cules floricele i au fcut
coronie. La un moment dat, fetele au intrat n joc alturi de biei. Pdurea rsuna de veselia
noastr.
Soarele strlucea cu putere. Cnd am obosit, ne-am aezat pe iarba fraged s
ne odihnim. Razele calde ale soarelui ne zmbeau. Ciripitul dulce al psrelelor se ngna cu
vocile noastre. Mirosul suav al florilor ne umplea sufletul de linite i pace.
ncet-ncet soarele se pregtea de culcare. Am plecat uor spre cas lund cu noi frumuseea
acelei zile de primvar ginga.
VARA
Numele i prenumele elevului: tefiuc Bianca
Clasa a III-a B
coala cu clasele I VIII
Loc. Siminicea Jud.Suceava
Cadru didactic ndrumtor : nv. Condei Monica
IMPRESII DE CLTORIE
A sosit n sfrit vacana mare. Abia ateptam s profit din plin de bucuriile pe care aceasta
ni le druiete an de an , mai ales c prinii mi-au promis c vom pleca o sptmn pe litoralul
Mrii Negre.
A sosit vara, cel mai de pre anotimp al copiilor. Fiica cea mai strlucitoare a anului i
mprtie miresmele peste natur i peste sufletele noastre , ale copiilor.
M simeam uoar , ca puful de ppdie, mi se prea c plutesc pe un nor, dus de un
vnticel uor spre crestele munilor. M uitam mirat n jur. Chiar eram la munte cu prietenele
mele !
Aerul tare ne ameea i frumuseea peisajelor ne lsa fr grai. Brazi falnici, cu rdcinile
prinse-n stnci i nlau ramurile puternice spre sgeile de foc ale soarelui. Flori multicolore
se desftau n iarba fraged i moale. Tufele de mure i zmeur ne atrgeau cu parfumul lor
mbietor. Am but ap limpede i rece de la un izvora care susura n poieni.
Dinspre marginea poienii am observat c se uitau sfioase spre noi dou cprioare care
doreau probabil s vin s se adape. Peste tot se auzea zumzetul albinelor harnice. Acolo, la
munte , nimic nu ndrznea s tulbure glasul naturii.
Dar dintr-o dat, ca un ecou, mi-am auzit numele. Peisajele au nceput s se ndeprteze i
s se nvluie ntr-o cea subire i diafan esut din raze de soare. Era glasul mamei. Am
deschis ochii i mi-am dat dat seama c totul a fost un vis , un vis frumos care avea s devin
realitate.
Chiar n acea diminea trebuia s plec cu prietenele mele la munte.
Un prieten bun
Rdulescu Vlad Alexandru
Clasa a III-a C
Calculatorul e ca un prieten,
Are mii i mii de mini,
Lng tine e, te-ajut
Cu un sfat din cel mai bun.
Un computer n orice cas
Le ofer tuturor
Amuzament, tire, desen i joc,
Totdeauna la un loc.
Oare a-neles oricine:
Rival n-are calculatorul n lume!
Soarele n crepuscul
Poezia soarelui-n crepuscul la marea cea mare m arunca ntotdeauna ntr-o
stare de reverie .
Apusul soarelui prvlit n valurile mrii este oricnd mre . Dar parc
aceast mreie magic pe care nu se teme s o arate tuturor , crete in
momentul feeric n care , de la balustrada unui vas ce plutete lin peste
unduirile subtile ale valurilor , doi ochi mici , de un verde crud ce i aduc
aminte de prima dragoste , prea infantila , prea pur- lucesc , privindu-l uimit.
Atunci , soarele btnd n apus nu mai pare sclavul ngenuncheat al nopii ,
mprteasa a ntunericului i misticului , ce se ascunde de luminile fugare ale
chibriturilor , ci un joc vesel de culori i emoii , a crui tovar este Luceafrul
, rnit nc de dorul fetei de pe plai .
Privind cum soarele srut cu buze reci pasul descul de val , n gnd i
rsare fata cu zmbet de miere i flori de tei n cosie , iar nrile i sunt
mblsmate de armonia miresmelor.
Deschizi ochii nchii pe neateptate i n oglindirea apei observi tumultul crlionat al
prului , musteilor , sprncenelor i brbii albite cum se zaharisete un gavanos cu dulcea. Eti
tu ! Pentru o clip ai uitat c ai trecut peste tumultul anilor tinereii.
Cu ochii uor umezi priveti nainte , inspirnd aerul srat al mrii . Soarele
i zmbete pentru o ultima dat pentru ca mai apoi s se scufunde uor ntre
valurile mrii .
Cu un reflex rou , soarele dispare pentru ca luna s troneze alturi de
sfetnicii si : stelele .
Cu capul plecat prseti puntea optind : i viaa omului este ca un apus de
soare
Ce trist este savoarea unui apus de soare nghiit de valurile tulburi ale mrii
!
Lazr Graiela- Andreea
Clasa a-VI-a A
coala Nr.29 Mihai Viteazul
Judeul Constana
Calculatorul
Calculatorul este foarte important pentru toata lumea de pe intreaga planeta.
De cand s-a inventat primul calculator si pana acum s-au facut progrese mari in
aceasta tehnologie. Primul calculator era de dimensiunea unei camere mari, iar
acum poate fi purtat si intr-o geanta: laptop-ul.
Computerul a fost inventat cu scopul uurrii calculelor astrologice,
geografice si stiintifice complicate, de multe ori fiind folosit si pentru scopuri
militare lucruri pe care un minicalculator sau un om nu le-ar putea face vreodata.
In timp a devenit accesibil pentru toti oamenii si asa au intervenit programatorii
care au creat un sistem de operare cu interfata grafica.
Calculatorul nu este o singura piesa, el este format din mai multe
componente. Unitatea centrala, fiind cea mai importanta caci de aici porneste totul.
La unitatea centrala se conecteaza monitorul, la care vedem ceea ce facem la
calculator cu ajutorul mouse-ului, tastaturii si al altor componente cum ar fi:
imprimanta, scanner, camera web si boxe, casti prin care putem asculta muzica.
Mai tarziu a aparut internetul, o foarte simpla si rapida metoda pentru oameni de
a vorbi, a-si trimite documente, si a naviga pe pagini web descoperind lumea privita din toate
unghiurile . Internetul a progresat rapid ajungand la conexiune prin retea wireless, adica retea
fara fir. Asa oamenii pot pune laptop-ul intr-o geanta si au internet de oriunde s-ar fi aflat.
Frunza
Planul compunerii:
Sfarsitul frunzei.
Expresii frumoase:
norii de cenu;
raze aurii;
frunze uscate;
pmntul umed i negru;
pmntul de catifea;
vantul adie usor;
un fulg de zpada prins ntr-un ac de iarb;
gluga ei cea verde;
coltul fraged si nou al ierbii sageteaza zapada
glas subire i cristalin;
pomii isi imbraca haina cea noua cu flori si frunze verzi
dupa ploaie, frunzele isi scutura capsoarele ude si se inveselesc
frunza se legana ca o aripa de fluture, cerand ajutor
nopti lungi si geroase; atingerea rece a iernii
Cerine:
Undeva, departe pe o planet numit Nutriia se afla ara vitaminelor. Acolo vitaminele
lucrau din zori pn seara. Vitaminele i srurile minerale nu se nelegeau foarte bine, aa c sau gndit s i aleag un rege care s le conduc. Aa a nceput cearta: Vitamina A spuse:
- Eu sunt cea mai bun vitamin dintre toate i ajut vederea i cred c numai are rost s v flii
i voi!
- Ia uite cine vorbete! Spune Vitamina D. Doar tii c eu sunt ce a mai bun vitamin dintre
toate. Eu ntresc oasele.
- Hei, hei, mai terminai ! Ai uitat de mine ? Eu sunt cea mai bun : dau putere organismului s
reziste la infecii, spune Vitamina C.
- Dar ludroase mai suntei, spune Calciul. Fr mine oasele nu ar fi aa de rezistente ca i
Vitamina D.
Intr furtunos n ar Vitaminele B1 i B2 abia putnd respira:
- Repede, repede! Terminai cu cearta! Ne atac Microbii!
- Ce ne facem, ce ne facem??? rspund toate n cor.
- Hai s facem pace, i s ne unim forele numai aa putem s i nvingem pe Microbi, spune
grbit Fosforul.
Tara mea
Intr-o seara friguroasa de iarna,neavand ce face,am luat albumul de
fotografii al familiei si m-am adancit in amintirile pe care mi le trezea
fiecare poza in parte.
Mi-au venit in minte locurile frumoase prin care am trecut in fiecare
vacanta si parca simteam mireasma de racoare curata a muntilor,care imi
patrundea in suflet,umplandu-ma de fericire.Muntii nostrii semeti si
frumosi,care poarta falnici mantia de codru verde,cu fruntile acoperite
de nori si nameti,uneori pana la mijlocul verii,ne primesc voiosi in
imparatia lor.Imbiindu-ne cu susurul apelor repezi si reci,se uita mareti
la noi prin ochii speriati ai caprioarelor,cerbilor si a altor vietati care isi
gasesc pacea si linistea printre stancile brazdate de ani si de vitregiile
vremurilor.
Apoi,puterea gandului m-a purtat prin campiile arse de soare,unde se
leganau incetisor lanurile de grau auriu,oceanul de verdeata al
i-ai dat seama care este oraul meu? Probabil c l-ai i vizitat
Dac nu, te atept anul viitor n CONSTANA.
.
Marea cu comori
Madularu Andra clasa a VI-a B
A venit vacanta mare!
Cand a venit caldura arzatoare,
M-am gandit sa merg la mare
Ca sa ma bronzez la soare.
De valurile cele calde
Nu ma despart deloc,
Iar razele solare
Ma-ndeamna sa ma joc.
In marea cea calma
Traiesc vietati mici;
Ei dau alarma
Cand vin pradatori pe aici!
Aici traiesc multe vietati:
Pestisori,corali chiar si delfini,
Care sunt niste comori
Pentru marea in culori.
Marea este pentru noi
O comoara, diamante,
Ca un roi de valuri calde
Ce iti dau mereu fiori.
n pdure
Copaceanu David
Clasa a IV-a C
Vacana mare mi-a adus o mare surpriz: o excursie la munte cu prinii i
sora mea mai mic, Ana. Ce mult iubesc plimbrile prin pdure!
ntr-o zi, n pdure btea un vnt cldu de var. Stteam ascuns sub cetina
verde ateptnd s vd cprioara care trecea din cand n cnd pe lng vechea
caban a pdurarului.
Vacanta mare
Uceanu Nicoleta
Clasa a VI-a B
n sfrit s-a terminat anul colar! Aceasta nseamn pentru tinerii nvcei
culegerea roadelor din anul ce a trecut i c se pot bucura n sfrit de zilele
nsorite ale verii i de marea care i ateapt clienii toropii de razele nemiloase.
Copiii pot face multe lucruri deosebite cu familia, cu prietenii sau cu colegii,
la munte sau pe litoralul cel nsorit. Unii elevi pleac n tabere unde vor desfura
multe activiti interesante cu colegii.
Atracia verii rmne ns tot litoralul. Oamenii din toat ara vin s se
relaxeze pe malul mrii pentru a uita de grijile de acasa. Valurile cele calde ale
mrii te ademenesc s te scalzi n ele. Plaja devine nencptoare- fiecare vrea un
loc potrivit pentru a se distra i bronza n voie.
De cum rsare soarele i pn apune este forfot pe fond muzical uneori cam
zgomotos, alteori plcut legnat de linitea nopii- este momentul cnd zorii se
crap de ziu i pe rm au rmas doar cei ce vor sa vad cum soarele apare,
anunat de o und verde la orizont...unda se mrete i devine viu colorat iar
soarele i face loc tot mai impuntor pe cerul senin ca de cristal. O nou zi torid
ncepe sub stpnirea astrului nfocat.
Soarele mngie cu razele sale marea cea calm, dndu-i un farmec aparte
ce atrage tot mai multi oameni n fiecare an.
Dar vacana cea mare dureaz doar trei luni! Cnd aceasta se va termina,
porile colilor se deschid, iar clopoelul sun. Pauza s-a terminat! Oamenii se
ntorc din concedii iar copiii ncep un nou an colar, cu noi fore acumulate n
vacana ce a trecut.
n ultimul timp,din ce n ce mai des vd i aud fapte i vorbe agresive ,violente ,oameni care
se ceart ,copii care se bat i animale chinuite.
Acum cteva zile ,eram n parc i am asistat ngrozit la o fapt de mare cruzime.Un brbat
prinsese cu un la un cine i,pentru c urla i se zbtea ,s-a gndit s-l aduc la tcere,lovindul.Cu privirea ncruntat i plin de furie,lovea cinele din ce n ce mai tare.Pe msur ce se enerva
mai mult,se nvluia ntr-un abur cenuiu care parc i ddea mai mult for s fac ru.
Venise violena s-l ajute ,bucuroas c poate deveni mai puternic.Doar aa i sporea fora
:prin fapte ,vorbe ,gesturi agresive spuse i fcute de oameni.Se ntinde i cuprinde tot ce se
poate.De la brbat ,aburul a ajuns la cine.I-a dat for s rspund la violen cu violen i a
mucat.
M-am gndit o clip c aceast energie negativ s-ar putea mprtia peste tot i ar putea
nvlui toi oamenii i animalele,ar ajunge la cer i totul s-ar ntuneca.S-ar distruge ncet ,ncet
planeta ntreag.
Dar,dac violena se dezvolt alimentndu-se cu faptele noastre rele,nseamn c vorbele
bune ,gesturile frumoase ,faptele cretine i-ar putea slbi puterea .Am srit n ajutorul cinelui
,mpreun cu ali oameni i aburul a disprut.
Ajuns acas,m-am hotrt s-i scriu violenei o scrisoare.Voiam s tiu de unde vine ,cnd s-a
nscut io de ce strnete oamenii la fapte agresive.Am rugat-o s plece pentru totdeauna ,s nu
se mai ntoarc ,s nu mai vad n oameni i aciunile lor hrana care i d for.Am ntrebat-o ce
ar vrea s fac,n afar de violene bineneles,pentru a rmne ascuns n lumea ei.I-am spus c
lumea mea ar fi perfect fr ea :nu ar mai fi rzboaie ,nu ar mai domni frica printre cei mai
puin puternici,ne-am accepta mai uor unii pe alii,aa cum suntem.Am vrut s tie c sunt
hotrt s-o distrug ,avnd ca ajutoare de ndejde tolerana i buntatea.
Scrisoarea i-am dat-o vntului s-o poarte peste mri i ri ,s-o duc n ara furtunii ,a tunetelor
i fulgerelor,unde eu cred c locuiete violena.
C.N.T.V.
Dac a fi
un fulg de nea
Ionu Mario Filipoiu
M cheam Fulgule i
sunt un fulg de nea. Am avut o
mulime de aventuri. Una
dintre ele s-a ntmplat ntr-o
zi ca asta.
Era o zi friguroas. Soarele ngheat se zrea
printre norii care au pus stpnire pe ora; m-am dus
mai aproape de Soare i l-am ntrebat cum se simte,
pentru c prea foarte trist.
Am ngheat i am rcit. Acum ar fi trebuit s
strlucesc pe cer, oamenii au ngheat i ei i este
numai vina mea!
A dori s te ajut.
Nimeni nu m poate ajuta! a zis Soarele cu
amrciune.
D ac a fi un fulg de nea
Marius Andrei Diaconeas
Vis de copil
Valiza fermecata
neleptul i copilul
ntr-o zi, un copil l ntreaba pe ntelept:
- nteleptule, ce este ploaia?
- Ploaia sunt lacrimile Domnului. De fericire sau de durere.
- De unde stii ca sunt lacrimi de durere?
- Atunci cnd dupa ploaie apare ceata.
- Si de ce se ridica ceata?
- Pentru ca lacrimile transformate n ceata se duc la Dumnezeu ca sa-i arate raul
facut de oameni.
- Dar ce e ninsoarea?
- Sunt lacrimile Fecioarei Maria.
- Sunt de bucurie ori de tristete...
- Cele de bucurie sunt atunci cnd iarna este frumoasa, cnd ninge frumos...
- Dar cu ciorile? Ce-i cu ele? Care-i menirea lor?
- Ciorile i trimit Domnului vestile oamenilor. Cioara,
copile, e o pasare nobila, asa sa stii!
- Si soarele? El ce e?
- Soarele e chipul lui Dumnezeu.
- Dar luna?
- E chipul frumos al Fecioarei Maria.
- Iubirea?
- Sufletul Domnului si al lui Iisus Hristos.
Gnduri pentru micua mea
De-ar fi sa fiu o piatra, margaritar as vrea, pentru a-ti multumi, din suflet,
Maicuta, pentru gingasia ta!...
De-ar fi sa fiu o raza de soare, m-as anina-n parul maroniu al fiintei tale...
De-ar fi sa fiu o aripa de cntec, m-as nalta pe-un nor, usor, si, dimpreuna cu
ngeru-ti ocrotitor, ti-as ncnta ntreaga zi cu acorduri mii si mii...
IARNA
-
compunere
DE CRACIUN
- compunere -
Din vis , din fir de poveste , din adancimi de timp , din fulgii de
zapada , din beteala de pe cetina de brad , din seara de colinda , din
amintirea ce picura in potirul inimii , din calendarul ce cu pas egal
si indiferent masoara timpul , a coborat CRACIUNUL
Speranta mantuirii a luminat ieslea minunata si Dumnezeu
Prunc ne-a asigurat impacarea cu Dumnezeu Tatal.
Au crezut si magi si pastorii caci steaua si ingerii au adeverit
Intruparea Cuvantului . Iisus s-a nascut in iesle , dar a primit
daruri de la imparati : aur , smirna si tamaie . Deci , chiar de la
nastere , Iisus a fost recunoscut ca mare imparat al mantuirii si al
iubirii .
Iisus s-a nascut sarac , dar nimeni n-a reusit niciodata sa-L
intreaca in bogatie . Iisus este , a fost si ramane imparatul lumii
peste veacuri , prin cuvantul Sau care dainuie si va dainui in
nemurire .
Si dintre dealurile Ardealului ce poarta cume de zapada, in
fiecare an coboara Mos Craciun . Voi i-ati scris , copii , lui Mos
Craciun ?
ZIUA DE 8 MARTIE
- compunere
( I varianta )
8 MARTIE
- compunere
( a II-a varianta )
VARIANTA 2
Este sfarsit de februarie.
Primavara, prima fiica a blandului an, cea mai tanara si mai frumoasa, se
pregateste sa revina in tara noastra. Soarele vesel isi face loc printre norii de
cenusa si isi revarsa caldura mangaietoare, putin cate putin.
Mici pete de zapada acopera ograda. De sub ele, firicele subtiri de apa isi cauta loc
prin pamantul rece si umed.
Dar iata un ghiocel! A iesit ca o bucurie in calea mea si nu stiu daca aceasta suava
floricica este aici cu adevarat sau e un fulg de zapada prins intr-un ac de
iarba. Numai gandul de al pune-n palmele mamei ma face sa il desprind de acolo
din pamantul care l-a nascut.
Alerg acasa!
- Mama, vine primavara! Soarele cald si vesel s-a aratat dupa un norisor albastru.
Un firicel de vant se strecoara prin razele de lumina. Natura-i in sarbatoare. Zilele se
fac, mai lungi, mai blande.
In palmele mamei aspre de munca pun cea mai gingasa floare ce care numai
sufletul mamei se aseamana in sfarsit. Primavara a infruntat iarna cu vitejie. A trezit
la viata intreaga natura. De sub covorul de frunze moarte se ivesc zambilutele in
paduri impreuna cu viorelele.
VARIANTA 3
A sosit primavara!
Cerul este senin iar norii de cenusa dispar.
Din cer apar cateva raze aurii. De sub frunzele moarte se iveste un ghiocel.
VARIANTA 4
Vine primavara cu multa finete in aur si praf de lumina. Noi toti eram doritori de
soare si de caldura. Ne doream sa vina primavara, cea de care nu puteam sa traim
si ne dorim sa ramana la noi. Soarele isi trimite cu darnicie razele iubitoare de
caldura. Florile le intampina cu parfumul lor. Copiii ies cu veselia lor pe afara si se
joaca toate jocurile specifice acestui anotimp placut care iubeste tot. Noi elevii vrem
sa intampinam primavara cu texte si distractie multa. Primavara, te iubim!
Concluzia este ca: Noi toti iubim primavara, deoarece vine cu fericire si iubire dar si
cu caldura..
VARIANTA 5
inteles.Poate fie pricina varstei fie din alte motive.Toti oamenii se bucura de acest
anotimp si profita din plin de el. Mie, personal imi place foarte mult sa ma plimb si
sa privesc cum multe vietati apar in peisaj,cum culorile se schimba pe zi ce trece
din culori posomorate in culori vii si cum pasarile se bucurade venirea acestui
anotimp zburand si cantand pe cerul senin.
Impreuna cu alti copii am hotarat sa mergem in padure sa o curatam de deseuri
pentru intampinarea florilor de primavara.Am fost acompaniati de ciripitul pasarilor
care era minunat si care ne-a incantat auzul intr-un mod foarte placut. Multe specii
de copaci am intalnit toti falnici si cu crengile ridicate,dar unul dintre ei era mai
posomorat.In momentul acela am vazut ca ceva nu este in regula si am chemat
copii.
- Ati vazut ca acel copac este trist?Oare ce sa intamplat cu el?
- Cred ca nu este prea incantat de venirea primaverii. Spuse unul dintre
copii.Haideti mai bine sa vedem de ce este suparat!
- Buna! Am vazut ca esti cel mai suparat copac de aici si ne-am hotarat sa venim sa
te intrebam care este motivul.
- Am crezut ca esti suparat ca vine primavara.Spuse unul dintre copii.
- Nu sunt suparat ca vine primavara ci pe oamenii care nu o pretuiesc la adevarata
ei valoare.Spuse copacul pe un ton raspicat.
- Ce vrei sa spui?
- Vreau sa spun ca voi nu meritati acest anotimp. Mereu veniti si aruncati deseuri
care in timp ne distrug.
- Noi nu suntem asa.Noi am venit sa ne bucuram de venire primaverii.Chiar am
strans deseurile.Si vom propune chiar si domnului director sa organizeze o mica
excursie in scop ecologic.
- Va multumesc in numele intregii paduri.
- Ba chiar vom lipi si afise cu mesajul Intampinati pimavara frumos
- Nu am cuvinte pentru bucuria pe care o simt.Va mai multumesc inca o data.
- Nu ai pentru ce.Ne bucuram foarte mult sa va ajutam.
Ar trebui ca toti sa pretuim primavara de la cea mai mare vietuitoare pana la cea
mai mica.
stimeaza si o respecta.
Mi-e nespus de draga. Mi-e drag chipul ei bland, dar energic, ochii plini de bunatate,
frumusetea ei. Si pentru ca mi-e atat de draga, astazi de ziua ei i-am daruit o
felicitare pe care am facu-o la ora de lucru manual - si un buchet de ghiocei albi.
- Ti-am adus cei mai frumosi ghiocei! I-am spus mamei, sarutand-o pe obraz.
- La multi ani!
M-a sarutat si ea si am fost tare fericita. Sunt atat de mandra de mama mea!
O randunica ne povesteste
La streasina casei noastre se afla un cuib. in fiecare an dupa ce au iesit mugurii din
gaoacele lor, cuibul prinde viata: soseste stapana lui o randunica tare draguta.
Intro seara, i-am spus mamei:
- Ce mult as vrea sa stiu ce este in viata acestei randunele, pe unde umbla ea!
- As vrea sa pot zbura cu ea!
Dar mama e zambit si a inceput sa-mi povesteasca lucruri interesante despre
randunele. Am adormit.
Deodata, randunica a coborat langa mine si mi-a spus:
- In fiecare an, cand toamna picura pete ruginii peste pamantul acesta, noi ne
pregatim de plecare. Trebuie sa facem calatoria cea lunga pana in tarile calde. Ne
invatam puii sa zboare, ne antrenam si noi, apoi, randunelele dupa varsta in stol,
parasim plaiurile romanesti. Ajungem in tara piramidelorcaci acolo ne petrecem
timpul cat aici este iarna. Dar viata nu-i asa frumoasa ca aici. Abia asteptam sa ne
intoarcem. si drumul de intoarcere e mai rapid, caci ne mistuie dorul de casa.
- Acasa, ne asezam obosite in cuiburile noastre, dar suntem fericite. Acum stii mai
multe despre noi, nu-i asa?
Nici nu stiu cand a zburat. Am tresarit.
- Ce s-a intamplat? Ma intreaba mama. Dormeai asa frumos!
Primavara
Este din nou primavara. Natura se spala pe ochi somnoroasa fiindca tocmai s-a
trezit din somnul anotimpurilor reci. Odata cu ea au venit si pasarelele care ne
incanta cu recitalurile lor.
Primavara, asezata in fata oglinzii, se da cu putina pudra pe fetisoara ei si parca
deodata s-au auzit niste susoteli. Stiti cine erau? Copacii, imbracati in haine de
sarbatoare, prinsesera viata, iar acum stateau la taifas. Aceasta si-a aranjat deja
rochia de matase si dupa ce a inchis ultimul centimetru de fermoar, florile au
inceput sa-si deschida petalele, sa parfumeze aerul si sa zambeasca cerului
albastru-cristalin. Ea nu a uitat sa-si contureze putin ochii si iarba a prins deja
culoare. Dupa ce si-a pieptanat parul, si-a pus pe cap un voal alb prin care a
anuntat izvoarele, ca pot incepe sa murmure povestile adunate in timpul iernii.
Natura si-a dat jos mantia alba si rece. Ziua este la inceput de drum. Noaptea
paraseste cerul ca o printesa ce se furiseaza de la un bal cu speranta ca nimeni nu
o sa-i observe lipsa. Soarele uraca incet scarile cerului cu pasi de diamant. Razele,
ca niste dungi rosii lumineaza pamantul, facandu-l sa para un glob aurit. Cupolele
de vise impletite cu mireasma cruda de liliac se inalta spre vazduhul senin.
E primavara! Vantul rece si crud este alungat de o raza palpaitoare de pasiune.
Pasarile in culori de curcubeu admira sufletul vesel de pom si florile de cristal.
Libelulele cu aripi azurii zboara in aerul parfumat, provocat de florile
tainice. Impletiri dulci de glasuri cutreiera padurea. Lacul straveziu este luminat de
o dunga inflacarata ce a poposit in acea clipa pe pamant.
Acesta este spatiul copilariei mele! Vise ce se pot realiza doar in imaginatia mea,
ploi de foc ce cad pe pamantul unde numai fictiunea exista si ce-i mai important:
toate vietuitoarele pot vorbi, pot merge, pot auzi Noaptea, chiar daca este
inficosatoare, imi place sa stau de vorba cu regina sa, luna si cu stelele. In aceste
peisaje de primavara traiesc in fiecare zi. Aceasta este lumea de care nu vreau sa
ma despart niciodata!
Primavara, fiica cea mai tanara si mai frumoasa; ea trezeste la viata intreaga
natura; peste flori, verdeata, pomi in floare, zumzet de albine, ciripit de pasarele;
cata frumusete, cata viata si veselie peste tot locul; zboara gandacei de tot neamul;
furnicile harnice lucreaza toata ziua; albinele cauta nectar; pasarile calatoare vin in
tara lor veche si neuitata; de sub covorul de frunze moarte se ivesc ghioceii;
caldura soarelui dezmiarda mugurasii; dulce vant de primavara; natura-i in
sarbatoare; soare cald si vesel revarsa caldura-i mangaietoare; copaci in floare,
iarba a prins colt fraged; noaptea scade, ziua creste; zilele se fac mai lungi, mai
blande; verde crud; ea aduce flori in campie, vanturi line, calde ploi si veselie;
zumzetul harnicelor albine; randunica cea voioasa taie albastrul cerului ca o
sageata.
Dimineata de primavara
Prin sticla subtire a geamului prafuit se auzeau picaturi repezi de ploaie. Puteam
simti, chiar si din casa, ca este una dintre acele ploi reci, vii, de inceput de
primavara, una dintre acele ploi ce te trezesc treptat la viata, asa cum primavara
trezeste incetul cu incetul natura.
Vaporii mici de apa filtrau lumina ce abia patrundea printre crengile inmugurite ale
copacilor timizi, ce se inghesuiau sa-mi admire casuta cu usa rosie si vopseaua
scorojita. Dintr-o data, ploaia s-a oprit si soarele a stralucit, verzui si el, precum iarba
cruda, leganata in bataia vantului zglobiu, iar norii n-au mai cutezat sa se arate, de
frica sa nu isi pateze albul impecabil cu acel verde indraznet.
Apoi, pe neasteptate o cotofana slobozi un sunet ascutit si trezi brutal totul la viata.
Copacii se dadura inapoi, rusinati parca de curiozitatea lor excesiva fata de casuta
cu usa rosie, iar ferestrele mele prafuite se speriara si ele, tremurand suparate.
Florile colorate cerura indurare de la cotafana tiranica, dorindu-si inca o clipa de
somn, dar nu putura sa se dezlege din vraja comandantului lor.
Comandantul isi saluta nervos, pentru a doua oara ostasii si le facu semn sa
porneasca la atac. Deodata, usa rosie se tranti de perete, iar primavara, cu sufletul
ei jucaus, patrunse in incaperea intunecata si parca impietrita. Cotofana, ca un
militar ingamfat ce era, se aseza pe locul cel mai inalt, pe dulapul din lemn de
mahon, vechi de cand lumea si incepu sa dea indicatii.
Trandafirii fura indrumati la ferestre, invaluind intreaga camera in mireasma lor si
mangaind cu petalele catifelate sticla inverzita deja.
Iedera calatoare se infasura zambind pe stalpii patului, iar vulpea cu blana roscata
si matasoasa se culcusi, surazand, sub patura mea moale si calda.
Ghioceii, brandusele si toporasii se adunara palcuri-palcuri peste covorul vechi si
jerpelit, innoindu-l cu multe culori si miresme.
M-am intins pe covorul pufos si colorat, mirosind cu nesat parfumul proaspat al
florilor, alaturi de iepurasi si veverite. Ma gadilau cu mustatile lor verzui, cand
veneau sa-mi povesteasca despre schimbarile din curtea casei mele. Pana si usa
cea rosie si scorojita, primise strai nou, inverzit si proaspat. Intreaga incapere era
acum ca intr-un vis, nu mai era prafuita, ci vesela, calda si neobisnuit de verde.
Primavara, multumita acum, m-a privit din usa cu multa dragoste si zambindu-mi
si-a luat zborul pe o aripa de fluture verzui, alaturi de prietenele ei - florile colorate,
ce pluteau pe un covor fermecat, fericite ca scapasera din tiranica vraja a cotofenei.
frumos inmugurit. Am pus mana pe el si m-am trezit in alta lume. Nu stiam unde
sunt. in jurul meu erau fluturi vorbitori si flori care zambeau delicat, iar pe jos iarba
prinsese colt.
Curioasa i-am intrebat:
- Cine sunteti? Cum va cheama? Unde ma aflu?
- Eu sunt Violeta, ea e Angela, el e stefan si fetita cu parul blond si foarte lung e
Rapunzel, au raspuns fluturasii. Esti in lumea cartilor.
- Ce frumos este aici ! N-as mai vrea sa plec.
- Poti sa ramai. iti vom spune o multime de povesti si iti vom face cunostinta cu o
multime de personaje de povesti.
- Nu pot. Astazi e ziua mamei mele.
- Bine. intoarce-te acasa si revino altadata !
- Cu bine.
- Te asteptam cu drag. Sa nu ne uiti !
- Abia astept sa ma intorc la voi, sa-mi povestiti ce mai face Lizuca si fata mosului
cea harnica si cuminte.
- La revedere ! au raspuns fluturasii fluturand veseli din aripioare.
Si dupa atata munca,dar plina de bunavoie si optimism, Primaverii ii vine din nou
randul sa se odihneasca timp de un an...
Primavara
Primavara aceasta a sosit devreme. Natura se trezeste. In curtea scolii pomii
inmuguresc. Clasa a III a a hotarat cu doamna invatatoare sa faca curat in curtea
scolii. Fiecare elev stie ce are de facut. Baietii s-au urcat pe scara si fac coroanele
copacilor, taie crengile uscate. Astfel, copacii au o coroana ca o bomboana.
Fetele varuiesc trunchiurile copacilor pana la jumatate, alta echipa de baieti sapa
in jurul copacilor, langa radacina. Curtea scolii este curate si ingrijita. Caldura
soarelui da voie sa se desfaca mugurii. Florile inmiresmate sunt colorate. Gazele
au inceput sa zumzuie. Totul este frumos in curtea scolii. Cu venirea primaverii si
cu ajutorul elevilor clasei a III a curtea scolii parca a luat viata.
Primavara
A sosit primavara. Ghioceii au inflorit iar soarele ne zambeste din inaltul cer. Copacii
sunt in floare. Ciocarlia zboara. Mieii zburda pe campia plina de flori colorate. Natura
se trezeste la viata.
Aura, Cosmin si Raluca au plecat in parc. Acolo s-au intalnit cu doi colegi. Cei cinci
copii au propus sa mearga in padurea din apropiere. Ajunsi acolo au inceput joaca.
Timpul a trecut si se facu seara. Cei cinci prieteni si-au luat ramas bun si au plecat
spre casa.
proaspete. Cele doua fete ajung acasa. Isi iau la revedere si fiecare intra in casele
lor!
Sosirea primaverii
A sosit primavara. Toti copiii s-au adunat la marginea satului. In vazduh, vestitorii
primaverii au sosit din tarile calde. Copacii au inmugurit iar palcurile de iarba sunt
ca niste smaralde. Ei au inceput sa alerge iar vantul adie usor. Pe campie este
multa zarva dar si veselie.
- Baieti, am gasit un ghiocel!
- Iarna a trecut, a sosit primavara se vede!
Se face seara! Copii isi iau ramas bun si fiecare pleaca acasa plini de energie si
foarte veseli!
Asta dovedeste ca a sosit primavara!!!!!!!
Vestitorul primaverii
Pamantul somnoros a inceput sa se trezeasca.Norii aurii au captusit tolba proaspata
a iernii, apoi si-au luat zborul catre tarmurile inghetate. Pe cerul limpede ca un
cristal luminous razele calde si aurii ale soarelui in culori de primavara incalzesc
pomii golasi.
Primavara, fiica cea mai tanara si mai frumoasa a anului, trezeste la viata intreaga
natura. Peste tot este veselie si multa agitatie. La munte, Baba Iarna inca nu si-a
adunat cojoacele. Langa firicelele subtiri de apa , din pamantul umed si negru se
zareste o suava floricica. Ghiocelul cu gluga lui cea verde si cu clopotelul de argint
priveste imprejur la razele soarelui care desmiarda muntele golas si pustiu.
- Ghiocelule de ce ai iesit de sun zapada? Intreaba bradul impracat in dantela alba
cercelata?
- Zana Iarna imi este datoare pentru ca i-am imprumutat culoarea si in fiecare
primavara ma lasa sa ies de sub zapada poleita cu margaritar.
- Ghiocelule fii bucuros ca ai stat toata iarna sub pamantul somnoros. A fost o iarna
grea, dar frumoasa! Bine ca ne-ai adus primavara!
Ghiocelul gingas, subtirel la trup si cu clopotelul delicat a fost cules de catre Zana
Primavara sa vesteasca intregii nature domnirea zapezii va lua sfarsit.
Undeva, intr-un taram ascuns Zana Iarna imbracata intr-o rochie cusuta cu ace de
gheata si impodobita cu stelute argintii sa se pregateasca sa plece. Primavara
incepe sa plece grabita in caleasca ei in culoare de curcubeu!
Primavara
Este primavara. Vazduhul miroase a ierburi, a frunze proaspete. Manunchiul
stralucitor al razelor de soare rasfira din inalt.
Mieii zburda pe campii. Gospodinele se pregatesc pentru Paste. Copiii alearga
voiosi. Acestia se joaca si culeg flori. Pe pamantul de catifea apar firele subtiri de
iarba. Pe cerurile line zboara pasari. De sub zapada a iesit ghiocelul cu clopotelul de
argint. In parcuri munca e in toi. Oamenii varuiesc copacii si vopsesc bancile ,
aduna uscaturile. Pe lac nufarul din balta vine trist fara sotie.
Aceasta este primavara. Este cel mai frumos anotimp!
Primavara
Primavara aceasta a sosit devreme. Natura se trezeste. In curtea scolii pomii
inmuguresc. Clasa a III a a hotarat cu doamna invatatoare sa faca curat in curtea
scolii. Fiecare elev stie ce are de facut. Baietii s-au urcat pe scara si fac coroanele
copacilor, taie crengile uscate. Astfel, copacii au o coroana ca o bomboana.
Fetele varuiesc trunchiurile copacilor pana la jumatate, alta echipa de baieti sapa
in jurul copacilor, langa radacina. Curtea scolii este curate si ingrijita. Caldura
soarelui da voie sa se desfaca mugurii. Florile inmiresmate sunt colorate. Gazele
au inceput sa zumzuie. Totul este frumos in curtea scolii. Cu venirea primaverii si
cu ajutorul elevilor clasei a III a curtea scolii parca a luat viata.
Primavara
A sosit primavara. Ghioceii au inflorit iar soarele ne zambeste din inaltul cer. Copacii
sunt in floare. Ciocarlia zboara. Mieii zburda pe campia plina de flori colorate. Natura
se trezeste la viata.
Aura, Cosmin si Raluca au plecat in parc. Acolo s-au intalnit cu doi colegi. Cei cinci
copii au propus sa mearga in padurea din apropiere. Ajunsi acolo au inceput joaca.
Timpul a trecut si se facu seara. Cei cinci prieteni si-au luat ramas bun si au plecat
spre casa.
Sosirea primaverii
A sosit primavara. Toti copiii s-au adunat la marginea satului. In vazduh, vestitorii
primaverii au sosit din tarile calde. Copacii au inmugurit iar palcurile de iarba sunt
ca niste smaralde. Ei au inceput sa alerge iar vantul adie usor. Pe campie este
multa zarva dar si veselie.
- Baieti, am gasit un ghiocel!
- Iarna a trecut, a sosit primavara se vede!
Se face seara! Copii isi iau ramas bun si fiecare pleaca acasa plini de energie si
foarte veseli!
Asta dovedeste ca a sosit primavara!!!!!!!
Vestitorul primaverii
Pamantul somnoros a inceput sa se trezeasca.Norii aurii au captusit tolba proaspata
a iernii, apoi si-au luat zborul catre tarmurile inghetate. Pe cerul limpede ca un
cristal luminous razele calde si aurii ale soarelui in culori de primavara incalzesc
pomii golasi.
Primavara, fiica cea mai tanara si mai frumoasa a anului, trezeste la viata intreaga
natura. Peste tot este veselie si multa agitatie. La munte, Baba Iarna inca nu si-a
adunat cojoacele. Langa firicelele subtiri de apa , din pamantul umed si negru se
zareste o suava floricica. Ghiocelul cu gluga lui cea verde si cu clopotelul de argint
priveste imprejur la razele soarelui care desmiarda muntele golas si pustiu.
- Ghiocelule de ce ai iesit de sun zapada? Intreaba bradul impracat in dantela alba
cercelata?
- Zana Iarna imi este datoare pentru ca i-am imprumutat culoarea si in fiecare
primavara ma lasa sa ies de sub zapada poleita cu margaritar.
- Ghiocelule fii bucuros ca ai stat toata iarna sub pamantul somnoros. A fost o iarna
grea, dar frumoasa! Bine ca ne-ai adus primavara!
Ghiocelul gingas, subtirel la trup si cu clopotelul delicat a fost cules de catre Zana
Primavara sa vesteasca intregii nature domnirea zapezii va lua sfarsit.
Undeva, intr-un taram ascuns Zana Iarna imbracata intr-o rochie cusuta cu ace de
gheata si impodobita cu stelute argintii sa se pregateasca sa plece. Primavara
incepe sa plece grabita in caleasca ei in culoare de curcubeu!
- La revedere dulce iarna!
- Bine ai venit dulce primavara!
Primavara in imagini
Primavara...
Un anotimp feeric, care isi face debutul in fiecare an, cu primele sale raze de soare,
cu miresmele ce ne invaluie toate simturile si cu peisajele de vis, parca pictate de
copiii care abia acum au descoperit culorile pastelate si calde ale primaverii.
Gingase, multicolore si gratioase, florile ne incanta privirile an de an. Frumusetea lor
vine din simplitate si minune, iar parfumul vine din mister. Miresmele lor ne fac sa
Lumina Invierii
Este luna aprilie. Pomii si florile inflorira, iar mirosul lor se imprastia adormitor. Pe o
mica planeta, foarte aproape de Terra, locuia Jiji, iepurasul de Paste. Satul lui era plin
de oua de ciocolata si de figurine din vanilie, care nu stia unde si cum sa le puna.
Pe cinci aprilie, se intampla ceva foarte rau, dar si uimitor: Jiji si-a luxat piciorul. A
chemat repede salvarea si l-a luat la spital.Un doctor a zis:
- Nu iti vei reveni decat dupa luna august!
- Of! Dar cine va duce ouale si figurinele de Paste copiilor?
- Mai exista doar o singura cale...
- Care? zise cu repezeala Jiji, iepurasul de Paste.
- Sa faci doua zile de tratament intr-un lac de pe Terra, din Romania, care face
minuni!
- Care lac?
- Lacul Techirghiol!
- Off! Bine! Ma voi duce!
Dupa ce isi lua harta si masina cu care mergea la casele copiilor in zilele de Paste,
pleca spre Terra.
Atunci cand ajunse in localitatea Techirghiol intreba o doamna:
- Nu va suparati, stiti cumva unde este piata?
- O iei la dreapta, apoi a doua la stanga si ai ajuns.
- Multumesc! Voi merge si imi voi cumpara niste morcovi!
A ajuns in piata si-a cumparat morcovi, apoi a pornit spre lac intrebandu-se daca va
O zi de primavara
Este luna aprilie. Primavara e in toi. In aer pluteste mireasma acestui fermecator
anotimp.
Totul este mirific. Intreaga natura s-a trezit de-a binelea la viata. Cerul senin
gazduieste timidul soare. Pasari gurese zboara in vazduh, bucurandu-se de viata si
se incalzesc la soare cu lungi ciripituri. Toti copacii s-au imbracat frumos in frumosul
bumbac selenar. Iarba se leagana usor, mangaiata de briza de primavara. Campul
este plin de flori mirositoare. Mieluseii zburda veseli.
Cativa copii se plimba pe camp si admira splendidul peisaj. Vad atatea flori care mai
de care mai frumoase. Emorionati, le miros cu incantare. Se gandesc la mamicile
lor care nu pot sa nu se bucure de mireasma acestor flori. Cu mare grija, fiecare
aduna cate un buchetel de flori de primavara, apoi se indreapta spre casa. Dar o
ploaie calda si usoara ii prinse pe drum, udandu-i pana la apiele. Grabesc pasul si
ajung acasa. Mamele sunt cat pe ce sa-i certe, dar, privindu-i cu atentie, observa
florile ascunse la spate. Coplesite de emotie ii iarta si se bucura impreuna cu ei de o
zi perfecta de primavara.
Primavara
A sosit primavara, anotimpul mult asteptat. Natura a inceput sa prinda viata. A
dezbracat haina alba si a imbracat o noua haina verde impodobita cu flori de
margaritar.
Pe cerul cristalin, pasarile se rotesc vesele si galagioase parca in recunoastere. Pe
campii a aparut iarba de un verde crud.
Soarele cu razele caldute si blande, dogoreste, incalzind pamantul de catifea si
plantele care au inceput sa scoata capusorul firav. Florile parca se intrec in parfumul
lor si culorile multicolore. Ca peisajul sa fie din basme, fluturii si-au facut si ei
aparitia. Copiii cu obrajorii rumeni si galagiosi se joaca cu minegea, alearga. Toata
natura s-a trezit la viata ca dupa un somn lung dar, in parfumul de cristal al florilor.
Acestui frumos anotimp, nu-i poti spune decat Salutare primavara! Bun venit la
noi in tara!
Martisorul primaverii
Iarna se hotaraste sa paraseasca tinutul si face loc primei zile din anotimpul
primavara, ziua martisorului. in sat este agitatie mare, iar traditia se pastreaza si
acum. Fetele se intrec in martisoare si isi prind jnurulete in pomii care urmeaza sa
infloreasca precum fata, proprietara jnuruletului.
In jur, razele soarelui incalzesc firele de iarba si pun in evidenta sclipirea ghioceilor,
cu petalele catifelate. Parfumul primavaratic se simte in atmosfera si le ofera
locuitorilor un sentiment placut. Privind pe o crenguta, pe fondul albastru al cerului,
se observa doua fire: unul rosu ca focul si unul alb ca neaua, impletite intr-o forma
de fundita.
Abia atunci realizez ca primavara se instalase. Culoarea aceea rosie, de mac, imi
oferea o stare de agitatie, la fel ca si gzele abia sezmortite, iar albul imi oferea
senzatia ca sunt protejata de o forta pura si imaculata.
Oda primaverii
Primavara... Ghiocei... intaia raza de soare... Primavara este anotimpul renasterii.
Dupa o toamna ploioasa si o iarna friguroasa, primavara, cu o singura atingere,
reda viata intregii naturi.
Atunci cand zapada ramane tot mai putina, pe cerul albastru zarim soarele ce
trimite pamantului lumina si caldura. Razele lui dulci trezeste ghioceii de sub
plapuma subtire de nea. Acestia, somnorosi, ies la suprafata, iar frumusetea si
gingasia lor provoaca multa gelozie. Din aceasta cauza, mandrele zambile si
toporasii ies si ei la suprafata, facandu-si loc printre proaspetele fire verzi de iarba. in
curand, datorita soarelui, zapada se va topi de tot. Acum, intreaga natura, acoperita
de iarba verde ca de smarald, este stapanita de gingasele floricele vestitoare ale
acestui anotimp.
In aer, domneste armonia. Chemati de mireasma proaspata a primaverii, albinele si
fluturii zboara vioi din floare in floare. Pasarile, abia intoarse din tinuturile calde,
intregesc feericul peisaj, incantand natura renascuta cu ode dedicate anotimpului
primavara.
In timp, razele soarelui devin tot mai puternice, incalzind intreg pamantul. Copacii
vor inflori si ei, imprastiind miresme, insectele se vor trezi din adancul somn de
iarna si vor acompania cantecele pasarilor.
Primavara, intreaga natura renaste, poate, de aceea, este un anotimp asa de iubit.
Natura, transfigurata parca de o simpla atingere a primaverii, creeaza o oda
acesteia, multumindu-i pentru ca le-a redat suflarea vietii.
Simfonie de primavara
Prima fiica a Anului se apropie cu pasi repezi. Soarele topeste plapuma alba,
inundand raurile limpezi si vioaie. Primii vestitori isi scot capetele din pamant,
formand parca o parada de costume.
Pasarile s-au intors deja si isi fac loc printre crengile inmugurite ale copacilor.
Gazele s-au dezmortit si au pornit in cautarea hranei. Cerul infinit se joaca cu
pufosii nori, creand diferite forme.
Primavara a inceput cu un martisor, apoi a venit randul florilor. Ma bucura sa vad
cum firele de iarba scot, sprintene, trupusorul firav si verde la iveala. Totul are un
parfum si o culoare.
In curand copacii vor fi iarsi albi, incarcati cu diamante parfumate si catifelate. O
plimbare pe alee ma face sa inteleg si mai bine forfota naturii. Culorile calde erau
intense. Vantul devenise o placere, fiind acompaniat de sagetile incinse ale mingiei
de foc. Pamantul era moale si cald Stiam ca peisajul va fi pierdut in curand,
deoarece, erau anuntate ploi. Stopii nemilosi vor uda iarba si vor indoii ghioceii.
Darul primaverii
Imparatul Timp isi asteapta acasa fiica cea mare, Iarna. Trebuia sa ajunga de cateva
zile.
Printesa Primavara se ofera sa plece in cautarea surorii ei. A mers cale lunga pe
urmele Iernii, zapada aratandu-i pe unde a trecut sora ei. Intr-o zi a gasit o gradina
inghetata. Aceasta i-a spus ca Iarna nu vrea sa plece acasa pentru ca Zapada si
Gerul i-au devenit prieteni buni. Acum stau ascunsi ca sa nu fie prinsi de politistul
Soare.
Primavara a lasat in gradina un clopotel care sa dea alarma cand apar cei trei
poznasi. Asa a reusit politistul Soare sa salveze gradina. Cei trei au fost inchisi de
Imparatul Timp la castel. Gradina a botezat clopotelul cu numele Ghiocel si a
multumit Primaverii pentru dar.
Bucuria primaverii
A venit primavara.
Natura se trezeste la viata, ziua e mai lunga, totul este minunat. Odata, Alin si Ana
s-au gandit sa viziteze ferma de animale a bunicilor. S-au dus cu vacile la pascut, au
hrnait iepurii si s-au jucat cu cainii. Bunicii aveau o gradina minunata, plina de
ghiocei, lalele, toporasi si narcise. La plecare copiii au ales un buchet de flori pentru
a lua cu ei bucuria primaverii.
Camera mea
Era o dimineata de primavara calda. Razele aurii ale soarelui imi bateau in geam
prietenos, invitindu-ma sa ma joc cu ele. Am deschis fereastra si am lasat aerul
placut al diminetii sa-mi intre in casa.
Linistea si pacea din camera mea sunt foarte primitoare. Din biblioteca mea mi-am
luat o carte, era o poveste lunga despre flori. Deodata mi-au venit niste amintiri
placute. In fata ochilor mei se intindea un covor multi color cu lalele si zambile.
- Buna dimineata,copila draga! Se auzi un glas subtire.
Primavara este una dintre cele patru fiice ale anului, dae ea este singura care
readuce natura la viata si ii da un aer plin de magie si de culoare....
,,Satele au prins iar vita,
Isvorase, paraiase
Susura iar bucuroase!
Pasarile au venit
Tot in jur e fericit!
La bunici
In sfarsit a sosit mult asteptata vacanta de primavara. Ca in fiecare an am mers
impreuna cu parintii in imparatia muntiilor, la bunici.
Cand am ajuns, casuta de la poalele muntilor parca ne zambea, raul nu mai era
inbolvurat, iar vantul se mai domolise. Dimineata roua, avea infatisarea unor
margaritare care asteprau cu nerabdare o raza de soare pentru a se transforma in
diamante stralucitoare.
La rasarit se ivea geana de aur a unui soare tanar. La poalele muntilor, un parau
limpede stralucea in lumina soarelui. Nu se auzea nimic, niciun sunet, niciun muget
al cerbului nu deranja somnul adanc al padurii. Privelistea era atat de frumoasa, de
parca maini maestre si-ar fi luat paleta de culori si ar fi pictat-o. In fata, orizontul era
inchis, de cele din urma ramuri ale rapsodiilor. Munti de mana cenusie care se
intindeau fasie de fum plumburie pe zarea cerului. Era atat de rapitoare privelistea
incat ai fi zis ca natura iti pune o salba de margaritare pe o tava de smarald sub
ochii.
O linie de umbra ondulata gratios, se intinde pana dincolo de marginea vederii pe
acest hotar. Atrasi de minunatul tablou am uitat de trecerea timpului si am
observat ca regele luminii, acea uriasa minge de foc, soarele isi facea loc printre
crengile copacilor lasand padurea parca obosita, gata de culcare. Lumina parea
trasa de o mana trainica, colosala si nevazuta.
Primavara
De prin viscol si ninsori,
imbracata - numai in flori,
A sosit acuma iara,
Sarutul primaverii
Azi soarele rasare mai bland ca alta data,
Pamantul abureste sub urma de zapada,
Si sub a razei tale plapanda mangaiere,
Ma simt purtata-n zbor de-o calda adiere.
Miros de frunza arsa si cruda primavara
Inmiresmeaza cerul si tot ce ne-nconjoara.
Copacii parca-s ninsi de-atata alba foare,
Acuma pe pamant e tot o sarbatoare.
Natura infloreste si canta si-i frumoasa,
Paseste azi zglobie prin iarba matasoasa,
O pasare se-avanta prin crengile-nverzite
Albinele roiesc prin pajisti inflorite.
In ziua de Paste
E primavara !
E cald, e soare, e frumos,
Caci azi se naste iar Hristos!
E primavara!
In suflet se iveste bucuria,
Un inger il vesteste pe Mesia.
E primavara!
incredere, iubire si speranta,
Hristos ne daruieste-o noua viaa.
E primavara!
Cand zorile se-aprin si clopotele bat,
Noi intr-un glas rostim:Hristos a inviat!
A venit primavara!
Este iarna. Omatul s-a asternut pe pamant. Copiii au iesit afara sa se
joace. Zapada cea stralucitoare si rece este foarte frumoasa. Cand ninge, parca
ninge cu stelele de pe cerul cel limpede.
Andrei asteapta cu nerabdare ca soarele sa ii zambeasca din nou, ghioceii sa
infloreasca, pasarelele sa ii cante, sa se plimbe pe afara.
El ii spune mamei lui:
- Mama, oare va mai veni primavara cea frumoasa?
Mama, cu zambetul pe buze, ii raspunde:
- Sigur ca da, puiul meu.
- Sunt asa de fericit, dar cand va veni primavara?
- Va veni odata si odata.zise ea.
In acel moment,Andrei, isi dadu seama ca mai trebuie putina rabdare.
El spune:
- Iti multumesc!
- Si eu iti multumesc! Spune mama.
Era noapte. Noaptea se facea din ce in ce mai mica. Dimineata, dupa ce lua micul
dejun, Andrei, iese afara. Mare i-a fost surpriza cand a vazut din nou randunelele,
ghioceii imbobociti
Deodata, el striga: A venit primavara!!!
Dupa ziua aceea am stiut ca primavara e anotimpul care intra in inima si o face sa
zambeasca si ca e anotimpul meu preferat.
Poveste de primavara
Dimineata era mareata. in departare, soarele isi ridica geana inflacarata a discului
sau deasupra liniei orizontului. O suflare usoara de vant primavaratic mangaia
marea, ca un parinte bun. Soarele prevestea o zi frumoasa. Cleopatra privea
ganditoare in zarea albastra. Marea isi trimitea solii ei, valurile sa faca cunostinta cu
nisipul fierbinte. Fata si-a amintit de ziua in care, marea agitata a muscat cu pofta
din tarmul nesfarsit. Regele Marii parca era suparat pe lume. Valurile i-au spus
atunci o poveste ciudata. Vantul si orchestra naturii ascultau, an de an, vrajiti,
aceasta poveste.
Undeva, in adancuri, traia Regele Marii, intr-un palat de clestar si avea ca slujitori
delfini, caluti de mare, stelute de mare si meduze. Dintre toate vietatile, numai
delfinii ieseau la suprafata si priveau in departare, aducand vesti despre lumea din
afara. Nesfarsita viata din adancuri s-a trezit bucurosa sa iasa in intampinarea Zeitei
Primavara. Aceasta venea cu trasura incarcata de fluturi cu aripi stravezii si flori
multicolore.
In palatul de clestar, cu ferestre mari, luminoase, alaturi de Regele Marii traia si fiica
acestuia, printesa Cleopatra. Purta haine fine, brodate cu stelute de mare si
margaritare pretioase. Avea ochi albastri ca safirul, pielea ca spuma marii, iar parul
ei amintea de marea agitata. Printesa era foarte buna, respecta si iubea toate
animale, iar acestea, purtate de valuri ii povesteau deseori despre locuitorii de la
suprafata, despre Soare si despre blanda Primavara. Intr-o zi, printesa s-a hotarat sa
iasa din adancuri, pentru a face cunostinta cu cel care incalzea marea si pamantul.
Soarele, ca un copil rasfatat si-a trimis mai intai razele duioase spre pamantul
adormit si marea somnoroasa. si-a facut aparitia apoi, in hainele sale stralucitoare,
spre bucuria miilor de alge, care s-au trezit timide, dupa o noapte lunga.
Delfinii l-au intampinat voiosi. Vietuitoarele marii ii cautau mangaierea duioasa.
Printesa a fost fascinata de frumusetea acestuia, de blandetea si delicatetea
Primaverii si a hotarat sa devina prietena lor. Primavara a privit-o zambind. La un
semn al ei, natura s-a trezit la viata. Cleopatrei ii placea mult aceasta lume noua,
aceasta lume de vis, in care natura, ca un pictor nevazut punea culoare peste
taramul neatins. Pasarelele, creaturi ciudate pentru printesa, cantau doine
nemaiauzite. Chiar si marea parea mai frumoasa. Luminitele jucause ii faceau cu
ochiul si o indemnau sa ramana langa ele. Regele Marii a aflat de isprava fiicei sale
si suparat, si-a trimis valurile pana la cer. Spera sa ia astfel, din stralucirea si
frumusetea Soarelui. Acesta, speriat s-a ascuns dupa cativa nori, care au venit
grabiti in ajutorul lui. Primavara a plecat tacuta si trista in regatul Anotimpurilor.
Printesa a plans cu lacrimi de ploaie, iar lacrimile ei amare s-au transformat in mici
margaritare.
Primavara de demult
Cand vantu-adie usor,
Cand verdea mea campie
Forfota de dor,
Cand pasarile canta,
Pe ramura de tei
Tu, dulce primavara,
Revii printre ai mei!
Cand ciresul din gradina,
E plin de flori pe ram
Primavara si copiii
A sosit anotimpul de primavara. Natura s-a trezit la viata. Toate vietuitoarele sunt
vesele pentru acest anotimp. Niste copii au plecat pe campul inverzit din
apropierea caselor lor. Cei trei copii Mihai, Eugenia si Ana au iesit la iarba verde
pentru a face un picnic. Mihai a adus niste prajituri facute de mama sa, Eugenia a
adus o pizza iar Ana a adus niste sandwisuri. Au inceput a manca, dar dintr-o data
se aude un zgomot. Mihai spuse:
- Vai, nu va speriati sunt doar niste miei ce zburda fericiti pe camp!
- Da, bine atunci sa ne continuam picnicul, spune Ana.
- Sunt de acord cu tine Ana, zise Eugenia!
Cand a sosit seara cei trei copii au mers fiecare la casele lor. Cand si-au luat la
revedere si-au apus:
- Noapte buna! spuse Mihai.
- Somn usor! spune Eugenia
- Noapte buna la amandoi! spune Ana si va urez vise placate.
Dimineata cand Ana se trezise isi suna prietenii sa vina pana laea. Cand s-au
intalnit cei trei copii au zis:
- Haideti sa povestim ce am visat, spune Ana!
- Bine, bine, spune Mihai!
- Sa incepem, zise Eugenia!
- Eu am visat ca eram o printesa frumoasa si harnica, zise Ana.
- Eu, eu am visat ca eram un super erou, a spus Mihai.
- Eu am visat ca am gasit un print frumos si ca am devenit partenera lui de viata.
- Bine, dar acum hai sa ne jucam, zise Eugenia!
- Bine, bine, spuse Mihai si Ana in cor.
Asa s-au bucurat cei trei copii de copilarie si de anotimpul lor preferat
PRIMAVARA. De aceea imi place anotimpul de primvara pentru ca ne
putem bucura de el.
- Ador anotimpul primavara!
Primavara
E primavara! E bucurie! Tot ce-I in jurul nostru intinereste. Natura intreaga e in
sarbatoare. Floricelele isi scot capul la lumina, primind cu multumire caldura razelor
soarelui. Micile gaze au pornit-o in alai la plimbare iar pasarile se intorc pe
meleagurile noastre, bucurandu-ne cu zborul lor lin si plin de farmec, cu cantecul lor
mirific. Pomii plini de flori frumos mirositoare primesc privirile admiratoare.
Gata! Nu mai sta nimeni prin casa. Pe strazi, prin curti, se aud glasuri de copii care
alearga de colo colo, bucurandu-se de vremea insorita de gingasia ghioceilor si de
trilul pasarelelor. Veselia lor este pura si sincera, aratand cat de incantati sunt. Nici
cei in varsta nu mai au rabdare se stea in case si pornesc cu uneltele pe camp
pentru a pune samanta rodnica sub brazda. Sarbatorile ce bat la usa, zoresc
gospodinele pentru a se apuca de facut curatenie prin case si prin curti. Bucuria de
a sarbatori Pastele in familie, scalda sufletele crestinilor de pace, bucurie, renastere
si bunatate.
Totul in jur este o frumusete rara! Ce minunata este primavara!
O dimineata in munti
In sfarsit a sosit mult asteptata vacanta de vara. Ca in
fiecare an am mers impreuna cu parintii in imparatia
muntilor, la bunici.
Cand am ajuns, casuta de la poalele muntilor parca ne
E iarna!
A venit si pe la noi iarna cu multa zapada.Ninge atat de frumosincat nu poti sa te abtii sa
nu iesi afara si sa te jogi prin omatul cel rece si pufos.
Cerul e ca lesia si e frig.Norii plumburii si grei cern zapada alba ca spuma laptelui cu
nemiluita, repede si cu fulgi mari.Totul e amortit sub oceanul de ninsoare. Craiasa Zapezilor, pe
cine vede ca-i calca plapuma cea pufoasa, ii face umeri albi si grei ne interesand-o cine e.
Soarele rotund si palid, se arata cu frica printre nori cei reci.Vantul suiera prin crengile cercelate
ale copacilor, cu senzatia ca intradevar a venit iarna cea bogata in sarbatori.Casele impodobite cu
zapada cristalina dorm linistite sub acoperisurile incarcate cu omat, si aranjate cu ghirlandele de
cristaluri.
Se vad nasurile copiilor printre florile de gheata prinse pe geamurile aburite si reci.
De sarbatori, in ce casa intri vezi brazii ornati cu tot felul de ghirlande si globulete care mai
de care mai colorate si mai aranjate cu diferite modeluri.
Copii bucurosi au iesit afara tragandu-se cu saniile usoare, printre troienele calatoare adunate
ca margelele la un colier.Unii copii cei mai mici, se bucura si ei de iarna cu lacrimi cazand pe jos
de pe sanii.
Magazinele sunt aglomerate de oamenii care se pregatesc pentru sarbotorile de iarna, in
special de Craciun.
Furnica fiind harnica, si-a cules hrana pentru iarna, iar acum poate gusta bunele roade ale
toamnei, pe cand greierul isi aduce aminte de baladele cantate si rasetele pronuntate pe timpul
toamnei cand furnica muncea pentru a avea pe timpul iernii ce manca.
Asteptam cu nerabdare Craciunul.
Compunere
espre
Iarna
A venit si pe la noi iarna cu multa zapada. Ninge atat de frumos incat nu poti sa
te abtii sa nu iesi afara si sa te joci prin omatul cel rece si pufos.
Norii plumburii si grei cern zapada alba ca spuma laptelui cu nemiluita, repede si
cu fulgi mari. Totul e amortit sub oceanul de ninsoare. Craiasa Zapezilor, pe cine
vede ca-i calca plapuma cea pufoasa, ii face umeri albi si grei ne interesand-o
cine e. Soarele rotund si palid, se arata cu frica printre norii cei reci. Vantul
suiera prin crengile cercelate ale copacilor, cu senzatia ca intradevar a venit
iarna cea bogata in sarbatori. Casele impodobite cu zapada cristalina dorm
linistite sub acoperisurile incarcate cu omat, si aranjate cu ghirlandele de
cristaluri.
Se vad nasurile copiilor printre florile de gheata prinse pe geamurile aburite si
reci.
De sarbatori, in ce casa intri vezi brazii ornati cu tot felul de ghirlande si globulete
care mai de care mai colorate si mai aranjate cu diferite modeluri.
Copii bucurosi au iesit afara tragandu-se cu saniile usoare, printre troienele
calatoare adunate ca margelele la un colier. Unii copii cei mai mici, se bucura si
ei
de
iarna
cu
lacrimi
cazand
de
pe
sanii.
Furnica fiind harnica, si-a cules hrana pentru iarna, iar acum poate gusta bunele
roade ale toamnei, pe cand greierul isi aduce aminte de baladele cantate si
rasetele pronuntate pe timpul toamnei cand furnica muncea pentru a avea pe
timpul
iernii
ce
manca.
Asteptam cu nerabdare Craciunul!
Poveste de iarna
Era o seara linistita de Decembrie.Era ziua de dinaintea Craciunului.Toata
ziua, cerul gri nu lasase soarele sa priveasca pamantul acoperit de plapuma
rece a iernii.
Crivatul aprig se joaca prin vazduh cu norii grei de zapada,conturandu-le
forme nastrusnice.Fulgii de nea se rotesc ametitor intr-o hora
argintie,chemandu-ne parca sa ne alturam lor in acest dans minunat.O
plapuma alba si rece acoperise pamantul negru.
La noi in casa,forfota mare,mama facea din greu cozonaci,iar eu,impreuna
cu tata impodobeam bradul cu mii de luminite cu forme si culori diferite
foarte frumoase.Deodata se auzi un clinchet de clopotel si glasuri vesele de
copii.erau colindatorii care vin in fiecare an cu colinde,pentru a vesti
nasterea Mantuitorului.Se lasa seara,luna se ridica eleganta ca o regina
peste casele acoperite de zapada pufoasa abia asternuta si cu o suflare
parca arunca bucati cristaline dintr-o oglinda,facand zapada foarte
sclipitoare.Cerul era plin de stele luminoase care parca asteptau si ele
venirea mosului.
Spre dimineata vraja noptii isi pierde farmecul ,iar o perdea de ceata se
iveste.Peste putin timp ,batranul soare isi ridica minunatele raze
stralucitoare de dupa munti.
In casa mea era liniste,doar instalatia bradului se auzea,eu ma gandeam la
Magia Craciunului
In ajunul Craciunului, afara ningea linistit,pomii erau acoperiti de o plapuna
de albinute albe, casa mirosea a bunatatiiar eu stau si privesc bradul
impodobit cu cu frumoasele globulete.
Privind la el ma gandesc ce cadou o sa primesc si anul acesta stiind ca am
fost destul de cuminte si am impodobit cu multa dragoste si pasiune bradul
care statea falnic in coltul camerei dar care lumineaza intreaga camera cu
stelutele lui multicolore.
Cat timp stateam si il asteptam pe Mos Craciun, am adormit.
Visam ca bradul imi vorbeste si imi multumeste ca l-a impodobit atat de
frumos si spunea ca ii va spune Mosului sa imi aduca cel mai frumos cadou.
In dimineata de Craciun cand m-am trezit am vazut sub bradul care statea
falnic cau un soldatel, cadoul care mi-l doream de mult timp, si langa el o
scrisoare de la Mos care imi spunea sa fiu la fel de ascultatoare si cuminte
pentru ca el imi va fi recunoscator si imi va aduce un cadou la fel de frumos.
A fost unul dintre cele mei frumoase Craciunuri!
BRADUL
E iarna. Diana si Cristina se joaca un poiana din spatele casei lor.Fac bulgari
de zapada si se bat cu ei, sau se dau cu saniuta de pe coasta de alaturi.
Diana apuca crengile unui brad si incepe sa le scuture tare. Zapada cadea in
valuri si o acoperea pe mica si plapanda fetita.
-Hi,Hi,Hi! Nu mai scutura ca ma gadili!
-Cine a vorbit? intreba Cristina.
-Cum cine?! Eu, bradul! Nu mai scutura crengile, ca mor de ras!
- Brazii se gadila? intreba Diana.
- Toti brazii se gadila, fara exceptie! raspunse bradul.
- Dar cum se face ca vorbesti? Nut e-am mai auzit pana acum si, daca ma
gandesc bine, mereu ne-am jucat pe aici; zise Cristina.
-Noi vorbim numai iarna, pana la Craciun, dupa aceea nu mai putem vorbi.
-Mai sunt doar doua zile...
-Nu fi suparata, ca in timpul anului cantam in bataia vantului, ascultam
povestile florilor si pasarilor, sau va privim pe voi, copiii, cum va jucati, si nu
ne plictisim deloc.
-Chiar asa? se minunara copiii. Atunci e foarte bines a fii brad. Nici nu
trebuie sa te duci la scoala.
-E bine, numai sa nu vina vreun om rau sa-ti scrijeleasca pielea ... . Te poti
inbolnavi.
-Eu am cazut o data si mi-am julit genunchiul, isi aminti fetita
-Tot cam asa e. Dar la noi e mai rau. Pana se vindeca poate trece chiar si-o
vara intrega.
-Vom avea grija ca tie sa nu ti se intample asta. Acum ne grabim. Ne
asteapta mama la masa. Putem veni si maine sa stam de vorba? Ne-ai
invatat multe lucruri noi, ... putem!
-Sigur ca da! Mi-a facut placere. Va astept cu drag.
Un vis de neuitat...
Dup ziua foarte lung si obositoare pe care am avut-o, nici mcar cinci
Pastel de toamna
Pentru mine toamna inseamna poezie si culoare.
Privind un tablou care pana acum nu-mi inspira nimic incep sa inteleg
tristetea si durerea pe care natura o traieste odata cu venirea toamnei.
Copacii zgribuliti de frig si goliti de vantul tomnatic par niste fiinte parasite
de caldura verii.
Frunzele ce colinda nestingherite in adierea vantului, traiesc o adevarata
aventura de cand invie pe crengile pomilor si sfarsesc pe tesatura ruginie a
pamantului. Isi incep viata desfacandu-se inverzind si cresc sub mangaierea
blanda a soarelui. Dar intr-o zi razele de calduraa palesc, zilele devin
racoroase iar puterile lor slabesc. Parca le cuprinde o boala, se ingalbenesc,
le e rau si intr-un final mor, cazand in mormantul maroniu al naturii.
O singura nota de speranta mai exista in acest peisaj; urmand cararea plina
cu covoare galbene si rosii intri intr-o poenita unde culoarea verde-zmarald
domina, copacii se lupta din rasputeri pentru a tine piept toamnei si a salva
natura de asprimea ei. Speranta va muri ultima in visul lor.
Apusul incepe sa-si faca prezenta. Valuri rosii, intr-un fel mai calduroase
desi era mai racoare, umplu pamantul cu sange lasand sa se vada doar
mormantul cenusiu al frunzelor.
Un fluture multicolor se desprinse, isi ia zborul, se invarteste de cateva ori si
cade pe pamantul insangerat.
Ce drama traieste natura sub apriga, dar colorata toamna!
Tara mea
Intr-o seara friguroasa de iarna, neavand ce face, am luat albumul de
pamantul rece.
Pe dupa case sta soarele ascuns.
Cerul este violet, iar geamul somnoros chiuie in bataia vantului.
Prezenta mea se pierde printer miile de stele licaritoare.
Iar luna ca o roza de argint trece printer putini nori singuratici, plumburii.
Scrisoarea
Pe dulapul plin de praf, sta s-acum o scrisoare de mult uitata. Cand o vad
ma trec fiorii, si nu stiu cum, un gand ma ispiteste, s-o citesc sa n-o citesc?
O fi doar o poveste sau o veriga rupta din lantul unor vietii atat de scumpe
noua?
Trecutul ma infasoara intr-o panza de matase. S-o sfasii si raspunsul sa-l
aflu sau s-o las sa ma acopere de intrebari fara raspunsuri?
N-o s-o las! Inima in dinti mi-o iau, plicul alb desfac, cu grija iau foaia
galbena de atata timp s-o citesc cu mare atentie.
Raspunsul nu l-am aflat, dar cand ma gandesc la toate nedumeririle mele
ma mir ca de-o poveste.
Automne
L`automne. Mes grands-parents s`apportent de cueillir la vigne, aussi les
arbres fruitiers. Dans son verger nous trouvons les pruniers, les poiriers, les
pommiers avec un parfum distingue. Les grappes de raisins sont accroches
dans la vigne.
Et automne est plus beau que l`autre.
Valentines day n Anul Caragiale
Mai tie cineva n Romnia c pe 16 februarie, pn n 1989, srbtoream
Ziua Feroviarilor? Muli dintre noi leag astzi mijlocul lunii februarie de alt
srbtoare, Ziua ndrgostiilor.
Este foarte OK s te pregteti aa cum trebuie pentru ziua de 14 februarie,
cel puin n msura n care era nltor s o faci nainte de Revoluie, pentru
ziua de 16 februarie. Sfntul Valentin nu are nici o semnificaie religioas la
noi, pe 14 februarie. E doar un efect al entuziasmului cu care am importat
concepte occidentale n ultimii 12 ani i, de acceea, se cheam Valentines
Day. Ca la majoritatea lucrurilor importante din Occident, i la Valentines
Day n-are acces dect o parte a poporului romn. Aceast parte a poporului
se mparte, apoi, n fiecare an, pe 14 februarie, n dou: ndrgostii care se
bucur srbtorind romantic i ndrgostii care se bucur mai puin, fiind
departe de persoana iubit.
Pn la urm, Valentines Day e cea mai nevinovat felie a globalizrii. Dac
vrem s ne aprm de efectele globalizrii i s protejm sacrificiul local, am
putea da zilei de 14 februarie nenumrate semnificaii:
nu pleaca.
-Bine tu ai vrut-o! iar vantul sulfa tare da ploaie si ninsoare.
Ninge foarte mult si e frig iar soarele nu mai suporta si pleca.
Casele, pomi si strazile au fost impodobite cu globulete, beteala si beculete
multicolore. Copiii bucurosi se joaca cu bulgari si fac oameni de zapada.
Te simti ca intr-o noua lume. Copacii de zahar, campul de cristal si cununa
de stelute argintii te fac sa te simti ca-n paradis.
Jucariile uitate
Era o seara frumoasa de iarna. In casa ardea focul, iar in strada copiii se
jucau cu zapada asternuta. Obosit, am intrat in casa, am luat cina si m-am
culcat gandindu-ma la ce o sa fac maine.
La un moment dat din podul casei s-a auzit un zgomot. M-am dat jos din pat
si am inceput sa urc incet scarile care duceau in podul casei. Ajuns acolo,
am vazut cum toate jucariile vechi cu care nu ma mai jucam au prins viata.
Unele dintre ele dintre m-au recunoscut si m-au chemat sa ma joc cu ele.
Am intrat intrat in lumea lor magica si nu mi-am dat seama ca se facuse
dimineata.
Am plecat din pod, dar nu inainte de a le promite ca nu le voi mai uita si ma
voi intoarce cat mai repede la ele.
Bicicleta din vitrina
Era o zi minunata de vara. Soarele stralucea puternic pe cer. Impreuna cu
parintii am plecat la cumparaturi. In vitrina unui magazin am vazut ultimul
tip de bicicleta de curse. Uitandu-ma la pretul ei, am ramas dezamagit
pentru ca aceasta costa foarte mult.
Am plecat cu gandul la bicicleta pe care mi-o doream. Ajuns acasa, am spart
pusculita cu banii stransi de mine, dar neavand banii necesari, am hotarat
impreuna cu parintii mei ca ar fi bine sa am mai multe resnponsabilitati: sa
cumpar paine, sa hranesc pisica si sa sterg praful.
Drept rasplata parintii mi-au dat restul de bani pentru a-mi cumpara
bicicleta pe care mi-o doream.
Sunt tare bucuros ca maine voi arata prietenilor mei bicicleta mea cea noua.
Din lumea celor care nu cuvanta
Agatata de o crenguta, o frunza uscata, cu fata zbarcita gandea: "Iata ca au
trecut peste mine si nesfarsitele ploi de toamna, zapezile grele si nemilosul
crivat. Toate au navalit asupra mea cu furie, dar de creanga tot n-au putut
sa ma desprinda! Sunt singura frunza de anul trecut care n-a fost infranta!
Si frunza uscata, aruncand o privire spre pamant, rase multumita. Toate
celelalte surate ce stateau pe aceeasi creanga cu mine, zac acum acolo, jos,
For night the New Year i got many fireworks and petards, i like this part,this
custom and i think that liked at all peoples with exception of my
grandmother,her dont like the this because is afraid of that but i think that is
for their noise deafening,if it dont was that noise with sure her would like.
I think the Christmas and New Year is important and special for everybody,in
every year we spend this wonderful moment with all familly and we enjoy
with great love.
MEXICO
I like to go in Mexico, exactly in Guadalahara because there are very much
beautiful and interesting things.
Guadalahara is located in the middle of Mexico, where are living nearly 20
milions people. There you find anything: deserts, tropical forests, vulcanoes.
As in Mexico in Guadalahara you can find these thing but and more thing :
mariachi music, the sombrero and more festivals.
Guadalahara is a beautiful country who deserves to be visited as the other
country who are beautiful too, who if we can, we visited all.
Rod al pamantului romanesc
Mai darnic, ca sa multumeasca firea apriga si darza a romanului, Dumnezeu
i-a harazit o tara mandra si bogata, cu un pamant rodnic ca un pantec
matern. Au lovit-o nemilos hunii, tatarii, seceta, razboaie si blesteme
pagane. Dar pamantul a rodit mai abundent, incapatinandu-se sa-si
rasplatesca fiii innecati in amar si nevoi.
Din semintia muntilor, din tumultul valurilor, din freamatul codrului si oglinda
lacului, din parfumul teilor si amortirea zorilor, pamantul acesta stramosesc
scaldat de lacrimi si sudoare a zamislit un fiu.
Un fiu care sa-i planga necazurile, sa-i mangaie tampla carunta, sa-i laude
neclintirea muntilor, sa-i cante din bucium si caval doine si balade, sa-i
stropeasca florile cu roua, sa umple de miresme diminetile si sa-i poarte
numele prin veacuri.
Cum ar fi fost pamantul romanesc fara acest fiu zamislit din dorinta,
dragoste, pasiune si nevoie?
Cum ar fi fost pamantul fara Eminescu?
Cu siguranta mai altfel si mai sarac.
Cum ar fi fost Romania fara Eminescu?
Ca un soare fara lumina, ca un izvor fara susur, ca o mare fara valuri, ca o
pasare fara tril, ca o iarna fara nea, ca un copil fara zambet
Se spune ca Dumnezeu nu ne da niciodata ce vrem, dar ne da intodeauna ce
ne trebuie. Iar Eminescu ne trebuia. Asa cum avem nevoie de Ceahlau sa
sprijine soarele la asfintit, asa cum avem nevoie de Dunare sa adape buza
arsa a campiei, asa cum are tarmul nevoie de sarutul Marii.
Nevoia pamantului de iubire, nevoia romanilor de inalt, nevoia ochilor de
cunoastere au ridicat rugi fierbinti. Eminescu e zamislit din rugi si tina
sramosesca. E raspunsul la intrebari staruitoare; e zambetul de dupa
XCURSIA
Era 1 ianuarie. Familia mea se pregatea sa mearga in excursie la Tismana.
Este ora 14:30, si ne pregateam sa plecam. Pe drum mamei i s-a facut
foame, asa ca am oprit la un fast food. Noi am comandat 3 burgeri mari
si 3 sucuri.
In prima zi ne-am instalat in hotel apoi am plecat la drum. Am vizitat mai
multe muzee apoi ne-am intors napoi la hotel.
In a doua zi am mers pe partie si ne-am dat cu sania si cu schiurile
de 10 ori.
In a treia dar si in ultima zi am fost la Pestera Muierii, si in Pestera
Polovragi.
Cand m-am intors la scoala le-am aratat colegilor poze din excursia mea si
bine inteles ca nu-i am uitat, asa ca la pesteri le-am lat la fiecare cate un
suvenir.
Music
Music keeps us alive In my opinion, life without music is empty and
useless. Music is part of my life. When I am happy, some songs entertain my
good mood. I like clubbing music, minimal and hip hop Music is ART if we
think about the great artists like Mozart, Bethoven, even Madonna. They
represent a model for those young artists or students. A good song is like a
deep word because it involves the writers sentiments.
In my view, music is a remedy for our diseases or a way of living. A party
without music is nothing, Christmas without carols is useless and at school,
Music is one of the objects where I can take a 10 for nothing. But somehow,
it depends on money.
Most people say that is an inflation of singers and groups that have little to
do with really good music. Thats quite true. As far as Im concerned, we
shouldnt have to listen songs or those singers which are not interesting and
enjoyable, such as Guta or . Firstly, they are ignorant people they have
no brain and no maners. Some people hate gipsy music, some dont.
On the other hand, many of those singers resort to vulgar and indecent
gestures in order to cover their sweet voice. There are artists that kiss on
the scene because of the publicity, they curse the spectators! My question
is: Why? Probably because they think that they will receive much more
money or we will buy their albums. In my view, modern technology makes
miracles! Lets think about those which do playback. Most people are
atracted by the singers clothes or physical aspect.
In conclusion, music has its good and worse aspects. Some people like the
inflation of singers and groups that have little to do with really good music
and that seem cool, others think that good music is represented by great
artists.
Vis de iarna
Privesc pe fereastr. Cade un fulg, doi, trei, ba chiar mai muli. Chemri de
dispariie m sorb. Ies afar, merg ncet... m opresc. Privesc n sus i pe
loc toi fulgii mi dau impresia c danseaz. Fulgii m cheam i m ndrum
spre locurile nzpezite. Fr team i urmez plin de grandee i senintate.
Ajung n faa unei pduri. Brazii nini par a fi de cristal. Dar, deodat, se dau
la o parte, dezvluindu-mi un lumini. Acolo, zpada aternut strlucea n
lumina dimineii i mbrca poienia ntr-o lumin fantastic.
M las purtat de fulgii care m duc ntr-un loc plin de splendoare, unde
vntul plnge alte note i vijelia i ine parte. Vreau s-i ascult, s le nv
simfonia. De acolo, vntul i vijelia mi in parte la drumul ce mai aveam s-l
urmez. Deodat un vrtecu ce domina albastrul i-a fcut apariia. Senvrte, m-nvrt i M-am trezit sub mirosul cozonacului care ateapt cu
nerbdare s fie gustat.
Ingerul pazitor
Dumnezeu umbl cu ngeraii ba prin stele, ba pe deasupra norilor i ntrun trziu se oprete. i reazim barba cea lung n toiagul su de aur,
ntinde degetul arttor al minii drepte i zice:
- Vedei ceva acolo jos?
- Da, Doamne. E pmntul, rspund ngeraii.
- Cine st n casele acelea de pe pmnt?
- Acolo stau oameni i copii.
- Ai rspuns bine. Acum vei cobor cu toii pe pmnt, vei colinda din
cas-n cas
dup copilai. Unde vei afla vreunul, v oprii i avei grij de el. Ai
priceput?
- Am priceput Doamne, rspund toi ngeraii.
i dup ce trec toi pe dinaintea Lui Dumnezeu de-I srut sfnta mn, i
ntind frumuel aripile lor albe i zbr! coboar pe pmnt. Numai ei vd ce
se-ntmpl n casele oamenilor.
Se apropie de o fereastr, o terg cu mnua ca s vad n cas i privesc,
pe rand, la copilai. Pe ngeri nu-i vede nimeni, nimeni de pe pmnt. Numai
ei vd totul .
De este n casa aceea un copil care s nu asculte de prini, s fie ru sau
certre, nici un ngera nu intr, ci pleac mai departe. De afl la vecini un
copil bun i asculttor un ngera se oprete i intr n cas. Ceilali pleac
pe la alti copii.
Ei, s auzii acum ct grij poart ngeraul de copilul bun.
Cnd se duce soarele la culcare, atunci i copilul face la fel. ngeraul nu-l
prsete. F-i rugciunea, copile!-l ndeamn el. i copilul i mpreun
minile , apoi se roag. Peste noapte, cnd copilul doarme, ngerul st cu
aripile ntinse la captul patului i vegheaz ca somnul lui s fie linitit fr
vise urte. Dimineaa cnd rsare soarele ngeraul i ntinde mna peste
faa copilului i-i optete: Drag copil, te scoal, te spal, f-i rugciunea
i te grbete, grdinia te ateapt. La grdini, ngeraul l nsoete pe
copilul cuminte , st pe scaun lng el i-l ajut s nvee lucruri bune, s-se
poarte frumos cu cei din jur optindu-i mereu: Joac-te frumos! Nu lovi pe
ceilali copii! Alearg mai ncet, ca s nu cazi i s te loveti!...
Pe drum spre cas, cnd copilul ntlnete un btrn neputincios, ngeraul l
ndrum: Ajut-l pe btrn s treac strada!. Copilul bun l ia de mn pe
btrn i-l trece strada. S fii sntos! S creti mare! S aib Dumnezeu
grij de tine!- i ureaz btrnul. i ngerul se bucur de fapta bun a
copilului pe care l pzete ne-ncetat.
Iat-l la marginea unei ape. Copilul se apropie de mal. Nu te apropia prea
tare. Ai putea s cazi n ap i s te neci. Ct ar plnge mama dup tine.
i optete ngerul, iar copilul bun ascult.
Ce- ar face ngerul dac nu ar asculta copilul sfatul lui? Ar plnge i iar ar
plnge, i-ar terge ochii cu dosul minii, ,i-ar deschide aripioarele i ar
zbura n cer la Dumnezeu spunndu-i copilaul meu nu ascult .
Dumnezeu se supr . Apoi nici eu n-am s-l ajut s creasc mare ,
frumos i sntos. Va rmne mic pn cnd va deveni asculttor.-i
rspunde dreptul Dumnezeu. i ngerul i caut alt copila bun pe care s-l
pzeasc mai departe . ngerii au grij peste tot de copii buni. i nsoesc, i
sftuiesc i i ocrotesc. Aa cresc ei mari, frumoi i sntoi. Acesta este
lucrul sfinilor ngeri.
Li se poate explica copiilor fr a intra n amnunte, pe msura puterii lor de
nelegere, c sfinii ngeri sunt fcui de Dumnezeu.
Ei sunt nevzui i triesc n cer, pe lng Tatl Ceresc. Acolo n cer , ngerii
nva numai ce e bine i frumos. Toi ngerii fac numai fapte bune. De aceea
i i iubete Dumnezeu mult de tot. Unii dintre ngeri sunt trimii de
Dumnezeu pe pmnt. Acetia zboar din cer i se aeaz lng copiii buni.
Ei i nva pe copii cum s se roage la Dumnezeu, cum s asculte de prini
i cum s se poarte n toate mprejurrile. Peste noapte, la captul fiecrui
copil bun st cte un ngera. El vegheaz ca acel copil s aib un somn
linitit cu vise curate i i le alung pe cele rele, de aceea ei se i numesc
ngeri pzitori.
NGERAUL
nger,ngeraul meu,
Ce mi te-a dat Dumnezeu,
Totdeauna fii cu mine
i m-nva s fac bine.
Eu sunt mic, tu f-m mare,
Eu sunt slab, tu f-m tare,
n tot locul m-nsoete
i de rele m pzete.
Doamne, ngeraii Ti,
Fie pzitorii mei.
Le conflit entre generations
Le conflit entre generations est normalement, nous devons savoir les deux
systems politique diffremment, et nous devons apprecier le faon dans le
generation passe a ete force de penser. Invitablement ces diffrences de
conception se retrouve dans de telles dcisions importantes conduisant
des malentendus et des conflits.
Il y a des gens qui considerent que ce chose il ny a pas quitable, les
jeunes ne sont pas daccord avec ca, ils considerent que quelque liberts
sont prises, comme par example les sorties jusque le tard heure. Aussi, le
dveloppement continue du monde laisse derrire ceux qui ne peuvent
s'adapter un nouveau style de vie, le dveloppement industriel et
technologique.
Mais la grande majorite des hommes apprecie ca,parce que les jeunes de
notre jour doivent etre aises de les bonnes conditions de vivre, dun
technologie avancee, la posibilite de dire toujours ses opinions. Mai je
considre qu'un tel conflit est bnfique pour permettre l'humanit
voluer en tant. L'adolescence, comme un stade de dveloppement,
reprsente une priode de tempte en termes la fois biologique et
psychologique.
Quant a moi jadere a cette dernier opinion, dans ma famille ce chose il
nexiste pas, parce que jete capable dentente ca.
CRACIUN
E seara de Craciun. Stau pe prispa casei si privesc cum un fulg de nea se
izbeste de pamantul rece ca un cristal. Vantul adie incet, incet dar totusi e
receoare nu-i este mila de noi? Oare vantului nu-i este frig niciodata?
Intrand in casa cu aceasta dilema, il vad pe bunicul incalzindu-si mainile la
soba care incalzeste casa cu focul cel rosiatic ce arde neincetat. Iau o
paturica si ma duc cu ea la bunicul. Il invelesc si ma asez in bratele sale,
apoi il intreb de ce vantului nu ii este frig niciodata.
-Stii tu, fata mea...eu stiu o poveste despre vant. In vremurile de demult,
cand nici oamenii nu existau, florile, pasarile, vantul, anotimpurile, se
intalneau si se sfatuiau, dar unde crezi? Acasa la un batranel care tot timpul
avea parul alb, care niciodata nu spunea NU si iubea pe oricine ii aparea in
cale, indiferent de era rau sau bun. Acest batranel se nascuse in ziua
Craciunului si cu totii i-au pus numele Mos Craciun.
-Bunicule, avea puteri magice?
-Daca asculti vei afla. Intr-o seara, pe un deal s-au intalnit toate micile
vietati despre care ti-am vorbit si fiecare a hotarat ce sa faca. Singurii care
au ramas fara slujba erau batranelul si vantul. Batranelul s-a gandit foarte
mult si i-a spus vantului ca el chiar daca nimeni nu-l vede, este de mare
folos. Va avea grija ca vara cand este cald sa aduca adieri blande, toamna sa
aduca ploaia si sa hoinareasca peste tot in lume. Mos Craciun trebuia sa aiba
VACANTA MARE
La inceputul vacantei m-am relaxat total, fara carti si caiete, fara ore de
culcare si de trezit dimineata, fara program.
Apoi mi-am pregatit petrecerea de ziua mea: invitatii si invitati, tort, muzica,
etc.
A urmat intalniri cu prieteni, plimbari prin parc si navigati pe net, biciclete,
messenger, iesiri la iarba verde, cofetarii, vizite la bunici.
Printre randuri rezolvat cateva probleme la mate si citit vreo doua, trei
carti.
E bine sa fii si harnic!!! Ce bine m-am distrat culegand rosii mari si coapte
pe care le-am macinat si am facut bulion. Ce frumos aratau sticlele asezate
pe rafturile din camara bunicii!!! (40l- mult nu ?!?)
Insa cea mai frumoasa perioada a vacantei au fost cele doua saptamani
petrecute pe malul Marii Adriatice, in Italia.
Drumul obositor si lung: am traversat doua tari, Ungaria si Austria; an trecut
peste Dunare prin mijlocul Budapestei; in apropierea Vienei am vazut morile
de vant care capteaza energia eoliana; am vazut peisajul muntos si parca
desenat din Austria.
In Italia, la destinatie a fost minunat: lume civilizata, strazi curate, verdeata,
plaja cu nisip fin, marea albastra-verzuie, soare, orasul vesel si luminat
seara, pizza si spaghetti, galeriile cu inghetata delicioasa, restaurante cu
muzica live si clowni, artisti ai strazi( mi-am facut chiar si un portret), parcul
zoo din apropierea statiunii si multe alte lucruri deosebite.
Am vizitat orasul cu strazile de apa, frumoasa Venetie: ne-am dus cu
vaporetul, am colindat magazinele de lux, am ascultat orchestrele cantand
muzica clasica si am hranit porumbeii in Piata San Marco.
Eh!!! Imi era dor de tara si vroiam sa inceapa scoala, dar acum as vrea sa
fiu acolo, pe plaja si sa inot in mare.
didnt have time to ask him why because I heard a noise behind me and
when I turned back at him he disapeared. I sad to me that this is a bad joke
so I went back home. To my surprise there was nobody there so I went
looking for them. When I got out of the yard I notised that there was a thick
mist on the streets. I thought I heard my grandmother calling me from the
end of the street but when I got there I sow nobody. I was allready
beginning to shake. Something is not right, I said to my self. Suddently a
shadow crossed the street behind my back but there was nothing there.
Something unusual was that the neighbours dog wasnt barking. The reason
was that he also desapeared but in front of his doghouse there was a lot of
blood. Suddently someone put his heand on my shoulder. I jumped and
looked behind me but there was nobody there. Instead I saw something
written on the wall :You will never escape. From the end of the street I
saw about twenty people comeing toard me. When I looked a little better I
sow that theyre faces where white with little cracks from witch blood was
comeing out. They looked dead but they were walking. From the other part
of the street another groop of walking dead were comeing. Despite theyre
weird apearence they had a lot of streinght. One of them took down an
electicity post with his heands. I jumped into my yard and I took out my
grandfathers gun and ammo. I started shooting but with no efect. Only
when I shot one in the head it fell. When I thought I didnt had a chance
about ten tanks, some jeeps and a lot of soldiers came rushing in and killed
all of them. After the fight was over I was toled that the people in this
village made an agreement with a demon so they whould have good crops
and grass for the animals, but instad the demon whould turn half of the
village into zombies once every 10 years and those zombies whould come
back to normal only when the other half of the village is dead. If I had only
stayed home
The Castle in the Sky
You might wonder why did I call this text The castle in the sky Well, the
reason is because I want to describe a Space Fortress, build to protect the
Earth against the dangers out there. This castle is not build out of rock but
out of titanium, for protection against solid objects, lead, for protection
against light radiation and other materials. To construct such a castle it
whould take a lot of space launches to bring the materials needed. It also
should have weapons against meteorites or comets, or maybe even alliens.
For this some nuclear misstles, lasers and hi-traction rockets, to bend the
trajectory of a meteor, whould equip the station. This is how I see this space
station :
Very large, with an intense traffic of sheeps between it and the rest of the
colonies in the solar system. At the first sign of danger the station goes into
red alert and the weapons are ready to fire. With its fleet of 10.000 fighters,
it is able to withstand any atack from other civilizations. It also has its own
satelites and other kind of probes. The energy for this colossal structure is
obtained from the fuzion of hidrogen atoms (just like the sun) or from the
Ne-am strans toti in jurul unui foc de tabara si spunem povestiri minunate.
Vantul bate lin si parca ne mangaie trupurile si sufletele. Iarba e uda de roua
si in aer se simte parfumul florilor rare de munte.
La acest capat de lume, doar luna mai lumineaza, iar brazii par personaje
din basm, noi fiind singura prezenta umana din acest loc fermecat.
O INTAMPLARE MAGICA
Gata cu iarna! Soarele incepe sa capete putere. Inca un pic si in curand va
reusi sa topeasca si ultimele petice de zapada.
Timizi incep sa-si scoata capsorul firavii ghiocei.
Pe crengile copacilor au aparut niste mici umflaturi care stau sa se sparga.
Parca asteapta o bagheta magica care sa fie scuturata asupra lor si la un
semn totul sa se trezeasca la viata : flori diafane sa umple pomii, zumzetul
albinelor, trilul pasarilor, pasii grei ai animalelor totul par sa joace intr-o hora
a fericirii
-Oh, Doamne, ce frumos este afara !
-Dar ce te incanta cel mai mult, copile ?
-Zilele luminoase si lungi.
-Dar mirosul florilor?
-Culorile lor, parfumul albastrelelor si al zambilelor, puritatea ghioceilor. Miar placea sa le strang pe toate intr-un buchet si sa i le ofer mamei in semn
de recunostinta pentru toata dragostea cu care ma inconjoara.
-Si ce ti-ai mai dori copile drag ?
-As vrea ca toti sa guste din frumusetea acestui inceput, sa fie mai buni ,mai
ingaduitori, mai fericiti.
-Si cum iti inchipui tu primavara ?
-Ca fiind cea mai tanara dintre fiicele batranului an, cu un par lung si negru
impodobit de o coroana din flori de mar, cu o rochie alba pe care sunt prinse
branduse aurii si magice viorele.
-Si ce dorinta ai vrea sa-ti implineasca ?
-Sa aduca inapoi cantecul pasarilor, caldura soarelui.
-Gata copile ai castigat !
-In fata ta primavara mareata isi face aparitia. Puritatea gandului tau si
dorinta nemasurata au invins.
MY LOST COMPUTER
This is a real story It was a beautiful day of spring, everything was back to
life again. I was coming home from the bookshop were I have spend all my
afternoon. I went into my room and I felt a little awkwardmy computer
was taking away from its place. I started to panic because I didnt know
what happened, my mother was at work, so was my father.I started to
panic. I called my mother on the phone but there was no answer. Finally she
got home and she explained how all the things happened. She was trying to
make a program for her usual skedule (orar) but she pressed by mistake a
few buttons and everything went wrong. The computer turned off. Trying to
make it right again she turned on the computer but it didnt work. She called
my father and they took the computer at computer service. I felt sorry
because I was getting use to that computer and I had to do a lot of internet
work for that week. The next day I was invited over a friends party and I
did have a lot of fun.We played cards and I almost forgot about my problem.
Later that week I went at the library to buy a novel that was requested at
school and I found a lot of interesting books to read, too. I think that a
computer is important in a teenagers life because it improves the
knowledge. Nowadays almost all the teenagers have computers in their
homes and they are starting to learn more to deal with them. In two weeks
my computer will be back were it belongs. Meanwhile I will try to read and
make some sports. Maybe this way the times passes by real fast.
Scolarul si munca
E ora sapte. Ceasul suna discret. Fabius deschide un ochi si il inchide
repede.
- Trezeste-te, se auzi un glas slab. Copilul nedumerit deschise ochii si se uita
uluit prin camera.
- Trezeste-te, somnorosule, ca trebuie sa mergi la scoala.
- Cine ma striga?
- Spalate, imbraca-te, inchina-te si fugi repede la masa, ca mama ta ti-a
pregatit micul dejun.
- Mai lasa-ma sa dorm.
- Nu este timp.
- Bine, dar ce castig?
- Daca ma asculti vei avea numai de castigat.
Copilul se ridica din pat si urma sfaturile date de vocea ciudata.
- Acum ia-ti ghiozdanul si pleaca la scoala. Vei avea o zi plina.
Dupa o zi intreaga in care a mers la scoala, si-a facut temele, s-a jucat, a
fost la lectiile de dans si la pregatirea la matematica, Fabius a ajuns in pat.
- Ridica-te si inchina-te, se auzi din nou vocea ciudata.
- Cine esti tu sa imi dai ordine?
- Eu sunt munca.
- Cine?
- Munca istetule. Daca ma vei asculta vei primi si rasplata. Dupa fapta si
rasplata, vorba proverbului.
- Daca ma incred in tine voi castiga ceva?
- Bineinteles, numai cel care munceste primeste recompensa dorita.
- Ce fel de recompense?
- Daca muncesti vei primi bani, cu care vei face ce vei pofti. Dar ia seama sa
nu-i risipesti fara folos.
- Dar sunt oameni care nu muncesc si au bani.
- Acei oameni care au primit bani fara munca, nu au parte de ei.
- Bine, te voi asculta, noapte buna!
- Buna sa-ti fie si inima si gandul.
Viata risipita
Vntul sufla uor frunzele vetejite de venirea toamnei. Pe aleea unui parc
puteai observa o fat ce atepta cu nerbdare ntlnirea cu prietenii ei. Avea
un sentiment ciudat de data aceasta. tia c va urma s se ntmple ceva,
dar oare ce? Simea cum ceva n stomacul ei i spunea s plece. Dar nu a
facut-o. Fie ce-o fi! se gndi ea. Timpul se scurgea ncet, iar cu fiecare
minut trecut apreau i prietenii ei. Apru i o persoan nou, un el mai
exact. Se simea atras de acest el dar n acelai timp, simurile i spuneau
s stea deoparte. Curiozitatea a facut-o s se apropie i au nceput s
vorbeasc cte n lun i n stele, vrute i nevrute. S-au mai ntlnit de
multe ori de atunci.
A trecut i iarna i primvara. Totul prea s fie perfect. Au mers mpreun
la nenumrate petreceri. Bineneles alcool i igri la tot pasul. Dar de data
aceasta s-a mai adugat ceva: jointurile. La insistenele lui a ncercat i ea
unul. I-a placut. i aa nc unul. i placea starea euforic n care te puteai
cufunda. Lumea prea mai frumoas, viaa mai dulce, se simtea relaxat,
fr nicio problem. Rdea i se distra tot mai bine alturi de prietenul ei.
Apoi starea de bine a nceput s paleasc. Lumea devenea tot mai sumbr.
La adierea vntului frunzele parc scoateau un zgomot sfietor, iar agitaia
din jur o fcea s simt durere pn n cele mai mici oase. O durere
infernal de cap o cuprinse. Mai vroia nca odat s simt acea plcere. Dar
jointurile se terminaser. Iniial se resemn, dar au venit alte si alte
petreceri. i aa a continuat.
Din dorina de a simi aceasta placere continuu ea a cutat persoane de la
care s-i procure nc o doz i bineneles c nu a durat mult pn a gsit.
Se simtea mplinit pn cnd a nceput sa nu mai simt nimic aa c a
mrit doza i chiar a experimentat cu lucruri noi. Oh da, acum simea
aceeai plcere ca nainte, acelai extaz dup care tnjea att de mult. Zi de
zi trecea, dozele creteau, nevoia de bani era tot mai avida, iar datoriile erau
peste tot. Dorina acuta a doze o nnebunea tot mai tare, iar corpul ei se
ofilea ncetul cu ncetul. Din ochii ce nainte rdeau acum puteai vedea doar
cum curge ntuneric. Zmbetul i aprea din ce n ce mai rar pe buze. Strile
euforice i lipsa de somn au facut sa apar pe chipul ei blnd de alt dat
doar cearcane adnci i obraji plni. n curnd i prietenul ei o prsi
pentru o alta i astfel a ajuns s-i mreasc doza considerabil. Asta
deschise ultimul capitol din viaa ei...
Era noapte firguroas de decembrie. nghi a nenumrata pastil de ecstasy.
Scria apsnd uor fiecare tast a tastaturii. i nchise ochii i i aduse
aminte de ceva pe care acum l pierduse pentru totdeauna n adncul
sufletului ei nghetat. O lacrim cristalin luneca uor parcurgnd obrajii fini
ai feei. Simea cum totul n jurul ei se prbuete. Nimic nu mai era cum a
fost. n mintea ei vedea cum acvariul din camera ei se crap puin cte puin
pn cnd se sprsese de tot... Apa curgea pe parchetul mbcsit de vreme.
Vroia s se ridice s-i salveze petii la care inea atat de mult dar o for o
inea lipit de scaun si o obliga s scrie. Dar parc i tastele le apsa tot mai
greu i mai greu. Simea cum aerul din jur se rarefiaz pe timp ce trece. Un
fior rece i trecuse pe irea spinrii. O alt lacrim i facu loc pe obrazul
DESCRIERE DE PRIMAVARA
Este din nou primavara.Natura se spala pe ochi somnoroasa fiindca tocmai
s-a trezit din somnul anotimpurilor reci. Odata cu ea au venit si pasarelele
care ne incanta cu recitalurile lor.
Primavara , asezata in fata oglinzii , se da cu putina pudra pe fetisoara ei si
parca deodata s-au auzit niste susoteli.Stiti cine erau? Copacii , imbracati in
haine de sarbatoare , prinsesera viata ,iar acum stateau la taifas.
Aceasta si-a aranjat deja rochia de matase si dupa ce a inchis ultimul
centimetru de fermoar , florile au inceput sa-si deschida petalele , sa
parfumeze aerul si sa zambeasca cerului albastru-cristalin.Ea nu a uitat sa-si
contureze putin ochii si iarba a prins deja culoare .Dupa ce si-a pieptanat
parul , si-a pus pe cap un voal alb prin care a anuntat izvoarele ,ca pot
incepe sa murmure povestile adunate in timpul iernii.
Eu bucurandu-ma de toate aceste minuni ale naturii , m-am intrebat de ce
oare nu este intotdeauna primavara ?Atunci natura e plina de viata si intrece
pe oricine si orice la frumusete.Oare este trecatoare aceasta frumusete ?
Dar de ce ar fi asa? Soarele are cele mai puternice raze vara,tabloul auriu
amestecat cu putina cafea este toamna ,iar paradisul alb este doar iarna.
Natura nu are o frumusete trecatoare ,are doar haine pe care le imbraca si
cu ajutorul carora se schimba total.Acum cateva zile livada era acoperita cu
o patura alba de nea care s-a asternut peste frunzele cazute toamna trecuta
ce nici nu se mai vad.In urma cu cateva saptamani ,puteam observa de la
fereastra dansul balerinelor cu rochite in mii de forme sau minusculele
furnicute ,ce erau de fapt copii distrandu-se la sanius.
Si iata ca am ajuns astfel , la concluzia ca toate anotimpurile sunt
frumoase ,dar parca primavara ocupa un loc special in sufletul meu.Eu cred
ca nimic nu este mai frumos decat un peisaj de primavara , in care toate
elementele descrise se afla intr-o conexiune si armonie perfecta , asemenea
unor reguli luate din tipare.
Muguri si aripi
Natura si-a dat jos mantia alba si rece. Ziua este la inceput de drum.
Noaptea paraseste cerul ca o printesa ce se furiseaza de la un bal cu
speranta ca nimeni nu o sa-i observe lipsa. Soarele urca incet scarile cerului
cu pasi de diamant. Razele, ca niste dungi rosii lumineaza pamantul,
facandu-l sa para un glob aurit. Cupolele de vise impletite cu mireasma
cruda de liliac se inalta spre vazduhul senin.
E primavara! Vantul rece si crud este alungat de o raza palpaitoare de
pasiune. Pasarile in culori de curcubeu admira sufletul vesel de pom si florile
de cristal. Libelulele cu aripi azurii zboara in aerul parfumat, provocat de
florile tainice.
Impletiri dulci de glasuri cutreiera padurea. Lacul straveziu este luminat de o
dunga inflacarata ce a poposit in acea clipa pe pamant.
Acesta este spatiul copilariei mele! Vise ce se pot realiza doar in imaginatia
mea, ploi de foc ce cad pe pamantul unde numai fictiunea exista si ce-i mai
-Bine, tu ?
- Cu banii stau cam prost, n rest bine.
Auzind asta, Andrei i-a dat o sum mare de bani pe care o strnsese foarte
greu, iar Mihai i-a mulumit pentru efortul depus. Peste o lun, el a ajuns la
un orfelinat de unde a fost nfiat de o familie bogat, iar acum suntem din
nou colegi.
Cel mai mult m-a impresionat faptul c Mihai i-a dat suma de bani pe care o
strnsese pentru a-i lua o bicicleta.
nvtura pe care am tras-o, este ca atunci cnd i se cere ajutorul si poi
s ajuti, nu trebuie s refuzi.
M bucur c Mihai a revenit printre noi!
Sosirea primaverii
A sosit primavera. Pasarelele au inceput sa vina in tarisoara Romaneasca.
Floricelele sunt pline de gaze si anume de albinute si de fluturasi. Ursuletul a
iesit din barlog, pasarelele isi repara cuibuletele care au star singurele timp
de sapte luni. Omul incepe sa are pamintul sa semene porumb, pemeni verzi
si pemeni galbeni dar si zarzavaturi. Pomi incep sa inmugureasca si sa
infloreasca. Mai tarziu incep sa se cunoasca roadele, si asa mititele cum sunt
copilasi le mananca. Pastele soseste cu ousoare rosii dar si cu iepurasul care
aduce cadouri.
Primavara este un anotimp frumos.
Magia padurii in plina toamna
Este o dupa-amiaza dezmierdata de vantul plapand de toamna. Ma plimb
domol pe poteca impodobita de frunzele si nucile imbracate in camasi
zdrentuite din care curge mustul amar. Stratul gros al frunzelor galbenmaronii a reusit sa margineasca cararea. Padurea trista, aproape moarta,
fiindca a ignorat verdele, este acum pustie. Singurii amici care i-au mai
ramas sunt vantul si frigul.
Intru in padure si vad uimita cum pare totul o magie a locurilor tainice, a
locurilor ce ar putea insemna o minunatie pentru multi dintre noi. Farmecul
toamnei a schimbat totul in ceva nevazut, trecand de foarte frumos si
ajungand la expresia ceva ce n-a mai vazut pamantul. Nu a uitat de raul
ce inca si-a mai pastrat limpezimea, covorul ce se intinde la nesfarsit al
multicolorelor frunze si desigur de ceea ce o acopera, cerul, patat cu fum
amestecat ce-a devenit gri.
Copacii sunt tristi fiindca le-au pierit multi frati, maroniul inchis fiind
culoarea lor de baza. Fiecare lucru are o taina a sa ,una mai speciala ca alta,
dar a potecii, sfarsitul potecii nu cred ca a fost gasit.
Poate nimic nu ar fi fost la fel fara strigatul cerbului infrigurat de batranul
vant ce se crede domnitorul tuturor. Soarele palid printre ramurile nemiscate
rile calde. Copii ncep anul colar, iar cei mai mici merg la grdini.Pe
pmnt se formeaz un covora de frunze galbene-rugini.Oamenii ncep si strng recoltele:culesul porumbului, culesul viilor i al legumelor.
Gospodinele pregtesc zarzavaturile ,iar din fructe compoturi i dulcea.Tot
toamna se seamn grul,ovzul,orezul i se pregtete pmntul pentru
semnturile de primvar.
Animalele i caut culcuuri i i adun hran pentru iarn.
Ce frumoas i bogat este toamna!
Ajunul Craciunului
Este Ajunul Craciunului. Afara a nins iar totul este imbracat intr-o mantie
argintie. Geamurile caselor sunt decorate cu flori de gheata, iar pe hornuri
curg nori de fum .
Impreuna cu familia ne pregatim de Craciun, impodobind bradul, iar mama
pregateste sarmale si cozonaci. Dupa ce am impodobit bradul, am iesit
impreuna cu prietenii la sanius. Acolo ne-am tras cu sania, ne-am batut cu
bulgari si am facut ingerasi in zapada. Pe inserat ne-am intors la casele
noastre, obositi si flamanzi. Strazile erau pline de lumini iar din indepartare
se auzeau clinchete de zurgalai. Ajunsi acasa la caldura sobei, le-am povestit
parintilor cum am petrecut la sanius. Fiind vremea colindelor, am plecat cu
prieteni cu care am fost la sanius sa colindam pe la casele oamenilor sa
vestim Nasterea Domnului. Ne-am intors cu bratele incarcate de nuci, mere,
si cozonaci.
PRIMA ZI DE SCOALA
E prima zi de coal. Azi am pit cu emoie i curiozitate n cldirea n care
mi voi petrece urmtorii ani de coal.
Mi-am amintit cu nostalgie, de parc era ieri c acum patru ani, la fel ca i
azi , peam pragul altei coli. Eram in clasa a V-a . O lsam n urm pe
doamna nvtoare pe care o cunoteam bine, o iubeam foarte mult i
ncepeam o nou etap n viaa mea, alturi de profesori necunoscui pentru
mine. Urma s cunoatem preteniile fiecruia.
Ce repede trece timpul ! Acum, n primele zile de proaspt licean fac fr
s vreau o analogie ntre ce simeam atunci, i ce simt acum. Constat cu un
oarecare regret c m-am maturizat mult. mi place copilria.
Gndul mi zboar din nou la primele zile din viaa mea n gimnaziu. Aveam
or de geografie. n ziua precedent m-am pregtit foarte bine. Voiam s
rspund i s fac o impresie bun. Cnd a intrat in clas domnul profesor de
geografie, un om foarte impozant, i cu un aer misterios, nici prin gnd nu
mi-a trecut care vor fi roadele strdaniei mele. Voiam mult s rspund, dar
spre ghinionul meu, colega din faa mea a fost convocat la lecie. Am fost
tentat s-i optesc, dar m-am oprit la timp amintindu-mi c domnul
profesor ne-a atras atenia asupra acestei probleme ntr-o or anterioar.
ns colega mea de banc n-a inut seama de acest lucru i a optit.
Cuvintele rostite de ea nu s-au oprit doar la destinaie ci au ajuns i la
urechile profesorului care, se pare, era hotrt s nu ierte nimic n ziua
MAMA
MAMA - cuvant atat de frumos, de firesc, de simplu; cuvant care imbraca in
el greutatea unei iubiri infinite asemeni universului...
Rostit cu putere sau in soapta MAMA- purtatoare de viata, frumusete si
adevar, o fiinta neasemuita este zbuciumul, lumina si puritatea in care vine
pe lume puiul de OM, rasplatind-o cu viata lui, cu strigatul dintai al
triumfului vietii, cu treptele tulburatoare ale cresterii si implinirii sale.
MAMA - o gasesti acolo unde un copil plange, un ram se indoaie, o pasare
invata sa zboare sau unde un vant mai ridica o cruce, unde un cantec mai
alina o rana...
MAMA ESTE FRUMOASA! Pentru ca frumusetea ei vine din stralucirea
sufletului, asemeni razelor de soare blande si calde invaluite in lumina
multicolora a florilor de primavara...
MAMA ESTE PUTERNICA! Puterea ei vine din taria raului ce strabate muntii,
dealurile, campiile, ce trece peste orice obstacol pentru a-si gasi implinirea
in mare...
MAMA ESTE BUNA! Bunatatea sufletului ei vine din cartile de povesti cu zane
care-ti indeplineau orice dorinta...
MAMA ESTE INTELEAPTA! Intelepciunea ei vine din seva aspra a istoriei
lumii...
MAMA ESTE O ARTA! Ea se desprinde din culorile pastelate ale pictorilor, din
partiturile calde ale muzicienilor, din paginile pline de sudoare ale scriitorilor,
din rimele duioase ale poetilor si din capodoperele graitoare ale sculptorilor...
MAMA NU ARE VARSTA! Incepe dintr-un punct si se termina intr-o infinitate,
incepe din nimic si se termina in eternitate...
OM SAU ZEITATE- MAMA ramane de-a pururi temelia de la care se
construieste, picatura ce-ti astampara setea, stalpul de sprijin cand te
prabuseste un cutremur sau o furtuna ...MAMA RAMANE DE-A PURURI A
TA!
Primavara
A sosit primvara.Anotimpul asteptat de toti copii cu multa nerabdare a sosit
san e bucure privirile prin frumusetile pe care ni le ofera.Primii ghiocei si-au
scos capul de sub plapumioara calduroasa a ierii care parca dorea sa nu mai
plece de la noi.
Cea mai iubita luna a anului care reeschide sezonul primaverii este
Martie,care a venit si anul acesta plin de frumuseti, dragoste, armonie in
suflete si parfum de flori.Cu aceasta luna si-a facut simtita prezenta zi ziua
mamei care este cea mai speciala zi.
Afara sa aud glasuri de copii care se joaca si se bucura de frumusetea naturii
care ne incanta prin pafrum ei axtraordinar.Lalele au inflorit iar gradina
bunicii e plina de culoare si parfum.Cea mai frumoasa lalea din gradina
bunicii sunt eu asa imi spune ea mereu cand ma duc sa imi iau lalele sa le
pun in vaza.Printre miile de culori ale lalelor mai pot admira si frumusetea
zambilelor care in combinatie cu caldura buniici mele imi umple sufletul de
bucurie.
Si-au facut simtita pezenta si vrabiutele si celalate pasarele ne incanta
plimbarile in natura prin glasul lor melodios si jocul lor care ne fura
privirile.Fluturii ne atrag in jocul lor si incep sa alergam dupa ei radandu-ne
zambetul pe buze si facandu-ne sa ne gandim departe purtandu-ne pe
aripile visurilor de primavara.
Cel mai placut moment al primaverii este ploaia de primavara care ne
imbina sa iesim si sa ne jucam atunci cand ea isi revarsa cristalele peste
florile care isi scalda petalele in curcubelul de culori care parca se revarsa
dintr-o floare dulce a primaverii.Este cel mai minunat moment al primaverii
sa vezi copacii infloriti si te plimbi prin livada plina de zamzaitul albiinelor
care au iesit din casutele lor de ceara si au inceput sa isi aduce polen pentru
iarna urmatoare.
Dar sa nu uitam de micul univers unde se pare ca se munceste cel mai
mult.Harnicutele,furnicile,si-au inceput si ele lucru si ce minunat e sa stai si
sa le privesti cum muncesc si te stand asa sa simti briza dulce de primavara
Venirea primaverii
Stau in casa e iarna si astept cu nerabdare ca vine primavara,sa nu imi mai
inghete nasucul mic pe geam ,sa nu mai stau in fata focului pentru a vedea
sclipirea dulce a primaverii.Sa ies sa absorb mirosul dulcee al florilor,sa
ascult ciripitul dulce al pasarelelor si sa ma joc alergand in gradina bunicii
dupa fluturasi si sa ma ghidez dupa zumzaitul zgomotos al albinelor.
Azi e prima zi din Martie si o briza dulce imi insenineaza chipul sugerandu-mi
parca ca primavara se apropie.Si pentru ca e putin mai cald afara m-am
gandit ca ar fi minunat sa fac o plimbare pana la bunica ca nu am vazut-o de
mult timp si apropindu-ma de ea incerc sa ii soptesc ceva la ureche cum fac
mereu si ii spun in soapta ca a venit primavara si ca plec sa o admir acolo
unde stie ea ca imi place.
In spatele casei bunici se afla padurea prin care au indraznit sa patrunda
cateva raze aurii. Firicelele de iarba au inceput sa se zareasca pe langa
ghioceii abia iesiti la lumina de sub pamantul negru si umed cu delicatii
mica care printre restru pare o pata de culoare. Primii care si-au scos sfiosi
capul prin stratul de zapada au fost ghioceii, vestitorii primaverii. Pomii s-au
imbracat in haine de sarbatoare prinsesera viata ,iar acum stateau la taifas.
Crengile sunt pline de flori din care, la vara, vor creste fructe pe care taranii
le vor culege voiosi. Florile au inceput sa-si deschida petalele , sa parfumeze
aerul si sa zambeasca cerului albastru-cristalin.
Eu bucurandu-ma de toate aceste minuni ale naturii , m-am intrebat de ce
oare nu este intotdeauna primavara?si stand pe prispa case bunicilor am
auzit o vocea care imi parca imi soptea ceva:
-Nu se poate,dragul meu copil ca tot timpul sa fie primavara,ia spus o fiinta
firava roza si cu un par balai si cu un suras in privire minunat.
Copilul ramand tacut si uimit asculta in tacere ce ii spunea acea fiinta suava
si abia indrazni sa ii adreseze un cuvant in soapta de frica sa nu dispara din
fata lui.
-Dar dumneata de unde ai venit si cine esti?
-Eu draga mea am venit in ajutorul tau sa iti explic cursul firesc al lucrurilor
si sunt zana anotimp.
-Si vreau sa stiu de ce nu poate fi mereu primvara pana cand ma plictisesc
de ea?
-As dori sa iti indeplinesc dorinta dar nu se poate pentru ca toate in lumea
asta au un curs firesc al lor care nu pot fi schimbate.De aceea acum este
noapte si nu este zi pentru ca daca ar fi tot timpul zi oameni nu ar stii sa se
mai odihneasca si ar munci pana la extenuare si astfel viata ar disparea
treptat.Asa si anotimpurile trebuie sa isi aiba cursul firesc al lor,pentru ca
daca ar venii vara inaintea primaveri aceasta nu ar mai avea ce sa aduca la
viata.Primavara este un simbol al unui nou inceput,fiind o granita intre
vremea rece si intuncoasa si vremea buna si plina de fericire.
Eu sunt zana anotimpurilor dar acum sunt zana primavara deoarece iau
frumusetea fiecarui anotimp,vezi parul meu este balai ca soarele care
straluceste dimineata cand iti lumineaza fata,rochia mea este multicoloara
ca florile ce ma reprezinta si pe care tu le oferi cadou mamei tale de ziua
ei,botinele mele sunt verzi ca primele firisoare de iarba care rasar atunci
cand cu suflarea mea indepartez toata mantaua alba ce imi acopera tinutul.
-Acum inteleg de ce toate lucrurile trebuie sa se intample de la sine si nu sa
se schimbe in functie de dorinta tuturor.
-Stii draga mea copila natura nu are o frumusete trecatoare ,are doar haine
pe care le imbraca si cu ajutorul carora se schimba total.Daca acum cateva
zile livada era acoperita cu o patura alba de nea care s-a asternut peste
frunzele cazute toamna trecuta ce nici nu se mai vad acum acea priveliste
este colorata in mii de culori si mii de parfumuri.
-Am ajuns la concluzia ca ca toate anotimpurile sunt frumoase ,dar parca
primavara ocupa un loc special in sufletul meu.Eu cred ca nimic nu este mai
frumos decat un peisaj de primavara , in care toate elementele descrise se
afla intr-o conexiune si armonie perfecta , asemenea unor reguli luate din
tipare.
-Asa este draga mea exact ca pivirea ta senina si inocenta care lumineaza
viata mamaei tale cand te vede,ca zambetul tau care aduce fericire tuturor
ce il priveste esti o comoara pentru cei care te iubesc.
-Va multumesc frumos ca m-ati ajutat sa inteleg toate aceste lucruri.
Zana primavara a disparut in tacere asa cum a venit iar copila a ramas
ganditoare la cele explicate de Zana.
vietile pdurii
natura i are rosturile ei
adie un vnt potolit
cerul se dogorete
soarele - o pulbere fin de aur
lanurile au culoarea aurie
razele fierbini coc grnele
spice de aur
livezi mbelugate
pajiti odihnitoare
se secer, se treier, se culeg ciree, viine, piersici i caise
soarele i trimite cu drnicie razele
florile te ntmpin cu parfumul lor
soarele trimite copiii la munte sau la mare
aurul holdelor
sgeile de foc ale soarelui
cldura nbuitoare
soarele arde ca un cuptor
soarele i scutur praful de aur n aer
a acoperit cu aur greu spicele de gru i secar
a cosit iarba gras din lunc
florile de cmp s-au culcat n cpiele de fn parfumat
aburi argintii de rou
ntindere de aur
cmpie aurie
flori albastre de cicoare , mai curate ca albastrul cerului
valurile de gru
se nal cntecul greierilor
pine proaspt
vzduhul inundat de lumina ce izvorte de pretutindeni, din nlimi
argintul jucu al soarelui
secerile vjiau n holde
vzduhul a ncremenit deasupra lumii
mireasma grului copt
se vede satul ca ntr-o cea subire
licresc stele mici ca nite inte de argint
O cltorie
O cltorie este ntotdeauna ceva deosebit i de fiecare dat altfel.
Peripeiile sunt cele cu rol de a destinde atmosfera, de a oferi o not de
minunat fiecrei aciuni nfptuite.
Era o zi minunat de var n care totul decurgea conform planurilor mele.
Seara, am plecat n cltorie spre necunoscut, spre o lume cu totul nou.
Parcurgeam distana foarte rapid, iar ceilali rmneau n urma mea
strigndu-m i implorndu-m s i atept, dar eu treceam fr s-i ascult,
fr s-mi pese de vocile care se auzeau de peste tot. Dup un timp am
Am nchis ochii pentru cteva secunde,atunci, soarele s-a oprit n loc, iar
micile mrgritare din ochii mei s-au transformat n iroaie ce preau a fi
nesfrite.
Parc o pan din aripa unui nger mi-a ters i mi-a pus capt lacrimilor ntro clip. Abia atunci soarele a repornit pe calea sa de nesfrit, iar eu am
fcut din apus un moment sfnt al zilei.
Mama
Mama este fiinta cea mai draga de pe pamant. Pentru mine ea este
dragoste, bucurie, bunatate, povata si exemplu. O privesc cu drag. Chipul ei
blajin, luminos ca soarele de pe cer, imi da un sentiment de liniste. Privirea
sa blanda imi alina durerile, facandu-ma sa uit de toate necazurile. Glasul
sau duios bucura pe toata lumea. Ea este o fiinta buna si sufletista care
ajuta pe oricine. Oricat ar fi de lungi poveshtile pe care i le spun, ea ma
sculta rabdatoare pana la capat si apoi isi spune parerea. Eu o ascult si sunt
fericita ca am cu cine discuta. Orice i-as spune, ea ma intelege.Imi da tot
timpul sfaturi bune, care sau dovedit a fi folositoare. Pentru tot ce face, eu o
iubesc si simt ca sunt o fata norocasa pentru ca am o mama atat de buna.
Stiu ca ea ma iubeste foarte mult, si de aceea am sa fac tot posibilul sa nu o
supar niciodata.
A person Ill never forget
Our friendship started two years ago. We both were at school. My books fell
on the floor and she gave them to me. She acted as she was my sister. Her
name is Rafaella.
Her appearance was frightening because she wasand she is small , thin,
long brown haired, blacked eyed.
Shes very devoted and I think is the most important quality that a friend
should have. Shes very kind and also hardworking. She likes walking in the
park by rollers skating, swimming and singing. We are together everywhere,
every time, so I consider her one of my best friends.
I hope shell be my friend forever and Im glad to have such a friend.
Premiul intai
Imi amintesc cu bucurie fiecare moment frumos trait vreodata. Dintre mii si
mii de trairi cae mai emotionanta a fost momentul cand am luat in clasa a-Va premiul intai. Nu speram la acest premiu deoarece mi-a fost destul de
greu sa ma acomodez cu toti profesorii, dar cu multa munca am reusit.
Dupa un an plin de peripetii in care am trait tot felul de sentimente: fericire
cand luam note bune si totul iesea bine, dar si tristete cand notele erau mai
mici, in sfarsit a venit ziua mult asteptata. Aceasta clipa imi va rasplati toate
sacrificiile facute pentru a avea note bune.
Era o zi placuta de vara, natura si soarele arzator imi zambeau... eram atat
A fost ultima ei calatorie... pana la anul cand va renaste, mai tanara, mai
frageda, mai plina de viata.
Calatoria unui fulg de nea
Traia odata, in inaltul cerului, pe un nor cenusiu, o familie fericita: familia
fulgilor de nea. Traiau in pace si armonie, batranii erau respectati, nu existau
certuri, copiii isi ascultau parintii si le respectau sfatul de a nu se apropia de
marginea norului deoarece acolo era tinutul Crivatului nemilos, un vrajitor
rau care avea putere asupre vantului si ghetii. Tinutul sau era inghetat, fara
culoare, fara fericire si fara iubire.
Cel mai mic si cel mai neastamparat fulg din familie vrand sa descopere ce
se ascunde in tinutul inghetat al Crivatului traverseaza campii pline de flori
urca pe munti si trece prin codrii intunecati si ajunge la marginea norului,
aici vrajitorul cel rau il ia pe sus, il spulbera si il arunca spre pamant.
Dupa o cadere indelungata, fulgul ratacit ajunge pe pervazul ferestrei unei
case, se uita inauntru si vede o fiinta dragalasa cu zambetul pe buze, cu
parul balai si galben ca aurul... era o fetita. Fulgul bate in geam, fetita se
apropie si il pofteste inauntru; acesta ii povesteste ce s-a intamplat si o
roaga sa il ajute. Fetita ii promite ca il va ajuta, se da inapoi cativa pasi, isi
invarte mainile in jurul ei si imediat este acoperita de mii de stelute
multicolore si apoi o lumina alba il orbeste pe fulg; cand se termina acesta
zareste frumoasa zana imbracata in alb.
Magica fiinta isi cheama sania trasa de reni si porneste impreuna cu fulgul
spre nori.
Apropiandu-se de norul din care a cazut fulgul sania zanei este atacata de
Crivat care incearca sa ii inghete. Zana ridica bagheta fermecata si il
goneste pe maleficul vrajitor ce sufla nebuneste. Zana si cu fulgul de nea
intra in nor insa nu mia gaseste pe nimeni fiindca familia lui gonita de Crivat
plecase in marea calatorie a iernii.
Fulgul, trist, nu doreste sa ramana singur si alege sa ramana cu zana care ii
va fi prietena pentru totdeauna.
Pe drumul de intoarcere, fulgul aude glasuri cunoscute: erau fratii sai care il
vazusera si il strigasera. Fulgul se imbratiseaza cu familia, cu bucurie ii
multumesc zanei si cad pe pamantul inghetat. Zana le promite o iarna lunga
fara dusmanul lor de moarte Crivatul.
Fetita cand s-a trezit de dimineata si cand s-a uitat pe geam a vazut cum
ningea cu fulgi mari si pufosi.
Ce bucurie!!! A inceput iarna !!!!!!
Zi de iarna
Totul a inceput cu un fulg de nea razlet care mi-a picat pe varful nasului.
Apoi un vant usor a inceput sa rascoleasca si ultimele frunze uscate lasate in
urma de Toamna. N-a durat mult si s-a pornit o ninsoare naprasnica insotita
de un ger teribil. Totul parea fantastic din locul in care eram eu. In fata
ochilor mei se intindea un peisaj grozav scos parca dintr-o carte de basme.
In timpul viscolului imi parea ca o vad in departare pe misterioasa Craiasa a
Zapezilor jucandu-se cu cativa fulgi razleti de nea. Mi-am dat seama ca totul
era doar un produs al imaginatiei mele, mai tarziu cand in loc de craiasa a
aparut un copac albit de zapada. Era golit de frunze si parea batran si totusi
parea un copacel firav in calea furiei vantului.
Totul a inceput sa mi se para trist in jur. Nimeni nu iesise afara. Nici macar
copiii care poate ca ar fi vrut sa se joace cu saniile. Nimeni nu era in parc.
Locul in care ma aflam parea pustiu si fara de viata. Nici scumpul tablou al
naturii pe care il vedeam nu-mi mai parea atat de frumos. Ceva tainic ii
lipsea, dar nu putea intelege atunci ce anume.
Apoi viscolul s-a linistit. Norii nu se mai uitau cu priviri incruntate la oameni.
Soarele s-a ivit si el din locul unde s-a ascuns. In urma n-a mai ramas decat
un imens desert de zapada. Asa am crezut pana am inceput sa observ ca din
case incep sa iasa mai intai cu sfiala apoi, din ce in ce mai indrazneti palcuri,
palcuri de copii. Venisera sa se joace cu saniile si sa schimbe pustiul alb cu
rasetele lor pline de culori de veselie.
Atunci mi s-a parut ca viata a revenit in acel loc si ca in toiul iernii a fost
creata o noua Primavara.
Imparatia Cuvintelor
Intr-o zi, anume nu se stie, o fetita pe nume Maria se gandi sa srie un basm,
iar pentru asta o chema pentru inceput pe semeata si zambitoarea formula
de inceput a tuturor basmelor, care se cheama: A fost odata
Apoi de peste tari indepartate, fu trezita, lucru care-I facu placere, din
somnu-I dulce de un veac, o zana din povestile de demult, o zana tainica si
cunoscuta in acelasi timp. Ea se numea Imaginatia. ea este o zana cum nici
in povesti nu se poate gasi mai frumoasa sau mai inteleapta. Ea pe panze de
zefir, tese cu fire de margaritare, tese lungi fuioare de cuvinte, transformate
in imagini invizibile pentru ceilalti oameni si care se perindau prin fata
ochilor Mariei. Astfel ea a ajuns pe culmi asa de inalte, incat vedea intr-o
parte soarele si-n cealalta luna. Imaginatia I-a aratat si o raza de soare. O
raza pe care ea o iubea foarte mult pentru ca intotdeauna era prima si
ultima, apusul si rasaritul. Era o raza palida aproape fara valoare careia
Maria nu-I acorda-se pana atunci prea multa atentie, pentru ca era lipsita de
stralucirea celorlalte raze. Mai vazu in calatoria care dura doar o clipa
taramurile pe care locuieste zana Imaginatia, si decoperi ca desi toate
lucrurile erau in aparente la fel ca in realitate, aveau totusi ceva schimbat,
ceva care pe Maria o atragea. Toate firele de iarba erau cuvintele, tufele
erau poeziile, iar florile lor erau vesnice, la fel ca frumusetea poeziilor.
Arbustii reprezentau basmele, iar copacii inalti erau romanele. Toate aceste
lucruri o facura pe Maria sa-si dea seama ca se afla intr-o imparatie a
cuvantului, in care pentru fiecare cuvant era o frunza cat de mica, dar care
pentru copac inseamna inca o speranta la viata. Atunci fetita si-a dat seama
ca aceia nu erau copaci obisnuiti, ci erau copaci care nu reprezentau numai
lucrarile adunate din toata lumea,ci in spatele tuturor acestor lucruri se
Prietenie
Un gand Un vis... O dorinta Tristete Bucurie Fiecare dintre noi le
simte, le traieste si doreste, la un moment dat, sa le impartaseasca. Vrem
sa iubim, sa fim iubiti. Si totusi, parca exista ceva mai profund, ceva mai
trainic, ceva ce ne da cu adevarat putere, ceva ce nu ne lasa sa ne
descurajam, ceva ce ne da, pana la urma, aripi sa visam din nou. Sa fie
acest lucru prietenia? Pentru fiecare dintre noi, prietenia inseamna ceva,
fiecare ii da valente diferite. Si totusi, pentru cei mai multi, prietenia
inseamna, de cele mai multe ori, TOTUL. Prietenia? Un cuvant ce greu poate
fi explicat in cuvinte. Prietenia exprimarea sincera si fara rezerve a
gandurilor si simturilor tale in fata unei alte fapturi omenesti, sinceritate
totala si dezinteresata in viata launtrica cea mai intima, ca o incercare de
retraire in profunda simpatie a unei alte fiinte omenesti. Prietenia face sa
Cosmosul meu
Un gand frumos imi strabate sufletul, in timp ce ma uit la un feeric apus de
soare cocotata pe un varf de munte. Sunt ata de sus incat trupul meu si
cerul se imbina, iar lumina calda a razelor de soare ma invaluie in iubire.
Plutesc... zbor asemeni unor fluturi gingasi si suavi in zari necunoscute... e
un vis... e atat de frumos si linistitor! SE lasa seara, ooo.. ceminunatie,
acum mandra luna imi arata calea spre univers, presarata cu mii si mii de
stelute care mai de care mai stralucitoare... plutesc... plutesc... plutesc... in
lantul viselor.
Luna admira fantasmele visului meu, ma vegheaza.
Zambesc si-mi rascolesc coiful cu amintiri. I-am vazut chipul printre lacrimile
varsate de timp peste clepsidra vietii... cine este el? Vantul? As vrea sa cad
peste soaptele lui, as vrea sa ma scald in oceanul ochilor lui.
Luna? N-o mai vad. S-a ascuns dupa norii suferintei... va ploua cu durere...
luna enigmmatica imi bantuie gandul si-l transforma intr-o iluzie adanca,
imposibila,dar atat de frumoasa.
Inchid ochii sub ultima scanteie de lumina ce arde, puterea imi paleste,
genunchii se inmoaie si trupul imi cade. Inainte de ultima suflare,
singura,coplesita, intinsa pe solul rece, ating urmele tale calde, iubire,
timpul urma iti va sterge.
el mai bun prieten
Nu pot sa-mi imaginez viata fara prieteni. Ei sunt una dintre cele mai
importante aspecte ale vietii. Avem nevoie de ei ca sa le impartasim atat
bucuriile cat si supararile noastre. Este bine sa stim lucrul acesta si sa
invatam din timp sa ii apreciem si sa-i tinem aproape de noi.
Pentru mine, prietenul meu cel mai bun inseamna foarte mult. De fiecare
data cand am avut nevoie de el mi-a fost alaturi. El este o persoana sincera
care nu ar putea sa ma minta niciodata indiferent de situatie. Mi-a dovedit
de nenumarate ori ca nu este un prieten fals si a reusit sa-mi castige toata
increderea. Am invatat sa ne distram, sa invatam unul de la celalalt, sa ne
plangem unul altuia atunci cand ne este greu si cel mai important lucru sa
ne respectam.
De cand suntem prieteni am inteles ca fara respect si fara ingaduinta nu poti
avea un prieten adevarat. Imi doresc foarte mult ca prietenia noastra sa
dureze o viata.
Iarna
Este ajunul Craciunului. In casa miroase a cozonaci si alte bunatati pregatite
pentru Marea Sarbatoare ce se aproprie.
Stau si privesc pe fereastra, vremea mohorata de afara si-mi spun in gand:
Inca un an fara zapada!, si, privind dintr-o data, ce vad? Un fulg! Inca
unul! Si alti cativa, interpretand un dans pe care numai ei il stiu.
Mii de stelute de gheata coboara din vazduh si se asterne pe pamantul
inghetat ca o plapuma alba si stralucitoare, iar casele de pe ulita au capatat
caciulite albe.
In linistea serii, din departare incep sa razbata sunete cristaline de glasuri
de copii: Ce sa fie oare?
Sunt colindatorii care au venit sa vesteasca Nasterea Domnului dupa
traditia locului.
Ascult cu placere frumoasele colinde langa bradul frumos impodobit ce
arunca in jurul lui raze de lumina si ma gandesc la Mos Craciun: Oare va
veni si anul acesta? poate!
De Craciun
Din vis, din fir de poveste, din adancimi de timp, din fulgii de zapada, din
beteala de pe cetina de brad, din seara de colinda, din amintirea ce picura in
potirul inimii, din calendarul ce cu pas egal si indiferent masoara timpul, a
coborat CRACIUNUL
Speranta mantuirii a luminat ieslea minunata si Dumnezeu Prunc ne-a
asigurat impacarea cu Dumnezeu Tatal.
Au crezut si magi si pastorii caci steaua si ingerii au adeverit Intruparea
Cuvantului. Iisus s-a nascut in iesle, dar a primit daruri de la imparati: aur,
smirna si tamaie. Deci, chiar de la nastere, Iisus a fost recunoscut ca mare
imparat al mantuirii si al iubirii.
Iisus s-a nascut sarac, dar nimeni n-a reusit niciodata sa-L intreaca in
bogatie. Iisus este, a fost si ramane imparatul lumii peste veacuri, prin
cuvantul Sau care dainuie si va dainui in nemurire.
Si dintre dealurile Ardealului ce poarta cume de zapada, in fiecare an
coboara Mos Craciun. Voi i-ati scris, copii, lui Mos Craciun ?
Iarna
Este iarna. Fulgii de nea danseaza spre pamant. Plapuma alba este tot mai
pufoasa. Copacii sunt imbracati in stelute de gheata. Pasarelele calatoare au
plecat spre drumul lor cel lung. Unele au stat la noi in tara si rezista frigului
cumplit de afara. Orasul pare inghetat, casele sunt acoperite cu zapada
pufoasa, geamurile sunt pictate cu flori de gheata argintii.
Copiii au pornit cu saniutele pe partie. Alearga bucurosi si cu obrajii rosi spre
derdelus. Unii se bulgareau, altii se tranteau in zapada, asa este distractia
lor. Se bucura cu totii ca a sosit anotimpul cel alb. Din loc in loc se zareste
cate un om de zapada hazliu, iar in jurul lui se invart copii fericiti.
Oamenii se pregatesc de marile sarbatori ale anului, Craciunul cu: lumini
stralucitoare si viu colorate, beteala argintie si aurie, globuri colorate,
impodobind geamurile, vitrinele, balcoanele si intreg orasul.
Bradul de Craciun este bucuria tuturor.
Bine ai sosit, iarna !
Iarna
Satul este acoperit cu o mantie de nea sclipitoare. Flori de argint au aprut
pe geamurile caselor. Fumul din couri se ridic spre cer n spirale cenuii.
Balta s-a transformat ntr-un pati-noar natural, mrginit de cteva slcii
golae.
Pdurea pare pustie. Nu se mai aude ciripitul vesel al psrelelor cnttoare,
iar mo Martin sforie n brlogul su. Cumtra vulpe duce i ea dorul verii.
Dinspre sat rzbat hmituri ndeprtate, care se pierd printre copacii
seculari. Ce pustie este pdurea n timpul iernii!\
Un vis de iarna
Flori de ghea s-au aternut la fereastra mea. nchid ochii i n faa mea
apare un lung camp acoperit cu mrgritare sclipitoare. Glasul vntului de
iarn parc mi optete povestea lui. i deodat, Zna Iernii m-a luat n
zbor pe aripile ei strvezii. Era la fel ca n povetile i basmele pe care mama
mea mi le citea n fiecare sear.Ea mi prezent ntreg inutul pe care a pus
stpnire, dup care pocnit din degete i un roi de fluturii albi m-au
nconjurat.Fulgii ncepuser s zboare, iar spre surprinderea mea, aveam
aripi, pluteam i dansam mpreun cu ei, dansul fulgilor de nea. Zna i
aduse caleaca fermecat i zbur mpreun cu noii mei prietenii.
Era att de frumos! Strbteam cerul cu propriile mele aripi!Dup lungi
zboruri, n final am ajuns ntr-un loc minunat. Era palatul znei. O cldire de
ghea ca oglinda mpodobit de un pianjen iscusit i pnze albe de un alb
strlucitor i umpleau ochii. Am pit n palatul de cristal mpreun cu fulgii,
vntul i zna. n mijlocul palatului era un loc magic. Fulgii construiau
oameni de zpad, iar vntul m ducea n mpria lui, mpria povetilor
nemuritoare.
Era ceva de nenchipuit! Deodat, o ploaie de stelue ncepu a curge din
tavanul de ghea.Acei fulgi erau visele mele devenite realitate,acum!Parc
era o poveste de demult i mi doream att de mult s fie real!
Ioan Slavici spunea :"Nu e nimic mai trist ca o copilrie trist nchidei ochii
i visai alturi de mine! Nu lsa visele s piar, pentru c dac visele mor
viaa nu este dect o pasre cu aripi rupte care nu mai poate s zboare.
Fulgii jucui, dansnd voioi prin aer, se atern lin, dar sigur pe pmntul
ngheat.
Stelue argintii umplu vzduhul. Fulgii danseaz precum dansul petalelor
florilor de cire ori ca un roi de fluturi albi.
Plapuma subire de nea de diminea a devenit un covor gros i pufos la
atingere. Plopii sunt ca nite fantasme albe care se pier nirai n zare.
Casele i-au pus cume albe.
Am deschis geamul camerei mele. Un fulg mi se oprete n palm. E
argintiu, rece, mbrcat ntr-o mantie dantelat. mi zmbete ca i cum mar cunoate de mult vreme.
- Bine te-am gsit, Carina!
- Bi bi bine ai sosit, Fulgule! Am rspuns eu, aproape mut de uimire.
- Te-ai pregtit pentru sosirea Moului?
- Cred c da
- S-i spun un secret: noi, fulgii de nea, suntem n acest an ajutoarele lui
Mo Crciun.
- Adic
- Adic, n dansul nostru prin aer v observm pe voi, copiii. Moul vrea s
tie ce facei, cum v comportai cu prinii i profesorii, ce v dorii s v
aduc Moul.
mi-a atras atenia un strop de ap care era foarte jucu. L-am salutat i miam continuat cltoria. Fiindc eram obosit am poposit la Norul cel Uria.
Acolo m-am ntlnit cu Mo Criv.
- Scuz-m c te ntrerup,. Am uitat s te ntreb cum te numeti.
- M numesc Pufici.
- Continu, te rog!
- Unde rmsesem? A!
Dar, din pcate, un copil m-a clcat, rmnnd sufletul meu n amintirea
prietenilor mei
Copilaria
E greu sa vorbesc despre copilarie, pentru ca ma simt inca intr-o lume pe
care nu vreau sa o parasesc.
Mi e teama sa cresc; nu pentru ca n-as putea sa raspund altor cerinte
conforme vrstei mele, ci pentru ca mie draga copilaria... prima copilarie!
Pentru mine va fi mereu vie, caci copilaria inseamna cercei din cirese coapte
si mustati de magiun si genunchi jupuiti si catarat in copaci si castele de
nisip si si
Ar fi ideal sa pot inchide copilaria intr-o vitrina cu papusi frumoase si
masinute, s-o privesc in fiecare zi si chiar s-o deschid, macar din cnd in
cnd, atunci cnd dorul de vrsta inocenta ma copleseste.
Zi de martie
n mijlocul unui razboi dintre iarn i primvar, toat natura era moart.
Copacii erau negri de durere, nici nu existau flori, iar iarba era silit s fie
ndurerat pentru c era iarn. O zpad alb se aternea peste tot i nu
lasa s iasa frumuseile naturii la lumin.
n 1996 pe data de 12 octombrie s-a nscut o feti cu ochii asemntori
primverii. Mama ei a numit-o Primvara. Auzind natura c s-a nscut o fat
cu ochii primverii, a spus ca ea va fi regina naturii, astfel rzboiul a fost
ctigat de ctre primvar. Soarele crud a aprut iari pe cer cu fore noi,
Frumuseile Naturii au iesit la lumin.
n fiecare zi, natura o urmrea pe Primvar s vad unde merge. ntr-o zi,
Primvara se gndise s mearg prin pdure. Ajuns acolo un copac i-a
vorbit, iar fetia era uimit. Uitndu-se n jur, o floare i spuse s rmn
acolo, pn n 1 Martie. Prinii erau distrui c nu o mai gseau pe
Zi de martie
n mijlocul unui razboi dintre iarn i primvar, toat natura era moart.
Copacii erau negri de durere, nici nu existau flori, iar iarba era silit s fie
ndurerat pentru c era iarn. O zpad alb se aternea peste tot i nu
lasa s iasa frumuseile naturii la lumin.
n 1996 pe data de 12 octombrie s-a nscut o feti cu ochii asemntori
primverii. Mama ei a numit-o Primvara. Auzind natura c s-a nscut o fat
cu ochii primverii, a spus ca ea va fi regina naturii, astfel rzboiul a fost
ctigat de ctre primvar. Soarele crud a aprut iari pe cer cu fore noi,
Frumuseile Naturii au iesit la lumin.
n fiecare zi, natura o urmrea pe Primvar s vad unde merge. ntr-o zi,
Primvara se gndise s mearg prin pdure. Ajuns acolo un copac i-a
vorbit, iar fetia era uimit. Uitndu-se n jur, o floare i spuse s rmn
acolo, pn n 1 Martie. Prinii erau distrui c nu o mai gseau pe
Primvar. n data de 1 Martie a aprut Primvara acas, era o zn parc
desprins din poveti.
1 Martie a fost petrecut de ea i de prinii ei n paradisul naturii.
Prerea mea despre dragoste
Dragoste? La ce va referiti? Dragostea printeasc? Da,ea este frumoas! E
dragostea pe care prinii notri ne-o dau zi de zi. Dup prerea mea, un
copil creste frumos daca e educat cu multa dragoste.
Sau poate vorbiti de dragostea unui copil oferit prinilor? Eu spun c unui
printe i trebuie ca rsplat pentru grija ce ne-o poart, ascultarea i
dragostea adevrat, nu din obligaie. Nu v fie ruine s v artai
sentimentele!
NU! Stai! Cred ca v referii la cea mai frumoas perioad a vieii:
dragostea dintre dou turturele. Eu o mai numesc dragostea adulilor
deoarece e o perioad n care simi c viaa ta e fcut pentru partenerul
tu, asa am auzit.
De fapt cred c v referii la dragostea dintre soi. Da, e frumoas i aceea!
Stai, i la aniversri ti aminteti, rznd, ce trzni ai fcut pe parcursul
vieii.
Nu! Nu! tiu, v referii la dragostea pentru animale. Eu aceast dragoste
mereu o am. Adevrul e c sunt tare drglae!
Totui cred c v referii la Dragostea Dumnezeiasc! Cu dragoste i
nelepciune ne-a nzestrat Dumnezeu.
Nu tiu exact la ce dragoste v referii, dar tiu un singur lucru:
DRAGOSTEA NE INE PE TOI N VIAA!
De vorb cu un ghiocel
Era la nceput de primvar. Un ghiocel cu petalele gingae i frumoase
i-a scos capul de sub zpada ngheat. Pe lng el a trecut un bieel i a
vrut
s-l rup pentru a-l duce acas. Deodat a auzit un glas:
- Ce vrei s faci cu mine, bieelule?
- Ce, cine e acolo?
But music isnt all the same, so; from this reason the singers arent the
same. Every vocalist has his music stile; through he shows his thoughts, his
feelings and his opinions about some people or things.
Greats compositors like Joseph Haydn, Mozart and Beethoven represent the
good music.
The Austrian composer Joseph Haydn (1732-1809) is the father of
symphony. In time he was composer and conductor at the court of a Magyar
nobleman. Afterwards, he is settling at Vienna (the capital of Austria, in the
NE part, on the Danube), city who attracted many musicians. He knew the
glory to the end of his life. His creations had an impressive number of
symphonies. Truthfulness, humor and love for nature are incorporated in
Haydns music.
The Austrian composer Wolfgang Amadeus Mozart is one of the greatest
creators in music histories. He was born at Strasbourg (a city in NE France,
near the Rhine) in the summer of 1756. The first guidance are received from
his father how was violoncellist and composer. Wonder-boy, Mozart is writing
his first composition at four years old. Thought he lived only 35 years, he
had created many masterpieces in all music kind: sonata, philharmonic,
operas, concert.
Amadeus died at Vienna in 1791, berried in pours hall.
Another great compositor was the German Ludwig van Beethoven (Bonn,
1770-Vienna, 1827) over named The Titanic because his music expressed
a stirred force. Beethoven defies the savage destiny for a musician: at 29
years old he remains deaf. But he doesnt give up, in this time Ludwig
mannish to compose magnificent operas. The symphonies, philharmonics,
vocal- symphonies, opera Fidelino, and plenty others, are immortal operas
of his genius.
But music didnt stop here. In centuries XIX-XX appeared new kind of music
like: rock en roll, heavy metal, blues, hip-hop, house, etc. Every new appear
have an influence over the people, either on their clothes or on their
comportment.
Anyway, the music makes the people feel good, she is relaxing, makes you
remember some good memories, and gives you a state of dream. If the
music didnt exist, maybe the human raze will be despaired.
pdure alb,
strlucitoare,
irag de sniue,
ninge ca-n poveti,
timp de sniu,
fulgii plutesc ca un roi de fluturi albi,
hain argintie,
mantie alb,
obraji mbujorai,
zboar ca vntul,
gheaa ca oglinda,
pulberi albe,
iarna bogat,
flori albe de omt,
oceanul de ninsoare,
clinchete de zurgli,
vuiet nvalnic.
Violenta in scoala
Intr-o dimineata ma indreptam grabit spre clasa, cand, din capatul celalalt al
coridorului, am auzit pe cineva care plangea.
M-am indreptat inspre acolo si am vazut o fata din clasa I care statea
aplecata pe pervazul ferestrei si plangea.
Cand mi-a auzit pasii a incetat sa mai planga, dar nu s-a intors spre mine.
Am intrebat-o ce s-a intamplat, dar ea nu a raspuns si atunci am vrut sa
plec, gandindu-ma ca nu e nimic grav.
Atunci ea s-a intors si in momentul acela am recunoscut-o: era colega surorii
mele, una din cele mai cuminti fete din clasa. Mi-a zis ca o fata dintr-o clasa
mai mare i-a pus o piedica in curtea scolii si celelalte fete care o insoteau au
inceput sa rada de ea. A cazut intr-o balta si s-a murdarit toata cu noroi. Nu
stiam ce sa fac: as fi vrut s-o ajut cumva, dar imi era teama ca voi intarzia
la ore, dar parca nici sa plec si s-o las asa nu puteam. Atunci i-am spus ca o
sa o ajut sa mearga pana in clasa la ea si sa-i spunem doamnei invatatoare
ce s-a intamplat.
Asa am si facut. Cand am intrat in clasa, doamna invatatoare tocmai intreba
copiii daca nu stiu ceva despre fata aceasta. I-am povestit cum am gasit-o si
ce a patit, apoi am plecat ingandurat spre clasa mea. Sunase demult, asa ca
ma gandeam ca doamna invatatoare o sa ma certe ca am intarziat. Am
batut incet la usa, am intrat, m-am scuzat si m-am asezat la locul meu.
Lectia pe care doamna invatatoare a inceput sa o predea era tocmai despre
violenta.
A fost o lectie frumoasa, din care am invatat multe lucruri, dar am ramas cu
un gust amar dupa intamplarea cu acea fetita batjocorita de colega ei mai
mare.
O furtuna neasteptata
Vara trecuta am fost cu parintii si cu surioara mea la mare. Noi copiii eram
nerabdatori sa ajungem cat mai repede, sa ne putem scalda in voie.
Totul a fost asa cum ne asteptam: apa calda, soarele stralucitor si nisipul fin
si moale.
Intr-una din zile am plecat la plaja, dar, pe neasteptate, s-a iscat o furtuna
foarte puternica. Vantul a inceput sa bata cu putere, inaltand fuioare de nisip
inspre cer. Marea a devenit agitata, valurile se ridicau izbind cu putere
faleza. Privind in largul nesfarsit al marii, aveam impresia ca apa a devenit
neagra. Cerul s-a intunecat si totul a devenit posomorat si sumbru in jur.
Ne-am adunat repede lucrurile de pe plaja si am fugit, speriati de furtuna
care a sosit, spre primul adapost care ne-a iesit in cale. Am intrat intr-un
magazin ticsit de oameni.
Din cand in cand, cerul era sfasiat de fulgere luminoase, care ne
inspaimantau. Imediat dupa aceea, se auzeau de departe tunetele puternice
si asurzitoare. Ploaia a inceput sa cada in ropote iuti, punand un val de apa
intre noi si mare. Nu mai vedeam nimic in fata, decat perdeaua de apa ce se
intesea tot mai tare.
Magazinul se ticsise de oameni in cautare de adapost. Unii dintre ei erau uzi
leoarca, altii aveau copii mici in brate care plangeau la fiecare bubuitura a
tunetelor.
Dupa aproape o ora, ca prin farmec, totul s-a linistit. De dupa un nor a
rasarit timid soarele, iar pamantul a inceput sa respire aerul curat al serii.
Ne-am bucurat ca furtuna a trecut si, cum nu mai era vreme de plaja sau de
baie, am plecat sa ne plimbam pe nisipul inca umed, bucurandu-ne de
linistea care s-a lasat.
Intr-o zi, pe Adrian il trimise mama sa duca niste placinte lui Mos Nicolae,
cel mai vrednic gospodar din sat, care era acum batran si bolnav.
- Bine ai venit, copile! Ii zise Mosul baiatului, cand il vazu apropiindu-se de
prispa pe care sedea.
- Bine te-am gasit, Mos Nicolae! Uite, ti-a trimis mama niste placinte. Dar ce
faci aici? Il intreba baiatul, privind cu curiozitate spre fluierul pe care Mosul il
tinea in mana.
- Am sa-ti arat ce fac, raspunse batranul. Pentru ca esti cuminte si vrednic,
am sa-ti dezvalui un secret.
Copilul, curios, privi spre Mos Nicolae care incepu sa fluiere incetisor. Ca din
pamant aparu in palma lui un greier.
- Ce faci, greieras dragalas? il saluta gospodarul.
- Iaca, ma bucur de caldura razelor soarelui! Raspunse greierul cu glasul lui
ragusit.
- Cum? Tu vorbesti? Nu se poate! Cred ca visez! Spuse copilul, plin de
uimire.
- Nu, nu visezi, copile drag! O singura zip e an Dumnezeu ne da glas.
un orfelinat de unde a fost nfiat de o familie bogat, iar acum suntem din
nou colegi.
Cel mai mult m-a impresionat faptul c Mihai i-a dat suma de bani pe care o
strnsese pentru a-i lua o bicicleta.
nvtura pe care am tras-o, este ca atunci cnd i se cere ajutorul si poi
s ajuti, nu trebuie s refuzi.
M bucur c Mihai a revenit printre noi!
Dansul fulgilor de nea
Este iarna. Satul este acoperit intr-un strai sclipitor de sarbatoare. Fumul
urca spre cer in fuioare albe.
Soarele sta suparat. A trecut vara, iar vantul si fulgi de nea il alunga:
-Vara a trecut!
-Stiu, dar copiii au nevoie de putina caldura.
-Nu e adevarat! Iarna fulgii de nea joaca pe acoperisul casei.
Vantul, vazand ca nu poate sa alunge soarele, il sufla departe. Insa soarele
nu pleaca.
-Bine tu ai vrut-o! iar vantul sulfa tare da ploaie si ninsoare.
Ninge foarte mult si e frig iar soarele nu mai suporta si pleca.
Casele, pomi si strazile au fost impodobite cu globulete, beteala si beculete
multicolore. Copiii bucurosi se joaca cu bulgari si fac oameni de zapada.
Te simti ca intr-o noua lume. Copacii de zahar, campul de cristal si cununa
de stelute argintii te fac sa te simti ca-n paradis.
Bicicleta din vitrina
Era o zi minunata de vara. Soarele stralucea puternic pe cer. Impreuna cu
parintii am plecat la cumparaturi. In vitrina unui magazin am vazut ultimul
tip de bicicleta de curse. Uitandu-ma la pretul ei, am ramas dezamagit
pentru ca aceasta costa foarte mult.
Am plecat cu gandul la bicicleta pe care mi-o doream. Ajuns acasa, am spart
pusculita cu banii stransi de mine, dar neavand banii necesari, am hotarat
impreuna cu parintii mei ca ar fi bine sa am mai multe resnponsabilitati: sa
cumpar paine, sa hranesc pisica si sa sterg praful.
Drept rasplata parintii mi-au dat restul de bani pentru a-mi cumpara
bicicleta pe care mi-o doream.
Sunt tare bucuros ca maine voi arata prietenilor mei bicicleta mea cea noua.
Oglinda
ntr-o zi, un copil privete o oglind i se ntreab ce-ar fi dac oglinda i-ar
deveni prieten.
O noapte fermecata
Am pornit intr-o excursie la munte cu prietenii mei. Am ajuns cu bine la
cabana. Peisajul este superb aici: munti inalti cu capetele aproape in nori,
paduri verzi si aer proaspat.
Cel mai mai mult am vrut sa vad insa peisajul nocturn. Umbrele noptii
cuprind muntii, care par nishte uriashi pregatindu-se de culcare. Prin paduri
aud animalele salbatice ieshind dupa prada. Luna isi revarsa razele divine
asupra peisajului ce pare argintiu.
Cerul e plin de mii de stele stralucitoare si atata de senin. Aseara am vazut
Carul Mic si am admirat Calea Lactee. Din cand in cand mai vad o stea
cazatoare si imi pun repede o dorinta.
Ne-am strans toti in jurul unui foc de tabara si spunem povestiri minunate.
Vantul bate lin si parca ne mangaie trupurile si sufletele. Iarba e uda de roua
si in aer se simte parfumul florilor rare de munte.
La acest capat de lume, doar luna mai lumineaza, iar brazii par personaje
din basm, noi fiind singura prezenta umana din acest loc fermecat.
Unul din cei mai cumsecade oameni pe care i cunosc este bunicul meu. Bun la
suflet, blnd i plin de respect sunt doar cteva dintre cuvintele care-i descriu cel
mai bine profilul moral. Nu l-am auzit niciodat ridicnd tonul la cineva, cu att
mai puin la mine. ntotdeauna mi-a vorbit frumos, iar vorbele ieite din gura sa
au reprezentat pentru mine sfaturi preioase, iar uneori adevrate lecii de via.
Dei este un om simplu, fr prea mult carte, bunicul meu, poate i datorit
vrstei, d dovad de mult nelepciune. Ori de cte ori am avut nelmuriri sau
am avut nevoie de o persoan care s m asculte i s m neleag, bunicul
meu a fost acolo. Cu toat experiena lui de via, m-a ndrumat i m-a povuit,
iar ulterior i-am apreciat nvturile. Dar toate aceste impresii nu sunt doar ale
mele. Bunicul meu este un om respectat i n comunitate. Vecinii, precum i
ceilali oameni care l cunosc, au doar vorbe bune de spus despre el. Nu de
puine ori cnd m-am plimbat cu el prin ora, am vzut o mulime de oameni,
btrni sau mai tineri, care l-au salutat cu respect i i-au vorbit cu mult preuire.
Din punct de vedere fizic, bunicul meu este de nlime medie. Nu este nici gras,
dar nici slab, iar acest lucru este un semn al sntii fizice i al traiului sntos
pe care l-a dus toat viaa. Urmare a originii sale rurale i a primilor ani de via
petrecui la ar, bunicul meu are o rezisten fizic deosebit. De puine ori lam vzut bolnav, iar despre asprimea vremurilor, fie iarn aspr sau var
canicular, nu l-am auzit s se plng niciodat. Un alt indiciu fizic important,
totodata fiind i un semn al profilului moral, harnicia, sunt palmele sale aspre i
degetele groase pline de btturi. Toat viaa sa a muncit cu ndrjire pentru a-i
crete copii i pentru a aduce bunstare casei. Nici acum la vremea pensionrii,
nu se d nlturi cnd vine vorba de munc sau de activiti practice n
gospodrie.
Prul su alb, cndva blond-aten, cu un nceput de chelie i ochii albatrii,
precum cerul de primvar, completeaz profilul bunicului meu. Faa sa prezint
cteva riduri, mai ales n jurul ochilor, care vorbesc de la sine despre anii grei
care s-au scurs peste viaa greau, uneori plin de lipsuri.
Acesta este bunicul meu, unul din cei mai importani oameni din viaa mea. l
iubesc mult, iar aceast dragoste pe care i-o port o mprtete i el fa de
mine. i doresc tot binele din lume i mult sntate pentru c le merit pe
deplin.
COPILARIA
Copilaria este un taram magic.Nu stim unde si cand incepe si nu stim cand si
unde se termina.Copilaria este singurul moment al vietii in care traim totul
cu maxima intensitate.In care radem si plangem in aceeasi zi,in care ne
suparam si iertam in cateva secunde , in care suntem singuri si totodata cu
toata lumea.Taramul magic al copilarie mele sa petrecut intr-un satuc mic
dar valoros de la marginea unei paduri.Acolo ne strangeam in vacanta de
vara eu si toti verisorii mei.Bunica era atat de fericita sa ne aiba in preajma
ei.Vara cand ma duceam bunicul imi pregatea multe surprize, si mie si
verisorilor mei.Copilaria mea se ragaseste in poala bunicii.Stateam
amandoua la umbra teiului batran pe bancuta facuta de bunicul si imi
spunea povesti, ma mangaia si imi spunea vorbe dulci.Acolo mi.am petrecut
3 luni.Seara ieseam pe ulita si stateam pana noapte cu copii de acolo si ne
jucam tot feluri de jocuri .Bunica ne astepta cu ligheanul de gogosi pufoase
si moi,le pregatea din miezu
l noptii sa fie calde dimineata cand ne trezeam.Asa a fost copilaria
mea.Frumoasa ,sincera si luminoasa.Am crescut sub invataturile bunicilor si
a parintilor, am crescut intr-o lume frumoasa, plina de armonie unde toti
oamenii se intelegeau bine, unde imi petreceam serile in spatele casei, unde
aveam o casuta intr-un copac eu si verisorii mei.Acum ca am crescut imi
pare rau ca sa terminat asa repede si ca nu mai pot fii ca altadata.Dar oricat
de mare ai fii, acolo in suflet mai ai o particica care rosteste mereu cuvantul
COPILARIE!
Copilaria mea
Ce pot spune oare despre copilaria mea?A fost si inca mai este una dintre
cele mai pretuite comori pe care nimeni nu ti-o poate lua din sufletul tau in
care infloreste din ce in ce mai mult.Copilaria mea este cel mai important
lucru pe care l-am primit in aceasta viata.Ma gandesc cum sa mi-o traiesc
din plin ,sa o impart cu pritenii si cu toata natura care imi poate oferi
adevarate jocuri felurite.
Nu voi sta in fata ecranului luminos al calculatorului sa ma joc,ma voi duce
afara si voi dsescoperi minunile ce ma poarta spre lumea viselor reale.Aici
pot redescoperi ce este copilaria fara sa ma gandescla sfarsitul ei.In cele din
urma sfarsitul ei va veni:sufletul se va maturiza,zambetul de pe fata noastra
va pieri.Dar de ce sa vorbesc de ce va fi?Eu ma gandesc la prezent,la
fericirea ce este in sufletul meu,la prietenii mei care ma asteapta afara sa ne
jucam.Astept sa vina dimineata sa ies la joc,sa uit de scoala,de invatat,de
griji,de tot ce ne poarta cu gandul la lumea de maine.Clipa aceasta nu o voi
mai intalni niciodata in aceasta viata,in alta zi.Cand oare am creat atatea
jocuri de care ne bucuram acum.Chiar daca am foarte putini ani de viata am
invatat sa ma bucur dinadis de frumusetea lucrurilor care ma inconjuara.
Acum copiii nu se mai bucura de copilarie.Locuiesc in orase aglomerate si
poluate.Poate daca se nasteau si ei intr-un sat cu flori si parfumuri,copaci si
verdele nesfarsit,veselie si gingasie,si-ar fi gasit si ei fericirea sufleteasca.Mam nascut intr-un sat magic,iar in fiecare zi descopeream ceva nou.Am cei
mai minunati prieteni din lume.Povestile au o vraja necunoscuta in linistea
infernala.Exista insa o poveste pe cat de fumos va povestesc pe atat de
magica este ea.Povestea satului este una fericita
si gingasa.
Era de mult,pe meleagurile de odinioara,o floare atat de viu colorata si
frumoasa,dar aceasta floare era trista pentru ca nu avea prieteni,dar intr-o
zi,cand razele soarelui cadeau pe fata galbena a flori facand-o sa se simta
macar o clipa fericita,crescu langa ea un bujor rosu ca focul,catifelat si
gingas.La inceput si el a fost trist ca nu avea o prietena,dar o zana asa de
buna la dus in padurea celor o mie de minuni.acum are o prietena cu care
poate sa se joace.Asa este si cu un copil:are nevoie de prieteni pentru a gasi
veselia, de spijin pentru a o cauta si de indrumare pentru a se gandi la
aceasta idee stralucita.
COPILARIA
Sunt un copil si ma simt norocoasa pentru ca viata o sa imi ofere multe
lucruri pe care o sa le valorific la maxim. Privesc in jur la ceilalti copii si vad
UNIVERSUL COPILARIEI
Universul copilariei este tot ceea ce ne inconjuara in interiorul sufletului. Este cel
mai important lucru pentru un copil chiar daca acesta nu isi da seama.
Chiar daca vrei sau nu, universul copilariei se dezvolta si in el patrund ganduri
rele sau bune, lucruri pe care doresti sa le ascunzi pentru tot restul vietii, dar si
lucruri pe care ai dori sa le imparti cu toti din jurul tau. In acest univers mai
patrund niste ganduri numite: "Gandurile dorului si ale durerii". Acest nume vine
e la propriile tale ganduri de care ti se face dor si ai da orice ca sa poti da timpul
inapoi macar cu o zi ca sa ti le recapati, ca dorul sa nu fie mai mare decat firele
de matase ale papusii Barbie.
In acest fantastic univers cele mai minunate mintiri sun jucariile, deoarece orice
copil, chiar daca depaseste varsta de 13 ani, ramane tot aceeasi persoana,
poate nu chiar la aspectul fizic, dar cu siguranta in adancul sufletului sau.
Jucariile sunt cele mai pretioase amintiri si daca cineva nu a avut parte de
acestea, eu spun ca copilaria acestui copil nu a existat.
Jucariile vor avea pentru totdeauna un loc mai in fata decat toate celalalte
amintiri si ganduri.
Copii ca si mine
Dincolo de aparenta realitate exista o lume a sentimentelor si trairilor intense de unde
ne extragem esenta continuitatii pentru a putea supravietui obstacolelor vietii.
Poate cea mai puternica arma impotriva rautatilor adanc inradacinate in inimile
oamenilor este copilaria.Inocenta care insoteste aceasta varsta surprinde mereu prin
suras si candoare.In sufletul unui copil e atat de multa speranta si dragoste incat
ranindu-l i-ai omori surasul.
Sunt un copil si ma simt o norocoasa pentru ca viata mi-a dat poate prea multe sanse si
nu intotseauna le-am valorificat la superlativ. Privesc de jur imprejur la ceilalti copii.Atat
de mult potential zace in inocenta incat am putea recladi o lume a zambetului vesnic si
al pacii interioare.
Copii au felul lor de a vedea lumea si sunt singurii carora nu le este frica de viitor.Isi
zidesc fericirea pe visuri iar povestile in care binele invinge raul fac parte din realitatea
lor.Toate gandurile marete,toate inventiile cu adevarat importante au izvorat din sufletul
unui copil care a visat sa-si depaseasca conditia si sa impresioneze lumea
demonstrand astfel ca evolutia societatii depinde de ambitia visului unui copil.Sunt copii
care trebuie sa lupte pentru apararea propriilor drepturi,copii pentru care dragostea
inseamna atat de mult tocmai pentru ca le lipseste.
Acesti copii au nevoie doar de o sansa pentru a-si demonstra valoarea.E atat de greu
sa ajungi la sufletul unui copil insa e o aventura care merita intradevar traita.Copii
detecteaza artificialitatea,minciuna si egoismul,oricat de mult ai incerca sa-ti maschezi
atitudinea.
Merita sa lupti pentru a castiga increderea unui copil,caci inima lui e mai pretioasa
decat o comoara,mai fragila decat o floare,mai bogata decat intreaga avere a lumii.
Copii ca si mine sunt pretiosi si merita sa fii alaturi de ei mereu.
Prietenia
Nu pot sa-mi imaginez viata fara prieteni. Ei sunt una dintre cele mai importante
aspecte ale vietii. Avem nevoie de ei ca sa le impartasim atat bucuriile cat si supararile
noastre. Este bine sa stim lucrul acesta si sa invatam din timp sa ii apreciem si sa-i
tinem aproape de noi.
Pentru mine, prietenul meu cel mai bun inseamna foarte mult. De fiecare data cand am
avut nevoie de el mi-a fost alaturi. El este o persoana sincera care nu ar putea sa ma
minta niciodata indiferent de situatie. Mi-a dovedit de nenumarate ori ca nu este un
prieten fals si a reusit sa-mi castige toata increderea. Am invatat sa ne distram, sa
invatam unul de la celalalt, sa ne plangem unul altuia atunci cand ne este greu si cel
mai important lucru sa ne respectam.
De cand suntem prieteni am inteles ca fara respect si fara ingaduinta nu poti avea un
prieten adevarat. Imi doresc foarte mult ca prietenia noastra sa dureze o viata.
Prietena mea
Prietenieprietencuvinte al cror sens l nelegi cu greu cnd eti numai
de-o chioap. mi amintesc i azi cnd ieeam la joac cu copiii vecinilor. Nu
tiu cum se ntmpl c jucriile mi se amestecau, se stricau uneori i-atunci
ncepea cearta.
Mama m lua n cas i m dojenea cu vorba ei blnd: Nu uita c
mpreun cu ei ai s mergi la coal i toat viaa voastr o s v amintii de
aceste frumoase clipe! . Nu puteam s neleg ce nseamn o prieten.
Dar iat c anii au trecut i ntr-o zi am pit pentru prima dat n curtea
colii. O mulime de copii erau adunai aici. M simeam strin ntre irurile
de copii, muli necunoscui.
Dar deodat am zrit irul celor mai mici colari, cei mai cunoscui pentru
mine de la grdini. Am intrat apoi n clas. Aici cuvintele, calde, blnde ale
nvtoarei noastre ne-au povuit, printre altele, s fim buni colegi,
prieteni.
Mi-am amintit ndat de cuvintele mamei i-n mine s-a trezit nevoia de a
avea o prieten. Ei trebuiau ncredinate anumite gnduri , trebuia s-i cer
prerea n anumite probleme colreti.
i aa, ochii mei au rmas ainii asupra unei fetie durdulii, cu ochi blajini,
cu voce blnd i tare cuminte.
Aceasta va fi prietena mea! mi-am zis n minte. i astfel m-am apropiat de
ea, am nceput s-o cunosc mai bine, i cu ct o cunoteam, cu att o iubeam
mai mult.
Au trecut muli ani i prietenia noastr se dovedete durabil. M bucur de
orice bucurie a ei, de orice succes colar, iar orice necaz al ei apas i pe
inima mea. Ne ajutm ntotdeauna i suntem alturi la toate activitile
organizate.Prietena mea este o bun coleg cu toi din clas. i ajut la
pregtirea temelor acolo unde ntmpin greuti, i povuiete ca pe nite
frai. Este ordonat i punctual . Iubete mult adevrul , cinstea i cu o
asemenea prieten nu-i drept s m mndresc ?
Primvara
Anul acesta primvara a sosit foarte devreme .Acum natura se trezete la
via.
n livad deodat pomii au nceput s nmugureasc. Clasa noastr a
hotrt, c va cura iar livada,ca n fiecare an. Echipa de grdinari au adus
cele necesare pentru a cura copacii, din mprejur.Fiecare tia bine ce va
face . Cei care s-au urcat pe scrie,au refcut acum coroanele copacilor,
eliminnd crenguele uscate.Astfel parc ,au primit o cuafur nou.
Alii au vopsit cu var trunchiurile copacilor pn la jumtate, au spat n jurul
lor, aproape lng rdcin. Acum livada era curat i aerisit. Deodat
cldura soarelui a dat voie mugurilor din livad s se desfac.
Printre florile nmiresmate se auzeau zumzetele albinelor hrnicue.
Totul este frumos,parc s-a desprins dintr-un basm cu zne, flori, soare,
cldur, gze i psri.
Dulce primavara
VESTITORUL PRIMVERII
Pmntul somnoros a nceput s se trezeasc la via. Norii suri au cptuit
tolba posomort a iernii, apoi i-au luat zborul ctre trmurile ngheate.
Pe cerul limpede ca un cristal luminos, razele calde i aurii ale soarelui
poleite n culori de primvar, nclzesc pomii golai.
Primvara, fiica cea mai tnr i mai frumoas a anului, trezete la via
ntreaga natur. Peste tot este veselie i agitaie.
Din cer cadeau stelute argintii si pufoase, care dansau alene in vazduh, pana
ajungeau jos. Crengile copacilor parca erau impodobite cu o beteala de
cristal , care-i imbraca in intregime.
Acum nu mai canta pasarelele, ci vedem craiasa zapezii imbracata intr-un
palton de nea, impreuna cu albinutele ei albe; nu se mai aude galacie, ci o
liniste eterna.
Pe geamuri apar florile de gheata, casele sunt imbracate intr-un cojoc de
omat, iar fluturasii de argint se joaca de-a prinselea prin aer. Cerul,alb ca
spuma laptelui, nu mai are o culoare asa de placuta, ci una inchisa si
infiorosa.
Am iesit afara, iar cand mi-am pus picioarele jos, mi s-au lipit de zapada
alba si pufoasa. Am privit in sus si pe obraz mi s-a pus un mic fulg de nea,
care intr-o secunda a si disparut de nici nu am apucat sa-l privesc.
Copiii s-au dus cu saniuta, pe deal, au facut oameni de zapada si diferite
animale tot de zapada.
Iarna este un anotimp placut pentru ca poti sa te dai cu sania sau sa faci
oameni de zapada, dar in acelasi timp si trist, deoarece totul are o culoare
inchisa.
Primavara te iubim (II)
Intr-un sfarsit, dulcea si asteptata primavara a reusit sa ajunga si pe la noi.
Totul a prins viata: firicelele subtiri de iarba au indraznit sa se iveasca usor.
Pamantul de catifea, umed si negru nu mai este acoperit de troienele de
nea. Glasul subtire al pasarelelor se aude prin tot vazduhul, asta insemnand
ca au sosit si ele odata cu primavara. Ghioceii plapanzi si mici ies incet de
sub zapada vestind,si ei, ca a sosit cel mai placut si mai asteptat anotimp.La
fel, si florile elegante si de toate culorile acoperesc intreg pamantul.
Albinutele mici si nevinovate aduna nectar din toate florile, pentru a face
dulcea lor miere.
Copacii verzi si infloriti se inalta ca niste imparati care parca acum s-au trezit
din somnul lor de peste iarna. Prin crengutele pomilor isi fac cuiburi
randunicile voioase, iar mieluseii frageti se joaca cu copiii fericiti pe campul
verde. Soarele, in sfarsit isi arata razele aurii pe care le-a ascuns mult timp
dupa norii infumurati ai iernii, isi revarsa caldura asupra tuturor si da o
lumina puternica.
Zilele blande si mult-asteptate, cresc, iar noptile scad si totul ne bucura
nespus.
Din casa se aud tractoarele oamenilor, grabiti sa mearga sa are pamantul,
care de-abia s-a trezit din somnul lui lung. Pe la ferestrele caselor se vad
gospodinele harnice, care fac curatenie de zor pentru a intamina primavara
asa cum se cuvine, dupa o lunga si geroasa iarna. Copiii de-abia asteapta sa
auda ultimul clinchet al clopotelului de argint si delicat al scolii, pentru ca
stiu ca vine vacanta si se pot juca cat vreau si audzindu-l striga in gura
mare: ,,PRIMAVARA, TE IUBIM!!!
Primavara este cel mai placut si cel mai induiosator anotimp, de nu am
cuvinte sa-l descriu asa cum se cuvine, dar este anotimpul cu cea mai multa
miscare, si de aceea, il iubesc.
Primavara
A venit primavara cea mult asteptata. O data cu sosirea ei au venit si
pasarele care ne incanta cu glasul lor magnific. Cerul este senin, iar soarele
straluceste foarte puternic. Ramurile copacilor sunt plinede flori parfumate si
muguri.
Au inflorit primele flori ale primaverii, ghiocei albi, plapanzi si frumosi. Razele
aurii ale soarelui mangaiau cu placere aripile fluturilor si ale albinelor.
Albinele zburau prin natura, iar fluturii cu aripile lor multicolore se asezau pe
fiecare floare.
Raurile din paduri curgeau la vale din nou cu apa lor cristalina si astepta
animalele insetate.
Odata cu sosirea primaverii sunt si foarte multe sarbatori. Una dintre ele ar fi
8 Martie ziua tuturor femeilor. Alta si cea mai importanta ar fi Pastele cu
toate traditiile si obiceiurile sale. In ziua de Paste oamenii se imbraca frumos
si merg la biserica.
Anotimpul meu preferat este primavara, pentru ca aceasta trezeste natura la
viata printr-o minune.
Primavara
Natura i-a dat jos mantia alb,iar frigul a intrat n glceav cu razele
soarelui. Se ceart ntr-una, primul risipind fulgi din zpada mieilor, cellalt
presrnd cu clinchet fin,prin coluri de grdin, ghiocei.
E primavar ?Vntul rece i crud este alungat de o raza plpitoare de
pasiune doar
pentru momentse ntoarce plin de furie aducnd cu el din zri nu foarte
ndeprtate,
cupole de vise mpletite cu mireasm crud de zambile.
Primvara e aproape,i simt parfumul de salcie nflorit !
Psrile n culori de curcubeu admir sufletul vesel de pom ce pregtete
aroma florilor ce se vor coace n pntece smburii, peste var.
Trezit, toat suflarea este tulburat de mirosul crud al ierbii i cnd luna se
va desface
ca un boboc de floare, va fi semnul c poate ncepe rnduiala ancestral a
mperecherii
psrilor.Balul debuteaz pe la echinociu, cnd culorile vor zpci spiritul cu
simfonii
suprapuse, o nebunie n care te lai pierdut , de fiecare dat. nc un bob
zbav !
Libelulele i scutur aripile azurii n ateptarea marelui zbor ctre florile
tainice de la malul lacului,iar fluturii se pregtesc de marea metamorfoz.
Pn atunci, vism la momentul acela cnd, poate tot ntr-o noapte, o
fermecat ninsoare de petale se va isca din senin i primvara i va
mpodobi coadele verzi cu flori de snziene i liliac.
Primavara
E primavara.Natura a inceput sa se dezmorteasca la viata.Pasarelele
calatoare s-au intors in tara.Insectele au iesit la suprafata pentru a se incalzi
la razele calde ale soarelui.
Pe un fir de papadie s-a ivit un carabus.El era trist deoarece nu avea cu cine
sa se joace.Dintr-o data a auzit o voce.Era papadia.
-Nu fi suparat!Inca prietenii tai nu au iesit pe-afara.Si eu cand am inflorit
eram necajita deoarece nu puteam sa fac nimic.Dar m-am obisnuit.Imi place
sa vas soarele cum straluceste pe cerul albastru,pasarelele ciripesc iar
albinele si fluturii zboara din floare in floare
Tocmai atunci trecea pe acolo o furnica care ducea in spate o firmitura de
paine.
-Ce va tot vaitati atata ? Noi,furnicile suntem foarte harnice si caram in
spate merinde mai mari ca noi si nu ne plangem atata.
Dupa un timp fiecare s-a dus incotro a vrut.
Primavara
A sosit primavara. Cerul este senin iar norii de cenusa dispar. Din cer apar
cateva raze aurii. De sub frunzele moarte se iveste ghiocelul. Pamantul e umed
si negru.
Primavara trezeste la viata intreaga natura. Iarba a prins colt fraged si nou. Pe
camp ne invaluie un dulce vant de primavara. Randunica cea voioasa isi face
cuibul. Primavara scoate ursul din barlog , si toate celelalte animale. Albinele se
pun pe treaba si cauta nectar. Furnicile harnice lucreaza toata ziua. Noaptea
scade , ziua creste. In a noptii linistire se aude o divina melodie. Toporasii se
inchina gingaselor lacramioare. Copacii sunt din nou in floare. Mieii se joaca pe
campul verde. Iata vin si gandaceii in hamide smaltuite. In aceasta vreme ,
natura-i in sarbatoare. Mierla fluiera-n zavoi.
Peste tot in natura sunt flori , verdeata , pomi in floare , zumzet de albina , ciripit
de pasarele.
Primavara este unul din cele patru anotimpuri ale anului , dar este singurul care
aduce viata in natura.
La munte , baba iarna nu si-a adunat cojoacele.
Picaturile de roua dulce , scanteiaza pe firicelele subtiri de iarba odata cu glas
subtire si mic al randunelelor care se trezesc la viata.
In paduri muschiul copacilor abia crescut este foarte moale. Oamenii se bucura
de sosirea primaverii dar altii se gandesc numai cum vor trebui sa faca si cum sa
curete copacii si gradinile.
Primavara este un anotimp plin de magie si culori. Anotimpul acesta este frumos
deoarece dupa iarna , el trezeste intreaga natura la viata.
Primvara
de Diana Blian
cls. a III-a Step By Step, S08
G. Cobuc Oradea
Primvara i-a depit surorile i a trecut pe la noi dnd via naturii i fcnd vnt n
pduri.
S-a uitat lung spre frumosul prin ce o vestete pe ea i i-a spus:
-Vd c ai venit s ne dai sperane, s miti roile muncii!
-Am venit s te salut! Tu ari precum cerul, albastr i viu colorat!
i cum povesteau ei, florile rdeau n adnca libertate adus de copaci, care legnau fiul
cel mic al Primverii. i pierdeai ochii n cristalinul cer care arunca spre pmnt lacrimi
prefcute n diamante ce loveau bobocii. Rutele ddeau din aripi i o vedeau pe zna lor n
oglinda lacului. Stolurile rndunelelor fceau o inimioar n nalta bolt a cerului. Te minunai
vznd urii cu ursuleii lor dansnd pe pajitea cea proaspt. Fericirea a intrat n natur, dnd
ce e mai bun din ea. Fetele sreau cu courile n mini, lund cte o floare de argint ce are
tulpina lung i verde. Nu tiai unde s te uii: n grdina dungat, n pdurea de smarald, sau la
Primvar.
Cldura a pus stpnire peste sat, la fel ca i vietatea. Pe cmp oamenii lucrau cu
gndurile limpezite i mncau n aer liber. Era un vis. Fluturii se aezau pe florile din care
albinele scoteau polen. Se ntlneau i discutau despre ce au vzut n nlimi.
Toat lumea cnta, dar greierele nu. A ieit din cas i a auzit cntecul de primvar:
Primvar, ai venit,
Cu fericire cu tot ai sosit,
-Mor, mor, mor i au, au, au
S mergem la cmp acu
-Cip-cirip, i cra, cra, cra,
Acum e doar ziua ta.
Suprat c au nceput cntecul fr el, greierele a spus:
-Urs, pasre, cioar rea,
Cntecul acesta e invenia mea!
Nu l furai,
C m suprai!
Primvara, cu un glas subire,
i-a cerut iertare printr-o poezie.
Greierele mpcat, n-a mai plecat.
i, dac primvara pleca
Greierele tare se supra.
SFRIT
Dulce primavara
A venit primavara.natura s-a trezit la viat:zumzetul harnicelor albine se
aude in tot satul,iarba a prins colt fraged si nou,s-a dus zapada alb,cea
dinti randunic,venita de departe,taie albastrul cerului ca o sageata,copacii
sunt in floare, mierla fluier n zvoi,noaptea a scazut,ziua a crescut,campul
a inverzit,zboara gandacei de tot neamul, peste tot flori , verdea, pomi n
floare, zumzet de albine, ciripit de psrele,mieii se joaca pe campul
verde.toate aceste sunt semne ca fiica cea mai tanara si mai frumoasa a
sosoit si la noi.
Pentru ca mingea de aur isi arunca razele pe pamant,eu am plecat sa ma
joc.cand ziua este lunga,blanda munca este in toi,in gradini s-au insamantat
legumele,verdeturile.plapanzii ghiocei isi scot clopoteii de subzapada si
vestesc primavara.eu am trecut pe la bunica sa o intreb ce face si daca are
nevoie de ceva.ea era in gradina,insamanta.mi-a spus ca pot sa o ajut sa
insamanteze verdeturile ramase.dulcele vant de primavara adie bland iar
furnicele harnice lucreaza toata ziua umblan prin lunga gradina a bunicii.am
ajutat-o cu placere si m-a rasplatit dandu-mi cativa ghiocei.primavara este
un anotimp cu multa miscare.mergand, crbuul de aram s-a oprit pe
umr,eu l-am luat si l-am aruncat in sus pentru a zbura.totul este atat de
frumos!am mers cu prietena mea pe o campie inverzita unde pmntul era
umed i negru.albinele cautau nectar zburand din floare in floare.noi
povesteam cum ne merge la scoala. Picturile de rou dulce care-n umbr
scnteiaz s-au i
mbibat in pamant.pe seara am plecat acasa fericita ca am petrecut o zi de
primavara impreuna cu prietenii mei si ca in ziua urmatoare o sa ma duc la
scoala.
Chiar daca nu este anotimpul meu preferat mie imi place si primavara
fiindca intreaga natura se trezeste la viata,gandaceii umbla dupa
mancare,primavara scoate ursul din barlog. ct frumusee, ct via i
veselie peste tot locul!
soarelui de martie. Din iarba presrat pe alocuri, un ghiocel face ochii mari. S-a
trezit din lunga hibernare i se uit la cerul senin. Privete n jur buimcit de
somn, iar apoi i desface clopoelul ginga i alb. Tulpinia verde i tremur uor
n adierea vntului, dar se bucur de fiecare gur de aer proaspt pe care o
respir. Ghiocelul privete n ochi soarele strlucitor, iar soarele i rspunde cu
sclipiri sidefii. Bucuros c prietenul su soarele este afectuos, ghiocelul i strig
fraii. Ca la un semn grdina se umple de ghiocei mici abia nflorii. Acetia cresc
vznd cu ochii, clcnd n picioare i ultimele pete de zpad. Brusc, grdina
devine vesel i zmbete la vederea mulimii de ghiocei. Acetia se prind ntrun dans de lumin i culoare i cnt n cor, plini de via, c a venit primvara.
Anunul venirii primverii este auzit de toat grdina, care se trezete la via.
Aceasta mulumete ghioceilor c au dat semnalul venirii primverii i se pune
pe nverzit fiecare copac, tuf i alte plante.