NO U T A T I E D I T O R I A L E

Felir R. I'tthrri. Marile enigme alc lumii. liirnrrrl 27 \ I I

policronrie,lcgat. celofanat,304 p
Luc[dn Prcdescu.Enciclopedia Rominiei. lbnnat29 x 2l cnr' ')/() !l
D. M icu. lstoria literaturii romane. lomat 17 x l4 cm' lcgat.catr(f' rr'
Ovitltu Drinba, lstoria teatrului universal. 352 p.i
Plukrn, Gorgi^s. traducorcde Th. Simcnsky. 128 p;
L(. Eninesctt. Chcstiunea evreiasctr' 272 p.;
Marc ,4ure:liu.Cdtre sine insuli. 160 p;
C. Monoluche. Scanteietoarea via![ a tuliei Hasdeu. ]20 p'i
.Jerone Clurk. Encicklpedia fenomenelor inexplicabile. 560 p ;
(;lu.ttort- Pt ice. Cele 7 minuni ale lumii antice' 192 p r
Dan Grigoresttr, Romanul american al secolului XX, 152 p;
Grtdrun 7,ieglo. Secretul llomanovilor' 240 p ;
vindecitoare a piramidelor' 224 p i
lvfan/ietl Dinclc.l'uterel
PLtul Liek('ns,Elcctul de piramidS' I76 P;
pi
Pdul Sleliin('.\(u.Enigmc ale istoriei universalc. l-11.352+320
in
cca (k'
Avcnturi
mistcri(tase.
Ori7-ontnri
,lndriL'1.
lllihai Ghaoryhe
patra dimensiune. ll.1 P.i
O, Kuhl"r. Sistemul ocult de dominare a lumii' Istoria secrtlil
umanittr(ii. l20 p.:
lstoria litcraturii romane in evoclri. propust de I opd$an. 46'r p l
lvlur n)h. Grt'g Niclsen. Energia secrettr a piramidei' 208 p:
Gh. Rulsir, Gh. Conslonlinescu-Dobridor. Dic\ion^r de arhaisme si r '
gionalisme. lonn:rt 17 x 2'1 cm' legat,celofanat'560 p;
illittuil Gr. RottlLts(an , Tezaurul roman de la Ntoscova' 20lt p;
Flot'enli Pq)csclt, Detentiunea 9i sfarfitul lui V' Voiculescu. l('() I'
lla'.l (hri.rtid,t Hrd Stinx. Tainele istoriei, I-11,464p lll-lv. l8-1 tr '
Basme qi povelti populare englezesti,208p;
(lt rrI -l
Gritore iurulri* O radiografie a exilului romenesc' Corespon
crnisi 5i primitd. l9'16-1967 4t"1 n:
.{no lvlrtria Ilrt':ttleuntt, Ilearut Mihdild Vioti.'a Niscov, Mihaelu $cltt'1"'
( d cliu St('lii t'\. u. Bibliografia relafiilor literaturii romane cu lil('r rl
crnorir '
turilc slrtrine in pcriodicc (1919-1944).li)rmat29.5x 2'1cm'.legittc'
vol. -1.I2(\r.,
lllut(tt. lltarelc dictionar de neologisme' legat'canonat'cclol'rr'
l ldi
liJnnri l7 \ l7 crrr.l1fi) P i
I)tu (irigotL.;ttr. Civiliratii enigmatice din nordul Americii.320 p'

iN cuRs nB aPanrTrn
p
.irtntL'.r( lnn lttttnl. Sinrbolurile sacre ale continentului Mu, 22'1 l
p;
336
roman'
poporului
rtr
a
nrilil
Ni(- I)('tt.\t.ridntt.lslr)rin
. Il(lkrtdt (;1r( l(r/. ()r:rcr,lul. Nlanual al intelepciunii in viald. 128 f '
. ,St(,li zrlukllir. l)icliorlar ('lrciclopedic pcntru rebus, integrarrrr'
\ c ra h l c . . l l l )

D.

Os. I(uhlen
SIS'I'I'MUL OCULT DE DOMINARE
A LUMII

Istoria secreti a omenirii

coperra de L OPRISAN
Coperta I:

Os. I(uhlen

a) Sa{n medieval[ din timpul Reformei la adresa

ierarhiei fo4elor supreme in lume.
b) Simboluri oculte in arhitectonica ;i pe bancnotele
celei mai mari puteri.

Coperla ry: a) Reprezentarealchimici din Tabula Smaragdina,

sec. XVII, privind unitatea qi forla elementelor
primordiale.
b) Machu-Picchu. Privire de ansamblu. Unul dintre
cele mai enigmaticenucleeale puterii.

SISTEMUL OCULT
DE DOMINARE
A LUMII
Istoria secretii a omenirii

Editura SAECULUM I.O.

ISBN 973-9399-80-0
@ Toate drepturile pentru reproducereasi traducerealucrarii
sunl rezervateEditurii SAECULUM I.O. De toate meridianele.

Editura SAECULUM I.O.

Bucureqti,2001

P R E FA TA
Motto:
,,$i v4i cunoasteAdevdrul si Adevdrul vd
vaface libei."
Evrnghelia dupl toan (8, 32)

,,Ne$tiutul nu reprezintd neapdral alte

galaxii sau sisteme planetdre. EI poate Ji o
civilizalie paraleld terestrd de care he despar'te un decalaj in timp, fe doar o secundd
squ un decalaj sPalial nesesizat de noi in
spaliul tridimensional. Ne$dutul podte f o
dhd dimensiune incit de neimaginal, o civiIizalie sFdi4d existentit in noi ti pintre noi,
care nu poate f evidenliald de simlu/ile
nods tre impelfecte, i nco mp lete. "
Doru Davidoldci,

,umi galactice

Unu.l din conceptele fundamentale care stau la baza complerufui cdificiu social al civilizaliei contemporane,acela b evolutie,
$ clp6tat, la sfirqitul celui de al doilea mileniu, o semnificatie
dprulpc universal5,in pofida existenteiunor numeroaseangoarsece
ermlinu[ str stilpaneasctroamenii obiqnuiti, sernn al alienarii din ce
In co rnai profi.mdea acestom.Este,oare,indrepttrtitdaceastjiviziune
r,rclusivistil ce i$i pune amprenta asupra tuturor domeniilor de
luotivilatc? Judecdnd dupa varialia temporaltr a raportului dintre
llrllucnla elementelorde ordin material gi ceaa elementelorde ordin
rphitual, raport care ar trebui sI stea la baza evaluerii tuturor
elvilizatiilor, concluzia evidentA este aceeacA omentea actuali a
nlor salca confortului material in detrimenhrl ,,confortului" spiritual.
lnsccuritatea crescandtr a socieElii, in general, gi a fiecirui
hrdlvid, in panicular, dau dovada efemeritdfii existen{ei umane gi
rnrplillclt tcmerile eshatologicepantr aproape de paroxism. Dintre
hr6to Intscbf,rilecare iau nas,teredin extmordinara fervoare inteleclurlll. una 8c rpeul obsedant ,,Suntem singuri in Univers?"
hrccn And sI rtrspundacestei cerinle stringente,m-am strdduit,
ln offto! dc fat!, sI conturez cdt mai fidel complexa stnrcturd a
I lnlvonului 9i str liniqtesc spiritele anxioase, argumentand ideea
r'rtttlirmt clreia existenla civiliza{iilor humanoide, in zone mai

OS. KUHLEN

apropiate sau mai indeplnate ale Cosmosului,

este o legitate sus_
(inut5 de cele mai modeme teorii irstrcfizice.

Mai mult chiar,dezvoltareacompleti a profundelor

semnificatii
rezultatedin interpretareaacestortiorii,'
l"
veritabile breqe in modul clasic de percepli"
"irro".. i*rf"i-ri-irlijri
"["*""""1i
omului in cadrul Universului,oferinju_ne
"
orir";"i all l.*"".,
*
d: investigaliinebatatoritin.a ae lite*'tura L-il;##
:tup
.:fl."qi
civitizaliiror hiperspaliale.n""r*,""
:::!ll oezvlure,.drlcolo
;#';;
de implicaqiilearideale acestorteorii,relevi
ll-se
nu numal laptul ctr civilizatianoash-anu este
singua de pe aceasta
planet4 cat mai ales ideeace dezvoltai.
,:;";;;
;';;
constantde.fiintele hiperspaliale(din picate,
"i "rt"n"guti".t, prrni"t"rl
meorul unut complex Sislemde Control al Omenirii.
_Considerindci Marele plan exisct, voi numi suprastmcturacare
vegfieazApermanent la actualizan

piramiaa
bcuru
si; ;;;;:? ;:#:?Ttr'.tr,Tdff:':*
premise ale formlrii
qi evolutiei acesteia,d_ qi .I
;r;;;;;;
din principaleleelementeale sistemrrtrri1".;";,-;,i:':-:^:::::

ocult?t_pentru
controlul
evolutiei
::"##"ffn#,

:'"ntfl'ffl;

poatfi rezuma0tin doardou5cuvinte,

*rli,atii. p."tfi
toti cei care sunt in ctrutarcaAdevinrlui,"iirUn"r*"
*
.p_;ld;;;;
nume: minciunaa crpatatin societateamodernA
"; un,at
i"d"irf.J
pnvllegraqnr once incercarede a spulbera
aparenteleunui sistem
perfect este pe_depsir.?l
prin metode demne ae'muttlCtaJ;; -ldi:
zi(ie. Toat informaqiile referitoare la structura pi"r""i'i"
,*"1"i
omenirii qi chiar Ia pseudo-mediatizafiJ
f"".#,
Ot,l.:;t-;;_
manent supuse unei cenzuri severe de catre o armaUl
inueapi de
speciali$ti, al_cimr. unic scop este sustinerea
;;;;;'";;,
[npuse pe cdi oculte.
"r.i
PiramidaOcutt?I,unica shucturl veritabilasi compleE
de outere,ste similartr.uneiconshuctiipiramidate,
cu singr.rra
;;;;
unghiutar.i nu a_pa4ine
acesteitumi. Cetpulin nu a
::,t:y pe :-1 o rccLrnoaqtem
cerer
in
prezent.
in acestsens,'voi aduce
_c:rre
argumente
care contesg actuala viziune asupra istoriei _
"izirm"
pri" mijloace de propagandA_
i_"n.i
-p,us,5 ce au precedat_ope cea de fatA.
clvfltzalll
"ontur.,and
"|"-,ri'".
Totodat:tvoi zueravi
un
Iaotou mutt mat vast decatcel oferit de ,,clasicele,.
ipotezi referi_
toarela existentaciviliza(iilorextratereste,nu din
spirit contestatarcf penru a artta cA noi nu suntem singuii in
maiura sa ouni^
numele de civilizalie terestrd. De altfef termenul
d;" ;;;";;;

sls'rllMul- OCULT DE DOMTNAREA LUMII

(lcnot6 un egocentrismexacerbatal actualei civilizalii, posibil sn fi

llr$t cultivat in mod expres.
Am fost obignuili str credem cd Istoria nu este altceva decat un
qir uleatoriu de evenimente,un joc al Hazardului f6r[ un tel precis.
('u toate acestea, a fost acceptate ideea existenlei unei anumite
continui0lti a culturilor preistorice, carc au ap6rut, s-au dezvoltat,
||u involuat si apoi au dispdrut gi care, degi au fost distnrse,asimilate
rl|u uitate, ne-au Esat mogenire peste timpuri gi decaden{i, o
oslronomie veche de nii de ani, o simbolisticd bogat6, ca sintezi
I inlelepciunii din vrernurile respective gi o ardt reprezentadvegi
difcrenfiatn"ce nu a putut fi clasificadf qi nici inleleasi in intregime.
Arheologii descopera frecvent noi probe, din sfere de civilizalie
dute uitArii, care, de cele mai multe ori, sunt greu de catalogat,deqi
ccrcetarealor ar putea avea o influenli covirqitoare asupra istoriei
lumii. Dincolo, insa, de ceeace ar putea fi pus sub semnul inerliei
lumii $iintifice, se pare ci exist?tanumite fo4e care actioneazi in
rcnsul promovarii unei politici de ignorare a dovezilor materiale
n0njenitoare.Specialigtiise lasdmereu atraqide conceptl')lcultuilor
uulonome, ferl a se intreba cine are interesul si il prornoveze, gi
irKtin apodictic cI antrior sumerienilor nu au existat culturi superi0are, iar to{i oamenii care au dit inainte trebuie incadmli sferei
.,primitivilo/'.
O studiere mai atenti a dovezilor istorice ne arati. insA. ca
vcelrilc populalii nu erau primitive, in sensul convenlional al cuvitltului, ci erau doar altfel decatnoi. Frecvent,cunoqtinlelelor au
|rrl ntribuite contactului intim cu natura, imperiului necesitd{ii,sau
nlk)r factori care unifice sub un numitor comun cercetiirile 5i
nrrxlalitifiile de punere in practica. Stiinta oficiah pune sub semnul
furtntnpllriimult din descoperirileaga-ziseiepoci preistorice,dar
cxlrcricn(cle ficute de cdliva curiogi au demonstrat cd intAmplarea
trt rrr: dcc6trm rol secundarin evolufie.S-a constatat,de exemplu,
r n rtunci c6nd se arunci in foc bucA$ de aramd sau de orice alt
runcrrrJ, nu se intampla absolut nimic, deoarecemetalul nu se
ftrlx.ltc. Modul cel mai simplu de obfinerea aramei este topirea
prrlltcrii dc malahit intr-un vas de pdmdnt inchis ermetic, iar
ohlrtrcrcrlierului estemult mai anevoioasigi mai complicatA.
l.l li:l de improbabile srmt qi ipotezele referitoare Ia caracterul
lr(nrn|llnk)ral aclimatizirii rapidea plantelorde culhui la condifi
rx'|, rl (k)rncsticiriianimalelor,al inceputurilorceramicii,ba chiar
lt ' r.{ tclbritoarela caracterulintampEtoral aparilieicelor mai fure

O S .K U It LI . N

tehnjci. de prelucrare a piehei din neolitic, care

si astizi deoisesrc
posibilitatile noastre,nu numai in ridicarea
constructiifo, rn.Juiiril".
dar chiar si in cioplirea lepuselor ritualice maya.
S_u uju"r]l.lEt,
la ceea ce Claude Levi_Srrauss a numit paradoxul 'neolitic,
cc
susline ideea ca_omul din epoca respecrive s_a perleclionat
atdi d.
mutr In. uldemanare $i in sEpanirea capacitatlor
creatoare ds
crvrtrzatre,incat elanul lui crcator si spiritul inventiv
a stagnatD(
parcursul urmatoarelor milenii si s_a trezit iar
Ia viali abia"o data
cu gtiin{ele modeme. Hiatusul a fost pus pe .""-u',.".".ii
OJi,
modul de gdndire ezoteric la modul di g6ndire qtiinlific.
Cum insf,, intamplarea este moneda
.
fe care cei degtepli o v6nd
celornaivi, aspectul se rezumi, in cele d-in urmd, f"
Oiiri p-Uf'"_
mei
"t
_filosofice a raportului dintre determjnism ii IiU"J,",'"At
L
nivel individual, c6t si la nivel social. Istoria cons"-n"ura
unor oameni cu totul deosebiti. care au marcat
"*i.t*io
diversele
etaDc
tundamentale ale evolu{iei civilizaliei umane
u., pl,tut
Ei
anticipa cu o deosebiti clarviziune even[nente ce "u."
s_au Detrecur
ulterior, intocmai cumle-au prezis. Considerali a fi profeji;i;;;
sau magi, lor le-au fost atribuite fapte remarcabile
5i'cunostinte
iesite din comun- Capacitatea lor de i prevedea viitorui
a fost pusi,
de cele mai multe. ori, pe seama cipacitililor
p"-";;;6
;
acestora sau a inspiratiei divine, alte justificnri nefiind
admise ca
posibile.
Desi. in general. explicalia remarcabilelor anticipalii
a fost
canto-nattrin zona psihicului uman qi a resurselor sale nicunoscuteeste foarte posibil ca sursa cuno$tintelor lor uimitoare
fi f..t;;t
se poate de teres(rd.dacA luim in calcul ipo(eza existenlei
"A unui plan
dupA_careomenirea iqi desl65oarl evolulia, si despre
care acestia
au afla( iltr-o mai mare sau mai mica masura. Acest
il"4-;;
vedere,
_binuit, dar despre care nimeni nu indrtrzneqte sf iosteasca
un..cuvanl, ce pome$le de Ia premisa conform ciieia
,..p".tiuii
rndvrzt ar ti apa4inut unor societ?l1iseqete ce
aveau aices la
planurile de evoluge ale umanitdlii, irnplica insd o
ip"tezf se"sitiia
qr anun: exlstenla unui plan ocult de guvemare a
lumii. De cele

ori. ei.aufost redu$ila r.trcere,

deo.r... p"U.up.up.it ,i

T1i T"1," ehpelor

oezvatulrea
Marelui plan nu a fost altadecdtmoanea.Chiar
gr atunci cand unele aspecteerau dezv uite, cu pretul unor
m;
sacrificii, majoritatea oarnenilor a continuat
t" ign".e,
cd ele nu se vor indeplini.
"e
"peJiJ
De ce s-au pus proorocirilepe seamainspiralieidivine?
Cre_

tl 'i l l ^l l rl

l rr l rl I l )l j IX )MINA R E A LU MII

rllr(rr ||r l)lrrrczcu (llldca o mai mare greutate respectivelor afirt|r,tlr. l|| oi Dqrii lc luau in seama cu cea mai mare seriozitate.
Arrrrlrrltrrrl.irrslt, viclile marilor vizionari, prooroci qi profe(i, ne dnm
|l'rrrl| (ll rr i intotdeauna ei s-au aflat intr-un puternic conflict,
rrllll r lr ( (nr(luccrilc cxistente, cat ;i cu popoarele decAzutedin punct
rhr vr.rkrc nroml. Si fie o intdmplare cf, marii vizionari au fost
inl()l(lcauna niste spirite rebele, nonconfbrmiste si radicale,
'rl'r"'rlx.
I lru1.-uu icrllit via(a pentru afirmarea idealwilor in care credeau?
||||l||r l)r()l) bil. Pcntru cei care au avut accesla tainele Lumii, pentru
I r'l r'r[('l|rr risipit, chiar Ei pa4ial, vllurile Mayei, societateanu mai
rr,||rrlclrt|t (lccat un teren de lupta, de infruntare inegala in titanica
I r r.r{'rrrt dc a trezi spiritele adormite ale fratilor de acelasi neam.

\I\ I I MI II, ( (\JLT DE DOMINAREA LUMII

I. S T RUCT UR A
UNI V E RS ULUI

,
.

,,Dee aJirma, mai ales, cd proieclia lui

Mercator nu esle decat o primd aproximare.
Dupd d6nsul, pdm'ntul
nu este perfecl
rotund ci este format dih mai multe slbre
suprapuse, .rlineate dea lunpll unei alk
dimensiuni- lnPe aceste slere ar exbta
puncte sau chiar suprafele de cohunicalie si
in acestfel Groenlanda s_ar intinde la inlinil
deasupra ahor pdmdntui
decdt al nostru.
Dee a insistat chiar, pe lAngd regina Elisa_
beta, ca Anglia sd ocupe Groenlanda, pentlu
a avea acces la alte lumi.,,
Jacques Bergier,

Cit4ile blestemate

Universul a fascinat dintotdeauna fiin{a umanI, indiferent de

gradul stru de dezvoltare materialtr sau spiritualf,. RespunzanAunui
impuls firesc de cunoastereqi perfecfonare, omul s-a deOicatiara
Sr iartr, cu o navnAdin ce in ce mai profundl, penhu a descoDeri
qi a redescoperioglindirea infinitului marb in infinitul mic si a
infinitului mic in infrrinrl mare, spenAndca in acest fet va mai n
tacutrnc, un passpreimplinireadezideratuluiexprimatde sintagma
devenitl celebr6,_,,Cunoqite-te pe tine tns:,4i'f, - * pu"
regtrsireaveritabileiorigini a fiinFi umane,aceeaa recunoasterii
"'lt"
versllui unic. a Uni-Versului, exprimatilaL,itde simplu gi de genial
Sfdng Evangheliedupi loan: .La incepur eia CuvAid
T
S;
Cuvdnfirl erq la Dumnezeu$i Dumnezeuera Cuvdntuf,.
Inexorabilacurgerca tirnpului, ce a marcatnu numai aparitia
si disparitiaunei intregi pleiade de civilizatii. a demonst-ai,prin
modificarea trptat5a modului de perceplie a Universului, cl inslsi
cunoa.Fterea
esteun procesevolutiv guvematde tegi proprii. pentru
antici, totul era fix si mlsurabil, iar lumea era timiiatl in ambete
sensu.ri:atomii se situau intr-o extremitate, iar sfera stelelor fixe in

ll

I'onhrltll. Arhimcde calculase chiar cate boabe de nisip pot intra in

rl.,rn itclclor fixe. Epoca modemi a inlAturat complet viziunea
ffrtrcilor, {tiin(a demonstrdndc[ nu exist6, de fapt, o sfera a stelelor
llro gi ci nu exista nici mdcar cer. Ceea ce se nume$te in mod
r (xrvcnlionaf cer nu reprezinlA altceva decat imaginea ce rezulttr
rlln hnprl$tierea luminii in pinrile superioareale afnosferei.
(lca mai simpltr definitie pe care au reu;it sA o dea astronomii
tttrxlcmi Universului poate fi rezumalAastfel: ,,Universul reprczintd
krt ccc$ ce putem observa". Acasta constituie Universul obser-vabil,
rs conline toate steleleqi galaxiile,de la cele mai apropiate,pand
ln |clc mai indeptrrtate, care pot fi detectate prin receplionarea
m(hrliilor pe care le emit. Conform unei definilii mai cuprinzitoare,
I lntvcrsul reprezint?ltot ceea ce poate fi observat,plus tot ceea ce
nf ffxri putea exista. Acesta este Universul intreg, care formeazi in
prtrrcipnl obiectul unor studii matematice;i filosofice, prin extrapoht(.|| dutclorobtinutedin studiereaUniversuluiobservabil.O a treia
rhllrrilic ar cuprindeparteaUniversuluiintreg care estedescrisf,de
fogrfc cunoscute ale fizicii. Acesta este Universul fizic, o extensie
I I lnivcrsului observabil,ce include zone ce nu pot fi obsewate
rlh$cl. dar a clror prezenli se poate deduceprin efectele lor asupra
rrrurrcntittrli observabile.Evident,in cadrul Universului fizic sunt
lrxrlo in consideraredoar acele regiuni care pot fi analizate in mod
Itllntilic. Universul fizic este obiectul de studiu al cosmologiei,
flll||it| elre cautd s5 raspundtrla una din problemele fi.rndamentale
r,ard rc pun: existtr o limitit a Universului, sau acestaeste infinit?
Aln||lur rsdiotelescoapelor
a dus la mdrirearezolu{ieitelescoapelor
r rrluritc $i, implicit la mtrrireaUnivenului obsewabil.Se poate
rpr( xr cd ritmul descoperirilor face ca dimensiunile sale s5 se
rhthlczcuproximativla fiecare5 am.
f hff)ilcum arat Cecil Folescuin lucrareaCe esp tlniversul?1,
Iflrnlclrill Universuluiesteo problemdcarei-a preocupatpe multi
filrnxn|li, matematicienigi fizicieni. Primul model qtiinlific al
I lnlvn'urlui a fost elaboratde Isac Newton, la incepuhrlsecolului
nl liVlll-lcn. El a incercat str aplice teoria gravita{ieiintregului
I lrlvrrr, prcsupundndo geometrieeuclidiane,dar a intampinato
||'rh, (lc (lilicultAti,dintrc careceamai mareproblemtra constituit-o
rtrrr,l eil I Jrriversul,considerata fr un spaliuce con(inematerie,ar
lrrl||rl in ic intindtrla infinit, deoarecedacdar fi finit, atunci,poaivit
l.lll fr,,ut,,,tig.
str se contractespre un punct centn .
"l "Li
|

| ..rf lrfffcicui Q. e.tte Universul?, Editura Albatros, BucurcSti, 1988.

l1

OS. KUHLEN

Cu alte cuvinte, un Univers finit ar fi instabil. Mai recent a fosl

pusa in eviden{i o altd dificultate a modelului neMonian. cunoscurd
sub numefe de paradoxul lui Otbers. Acesta se Doate sinteriza
prinh-o inlrebare destul de simpla" inc6t la prima vedere nici nu ar
merita str fie pusf,: de ce esle cerul negnt noaptea? Un rispuns
lapidar ar fi: pentru ci Soarele a apus. $i totusi, astronomul H.
Olbers a arAtal ca dac5 Universul s-ar intinde la infinit, atunci cerul
noptii nu ar aparea inhDecat, ci ar trebui s5 fie extrem de strilucitor
sau cel pulin tot atat de strilucitor cit suprafala unei stele. Aceasta
ar insemna cd intr-un Univers infinit, cerul ar avea anroximativ
stralucirea discului solar, dar intr-un asemeneaUnivers nu ar exista
diferenti- intre zi Si noapte gi nu ar putea fr detectat nici mtrcar
Soarele. In concluzie, s-a presupus cd ori Universul nu este infinit,
on nu este omogen.
Teoria generali a relativittrtii, elaborati de Albert Einstein si
aparitia teoriei supcrgravitatiei au avut implicatii deosebit de proftrnde pentru civitizalia secolului XX. permilrind dezvolrarea unor
noi concepte teoretice, atat in domeniul microcosmosului, cat si in
cel al macrocosmosului. Ma refer aici indeosebi la doui conceote
ingemanate. provenite din dezvoltarea geometriilor neeuclidiene, si
anume fa no(iunea de continuum spayio-temporol Ei la aceea de
multidimensionalitate. Aprofundarea studiilor teoretice si cercetarea
amanuntir.{ a implicaliilor teoriei supergravitaliei in domeniul macrocosmosului a desgvarTit schimbarea imaginii clasice referitoare
Ia perceptia Universului. Pentru a exemplifica afirma{iile, voi face
apel la cdteva imagini sugestive.
Din datel pe care ni le pune la dispozi{ie stiinta la ora actuale,
cunoaFtem faptul cA planeta Pdmant este un obiect cosmic tridimensional, a cArui suprafal5 este evident bidimensionall
LuAnd
cazul rmui marinar aflat in mijlocul oceanului, se poate considera
ctr acesta se limiteazi doar la observarea a doar doui din cele trei
dirnensiuni ale PImentului. Indiferent pe unde ctldtoreste, c6t timp
este in larg, el observd doar apa care-l inconjoari, perspectiva sa
fiind intotdeauna aceeasi. Sihratia marinarului este, din aiest punct
de vedere, ficane asemAnatoare cu cea a unui cdator coimic.
Presupundnd cI Universul este o hipersferl cvadri-dimensionalr,
in care trei dimensiuni reprezintA spaliul, iar a patra timpul, ne
putem da sealna cu ugurinF cI noi triim, de fapt, permanent pe
suprafala unei hipersfere, sau cu alte cuvinte, dim in orezent.
Asemenea marinarului, nu conleaze c6t de departe cdlatorim, nor

h t 'r

rt rx |l tt)t

l x ) M | N AR EAL U M U

l3

\.,||r rtlrrii||.' ||t' rrtccrrsi suprafali (marinarul rtmene permanent pe

rlr,rlrr{tl rxcrnrtllri 1i noi rdmdnem in prezent), iar perspectiva
rxr{nlrnr'.rtr itrl()l(lcauna
aceeasi.
Irr rrcr'.itrrrorl, o simpll privire a cerului instelat se transforma
llrtr r t,r'rtrrhrlll scrutare a trecufului Universului, deoarece in mo||r,rl l I rlr\clvirlici. bolta cerului prezinti stele situate la depfttari
rh, rrrrrllr nrrr-lrrrrrintrde Terra. Des-ini se pare cA privim stelele aQa
| |lrr n||||t, rlc l pt privim in hipenferd, cltre un trecut mai mult sau
||rrrl lrlrr
irxlcpllrtat. Imaginile obtinute cu ajutorul radioteleslrrrpr.ftrr rclcvll lirptul ctr marginile Universului sunt egal distantste
Inllt
lr'rrr (15 miliarde de ani-luminl) in toate direcliile. Multi
'h.
I r,rr r'lnlor r'()rrsiderS,de aceea, cI perspectiva centralt este rezulfirl||l nt||r lrn ii cvadri-dimensionale a Universului curoscut.
AnttrnrrnDiamodemd pomeqte_in constructiile sale teoretice de
hr r,lt'vr principii fundamentale', verificate permanent de nurrrllrrrru'lc obscwa{ii efectuate cu mijloace tehnice deosebit de
tlnul din principiile fundamentale ale astronomiei il
lr'rIrrrnrlc.
frtfrf/f[fn prlncipiul cosmologic, ce statueazi axioma conform
I llrr,rrr rrr cxista pozitii sieciale in Univers. Conform acestui prinr l l||, l ](c poziliile observatorilor din Univers sunt echivalente,
l'r!rn|r.r'trvl| tlin orice zonl a sa fiind una a centrului. De exemplu,
i lrtr||
I un (]bservatorparcurge distante mari intr-o nave spa(iale,
'lx
r,l rn InrrlrDc intotdeauna in centrul Universului, deoarece oricat de
r nljllori, nu se va depirta de centrul acestuia,pntru simplul
|||lrlt
'lr
rr,r\ , n tt|rrryinile Universului nu pot fi atinse niciodata. Un alt
l,||fir rlru lun(lomental, printre ale carui consecinte se regase$te$i
fl rffl ftffI lffrlrrrca tcorii pluralita{ii lumilor locuite, il reprezintf pinI lltlrtl ,rrnrpic.

II) PRINCIP IU L

A N TR OP IC

lh'1r. lu prima vedere, conceptul aminteste de teoriile precoli\lrrr rr'rc urrlnrpocentrice,care situau omul in centrul Universului,
,'l r|'|rr.flrtn, dc fapt, o reac(ie a lumii ltiintifice contemporane fa(e
,lr, ,r ,rrprrrrrt cxtrmA la principiul copemician. Altfel spus, printlhrl lllrt|rn cI, deEi pozilia omului in Univers nu este neapArat
'
*.rrlrullt. r'u rrrc totugi un caracter special qi privilegiat, acesta fiind
,||rrrl r|turr ,,lrntrop(rcentrism" modem. Metoda de analiztr a Uni|

",

r l | ,,l f!.

( .r /) . ..i /

l4

OS. KUHLEN

versului are la bazi asa-numili pincipiu

antropic, forrrrulat il
196l de astronomul Robert Dicke, in urma analizei unor lucriri alc
fizicianului P. A. M. Dirac. Enun{ul siu este urm6torul: ..IJniversut
are proprietdlile pe care le are ;i pe care omul le poate observo,
deosrece dacd ar Ji avut alte propriadgi, omul nu ar
Ji uistat co
observatof'. Astronomul R. Dicke a arttat ca valoarea vArstcr
Hubble a Universului este condi(ionatt de existenta omului. irr
adevar. esle esenliale cerinF ca vdrsta Universului sl fie suficienr
de mare pentru a da timp formArii elementelor grele, din care este
alcatuit, in ultima instanli, corpul uman. Avand in vedere c6 totusl
omul existe, virsra Hubble nu ar putea avea alta valoare decat cci
de acum, deci relaliile numerice ale lui Dirac nu se pot aplicir
oricaror rmiversuri, ci doar celui pe care il observAm asgai.
Idei similare anterioare au fost formulate inci din anii ,50 dc
astrofizicianul G. Idlis, care a intuit cA legile fizicii din Universul
nostru sunt astfel materializate inc6t fac posibiln existenta atomilor.
stelelor. planetelor si a vielii. Un alt astrofizician sovietic, A.
Zelmatov, a afirmat cA omul este un martor al proceselor nafuralc
de un anumit tip. deoarece proceselede tipuri di ierite se petrec lirii
martor, in timp ce astronautul englez paul Davies a afirmat cA. Dur
si simplu, omul nu ar putea exista in alte universu_ri.pomind di lu
condiliile care au fost necesarepentru aparilia vietii
9i a omului pe
Terra, este evident c6 planeta noastra este locul ideai. ce contine o
cantitate abundenu de apA, aflaut ..inLimplIrof . in stare lichida. De
reguli, se spune ca via(a a ap5rut pe pimdnt deoarece conditiile dc
mediu- i-au determinat aparilia. prin prisma principiului antropic s(.
procedeazi insi la un rationament invers, anume cd insi;i prizenla
vielii;i a fiintelor inteligente poate avea un caracter exDlicativ si
nu numai pentru cazul local al unei planete. ci pentru intregul
Univers.
Din punct de vedere teorctic, se poate uqor imagina r.rnUnivers
diferit de cel observat. Astfel, anumite studii stiintifice au ardtat crt
o modificare extrem de mici a valorilor unor constante fizice irf
duce Ia aparilia unui Univers in care elementele chimice nu se oot
forma, ori la unul in care toate stelele ar fi gigantice fierbin1i, cu ,,
via15 foarte scurta. in aceste universuri, aparilia unor forrne inteli
gente de via{a ar fi foane improbabilA. Faphll ci Universul rcal
poseda observatori, aduce anumite restriclii multitudinii de cii orirr
care acesta ar fi putut evolua;i asupra legilor fizicii care_i trr
vemeazi dezvoltarea.aspectece confirmA principiut antropic.i ,,

rl l rl l t\l l

rl rx l rl l l ,l

lx

A LU MII
'MIN AR Ij

l5

rlirrtrecxistentaomului, sub aspectbiologic,

Ir{tr. r|' r,ht|r, ['1..t1trrrrr
g.
r.rrrlc
lc
lizicii
cste greu de sesizat;i de aceeanu toatA
h'gt[,
;l
h|lrren ttllrrlrltt ll ir ircccptilt oportunitatea qi chiar valabilitatea sa.
| | l rlil (lc sinrilitrrdini ce existd intre domeniul fizic qi cel
lrtrrhrgh ar. rcli'ril l;r diurensiunile corpurilor semnificative din UniI irf I frfrn ( rfrfr ilftll?l Cccil Folescu in lucrarea Ce este Universul?',
itrr' I r itr'l rrvcrrr rlc-a face cu valori ale dimensiunilor pe un
rl{l|''[tr |lrirrtr larg (de exemplu, un atom qi o galaxie),se poate
r,rnr{kL,lr r'rr rr tlirrrcnsiune intermediard tipic[, media geometricd a
r r|rrr r|rrrrfl \'rl()ri cxtreme, deoarece media aceasta este mult mai
|lrlIr,rr.||ll|lr\11 rlcciit media ariftnetic6. Aplicdnd-o in cazul Univerr l$1, Et. rxr:itirlll cll diametml Ptrmdntului reprezinti media geome'
ltlr tl rltrrr(. r||n|irrrci intregului Univers observabil gi diametrul unui
{l||lll Itt' {ricrlcnca, masa unui om este media geometricd dintre
I nrl l|rrcr fi cca a unui proton. L5sdnd loc gi afirmaliei ca poate
ll vlrl,l 1r rlc niptc coincidente pur intampldtoare, hebuie spus ctr,
1r lrrrrrr vrrkrrikrr for(elor electromagnetici $i gravitalionaltr din
llttlvr,rr|rl flctual, existl motive serioase pentru a argumenta ctr o
llhrln l||lrlrgcnttr, care si poattr realiza ceea ce face omul p Pimant,
helrrk' r[ t|ibd cxact dimensiunile pe care le are corpul uman.
{F lx|ntc pune intrebarea: dacl setul de constante ltzice ale
I lrlr.r,rrrrlrrr cste unic, deci cu o probabilitate de apariJie extrem de
tlr tt r rr rlc s-a ajuns tocmai la acest set particular? Se intrevdd
,lx
rllrl xruri posibile. Primul arc in vedere ideea cd Universul
rt ll {v l nc[umerate cicluri de expansiune-comprimare, dar cI
lll *rr r tr lu nr fi decurs cu un set specific de constante, iar omul
{ {lll||rt !r trdie$te in acel ciclu in carc constantele fizice s-au
,'{Il'l {t t|stlbl incat propriet tile rezultate fac posibild existenla
rlln trlhx eorrrplexe gi a organismelor vii. Al doilea rlspuns face
r1rr,l lrr , rrrrriitirr(cde mecanici cuantici, mai exact la inlerpretarea
llx,, lh'l ,h' rrrrld, afirmind cA lumea materiald este alcdtuitd din
r..t'J,,htt tth' universui paralele, fiecue caracbizat de un set proptu rh. I Inrstlntc, iar omul-existd in acel univers in care propriegtile
lx rrrgunisme vii. In particular, este vorba despre interpre"'trhrr
t |t.rr l||rx trcr (lc undt care descrie miqcarea unei particule elemenrnrr. lr xr'. rrlinntr ci pttratul amplitudinii func{iei de undi repre'
.l ttt,
lrpt, probabilitatea de a g6si padicula intr-un anumit punct
'h.
rr
nrurrit
rnoment dat. Dar nu cumva faptul ca probabilitatea
h
tl
in alte prmcte din spaliu este diferiti de zero
'lF lllir lrrlicula ;i
I

r..rl

f,,1,.!,rl |,,t,\k

(tti \\'rs tl /,

E di tum A l batros . B uc ures ti , 1988.

l6

OS. KUHLI]N

sugereazd mai degrabi cd particula poate exista in toate accst.

nuncte.'Un rdspunsafirmativ la aceastaullima inrebare constituic
aga-numita interpretore in mai multe lumi, potrivit careia fimcliir
de undi descrie o infinitate de lumi, din care in timpul urici
Tlsur5tori este selectionata doar una singurl. Fiind vorba dc o
infinitate, dispare caracterul special si unic al lumii in care trdinr.
ca fiind un element al unei mullimi infinite.
;i totugi, unicitatea se aplici nu numai Universului, ci si planetci
noastre. Pdmantul se afl6 la o distan{i de Soare care ii permitc sill
prunasca- o cantitate optimtr de energie. La acestea se adauga si
alli faclori imponanli: existenla apei, iompozilia chimica a afrroi_
terel ongrnare si ahactia gravitalionala. De asemenea. in galaxir
noastra existi o zona speciald care oferd conditiile cele mai favorabile apariliei vietii - asa-numitul cerc corotalional. o adevarak)
,,centurA a yietii", in care se afltr, desigur, gi sistemul solar. Mai
mult chiar, Soarele este localizat intre doue brale spirale ale galaxiei,
departe de amenin{area radiafilor distructive ale- novelor iare explodeazi destul de des in aceste brate.
Sensul principiului anbopic este clar; omul exista deoarecr
Universul are anumite proprietali. El se poate reformula si fird o
referinlS directA la om: daci ar fi avut pioprietIli diGrite, aparitia
shucturilor complexe ar fi fost imposibill. De exemplu, dacA masa
unui electron ar fi fost de trei ori mai mare, un atom de hidroeen
ar fi avut o viali doar de o luntr, iar dacd ar fi fost de patnr ori irai
mare, durata existentei sale ar fi fost doar de 24 de Lre. Evident_
intr-un astfel de Univers nu ar putea exista nici atomi, nici molc_
cule, cu atat mai pu(in viatd organictr.

I. CIVILIZATII

CELESTE

Principiul antropic consacrA ideea ci omul este un obsewator

specific Univenului tridimensional, instr el nu precizeaza ctr exis_
tenla sa este legatA in mod organic de o anumite phneta. de un
anumit sistem solar, de o galaxie sau de un roi de gjaxii. Mai mulr
chiar, principiul admite posibilitatea existentei unii multitudini cle
observatori humanoizi in intreg spatiul cosmic, ceea ce vine in
sprijirul ipotezelor referitoare la existenla unor presupusecivilizalii
celeste in proxima, vecinatate a planetei noastre. principalele argrr_
mente aduse in favoarea acestei ipoteze au fost formulate dc
pasionalii de paleoastronauticA,care aU semn^r"t dc_a lunsul tim_

lllll

trt rx rttt,t.

| X ) M I NAR E A L U M II

t7

l{tl t m||||r'r 'd ,(' uvclimcnte cosmice stranii, ce au r5mas neexpliir l)rczcnt. Voi prezenta in continuare cateva dintre
illr;,rtrn
*P9.lr!tl

I lr||||rrr (l(' stiin(al de pe intreg globul au urmi.it cu deosebit

rrr'l lrir prirnului satelit ce a transportat un pasager la bord,
"|rr
It r,ilr,l||3r l.rrika. Unii dintre ei, printre care qi dr. Luis Corrales
dlh VIrr, zt|clrr,llrr fost atdt de interesali, incat au fotografiat trecerea
|{trlll||lrr sl)ut|lik-2 pe cer. La l6 zile dupd ce Laika a fost plasata
lr r{ltlln. rr ziu:r de l8 decembrie, folosind o expunere indelungati
I prrllr rrh'r lirtografice, Luis Corrales a ob(inut nu numai urma
h ttltrorr',n n containerului cosmic rus, ci qi o a doua urmtr, care
Arvrrrlr,I tn nccst container fusese insolit de ,,ceva". Oamenii de
ilfftrll r rrrc nrf cxaminat fotografiite, au declarat ziatului El Univerlll llU rh'ccrnbrie 1957) concluziile la care au ajuns:
,,Nn *ta rezultatul unei duble expunei, intrucdt stelele ar Ji
I tr'yl\ltttl, rle asemenea, imagini duble pe film, ceea ce nu s--a
nu
Nu poate f o reJlexie interioard, intnrcAt taiectoia
nthhqltt
rezultatul
unei
de
Sputnik
nu
este
rlrr, flftt'.rti cu cea ldsatd
$i
,1llth'tltl u filmului, intucit dupd mdrire, examinarea dArei o
Irrrqllt ttl este vorba de o precipitare a emulsiei pe materialul
hthttr,tli', leterminatd numai de lumind. Aparatul a fotograJiat un
ltnttt ln'tare nu sunlem in mtisurd sa-l identiJicdm...Dacd dAra
h,rtut.,tt\tl, care merge in paralel cu ddra satelitului, rePrezintd
tklllll, nnat de un alt corp Si dacii acestq 4 devenit luminos o
n thl l,flioa.ld de limp, acesta constituie o ipotezd greu de de'
ll

I otografiile aratd clar traiectoria lung[, in linie dreaptS, a

hprrlrrtk*rrlui care a transportat ciinele, in timp ce o alti urm5,
t$ptr,/(.rrtrind aproximativ a;aptea parte din traiectoria principali,
rrtd rhr vizibila abturi de cea a satelitului. Cheia dcscifiirii naturii
irldvnrxtc a acestui al doilea obiect o constituie schimbarea sa de
rllrr,r1tc qi anume indeplrtarea sa de Sputnik gi apoi reapropierea
rl rh, srrtclit. Ceva anmca priviri indiscrete asupra primului satelit
nrttlh xrl creat de om, care purta la bord o fiin15 vie. Pitrunderea
ulh lnln u otnului in cosmos incepuse qi deja cineva ii supraveghea
rv||hrllr eu atentie... Astfel de evenimente aveau sI se repete cu
|1trlrlclrln in anii gi deceniile ce vor unna, insi pu{ine din ele vor
,,l|trrrl)ifr" in presa.
Sc purc, insd, ci observatorii celegti nu se mu\urnesc doar sd

l8

os. KUIttI u

supraveghezeevoluliile diferililor sareliliartificiali

trimisi in sorrrrr
cr recurg uneori la scoatereatotale din functiune
a acestora.in ic..l

faptutca in decursut
rimputuimai mutli srrcl,r,

::.":,::j:"1.
lTllti
cu
dllenle
diferite destinalii
au..displruf. f6rd nici o urmd:
Satelit

fu.

Expiorerll

SUA

venera2

URSS
URSS

Zonal I
Zonal 2
Syncom I
Satcom 3

Dit3 l.rnslni

Destin:r(r.r

20 03 1951{

12.02.t961
1964
1964

URSS
URSS
SUA
SUA

Data dispari(iei

1964
l4 02.1961

satIt orbiul

06.12.19J9

satellt

In sprijinul ipotezei referitoarela existenlaunor

.
civijizatii et
lestedetindloareale unor rehnologiin.r .up.rio-...f.i
i"rJ.f",.
in prezent pe planeta noastri mal pot fi ;duse
;;;;;;..
si
pnntre care se nunarA anumite receplii
"ld
de sernnalestranii.
olservar,,
astronomtcerevelaloareale Lunii si ale planetei
Mane, precunt .r

interpretarea
unor camcreristici
asirofizice .;;iii.i';"1#,;,
ro;ii, Phobossi Deimos,si aleunuiadin cei.ui
"1"int"..Juntji.t"-iz

al slstemulur nostru solar, Toro.

2. SEMNALE

MISTERIOASE

Numirul din aprilie 1973 al revistei Space Flight

a ticur'
pri^npublicarea a patru articolc p" i.rn"
.:,
:er.rzatie
traterestre,in care a fost inserati si afirmatia
"i"iiirnliilo.cu privire
la apariril
rnei sonde strtrine in sistemul nostru solar. Argumentul
," Uja i,,l
constatareaca scmnalele radio sesizatcsi descrise
pentru prima dutrr
in 1928, de profesorul Stomer din Oslo gi
de V_ a". pol ,fi,,
Eindhoven, iar mai tirziu
;i de altu, sosesccu o intdrziere de cdtcr rr
secunde.-Oexplicaqieplauzibili a fenomenului,
ae"i .u o ununrir:,
notd de fantastic, ar fi ,,intoarcerea.,semnalelor
de o sondl cosmi(..1
artificiald. Ipoteza a fost formulatd in anLrl tqO:,
de cAt e astroncln,,,i
Ronald H. Bracewell de la Universitate,, ,1i,-r
St"rf.;l.
D;r,;;,;
intdrzierii semnalelor a dus la concluzia .i ..r.t"
,;;;;";i;
i,;
o depdrtarede circa 400.000 km de pimdnt gi la
aproxiri;;;r;;;,,;
distrnta l'atadc I uni. irrtr-unul din asa_zisclcprrz
,," t,,**nor) ,,1.
sistcmului PAmint-Luna. deci in pozilie
h;;
i,;;;
"ctr;tnr".ate

tl tl l rl l 'r

't

I ll

l 'l

l!

'N l l N ^l t l i

A LU MII

l9

undelor gravitalionaleqi pozi{ia

tgx|' .',r,l,r rr !||lt.r.l 1x.rtrrlba(iile
tl

trl rr'l ||,

!l ,rl I l i l
'

hr ,||r l 1,tr,.,,rolcctivul de cercetdtoricondus de prof. dr.

lrllrldr llt,', ,r rr( ( lnrl ,,ascultarea" constelaiei Orion, cu ajutorul
lorly tlc la Bialystoc. Undele captate,inregistrate
tr llrrlr.h.r,
"l'||l
l|F||rt
|lr,r],|!r'rr|c,
iru l'ost prelucratein sistemetelerecordinggi,
lrl
trlr|rl./,r
rr('rirljl,
pc ecran au apArutimagini mobile, printre
li,
inr'
t.$r ||r \ | l||l ||l .rscnliln?ltorcu un transportor amfibiu, la care se
Frl rllrltrU,'.rlur, tlclalii remarcabile,cum ar h doui genile, un
ft'r l,rl' |lrl, r'rrlrincde comandi si un capacde accesdeasupra
|{||||'r
lr('hrl'rr lr', lrrr,rtI lirrrili.oamenii de $tiinti au preferatsA considere.
t t llti " r||l||||illl justificare, cA imaginea obtinuta se datora
fitrl{||||r,rll ,rr(r(lcntalea undelor venite din spa(iu. Cateva zile
fitdl litrlr. l||\n, il fost rceptionat un al doilea mesaj, de fapt
l||t{!l r.{ hrrrt(' ( lar:l a unui text similar unei ndiograme terestre.
qr rt( lx. I jtt('vir riinduri, mesajul avea caracteristici care limiteazd
t|rll Inr{tlrrlrlrl('ir unci coincidente: ,,litere" similare si grupe de
.,(. r'cpsttr, prezenta elemenhrlui central, fap de care
f rr.h. ' f
r rh,llll,. r.llrulrrtc ss situeazd simetric, regularitatea contururilor $i
rll|tl,lrlrrrl' r .irrrrtxllurilor.
lrtr, ll .,r 17 scptembrie 1953, numeroEi telespectatori din
ll,rr,,r llrt,rrrc au fost pugi in fa{a unui fenomen inexplicabil gi
ttrt.lr ,,{ lx t'erurclc lor a apArut, in mai multe rinduri, mira gi
Irtrll,
ul rlrlrci de emisie K/ee. Aceasta firnctionase la Hous'rllr
fu'l I r,i't,:il ,A pi isi incetaseemisiunile incd din t950! Nimeni nu
H l(rlrl {n crlrlicc niciodat6, in mod logic, ce s-a intamplat atunci,
|lr{l dh,{ r Il ||r rrnrra anchetei desfagurates-a constatat cA o astfel
rlr llt,,tl rrr lr (r)slal cel pu{in 100.000 de dolari. Desigur, s-a dat o
Frl'll' rrlt"'lr( rirlll, dar aceastaera lipsitA de orice logicd elementarS:
ll ll\rrlllor
rnistcrios a tras o picileala! Evident, nu s-a aflat
fil, hrlrrlil rrrrrrrt'lcaccstui genial inventator care a reusit st acopere
il,rr,,rr llrrlrrrrrctrr o singurd statie de emisie.
ll,r/,r I rllc ( lnavcral din Ftorida, apa4inand NASA, a re!,Ilt, rr,rt , ',r'rrc tlc semnale a clror origine a fost localizatl ca fiind
'
'
lr | | ||t||rl I'ilrrxinlului. Conform informaliilor apdmte intr-un articol
ql fr,\f.frl ,\ttttt S&'rct (Nr. 258/1995),expe4ii sunt de pirere ci
rr'Frrrlr'll,rr ,ost transDriscdc fiinte inteligente,care dispun de o
lllt|rl'n l,x||l(. :tvilnsatil.() pcrsoarr5care a dorit st-$i pastreze
,f| |' ,| | || | |,|| | || rr irfirrrrat cl ,.orice ar /i, dispune de o tehnologie

20

OS . K U III I N

capabild sd tronsmitd semnole radio Ia suprafaya, prin sute lr

kilonretri de sol ;i rocd. in mod evident, ei $tiu mai muke dcstn,
noi decdt ;tim noi despre ei". Pima receptie a fost llcuti in dirll
de 30. 10. 1994, cu ajutorul unui satelit, iar de atunci s-au cll)trr
semnale aseminatoare la intervale diferite de timp. Transmisiilc.
IAcute intr-un cod matematic complex, au convins cercetdtorii r,l
semnalul in cauTi a fost emis de fiin1c inteligente.
Robert Charroux amintegte in Cartea trecutului misteriost liv
tul cA in data de 3 august 1971, postul Fiance Inter a transnlis Url
interviu cu publicistul Lucien B., care comentase in mod stralu.rr
aselenizarea lui Apollo-I5, prilej cu care moderatorul Rene D..r
amintit de o misterioasAfrazl ce a fost receplionaa de NASA. l)e
'r
incidentul innunca toate condiliile pentru a pasiona opinia publrt i
si mediul jumaligtilor, mass-media a dat dovadl de o tircer,.
suspectd. O singuri cxcep{ie a ldcut-o editorul sipumanalului /-,
Meilleur. in numirul 33 al publica(ici, Alain Ayache a detaliirl
subiectul intr-un articol pc lapte coloane. Articolul respectiv, oeLr
pand o paginn intreagi qi completat cu o fotografie a specialistulur
in telecomunicatii al NASA, Worden, relata extraordinanrl incidc t
care al']'lseseloc pe suprafata satelitului natural al Terrei. Toalc irr
decursbine in ziua respectiv6,numai cd la ora 1l si 15 minulc r,,.
produseseo micl defec{iune,explicabili prin cfect Fading: contaetul
radio cu flouston se intrerupsese.
Exact atunci Warden a auzit un zgomot ciudat, un lbl de sull[
care in scurt tinlp a inceput s5 se audi din ce in cc mai distincl i
aparatura de ascultare,semln6nd cu un fluierat lung. Se auziri ap,'r
niste mormiieli indbuqite;i un fel de modulatii vocale pronunlirlf
intr-o limbi necunoscuti, apoi o frazA repctatAin mod constant (lr
mai multe ori, pe un ton de la grav la asculit, cu suiquri aproal)(.
stridente, urmate de exclamalii r5guqite. Din fericire, emisirrrcrr
aceastastranie fusese inregistratii pe magnetofonul lui Lem, asa c,t
Warden a retransmis-o la NASA. Duptr citeva clipe de confuzir..
dialogul dintre baza de la Houston gi Apollo-l5 a fost pruclr(
detumat, singurul contact cu nava av6ndu-l numai difuzorul dirr
F-un birou secret.Atat conversalia care a urmat, cat !i transmitcrcir
pe Piment a misteriosului rnesaj s-au fdcut cu uqile inchise, l.r
adApostde orice urechi indiscrete. A urmat apoi o tacere totala, irt;rl
in SUA, cat si in toate celelalte tiri.
f.

Rob( Charroux: Cartea tre(utului miste'bs. Edinra Elit. Ploiesti.

<t e

r | | 'r r r r 't r l 'r

t x r N l l Nn l l l l n I- u M Il

2l

.]. LUNA
lrrit, h ',1,1"'ur(r'rr prilcjul misiunilor spaliale au pemris sa se
.|rl.rl. .r."il t,rl,trrlr rl l.tttra nu are camp magnetic detectabil!i ca
t||| r.rll'l rr, r ,, rlrrrr rlc rldiatie in jurul ei. Fluctualiilede tempcrar| l r{ | ' I i ,.r ' ,url i rnt)rl sionant c'+100. . . +120'C ziua 1i - 150. . .
ll l t r'l r||t||lrrl rrrDlii, tleci o diferen(i de temperaturade circa
tlll I rrrr, ,,i \r oirplc, datoriti in primul rend lipsei atmosferei.
I lqtrr rl ,,'rl .rrl r:1rlc acccaci Luna esteo simpld masi d piatri,
Irts',rrr rr ' \r'.lil si |lll a existat niciodati via(i.
l,rt.tr,'r||,r r'iilevl| ospcctccare dovedesccontrariul:
lrr lr,r,tt, l/tl 1 si l7ft7, astronomiifrancezi,englezi fi germani
drl r',D,nrflr,rl l)rczcrllaunor ciudate pete lttminoase.care sc de1rl,t",lll, r,rrpr;rpilrlii intunecatea Lunii. In 1794,SocictatcaRegali
rI ',ll||rl' 'l||r I rrrlraa primit ditr partea unui astronom cnglcz o
r.lrrrr, rr '.trrrrliticilrcferitoarela aparitiaunui obiect luminos pe
rrlt,rl,rl,r 'lr',(rrltr lunar, iar Francis Arago a mcnlionat in 1820
lhl,trl ' i Ir lrnrPtrlunei eclipse de Luni, obscn'atorii din oraqul
ll,rt||r : l rrlrt||ll ilu vizut pe supnfala intunecata a Selenei o
r "r,trhrl,r,l, r'l)ieclchlmiDoasece zburauin fomlatie pc o traiectone
l'!rr,r , r r. lcnornenele ar putea fi atribuite unor halucina(ii
,,tF,tt\,
incredibil a bulversat lumea
'l.rr irr ll{69 un eveniment
ltfifflfl' il rlll||clc cr.\ter Linne din Marea Serenitiitii. studiat ds
| |ill,l'rl ,r,rtt
llall si Flammarion, dispirca liri urmi! Doui
"n(nni
. .t| ||.lr| ||| | || rrrrr liitziu apareau dcasupra Mdrii Crizelor lumini de
|||||||',||i|||rrrrrbilc, avind forme ciudate(triunghi, cerc, elipsd sau
, r I l lr|l| rlc 3 ani, SocietateaRegala de Stiinte din Londra a
-t|hlr,rt,,rl||r(irccirsli regiune lunari Si a consemnatpeste 2000 de
,rlrnrr\,rt||.r\ut)rirullor fenomene ce au fost calificate ulterior ca
,rl,,,r,lrtlrrtirsticc"- in 1874, profesorul Schafarik de la Observar,,rrrfrfrrr l'r,r11rr|otacd,,un ditc alb-strdhrcitor a traversol suPraJala
I ut't t,tt'ttt,ti,kl vizibil vreme indelungatd' , iar la inceputul anului
l'lli
,r',t|''rrnIlri crrropeni qi americani au putut constatauluii,
,r|drtlr,r ||r rlllc cnltcte lunare, a unor gigantice ziduri gi canale
r,.,llrrr. ,rr(' irrr riimas vizibite ani intregi gi care au disparut
r| l ,rl rr,rrrr l ' ).1{).
lrr lll rriutic 1950. astronomulbritanic dr. Herbert Wilkins a
,lF.rrpr'rt rrrr obiccl lurrinos, care se plimba linigtit in craterul

OS. KUHLEN

Aristarh, fenomenul repet6ndu-seabsolut identic la 6 aprilie, dupl

cum a raportat astronomul dr. James Bartleft. La 29 irmie, John
ONeill, redactor gtiin{ific la ziarul New York Herald 9i astronom
amator, studia Luna cu un mic telescop,cdnd a observatin dqerrul
Mfii Crizelor rur imens pod! Ziaristul americanera convins ca arc
halucinalii, mai ales ci" observAnd aceeagizond cu 5 strptimdni
inainte, nu descoperisenimic deosebit,insl dupl cdteva zile dr. H.
Wilkins a confimat veridicitatea descoperirii. ln august 1950,
clebnrl astronombritanic a declarat la microfoanele BBC un lucru
care avea str gochezeintreaga lume qtiinfificl: ,,Pe Lund se afd un
pod! Are lungimea de 30 de kilometri, Idyimeade 3200 m, indllimea
de 1650 m si este probabil artiJicial. Pe Tera, o asfel de consbaclie mdrealii ar Ji o operii de artd'. ln sepiembrie 1950,
astronomul sco(ianprof Patrick Moore s-a aEturat celor doi colegi
ai sdi, declarind presei ctr a obsewat de gaseori in 32 de zile ,podul
lui O'Neill". Lumea gtiinlifici i-a calificat pe cei trei: indezirabili,
iar orice tentativl de verificare a comruricdrilor 5tiinlifice a fost
impiedicatA.
La 6 mai 1954, profesorul american Frazer Thompson de la
Universitatea din Tulone a observat o brcttr nou apIrucl in giganticul crater lunar Piccolomini, din care pomea o adevtrrati pisti de
aterizare: o bandi rectilinie cu lungimea de 10.000 de metri gi
Elimea de 300 metri. In 1955, dr. Wilkins a observat;i el ciudata
bandi neagri, confrmind exactitateadatelorpublicatede Thompson.
De altfel, anul 1955 a fost destul de agitat: inE 26 august 9i 29
septembrie,'astronomul scofian Kermeth Mac Corke a consemnat
in fiecare noapte prezents unui punct luminos pe fata intunecat2la
Lunii. La 8 septembrie,astronomul William Lambert a semnalatgi
el doui surse putemice de luminit, situate h munlii Taurus, de pc
malul vestic al M5rii Liniqtii. La 26 noiembrie, astronomul spaniol
Miguel Garcia a anuntat ca trei discuri luminoase au survolat zona
de penumbri selenari. Suita acestor descoperiri extraordinare s-a
incheiat in 1956, cdnd aslronomul Robrt Curtiss a publicat in
revista Jly and Telescopea Universitltlii Harvar4 fotografia Craterului Perry, obtinuti printr-un telescopdeosebitde putemic. Lipit
de rm crater,pe fr;ia car desptrtea zonaintunecactde cea luminat.:l,
se distingea clar un imens X strtrlucitor, ale ctrui brale perpendiculare aveauciteva mii de metri lungime.
in anul 1958, investigdnd suprafataLrmii, astronomul N. Kozirev a descoperitcu surprindereo licdrire ciudati aptrrind pe satelitul

IXIII

I I)Ii I)OMINAREA LTJMII

23

tl I tr|Et fi o avut inspirafia de a rc iza o fotografie' Date

llll, rt6t lnlbrmstia cat fi fotografia au stimit senza{ie.Era
cvldcrt cl pe Lunt exista o activitate vulcanici sau cA
o ciocnirc cu un corp ceresc oaxecare.
l-r8nk Halstead,directorul Obsewatorului Darling
lnncsota/SuA a declaratintr-u interviu, in anul 1959:
*tut t'tw neobi$nuit pe Lund tn no(rptea de 6 iulie 1957'
{ltl utu, RaymondMatsuhara, eu si 16 vizilatoi am obsemat
I nraryr.r,dreqprd, la fundul craterului Piccolomini. Desigur'
vlui-o miscdndu-se, tnsii aceasfi dArd neagrd, dreaptd, nu

'jl,',d

tnainte in crater. Am obsemat-o mai mulle ore' Din

h, dbw nopli in sir, timpul rdu ne'a impiedicat sd mai pivim
lur cdnd, ulterior, ne-am puhtt uita din nou la crater'
n n mai vedea. Frank Manning, un astronom amator
wtttttt din New Orleans, care a folosit un telescop de 15

a fimnalat acelasi fenomen, tn acelasi crater' in curs-ul

htl nryli. Avizat, observatorul Tulqne din apropiere a conJirlui Manning".
*avrea
hhnlmt cste faphrl ca in cadrul programului spalial american
mhiunea Apollo-l3 a aurt ca sarcint secret?tefectuareade
nuclcatEpe suprafalaLunii, in mna craterului Fra Mauro'
$ndo, cu ani in urmd, a fost observadto activitate Iuminoasd
ttult!. S-ar putea bdnui ci misiunea secretll a celor trei
omericani afla1i la bordul lui Apollo-I3 a fost aceeade
o potentiali bazi celest?iaflatd pe suprafaJasatelitului
foarte riscantpentru civilizalia terestrS.Asa cum au
fll tri astronauti, explozia unui tub de oxigen la jumatatea
dinft Pement gi Luni (accident care era sd ducd la
cchipajului qi a navei qi care a dus la ratarea misiunii)
dlktmt unor OZN-uri, care urmdriserdevolu{ia misiunii terestre
tb lo Inceputurile ei. Avertismente similare ar putea fi socotite
tlldcntele in care doi satelti sovietici, ce aveau aparahua
,fltl l0 bord, s-a prebu;it pe Pamant dupe o scurti evolulie in

cxtsatercstsu.

4. PLANETA

MARTE

F*,; Dupl Lunr, planeta Marte este corpul ceresc cel mai bine
{{|0t0ut dc cdre prmanteni. Diametrul sdu-de6860 km il situeaza.
iiinfrtnto, lntre pamant qi LunS' fiind de dou6 ori mai mare ca al

24

OS. KUIII,I I]

Ltmii (3476 km) qi cam de doul ori mai mic decit al pimdnnrtrr,
Existi ing Qi alte camcteristici ce pot fi comparate
f"..u, .,,,
ar fi: planeta Marte se roteste in jurul axei sale o dati"u la
2q de or,.
lr J / mtnute, tn weme ce pamantul are o duracl de rotatie de I I
de ore gi 56 de minute, ceea ce inseamni
,U
.rr.
doar cu 4l de minute mai lungd (o zi marfianl"e= l, 03-u4iurra
zile terestrc,r.
zrua sr noaptea altemAnd in acelaqi mod. pe de alt5 parte,
inclinarc..
axei d rotatie a planetei Marte fa$ de planul orbitei sale
este ttc
24'48', iar a Terrei este de 23"27;. RezulE, deci,
.i p" V,,,r,
existlt patru anotimpuri similare cu cele de pe pimani.
"a
ivana iL
vedere ce
se rote$te in jurul Soarelui L
airtunp
.f,.
.Marte
zzd ce mrttoanede kilometri. mai mare decat" a pamantului
-"Ji. (15{l
milioane km), rezult?tcI ,,anul.. ma4ian are 6g7 de zile terestrc
s
este de l, 88 ori mai mare ca anul terestru, iar anotimpurile
martient
sunt^de tot atatea ori mai lungi decit cele de pe pdm6nt.
In anul 1877, cu prilejul rnarii opozifii a planetei Marte,
asho.
nomul italian Giovanni Schiaparelii a anu;Ft descoperirea
n"
supralaF planetei a mai multor linii hne, pe care lc_a
denun]|r
canali, Cei care au preluat $lirea. au b-adus italienescul
canoli trt
engfezescul channels. cuvant ce sugereazi o lucrare inginereasctl
S-a.ajrys astfel ca, in 1908, percival f_"r"etf, f""aat".uj
oU""**
torului-Flogstaf din Arizona, se anunte identiicarea a nu
mai putin
43]^!"."*t.
pe suprdfaF ptaneiei rosii.
Iung;i .rp;i,ir,.
9:
qi 5000 de km. Dup6 50 de ani, primete
""
ce-rcetarifacur..
l"n:3P
ra rap rocutut cle nave cosmice ar fi ftebuit sI clarifice situatia,
tl:rr
proc-esula$teptatnu s-a produs.
1n.1976. sondele-spaliale americane Viking I
.
Si Viking 2 ul
aJuns m apropterea planetei. de unde au transmis pe Terra
aproxi
mativ 300. 000 de fotografii, care au fost stocate ufterior in
meirrori,,
calcufatoarelor Centrului naTiona! de dqte rekitoare
la sooti,,t
cosmic din Greenbelr,/Maryland,rSUA.Unete ciudEqenii
ale rilie,i,
lur, remarcate incd din 1972, cu oczzia misiunsi Mainer
9, cmrt
din nou prezente, dar de aceastd data erau mult mai
iriii;;i
s-a incercat ignorarea lor, instr, in anul 19g0, Mncent "l-"- pietr<i
Di
1r
Cregory Molenaar, specialigti in computere, folosind prograrrrt.
speciale de rafinare a imaginitor, au obfinut rezultate
a;t .t,.
spectaculoase
qi tulburatoare, incat par incredibile.
, Dupd cum aratjl Sorin $tefenescu in lucrarea Slidarea Timorr
lui',in Cydonia Region (63x58 kn2). ei au pus in evidenp prez.:r4,,
l. SorinSref{nescu:
Sfdarea Tinpului, EdituraZona,Bucuresti1992.

ll lll I t[

| X ) M I NAR L A L IJM II

25

I'r ||trr |l c(]ntur aseminator cu al lmul cap uman'

lumina
I lllurn t lltx) rrr diametru)priveStesprecer, iar in
qi
gura
barbia
nasul.
ochilor,
Ili,l*ut"n ehrr scobiturile
de
procedeului
fidelitatea
mai
mult
llnlnrrtlt{ind si
larr('tlltori au reuqits[ fact vizibili nu nunai globii
il- yoltrrrrrl pupilci. ci qi expresia melancolicea gurii'
'hf fn ,,uu, numiti Murs Utopia,Di Pieho a mai identificat
rt|||0|ln.Spcciali$tiiNASA afirmI ca panain pEzent'
pufin de l0
Il$rrctci roqii au fost descoperitenu mai
pe
prelucrate
calculator
piatra.
Fotografiile
irm tn,ut" in
sunt
1986'
('orlatto
in
prezentate
reporterilor
,1.
fi
*, M.
jiipr, tn.nt in guriic intredeschise ale statuilor poate fi
fie_complet,la 15
I ilnf li dortura. Pentruca tabloul sa
Pietro a pus in
Di
fil rfc crrpul din Cydonia Region,
formd piramide
gigantice
simetrice,
lirl rnrrltcstruchri
(,(xttunrriperfectsimetrice,precisorientate.Una dintre
t$ruitil. dezvaluieexistenlaunei vasteincaperipitrate,
ln pnrfunzime. Imaginile au fost transmise de sonda
in
lrirc u suwolat planeta la o indllime de l89l km
ODspa{iali
sonda
hrxrlieil), la 3l iulie 1976. Ulterior,
b rrlrn, tu 24 august 1993,pentm a fotografiainfatiqarea
Mnrra 1i a piramidetor,a dispdrutintr-un mod cu totul
fl | lolgland, studiind copii originale ale fotografiilor
& l)i Pictro gi Molenaar, a reugit sd identifice structun'
L-t eonsiderat tipice ruinelor unui oraq. Astfel, in partea
de
I lllxnticei figuri umane, pare s5 existe o stranie relea

filiurn pc o i:p*fu15 de c-ircal, 5x2, 5 km2,aserndnitoare

1|t|6]nrctropole,pe care publicistulgermanJohannesvon
I rfonrfmit-o cetateo inca$ilor. O structuri' ce poate fi
tll rlrcpt artereprincipali, conducedirect spresculpturi fi
itlhrrntl thrpl o axa nord-est - sud-vest Folosind datele
funtlrt l\rmizatede William Ward expen in studiul planetei
ff {[lrtifrt NASA la Jet Propulsion Laboratory. Pasadena'
itrl n 4iirnsla concluziacd. acum l' 5 milioane de ani' figura
tl{ fiincati cu polii lui Marte, exact pe direc{ia nord-sud,

;pur, ftr aimpul celei mai hurgi zile a anului manian' un

chiar
f rllnr in centrul oraquluiar fi vazut soarele'rasarind
figuri. Aceea;i linie de solstilitl afirma cerllpnticci
ir'lrc ai vdrful piramidei principale, descoperite de Di

OS, KUHLEN

Pietro, iar contumrile observate nu depane de ecuatorul ma4ian,

par uriage roti de c5ru(d, fiecare avand cate un butuc qi cinci
spite.
._ Capete, piramide, cetatea incasilor, roti...s5 fie u"""t"u
ilnzii optice sau prelucrdri mai mult sau mai pulin intenlionate,
"i-pl"
efectuate cu ajutorul calculatorului, a neutrelor imagini originale?
Vor avea ele, oare, soarta celebrelor canale descopiite deichia_
pareUi gi admirate zeci de ani de pe Terra, dar praitic invizibile
de
aproape? Criticile.la adresa ipolezelor lbrmulaie de Molenaar, Dr
Piero, Hoagland si alqii sunt deosebir de virulente, dar argumeniatia
este atat de slabi, incat chiar rmul din principalii oponeili, Harotd
Ma,surslgr, expert in geologie ma4iani si seful gmpului-de cer_
cetitori ce au ales locurile de coborare pentru sond;le-rlrt"7& a fost
nevoit sA adrnttl: ,!u pot aJirma cd n_au
fost civilizalit pi'Marte,
ci doqr nu cred cd lucrul acesta sd Ji
fosi posibil-.
_ Cu toate acestea, cateva elemente sunt certe; l) NASA nu a
dat publici6lii nici o informaqie relevantAdespre presupu"el. ,t u._
run anrtlctat_observate pe suprafap lui Marte: 2) NASA nu
a
rnnnnat oltctal lntormatiile care circula privitoare la existenla structurilor respective; 3) in biblioteca de date a NASA au mai r6mas
imagini ale solului ma4ian ce nu au fost analizate; 4) cele mai
recente cercettrri indica faptul ctr ,apa eliberatd pe Marte in urma
Jenomen?tor vulcanice este estimatd ca trind echivalentul unui sEat
de
gros de 46 de metri, ce ai acopei intreaga plonetd.
.lichid
Valoarea line cont numai de activitatea r.alianicd. Votimit maxfm
de apd pare sd sef tnregistrat acum 34 miliarde de ani si coincide
aproximativ cu aparilia marilor canioane. Rezultetele intdresc
ideea cd, in pima treime a istoriei sale, Marte a
fost'o planetd
umedd".

5. SATELITII

PIIOBOS

,i DEIMOS

Cei doi satelifi ai planetei Marle erau cunoscuti cu mult timn

inainte de descoperirea lor propriu-zisi, in 1g77, de clne asrro'nomr:l
Asaph Hall. Astfel, Johanncs Kepler a emis, inci
-american
din 1610,
ipoteza cd Marte este insotit in miscarea sa de doi satelitiiar ca1iva-a-ni
mai tarziu, cdugArul Schyrl a pretins cA a vdzut sateliiii
planetei Marte, insa nu a putut demonstrd acest lucru. Fascinantd
este insd descrierea pe care a facut-o Jonathan Swift, in l72j- in
canea Cdldtorie spre Laputa. El nu se mulpmeqte sA relateze doar
despre cei doi satelili, ci dn chiar dimensiunile ior, inclusiv durata
miscirii de revolulie si alte detalii uimitoare:

SISII'MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

,,Astronomii lor iSipetrec cea moi mare parte a vielii cercetAnd

,orpuile cereSti cu ajutorul unor lunete ce le intrec cu mult pe ale
n.ra\lre. Acest ayontaj le-a ingdduit sd.-Si extindd descoperirile mult
nui depafte decAt astronomii no;tri din Europa. Ei qu alcdtuit un
i lrlog cuprinzAnd 10.000 de stele Jixe, pe citd w'eme cele mai
u.tri cataloage ale noasbe nu cuprind mai mult de o treime din
tu.'r'l numdr. Ei au descopeit, pinlre qltele, doud stele mai micL
\ u salelifi, care se invdrtesc tn jurul lui Marte. Cel mai apropiat
x' a/d Ia o distanld egald cu trei diametre ale lui Marte de centrul
planetei pincipale, iar cel mai indepdrtat, Ia o distan\d de cinci
Primul satelit are o m$care de rotalie de l0 ore, al doilea de
,'1,5 ore. Astfel, pdtratele rotaliilor lor periodice cresc aproximativ
h .ft'eeaSi propo4ie cu cuburile distanlelor de la centrul lui Mane,
nra ce dovede;te din nou, indiscutabil, cd Si ele sunt guveruate
rh u<eeaSi lege a gravitaliei care inJluenleazd gi celelalte corpuri
Acegti satelili sunt, in cadrul sistemului nostru solar, cei mai
ruici gi mai deosebili, deoarece orbita misciriilor de revolutie este
rr;nxrpe circulard, efectuandu-se deasupra ecuatorului ma4ian. Dacn
[(hDitem ci reflecui tot at6ta lurnina ca Luna noastra,anrnci Phobos
( | rica) ar trebui sA aiba un diametru de 16 km, iar Deimos
( l c()alea) , umrl de 9,6 km. in cazul cA ar fi satelili artificiali si,
rk'ci, ar reflecta si mai multa lumind. ei ar pu(ea fi si mai mici. in
o||ec ctv, sunt singudi sateliti cunoscuti ai planetelor sistemului
rr,$tnl solar que ocolesc planeta lor mai repede decat se roteqte ei
trr jurul propriei axe: in cursul unei rota{ii complete a planetei Marte,
Pholxrs o inconjoarA de doud ori, in timp ce Deimos o inconjoarA
r'rr rr vitezi ceva mai mare decdt viteza de rotatie a lui Marte in
;rrrrl axci sale.

lI ;*

S!aelia

II . t't""'
ll"''..
I'lxrhx

Diametrul
srtelitului (km)
l6
9,6

DistanF pAntr
la centrul
planetei(km)

Perioada de
revolutie
(ore, miriute)

9350

7h 39'
30h 08'

21500

lrr lucrarea Intelligent Life in the Univers, aplrutA in 1966,

rfnulnilul astronom american Carl Sagan $i savantul rus Sklovski
rrr h||sitt ipoteza potrivit careia satelitul planetei Marte, Phobos, ar
|'rt|l| li (rn satelit anificial. In urma unui gir de misurdtori, Sagan

28

OS. KUHLEN

a ajuns la concluzia ca Phobos trebuie sI fie gol pe dineuntru gi

implicit, este artificial. Conform datelor obtinute, caracteristicile
miqcirii de revolulie a lui Phobos nu concordi cu masa sa aparenttr.
-interior.
fiind, in acelaqi timp. tipice pentru corpurile goale in
Savantul rus Sklovski, directorul Sec{iei de radioastronomie a
Institutului Stemberg din Moscova, s-a raliat aceluiaQi punct de
vedere, deoarece a constatat c6 in migcarea satelitului Phobos este
evidentd o accelerare specificd, nenaturali. Or, asemenea accelerlri
sunt identice cu cele stabilite la satelitii artificiali lansati de pe Terra.
Teoria celor doi cercetdtori a fost luati in considerare de cei
insArcinati cu organizarea programelor spaliale, car au prevdzut in
viitor trimiterea tulor noi sonde catre Marte, ce ar uIma si localizeze
Ei mai precis pozitia satelililor planetei vecine, precum si observarea
miscarii satlitilor martieni.

6. ASI:EROIDUL

TORO

in anul 1964, Samuel Herrick a descoperit o planetd mictr, cu

raza de 5 kn, pe care a numit-o Toro. Faptul iir sine nu ar prezenta
prea mare interes, linind cont de numdrul impresionant de asteroizi
descoperili pani in prezent, incep6nd cu masirul Ceres (cu raza de
470 km);i terminand cu cei care au raza de ordinul sutelor de
metri. Unii dintre asteroizi, aga-zi9ii planetoizi (Eros, Amor, Apollo,
Adonis, Hermes etc.) se apropie de Pdmant intr-o asemenea mAsu$, incat, impreuntr cu Luna, devin vecinii nogtri cosmici cei mai
apropiaqi, in timp ce Toro se apropie de PAmant doar panA h circa
20 de milioane de kilometri, la un interval de un an in ianuarie si
la interval de doi ani in augusr. imprejuriri in care. la prima intah e
trece prin fala Pemantului, iar la a doua, prin spatele lui. Ce este
interesant la Toro?
Conform unei ipoteze lansate la simpozionul de la Stockholm,
in anul 1970, rezultatele obtinute in urma calculelor orbitei, efectuate de Lars Danielsson, pentru 200 de ani in trecut si 400 de ani
in viitor, inand seama de influen(a gravita{iei solare gi a planetelor,
au dus la concluzia ci Toro face parte din sistemul Pf,mant-LunaToro. Orbita interesantd a lui Toro, de forma unei bucle deschise,
pe care asteroidul o parcurge in exact l, 6 ani, pare sd fie stabili
$i permanenti, degi savanlii si in primul r6nd H. Alt?en, continud
sA o tine sub observatie. in acest caz. triplul sistem in care suntem

'.1\ ll t\ll il OLULT DE DOMINAREA LUMII

29

'{rlrlr sll accepttrm Si asteroidul Toro, a ap6mt inci din perioada in

rt|rf rur luat nagterc sistemele planetare gi poate constitui o bazi
r.tr clcntll pentm o sondtr cosmici ce qi-ar propune str cerceteze
1rroblcnraapari{iei sistemului nostru solar.
Analiza caracteristicilor astronomice ale asteroidului Toro l-a
rrrrrrll;5 ps Ludvik Soucek la concluzia, exprimat?l in lucrarea
ll.t,rui.rle unei umbre' , cd, daci triplul sistem este in adevtrr stabil
lr ru sc dezgregA prin ,dezlipirea" asteroidului sub influen{e
grlvitr4ionale sau de altd nanu5, introducerea lui artificialf, printre
rrrrrlt dc alli asteroizi de pe aceeagi orbit! gi cu aceleaqi viteze de
rk.llrrsar,-, este facuttr intentionat, pentru a se putea apropia de
l'nrrnnt din arnbele pdr{i 9i a displrea apoi in Univers. Calcularea
r||,rrrnoscutelor necesare stabilirii traiectoriei necesiti o munca tit$||r( ll, dar ea sttr in puterea tehnologiei actuale. ln ceea ce prive.ste
rlhrrcnsiunile lui Toro, mlsudtorile deplgesc posibilitdtile tehnice
rurturrlc, dar au fost apreciate in flrnclie de luminozitate qi de
r iprrcitatca de a retine razele solare. Daci asteroidul Toro ar fi
I rxrrlluit din aluminiu sau alt metal, aprecierea mirimii sale ar
rr lrlerr la ordinul a cateva sute de metri. ceea ce sund mai Dlauzibil
tl ||ur putin utopic.
( i )n<:luzii preliminare
Argumentele prezentate panf, acum dovedesc cu prisosinta
lirptul ctr nesolutionarea gtiinlifrci a problemei referitoare la posiI'tltl{tcl cxistentei unor civilizajii celeste nu se datoreazi atat
trI rlx rrabilit.il(iigasidi unui firndament toretic adecvat, cit mai ales
premeditate a acestui subiect de cdtre toti factorii resIlr'lnrii
porrrubili, motiwl cel mai frecvent invocat in mod oficial fiind cI
{rlr.(trlc vizate sunt de nahli a afecta securitatea na{ionali a
,rlrrlr.lor.Astfel, dupd curn am ardtat anterior, principiile fundamenlfffi, rrfc rstronomiei modeme, qi in mod srycial principiul ontropic,
rur rrrrrrui ci nu exclud posibilitatea existenJei unei multitudini de
lllr(r. (loti|lc cu ra(iune in cosmos, ci statueazachiar ideea cf, insdgi
.lrlrlrrlu rctualului Univers este legati in mod intim de existenla
rrfrn'rvrlrrlikrr de tip humanoid.
| ) rcric intreagl de argumente, pomind de la obsera(ii astro||r||rhc (lircctc qi ajungdnd pan6 h rcceplionarea unor semnale
hrtsltg('||tc rlc origine necunoscutd, ne dau indicii ca prezumtivele
lrlllrrtr! cclcstc nu trebuie c5utate in cele mai indeplrtate colpri
'
|

| rf,flrl S.ucck: R.rnuiala unei unbre, Editura Albatros, Bucuresti, 1984

30

OS. KUHLEN

ale galaxiei, ci pot fi gasite chiar in proxima vecinatate a planetci

noastre. Toate aceste aspecte insa nu constituie dec6t o prim6 etapd
in incercarea de zugrivire a complexei structuri pe care o prezinti
Universul fizic, etap6 ce se continud firesc cu dezvoltarea imolicaliilor profi.rnde pe care le-a adus aparilia teoriei gen"ralizate d
relalivildlii, a teoriei supergravitaliei ,i a conceptului de multi(limensionalitate, pe care le voi aborda in cele ce urmeaz6.

7. TEORTA RELATTVTTATTT $r
GE OME TR IA U N IVE RS UL UI
Primul model teoretic al Universului pe baze relativiste a fosl
propus de Albert Einstein, in 1917. pe attmci nu era inca lare
popularizati deplasareaspre rosu a spectmlui galaxiitor (descoperiti
de Slipher.in 1914,si enunpta ca lege de Hubble. in 1929).astfet
cd modelul einsteinian presupune, de asemenea,un univers static.
Deoarece modelul prevede cd Universul nu se poate intinde la infinit
in gol. s-a adoptat ca iporezi de lucru ideea ca spaliul nu
F,oatefi
euclidian, ci prezinti o curburA pozitivd, generat?i de o formtr
convexd. Prelucrarea matematica a modelului einsteinian a dus Ia
concluzia c5. in cazul in care ipoteza este corecta, atunci raz:l
spatiului culb finit ar putea fi dedusi irnedjat, cunoscdnd un sinsur
parametru: densitateaUnivenului. in urma misurdtorilor f6cute-dc
astronomi, dupd evaluarea numdrului de galarii, a maselor si a
distanlelor dintre ele, s-a oblinut raza Universului de circa 3x l0l0
ani-lumin6.
Cecil Folescu precizeazb in lucrarea Ce este (Jniyersul?. farit')l
cd observaliileastronomiceau aralat cA galaxiile distanteau viiez,.
incompatibil cu modelul neMonian al Universului infinit- dar cr.t
impasul poate fi depAsit dacA se rcnunti la modelul inruitiv si sc
face apel la geometriile neeuclidiene. in ce constau acesteai irr
geometria euclidiand, postulatul al cincilea afirmA cf, distanta dintrc
doud linii paralele este constanl5. Daca se accepta. instr, altr,
postulate, anume cd doui linii paralele pot fi convergente sau
divergente, se pot obtine sisteme logice perfect coerente, adicit
geometrii neeuclidiene. Folosind una din geometriile neeuclidienc.
Albert Einstein a elaborat un model al Llniversului finit in volun.
Argumentul foiosit de el pentru a postulaacestmodil esteacela.:t
o linie dreapti prelungitA indefinit in ceea ce se numeste geometrirl

'.I.. I I MI ]I. O('U LT D E D OMIN A R E A LU MII

JI

{||'||(11, s-ar putea intoarce, eventual, in locul de unde a plecat.

A, r'ir\tl| ipoteza permite si se presupunl cd o nave spalial5 lansatl
t||tr l| (lircctie oarecare s-ar reintoarce, dupl un
timp, la
-anumit
l'r rrl rlc plecare, venind insi din directia opus5. In
acest mod, o
lrrx' (lrcapttr s-ar,,curba" cu o anumitd razA, aceastArazd fiind
t"r nrra mtrsura dimensiunilor Universului.
Ir cadrul modelului neeuclidian nu existd margini, dar nici
{lnrlnr Bol; intregul Univers poate fi umplut cu galaxii gi stele 9i,
t|| r{ flrli timp, poate^existaun mrm6r finit de gaiaxii Qistele,cuprins
lrlr un volum finit. In felul acesta,geometria neeuclidiani pune la
,llrlrr.filic o cale viabili si atrigatoare de a explica caracteristicile
I tffr)N(1flc ale Universului, ce pare sd fie, pe baza unor anumite
I rrruilcru(ii, un univers finit. Aspectul mai dificil de vizualizat este
, n r( ('slc doutr tipuri speciale de geometrii neeuclidiene sunt virtual
trrrlroxrbilde vianalizat" deoarecesuntem obignuili si apreciem totul
rllrr prutctul de vedere al geometriei euclidiene. De fapt, ine4ia
||rrrrll. dc reprezentare euclidiantr" are origini istorice. Nu cu prea
lrrrlln vn:me in urm5, oamenii inctr mai credeau c5 Plmentul este
lrl{|| l) ci cineva ar fi afirmat ctr Ptrmdntul este rotrmd, c5, daci
r rr llcca dintr-un anunit punct gi, mergand in linie dreaptA" s-ar
4lrrrrgcrlin nou in punctul de plecare, afrma{ia ar fi ptrrut fdrl sens.
A||'nrrt, toatll lumea vedea cf, Pamantul apare ca fiind plan gi plrea
ltl|| (lc acns si se suslind altfel. Ideea sfericitltii PAmantului a fost
l'r lrxr'l)ul doar in planul ideilor, pentru ca abia mai apoi sA fie
r or tl[ ll|tr de marile descoperiri geog-rafice.
Mcrgfind oarecum pe aceeali cale, Einstein a postulat un
llllvctr sferic, fdrf, rnargini gi cu un volum finit. ExistE instr gi
, lllr.vu rlcoscbiri. Prima din ele consti in aceea c6, vorbind despre
l'irrllrl. ss considerd o curburtr bidimensionali, in timp ce pentnr
I lIt!r.rr t urbura este tridimensional5. O alti deosebireestecd pentru
l'nrrflrl. r(lcv6rul ideii a fost demonstrat, in timp ce pind acum nu
a ft*f nrlrrsll vreo dovadd asupra curburii Universului. Teoria geth tttlt. ttttl d rclutivitdlii s-a dovedit a avea un potenlial de predic{ie
r,,rrrurrrrlril, clrc nu a fost intuit de la inceput in intregime. Importarl{ ( ut|(iik)r acestei teorii constl indeosebi in faptul cA exprima
'
"1r.,lr,l, rrrrci lb4e fundamentale a naturii, gravitalia, in termenii
||fir.l {l||rr t[ri spatio-temporale, determinate de materia pe care o
I nrl indoiald, teoria generalizqtd a relativitdlii reprezintd
' ''rflfrf'.
rrrrr rftrr r clc nrai rcmarcabile realizai ale inteligentei umane, unele
rltl prnlrr'lri rlhniindnd latente o lungd perioadi de timp dupA
rl rl rl tl l t,. A l crrr i n vedcre:

OS. KUHLEN

a
a

expansiureaUniversului, suslinutll de deplasareaspre ros,ua

spectrului galaxiilor;
cubura continuumului spalio-temporal;
migcareade precesiea planetelor;

o devierea razelor de lumind in cAmp gravitalional.

Faptul c'in boria generalizatd a relalryitdli, geomekia spatiotemporala este asociatji printr-o ecuatie distributiei materiei in
Univers, se ajunge la concluzia ca solutiile acestei ecuatii vor
cupnnde toate geometriile posibile ale continuumului spa{io-temporal. Necesitatea respectArii celor doui principii cosmologice fundamenlale, ornogenitatea si izotropia Universului, duce in mod
inevitabil la trei soluui posibile. in primul nand, este vorba de spatiul
obignuit euclidian, in care sunt valabile postulatele lui Euclid: linia
dreapti este drumul cel mai scurt intre doui puncte; printr-rm punct
se poate duce numai o singuri paraleli la o dreapti. Referitor la
acest aspect, in teoria relativitatii a fost introdusd noliunea de /rnb
geodezicd pentru distan{a cea mai scurtd dintre douA puncte, care
este tocmai drumul urmat de o razA de lumini intre prmctele
respective.
O a doua posibilitate o reprezinti spa(iul tridimensional sferic.
Sfera tridimensionald este definitii matematic printr-un gnrp de
patru puncte intr^-un sp^atiu^
euclidian cu patru dimensiuni. care
satisfac relalia xzlyl-zz+wz-l.
Curbura sferei este cons(anta si
pozitivd. Pe o sfertr, geodezicele ini{ial paralele, converg. A treia
posibilitate o reprezinti spa$ul hiperboloidal tridimensional, care
esle definit. de asemenea,printr-un grup de pah-u numere in spaliul
eucfidiar cu patru dimensiuni, dar care satisfac relaga x2-f -?-w2: l. Curbua hiperboloidului este negativd si ca urmare, geodezicele
sunt divergente. in acest caz, geometria spa{ial6 tridimensionald a
sa este similara cu o geometrie particulari bidimensionali: zona din
jurul centrului unei suprafe{e in formd de sa. Trebuie remarcat cd
exist?i o diferenli foarte mare inhe spatiile euclidian gi hiperboloidal,
pe de o parte qi spaliul tridimensional sferic, pe de alti parte: atat
volumul spaliului euclidian, cat 9i volumul spaliului hiperboloidal
sunt ambele infnite, ele put6nd fi extinse ftuA limite in toate
directiile; volumul spaliului sferic, in schimb, este finit. Asociind
aceste trei tipuri de spalii Universului, se poate spune ci Universul
ests inchis, dacd are caracteristicile unei sfere, sau cd este deschis,
dacd are caracteristicile unui spaliu euclidian sau hiperboloidal.
Cum s-ar putea determina direct daiar snri;. : cste curb? O calc

!t., || n

| ()( (,t-.t l)U DoMINARE A LUMII

t|r lt tolo$in:r proprietttilor geometriei triunghiului pe cele trci tipuri

rl,.rrprrrli.lc'.rcsfrectivsuma unghiurilorunui triunghi.
spatiu
-lntr-un
llr ltrlurn. srrma unghiurilor-unui trirmghi este de 180u, in cel sferic
{[||rr cric mai mare de 180u, iar in cel hiperboloidal suma este mai
rllr n (1.. I llou. Practic ins6, aceasti verificare ar presupune masurtltorl |c distante cosmice, fapt ce nu poate fi realizat in prezent.
Vr,rrti(flri ldcute pe Pamant, cu triunghiuri avAnd laturi relativ mici,
lr lur (lc 60-100 km, au confirmat spaliul euclidian... Totqi,
rrlrrr.rvn(iilc astronomice au demonstrat un lucru extrem de import{lt rlcvicrca razelor de luminA injurul Soarelui arati clar ci spatiul
rlt|l lrrrrl Soarelui este cu sigurantl neeuclidian. Care ar- fi, totuqi,
1.\rr.'tria universului: phnA, sferici sau hiperboloidald? ln prezent
lrt r' lxrrtc da un respuns precis, dar cele mai multe dovezi existente
rr{t[ un Univers deschis, cu geometrie hiperboloidald.

S P A TIU LU I
II) GEOM ET R IA
M UL T IDIME S ION A L
I hrrrldin conceptelefirndamentaleale geometrieiesteacelade
ltuttt:thne. Suntem obignuili cu reprezentareaunui punct pe o linie
Itl|llr-o singura dimensiune,cu cea a unui punct pe o suprafa(d
Ir tr (loutt dimensiuni gi a punctului in spaliul fizic prin trei dimendoar in
rl||||l l)intrc acestea,primele doui exemplesunt adevArate
*ru hrg, dar tridimensionalitatea spatiului a fost rnultd weme
| ||tul(lcrt|t! a corespundeexact reantaii. Abia dupd aparitia mer'orh il cirsntice,presupusatidimensionalitatea spa$uluia devenit
[ rrrlrrcctde intenseinvestigatiiteoretice.IncI din anul l9l9 a
l||rt lxr$rttr ideeacd spaliul ar putast aibd mai multe dimensiuni,
lx t|| lr( rnrilc cercet6torilorT. Kaluza Si O. Klein, care au elaborat
| | 'r l. rlc rnodele de spatii multidimensionalein asocia{iecu diferite
care
m{rh.lc rlc microfizicii. O astfel de teorie multidimensionaltr,
$ In|| urll ir1prezentde o aten(iedeosebitidin parteateoreticienilor,
ttrL. lo(r u supergravitaliei- Aceasta este o extensie a teoiei gert\tll.\tlt' u relativitdfii, care Wrmite elabomreamai multor modele
numdrul dimensiunilordiferind de la un model
rrrrrltkltrrrcrrsionale,
h nltrrl.
flo;r ccf mai elegantaparatmatenatic al teoiei supergravitaliei
1rirlrn. pcntru spatiul cu l0 dimensiuni,este foarte probabil ca
rl.rlrr rll uih[ un nutnar mai mare de dimensiuni.Presununild ctr

34

OS. KUHLEN

spa{iul este dodeca-dimensional, atunci teoria sugereaztr ctr in

perioada foarte timpurie a Universului, toate cele 12 dimensiuni
s-au bucurat de un statut egal'. De ce, insi, in prezent se observi
doar trei dimensiuni spaliale? Potrivit teoriei, dimensiunile nu ar fi
doar speculatii geometrice, ci ar putea avea realitate fizici gi totuEi
si rAmana neobservatedin cauzS cd ar'fi inE$urate intr-o suprafate
multidimensionaltr. Aceasta infAsurare a dimensiunilor suplimentare
ale spatiului este consideratAca o ,,compactare" datoratA cdmpului
gravitational, posibil asociat cu un alt tip de cimp inc6 nedetectat.
Ideea de,,compactare" sau ,,infdqurare" a celor noui dimensiuni
suplimentare este atractiv5 pentru teoreticieni, deoarece poate fi
asociatd modelului inflalionar al Universului. Poaivit acestui model,
for{a motrice care a suslinut procesul inflalionar este generat?l ca
un produs secundar al fo4elor care se manifesti prin dimensiunile
suplimentare ale spafului.
Chiar daci mai raman multe de facut in domeniul cerceulrilor,
teoria supergravitaliei este foarte atrigatoare. Degi cosmologia
prezentului consideri ci nu pot exista dovezi despre stareacosmicd
iniliali, deoarece toate informaliile despre ea au fost distruse in
timpul fazei inflalionare, Universul observabil prezinti, totu$i, amprentele proceselor ftzlce care au avut loc de la declansareaprocesului inflalionar. Timp de milenii omenirea a crezut ci nimic nu
poate apdrea din nimic, dar astizi gtiinla admite c5 este posibil ca,
aparent, totul si vini din nimic, prin legi ale fizicii. Pentru a inlelegc
mai bine conceptul de hipercpayiu (spaliu multidimensional), voi
apela in cele ce lumeazA la studiul catorva cazud particulare:
. Un punct are zero dimensium.
o O linie are o singuri dimensiune. Orice secliune a liniei
reprezlnta un punct.
o Cercul are doub dimensiuni. Orice secliune a cercului
reprezintd o linie .
. O sferi are trei dimensiuni. Orice sec{iunea sferei reprezinti
un cerc.
o O hipersferd cvadridimensionalS are patru dimensiuni. Orice
secliune a hipersferei reprezinta o sferAContinudnd logica, orice sectiune a unui obiect hiperspalial
n-dimensional reprezinti un obiect hiperspa(ial cu (n-1) dimensi
ruri. linAnd cont doar de cele trei dimensiuni ale spaliului si de cea
l.

Cecil Folescu: Orr. c/., Editura Albatros, Bucuresti, 1988.

'. I . . I I I \ I I J I ( X 'I I L T D E D O M T N A R EA LU M II

35

,r trrlnrhri, putem afirma cA, pe scartr larg5, Universul observabil

,rr, ,r \tnrclrrr,i cvadridimensionald.in cadrul acestuia.campurile
tr,rt rlrlionalc au rolul de a schimba energie, fdcand legStura dintre
' \ r'rrrcntcle locale din intregul Univers. Privite in acest mod,
, rrr,rplr. lirr{ele qi variafiile entropiei sunt cuplate permanent la
I lrrtr|.rs prin legaturi gravitationale. insS;i strucrura cvadridimenrh'||irlil
Universului obsewabil este o manifestare a gravita(iei,
rrtc ft'l|gll totul laolalt.?i,iar timpul ce curge este o masurd a energiei
'
,||h.
'itrillt tc structuraUniveBului.
ljrtrl din principiile fundamentale ale fizicii se referl la orgrrrl/rulr cnergiei pe nivele cuantice. Extinz6nd acest principiu Fi
nlqrrl organizirii energiei in spa{iul multidimensional, ajungem la
f frff fffrirf cI hipenpaliul pfate prezenta, asemenea spatiului tridi'
rrrr,rrrrrrrrll
clasic,o cuantizarea nivelelorenergetice.in plan cosmic,
,rr|nrrtrrirnplici existenla unei structuri complexe multidimensionale
f{'flfrfr l(xrtc corpurile ceregti din intregul Univers. Aplicalirle teoiei
ru1tfl l4trtyitaliei referitoare la obiectele cosmice demonstreazd cA
dlnl lrrnr, cet si toate celelalte corpud ceregti sunt structuri hiperrl{tl lc, li)rmate din ansambluri de sfere apa4indnd unor spatii
lrlrllrrc||si()nale,paralele", dar situate pe nivele de potenlial hiper.lxrl|nl rlilcrite, fapt ce explicl imposibilitatea realizirii unor obser\ {(ll rht(.(tc intre acestea.
l{ljl () confirmare modemd a afirma{iilor ficute cu o deosebitl
rlnvlrirrrrc de matematicianul John Dee, cel care a pus bazele
tlllr(llhc rlc imperiului maritim al Angliei secolului al XV[-lea.
I uttlinnr lui Jacques Bergier, John Dee considera cd proieclia
{rhrl|lrli(I Mcrcator nu este decat o priml aproimare gi c6, dupi
'
,ll i||], I'n|lriintul nu este perfect rotund gi este format din mai multe
rrh,rr' ,,rrprnpusc,alineate de-a h,mgul unor alte dimensiuni (isorlldlhr) l l l| sustinut chiar ci intre aceste sfere ar exista puncte sau
I hldt rrl)rrlilc de comunica{ie si in acest fel Groenlanda se intinde
lc l||llrrrt rl(.lsupra altor pamanturi decat cel cunoscut. insistind
lllngtr regina Elisabta, ca Anglia sd ocupe Groenlanda,
'hl'rr, Ir,
lrerltr { rtvflr ucces la alte lumi.
I rk' rurrnrcabil fapd ce John Dee a afirmat incf, de acum
l|rl r |!r olr rcrlitatea existentei hiperspa(iului, qi a rners chiar mai
rhF$le, ir|rlarilnd ci, din pr.rnctde vedere hiperspa(ial, Terra repre.l ll
r nl$rurblu de sfere, ce au suprafe{e de comunica{ie intre
.rl('njlc sunt, din punct de vedere geometric, tridimenrb |
'|t(r, .{
rl plasate pe nivele energetice hiperspaliale diferite.
'h|t|{|r.. 'l.r

OS. KUHLEN

Din aceasta cauz5, eventualii observatori ce trAiesc pe

ele. nu oor
sesiza existen{a celorlalte corpuri ceresri similare. p;rt
; ;;;"_
rnare mai facild, voi introduce corr"eptul de isospaliu, "
a""Jrn_
to9ljralea corpurilor tridimensionale .e t"rm.a2a ""
an*_lf"f
:t:az6
Considerentele prezentate anlerior argumenteaza posr_
Sperspatral.
o|lrulreaexrslen(erunui numirlaz de lumi paralele
tridimcnsionale
din care face pane qi lumea noastri. intre aceste
lr_i ;;
;;;;
zone de_ c,ontact, ce permit trecerea materiei in
ambele sens .
Tranzihrf dintr-o lume in alta se realizeazap.in
hiperspoyiale, la caxe mi voi referi in
^u_n,,rni "i.'rJr,
-;'
in plan microscopic poate explica modul
"ontinu-".-i*;;;;;"
d. prod;.;.
;;,
renomen ,,stranju..din domeniul fizicii elementare,
anwne efectut
,i
de tunel..ce se intelneste la stripungerea de citre
r:nele paniiule a
unor banere de potential mult mai mari decat le permiie
energia
lor specifici.
Admi6nd cd intre sferele ce formeaTa ansamblul
hiperspatiar
al planetei noastre exisra anumite puncte a. Iegatura,,i
ii,ia"O""-,
ca principiul anropc admire faptul cI gi p. .it.t"tr.'.f.r"
t...rt .
mcrmenstonle paralele pol exista observatori humanoizi,
se oun<
nreDarea; dq ce presupuselecivilizalii isospaliale
nu,,invadeLa.
olmenslunea noastrd? Rispunsul la aceastd intrebare
este legat de
cuanlica a energiei gi esredeosebit de simpla: nu
lrSanrzar.el
iurem
u.,rnvadalr-. deoarecefiinlele humanoide din
spaliite tridimen_
sronareparatele nu po( supraviefui in Universul
nostru decat Denlru
scune penoade de timp, datorit incompatibilitilii
dintre nivetul
energetic hiperspalial al Terrei si niveiul energetic
hiperspatiai
personal al indivizilor respectivi. Lirerahrra
a.
pi.fu"i
conceptul de hiperspaliu $i l-a legat de posibilitaiea
-I.ipufi.'n ,,."rr.arii:
enorrnetor dtstante cosmice care despart civilizaliile
din diverse
col{uri ale Galaxiei. Cel mai sugestiv exemplu il poate
constitui
f\lmul Rdzbo iu I SteteI or
-

POR T I

H I P E R S P A T IAL E

Una_din cijle mai putin ortodoxe de ..scunare.,a distantelor

din
spapui tlzrc
_tndimensional. dar qi de accedere in universuri iso_
spalrale paralefe este aceea a utiliztrIii porSilor h.iperspaliale,
ce Wl
ti generate in condiliile prezenlei unor campun
magnehce exFem
pll::Pcl
posjbil de rp.ali-arprin utitizarea rezonanlei sistemetor
::
pnncipalele eGctele ale
energettce.
ac[iunii acestor,,poni.. constau

"I"

I I liiI II (X'ULT

DE DOMINARE

A LUMII

37

lr rhlilnrritii temporare sau permanente ale unor obiecte sau ale

llt lr.lor care patrund in zona de actiune a acestora.
Irr crrntinuare voi prezenta doua tipuri distincte de porli hiper\t\tlh,l+ li anume o experienla realizattr de Marina SUA in timpul
l,lrrt rlc-rl doilea rlzboi mondial gi un fenomen natural ce are loc
ff f f fxxl spontan, respctiv expeimentul ,,Philadelphia" si renumitul
lt xhi al Bermudelor.

I, I'XPERIMENTUL

.PHILADELPHIA"

frlr:ca de la care s-a plecat in realizarea expei'mentl,llui ,,Miraj",

l tr (onstituit aprofundarea cercetirilor dezvoltate de dr. Francis
llltlcr, rcferiroare Ia tehnica demagnetizirii navelor, ca o conlrrlrllsrrr]l in fala minelor magnetice extrem de periculoase, invenl{lr rlc gcrmani in anii 1930. Experimentul ,,Mircf', cunoscut mai
rrlcr rtrlr numele de Experimenlul ,,Philadelphia', a fost o experh,||ln sccreti efectuatl de Marina SUA in 1943, cu scopul de a
h,{tr cl'cctul unui c6mp magnetic putemic asupra unei nave de
i||lnnlirttr. Acest camp foarte putemic era obtinut cu ajutorul unor
lltr||r'rt|loarcmagnetice, pulsatoare qi nepulsatoare,iar rezultatele au
l rl Pc cit de uluitoare, pe atit de importante, dar cu efecte
rrltr'rroirrc nefastepentru echipaj. Conform ahrmaliilor ficute de unii
rrr||rtorr oculari, cimpul de fo4i a actionat intr-o zon5 de formi
rlr.r rrlirlll alungiti, care se intindea pe o ruzi de peste 100 de metri
lr lurul navei. Orice persoani din interiorul acestui camp avea o
lr'urfl vogtr,nelimurittr, iar din afara sferei nu se putea vedea decat
|lrlrr ltinc conturatf, a carenei vasului in api, bineinteles cu condi(ia
ri ll(' urlicient de aproape de linia cimpului. Conform unor mdrhrrii,
rrrvr cxpcrimentalf, a dispSrut de la docul din Philadelphia gi dupi
r lll(,vr rrrinute a apirut in alt doc, din Norfolk, Newport Merys, in
tdltl||||cu ltortsmouth. Ulterior, nava a disp6rut din Norfolk gi s-a
relrl rr in portul Philadelphia, in numai cateva minute.
lr tintpul experimenhrlui, pe masurA ce intensitatea cAmpului
r.rt llflr, unii membri ai echipajului au inceput sI disparAQinu puteau
ll rh,l('(lrr(i dccat pe cale tactib. Ca sd devind din nou vizibili, trebuia
hrhrrln cl'cctiv o tehnictr improvizattr de atingere cu mainile. Alli
trrnrlrrr ui echipajului au fost smulqi din spaliul tridimensional si
tttt nrr rruri putut fi detectati;i adu;i la normal decit cu ajutorul
rlrrl rrllrrt|l clechonic special. Ulterior, cei mai mulli dintre partici-

38

rIS II.:MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

OS. KUHLEN

39

lt' li4e, cu siguranld m--ar Ji dobordt... pe puntea vasului meu.

It r ula cam a fost, corpul meu nu afost in intregime tn interiorul
cdmp de forpe, atunci cdnd el a atins densitalea de curent
'tLtlui
nn.timit, repet, densitatea, ata cd nu am fost dobordt, ci numoi
nulnu mi-a fost impinsd inapoi de curentul cdmpului".
latA ce scria C. M. Allende intr-una din scrisori, referindu-se
hr uplicaliile tehnice Qi la viitorul omeniii:. ,,Invocafia dumneat\\t;tnt cdtre public de a merge in masd Iq reprezentanfii lor $i de
t ocu presiuni suficiene la locuile potriite $i in numdr potiit,
lv,ttn. a se obfine cercetarea teoiei unitare a cAmpurilor nu este
le,loc necesard. Ultimele calcule ale lui Albert Eirctein,ldcate strict
1wuru propria sa edifcare, referitoare la evolutia civilizaliilor
ru.'ne:iti comparativ cu dezvoltarea caracterului general al oamenlhr, au fost de ajuns penlru a-l ingrozi. Se spune astdzi cd teoria
rtt (ile <incompletd>, dar ea e completd, Dr, Bertrand Russel
,|[t,rli e cd omul nu este pregdtit penln ea Si nu va Ji pdnd duld
d trcilea rdzboi mondisl". .
Accasta scrisoare l-a mirat foarte tare pe Jessup, cu atet mai
|txrll cu cat ea fusese trimisn din Texas, desi adresa era din
l'crrrrsylvania. Dupd cum se observd, descrierea fenomenelor se
$rcnrrrlntr intr-o mare masura cu cele facute de supravietuitorii sau
rlrlorii dispariliilor din Triunghiul Bermudelor. Mai mult, conform
rrrror informaJii culese in timpul investigaliilor, se pare cA a existat
r r rrrlivid, care a participat direct la expriment gi care a urcat chiar
h brxlul navei in cauz5, unde a dus o misterioasi cutie neagrS.
I lltr.rior, Jessup a fost chemat la Oficiul pentm Cercetdri Navale
rlhr Wnshinglon, unde spre marea sa surprindere, un ofi(er i-a
Itrrrrllnnt o copie a propriei sale lucriri: The case for the UFO-s,
Ittftrrrrrilndu-l in acelagi timp ci volumul a fost dedicat amiralului
N I rrrth, qcful Oficiului de Cercetiri Navale. C6nd Jessupa deschis
l cn. I observat cd cineva fdcuse o adnotareamdnuntit?la studiului
rlrr rlcrprc OZN-uri: trei grafii diferite au fost atribuite convenlional
l kr ln(livizi numili simbolic ,,A', ,,B" qi ,Jemi". Des.i nu trebuie
rft,lrrrl rxrsibilitatea ca adnotdrile sd fi fost facute de trei indivizi
r, .r lrr nus la cale cea mai elaborati si f6ri sens pacaleala din
hl rl.. ('cl| mai plauzibili explicalie ar fi aceea ci notaliil au fost
lfu rlr. (lc troi indivizi care sunt membri ai unei civilizatii p5mantene
txrl vc(lri, cu depline cunoqtin(e despre originea OZN-urilor qi
rlerprr urrurnitc realit?ifi qtiinffice remarcabile. Cei trei necunoscuti
|tlrl drl(.ncr ffoganli gi nu prea fac eforturi si-gi stipaneasc5 ironia
lltll rh, ,,lronro sapiens".

panlii directi la experimente au fost intema{i sau au murit. De$i, in

general, capacitatea lor psihictr s-a ascutit, oamenii au fost vatimati
de efectele transmutErii, disp4r6nd gi reaplrdnd temporar, fie acasd,
fie merg6nd pe stradtr, ori st6nd in baruri sau restaurante, spre
constemarea celor din jur.
Conform afrmaliilor facute de William Moore qi Charles Berfiz in fucrarea Experimenul Philadelphia-Proiecul
Invizibilitatet,
incepuhrl dezvaluirilor cu privire la experimentele efectuate de
Marina SUA il poate constitui data de 13 ianuarie 1956, moment
in care astrofizicianul dr. Morris Ketchum Jessup a primit prima
dintr-o serie de scrisori ciudate. semnate de un anume Carlos
Miguel Allende, in care acesta ii cerea lui Jessup sd insiste pe langd
autorit6li, pentru a determina continuarea cercet.?irilor referitoare la
teoia cdmprlui uniter aI lui Einstein. Allen insista asupra faptului
cd Einstein era mai interesat de filosofie decdt de matematic6 si
afirma cE dr. Franklin Reno (pseudonim) a verificat teoria lui
Einstein in scopuri imediate qi cd rezultatele au fost folosite in
practicd. Conform afirmaliilor lui Allen, un distrugator, c:rr se afla
pe mzu cu tot echipajul sdu, a fost fdcut invizibil:
,Nava era DE 173. Dr, Einstein a super-eizat o parte a
experimentului... $tili, de fapt, eu am Mgat mana in acest unic
cdmp de forSe care se desJfuura, puternic, in sens invers acelor de
ceasomic, in jurul micului vas expeimental. Am simfit rezistenla
opusd de acel oimp de fo4e brulului meu ti mAinii mele intinse in
curenhtl lui zumzditor-rezistent-motric.
Am piit
cum aerul din
jurul navei devine inceti$or mai intunecat decAt resfi.tl. Dupd alteva
minute s--a ivit un nor de ceayd wrzuie, formatd cred din particule
atomice, iqr nava a deyenit invizibild pentru ochii omeneSti.
Cu toate acestea, forma precisd a chilei Si a carenei era
desenatd precis in apa oceanului, ca ti cum acel vas Si nava mee
ar fi plutit bord l6ngd bord. Da, astdzi pot sd spun toate ocestea,
dqr atunci <ai i--ar f pdsqt? .,. fncercdnd sd desciu sunetele
produse de cdmpul de fo4e, in werne ce inconjura DE 173... a
inceput ca un bazA , a crescut rapid in intensitate, ajungdnd un
4.mzdi, putetic, ca un torent ndvalnic. Cdmpul avea un strat de
electricitate purd in jurul lui, pe mdsurd ce se desJfuura. Acest
curent era destul de putemic penh'u a md face sd-mi pierd
echilibal Si, dacd aSJi fost in intregime in inteiorul acelui cdmp
L Charles Berfitz, William L. Moore, Experimentul Philadelphia, Editum Enciclopedice,Bucuresti,1994.

br

OS. KUHLEN

Dupd o rapidi evaluare a continutului, dr. Jessupa recunoscut

aceeaqiortografie ciudattr, folosirea majusculelor gi a punctuatiei
caracteristicemisteriosului sdu corespondent,Carl Allen. Oficiul de
Cercetiri Navale i-a solicitat lui Jessup cele doutr scrisori de la
Allen, care imprcuna cu copia adnotatl a volumului au fost reproduse pentru a fi studiate de cdtre cercetdtorii Marinei. Jessupgi-a
inceput prima parte din The casefor the UFO-s prin a observa c5,
la 24 irmie 1947, au fost semnalatecateva farfurii zburatoarlangi
Mount Rainier. Referitor la aceasta,notele enigmatice fac referire
h doun tipuri de fiin(e care au cucerit spaliul: L-M par str fie
prietenosi sau indiferenli fa!5 de plmdnteni, in rteme ce S-M smt
ostili. Deqi aparent este vorba de doul civilizalii celeste, nu este
exclus si fie vorba de doud civilizalii isospajiale dezvoltate ale
Terrei. Allen qi comentatorii mistedosi par a fi entitdli L, ori par a
privi entiti$le L mai favorabil decat pe entidtlile S:
,,8": ,Jtlu-\i face griji, Jemi, acelea erau nave L-M, nu oameni
S- Sunt un tip imbundtdlit ti erau nw ai intr-un zbor de antrenament. Din cauza asta, conducdtorul lor a interconectat cdmpwile
de forfd, pentru a-i tnvdla telecontrolul orizontal Jdrd a provocq o
opire din cawa fricii",,8": ,$unt de acord cd un cdmp defo4d poate sdfacd un om
sd zboare, deoareceam vdzut a.ta ceva $i cunosc ;i cauza acestui
zbor. In 1951,oernenii de $tiintd de Ia (Jniversitateadin Paris au
demonstrat acest lucru " ,A": ,Experienlele cu cdmpul magnetic ale Marinei SUA din
octombie 1943, au ficut invizibile nava si echipaiul. Rezultate
inspdimdntdtoare. Foarte alomante...Din fericire, cercetdile au
fost oprite!"
Cand Jessupamintegtede anumite ciudiFnii, cum ar fi uneltele
din oFl glsite in straturi de ctrrbune te4iar, fasonatde o tehnicd
avansati cu cel pulin 300.000 de ani in urmt qi de posibilitatea
existnti rmor civilizafii anterioare lui ,,homo sapiens", cei trei
comentatori par incurcali gi amuzii:
,,A": ,fiinstein nu existape ah.nc| dar funcliunile nanrale ale
universului nostru ti ole acesteiplanete au mers desfiil de bine Si
ldni el".
,p": ,J,{uvor admite cd omul nu esE nici dominant, nici singura
fiinld dotatd ca raliune, niciodatd: mAndria!"
Referindu-se la problema pustr de Jessup,dacl aviatorii pot fi
,,inghetalf'de citre nave spa{iale qi transportali in interiorul unui

SISTEMUL OCTJLTDE DOMINARE A LUMN

4T

rcut invizibil, ,,B" rispunde: ,Dacd ar Sti asta din experienld

pntpie si-ar line gura si n-ar mai scie sau vorbi de astu cAk
dle ar avea, N-ar putea sd vorbeascd, pentru cd, vezi tu, Jemi,
/'ifta iSi paralizeazd simful timpului si anuleazd cunostinlele si
memoria. Asa cd rut $tie nimic, nici n--ar oveet de unde. Doar
lxlnuiegte " .
lntr-o introducere la studiul fdcut de Oficiul de Cercettrri Navale
mfcritor la scrisorile Allen qi la textul adnotat al c[4ii lui Jessup,
Itn investigator remarca rm mare numar de termeni, ca: nava-mama,
ntva-cas6, nava-mo4ii, Marea Arctr, marele bombardament, Marea
Intoarcere, cdmp de fo46, ingheluri profirnde, clSdiri submarine,
|lpcrc spatiale, nave-cerceta$ campuri magnetice gi gravitalionale,
tlt0turi de diamant, raze cosmice, exploratori submarini, intarsii'
tolopatie, invelig incandescent, puncte nodale, vortice, retea magmllcl etc. De asernenea, cei trei se referi in cuprinsul adnotirilor
h originea unor uragane gi nori ciudali, a unor obiecte cizute din
uor, urrne stranii qi alte lucruri care nu au fost explicate inci... ln
dfmineaJa zilei de 29 aprilie 1958, dr. Jessup a fost gisit mort in
m|'ina sa, la Dade County Park, Florida. Polili$ii care au anchetat
$t,Ul au prezentat decesul ca pe o sinucidere: un furtrur fusese atalat
lr lcava de eFpament qi strecurat in interiorul maqinii. Martorii
rrrrtincau instr cd, in momentul in care a fost descoperit, acestamai
o|n inca in via{5 qi mai putea fi salvat, aga inc6t unii considerd cd
cl r fost ltsat sd moar5.
fnvestigalii asupra proiectului ,"t Iiraf' at fost realizate gi de dr.
Mnnron Valentinel, oceanograf,,zoolog, arheolog, care, de altfel'
lrtttrponda pe aceasta teml cu Jessup. Din discu{iile celor doi,
Vdontine igi amintegte cd Jessup i-a spus ci penhu realizarea
s-au folosit generatoare magnetice de tip naval,
ltpcrimentului
de demagnetizoare, aduse la frecven(a de
sub
numele
s$txrleute
lltornnlA pentru a crea un imens camp magnetic in jurul navei:
este foarte inleresant, dar ingrozitor de periculos'
,tltlurlmentul
mult prea greu de suportat de cdtre oamenii
este
cd
lnfil,!/
ln hnll. Folosirea rezonanlei magnetice este echivolentd cu
temporard din dimensiunile noastre Si tinde sd scape de
llptrllla
De fapt, este echivalentul tansferului maleriei lQ un
rrnlrol.
t h
dimensiune si poale reprezento o adevdratd achizilie
:ttu
nlwl
*
decd vom tnvdla sd o stdpdnim ". Din picate, puterlltwnthrruld,
sunt create in zonele de tranzit influlg!::j"tp,,tt
"e
-"g"lt*
| | Innl,,illcrlitz,william L. Moore:Op..t.

42

OS. KUHLEN

enteazd in mod negativ corpurile subtile ale fiin(ei runane, care se

dezvolti in mod fo4at, cdptrtind insugiri aparent paranormale (cum
ar fi, de exemplu, posibilitatea de materializare si de dematerializare
a corpului fizic), dar intr-un mod ce nu poate fi controlat.
Dintre participantii la experiment mai pot fi amintili: dr. Albert
Einstein, fizician; dr. Bertrand Russel; prof. Rudolph Ladenburg;
dr. John von Neumann, matematician qi pionier in domeniul computerelor; dr. Albrecht; Robefi Harrington Kent, fizician, inventatorul cronografului solenoidal; Thomas Townsend Brown. fizician.
cercetitor in domeniul antigravitatiei. Experimentele au fost reluate
in anul 1983, sub numele de cod,,,Phoenif'si au ar,ut un succes
mal mare decat se anticipase anterior, fiind realizate fenomene de
teleportare in spa{iu-timp ale unor nave ale marinei militare americane.
Spre deosebire de efectele genenrte cu ajutorul tehnologiei
dezvoltate de civilizatia noastra, exisci o serie de fenomene naturale
spontane, caracteristice po4ilor hiperspatiale, ce permit accesul catre
alte lumi paralele si care se produc cu o anumitd ciclicitate, in t2
zone uniform rtrspdndite in jurul Terei. Dintre acestea, cel mai
cunoscut este, fdrd indoiali, celebrul Triunghi al Bermudelor.

2. TRIUNGIIIAL

BERMUDELOR

Marea Sargaselor, spaima legendari a vaselor cu panze, este

un loc atat de special, incat poate fi considerat ca o regiune
geogmfica distinct5: nu este o mare propriu-zisf,, ci o po4iune din
Atlanticul de Nord, inconjurattr de marii curen(i ai Canarelor si
Golf-Stream-ului, cu o suprafali de circa 6-7 miloane de km2.
Principalele caracteristici ale acestei zone au fost sintetizate de Cdlin
Turcu in carlea sa. OZN - istorie snanie Si adevdratdt:
l. este cuprinsi intre 37" latitudine nordici qi 27' tatitudine
sudicA, respectiv intre 40" Ei 75' longitudine vesticd. Ea se intinde
de la distan{a de 300 km de Antilele Mari spre Florida qi coastele
Atlanticului, pdni la aproximativ 300 km de @rm, in apropierea
Capului Hatteras si apoi spre Peninsula Ibericd gi Africa, pdni la
lanlul muntos subacvatic North Atlantic fudge;
2. abundenta foarte mare a speciilor de fauni qi de flori marini,
un adevarat,,El Dorado" pentru naturali$ti. Se remarci prezenla
f. Calin N. -frtcr:
taior. 1992.

OZN - istotie stanie

si ade|iratd.

Edirura Eiit-Comen

sls llrMUL OCULT DE DOMTNAREA LUMII

43

rerlrii marine denumiti Sargasum, care crelte din abundenlt qi

|lr(cfte separat sau sub forma unei m:rse compacte;
3. fiind departata de orice 16rmuri, ea este lipsita de aportul de
Igrn dulce sau de gheattr topita, constituind partea cea mai siratA
rhn Oceanul Atlantic (36,5-37%oJ,care el insuqi este cel mai sarat
rh||trc toate oceanele lumii;
4. transparen(a foarte mare a apelor sale (peste 65 de metri
nrlAncime) si calrnul total al apelor a creat legenda ,Marii Fricii";
5. busola indicd nordul geogirfic gi nu pe cel magnetic;
6. mlsurdtorile efectuate de satelitul american GEOS-C, Iansat
09
martie 1975, au relevat cd, din cauza cimpului magnetic
In
l..r'cstru,nivelul apei scadecu aproximativ 25 de metri pe o po4iune
( u un diametru de circa 200 km.
(lristofor Columb, aflat la bordul navei Santa Maiq
a fost
lx||nul explorator important care a remarcat ciudata strilucire a
r:,irii, apa luminoasd din apropierea insulelor Bahamas, l6ngd
htrrrs vestica a Mfii Sargaselor. El a f6cut aceste obsewatii in
tfffftrul primei sale cll5torii, la data de I I octombrie 1492,la dortd
orc rlupd apusul soarelui. intr-o perioadi mai recenti, dupd primele
llrrruri cosmice, ashonautii au semnalat faptul ci laqiile de apa
lrrl ultimele lumini vizibile pe Terra. Acestui fenomen i s-au dat
r$lc rrai diverse interpretari, cum ar fi marea agitatA de pesti
lirr,ti rrcscen{i, bancuri de pe$ti sau alte materii organice etc. lntererrrt cstc faptul cA lumina este vizibila atit la suprafala apei, cdt
trtui llcs din atmosfer6.
Lr vara anului 1979, o expeditie fianco-italiana s-a deplasat in
rrrrrl 'l'riunghiului, pentru a cerceta cateva vestigii aflate pe fundul
rrr.rrrurlui, presupuse artefacte ale unor civiliza{ii pre-mayaqe 9i
rs cBiptcne, cu o vechime de 15.000 de ani, printre care se
urxrnflu $i nigte construclii piramidale de mari propo4ii. Anterior,
l lr)77, Charles Berlitzr a anuntat descoperirea,in aceastazon6, a
$ r'r 1tirurnidecu inallirnea de circa 128 m ;i baza de 164 m, situati
It rr rulincime de 900 m. in apele Atlanticului de Nord. De
Irotlrcnco, cercetitorii rugi au ajuns la concluzia ctr in zona nordicd
t t l|crnului Atlantic, situata intre Groenlanda ,i Iflanda, existd o
rhttd t'u:icudd submarind: apele reci ale Arcticii, avind o densitate
llnrlr. rrrllrc qi un mare con{inut de oxigen, se pribusesc in abisul
I \ pururlui Atlantic, pane h addncimi de peste 3000 de metri.
I I fftrttr{ Bcrfitz:TriunghiulBermudelor,EdituraSAECULUM I. O., Bucureqti,
lurr

44

OS. KUHLEN

La congresul Societilii Germane de Geofizic[, din luna august

1979, s-a fdcut o comrmicare interesantS: curentul Golf Strearn se
opreqte in drephrl insulei Terra Nova, de unde face cale intoarse.
Se pune atunci intrebarea: de unde vine apa calda din nord-estul
Atlanticului, daca nu este adusl de Golf Stream, aqa cum se crezuse
pdnd acum? La slirpitul anutui 1973, snrdierea fotografiilor luate
de misiunile ,,Skylab" a relevat in lungul peninsulei Yucatan o
curioasd relaqie ocean-atmos{era: in apele calde ale Golf Streamului au fost detectate zone largi de api rece, Pe seama acestei
curiozitSli au fost puse unele evolutii dezordonate a uraganelor,
schimblri de culoare a apelor oceanice sau apari(ia unor materii
organice in acele zone. De fapt, este vorba de o complexa interactiune a apelor aflate in zona unei porti hiperspa(iale.
Dupd cum precizeaz' Charles Berlitz in cartea sa, Tiunghiul
Bermudelor, zona a primit aceastl denumire in urma disparilitii a
qase avioane apa4inAnd Marinei Militare a SUA, cu tot cu echipaje,
in data de 5 decembrie 1945. Primele cinci avioane, care se pare
cd au dispdrut simultan, se aflau intr-o misiune de rutine pe tm
traseu de zbor triunghiular, ce incepea de la baza aeronavali Fort
Lauderdale, Florida, continua spre est 237 km, apoi 60 km spre
nord gi revenea la bazd folosind ruta de sud-vest. Bermuda a
imprumutat in cele din urma numele sdu zonei care, de-a lungul
timpului, a fost denumitl in cele mai diferite moduri: ,,Tiunghiul
Diavoluluf',,,Triunghiul Mor,if',,,\t[area Dezastrelof',,,Cimitinrl
Atlanticuluf',
deoarece s-a observat ctr vdrful triunghiului, care
constituie ruta de zbor de la Fort Lauderdale, era in linie dreapti
cu Bermuda, iar aceast.?tinsultr pare str fie hotarul nordic al zonei
de disparilie a navelor ;i avioanelor, in condilii ciudate.
Nici rm alt incidnt anterior sau ulterior acestuia nu a ams atet
de mult atentia, frind vorba de dispari{ia totald a lunei escadrile,
impreuna cu un alt avion uriag trimis in ajutor, un hidroavion Martin
Mariner, cu un echipaj de 13 oarneni, care s-a ,,evaporat", in mod
inexplicabil, in timpul operatiunilor de salvare. Grupul celor cinci
avioane displrute, ce a decolat de la bazz Fort Lauderdale, purta
numele de Zborul 19. Avioanele erau pilotate de cinci ofiteri, iar
din echipaj mai fAceau parte 13 recruli; acegtia din urm5 trebuiau
si fie repartizafi cate doi in fiecare avion, insd in ultimul moment,
in aoea zi de 5 decembrie, unul din recruli a cerut sA fie debarcat.
Avioanele erau de tipul Grumman TBM-3 Avenger, bombardierc
lansatoarede torpile qi fiecare dintre ele avea combustibil suficient

IIS'N]MUL OCULT DE DOMINARE A LT]MII

45

lrntru un zbor de 1500 de kilometri. Temperatura aerului era de

lll'(1, soarele shilucea, erau cdfiva nori imprlqtiali ici-colo, iar
vnnlul batea moderat din directia nord-est. Pilotii, care zburaseri
r,cvn mai deweme in aceeagi zi, raportasera o zi excelent?l pentru
rlxrr. Timpul estimat pentru aceasti misiune era de dou6 ore.
I l,rsrlarea i inceput la ora 14"', iar la 1410 toate avioanele erau in
nar Comandantul escadrilei, locotenentul Charles Taylor, cu peste
,llx) de ore de zbor la activ, a condus avioanele spre Chicken
Nhrrls, la nord de Bimini, unde trebuiau st facd exercifii de atac
lrupru urei epave-tinti. At6t pilolii, cat fi restul echipajului erau
tmtttcni cu experien(i qi nu exista nici un motiv de ingrijorare pentnr
t ,ditll misirme de rutintr.
Nirnic deosebit nu a aparut pana la ora 1515.cind operarorul
l||lhr de la tumul de control al bazei aeronavale de la Fort
I llcrdale, care aqtepta s5 fie contactat pentru primirea inshucti
ttttlkrr de aterizare gi a orei de so_sire,a receplionat un mesaj ciudat
dr h comandantul escadrilei. Inregistrlrile con{ineau urmitoml
dhhrg:
("1 . ..Comandantul escadrilei cheamd tumul de control, Ur,\a pare cd ne-sm abdtut de la rutd. Nu pulem vedea
ltul
tt
i
l nl... Repet...nu pulem vedea pdmdntu l ".
lrr
I rt'.tjul. ,,Care este pozilia dumneavoastrd? "
l l ,Nu suntem sigui de pozilio noastrd. Nu suntem sigui
h*b n' ulldm..Se pare cd ne--am rdtdcit".
frrrnul: ,lr trebui sd vd indreptafi spre vest".
l' | . ,,Nu $tim in care parle este vestul. Nimic nu este in
('iudal...Nu suntem siguri de nici o direcfie. PAnd Si ocea,tlnht
tllll ttttttt ul4al".
Itr lrrnrl orei 1530, instructonrl-gef de la Fort Lauderdale a
un mesaj al cuiva care ii cerea copilotului Powers
Ff,ililorrt
dc.spre
direclia indicat-l de busola sa gi rdspunsul lui
flirlrr'r1rr

hrnrt.

f ,,/Vr,{/ir unde ne gdsim. Cred cd ne-am rdtdcit dupd ultimd

rh' <lireclie. Ambele mele busole sunt dereglate. fncerc
f,lrnr,.ul
T Slwv L\rt Lauderdale... Sunt sigur cd survolez Keys, dar nu

,fr| /','r /r uutune afldm..."

Itrrlrrrrtonrl-sef de la bazi l-a sfdtuit sA zboare spre nord.

r|rftxl r,nrr(.lc in stanga sa, pdnd ajunge la baza aeronavala de la
fpf f*rnflrrlrrlc, insl i s-a replicati ,,Tocmai am survolat o insuld
flrr v wdt' nici un alt.ja-Art...", ceea ce insemna ca pilotul
fltrf
lS rttr,'ln Ncvs li cd se rataciseri. Trcptat, mesajele au devenit

46

OS. KUHLEN
I{IS'TEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

din ce in ce mai greu de receptiona! Iucru ce a fost explicat ulterior

prin posibila acJiune a unui cimp electrostatic, a cdrui origine nu
a putut fi insa identificatd. Faptul este perfect explicabil in cazul
pdtmnderii in zona de actiune a unei po4i hiperspa(iale. La ora 16.
tumul a auzit ctr locotenentul Taylor a predat comanda capitanului
Silver. care a transmis:
S:,Nu rtim precis unde ne aJldm.- Cred cd suntem la 225 mile
nord-est de bazd... Cred cd am sw'volat Florida $i cd ne gdsim in
Golful Mexic...". Noul comandant al escadrilei a hotArit o intoarcerc
de 180 de grade, cu speran(ade a ajunge din nou deasupraFloridei,
dar imediat transmisia a devenit tot mai slab5, semn ca se indrepta
in adincimea teritoriului din spaliul tridimensional paralel. Unele
rapoarte afirmA cd ultirnele cuvinte receplionate de la Zbontl 19 att
fost;,,5e pare cd...Am pdtruns in apele albe-.. Suntem deJiniti\'
pierduli..."
La cateva minute dupi decolarea hidroavionului Martin Mariner, tumul de control a primit un mesaj de la locotenentul Come,
in care se relata cd ir zona unde se presupunea cd s-ar afla escadrila
bantuie vanturi putemice la altitudinea de 2000 de metri. Acesta it
fost ultimul mesaj primit de la hidroavionul de salvare, deoarece la
scurt timp toate unitalile de salvare au primit un mesaj, care informl
ci era vorba de qase avioane dispdrute in loc de cinci. Nu s-arr
primit ulterior nici un altfel de comuniciri de la Zborul -19 sau tic
la hidroavionul de salvare. Totufi, dupi ora 19, baza aeronavali
Opa-Locka din Miami a receplionat slab urrnatorul mesaj: ,,F7i
FT...", carc este o parte din indicatiml Zborului 19. Indicativrrl
complet al avionului comandantului era FT-28. Dactr acest mes:rl
venea in adevir de la patrula dispirutd, inseamni ctr el a fost
transmis la doui ore dupi ce avioanele au rimas fArA combustibrll
Cercetarea initiala din chiar ziua disparitiei a fost suspendalil
din cauza intunericului, cu toate ca nave ale Pazei de Coasti arr
cAutat supravietuitori in tot cursul nop{ii. A doua zi s-a declansrtt
o operaliune masivd de investigare, de o amploare nemaiintelnilil
(la care au panicipat 240 de avioane de pe portavionul Solomur.
4 distrugitoare, cateva submarine, l8 nave ale Pazei de Coaslii.
vedete de cercetare Ei salvare, sute de avioane particulare, iahlrrrr
qi ambarcaJiuni diferite, precum gi mai multe avioane de la bau.,
aeronavald Banana River, inclusiv sprijin de la RAF-ul britan ir t.
dar, in ciuda tuturor eforturilor depuse, nu s-a descoperit nimic. t rr
o medie de 167 de zboruri pe zi, efectuate la 100 de metri rh'

47

flrprafata apei, desfa$urate din zorii zilei qi pdnS in amurg, timp in

rtrrc s-au cercetat amdnuntit 832.000 knz de uscat 9i de apa,
tcnpcctiv Atlanticul, zona Caraibilor, unele po4iuni din Golful
Mcxic, din teritoriul Floridei gi al insulelor invecinate, ac(iuni care
t|u totalizat un num5r de 4100 ore de zbor, nu s-a descoperit nici
rlilcar o pluta de salvare, nici o urmd de epava, nici o pati de ulei.
ltttrc ciudat, in condiliile in care avioanele Avengers erau capabile
rtl rcalizeze amerizlri gi si pluteasci timp de 90 de minute, iar
$'hipajul era instruit sd abandoneze navele in 60 de secunde.
Odcum ar fi fost amerizarea, plutele ar fi rlmas la suprafala apei
fl |rI fi fost gasite, deoarece se g5seau in exteriorul avioanelor.
Manson Valentine, om de gtiint5 care a supravegheat zona ani
rh zife, a declarat pentm Miami News: ,,Ei sunt tncd aici, dar intr-o
thd .limensiune a unui fenomen magnetic, care ar putea /i opera
xnul OZN". El nu fdcea altceva decat se exprime una din ipotezele
$ ! ou circulat in acea perioad.6, respectiv implicarea uneia sau
nrti multor nave extraterestre in dispariliile rnisterioase din triunghi
fl c|lni au fost suslinute de adeplii ufologi. De altfel, reportruI,
r! itorul ti conferentiarul Art For4 car a cercetat cazul incd din
lixs, a declarat, dupi 29 de ani de la incident, cA locotenentul
l'fyk)r a comunicat prin radio: ,Nu venili dupd mine...ei aratd de
ltntl ar veni din spaliul extraterestnr". El susJinea ctr informalia
l-t lirst fi.mizati la rremea respectivl de un radioamator, dar la
ltxfl|lcntul respectiv nu i-a acordat o prea mare importan(i.
I ln aspect deosebit, la carc a fost martor lt. Wirshing, a fost
ul nl neprezentdrii la zbor a caporalului de marind Allan Kosnar.
Af'fitff e declarat: ,,|'lu ;tiu de ce, dar dintr-<t pomire lduntricd
*l ttn decis sd nu particip la zborul respectiv". Conform afirma(illrr lrri Wirshing, caporalul, un veteran al bdtdliei de la Guadalcanal,
ttte rruri avea doar patru luni pdn[ la trecerea sa in rezervd, ceruse
flt rnlcvu luni mai inainte sA nu mai facd parte din corpul navigant.
lh rhuuborului a invocat din nou cerereasa anlrioari. iar Wirshing
l-r .lllluit sI se ducd imediat la medicul de zbor. Dentru a-i solicita
hhr rrtrursa.Caporalula facutacestlucru gi in consecintaavioanele
ftl rhrrrkrt cu un membru al echipajului in minus. Cand au ap5rut
Ffitt$h. irdicii ca ceva nu este in regultr cu Zboml 19, lt. Wirshing
l*l rlrfi lu dormitoare sa caute voluntari, iar primul inalnit a fost
Lfrxnffff rlmas la sol, care i-a spus: ,,Zd amintili cd mi-eli spus
ti atl ,hr lu rredic? An fott si m--<tscutit de zbontrL Din escadrila
th!{rtt ut't lit( t\tn Si eu pa,te".

OS. KUHLEN

48

Cu toate acestea, lista de zbor indica faptul ci avioanele au

decolat cu echipajele complete, ca gi cdnd altcineva ar fi urcat la
bord in ultirna olipa. Din aceasta cauza, s-au pierdut ore intregi
pentru a identifica cine anume lipsea de la bazi. Cind s-a ajuns la
concluzia ci nu mai lipse;te nimeni, misteml raportului care preciza
,personalul compler " a devenit un element nesolulionat suplimentar. DacA presupunem ctr cineva a luat locul caporalului, atunci
trebuie si acceptan ci acel cineva era la curent cu fenomenele de
tranzit interdimensional din zoni li ca disparitia avioanelor a fost
o acfiune premeditata. Mai mult decat atet, amploarea operaliunilor
poate fi un semnal ci anumite v6rfuri ale armatei anericane
suspectauexistenta unei persoanestrdine la bord, pe care intenlionau
sd o captureze. Scopul este evident: cunoaEtereapo(ilor de tranzit
hiperspalial gi a fenomenelor ce se manifestd in zona lor este o
miztr mult prea importantE pentru a fi ignorata, cu atat mai mult
cdnd e vorba de o mare putere precum SUA.
Cu toate cA nave de toate tipurile au disparut inainte qi dupar
acest incident din Triunghiul Bermudelor, aebuie notat faptul ci
tragedia care s-a abatut asupra avioanelor Avengers qi a hidroavionului Martin Mariner a fost primul caz in care au dispArut
aeronave qi care a declanqat cercetiri atit de vaste, efectuate pe
mare, pe uscat gi in aer, de un mrmar impresionant de unitiili, dar
firi succes. Acest incident va avea drept consecinti intcnsificarca
cercetdrilor in cazul disparitiilor ulterioare de avioane, nu numal
pentru salvarea supravietuitorilor, dar qi pentru a descoperi cc
etnume s-a intamplat. DupA incidentul cu Zborul ,19 a urmat urr
mare numAr de dispari{ii inexplicabile de avioane particulare, comerciale gi militare, cu o frecvenli dezarrnartA, in afartr de dis
pari{iile de nave mici gi mijlocii.
ALE SUPRAVIETUITORILOR
MARTURII
Charles Berlitz prezintd in cartea sa dedicati Triwrghiultri
Bermudelorl citeva declaralii ale unor oameni care au reuqit sil
supravieluiasci evenimentelor neobignuitece au loc in mod frecvcrrt
in zona respectivi. Degi numdrul mirtr-rriilor este destul de mic.
acesteapot si ne ofere o imagine mai clari asupra fenomenelor c,'
au loc in zona de tranzit interdimensional. In cartea Oiz<tttltrrr
invizibile, un compcndiu al misterelor mirilor, Vincent Gadclis ;r
dedicat o scctiune speciali Triunghiului Bermudelor, in care cst''
relatatii expericnta trditi de un fost pilot, Dick Stem. Confottrr
l.

Charles Berliv. Op. tit.

SIS'I.IJMULOCUL'I' DE DOMINARE A LUMII

49

nlinnaliilor lui Stem, acestaluase parte la un zbor, la sfaryitul anului

l()44, cu destinatia ltalia. Era vorba de o escadrila formattr din gapte
lrrrnrbardiere.Cam la 450 dc kilometri de Bermuda. avionul s5u
r ll conlruntat cu o twbulenld atat de neagteptati qi de violentd,
In('it a trebuit sA se reintoarca in Statele Unite. In momentul
rrsl'rcotiv,r,remea era bwti qi se puteau vedea stelele, dar turbulenta
n lhcut ca avionul si se ristoame gi sd cada in picaj atit de violent,
lrr|lit cchipajul s-a trezit aruncat in tavan. Avionul a pierdut atat de
firrlt in inil(ime, incat era cat pe ce sd se pribuleasc5 in mare, iar
f /lff(l s-a reintors la bazi a aflat ca din intreaga escadrili de Eapte
ltvr(lirne nu se inapoiase dec6t unul in afart de al stu, ca nu s-a
lnrlul stabili contactul mdio cu celelalte aparate qi cd nu s-au gdsit
rrtxuvictuitori sau rimiqite ale avioanelor. Acest incident a avut
hr r:u un an inainte de disparitia Zborului 19, tot in luna decembrie,
rlur nu a fost socotit eveniment deosebit, deoarece era iazboi si nu
I n 'u lllcut nici un fel de publicitate.
.krc Talley, cApitanul vasului de pescuit IliA Goose, s-a conll|||lll|t cu un alt fenomen straniu, dar a reuqit si scape cu via(i.
Alrl)lrcatiunea sa era remorcatd de alt vas, iar intamplarea a avut
ftr' irr zona ,,Tongre of the Ocean", cunoscuta prin marea sa
ulllrrcime, ldngi insulele Bahamas, in apropiere de Bahama Banks.
A|r.l|stl arie, relativ resinsa ca suprafata, are adancimi de mii de
trl.trr, liind vortra de o zonl de prdbugire abruptn, h est de insula
Arrlros, unde au avut loc multe dispari(ii. Defi era noaptea,wemea
plr lxrnll, cu un vent ce bitea uqor din sud-vest. Cdpitanul Talley
i tr{t llozit de un val de apa ce a intrat in cabina sa, iar el, instinctiv,
r rlxr( ut o vestd de salvare $i s-a strecurat printr-un hublou. Dupd
r'r' I ic;it din cabind qi-a dat seama ci se afla sub apd, dar a gasit
|| lx||llnr]l care l-a dus la suprafa{i. Ajuns la suprafali, a constatat
r,l rrrvrr-rcmorcher Caicos Trader iEi continuase drumul fdrd el.
f hf fn fi)41 care ffigea sub aptr vasul Wild Goose ameninp sa
tlr|rurr(. rcmorcheml din cauza par6mei, determindnd echipajul si
rt krh' lf sil ptrrdseascd in grabS zona. Mai tArziu Caicos Trader s-a
httDrq|('ntru a-l salva pe Talley.
Nnvrr Nor.se Varient, ce a plecat in martie 1973 din Newport
lltwr r rr o incdrcituri de cirbuni pentru Germania, a transmis ce
I r rflltlxlll la 22O krn sud-est de Cape May. S-a crezut inilial ca
hhe! r.( hipajul a pierit, dar o persoantrs-a salvat agelandu-se de
llt I |lft (lc cal6 din lemn. El a relatat cum vasul s-a scufundat in
Fltrrrr rrrrrrtc:din senin s-a pomit rm vant extrem de putemic, care

50

OS. KIJHLEN

a mahrlirt tot ce se afla la bord, apoi brusc apele mdrii au acoperit

nava, care s-a scufirndat cu mare rapiditate. O aventuri similari a
fost trAiti de cipitanul Don Henry in 1966, care a descris ulterior
scufundarea misterioasi a unei balje:
,,Ne intorceam de Ia Puerto Rico spre Fort Lauderdale, Remorcam de trei zile o barjii goald, a cdrei ,ncdrcdturd fusese
nitratul de petrol. Ne afam Ia bordul lui <Good News>, un
remorcher de 18, 6 metri lungime si cu motoare de 2000 CP. Baryu
pe care o remercam cdntdrea 2500 lone Si se afla la capdtul unei
pardme lungi de 300 de metri. Navigam in zona <Tongue of the
Ocean>, dupd ce trecusem pin lanlul munlilor Exuma. Addncimeu
apei era de 183 de metri. Era o dupd--amiazd cu vreme bund ;t
cer limpede. Md dusesem in cabina mea, situatd in portea din spate
a punyii, dar dupd cAbva minute am auzit un vacarm nem.riPomenil.
Am ie;it pe punte lii am urlat ce se intdmpld. Pimul lucru Ia cart'
m-4m uitat a fost busola, care se invdrtea in sensul acelor de
ceasomic. Nu era nici un motiv sd se intdmple lucn acesta, dor
eram sigur cd trebuie sd Jie cevo serios. Apa pdrea cd se ndpuste;l(
din toate direcliile. Orizon*l dispdruse $i nu puteam vedea undt
ne afldm. Acel ceva catre se pelrecea ne fura^se, prddase satr
imptumutose toatd energia din genefaloale. Toate echipamentel,
si aparatele incetaserd sd mai producd energie electricd.
Am pomit cu toatd vitezq inainte. Nu vedeam unde mergeanl,
dar voiam sd ies de ctcolo cdt mai repede cu putinld. Ceva parai
incerca sd ne trag.i inapo| dar nu reusea sti o fttcd. Cdnd unt
sciipat de acolo, parcd ietisem dintr-o patcl.i deasd, Afard, pardnnt
era perfect intins.i, insd lct capdtul celdlelt nu se vedea nimic, pentrt
cd lotul er.t invdluit inlr-o ceald de nePdtnus. Am alergat 1t,
puntee principald \ti am tres, iar blestemota de b.trjd a ie;it din
pdcld, dar 'ln nici o altd parte nu existau urnte de cea1d. De fupr.
putedm veJea pdnd la o distdnt,i de l! nile. in zona (elodsd nt
care se afla barja, apd erd ugiteld, cu loate c.i valurile nu enur
m ar i' .
Un incident electronic iegit din comun i s-a intimplat lui ChLrel
Wakeley, al cirui avion a fost supus unei fo4e in timp ce se allj'
in zbor de la Nassau la Fort Lauderdale. Pilot cu expenenl.i
Wakeley era obisnuit cu situaliile deosebite de pe vremea citrr,l
ficea trasee deasuprajunglelor din Panama 9i America de Sud. lirli
ce relateaz5 el:
,,in noiembrie 1964 eram pilot Ia <Sunline Aviation, clt s.\llul

rrl', I I l\'ll Jl- OCULT DE DOMINA-R-EA LUMII

5l

t ilitlti.
La acea datd pilotam un ayion charter spre Na,ssau, ca
tt ,ltr ciliva pasagerL Am debarcal pasdgeii $i am decolat de pe
th tt'l'tnlul din Nassau Ia scurt timp dupd ce se intunecase. Ceni
tr,t lntpcde Si stelele sclipeau. IeSeam din raza de control a
,rt't
Nassau 5i incercam sd iau legdtura cu Bimini. Pe Ia
"1tt't,lului
,,trt ,'1"'am lrecut Ia nord de capdtul insulei Andros 5i am putul
r*htr hnrinile cdtorva a;ezdi omene$ti. Md tndltasem la circa
'lltlt lk ,nelri ti ,4d pregdteem pentnt un zbor de rutind, cdnd la
lll tu 50 de mile dincolo de Andros, pe direclia Bimini, am
t t\t\hthtl .d ceva nu este in reguld: un vag efect de luminitcenld
nlttl,,t.\t' Ira aripi. La inceput am crezut cd este o ihEie creatd de
htt,tl, h' lin corlingd ce timiteau ftEele pin ferestrele de plexiglas,
rtt, l\r hale, pentru cd aripile ayeau un aspect trenslucid, de
| |h\ut'
Ilrastrd-veEuie, cu toate cd erau vopsite in alb strdlucitor.
ht,htursul a cinci minup, stalucirea i crescut in intensitate
Sthrrltinl a devenit atat de putemicd, incdt cu greu mai puteam
tlll I ttth'lnale instntmentelor. Busola magneticd a inceput sd se
lln\lt h\r.\t'.| incet, dar constant, iar indicatoral de carburant, care
ht rh',,thn' ard.ta (jumdtate plin>, acum ardta (plin>. Pilotul
hnthtt t virat brusc spre dreapta, incdt a trebuit sd-l decuplez
ll ttl l4lt,le manual. Nu md puteam increde in nici unul din
dl*t, t. l( (futrice, deoarece Jie erau scoase din uz, fe funclionau
ttltrt t\t ln orrdnd intregul avion strdlucea, dar nu era o lumind
,lh\ hnl, d insuti avionul emana strdlucirea. Am pivit pe feresttuh tl tl i,tt tdzut cd aripile, pe ldngd faptul cd aveau acea sclipire
alhrhr, tt'rzuie, erau Si difuze.
l rln ttt|sl moment nu m-4m mai putut baza pe busold, oltimetlt
sl t th,htlb tparu e de bord, pentru cd era noapte $i eu md oientam
lllrl nr ,r'i.(,nt artiJicial: nu aveam un orizont real dupd care sd
*l
uht,h'.' !;trdlucirea a devenit aat de intensd incat nu mai
lade',,n ttlrh'. Am ficut singurul lucru posibil: am ldsat ationul
1$ .lrrtrr it roid sa. CurAnd strdlucirea s--a transformat intr-<)
aSa a durat cem cinci minute, dupd care a
t11*tltnl'rltknr<'ti
itt rlrrrt r,t \ttuld in intensitate. Toate instntmentele au inceput sd
ttrnnal dupd ce strdlucirea a dispdrut. Am controlat
h*lhvn',,
la,l" \lat tt ld( i;i nici una nu sdise. Nu se arsese nici o fzibild
H f,,tt nnt tlil .unma cd aparatele funclionau normal, atunci cAnd
th' umbustibil mL4 ardtat din nou <jumdtate plinr.
blhrnr'll
fi;nrl,r r ,r tr,thilinl s; em vdzut cd deviqsem doar cu cdteva grade
* k tuut l t tonilat pilotul automat Si am vdzut cd Iunclionq
httut| th, oterizare am controlat toete sistemele - lrenul
)tlttul

52

OS. KUHLEN

de aterizare, lapsuile
Si celelalte. Toate funclionau notmol- Avionul era prevdzut cu proteclie impotriva sarcinilor statice, care ar
Ji trebuit sd permitd satrgerea lor".
Revista Prrsuil, editatd de Socitatea pentru Investigarea Lucrurilor Inexplicabile, a publicat observa{iile fdcute de Robert Durand, din aer, in Triunghi, privitoare la ceea ce putea fi activitatcil
unor fo4e distructive. Autonrl relateazi despre un incident observal
din cabina de comandd a unui Boeing 707, ce zbura de la San Juan
spre New York, la data de ll aprilie 1963, pe care l-a localizat la
19'54'latitudine nordicd qi 66'47' longitudine vesticd, punct carc
se afltr mult in interiorul Triunghiului, deasupra zonei Puerto Ricrt
Trench, unde se gdsesc canioanele cele mai adanci ale oceanului 1i
unde apa atinge adAncimea de 8,14 kilometri.
Primul lucru ciudat vazut si raportat de copilot, s-a petrecut lil
ora 1330, la 20 de rninute duptr'decolare, cdnd avionul a atins
plafonul de 9300 metri. Acasla a observat cum, la o depdnare dc
aproximativ 7,5 km in parta dreap0t a avionului, oceanul s-it
umflat brusc sub forma unei movile rotunde, ca 5i c6nd ar fi avrtt
loc o explozie atomici submarina, care arita ca o conopidd uriqsd
Copilotul a atras imediat atentia cipitanului gi inginerului de zbor,
iar acegtia au urmfit fenomenul in detaliu timp de 30 de secundc.
apoi qi-au desf6cut centurile de siguan{d gi s-au deplasat la dreaptl
pentru a privi mai bine ceea ce se intdmpla. Dupi pirerea lot.
movila gigantici de api atinsese un diametru cuprins intre 750 1t
1500 de metri, iar indllimea sa era czun la jumetate din diametrrr
Precaut, comandantul a evitat sI se apropie. In timp ce avionul
pdrlsea zona, uriaqa movila de api clocotitoare parea se descreascll
Mai tirziu, capitanul s-a interesat la diferite agenlii, dar nu a prinrrt
nici o semnalare cA s-ar fi ptrecut ceva iegit din comun in zonrt
respectivd, cum ar fi valuri seismice, cutremr.[e sau virtejuri de apn
uriaqe.

3. ZONE

COMPLEMENTARE

Cerceeitorii care studiaztr Triunghiul Bermudelor au constatrrl

existenta unei zone similare la sud-est de Japonia, intre aceastii (:rl
gi insulele Bonin, mai precis intre Iwo Jima gi insulele Marctrs
Aceast?l zond are reputafia de a fi extrem de periculoasi pentrrt
nave;i avioane. Chiar dacd dispariliile acestora sunt justificate prrrl
acliunea wlcanilor submarini sau a valurilor seismice, sinistrtrl
renume dobSndit, ce il depdpqte in respctiva emisfertr chiar 1i 1r'

OCTJLT DE DOMINARE A LTMII

fl

53

rl Triunghiului Bermudelor,a fost confirmat oficial de catre

japraeze, care, dupl cerceterile intreprinse in 1955, au
zona denumitd ,tVcrea Diavoluluf' &ept o zontr de pericol
Fntnr traficul naval gi aerian. ,,lt4areaDiavoluluf' a conmult2t vreme groaza pescarilor, convingi cd ste locuitl de
gi duhuri care captueaztr ambarcaliunile, deoarece, de-a

limpului, numeroasenave maritime qi aerieneau disp5rut in

l)c cxemplu, numai in perioada 1950-1954 au disparut doue
modeme cu cateva sute de oameni la bord, in conditii
cu cele din Triunghiul Bermudelor. De altfel, anumite
c din Triungbi se asemdnd in rnod izbitor cu cele din
l)iavolului"'.
Bermudelor si Marea Diavolului au in comm un

lntcrBsant:aproape de extremitatea sa vestica, Triunghiul

longitudinea de 80" vest, meridian in care nordul real 9i
litgnctic se confi.rndd qi unde orice calcul de deviatie este de

ncclasimeridianigi schimbddenumireacandrece pestepoli,

n dcveni meridianul 150'est.Pomind de la Polul Nord si
spre sud, linia trece la est de Japonia I strAbars Marea
pe la mijlocul ei.
lc ce se vehiculeazl in mod curent referitor Ia fenomenele

trt krc in Triunghiul Bermudelor nu reuqesc sd explice ir

, rtlit dispariliile de nave, cat mai ales dispariliile de
Motivele invocate cel mai frecvent in veniunile oficiale
ln exclusivitate la actiunea unor factori de mediu incon-

prccum:
nlrlpuri miqcltoare pe fundul mlrii;
hlnbc neexplodate,torpile active sau mine plutitoare;
frlrtcnla ,,gtrudlor albastre' in zonele culmilor de calcar ;i
I tllor formatirmi submarine calcaroase;
vthrri $cismice(tsunami) sautrombe marine (valuri de seiqd);
lurhrrlcnle atrnosferice,schimb6ri brusJede direclie qi intentlldlo ulc vantului,aberaliiatrnosferice;
$ttllguratia fundului oceanului qi ac{iuneacurenjilor marini;
l||.ln||lii magnetice qi deformalii electromagnetice;
furl unidireclionalein cer.
1lullu mai aproftrndatal TriunghiuluiBermudelorgi al altor
lurpocic a fost prezentat de Ivan Sanderson in adicolul
dm lre qle dfuryolului rdspandite in lume, publicat in
]lp|llt

t Op. cit.

OS. KUHLEN

magazinul ilustrat Saga. Localiz6nd pe hartd disparitiile vaselor qi

avioanelor din intreaga lume, Sanderson gi colaboqtorii s5i gi-au
dat seama cA majoritatea acestor pierderi se produc in 6 zone, a
caror formtr este mai mult sau mai pu(in asemanatoare unor romburi
sau elipse qi toate se situeaze la latitudinile cuprinse intre 30" 9i
40", la nord gi sud de Ecuator, in care sunt cuprinse, evident,
Triunghiul Bermudelor ;i Marea Diavolului Aproftrnddndu-;i teoria- Ivan Sanderson a stabilit o retea de 12 zone cu anomalii' situate
la un interval de 72" una de altn, in iurul globului, centrate Pe
paralelele de 36" nord Ei 36" sud: cinci zone pentru emisfera
nordicd, cinci pentu ceo sudicd ,i doud pentru cei doi poli.'foate
zonele prezinti anomalii evidente de natura magnetica sau deviere
spa{io-tempordll. iar cercetirile ulterioare au demonstrat justelea
acestei teorii. Celebritatea Triunghiului Bermudelor se datoreazd
doar faptului cA zona respectiv5 este cea mai intens circulati.
Conform acestei teorii, Terra prezinta o veritabih relea de po4i
hiperspaliale, ce permit accesul cetre universurile isospaJiale paralete.
Conform teoriei lui Sandersonr citat de Cdin Tucu in cartea
OZN - istorie stranie ti adevdratdL, o alttr zoni de tranzit este cea
cunoscut?i sub numele de ,,cimitirul avioanelor", plasati in regiunea de vest a Columbiei, unde, in perioada 1969-1974' s-au
Drabusit 12 avioane. De asemenea, o alti zonf, cu mari semne de
intrebare pare a fi a;a-numita
,,rutd o mo4ii", aflati in spaliul
aerian ecuadorian, intre oralele Quito gi Cuenca, regiune in care au
dispdrut 6 avioane mari, cu 300 de pasageri la bord, in perioada
1976-1984. O alti confrmare a venit din partea unor special4ti
din Turcia, care au descoperit un putemic cimp magnetic in Marea
Marmara, asemAnitor celui din Triunghiul Bermudelor, pe seamir
ceruia au fost puse o serie de accidente navale 9i aeriene petrecutc
in zonS de-a lungul anilor,
Concluzii pa4iale
Posibilitatea coexistentei simultane a unei pluralitali de lunti
tridimensionale paralele devine, in lumina celor prezentate, mli
mult decet o ipotezi de lucru pentru autorii de science-fiction, aflatt
in strensa conexiune cu atat de uzitatele ,gdui de vierme", denumirr
plastice ale po4ilor hiperspa{iale. Fundamentate pe interpretarilc
ielor mai noi teorii ale fizicii modeme, conceptele de multidim<tt
I. Ctrlin N. Turcu: OZN - iskrie stronie si a.lefifatd'
t 992.

Editurd Elit-Comentat''

rIS II.:MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

*nrulitate qi de lumi paralele releva inca un aspect al complexitilii

I Jrivcrsului real gi creeazi o bregl in modul de perceptie convcr(ional, oferindu-ne prilejul de a admira un camp de investigalii
rrbdtltorit de literatura de anticipafie, acela al existenlei civilizaliilor
hilrcrspa{iale.

C) CI V I L I Z A T I I

H IPER SPAT IAL E

I'cntru cel care citegte Biblia, gi in special Noul Testament, nu

ro lx)lte si nu ramani surprins de faptul cA in textul cd4ii sfinte
re lirc referiri frecvente la existenta mai multor ceruri gi nu la unul
rlflRrrr, cum ar fi firesc, daca dnem cont doar de bolta instehta de
rhuflrnra noastra. Se ridica atunci in mod inevitabil intrebarea: de
l'F Nc lblosegte pluralul, cdnd este vorba doar de rm singur cer? O
l||ruhilll explicalie o poate constitui teoria conform cireia Terra,
ll{rclu pe care o cunoa$tem cu tofii, nu este doar o simpltr sfer6,
lle tl| iii uqor turtita, ce se roteite in spa(iu, ci este o structurd
hllx,rsl)rtiali complexd. ,,Cerurile" biblice pot semnifica, in acest
ae||r, cxistcnta rmiversului hiperspa{ial. Iata cateva argumente:
,.1)e atunci a inceput listrs ,sd propovdduiascd ti sd spund:
l*a\lllt rrt cdci s-a apropiat Impdrd4ia Cerurtlor." (Matei 4; 17)
.. lyt sd lumineze lumina voastrd inaintea oqmenilor, asa incdt
hl t\rh, /ilplele voastre cele bune $i sd sldveascd pe Tatdl vostnt
ssl rlln ccruri." (Matei 5; 16)
( rrrrlbrrn invd{iturii cregtine gi nu numai, Crea(ia cuprinde doud
ihrr.nt(. (listincte: lumea vdzuti materialS;i lumea nevizutd spirilrr gcncral, tradilia populeazS lumea nevazutd spirituala cu
Iuh
hhrlr' rlorunritc izgerr. Conform terminologiei, care ii conferi sensul
1J tl, r utinit, vestito\ trimk, nu rezulti insl nimic cu privire la
i$tl{ rr,r'slora, cSci se referd in mod exclusiv la lirncliurea pe care
I llrhll||rcsc din punct de vedere strict uman. In in{eles propriu,
hlprll 'rrrnt liinle spirituale, personale, mArginite gi superioare
ll|trprrtl,,r, l')xisten{aingerilor este atestata de nenumarate dovezi,
!gf{frf(' fflirt in Vechiul Testament,cdt qi in Noal Testament, ca, de
lr .n(ilc sfinte ale tuturor religiilor. Sunt numeroasc fragl|}l,
ftttlr r nrc sc rcf'erl at6t la ingeri, in general, c6t;i la cete ingeregti
rlrl{r Lr anumili ingeri insircinali cu misiuni speciale in su,llrlrr.rr rlcstinului civilizaliei umane. In comparatie cu oamenii,
ll {rrl liirr(c superioare acestora atat in putere, cat Ei in

OS. KUHLEN

cunogtinF qi se presupune cA sr.rntnemuritori, nu au nevoie de hrand

qi n-au gen.
Teologia dogmaticd cregtini foloseqte, in sens larg, termenul
generic de inger pentru a numi toate categoriile de fiin1e superioare
celei umane. De;i se consideri ca sunt fiinte Ert corp fizic, Biblia
vorbeFte despre aritirile ingere;ti sub forma unor barba(i tineri, ceea
ce ne determinl si considerdm cA materializarea corpului fizic
tridimensional este una din capacitt(ile lor naturale. De asemenea,
aripite care le srmt asociate in mod llecvent nu reprezinti altceva
decdt un simbol al capacitilii de a se deplasa aproape instantaneu
corpului fizic. Refeprin procesul materializarii-dematerializirii
foloseqte diferite
ttrlta
gi
ingerilor,
ierarhia
la
numdrul
rindu-se
denumiri pentru a ar6ta multimea lor, dar numarul lor real nu este
precizat nicaieri: legiuni, tabdrd, mii de mii;i miiade de miriade,
mullime de oaste, ostirea lui Dumnezeu. De asemene4 Slintul Ioan
Gurd de Aur vorbeqte de popoqre inrtnie de putei nemrPe$ti' ale
cdror mii nu Ie poate numdra nimeni, in timp ce Clment Alexandrinul afrmi cf, ingerii sunt in numlr infinit.
prezint' o structui spalal5
Jin6nd cont de faptul cd Universul
cf,
ingerii sunt fiinte hiperpoate
considera
multidimensionali, se
de dimensiuni in
numtml
multidimensionale,
spa{iale ce au corpuri
putand
de
6, 9 sau 12, in
fi
existenta
iqi
desfdqoari
care acestea
func1ie de gradul de perfec{iune atins. De asemenea, in mitologia
hindusi existi fiecvente reprezenttrri ale zeitililor, care surprind prin
numtrrul mare de mdini qi picioare gi prin multiplele fete alc
chipurilor acestora. Iattr un mod eficace de a exprima in plan
tridimensional realitatea concreta a existentei fiintelor hiperspatialc.
Fiintele ,,pline de ochi", Ia care face refeire Biblia, ar reprezenta'
din acest punct de vedere, ingerii ce au capacitatea de a evolua
activ intr-un univers multidimensional. Deoarece curgerea timpului
in hiperspaliu este mai lenttr decat in universul tridimensional, 1r
viata acestora este mai indelungatA decAt cea a oamenilor. Defi sunl
fiinte spirituale, nu toli ingerii sunt egali intre ei. Tinand cont dc
gradul de perfecliune pe care l-au atins, ei pot fi impir(ili in mrrr
multe categorii. Conform ierarhiei stabilite de Sllntul Dionistt'
Arcopagitul, ingerii se impan in noui cete, grupate in trei ordinc
Dacd facem conexiunea cu geometria hipenpaliului multidimcn
sional gi cu tipul corpurilor fiin1ei umane, ierarhizarea s-ar prezenl:l
sub urmdtoarea formA:

57

IiISTBMUL OCI]LT DE DOMINARE A LUMII

(;cometria
rp.tlului

Fiinta
specifictr

SDrtlu
nono-dlnienslonal

planlA

So.ti"
hl-dlftcisional

animal

Ordinul
din care
face parte

inger

rc{rar

arhanShel

te4rar

inceDtrtorie
(priircipat)

te(iar

Sortlu
lrxl.-dlriensionrl

r,,.-ffii',"s"irt"

llrll.-dlnlcn3ionrl

-u,
tfu

irtfli'[',T"*
Snallu
rltni.nslonel

sorratic
tddimensional

somatic
tridimensional
astial
hexadimensional

a$!,ll

hexadimensional

astrai
hexadimensional

donmie

cauzal
nonadimensional

$ipenire

cauzal
nonadimensional

cavzal
nonadimensional

purere

r,".lllHf$,r",,; Eon

secundar
pnmat

t0

NDrllu
I|rh.-lllrhcnrlonrl

serafim

prirnar

ll

ar.*.*liilll""r.;

herurim

pnm,tI

t2

ll
$ttvl,

Corp
caracteristic
somatic
ridirnensional

cuzt@rnar

3rilit
l -dlirohsionll

,r.n.,T,?dtJ^*

Nivel
de
conqtienll

atmic
dodecadimensional
dodecadimensional
atrntc
dodecadimensional

[rxrlizf,m cele prezentate in tabctul anterior. Dupa cum se

, rrltcrca complexitilii tiinlclor gi evolulia acestorade la

J*l (lc conftienltrmai mic spreun grad de conftienli mai mare

utrhnnr(fi sub formi

de triade. Prima triadS" reprezentattr de

I llurttr-animal-om, are drcpt tdsdturi comuni faptul ca

lllttlr.lc srrnt dotate cu corp somatic. Plantele si animalele sunt

rle cxrslcnltrinferioareomului. Caracteristicaprincipaltra

tt l.ilc inrposibilitatea
migctrii proprii in spatiulfizic, inso0ta
proprii pe doua direclii principale:
rh.rvolturca
shucturii
dl
tfo(..Nruil lbtosintezei qi solul, ce fumizeazA substantele
, Attrrrtlclc evolueazi intr-un univers bidimensional, purhlrlrrsrr pc suprafala Terrei in existenta lor cotidinS,
Itt |trrrrtipal de actiunea instinctclor de bazi. Omul este
lll||ltl ( uroscuti pAnil la ora actuald ce a pirdsit suprafala
ll i lnlrlrs itt spaliul cosmic, denonstrand faptul cd gravi-

OS. KUHLEN

ta{ia nu reprezinti pentm el o bariori impenetrabila fi cd el este o

fiint5
ce poate acliona cu eficacitate in spaliul fizic tridimensional'
.Se
poate ridica insi problema: dacd atAt plantele, cat 9i animalele 9i oamenii au corpuri tridimensionale, ce distinge atunci o
categorie de cealalta? Distinctia apare in momntul in care.ne
tu diferitele tipuri de observatori specifici universurilor
-po-nambno-, bi- sau u-i- dimensionaleqi la principalalor caractefistica:
gradul de constienld. Astfel. plantele au un grad de con$tienli
ioecific unui univers rnono-dimensional, in timp ce animalele au
un grad de conStientdspecific unui univers bidimensional. Pentru
o
b,rtrr inleiegere a acesteiidei, voi face apel la paradoxul pe
-ii il orezint?l Eanda Moebius Ce reprezinti aceasta?Banda
care
Moebiui se obtine dintr-o simpli bandi de hirtie, ce se rasuceQte
la unul din capetecu l80o qi se lipeqtede celtrlalt.Structuraastfel
rezultatit prezintA o proprietate extrem de interesant'il:desi apa4ine
in mod cert spaliului tridimensional, ea reprezinti, din punctul de
vedere al rmuiobservator aflat p ea, un spaliu bidimensional. Cum
se argumenteaziacestlucru? Dacd se tr?seazi o linie intr-o direclie
paraleld cu marginile berzii, indiferent de punctul de plecare, se
ajunge in punctr:l de origine dupe ce se parcurge lungrmeaacestra
pe ambele fe1e.Siruindu-ne in pozifia unui observatorPl.asat^pe
t
Landi Moebius, ne dim seamaca acestanu poateconstientizafaptul
ci universul sau este tridimensional, de lTeme ce el se poate mi$a
doar in doui direcgii distincte. Generalizdnd"putem sprme cd 9r
Omul, obsewatonrl specific rmiversrlui tridimensional, este incapabil str cons,tientizezefapnrl cI Universul prezintit o slructurtrspatialtr
multidimensionall. Pe scurt, tr6im htr-un Univers hiperspa{ial,dar
nu suntem constienti de acest lucru.
in mod corespunztrtor,toate fiintele angelice din ordinul ter{iar
igi duc existenla in a9a-ziselecorpuri astrale,instr gradxl diferit dc
constienta(4, 5 sau 6.1le confert posibiliuitidistinctede acfiunein
Fiinlele angelicede ordin secundar
hiperspafiulhexadimensional.
igi dui existenla in aga-zisele corpuri cauzale,inse se diferentiazr
dupd capacitateade a aciiona activ in hiperspaliul nonadimensional.
conform gradului de congtien!tratins (7, 8 sau 9). Fiinlele angelicc
de ordin primar igi duc existen{ain a;a-zisele corpuri atmice 9i sc
disting dupe capacitateade a acliona in hiperspaliul dodecadimensional, conform gradului de corytienld atins (10, ll sau 12)
Referitor la noltuneade grad de con$tienld,lin sI remarc tendintil
promovati cu asiduitate de Piramida Ocultil, circumscrisi Miqcint
i.lew Age, in direc{ia dezvolttrriiunei multitudini de psihotehnicr

I'ISTEMI.JL OCULT DE DOMINARE A LUMII

59

Incnite si ,,ftnbogdteasci" spiritual fiin{a umann gi sd atrag in mod

rcrios atenjia asuprafaptului ctr toate acestepsihotehnici nu repre,hlttr altceva decat reEciri in lumi interioare inchise, ateta timp cat
rlnul nu are posibilitatea de a actiona in mod activ in spaliile
nurltidimensionale.
Toate c[4ile de spiritualitate, indiferent de docainele pe care
h rus(in, considerdcA Ornul este o fiinp duald, formati din suflet
fl trup. SI vedem ce reprezinti fiecare din acesteadin pmctul de
verlcrc al stnrcturii hiperspalialea Univenului. Suflen:l desemneazi
r:&rtcia de origine divind" de naturl imateriall, nesupustrin nici un
bl inlluenlelor continuumului spalio-temporal. Tmpul uman, de
I trrrtrmaterialtr,este inveliful temporal p care il imbracd sufletul,
$l eorc are rolul de ,,instrumenf in relaliile acestuiacu Universul
lr ('[rc ili desfaloara existenta.Privit din perspectivahiperspaliald,
In4tul uman este format dintr-un ansamblu de patru corpuri (sot||tlle, ostral, cauzal gi atmic), corespunzatoarecelor patru planuri
lh urivcrsului multidimensional din care facem parte. Degi spirihtlltrtcr hindusl aminteqtede existen{a a gasecorpuri subtile, ce
lutl httulc in mod inseparabilde corpul uman fizic tridimensional,
llll hxrlc corpwile subtile prezint?i,,consistenli" in spaliul multidi
h||ttrknnll. Astfel, cele patm corpuri umane sunt unite de trei
lnl'lur i cncrgetice hipbrspaliale de legdtur4, ce coordoneazdfuncFrlnrrn rrccstoragi care au fost inclusede cdtre filosofia hindusl
hl ftr ( rlcgoria corpurilor subtile (eteric, mental qi budhic). O
Itvrrh n complexei structuri multidimensionale a corpurilor subtile
fl|nfrhrlil

$i faptul ci evidenlierea fenomenologicd a acestora este

rlc dificil6.

Mr rlflr nu semnifici

altceva decdt destrimarea

lesiturilor

lotpurilc ce formeazi nupul uman gi reintoarcereasufletului

lfunnczcu. Deoarecescopul final al evoluliei sufletului in unittrultirlimcnsional este cunoastereacaracteristicilor intime ale

ll|r singura cale de dobandie a cunoagterii este direa

i('crtu cste nevoit sA revini pe diferitele nivele ale Univer-

l rl lr dobandirca cunoaqterii depline, adicd a desSvaryirii

sa in Universulmaterial,sufletul se
ithll||nlc. l-a ,,coborArea"
eu diferite corpuri, corespunztrtoare gradului de comilhri. Iriinla umana este cea care a atins gradul de perfec-

tl ll lx'|I||ilc strevbluezeactiv in univenul fizic tridimensional,

h?l rorpuri subtile ale sale fiind sauctud embrionare, ce
F

||ll rtl uc{ioneze in universurile hiperspaliale superioare.

60

OS. KUHLEN

Tocmai faptul ctr toate corpurile subtile ale omului srmt stnictun
embrionareexplicd ;i faptul cd omul esteincapabil sAconsJientizeze
existenta hiperspaiiului. Sensul firesc al evolu{iei omului reiese de
aici cu claritate: dezvoltareacorpurilor subtile Si dob6ndirea posibilititii de actiune in spatii superio'arecelui tridimensional'
Tot aici trebuie str amintesc 9i de unele tradilii antice care
considera cd fiinta umand prezintd un al treilea ochi, presupus
spiritual, dar de fapt, apar{indnd corpului astral ,,Deschiderea"
atestui ochi nu marcheazi altceva decat inceputul procesului de
dezvoltare a corpului hiperspafial hexadimensional'Privite in acest
mod, sensul expresiilor referitoare la existenta fiinlelor angelice
fiinle
,,pline de ochi" poate fi interpretat in sensul ci rcspectivele
Univera
sunt perfect conqtientede intreaga structuri hipempatial5
sului. DestrvAryireaevolu(iei corpurilor hiperspaliale permite-ob!inereaunui conirol deplin asupracorpului fizic actual, mergdndchiar
pan5 la posibilitatea dematerializarii Ei rematerializarii acestuia'
Acesta este sensul evenimentului Schimbdrii Ia Fald tealiz:t dc
Iisus Christos in prezentaucenicilor sii qi tot in acestmod devinc
perfect logicl 1i-imactlata conceplie. Continudnd-analogia,.lurrl
." arnintegtein toate lucrtuile de spiritualitate creqtini- nu
i"
"ur"
ar fi altceva decdt o bioenergie hiperspaliald' menittr si ajutc
dezvoltarea fiintei umane in toate componentele sale Nu trebuic
flcuti, insi, confuzie intre lar 9i Duhul S{int'
Evotulia orictrrei fiinte de ordin cuatemar,fie ea umartr sau nu'
se realizeazl i. gup*i distincte. Pe mlsura ce un anumlt grup sc
perfeclioneaza din punct de vedere spiritual' in plan -fizic estc
necesar si se coreleie noile capacittrli psihice cu gradul de complexitate al corpurilor lzice tridimensionale,care trebuie sa ir
'oermitecontinuareaprocesuluievolutiv. Aceastaeste semnificalrir
ciclurilor evolutive ale omenirii Ei raspunsulla catastrofelece sr
abat in mod regulat asupraTerrei. Distrugerile periodic-e'ce perrnrl
aoaritiaunor rasecu capacitili spiritualesuperioare,reflcct.amo(lrl
in care organizarea intimd a Universului este adaplati pentru '
rAsDundecerintelor de ordin evolutiv.
Ca frinle spirituale, ingerii au aceleaqiinsuqiri-spirituale ca;r
omul si anumi: raliune, simqireqi voinp liberS' Fiind dotatc t rr
liberul arbitru,ingerii au posibilitateade 4 prognesain senspozitrr
sau de a involua in sens negativ, fiind supuqi ;i ei principitthrt
dualitdlii bine-rIu, specific continuumului spa{io-temporal Tocntat
liberul arbitm a fdcut posibild rlzvlitirea ingerilor condugi rh'

IIITIIiMUL @ULT DE DOMINARE A LIJMII

6l

I trcifcr impotriva ordinii stabilit de Dumnezeu. Dar iatii ce menlllrlcr7.i B iblia despre rebeliunea ingerilor:
,,$i s-a Jdcwt rdzboi in cer. Mihail Si ingeii lui s-au luptat
t'tt lnlaurul. $i se rdzboia ;i balaurul cu ingeii lui, dar n-ou Wtut
Htrtl Si locul lor nu Ii s--a mai giisit pe cer. $i a fost aruncat
Itthunal cel mare, ;arpele cel de demult, care se cheamd diavolul
ll .r.tk,na, acela care inSeald intreaga lume, a lost anrncat pe
Ftrtuh,t; ti impreund cu el au fost aruncati g ingerii lui." (Apo-

erhpm12,7-9)

,,I)umnezeu n-a crulat pe ingerii care au pdcdhliL ci i-q

t|,u.'iul in Addnc, unde stau inconjurali de tntuneric, legali cu
hul,i/l $ tdttrali pentru judecatd. " (Petru 2, 4)
,.1';l u pdstrat pentru judecata zilei celei mai, pu$i in lanlui
*lnh\', tn inhrneric,. pe tngerii care nu ;i-au pdstrat vrednicia, ci
Jl Hu lxlrdsit locuinla." (Iuda l, 6)
ln li'chiul Testqment, capitolul Isaia (14, 12-14) qi in Apotptllltw lul loun (12,7), se arnintegte de o mare betdie purtaLd in
llptr;tllrrr i;i de urmirile acesteia:
,I wn ei cdzut tu din ceruri, stea strdlucitoare, fecior al
hx'lll! (\tm ai fost aruncat Ia pdmA , ht, biruitorul neamuilor!
tur' ,.fr
:h'sti
r r ..
in cagetul tdu: (Ridica-md-voiv u t .tn
rtr '.1rt .ceruri
c . u r.
.tut,
Si .mai
irr
)t
yt4ele Dumnezeului celui putemic voi a$eza jiltul meu!
,lr'
ftrtrr
tltunh'h..\'l sI6nt voi pune sdlagul meu, in fundurile lanrii celei
lAl
"]
fxht,,ttt,,t,ltlL'.Sui-md-voi deasupra noilor Si asemenea cu Ce!
l llra ln r v,i 1i>".
l: nrrlrrc cd Lucifer ocupa trcapta cea mai inaltl in ierarhia
, llrrtll l-leruvimul care acoperea chiar tronul lui Dumnezeu.
rll/vriltirc, ce a at{t loc pe Muntele cel Slinl a dus la

Irri l,ucifer ;i a spiritelor ce l-au suslinut, pe sfera

nivelului hiperstrmlialminim al planetei Pemant $

neclttora de a purta corpud sornatice. Privite din acest

vorfcrc, rnen{innile fhcfie in Biblie referitoare la ,,legarea"
tolrlr cllpati o noutr semnificatie, de rreme ce penhu o

hllerqr[1rrrhcu grad superiorde constienli,lumea materialtr

Si corpul fizic reprezinti o adevSrat?i incdtugare.
Frk, li lirptul c[ aceastil ,,condamnare" nu a fost fdcutll
lr scop exclusiv punitiv, ci qi ca QansAde reabilitare

hltrle rrrrrrisc.

tlr.tlorrl||lco celor care au abordat aceasta tematicA, in

r'r rrtul Shambhalei,susfin cA ingerii rebeli au fost

l|| /orxr tcritoriilor ascunse,situatein interiorulscoa4ei

OS. KUHLEN

terestre,existil unele aspectecare m[ determinl sI afirm ctr acestc

ipoteze nu corespund in totalitate realit?lgii.Astfel, revenind la
problematica Shambhalei,trebuie sI rmarc un aspect deosebit dc
important, dupd ptrrereamea ;i anume denumtea conferiti imperiului subteran de unele tradilii ruseqti, aceea de Tdrdm al Apelor
Atbe. Prn conexiune at fenomenul apelor albe, ce poate fi intahit
in cazul po4ii hipenpaliale din zona cwroscuti sub numele dc
Triunghiul Bermudelor, se poate ajunge uqor la concluzia ctr localizareagnrpului ingerilor rebeli in regatul subteranShambhalanrr
este corectd (din motive uqor de in{eles!), ci ea coresprmdeuntri
spaliu paralel cu al nostru, aflat in conexiune prin zona de tranzil
interdimensional amintiti.
Afirmatiile conform c[rora regatrl subteran se afli sub conducerea Regelui Lumii $mt cat se poate de adevdrate, insd ar trebui
completate cu menjiunea c6, atat regele Lumii, cat ;i Mahatrnasit
Negri care il asisttr in coordonarea actiunilor apa4in, la rdndul lttt'
unei alte lumi. De asemenea, este foarte posibil ca 9i in respectivrt
lume subterantr sd existe po(i hiperspaliale, naturale sau artificialc,
care si permittr tranzitul intre aceasta gi lumea in care au fost exilalt
ingerii rebeli. Mai mult chiar, piatra rmghiulard a Piramidei Ocultc,
structura care a controlat qi continud sa controleze evolu{ia civili
zatiei noashe, apa4ine tot acestei lumi paralele, populatd de civili
zatia hiperspatiald a ingerilor rebeli. Iattr ce relateazi proorocul
Iezechiel despre evenimentul exihrii ingerilor rebeli:
,,Fost-ai Jdrd pihand in cdile tale, din ziua facerii talc st
pdnd in ziua cdnd s--a gdsit in tine nelegiuirea. Din pri<inr
intindeii negolului tdu, lduntral tdu s-a umplut de nedreptqte r-i ,tl
pdcdtuit Si Eu te-am izgonit W tine, heruim ocrotitor, din pietnld
ceb scAnteietoare si te--om aruncat din muntele lui Dumnezeu' rrt
pe un necurat. Din picina frumuselii tale s-a ingamfot inima tu |
pentru lra/ia to li4i pierdut ,nlelepciuneQ. De aceea te-am arutt.'ttl
b pdm&
$i le voi do inainlea regilor spre batjocard'

28, 15-r7).

In Cartea Jubileelor, apocrif ce dateazi aproximativ din

135 i. Ch., exist?l o referire la momentul in carc a avut loc

contact intre oameni qi ingerii venili din centi: ,in zilele lui lun',I
ingeii Domnului s--au pogordt pe pdmAnL cei care sunt
veghetori, spre a invdla pe odraslele oamenilor $i a implini 141
$i dreptatea. "
Cartea egipteand a morSii, acea culegere de scrieri carc l.ta

IIIIIIMUL

OCTJLT DE DOMINAR3 A LL\,III

{arrti in mormant, alituri de mumie, care con(inea sfaturile ec

llrbuiru sf-i permiti mortului sI se orienteze in noua viattr, arati
n fost o vreme cdnd putemicul zeu al soarelui,Ra, a luptat in
Unlvcn impotriva copiilor revoltali. De asemenea,in rnitologia
Frr[, cei doisprezecefii ai lui Uranus(personificareacerului);i
parnantului)au jucat un rol imponant:cei l2
lhoe (personificarea
l|l|ri Bc razvrltesc impotriva ordinii stabilite a lumilor, se ridicl
dthr impotriva lui Zeus qi pomesc cu o fo4i teribih la
0llnrpului, re;edinJazeilor.
lllhlia aratl cd Enoh a triit cu aproximativ 5500 de ani in urmd
I lixt initiat de c6tre ingerii veghetori in tainele ceresti.El a vtrzut
s v[ petrececu urma;ii oamenilor, de-a lungul generaliilor p6nd
rhu judec5lii gi a ldsat mirturie despre cele ce le-a cunoscut.
np dc 6 jubilee (aproximativ 300 de ani) a stat cu ingerii
nmului, care i-au aratat tot ceea ce este pe pemant qi in cemri,
luiv despre veghetorii care se revoltasertrqi fuseser[ expulzafi
linu. Enoh a fost primul om pe care il cunoasJeistoria, ce a
la cenrri qi nu a cunoscut moartea pe ptrmant, adictr
tnrp angelic astal.
(lrttform unor lucrdri esoterice,Lucifer, crmoscdndplanul de
divintr, nu a mai ascultat de Dumnezeu ;i a cerut indeconsiderdndu-sepi el dumnezeu.Pentru a atragede partea
lngeri,
el le-a prezentattentatiile lumii fizice, pe care dorea
rlll
fl
| 0{[litruiasc[. In acestscop, duptrdesprindereaplanetelor Marte
din Soare, el a vrut str-gi construiascdo planet! in care
in aplicarcpropriul siu plan de crealie.in urma marii
t htgerilor, Lucifer qi ingerii ce l-au umlat au fost infifnti,
pe care el urma si o formeze, a fost distrusd. Dupi acest
I )umnezeu a hotArat expulzarealui Lucifer qi a ingerilor
rprijinit, pe planeta care era in procesul de formare,
, ltlaneta distrus6de Dumnezeu,pe care Lucifer voia s5-qi
prl)prio sa lume, ar fi alart diametrul de 2.700 km. Explozia
plAnctc este amintit.?tsi in legendeleantice elene, care aratll
I fost distrusl de Zeus, pentru a nu tulbura, prin inslsi
ol. cchilibrul sistemuluisolar.
nlcllicri nu este fAcuel o localizare temDoraltr exacUl a

fttltth)r respective, in multe alte scrieri vechi se aminteste

htPlclc ceregti. Criptele tibetane au adtrpostil vreme de
(\o!cu seniorilor din Dzyan, al ctrrei text originar a displrut
Itl lN('crcatimpului. Copiile incompleteale cdr{ii srmtpline
rcdactate in sanscritS, rromind de la scrieri Drovenite

OS. KUHLEN

din cele patru co\uri ale p5mantului, iar specialigtii sunt de acord
cA textele acopera un segment de evolulie care se intinde pe o
oerioadi de cdteva milioane de ani. Strofa a sasea a CdrFT seniorilor
\in Dzyan precizeazd: ,,ln cea de-a potra lume, fiii pimesc ctrdinul
sd creeze Jiinle dupd asemdnarea lor. O treime dintre ei refuzd,
doud treimi se supun- Se pronunld blestemul,, Rolile cele mai vechi
incep sd se invdrteasca ,n sus ;i in jos. Zdrnisliile maleme au
umplut Totul. Au awtt loc lupte ,ntre creatoi ;i distrugdtori, Iuple
pentru preponderenla in univers; sdmanq a latnit iqr $i iar. Fd
calq ele, Lanoo, dacii vrei sd cunorti adevdrata varsfi a rolii..."

1. MITUL

SIIAMBHALEI

Posibilitateaexistenlei unui ttrrdm rnisterios a constituit din cele

mai vechi timpuri ;i pantr in prezent un subiect deosebit dc
fascinant, atat pentru o serie de exploratori tememri, cat mai ales
pentru pasiona(ii de literaturi fantastictr.Una din lucrfile de referin16 ce abordeazdaoest subiet apa4ine lui Edward Lyfton, autor
al c141i {Jltimele zile ale orasului Pompei. Acesta descrie in cartea
sa, Rasa viitoare (1871), o lume subpamanteanalocuitE de o rastr
superioarI, vrillla, care, prin exercitarea energiei psihochineticc
yzlll pldnuiau sd cucereasc6lumea de sus. Ideeaexistenlei unei rasc
superioare $i a misticei energri will i-a fascinat ulterior atet pc
oculti$i, cat qi pe naziqti, care au introdus-o in arsenalul krr
ideologic.
Mergdnd pe aceeaEilhie, Rene Guenon amintelte in scrieril'
salede un mit in carese afirma c6, in urma unui cataclismplanellr,
ultimii reprezentantiai unei avansatecivilizalii, edificati pe teritoriLrl
ocupatde actualulpodig Gobi, s-au refugiatintr-un imens sistcttt
de caveme, sdpatin profunzimile lanlului himalayan. Acolo ei s-arr
separat in doua grupe, fiecare stabilindu-Qi un centm material fl
spiritual propriu: in Agartha se afla cetatabinelui, a contempllrll
cetateaputcrir'
in evolu{ialumii qi in Shambhala,
gi a neamestecului
grdbirea
omeniril
pentiu
diriiarea
ce-qi concentreszdefonurile
ti
pe drumul spre ,,apocalipsul Jinaf'.
Conform altor interprettrri, cuvantul Agadha este de origirrr'
carearemilioanede locuitorr
budist?igi sereferi la lumeasubteran6,
gi multe orage,toate aflatesub dominalia supremd a capilalei fuurll
subterane, Shambhala, unde locuiztte supremul conducdtor d
acesteiimpdrd,tii,cunoscut in oiPnt Lu lli'qJe Za'rrJ. Se crcrl,

III IIIMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

gl oxistil tunele secrete care leagl lumea subterane de Tibet, similar

,'ltttrrcrclor
secrete de la baza Piramidei de la Gizeh. ce duc snrc
thncuri. Cine este acest Rege al Lumii aflam dn liiblie:
,
,,Nu voi mai vorbi mult cu voi, cdci vine stdpinitorul lumu
trth4u. El n--{tre nimic in Mine" (toan 14, 30).
.,I)iuvolul L--a suit pe un munte inqlt, I-a ardtqt intr--o clipd
L\ud inpdrdsiile pdmdntului $i I-a zis:
"
,lle ili voi da toatd stdpdnirea Si slava acestor impdrdlii; cdci
,
SL lntl esle datd Si o dau oicui voiesc. Dacd, dar, Te yei tnchina
&)llhttcu mea, toatd va fi a Ta.

*hru1nia mea, Satano! Este scris: sd E inchini Domnului

,,,
$l)annczeului tdu si numai Lui sd-I sl4jeSti" (Luca 4, 5-8).
,s
lrrfld cum aratdSorin Steftrnescu
in cafieaSfidsreaTimpuluit,
chineze descriu misirmile unor ambasadori trimisi de
i oi lmperiului Celest la Spiritele Muntilor. Conform aceslcliloriul lor coincide cu zona indicati pe h6(ile tibetane

t qi Tanjur pentru regahrl ascuns,numit de acesteaShamblrr ipstiile aflate in acearegiune, la maxeadencimesub scoaxta
ur fi populate de urmaqii supravieluitorilor celor doutr
scufundate c6ndva in Atlantic Si Pacific. Un alt mit

lgr ! rlc Kitizh, oraq subteran la care nu pot ajunge decdt cei
*r,o cxirtenp flra pauf. in cealalu pane a globuiui,Ia peruvienii

vtlGr Xauxa, circula anumite legende despre existenta unor

Nccrcte destinate exclusiv inilialilor,

in caz de cataclism

iflr in Frantase considerdci existli un refugiu indestructibil,

l||lr||rc secrcdlseaflI in ptrdureaBroceliande,de langt Neant
flltfh[n). in focul numit Pertuis Neanti (pierdutiin neant).
lr;crrrlclc mongole suslin ci Shambhalaeste r.mregat uriag, ce
f(Xl rle milioane de supqi, conduqi de Regele Lumii.
orlc inconjurati de localitlili in care trdiesc marii preoli gi
l'nlntul Regelui Lumii este inconjurat de palatele MaegStit rlllpdnesc toate fo4ele vizibile gi invizibile ale ptunandl krlbnruluiqi ale cenrlui.Nu existEinchisori,pedeapsacu
ltl rc rplicA, iar politia este asigurati de capii de familie.
ftrtrrgii societitli esteexercitailt de 5000 de savanti,365
qi 12 membri ai Inilieii Supreme. Dimensiunile
$r plrrc a fi, de fapt, o federatie,srmt pe mtsura numtrrului
lil sc intinde de-a lungul tuturor coridoarelor subfllfr fumea inteagl ;i cl]iar ,,toate cavemele subterane
lFll/Jt"rr t Sfiturea TimpuluL Editrrfa Zoia, Bucuresti, I 992.

66

OS. KI.JHLEN

ale Ameicii sunt locaite de striivechiul popor ce a dispdrut sub

pdmdnt. Popoarele Si spaliile subterane sunt guvernate de ,eJi csre
Regelui Lumil"
recunosc sueranilaaa
O altil legendtr mongold afirmi cd ,,acum sase mii de ani' un
o
a"rui, sub pdmdnt tmpreund cu intregul sdu nib, ldrd u
"-a
mai reapare weodatd. Desi nimeni nu ;tie unde se afld acel loc,
se spune cd, totu$i, mulli l-ttu vizitot." Povestirea are multe punclc
comune cu cea din folclorul rus, referitoare la aqa-numita Tard il
Minunilor: sltui de exploatarea ;i nedrepQifile Jarului' un marc
numdr de oameni s-ar fi ascuns in uriaqele caveme ale unui oral
subteran. inainte de a astupa in urma lor intrf,rile cu tone de rocil,
ei au promis c[, dup6 un anumit timp, vor reveni la suprafali si
vor aduce o noM cunoaltere asupra lumii.
Peryii numesc acest uriaq imperiu subteran Ariana, pe care o
considerd a fi tara de origine a arienilor. Conducdtorul imperiulttt
lumii, care il are, cl
subpdmantean este Rigden lyepo,
-regele
reprezentant terestru pe Dalai Lama. in legendele 9i traditiile refcri
toare la imperiul subpamantean se vorbegte cd W pdfiAnt va urtno
un al treileo rdzboi mondial, care va fi inso{it de cutremure, rl
fisurtr la pol fi alte catastrofe naturale, in urma carora va disparcn
mai mult de jumatate din populalia globului. Dup6 acest ,,ultinr
r5zboi", diferitele rase din interiorul Pamantului se vor uni (rl
supravieluitorii de la suprafa{i qi vor vesti ,lnileniul de aul'.
Referindu-se la rmele int6mpl6ri stranii ce au loc pe munlch'
Shasta, situat la extremitatea nordicd a masivului Sierra Nevadrt
(California), int6mplari ce sunt puse frecvent in legtrtura cu exrstcnu
unui prezurntiv punct de acces in lumea subteranS, Serge Hulltl
noteazA: ,,in munlii din Calfomia este observatd din cdnd in ttin'l
o lumind orbitoare, asemdndtoare fash-ului unui aparotfototYali'
despre care se a/irmd cd ar f produsd de ni$te oameni misterit)ll
Mqiestuosul munte Shasta, greu accesibil, este un vechi con^vtl
canic care dd incet, periodic, u;oare semne de activitate, h h'l
acest district, situat tn Califumia septentrionald, relativ pulin cun"t
cut. sunl semnqlqti oameni ciudasi care ies uneori din pdduri funht
se ascund de obicei cu giid) pentru a face troc cu muntenii' Aa ll
not'
oameni sunt inalli, agili,4u o linutd elegantd Sifunteafoarte
I\itl
pe
nasului.
coama
poartd o coafurd speciald, o mesd cazdnd
trih
un
inofensiv
de
poate
vorba
aici nimic extraordinar:
Ji
'l'
indieni care au ret4it sd se menlind izolayi tntr-o regiune I'ttlln
turtllll
frecventatd de reprezentantii autoritdlii". Dar localnicii sau

lFfllMUL

oculT DE DoMINARE A Lr.rMn

67

||i lncearcl str se apropie de focurile uriale aprinse din cand in

,.l|d ln pldure, cu af,azi4 aparent, a unor misterioase ceremonii,
linuti la distang de rm fel de vibratii care ii imobilizeaztr,

care circalii pe drumuile forestiere izolate ,,luromobilitlii

rpune Hutin - au intdlnit pe neasteptate oameni de o rasd
imbrdcasi in alb. cu plete lungi, buclate, de talie inahd
Qd)i,,]e ascund atunci cdnd cineva incearcd sd intre in lepdturd

fl," O fegendi locala mentioneazi existenla ,,unui unel sub

orientald a muntelui Shasta ;i care duce intr-un loc
unde se aflii o citadeld cu locuinte stranii. Fumul care
larlodic din vechiul crater ar proveni nu de la fenomene
, ci de la misterioasa cetate ascunsd'. Povestea pare a fi

qi de constatitrilefostului dircctor al Observatorului Lowe,

Edgar'Lucien Larkin. Privind prin telescop in direclia
cu pricina, el a putut obsewa uneori prezenta unui dom
Ilta('t mctalic, auriu, inconjurat de mai multe constnrqii ciudate.
lpolkrnius din Tyana, Sergius, Ossendowski, Roerich sunt doar

nurnc din lungul gir al celor ce au riscat totul pentru a

odcvilrul din miezul unei fascinante legende. Date con(lc istorie par sd confirme faptul cI tentativele lor n-au
hlrrnicc. fara Minunilor szu fara Apelor Albe din legendele
parr s[ fie localizat.ltin Asia Centrall, undevain apropierea
I.olruor.In anul 987 d. Chr., prinqulMadimir al Kiewlui a
o [dcvf,ratl expedilie, bine echipati, ce a ayut ca obiectiv
hre iruntului Rega al Apelor A/6e. in fruntea gmpului se

Sergius, ce petrecusec6{iva ani la mdndstirade pe

Atlns din Grecia, prilej cu care luase cunogtin(i despre
lthllicului teritoriu ascrmsin inima Asiei. Anii trecur5-dar
nu c nrsi auzit nimic despreei. in tO+: i9i fXcu instr aparilia
un h[tr6n care declara tuturor celor care aveau timp sa-l
tl ol cstc plrintele Sergius qi cd revenisedin demult uitata
l)lrr rclatirile cdlugirului, c se arAtaincapabil sd locacu un anumit punct al cAltrtoriei,zonele parcurse,
Itlgc

concluzia cA acsta, dacA a efectuat cu adeverat

lrhttlc ri fi ajuns, venind dinspre nord-vest, cam in aceeaqi

uu 0 mie de ani inainte de Anollonius. dar sosit dinspre
lpr dcosebirede Apollonius din Tyana, p[rintele Sergius
rtu ri[c decat fascinante,dax evidente povestiri.
hr.nr s-a petrecut, multe sute de ani mai tarziu si cu
|ftrontltrwski,

cel pe care Albert Shaw de la Review of

68

OS. KUHLEN

Robinson' ol
Reviews il numea' la inceputul anilor 1900' "un
ossendorvski
carbonifere'
in
exploaari
sp;"iaist
^a
grele'
;; ;umite imprej'uori sa parcurgt' in condilii
i;;ffi?"
sau
mlsua
mice
intr-o
"J""iih'xil
t-o".-intiit" din Asia Centrala. cunoscute
aflat de-tr
europenilor.Ajuns pe malul Amurului' el a
;;;;"b"
isi
regat
un
pamant'
sub
incLr,ta teg"nOi: adanc ascuns
-fantastic

de mii de kilometriluntentacuiare
iitirifr.lJ""Jii"lr cuuemet"
locuitorii sai' cc

iar
sime. Este cunoscutsub numerede Agartha'
atotpu@mlcr'
sunt intelep(i$i
L
"- numara
'i.t?,ita"cu milioanele.
lui ossendowskide i identificasimburele de adcct se afltr in. spateleincredibilelor *]",tati',:-.:i'
;;;;;;;"
"dt,
cu reactii surprinzitoare din partea mter
ori
soldat de multe
fie relirzll
ti. inairii demniuri din Urga (Ulan-Bator)'
tt oruncdtt
"i.""i
r'sprms
de
loc
in
fie,
categoricabordareasubiectului,
lrrt
bibliotecarul
mereu
facea
cum
aqa
Driviri pline de spaimd'
mai-mu,lt'
atat
"i"iai:i*
rnliti.*r nu a renuntat,insa' usor' cu
Agarthei aflasecb era conslderat4'r4'
Zat O""ot" c-onducdtorul
",,
Et"o"tuipdmdntesc!
i;,;';;f;"i;i-liii"b5;"'l ti"'l-rt
"t
sale avuri succes La insistenteleinmbiri dacl
a...*tiff"
p. rnisteriosulRege al Lumii' bibliotecarulil
"a^i^i.*..f
* rispuns: ,'Da, o apditt de cinci-ori la.sdrbdtoril''
Oi.-aJin tdisit"itt"tu
de ani ta Eradeni..
;;;";;;E;';
,;i'ndio, o op'i*t'5i ocum t40
'6)u
Kur"
Narabanchi
Sakkoi
lq
de
5i
ii a uaiw r"irhile mdndstii
"--6il;;
nrirl
mai tArziu.un alt exploratorparea se fie mult (
rl
llnlanoez
cet?ltean
norocos:NicholasRoerich'pictor rus,devenit
oPeR'rc
prezenr'
ln
nutin timD inainteaRevolutiei din Octombne'
in numeroasemuzee din lume' cu prectrderc.in
5#"t"*';il;
contrnenttrlrrl
ii".f". SUe'tf Franla.Prima sa expediliesprecentrul
masrvrrl
Eavelsal
a
ce
Dupd
1925'
august
in
asiatic a debutat
p rrll
oe
mtrerupene
o
fAcut
Karakonrm,deqertulTakla Makan si a
gmpul
contltt
1926'
ianuarie
lui
ilotan, b slatsitul
ffi;;;."i
I
drumul, trecind prin Urumchi.(Mongolia) -ti
tiJt"r*,
il
ronlrcrr
ta
"i' in mai 1926' pe malul lacului Zaisan' srtuat
aiuns
p,-"tul t"t-intrs al crlatoriei' De acolo' Roerl h
l|i",.*f"*t",
t. Vo..ot a, undea ramasnumai pini in septemb{:.1()']:'l
"lt..ut
pentrua incepeo noua expeql\rer r
cand a revenit in Mongolia.
-din
Ulan Bator, s-a indrptat ^spreInrrrrlll
autu u""*ta a pomit
tibettrt, a atins frontiera indianl in mai l e'rl
ili"iiilif-"Jt"and

b" r"gtt#'*i*1,T1-YT::'i"t*?ntll*""*"
Sfdarea

in ruc^rr,l

IINTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

69

tiiit $i explorator,intnendin legdnri cu invaFtii din strivechile

-hcaquri
de'cufturr central-asiatici' deveniseun fel de purtdlor de
Ittt'/lnt of (rceslora pe Lingd gwemele marilor Wteri' Astfel'.pe
iftrff Aptut cI Roerich a cotttrib,rit mult la imbundt2itirearela(iilor
iwicto-a-erican", ce teceau printr-un moment critic, el a adus o
lntnbutie indirecti, dar semnificativa, la constihrirea Ligii Nalicu
Wllor. iactut de pace Roerich 1i Flamura Pdcii, rxr steag alb
fost
au
culoare,
de
aceeaqi
cerc
iil pun"t" roqii amplasateintr-un
de Nictrolas Roerich inainte de prirnul razboi mondial'
iiti"put"
numele de Cntcea Rosiea Culrurii' fiind creat
ctrpabt
ifofitt u
lrrtir r,roreitia in rimpul rizboiului a monumentelorculrurale'
de-a treia
Frut u fo.t adoptatde Liga Naliunilor in 1930 -C^ea
nmo
atuncl
in
l9JJ'
washrngbn'
la
s-a linut
loltvcrlic a pactului
'de
pace
Roeich
de
Pactul
tarzii'
mai
ani
Doi
naliuni.
i
iror,rit f
lltrl rcmnat la Casa Albl de 20 de 15ri latino-amencanelo (lc ultf, parte, ins6, cAnd in 1926 artistul s-a aflat la Moscova'
nunui ca a dtrruit guvemului sovietic o valoroasS..picturd

Cuceritorul - expusAh Muzeul de Arti Gorki)' dar a

5 n totttt" in sufletul anisnrlui.incat.spre starqitulexistenlei'

i"
hirlt lnr pctrecu(iin StateleUnite si V.RSI' :l -t-l^Tg*

lulir rtin ttimataya,rmdea fi incetatdin viap in 1947'

T A N A C TE RIS TI CI GENE RALE

vcehilor scrieri, Shambhalaeste marginittr la nord de
r,[lrzii), la sud de Tibet qi India, de China la est ^9i

h vftt, ccca ce insanntr ci este localizacl undeva, in

(ir
||l|||'r rr /rr,

OS. KUHLEN

deqertul Gobi. Se afirmi ctr pentru a ajunge in acest regat :rscuns

exisct patru cdi de acces: una incepe pe teritoriul Rusiei, alta in
India, o a treia in Tibetul oriental gi ultima in Bomeo. Misteriosul
tiirim pare a se intinde peste tot sub scoa4a teresid. Ici ;i colo,
pasaje secretepermit initiatilor accesul in interiorul ei. Cu mii de
ani in urm4 regatul pare st fi avut granite de suprafa(i distincte,
dar in epoca actualf,el nu mai poate fi identificat cu o tartr anume.
Cei mai mulli ceteFni cu aparteneli la Shambhala$.nt dispersati
in toate statele lumii, fiind coordonatorii oculti ai aqa-numitelor
societdli secrcteCapitala se aflf, undeva, in inima Asiei, intr-rm loc ce poate fi
atins numai cu pretul rmor mari dificuluifi. Regan- principal, a ctrmi
iniml este, se g[sett undeva intre Afganistan ;i Indb. Bhagovata
Purana sj enciclopediasanscriE Vachaspaayaamplaseaziregiunea
in Tibet. Mai precis, legendanrl plmant al lui Arya-varsha se afla
la nord de muntele Kalias din vesnrl Tibetului. Yalea Initiatilor din
scrierile lui Buddha se prcsupunea fi situati in aceeagizon[. John
Cabral nota tn 1625: ,,Shambhala,dupd opinia mea, nu este China,
ci ceea cepe hd4ile noastreapare ca Marele Regat Tdtar". CosrILa
din Koros, filolog ungur care a dit intre anii 1827 si 1830 intr-o
mmastte budisti tibe-tani,plasa Shambhalaintre 45d 9i 500 latitudine nordici, dincolo de rAul Sdr Daria. Printre $rile antice indicate pe vechi hi4i tibetane apar nu numai Persia, Babilonul, Iudeea
sau Egiptul, dar gi Shambhala. ,,Regatul qscltns" - se aratil in
Shambhala lam-yia (Drumul spre Shambhala), lucrare tibetan5
scrisl in secolul al XVI[-lea - ,,esresituat intra regiune muntoasd
inconjurotd de vddui foarte tnalte, abrupte Si inzdpezite".
Precizarca este sustinute de descoperirea de ctrtre Nicholas
Roerich, renumitul explorator al continentului asiatic din prirna
jumetab a secolului al XX-lea, a unor adeveraGoaze d vegetatie
in chiar inima uscanrlui gi inghelatului platou tibetan. Inconjuratc
de stdnci inalte, acoperite de gheali sau zipadi, datoriti unor
particularit?ili geologice, zonele respective se bucuri de un microclimat exhem de placut, ce intreline o vegetalie gi fauni bogate.
Tot in cursul expediliilor sale, Roerich a mai aflat de la un
preot-lama, ca sub Potala Galatul lui Dalai Lama din Lhasa) exisn
numai initia(ii. De aici
o grota cu un lac despre care au
-stiinti
pomesc mai multe coridoare ce leagtr
Potala de enigmatica citadelll
Shambhala. Alte legende amintesc ctr Ayodhya, Oragul Stelar,
intemeiat acum 6O00 de ani, a fost mutat cu circa 1800 de ani

IIIITEMIJL OCTJLT DE DOMINAR.E A L(]MU

7l

lnrinte de Cbristos, in nordul masivului himalayan, la Shambhala,

numitd de tibetani gi Dejung. Pentrua nu fi confundati cu localitatea
lndlanl sinoniml din Benares,cea miticd este indicatd de multe ori
Otpt Chang (nordicd).
Paleta mijloacelor de transport pe care le folosesc pare a fi
lhtlc vastil. Astfel, intr-una din diminelile anului 1926, pe cdnd
lrltodiiia lui Roerich inainta in vecinltatea munfilor Karakorum, a
fifl observat deodat?|,tAgnindpe cerul limpede din aceast2tparte a
Jtmiincntului asiatic, rm disc sffilucitor. Pe neaqteptate,vehiculul
il-l schimbat directia de deplasare dinspre sud spre sud-vest.
fblndu-se nevezut in spatelevarfului 'v:r:apezital masirului Humloltft. ,"6sra un semn din Shambhala", exclamartrpreolii lama din
tult la vedereadiscului. in 1933,britanicul Frank Smythe,escahdlnd Everesul, a avut o experienltr simihrn. De astAdatl a liost
hll vorba de douEobiecte intunecatela culoare, dar invlluite intr-o
li||llc pulsanta, ce strdbtrturi ceml la mare inlltime. Ciudate
aeriene au fost semnalate, conform affmaliilor

lui Serge

gi de cealaltit parte a globului, in zona muntelui Shasta.

ncris?lde el a apirut in 1961, anterior valului de semnal5ri
care s-au abdtut asupraSUA in deceniile Sase!i qapte.

grcu de crezut cd Ossendowski, Roerich sau Smyhe incercau

pnxlucl senzafie cu relatdrile lor, lucru de care sunt acuzati

i OZN modemi. Fenomenele pe care le-au descris, de

pentru ei, erau foarte limpezi pentru attohtori: semne

llhtmbhala. Conform unei legende mongole, ,,in Agartha,
pundili inregistreazd pe tablete de piatrd toatd ;tiinla
noastre, dar si a altor lumi",

Ltxrritorii tArAmului subteran par str cunoasci Ai modaliciti

dc producere gi utilizare pe scad largi a luminii, dar care
cu cea crmoscuti de noi doar ca formi de manifestare:
regatului subteran sunt iluminate de o lumind speciald,
)rllk' cre;terea cerealelor ;i vegenlelor, okrind populaliei o
Ittrt, $t lipsita de boli". Ea este generattr de pantarbe, corpuri

Apollonius, in lipsa unui termen de compara(ie mai bun,

l|.tnllnat cu niqte pietre. Acestea mai sunt mentionate $i in
rl XIX-lea, de un alt explorator celebru al Tibetului,
I luc.
cno[ne car, conform legendelor, separd centrele
ll'U|lrc, nu pot fi parcurse pe jos sau folosind animale de
} hr vchicule necunoscute de noi, locuitorii enigmaticei lumi

a,||nnrn"'vitez6coridoareleingustedin interiorul planetei.

OS. KUHLI]N

72

pe varfurile
C6tiva brahmani din lndia qi Tibet' reugind sd urce
gaslt
lnscnplll
au
calcat'
n-a
om
picior
de
munrilor, unde nici un alt
probabil'
lisate'
amprente
in
zlpadt
ulpi
de
$i
;"
;i#;;;,
o meloca
de rolile unor vehicule. Ossendowski relateaztr despre
lor.in
lansSrii
vederea
in
;" tratare a corpurilor unor lama,
;ttJ;realizil
se
Propulsia
planete
allor
penmr;xplorarea
.""tiuj
neomiiloc vizibil' iar asmonautii. cufundati intr-o.stare
fiJ un"ot.i.,
prorecut'
de
srstem
once
de
aparent
lips(i
erau
bisnuitA de anabioza,
ce reveneau st
sau suoravie$ire in spaliul extraatmosferic Dupi
ce v5zuserd
ceea
tot
descrie
taua*i iu t*.a normald, puteau sa
"*u
in
-' oereerintuile lor cosmice.
'd".?"tat"-f
iblian Giuseppe Tucci' bazdndu-se pe vechi macondusl rle
nuscrise tibetane, men(ioneaztrcA ini$al' Shambhala.era
qc
unei
ale
ibmle exr]em
fiinte venite din cosmos, delineba-re
s-au shaduit sd-i asigure perPeruala: So tt:,n(
mlsrunea oe il
"at"iu
"t-ul*i.,
Terra cu milioane de ani in iuma' Si-au asumat
lnteTetelonlllr
acceleraevolulia planetei 9i a viitoarei specii umane
de el' care nll
instrultl
drimului ascuns le-ar fi urmat pamantenii
permucontrolat
au
dar
mostenite,
ut pasfiat cunoqtintele
*-ui"a
prczenulc
lata'
istonel
pe
scara
omenirii
nent si discrei ascensiunea
pe scurt, principalele caracteristici ale lumii subterane:
'. .o.i.tut" f"derativ5 de tip aparent comunist;
decrTrr'
r conducere centralizat':t, in care organele de anahza il
atirl
multrlateral'
pregatite
personalit'il1i
de
oar a fi asigurate
filosofic;
;tiintific, cat $i
zeci de milioane de indivizi' care sunt inallt
. i"p"f.fi"
rt
""ttiaa
supli, cu plrul lung ;i care se bucuri dc
i"'ttun.r,
longevitate incredibila;
o hranl vegetariantr:
ale naturii intr-o mtrsura pe care nl( r
o
- conaoleazd fenomene
inclusiv imensul potential ll
imagina,
putem
;; ;*
organismului uman.
grad de dezvoltat"
in mid evident, o societate care deline un
de-catde nr$'
fi
edificata
multilaterah extem de inalt nu poate
rncaorale
pot
tr
carc
fiinte cu capacitali psihologice deosebite,
'rl
acc*t
referitor
De;i
paranormale'
celoi
l"'d;;niul
.la
;"";;5

*p""i'L

L-*.a

o lipsaaproapetohla de informatiilY:iil-t1;ll:

comunllillrl
sa'creionezin contiruareun portret-robotal membnlor
pcntttt
relevante
de
deosebit
;;;1i""
9i s[ prezint doua cazuri
lrl"
majore
istorice
evenimentele
dtuijeaz4
in Ju* u""qti"
;J"i
civilizaliei noastre'

TIS'TEMULOCULT DE DOMINARE A LUMII

2. MATTATMA$rI
Deqi existenla fiinlelor hipenpaliale se desfd;oartrde obicei in
;xlii cu un numtrr de dimensiuni mai mare decdt cele trei ale
Univcrsuluifizic obignuit,posibilitateaactiunii acestorain spaliul
Fldimcnsionalesteo certitudine.in plus, materializareacorpurilor
tmotice fiind una din insu;irile angelicefireqti,esteevidentfaptul
01, lrr afarAde ingerii negti, ce au fost exilati intr-un spaliu terestru
trnrlcl qi au fost obligali sA poane corpuri fzice nidimensionale,
;l ftrgcrii albi se pot manifestaoricind in acestplan' In momentul
pune problema realizirii unei distinclii intre fiinlele
h u,rrc
"-at
Jgolice materializate;i oamenii obignui{i, analiza corpurilor fizice
tccstora nu ar pennite sesizareaunor diferente semnificative,
dl conduct la concluzii certe. Cu toate acestea,existA anumite
care disting in mod net hinlele angelice de oamenii

latA catevarcpere:
l,rurcatul premiului Nobel pentru medicinS,FrancaisJacob,
la faptul cA omul folosegte maximum l0%odin capaci
rlc f'unclionare a sistemului nervos central, spunea ca Jteuroe:$e ca un hlrboreactor montat Ia o cdruld". Posibilitatea
intregii capacititi a creierului uman deschide perspective
dezviluind noi direclii de evolulie a omului. Care ar lt
otprcitAlile remarcabile ale fiintelor care pot folosi in mod
rcsurselelor latente? Facius Cardan, htAl matematicianului,
si fizicianului Jerome Cardan din Milano, a notat in

lre Suhtilitetae,in 1491, urmtrtoareaintimplare:. ,,Cdnd

lnleplinit rinrile obisnuite, cam pe la a 20-a ord a zilei,
ttl\rr1tl $upte bdrbali ce purtqu ve;minle de mdtase, ase-

.u logele greceSti $ incdlldi scAnteietoare. Ei Purtau'

armuri si sub aceste armuri se vedeu obiecte de
lt, ttryt de o glorie Si o mdrelie extraordinare. Doi dintre
u li de un rang mai inalt decdt ceilalli. Cel care pdreu
avea o fald de un roSu inchis, Ei au spus cd
t'.,tnundant
Utto
lll rh' uni, dar nici unul dintre ei nu pdreq sd aibd mai muh
htlrebqt cine sunt, iar ei mi-au rdspuns c.i sunl oameni
hn
ft, I noi nqsterii $i morliL yiala lor era mai lungd ca a
ll lxt,(au sd atingd pdn.i Ia nei secole. intreba\i de ce nu
umrcnilor tezaurele itiinfei lor, ei au rdspuns cd o lege
b tntlrunea cele mai grave pedepse in cazul care ar

OS. KUHLEN

dezvdlui $tiinta lor. Cel care pdrea a Ji Seful lor a negat cd

Dumnezeu ar Ji ficut lumea din ve;nicie $ a suslinut cd lumea este
creatd inJiecare clipd, in asafel cd dacd Dumnezeu s-ar descuraja,
lumea ar pieri imediat..."
Conform legendelor referitoare la miticul tAram Shambhala'
mahatmaqilor le ,std in putere sd annce planeta in aer sau sd-i
prefacd suprafaya in pustiui, pot seaca mdile, pot transforma
continentele in oceane ;i pot rdspAndi munli printre nisipuile
desertului". Alte surse mentioneztr un nivel tehnologic qi gtiin1ific
incredibil de avansat, pe care cu grcu ne putem imagina c6nd il
vom atinge.
Duptr sejunrl stru asiatic, prilej cu care se pare ci a iniat in
legiturl cu unii mahatrnagi, Apollonius din Tyana a dovedit anumite
capacitlli iegite din comun: liniqtirea apelor agitate sau a rafalelor
de v6nt 9i calmarea instantanee a furiei animalelor sdlbatice, subparcA de privirea sa.
'iugate
i" ISZO, pe iand se afla la mdnastirea Narabachi Kure (vesrul
Mongoliei), Ossendowski a a!'ut parte de o experienti tulburitoare
intre6at de rm lama dac6 doreqte sI afle ce se intAmpll cu familia
s4 rlmas5 la mii de kilometri distan(A, in mijlocul unor violents
fidmdntiri sociale, inginenrl a rlspuns afimativ. Cateva secunde mai
tarziu, spaiul intrmecat s?re care i se spusese si priveascl, s-a
luminat treptat, animat de ceva asemandtor rmor fuioare de fum Elc
s-au ordonat rapid, materializind imaginile hidimensionale extrem
de clare ale sotiei si ale altor membri ai familiei polonezului' surprinli
in activitlfi curente. Teletransmisia psihicl a durat cateva minutc,
apoi zona spre care privise a devenit la fel de obscuri ca ;i inaintc.
fdri ca el sd poati afla mecanismul prin carc fusese realizatt"
lstoria consemneazi existenla unor personaje misterioase, carc.
desi au iucat un rol deosebit in evenimentele majore prin care lrr
trecut unele popoare, gi-au inv[luit intr-o auri de mister at'rl
originea, cat qi mobilul ac{iunilor lor, aspectece pot indica o posibill
apanenen{a la o alti civilizalie.

3. PROFESORUL
DupA cum aratA Sorin Stefdnescu in lucmrea SJidarea Timpulu
nimeni nu i-a cunoscut adevdran nume, nici de unde a venit slrr
incotro a plecat. $i totuEi, documentele oficiale ii mentioneztr rrrr
numai existenta, ci si contribulia esenfaltr la solu{ionarea lrttot
probleme importante, apdrute intr-un moment crucial din istotrrt

SISTEMUL OCT,'LT DE DOMINARE A LUMII

75

Statelor Unite ate Americii. Acesta si_a fecut remarcati prezenta

ln. 1775, in_mijlocul gnrpului de revolugionaricarf O"rUa*,i"r"j.I
rur v loruiut steag american. cistigand aproape
instantaneu inpnerenia a doua personalitAli de prima mirime:
Ben_
:rcoerea $r.
Juntn Frankhn qi George Washington.
Ca aspect. era un barbat inalt" exhem de prezentabil.
imnunea
Nspect $i totuli se dovedea fioarte binevoitbr.
linea un reeim
rrmenur crud,al:nu m6nca nici un fel de came, nici chiar
de paiare
tnl p"Cf,nu bea vin sau bere. iar dieta era compusA
din aia_nu_
mrlete atrmente naturale: cereale, alune. fiucte si miere. Vorbea
rar
ll Pulrn, dar inlotdeauna era ascultat cu o deosebiti atentie. asistenta
lnrupindu-qi aproape integral ideile pe care l.
N;r;;
pmtcctul steagului american pare si_si aiba originea
";;;;'. in propunerile
rn)tesiorulur, dar chiar si principiile Declaraliei de Indepindenu.
t nnd, dupa
1emnare4 la 4 iulie 1776, a celebrului d'ocumenttrtcganr. parficipan(i la Convenlia de la philadelphia l_au
cauai
ta-t mulFmeascd pennu contribufia adusd, profisorul
nu a mai
nrlut fi gtsit.

4. ANONIMUL
() sesiunea Comitetului politic
al Organizaliei Natiunilor Unite.
n-a desf{qurat in anul 1950, in Laki Succes / Statele
Unite, a

deosebiu_penruviitorut ONU. printre ahii, erau

il.l-p"-Tiq
'nlr
delegafiilor
SUA (Austin). Regatul Unit at Marii
_-sef||
rutii(Jebb)
si URSS(Visinsky).inaintede aicesulparticinanjioi.
n lost confolat:l cu atenfiede membrii serviciuluiae seturiLte,

persoana ce a intral fiind verificatd pe lista autorizati

de
rre. m ptus. componenlii delegatiilor se curo5teau destul
de
t ftltrc ei, iar oamenii de ordine pazeau permanent usile. Duoa
tttt $r-au ocupat locurile in jurul mesei ovale, iar rumoarea
s_a

76

OS. KUHLEN

delegalii
reDlici dure intre insolitul personajqi membrii principalelor
oe.a
darul
ursa
a
aYut
(l,jRSS, SUA si Marea Britanie). Dialogul
esenualc
augur'
rau
de
dezbateri
rmor
modifica radical in bine cursul
necunosDentruDaceamondiala. Apoi, terminind ce avea de spus'
gardian'
a pasit
un
de
qa
deschisd
spre
linigtit
inat"ptut
.]u
irt rf
vtrzut
fi
sd-l
p
culoar
de
Ct ... u ii"pr-t, fSta ca iin"va
o**i
ieqind!
Conchtzii
n.p*t"f" prezentatemai sus au relevat faptul cA i reg eqafodaiul leoretic pe care sunt strucnrate fizica qi astronomi" --StT1
o unui tablou complex referior la- locul..$r..roltrl
*-r-ita
"otttu*t
umane in cadml Universului' adrnltand poslblllurtcil
"iuiliratiai unei multirudini de lumi locuite, at6t in zonelecosmtcc
"*irt"nt"i
sau mai indepdnate' cat Si in spa(iile nidimensionalc
-Pomind
de la considerentulexprimat de .pinctpiul 'ttl
-"1
oaralefe.
-i.-i""
topic, conform ciruia omul este un observatorspecrtrcuruversultll
de.lurrrr
t tfi-Lnt[nuf ." p"ate conchidec5 exisrcn6unei-pluralitali
oe
oDscr
multrtudrD
unel
existenta
de
condilionatil
este
locuibile
vatori humanoizi.
Generalizareapincipiului antropic Wnfir spafiile superioar'
c()rl
celui tridimensionalconduce[a creareaunet brele m mooul
cdn'tn
conform
ideea
aryurnent6nd
perc"pde
a
realita$i,
de
uentionat
(l
fiinta umane-nu ionstituie nici pe depade'tculrnea-'evolutrer'(rc
proces
complex
unul
a
reDrezinta doar o etapa intermediarl
a esent;i de origine divini, cunoscutjt generic srrlr
;;i;;ttfu;
de sr/tet. Tocmai iceasta viziune permite .i4elegcr'"t
[;;;.
f"-"trlui aa o-"n-ir"u nu a fosq nu este9i nu va fi niciodatesingttrn
Cosmos,5i ca inseagaei evolulie esteghidatA-penrr'l
ai'n int
perlectrrrrrr
"zut
nent de;ivilizaliile hiperspa$ale,plasatepe $epte de
mult mai inalte.
trt
Din plcate, manifestareadualitittii principiilor marcheazl
crvllrznlll
intre
atat
ueaea existenla,generind tensiuniqi conflicte
cit qi in intenorul acestonr'll
- fii ele umane sau hiperspaqialeevolutie spnhrala pnn ltrtrl
de
ciclurilor
conduce la incheierea
de aceleaqi;ansc rh
p""t
beneficieze
sI
fiinlele
toate
t
ca
r"""*
a respcr'
evolutie, tma din legile spirituale fi'ndamentale esteaceea
rl
gradul
de
indife-rent
ittdit'itilor,
u tt tu-t
;tiill#-h,t;td.
exercilrl{
f6cut.ca
a
fapt
acest
Tocmai
a" acestea.
O"""oita."
"tin.
asup-racivilizaliei.}nTtanesI,':!
innuenlei
'r*-i'i" civilizaliilor hiperspa{iale
ailct, ci prirriritermediul unui deosebitde conrpbl
*
-.0 de control.
si subtil sistem

II. S IST E M U L
D E D OMIN AR E

,,SecoM
Lamii..,

OC U LT
A LU MII
XXI

va f

era

Contoloilor

Vechii dictatoi au cdzutfindcd nu le-au

puttrt olbi supusilor destuLi p,Aine ;i destul
circ, destule miracole Si mitterc. Sub o
dictatuld $tiinli1tcd, i\vdqmAntul
va funcaderdrat bine, iar maioitatea
liona c
bdrbaTilor Si femeilor w aiunge ia-Si iubeasc.i sen'itt/ted Si niciodatd nu vor mat
visa reyolulii."
Aldous Huxlev

O caracteristici a speciei urnane, dar qi a fiecdrui individ in

i ortc data de armoniain care se impletescinteligen{acongtisfcctul. lnteligentane di capacitareade a hJfp, de a'ne
fi de a ne imagina. Datoriti con$tiintei ne dim seama de
noasbe cu lumea exterioar[, putem face distinctie intre eul
lume, intre rmiversul nostru interior si realititlile exterioare.
nc ofertr bazapentru a percepexperienfeleintr-o infinitate
lo subtile, dar gi complexe, dincolo de simpla suferin(! sau
pcntru ca atributele tripletei inteligenp-conqtiinli-afect
sn
rrr perfect in sensul dezvolt?trii individului. tre6uie ca el
o viziue foarte bine inchegaei asupratemporalialii, a ceea
nrnt.trecut. prezent $i viitor, a importanlei acestor noliuni.
|r|fcl fiinta urnni dobandeste si isi demonsheazi supe_
davenind total implicatd in ceeace a fost, in
"" ""t"
cGva fi. Memoria dI omului sentimenhrlde """u
continuitate
lungul timpului, in cadrul societilii, conturindu-i astfel
Remodelareatcutului constituie, de aceea.o mepentru creareaunui intg esafodajde criterii, standarde
menitest motivezeactiuile din.realitateaimediatl-

OS. KUHLI N

De$i, in general, oamenii nu iqi dau seama"situaliile socialc

exercite rm control semnificativ asupra comportamentului umiu!
Acliunile si reactiile individului la stimulii dintr-rm anumit medru
social sunt determinate de fo4e si constngeri specifice acclur
mediu, intr-o mtsure mult mai mare dei6t ar fi de a$teptatda([
s-ar avea in vedere doar personalitateaintim5 a celui il cauzll
Chiar qi aspectelecare par banale, nesemnificative, pot determinn
schimbdri majore in comportamentulpersoaneloraflate intr-o anu
miti situalie sociali. Cuvinte, lozinci, semne, regulamente,legi ,
intr-o mare mtrsud, simpla prezenttra celorlalti sunt factori cu o
mare putere de influeng asupra individului, dirijindu-i reacliile tl
comportamentul, uneori chiar fdrd ca individul respectiv si-qi dca
searna.
DupI cum aratit Bogdan Ficeac in cartea sa, Tehnici de nut
nipulare', psihologia sociald admite cA termenul de manipulan.
desemneazd,,o acliune sociald creatdpremeditat pentt-ua influenlt
reacliile $i comportomentul manipulalilor in sensul doit de mo
nipulatof'. Manipullrile mari sunt reprezentatede influenla intregil
culturi in rnijlocul cdreia vieluieste individul. Sistemul de valori,
comportamentul, felul de a gandi, sunt detrminatein primul rdnd
de normele scrise si nescrise ale societe$i in care ts5ieqte,dc
subculturile cu care vine in contact. Neglij6nd aceasti permanenul
gi uriagd influen1A, individul poate face mult mai uor judecill
gretite sau poate fi lesne de manipulat.
Datoritl insl tocmai acliunii continue a manipuldrilor marr
asupra oamenilor, prezen(a lor a devenit ceva obis,nuit, frind mult
mai difcil de identificat. Pentru mu\i esie ufor de identificat rr
manipulare minord, de genul ,,tnrcurilor electorale", spre exemplu,
decat una majorA, cum ar fi, de pild{ faptul cA rolul qcolii de a
transmite elevilor un bagaj de cunostinte cdt mai mare are o
importanln secundari in comparalie cu celelalte scopuri, prin carr
copilul, adolescentulde mai t6rziu, esie antrenatpentru a se integril
in societatearespectivtr.Tinand cont de acesteaspecte,devine chr
cA m&urile ,Jeformiste" iniliate de Ministerul Educaliei din Ro.
mania trmfuesc un scop contrar, acela de creare a unor generalii
de inadaptati sociali.
Manipulirile majore stau la baza rdspdndirii diferitelor curenl(.
de opinie, a formarii tradi{iilor qi obiceiurilor, a conturdrii mentalitA{ilor, a impunerii r.rnorcurente,,la modi" sau chiar a provocarii
L

Bogdan Fice^c: Tehnici de manrp,/dre, &tiN.ra Nemira, Bucursti, 1996.

OCTJLT DE DOMTNARE A LUMII

ample manifestiri protestatare.O analizi atentd qi impa4iall

faptul c[ anumite concepte,idei qi teorii sunt promovate de
apa4inand unor sfere de influente diferite, pentru a crea
de veridicitate unor prmcte de vedere ce trebuie susfinute.
caracteristici a manipulirilor executatede citre Pfamida
o reprzintd marea anvergura a acestora.

A) PIRAM IDA

OC U LTA

Experienta sociah ne aratl ca bate civilizafiile ctmoscutepane

prczent s-au dezvoltat pe o anumitil structurt $i au cunoscut o
)Me pozitivtr a6ta timp cet a fost respectati o anumite ierarhie.
cont de numeroaslecivilizalii c:re s-au succedatpe suTerrei, nu estdeloc absurdstrpresuprmemcd, la un moment
rur gnrp de indivizi din virfin piramidei sociale a avut acces
cunostin{e qi legictti ce le-au permis sd se inaltE deasupra
lor curente fi sI perpetueze$inta pe care au stipanit-o,
de toate catastrofele periodice care s-au succedat Pe PeTraditia veche chinezi Si cea lamaisto-tibetani susline acest
de vedere. in momentul in care afirmi cr" in urmd cu 17
de ani, un cerc restransde maeqtri (Seniorii din Dzyan)
preluat conducerea ultimei umanictti, dupd c omenirea pardeja o istorie enorm de lung6.
lnte momentul aparitiei Piramidei Oculte $i evenimentul exingerilor rebeli pe Terra existi o smnsi conexiune, iar faptul
principiile dupl care se conduce supnrstructuB ocult?l sunt
cu cele ale civilizafiei hiperspaliale luciferice, ne duce in
inevitabil la concluzia cd prima nu rprezinti altceva decat un
eficace de control a evoluliei civilizafiei umane, ,,interprin care srmt implementate in societateaumanl planuri de
gi distruger, ce vizeazd scopuri contrare telurilor cf,tre
tind in mod firesc fiintele umane. Din momentul crefii sale,
Seniorilor din Dzyan se pierde de-a lungul unui intreg gir de
luciferice. Dentm a rcveni in mod fantomatic in istoria

civilizalii. Ramanard ascunsain spatele valdui Lumii Piramida Ocultd a vegheat na$terea, dezvoltarea qi disparitia

numero:rseculturi qi a ghidat prin mijloace nebdnuite evenimenla care au participat popoarele ce s-au perindat pe suprafata

OS. KTJHLEN

Eficien{a deosebitl a actiunilor desfdquratede Piramida Oculti

se datoreazi" in primul rdnd, existenlei unui riguros Sistem Ocul(
de Dominare a Lumii, sistem ce a fost pus la punct 9i adaptat
permanentla noile condilii sociale,in sensulsubordon6rii complete
a resurselor pe care le oferit Terra la dimensiunea in care ne
desf5s,udmexistenta.Principalele scopuri vizate la ora actualtrsunt:
o mentinerea oamenilor intr-o permanenti stare de sclavic
spirituah;
o diminuarea cantitadi optime de oxigen in atmosfera prin
proliferarea motoarelor cu arderc intema;
o alimenta{ia pe baze sintetice;
r incurajarea tendinlei medicinei 9i industriei farmaceutice dc
a trata efectul ;i nu cauza bolilor;
r cultivarea unor vicii precum fumatul, consumul de alcool ;i
de droguri;
. perpetuarea unor st?lri de conflict in ansamblul tuturor
societitilor, indiferent de gradul lor de dezvoltare (divide et
impera'),
o subminareaestablishmentului;
e proliferarea ac(iunilor de manipulare specifice mass-media;
r ascundereaadevirului despre originea 9i evolulia omului,
desprelocul struin cadrul Univerzului;
o ignorarea premeditata a marilor puncte de inEebare, a
descoperirilor arhc.ologicestAnjenitoare;
. promovarea unei viziuni unice asupra istoriei, menite si
sprijine acfiunile sale $i str discrediteze opiniile contrare
teoriei oficiale;
o distrugereasistematici a documentelor istorice esenliale;
. utilizarea unui imens potenlial gtiintific pentru controlul
evolutiei societlttiiomeneSti;
o suprimareapersoanelorincomodeIat.?lcateva exemple devenite clasice. Degi se confrunta cu o
amplificare a conflictelor in toate planurile, civilizalia actual5 sc
incdpaFneazl sI se afirme in domeniul ,,cuceririi" cosmosului
Cazul nu este cu nimic mai prejos decat chsicul exemplu al
aberanteicurse a inarmf,rilor. Cine este interesatde mentinereaunei
asemeneast.?iride lucruri?
ScDanf, deplini a puterii plmantesti qi ghidact prmanent dc
civilizatia hiperspaliali a ingerilor negri, Piramida Oculti nu a cedat
niciodati controlul asupra celor patrlr pilon; care stau la bazil

iISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

8l

odificiului in[ltat de ea- $riinla, Religit, Politica 9i finan\ek'

AmDrentasa apare menlionati pentru prima datAin Biblie' cate ne.
luptei
minteste de tintativa construiriiTumului Babel, simbol al
un
lurn'
fnootriva lui Dumnezeu: ,' Haidem sd nelacem un oras $i
de a
inainte
,a6 ta aiungd la cer 5i sd ne facem faimd
il'"a*i
4)'
"
I
l'
(Facerea
pdmanhll!
ne imprd$tia pe lala a tot
Vulgarizarea r'mor scrieri aparfindnd anumitor societtrli secrete
a
lflate iri coordonarea directi a suprastructurii oculte de putere
srmbolun
unor
a
curen0l
practica
in
la
acceptarea
timpul,
tlus, cu
sunt:
cu iemnificilii multiple' Dintre aceastea,cele.mai des intehite
complementari' iiGrti"r,
steaua, dragonul, zvastica 9i
pi--ia",
lltca.

b) s r M BoLUR r O C U L T E
gle$elii inseomnd sd
,,A n te im?ohii
o incuiinlezi' iar a neglii'r sd ne conlruntdm
ca <>umenii rdi, cdnd o putem face' e un
pdcal cu nimic mai mic decAt ai inculaia "
Prpr Flix 8l III-lea, scolul al vl-lea

Diclionarul definqte cuvintul simbol ca fiind w semn' obiect

anafrtu imagine care rePrezintd' in virtutea unei coresPondenle
un
sau
insusire
o
idee,
bdce,
'intt^"nt.in obiect, o fin1d' o noyiune, o
in
cunt
in
mod
folosesc
Pe l6.ngr iimUoturite ce se
simvedere
o
in
are
secrete
ittn$ *,it itut"u tuhrror societafilor
qi
f,rtistica apatte, prin care acesteaiqi reprezint'ildoctrina lelunle
ezotenca
literahrra
in
utilizate
fiecvent
mai
cele
Dlntre simiUoturlte
pot fi amintite:

TRIUNGHruL
Paousl considerd cd trirmglriul cu v6rfirl in sus reprezintil tot
d"
lloo ci se ridicd de jos in sus fi este exprimat in plan fot
ly
Triunghiul
naturalf,'
iiitua, Io-i"r, Soare,stele qi de intreagavia$
in jos' iar
1lt v0rful in jos simbolizeazl tot ceea ce coboar[ de sus
Luna'
umezeala"apa'
special
mod
in nlan fizii el rePrezint5in
cgtr.tbiryFl
repTzinjl
complementarc
triunghiuri
Uniia celor aoua
Soare-Luni, principiul inhegii crealii, circulafia vietii
ptmant, evolulia la hindqi. Aceastit figurI compust'
la
cer
tr
I

lr^fnft $tiinta secretd, Editura Herald, Bucurc$i'

82

OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

OS. KUHLIiN

nnul poate desemna,atat omul, cu capul ;i membrele sale,.cat

oclc cinci simluri ale sale. De asemenea,toate marile puteri au
simbol nu numai pe arme, avioane 9i tancud' El constituie un
)l al puterii rmui anurnit stat sau chiar al unei alian(e de state

cnnoscuti !i sub numele de Pecetea lui Solomon, reprezifiA Uni,

vers.rl.
Raymong E. Capt, referinduse la simbolul triunghiului, con_
.sideri
cd: ,,Triunghiul, asociat cu ochiul atoatevdzd;r. este sint.
bolul masonic ql Marelui Arhitect al Llnivenulai.,. Conform masonului Manly P. Hall, Marele Arhitect al Universului este Maestnrl
Lojelor Masonice: ,,Masonul crede in Marele Arhitect. Sd nu uih,
niciodatd cd Maestrul este oproape. Ochiul atoatevdzdtor il yegheazd".
Edward Ronayane, fost membru al Masoneriei, aratA c6: ,,lln
Arhitect e un om care furnizeazd planui Si supemizeazd consiucyit
unui ediJiciu clddit din materiale prcgdtite dinainte; dar Dumneien
a creat din nimic cerul Si pdmAntul ;i toate
fiinlele lor, deci el nu
poate Ji un simplu arhitect. Atribuirea unui asemenea cqlifrcath,
este o insuhd Ia adresa lul'.
PIRAMIDA / OBELISCUL
Simbolistica ezoterica relevd faptul ctr orice piramidi are o baztr
p5trat?i,ce semnifica materia, ficrma. semnul, adaptareasi cele oatnr
dimensiuni spatio-!emporale ale Cosmosului. intr-un plan superior.
muchiile reprezinti implementarea ideilor
Ei teoriilor in practicl, in
timp ce varfirl sf,u reprezint?i uniBtea.
O piramidl de o formi cu totul aparte este obeliscul. Cuv6ntul
obelric defineqre un stalp de piatr5 inalt, cu patru lahrri si insusral
spre vdrful de formtr piramidall. in prezent, cete mai impo-nanrc
obeliscuri sunt:
o Monumentul Washington, construit in rnemoria primului
presedinte american, George Washington:
o Obeliscul din Central ParVNew york, adus in anul lggl dc
la Alexandria,/Egipt;
o Obeliscul de la Vaticar, amplasat in piata San pietro din
Roma, intr-un asemenea mod, hcat, chiar
papa" sti cu
;i
fap spre el c6nd se adreseazi mul$rnii.
Scriitonrl masonic Carl H. Claudy, referindu-se la unele ritu_
aluri antice, a aratat c6: ,Jniliatul din vechime vedea in obelisc insusi
spiitul zeului pe care tl adora'..
STEAUA / SOARELE
Papusl consideri cA pntagrama sau steaua in cinci colhrri are
sensuri multiple, dintre care cel mai important este acela al unitiltii.
l.

PaDusi Or .'

Scnsul simbolistic negativ, reprezentat de steaua cazatoarc'

ltrite de istoria ingeruiui clzut, Lucifer: ,,Cum ai cdzut tu din
stea strdlucitoare... " (lsaia 14' l2).

Conform iluminatului Adam Weishaupt, ,,tteaua de foc este

la raliunii", iar marele maestru mason Albert Pike a f6cut

cu simbolnl soarelui: ,,Adorqlia soarelui a devenit baza

tmr religiilor din antichitate. Cu mii de ani in urmd, oamenii
dincolo de orbitd, spre zeul
adorat ioarele. IniSial, au piit

Adonis'
Si l-au personifical ca Brahma, Amun, Osiris, Bel,
t, Uitni^ ti Apollo. Krishna esle zeul-soare hindus Soa'

ne este prezentat tn cadrul Masoneriei, inilial, ca sursd a

ii. dar mai insistent ca simbol al autoitdlii suverane"'

lnllial pe calea care duce spre lumind, - dar lui ii revine sd

Itoreasia pe drumul Vrpuitor sPre Estul simbolic' Iar local

ZsteNordul" . De ce considerit masonii nordul ca loc

de
li t t n.ti",tlui n" a;:ltaCarlea tui Isaia (14' 1.3):
.',"mai opresus
munete
In
meu!
s$eza
pulemic
wi
celui
lul
J
llble Dumnezeului
i

Sul

adund zeii, voi pune sdlasul meu' in miazdnoapterz cea

""
depdrtatd..."

ln Vechiut Testament,in Deuteronom exist2to referire la con-

COMPLEMENTARITATEA
Schimbdilor, una din cele cinci scrieri canonice
Cd4ii
PotrLit
yang este una din energiile cosmice
chinezilor,
ale
int&mentale
masculin, giintlementate cuprinse in Tao, qi anume principiul
victorie'
cre$erc,
soare,
caldurl'
de
cer,
."prezentat
to-itto.,
ilior,
impar'
qi
numirul
rosie
culoarea
vara,
primavara
5i
inrlrimpurite
telunc'
obscur'
recepior'
r'], dimpoHve. este principiul feminin.

OS. KUHI I N

rcce,
.reprezentat de lund, anotimpurile toamna qi iama, culoaror
neagr5 ;i numarul par.
Conform doctrinei taioste chineze, neintrerupta mi5care
a cch,
doui principii ge realizeazAciclic, iar acest aspect
ui,,,
in plan fizic, psihic. cat si in plan social. polii statueaza
".'r"na*i
limite Denll
crctunle schunbarilor, in asa fcl, incal, dupa ce yang
si_a atrl.
apogeut, el se retrage in favoarea lui yin gi reciproc.
Un fenor c,,
nu poate fi exclusiv yang sau exclusiv yrz, ci
munif"stui" .,
unei continue Si neintreruple alternan(e a celor
"sie "doua princir.,i,
Jrmboluf complementarita(ii yin/yang a fost preluar
de miscaic,,
New Age. care l-a transformat, simplificandu_l
si deficrmdndrr.I.
intr-un simbol holistic.
SARPELE / BALAURUL / DRAGONUL
. .Marele mason de grad 33, Manly p. Hall considera ci accsr
sfmbof este la fel de vechi ca fiinF umana, arit6nd
in invtildtt .il,.
secrete ole tuturor timpurilor cd ,,printre aproape
toate ace.st,.
popoare strdvechi, garpele a
fost acceptat ca un simbol al intel,t,
c.iunii"- $i lot Hall artta ca misterele antice au fort
tun"f..,,,.
d,iversefor cutturi pi integrate lumii actuale:
..p"sle pa^,jn)',r,
aomnrt,Kegu Serpi. Ace$ti Regi
$erpi au fondat pcolile misterel,n.
care utrcrrcr au qpdrut ca mistere egiplene sau brahmane.
Sarpelt
era simbolul lor. Erau odevdra1i
lrati ai luminii si de la
o'd;;r;;,,
Ttr t"ung.de adepli ii initiai incercasi cum se cuvine"i doveditl
;i
!: c?n/?7il:t.e
t:
legea. $orpele esre credincios pincipiilor
int,.
-lu
tepciunii, cdci i!:"p!*r?
pe om spre cunoa$terea de iine insust
un $qrpe este Jolos adesea de cdtre antici co simbol
al inlelq,
ciunif'.
biblic este Lucifer, heruvimul uns din ceruri, care
, $arpele
a
cazut pentru cd a nevnit la puierea dumnezeiasce.
Alt indiciu ca soarele si sarpele sunt simboluri imponante
alc
, .
ro1elor francmasonice il constituie faptul cA masonul
le srad 25
poarti numele de Cavaler al
$arpelui Sfruntat, ia.
graO
28 este numit Cavaler al Soareiur.
-asorrul?e
ZVASTICA
Atet in Europa, cat si in Asia. zvastica a fost
considemli
^olroroeaunaun semn magic.
S_a vlzut in ea alat simbolul Soareluiqi de fecundirate. car si al tunetului, manifestare
a
aol g.-.ulutI
otuln: ce trebuie conjurat2l. Spre deosebire de cruce,
de
11,.,1,
munghl sau de semiluntr, zvastica nu este un sernn
elementar carc

OCULT DE DOMINARE A LUMII

ll nutut fi inventat $i reinventat in orice epoci a omenni Si in

Jo punct de pe glob. cu o simbolisticd de fiecare datn diferitA

nrimul semn trasatcu o intentieprecisa,iar srudiul lui pune

crnaoriginilor comuneale diferitor religii qi a relaliilor preis-

lc dintre Europa, Asia ;i America

lJrma cea mai veche a fost descoperiti in Transilvania

9i

poate fi
L!2! de la slalTitul aqa-zisei epoci a pietrei flefuite Ea
i Chr'
al
XIV-lea
r|nt[ De sute de fuse ce dateazi din secolul
-prrntrevestigiileTroiei. Apare in Indiain.secolulal IV-lea i Ctuhr China slecoluluial V-lea d. Chr., iar un secol mai tarziu
ea emblemS' Este un
fdlrmul japonez nou aperut Si-a Itrcut din
toata rgiunea
necunoscut
total
fiind
arian,
eiciusiv
ihrhrt
^in[ (Egipt, Chaldeea,Asiria, Fenicia).in 189t, EmestKrauss
atinfia publicului germanicasupraacestuifapt,.iar^Guido
puritilii sdngelui,
L.ilr-,tc""rie,irr 1908,zvasticadrept un simbol al
prin descifiarea
revelat
ezoterica
cunoa;tere
hbl|tt .te un semn de
Eddelora
runice
ffi{rcii
-' 'l,u
curteaRusiei, cruceaincarligati a fost introdusade Frina
BadAlcxlndra Feodorovna,probabil sub influen{a mediumului
mai
apoi
a
stabilit
care
Itulcv, persona.lbizar format la Lhassa 9i
din
regiunile
una
este
Tibetul
or,
Tibetut.
legituri cu
iiiitt"-*"
hntri unde zvasticadexbogirasau levogird este foaie cunoscutd'
lnatur" O. a fi executatd.larina a desenatpe peretelecaseilpatiev
fost
It tnrcc incdrligat5,insotitade o inscriplie.Dupl ce desenula
p-are
cd-a
se
llilogmfiat in g@ba, inscrip{ia a disptrrut Kutiepov
frrtnii in posesii fotografiei fdcute la 24 iulie, in vreme ce fotografia
pllcllll dateazrdin 14 august-Tot el ar fr primit in pdstraretcoana
mesaj,
dtropcritl asupralarinei; in interiorul careiaa g'sit un alt
Verde'
a
Dragonului
secretd
la
societatea
aluzie
lr fiica
t)up[ opinia unui agent secret,ce avea sa fie otrdvit ulterior in
llthr misteriossi care uza in romanelesalede pseudonimulTeddy
qi
pe
I.cgrund,Kutiepov. disparut lara uma' ar fi fost rApit ucis
el
mai
asasinat
Bautenas.
Ono
$i
lrhiut cu trei catargeal baronului
lrlirr. Teddy Legrand scie'. ,,l|arele vapor alb se numea<Asgard>>
prin care
Itwese, deci, botezat, oare tntdmpldtor, cw un cuvA
Con-.
Thule?"
din
Regelui
Regatul
desemneazd
blandeze
hjtn<lele
L'Joml
tama
lrmd
prezenta
ca
se
care
Lincoln'
lui
Trebich
llnn
itrn, noci"tateaVerzilor, iffuditA cu societateagermani Thule, i;i
lvcl originea in Tibet. La Berlin, un cilugar tibetan supranumrt
presd, cu
,,onrrrl cu mlnuqi verzi", care anticipase de trei ori in

OS. KUHLEN

exactitate,numErul de deputali nazi;ti nimigi in Reichstag,il primea

regulat pe Hitler. El era" potrivit inifia(ilor, delintrtorul cheilor carc
,deschid regatulAgartha.'.
In Austri4 grupul Edelweis anunta"in 192g, cd un nou Mesia
seniscuse, iar in Anglia sir Musely gi Bellamy proclamauin numele
doctrinei horbigeriene,cf, lumina se pogordseasupraGermaniei, in
timp ce in America aptreau potecile de argint ale colonelului
Ballard. S-a manifestat instr si o rezistenti din partea unor englezi
_unei
de seamtr,care si-au dat seamac6 miscarea cnpdta aspecnl
religii luciferice.
Interesant este faptul cl, in momentul in care a ap|lrut Mein
Kampf, s-a ptblicat si cartearusului Ossendowschi,gdles, Hommes
et Dieux, in care se aflau rostite public pentu prima oard nwnele
de Shambhalagi Agar0ra. in mod cu tonrl ,,intamplltof. , in cursul
aceluiaqian, a fost publicatil gi carteaisraelitului ortodox Velikovski.
Lumi in coliziune,care a cunoscutun succesmondial. Conform
legendei, acum 30-40 de veacuri exista in regiunea Gobi o mare
civiliza{ie, dar, in urma unei catastrofe,teritoriul a fost transformat
in de$ert,iaxcei care au sctrpatau emigrat, rmii cdtre nordul Europei.
ceilalticltre Caucaz.Zeul Thor din legendelenordicear fi fost unul
din eroii acestei migralii. Ini(iatii din gmpul nazist Thule erau
incredinlali ctr acesti emigranfi din Gobi constituiau rasa f,mdamen_
tal4 a omenirii, trunchiul arian qi de aceea Haushoffer nredica
necesitateade a cuceri toata Europa orientali, Tur.kestand.p;irul.
Gobi qi Tibehr.l.Jdrile acesteaconstituiaupentruel ,,ginutul-inimn,:
gi de aceeaconsideracI oricine controleazi acesttinut, controleazA
globul.
DupI Ren6 Guenon, autorul celebrei cffi Le Roi du Monde.
legenda susline cA duptr cataclismuldin Gobi, SUpnnii inaltei
Civilizatii, De(inltorii Cunoaqterii,Fiii Inteligenlelor din Afare, s_au
alezt intr-un imens sistem de caverne sub mun{ii Himalava. ln
inima acestor caveme, s-au scindat in doui gupwi, unul urmind
,,caleamiinii drepte", ceElalt ,,caleamainii st6ngi...prirna cale si_ar
avea cenhul la Agartha, loc de contemplare, cetate ascunsl a
binelui, templu al neparticipirii la lume. A doua trece prin Shamb_
hal4 cetatea violenpi fi a fo4ei, ale c[rei puteri comandi elementele, maselede oameni s,igrdbescajungereaumanit?t1iila ,,rEscrucea
tirnpurilol'. Magilor conducltori de popoare le-ar fi posibil sit facl
un pact cu Shambhala,prin mijlocirea jur[mintelor gi a sacrificiilor.

ITITEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LIIMII

ECHERUL 8I COMPASUL
Echerul reprezintd pentm masoni actiunea omului T"PT Iuhaosului. Compasrrl este.atat simbolul relafd"i fi
cel
mai mare sectorde activitatece poaten anns
-g-i-..a
mlsurind
tvlt!1ii,
cu originea
I api.ituf uman, cat ;i reprezentareaa doua principii
cosmice'
manifest?tri
htr-un tittgfo punct, inceput al orictrei
ARCA SI MISTRJA
Ecumenismula fost intotdeaunaunul din polii bisericiicreStine'
,"t.no-"n sociologicaparte.el a rLprezentatefonul neobositdepus
Mi;carea ecluneruca
lfntsu relacereaunitiilii insfitutiei clericale'
confesio-nale
in
toate
concomitent
insa,
u aperuL
[uf"-a
-sferele
de
cu
aparilia-ideilor
simultan
Occident,
din
hline
''rltY."Y: il
mondiah" Conform luii Bnrno Wurtzl, din multitudinea
n$itate llr()lruralra
,
,:
' fi||nlIEIC
globala
b institolii ce promoveazl programul referitor la unitatea tot mai mult de pragul atentiei
F c6i..biande", doua se apropie
-hieratic-rligios
qi 2 francmasoneria
f . ecumenismul
[na-f.t
cu catarg in
(ambarcaliune
printr-o
arca
simbolizate
[lc-profana,
compas'
de
acoperitit
mistrie
printr-o
oruc;) si

qoRTUL

Cel mai impofant simbol al multor organiza$' inclusiv al Franctturoneriei, a fost;or{ul. Foarte simplu si murdar la incqut'- 1c^s9^
1
juru'l anului 22oo
firr into"t, de ,,preolimealui Melchisede]c',in
o Ufr"l'ta al66 de miel, ce continutrsi fie folosita qi astnzii]Cnr.,
i Chr"
""
licmbrii Fradei $arpelui purtau aortul incd drrr amrl 340o
egpier|l
zeu
traditier'
Conform
zei
fatA
de
supunerea
lFnru a-$i arah
lruu repre""tttati tUutana i" nave divine si punand $o(un' Ulterior'
al
anul ;$rilor a fo$ adoptat 9i de preoqiidrn ternple' ca simbol
poporului'
.hvotamenn ui falL de zri qi al autorit?iqiiin fala
CURCUBEIJL SI CODUL CULORILOR
Curcubeul semnifictr in credinla creqtinl ideea de pace cu
soarta
f)umnezeu, de fXgdduinp divinn de a exclude potopul din
kis'
zeila
de
personificat
era
greci,
curcubeul
orncnirii. I-a vechli
cer
dintre
neintreruptd
relalia
qi
simboliza
zeiior,
Itlomgenr voinlei
dtq'
acelasi
fiind
oameni,
zei
dintre
rl nnirant,
;i
T TnT
^in
cncr culon ale
lgtritor qi expresiual limbajului divin' In Chrna'
armonieifecundea rapomrrilor
iurcuU.irtuireprezinUmaniiestarea
I ttruno Wurtz: New Age Paradigma hotistd sau revrdjnea
Fdlkrr! dc Vest, Timisoara, 1994

Vdrsdtonrlui,

88

dintre principiile complementare Yin ;i yang. ln ezoterismul r..

lamic, curcubeul, alcltuit din gapte culori, este imaginea caliritlil,,l
divine risDandite in univers.
Oemascand pseudo-spiritualitatea misctrrii New Age, Bnrrr,,
Wurtzrsubliniazt
faptul cf, aceasta i-a conferit curcubeului ,,
semnificalie ereticS" aceea de participare la constnrirea unei purrlr
intre om si supraom. Alegdndu-l ca ernblemd. migcarea nu a fllc,rr
altceva decdt se iconografieze si sA motiveze cosmologic un aspc,r
prezent in psihismul arhetipal al popoarelor: ideea de schimbarc l
lucrurilor qi a reprezentdrilor. Razele de lumind,legate de simbohrl
curcubeului, sunt, de asmenea, rm simbol new-age-ist. Semnrrl
grafic respectiv intruchipeaze at6t cele sapte culoi ale razei ,h.
lumin6, prezente in alcetuirea curcubeului, cat Si culorile leuntricc,
proprii fenomenelor din naturA. in simbolistica aquarianl. culoart,r
verde a luat locul culorii rog . ce simboliza revolutia sociala. I)rrr
metafori a vielii si a nndejdii, verdele a devenit simbolul srr
pravie{uidi gi al ultimei sperante, care penetreazi gi tempereaz:r
rosul incendiar al revoltei. El are ca premisi istoricl rogul revolu(icr
sociale, dar in variarta mult mai dramatice a transformirii univcr
sale in vederea reintegdrii in totalitate.
Sarcina cea mai urgenti a fost revolufia sociall, dreptatcil
socialtr, fufAptuirea imperativelor culorii roqii; sarcina umitoare estr
revolulia,,naturaltr", sistarea spolierii propriului nostsu substnrl
natural si, cu aceasta, suprirnarea ultimei mari contradictii, cea dintrc
societatesi natu5. Din cele gaptedominante cromatice distincte alt
curcubeului, verdele exprimtr cel mai bine starea in care se aflll
omenirea actuald: ea spri st supravieluiascd prin integrare holistictr, prin rcaliarea globalizirii, prin reintegrare in ecosistem. Verdele devine pentru new-age-iSti culoarea supravie(uirii si a ultimcr
speranle, ceea ce face ca el si fie un simbol revolutionar. un
principiu politic. Din acest punct de vedere, migcarea ecologisti d:l
dovadi de cameleonisrn in momentul in care se declara apolitictr.
in perioada modem6, Piramida Ocult?i a incurajat adop'tarea dc
cdtre toate statele a drapelelor na{ionale formate din diverse culori.
codurile culorilor respective fiind o mdsurd a importar(ei statului
respectiv in plan intemalional. Astfel, analizind culorile dranelelor
nalionale ale statelor lumii, ne dim usor seama ce toate marilc
puteri au intotdeauna codul rosu-alb-aibastu: SUA, Marea Britanie, Franta si Rusia. De asemenea, culorile roqu-alb-verde reprezintA codificarea gradului 33 masonic Si drapelul ltaliei.
L

Btvoo Ww12: Op. cit.

OCULT DE DOMINARE A LUMTI

os. KUlll I L

89

C) PROFE TII

,,Doar urc1ad impolriva curenhtlui aPei

ga""gti t*o*l; cobotdnd pe firuI apei il
pierzi. "
Traditia celor Nevtrzuti

profetiile sunt puse de obicei sub semnul capacitdtilor paranorviziuni ale unor eventmente
I ale unor indivizi de a avea accesla

;;;;Gt;^;;;;;9;ii"t;*t

in viitor' Tot la fel de probabils este insr 'si

accesla plan'rile ,n"i f*1 *:,T":Tjl:
Piramidaoculta

si pusein aplicarede
"r"L-r" societaliscrete'Iata catevaexemplecare
""'t* diferitor
".-"Oitf
in spriiinul acesteiipoteze'
vcni
t"l
in

fapni ca in viata Romei atrrice'pracricantii

i# ;;;d;;;",
in care
asociali in congregalii qi confrerii diferite'
tLto.
'#;;;;;;;auguriiqr-siuileL'P*'I""'*:!-']T.:";:T
".u,l
Si6ila din cumae i-a v6ndut regelui TarJ5*"t*"utl
"a
n*ar de noua papirusuri'-":
iup"Ou"
'legendei' "tll1*1i:::,::
' il;;l"t - no.*
in cele-noui suluri
conrot;iil ;

alatdestinulpoporultiTTlll-*i,n^tl"::::
prpiruserauinscrise
'
Ica acestdestin sa se Poata
trcbuiau neaparat urmate Penmr
nu emu curnva
tui. Din pncite, nu se poate gti daca acestea.
planuri ce-urmausa fie
imperiului'
ale
l.^.ltare
;i;t;i"";;
t:i:-il:tl:
in aplicarepe cai oculte, deoarecesulurile' t":'
iu'iost dl"trus" itt totalitate dupa ce Ei-au indeplinit

l9hrl.
'-"'ix"p,

plati pentrucele noui volume' ea i-a :eTt rerylul,1g

surni considerabilapentruaceletimpuri' Nein;,;
t iidid
a-refirzat.s1
Fiirii r" t"r""*a sulurilor,regele
luj"LTu^T:ti::j

sibila a ars in fae lui trei din cele noui

dr"p,
ittl;;;;i
"-"
pe-ntmcele qasecare mar
l'iuri, cerattau-i apoi tot 300 de filipi
aprisa

a .refirzatsi de dataasta'asa ca
il;;;;'i;oilius
*:1":l
dltrlntl a mar arstrer sun'msr a cerut-iarali Impresionat
!:l,f^lii la

ultimele trei care mai ramasesrtr'

;**
ilhi;
Targutluu.s
l&Oul ia cele trei suluri reprezentaupoate o valoare'

illri"rll
ilil;
lri

r" JG*, qia platiicei300di fitipi pentruceletrei-suluri'

fi
it- f6;"i u"tud" n inceputqi si fi pusmina' dacdar

om chibzuit, Pe toate noutr'

90
-

,,h:rt

671 de ta intemeierea Romei,

in tinpul dictaturir lrrl
,:;i

de la Soare Rdsare' lara feicitd

deur inceniiu
d;;;;;;l;r

:*lj:1,j":,j.,1^p^:lt*"
urma
ciruia prelioaselemanuscriseu" pi"ria

ftr. *;;:;;,"r;ilil

poate fi consideraE incheiaE

chesuuneaautenticittrtii oricdrui
tltx rr
menrprezentat

oi" <ltty, dat6nddin secolulal XV-lea:

.fi"
iil
',iiii""nO"irit"
"'rt"rettt vor pdiea vii' miscindu--seto"*':,??,

ast?lzica atare.Dupa$aseanl iJ;i

;il;':,
comisieformatedin trei foarteerudiii ;*,"ri,;;;;;,;;;.;,,;
sareconstituie,din memoriadiver;ilor
.id.;, ;_d;j;il;.;.1;

asemeiea pe;tilor, vor inota pe fundul mdrii'

pdsdrile, vor qiunge lq cer'
intrecdnd
Cdnd oamenii,
Atunci iumdtate din lwne se va bdldci in sdnge" '

ii"iiis6;';;til.r

ioooa.J*i-l-J;;i"rH.jli;"ff*"rl*T:#;T::,.ill;
ur i r"i", ii ri*i,'
senerar

"ffi f#.tffi * i'# ;Ti"lX:

acesteoracofe,.,ca sd ruineze a"_,

iir"L"- i"ri"j";ri;;:"_,,
aceastdchezd$ie
a vernicieiet,. o""r u"""t fupi
* ceeace
:,-.j:.::"^a suldt preani se prezinti ^Uri .iU "s.";;;;dr';:;ir',
;;i;;,:.
sra,tnce
multe fatsificAri ca sA mai
",_r.f.'E
fi ,{m"s

c;;;,

autentic in ele.

b*T Carte a pro/e|iilor, Josane

Charrrentiera tecut in revista
^, a analizat toate prorccirile
sr
ce

;;;;;;,iIX"HJi'K##Hi";1;
:i l--":l'r
"'*
s-a opnt mai indelung asuora r

IuiB;t:.prdpdd;irt,;;i:",T;f::ff;#";n:,#|:,:'

iar inlelepfii vor sti c6nd se va pirni

flacdra ;;;;;;;;:;;;i
ce va veni
pdmdnnt toiva
?e utmele ei.
dbd;t;;;,i"i';;;,
li
toate stelele se vor aduna in semnul
"
Raculuf
De.stinul Cermaniei este cuprins
intr_o proGqie a calugaritel
._
Hroswitha, care se mintuia in
l-_;;1.yeacut
,i?i;l*."
"t in
Saxonia.Bizar este.faphrtca
irvaL"aqir;;;;;;:
L1j::Ttl
cm aie.acesteia
s_aupututciti dinainteistoriacelor
doutrcd;;;;.

monaiae
, iar maitArziusimititudinile
auiosliifr,il
fpaie.
mar
mu.lttr ugurin(i. penfru
anii

.l:

1londi.are,
"';",",^::i:,:yr^_;::::.#:i:r;tr:t,
i?"'';Jfi
p: ntinete
tuisevoridica r^o"i,r-i"ibii,' ,7i"i'Ilr
l:!":y.

,:::*,::b,.
fntre
.cete doud tiii va 7 u"a $;;;;;;';;i.";;t
neamului getman tSi
vor da mdn

nazboiurtFosqZi;"i"ff
i'tXii.f#ii"ii,,#:::;::*::;

'

'd-;;;;.;dbtll",

votume,.
in condiuire
uneic6tmaimarini.ii,it'.

desprecele tei ca4i, zise iibilic",

acesteaau tbst bine retusarcsl
asezatela picioarele statuii lui A

care va vedea ultimul

PdmAntutui"'"
tat de Pe suPrafaYa
Mai aproapede zilele noastre9st9 u.xgriplia qtJ":a.1:,t,!^t:*

l;

i"
SenatuIhot rese $i reconstituirea
"i.r",i",i,iii,l
pieritein flacari.
nunr,rr
ca toate acesteaau suferit n'odl'_9r.,.*:.
substangiale
mai t6rziu' tlrrt
porunca lui ocravianusou*nTt*

9l

OCULT DE DOMINARE A LUMII

OS. KUIII I N

engtez'M. P Shiel'a publicato nuveldin

monstmoqi devasteazi Europa' ucid

a"
"ti-tttaii
progresului umanitnlii ti ard
"'t*ln
daunatoare
cred
le
ilb-;;;
,Ss-,ttii'
rvrele.
'il;,; El a intitulat nuvela:
cru-c9l
Divina Commedia' a .4cscris cy
-nrgcizie
nordictr
emisfera
din
9i
invizibilS
PP !-"^li:i
tu-tui.dt" Gmea lui n-ar fr putut-o zti' iar swifr" n Cdld'
AA; "o"t*futi"

-iar-i*Lpr,
il'*i.iaii

iliio) a precizat&sbnlele qi perioadelede rotatie

CT9
*,l,ri1i ai planeteiMarte'necunosculi
-T-?Ta:

Asaph Hall i-a descoperitin- 1.8?7qi qi-a dat

ili;;;;
ctr masurAtorilelui corespundcu indicatiilelul swrlt' cupnns

t, i-a ntrnit Phobosfi Deimos'-te1r'nncl teroaT;

il;;"
fi;;
mar
li parecr aiqti satelili au aprrut !ru"t *o*:"
Ile^sc-?ape
mai derrerne cu o zi'

n.,-i petcePusera
l"ri-i""
*-i-ii.**t" "" ul tau
eite' de altfel' singuml dorneniucare
anticipalie
a"
unor viziuni asupraviitorului civilizaliei umaa *-i"
ot"r.n*a
sa fie expuli pericolului de a fi stigrnatizali de
i i]iiJ-"'"
profe{ie'. de naruri
""i.tii
iiLl" p"uriJ. Astfel' cea mai remarcabila
Veme' in lucrarea o
Jules
de
fecuui
a
fost
ilfliinJ*t*^ti"a,
ait" Pdmdnt la Lurui' atunci cind a stabilit Florida drept
iiiiiiii
Terrei' devannd
t"i A" m.ure u *chetei cdtre satelitul natural al
reald.
un scol
AnticiParecJutcs
Element

;;ic"l",*'"
St crurt
Earupaj
Foma navei
Grutate
Luncime
Vi@7n
sistcm de iinarc

Misiunea APollo-E
Florida-SUA
aliaj de aluminiu
3 oamenr
rachetd

Florida-SUA
fonta + aluminiu
3 oaneni
obuz

5621va
355 m

5341ke

38.98Elsn/lt

40.000 km/h
retrofuzee

retrofilzee

3,65 m

OS. KUHLEN

Tot in urme cu un secol. Jules Veme a oferit si o alrd

coinciden@profetictr, atunci cen( descriind submarinul 'imaeinar
Nautilus, comandatde crpitanul Nemo, a mentionat dir"";;;i;
submersibilului,care sunt aproapeidenticecu cele ale
submanne atomice americane"",*[il
Dincolo de acesteaspectecare pun sub semnul intrebtrrii insnsi
viabilitatea
viziunii lineare azupr. isto.iei, dar care nu
o
anumita.certitudine in legdturl cu existenta si activitatea"onf".e
subteran,
a Piramidei Oculte, exisdt anumite element care, prin modul in
care sunt abordatede saucturile oficiale ale diferitor state, lasd
s,
1e ltrevada faptul cd problemele rcqlective nu constihrje altce;;
decet rezultatele unor campanii de manipulare deosebit'de vaste.
mcnite sa interzica accesul oamenilor obignuigila informalii
de
importaD(i vitaltr pentru viitorul omenirii. 'fe"trrl exerrrptincare"
modului in care suprastructu.raoculti de putere trateazi aspectele
st4njcnitoare, voi prezenta in continuare ioud cazuri a"rr"Ltoua",
unul rcferitor Ia aga-zisul fenomen OZN, iar altul legat de confilu_
ratia reali a Terrei.

d) FE N O M E N U L

O . Z. N.

,,E)cisti, un sistem de control spiitual al

con$tiinlei umane si fenomenele paranormale fac parte din mahifestdrile saie. Nu Dot
spune dacd aces, eontrol este nabarai
,i
spontqn, dacd lroate f qplicqt in temenii
geneticii. psihosociologiei sau ai
fenomenelor obi$nuite, sau este de naruid anifi_
ciald, aflat sub puterea unei voinle iupranafiirale.,,
Dr. Jrcques Vr[ee,

astrofizician NASA

alenti a evolu$eiproblematiciilegatede Fenomenul

^_,Studierea
u4
extrem
de sugestivAin ceeace priveQteexemplificarca
?s.te
modului in care Piramida Oculti se foloseqtede'o realitaie inc;n:
testabile penhu a lansa rmele mituri care si_i permit5 p.omo.,ra[,
intereselor in sfera sociald. pe fondul rmei putlmice
i"r;
tuite de toate statele din considerente de
";;
,,securitate
Pfamida Ocult?tqrllry"J" implementarcaunor curcnte ideologice,
";ti;;;;,
care se dezvoltii pinn b aparifia unor organizalii pseudo_religiioase

IISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

dc tipul sectelor ce adord extratere$rii. Md voi rferi, de aceea,la

doutr aspecte care aparcnt coinci4 dar care au roluri diametral
opuse, qi anume realitalea existenlei OZN-uilor qi mitul OZN.

TEHNOLOGIA

OZN

lnceputul anului 1955 a adus la cunostin{a opiniei publice

clcclarafiasavantului de origine romantr Herman Oberth, autoritate
(iintifici de renume mondial in domeniul spatiului 9i al rachetelor,
fost profesor al fui Wemher von Bmm: 'Am exqminat toate
atgumentele in fovoarea ti in defavoarea etistentei fatfiriilor
tburdtoare Si concluzia mea este cd OZN-uile existd ca adevdra'
$nt foarte reale li sunt vehiale provenind de Ia unul sau mai
multi sisteme solare. EIe sunt, probabil, condtlse de observatoi
lnteligenti, ary4inAnd unei civilizalii care continud nilte investigalii
asupra PdmAntului nostru de mai mulle secole"tltinlifice
'
redactonrl-;ef al revistei Farfurii zburdtoare, a
Palme.,
Iiay
rtBcat teoria originii interplanetarca OzN-urilor, al ctrrui propoviduitor fervent era expertul american Keyhoe, dupl ce a demonstrat
c[ farfuriile zburltoare nu apa4in nici unei naliuni existente.Teoria
originii subteranea farfuriilor zburf,toarc a fost Fezentat?tpntru
prima oarl de profesoml Henrique Jose de Souza, prc$edintele
'societittii
Teosofice Braziliene, cu sediul in Sao Louenco, statul
Minas 6erais, unde existtr rm imens templu in stil gcesc dedicat
Agarthei, numele budist al lumii subterane, a ctrrei capital[ se
cA este Shambhala.
Drcsupune
'
deferitor la secrehrlpastratin legdturacu acestsubiect-comentatorul arnerican de radio gi televiziune, Frank Edwards a afirmat
d ,,ordinele de pdstrare a secretului tn Pivinla OZN-uilor vin de
susti cd Aialia Militard este doar lapul ispd$itof'.
Pionier irr domeniul ufologiei, Edwards a purtat o cmciadl
viguoasd pntu a dezvilui instaurareacenzurii neoficiale qi asc"nderea dovizilor concrete cu privire la originea OZN-urilor fap de
marele public. ln 1958, Bulkley Griflm, corespondentuldin New
Bedford af zian vi Standard Times lfashington, Massachussetts'a
scris pentru respectiva publicagie mai multe articole incitante' din
care unul era intitulat Cenzura Pentagonului asupra OZN-uilor
este efectivd, in care punea sub semnul intlbirii drepnrl armatei
americane de a monopoliza informaliile din domeniu. La aceasta,
Aviatia Militar[ a rispuns suslindnd ctr Regulamentul 2W-2 prevede cd. ,,cercetdile Si analiza OZN-urilor, ce pot constitui o

OS. KUHLIiN

ameninlare pentru secuitatea Statelor (Jnite, sunt direct lepate .lt.

pivind apdlarea SU,{... Nici NASA, nici Cil,, ni..
llllunlerea
FBI-ul nu a dezviluit publicului fapte referitoare la incidente OZt.
d^eT s-ar trcut unele investigaqii. Mai mult decat atat, membri
Subcomitetului Pennanent pentru Invesnga;fi al Senatului SUA arr
lacut unele studii asupra conexiunii OZN-Avia(ia Militartr si :rrr
decis
investigheze problema, nici cu qile deschise, nici c,,
-sa-nu
u5ile inchise.
1964, o daQi cu aparifia c[4ii Guvernut Invizibi!, a fosr
ld.
^ I cheia
otentil
aparentd a acestui mister. ,,Grupul Special afost creat
in pimii ani ai administraliei Ebenhower, c7:nform ordinilui urnl,
54/12. In cercarile cele mai intime ale Administatiei
a fost st
continuit sd rdmdnd cunoscut sub numele de Grupul S4/l Z...bnpit
Special a lucra! intr--o atmoElbrd secretil, ce Zepdsea pe cei ,,
oricdrei qlte branSe din cadntl Guvemului SUA...:CU aie in gen.
eral, in vedere, Grupul Special, otunci cdnd sustine cd asenfiZ nu
a stabilit niciodatd politica, ci doar a actionat sub cominda un.;
autoritdli mai inatte'..
Michall Hesemann explica, in carlfra sa Conracte OZN . de cc
mass-media,.desconsidertr.. fenomenul OZl,):,.proiecni
Blue
Book al armatei ameicane a inregistrat peste 200 de rawai
ain,
unor asemenec, conlscte, din care 2596 au st clasate ci necanos_
a:t:. ClA a inceput cercetdri penm! a verifca dacil problent,t
oDtectetor zburdtoare neidentiJicate aneninlii siguranlq nationuld.
La I I septembie 1952, Marshall ChadwiL vie4irecroi
al d..
partamentului StiinfiJic al CIA, rapota cd a
fost pnr la punct un
sistem de semnalizare generqlizat ,i cd toate bazeli aviatiii militare
ameicane au pimit ordinul de a intercepta OZN_uile, Din punt t
de
practic, a fost recomandat ca id se dezvolte o potiiri o
-vedere
informdrii
publice, pentru a se limita riscal panicii. Aieosta insemta cd se instaura (o cenzurit inteligentd 5i lipsitd de scrupule,,
pentru a elimina interesul opiniei publice asuprifenomenului
OZN.
La 18 noiembie 1952, directarul CIA,- amiralul Roscoe Hil_
Ienl<oetter, prezenta sifiralia preSedintelui nou ales: <<Implicaile
penlru sigurqnla aalionqld sunt reprezentate in pimul'rdnd
dt
foptul cd motivele ti intenliile acestor vizitatori sunt incd. totul
necunoscute. La acesaa se qdaugd o cre$tere
frapantd a zboruilor
ae recunoa;tere a acestor nave din mai pind in ,oamna acestui
..n, care duc la grija unor noi demersuri iminen?, Din acestt,
motive, dar Si din considerente intemalionale
ii tehnologice evi_
dente si din necesitatea stringentd de a evita cu oice prei panico.

OCULT DE DOMINARE A LTJMII

rdmane la piirereq cd trebuie

@mtsia de cetcetare Majestic-l2
de
cdtre noua administralie.> In
siguranld
stricte
de
mdsui
fute
zi, comisia a elaborat un <<program de educalior, ce implica

jfl facnii de cond.uceregi wmdrea doud lelui pincipale: Scolile

I canalele mass-media. Scopul acesteia era reducerm interesului
pentru obiectele zburaloare Si utma sii fe realizatd pin
'iats-nedia,
iar baza o reprezentau cazuile concrele care au creat

dar care aufost etplicate ulterior. Purtdnrul de cwvdnt

tlqrcdni,
:l Armatei Aerului, Alben M. Chop, a declarat cd (am fost
bemnafi sd colabordn la o campanie de denigmre, sd publicdm
]fuole $ sd ddn intemiuri pentru a ridiculizo domeniul OZN>.
Politica de banalizare ri ridiculizare inifiatd de CA a awtt
|',aes. Intr--o scrisoare deschisd adresatd de cdpiva militai' in 4
fplenbrie 1987,prefedintelui ameican Ronald Reaganse spunea:
tConpania nasionalit de banalizare a OZN+rilor iniliatd de CIA
h t953, a dus lafabicarea de cdrli Sipublicarea de sute de articole
h prcsd, care au condus la conchtzia defalse mntace. In aceastd
&n panie, care este tncd in cars, au fost inJiltrafi agenli Pintre
pentru a le ridiculiza
TupeU a. cercetare a fenomenului OZN,
spre atte q icalii.
lor
g'ln manipulare si pentru a dwa efortuile
-lcastil
politicd de musamalizarea avul un succesmult mai mere
bAt a prev?iut CA)r".
Ultirna observalie este esentialtr pentru a sesiza implicarea
tlilnidi Oculte in aceastaoperaliune. De altfel, existtr o sienstr
Cotrcxiuneinte dezinformareape scarl largA practicateprin intrnodiul mass-media gi propaganda agresiYtr,ralizatit sub directa
toordonare a suprastruchrriiocult de putere, in sensulpromovdrii
loudo-religiei New-Age. Pe$'area secretului referitor la fenohonut OZN a necesitat oi aplicarea unor misuri extreme. Astfel,
dlnbt persoanelecare au fost ameniniate sau chiar suprimate din
C$za invstigajiilor facute pe cont propriu desPre incidenGle cu
!|lvc de provenienti prsuPusextraterstrd,pot fi amintili:
r fomrl ministru american al aplrlrii James Forestall, care a
infiintat, la 30 decembrie 1947, prima comisie de anche6
asupra fenomenului OZN, aqa-numitul Proiect Signi
r Morris K. Jessup, astronom american care a atras atenlia
asupra rmor fenomene stranii produse pe LunI;
r H. P. Wilkins;
r Albert Bender, editor al revistei SpaceReview;
r John Keel, scriitor;

96

OS. KUHIEN

o in perioadamartie-iunie1987,presabriranicaa relabt desprc

decesula nouApersoanecare lucrau la programul zboiul
,"R
Stelelol': Vimal Dajibhai; Ashad Sharif, impreuni cu un
pneten ce lucra pentru Ministerul Apirarii; i,eter peapcll.
David Sand; Mark Wisner; Victor Moore; Robert Green_
haigh si Denis Skiner.
Referindu-se la OZN-urile de origine terestr[, expertul german
Rudolf Lusar a scris in l95l o carte intitulatA Armele -secrert,
germane in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial,in
care afirma:
,,..savanlii ii cercetdtoii germqni au jd.ut pimii pa$i in directia
acestor discuri zburdtoare. Expe4ii
la aceasta
Si coiaboraii
mun-cd au conJfrrmat cit pimele proiecte, numite discuri
zburdtoare
au Jost intepinse in 1941... Lusar mentioneaztrce planurile
acestor
fost concepute de doi expe4i germani, Sch.ierrei'",
9j.:d
"y- gi de italianul
Habermohl
Bellonzo, in timp c-eun alt e*p".t g"-an,
Mietche. a fost asociat la proiecr. Conform lui f-usar,'UaUErmJl
s-au decis penhu un inel ce se rotea in jurul unui
:,,::T.u:t
naotmciu trx m- torm6 de cupoli, Cei doi expe4i, care
lucrau la
rraga, au decotat cu primul lor disc la 14 februarie
1945. in 3
mmute, aparahrl a urcat Ia o inallime d9 t2. 000 de mile
si a atins
o vitez^ de 2000 de km/ord in zbor orizontal! t rr- u
ctr proiectul Vill, ce a costat milioane de marci, em-ui-'Jtui
aDroaDc
terminat Ia siaryitul celui de-al doilea rizboi mondial, qi ci
fak;ie
care- nu au putut fi evacuate in teritoriui german dir
lburltog-e
Antarctida, au fost distruse inainte de venirea rusilor.
. .Q-9onfrmare a existenlei contacrelor secrreinre marile puteri
gr crvrt|za( te non-urane a fost fecut?tprintr_o scrisoare,
trim-isd la
l6 aprilie 1954,de Gerald Light din Los Angeles,C.fif"-i",
fat.
Meade Layne. San Diego, Califomia, in care sunt dezvAluite
faDte
uluitoare: ,,Tocmai m-am intors din Muroc Dry l-ke,
Edward Air Force Bqse din Califtmia. noport rl
"i;;'i;
odii.oi,
tnspdimAntdtor de adevdrat... Cdnd ni s-a permis sa nbam
""t
in ionrl
inchkd, am awt sentimentul precis cd lumea s_a sJiirSit.
N;;r;;
n--am vdzu atdtea f inle umane int_o stare de completd
conftzie.
d1 qarcd Si-ar Ji dor seama cd lumea lor s__<tsfiirsir i,
;;;;;
deJiniriv.
navelor spaliale .,strdine,, piare
ii,
.Realitatea
/i
aomentut speculaliilor: ele devin o parte dureroasd a ""ia
consliintei
oicdt"ui om de itiinld responsabil... in timpul vbitei mele
de tlo,ua
ztle am vdzut cinci lipui distincte de nave spaliale, care
erau
studiate;i m6nuite de oftcialii no;tri tle la AiiForce,
oirioit
",

IIiTEMIJL

OCULT DE DOMINARE A LTJMII

9',7

' tl nermisiunea Eteienilor. N4m cllvinte sd exprim ce am simyit'

de istoie! Niciodatd
Acum este,o
"'ln'sfdrsit s-a intdmplat.
-problemd
nu voi uila aceste 48 de ore de la Muroc!'

Mijtoace de froPulsie
'
Studii intreprinse d crcetatoriindependenfiasupra principiilor
ijrtt staula bazarEalizirii ,,farfifiilor zburdtoare",aratitcA OZN-udle
prin
. runt pmpulsate de o aqa-numiti energie liberd' care se obline.
energiei
ac{irmea
sub
hnplozia anumitor atomi
,electromagnetice^a
subiect, in
msliului, in timp ce se afla in zbor. Referitor la acest
Jean
locotenentului-pilot
a
lucrare
o
Fran1a
in
u
apatut
l'955,
pin
acSiunea.
Phntier, intituhte Propulsia faduriilor zburdtoare
dlrectd asupra atomului, in care acestaimagineaztrun aparatcapabrrto s se diplasa prin crearea unui carnp gravitalional variabil in
in
iirtcnsitat. gi otientat"' ln respectivul caz' \ava se poate deplasa
intensitatea
de
orientarea,si
reglate
cu
acceleralii
rtlfcrite direcfii ;i
greug{ii.sr
. cirnpului gra.vitafionalprodus, scdpandastfel efectelor
sale,
in
miqcdrile
ino(iei. eLrt inconjudtor ar intovlrai aparatul
rmplrca
araceasta
iar
lllnd el insuqi supus ala-zisului ,,c6mp",
flbrcnlaftecirii ;i de fapt"chiarabsenlaincilzirii si a banguluisonic'
ocupangii,frind supqi aceluiaqic6'mp'nu vor sunF
l)c asemenea,
al
||lci un efect acceleraliei.
Cazul WilheLn Reich
ndscut in 1897 in Austri4 devenind inci
s-a
Reich
Wilhelm
al Societ?i1iiPsihanalitice din Vien4
membru
studenliei
anii
dln
qi fiind socotit in :""1 ti-TP^o
Freud
prof.
Sigmrmd
de
con<Jus[
tl{]ua,,stea"a psihanalizeimondiale.Dupa ce, in penoada l9J91941,a linut un mare numtu de prelegeri despre o noua forml de
oncryie, biologice qi cosrnic[, pe care el a nurnit-o energic orgorrc'rtltimp in care Iieich a fost profesor de psihologie la New Scfrool
tttr i'rrciit Research, din New Yorlg el a decis infiinlarea Orgone
lr,vltute, rm ldca5al noii ;tiinp a orgonomiei,la Rangerly'Maine'
('o tanar psihanalist, Reich a ctrutat str descoperenatura energiei
snrc motiva reactiile Si comportamenfirl pacienlilor sni' Dup[ ani
rlc investigalii minugioase,Reich a reusjt str demonslreze pe mai
nultc cf,i simultan, existentaenergieiorgonice, daxqi s5 concentreze
lJcost! energie cu ajutonrl invenliei sale din 1940' acumula')rul
h energie irgonicd- Toate experien{elesale au fost fdcute crr cea
periodice
nrsi mu; seri-ozitate;i publicate cu modestie in ci4i $i
de
seama
o
productivitate,
iifitttin"". in perioada sa de maximd

OS. KUHLLN

somiugi medicale qi $iinlifice au publicat rezultatele verifictuikn

ficute asupra descoperirilor lui Reich in reviste de specialitate.irl
llsla
care au scris despre noua gtiinJi a orgonomiei figureaz.l
Tlo-r
chiar qi dr. Albert Einstein, care a confirmat exp-erienqele
luiReicl,,
intr-o scrisoare datatA04 februarie 1941.
C5lin Turcu susfine in cartea sa, Strict &cret: RaDorhtt
UMMO|, cA. h 12 mai 1954,prof. dr. Reich a reu5it sd intre ir.
contact cu o serie de obiecte luminoase care ratAceaudeasupril
laboratorului sdu de la Rangerly/1vlaine.De mai multe ori, irr
prczentarmor martori demni de incredere,Reich a stabilit o legitura
directlt cu acesteobiecte, cu ajutorul unui aparat inventat de Jl. Dc
fiecare datEc6nd folosea aparatul asupraaclstor ,,stele..,ele pileau
gi apoi se stingeau.Reich a ajuns la concluzia c!" de fapt, obiectel,
luminoase nu erau stele, ci ,,nave spa1iale...La trei ani gl jumntatc
de la aceste contacte cu presupuselenave spa(iale, Reiih a murir
in inchisoare. Cu opt luni inainte fusese arestatpentru ci refuzasc
sAse supun, unei punerisub acuzalie,obtinutdd-eFDA (Food and
Drug Administration / Administratia Alimentelor
;i Medicamen_
telor), care combitea existen(a energiei cosrnice orgonice. Cenzurareadescoperirilor, hd4uielile, procesul si reducereala ticere a
lui Reich se intind, de fapt, pe o perioadd de aproapetrei decenii
si constituie o amprent5 a modului de acjirme ai piramidei Oculte.
In scopul discreditdrii lucrlrilor sale, multe din scrierile gtiinlifice
ale lui Reich, inclusiv cd4i clasice de medicind, psihanalize, soci_
ologie gi gtiinle naturale, au fost condamnatede iDA.
Reich a consideratcd hotirdrea judectrtoreascdobfnuti de FDA
irnpotriva sa demonstreazi lipsa de integritate qi responsabilitatea
acelora care cAuhu str-i stopezecercetirile si sd_l reduci la tdcere.
El sustineacA FDA nu are nici un fel de competen{din domeniul
cercet?lrilor,cu atat mai mult, cu c6t energia orgonicd, la momentul
respectiv, nu fusesefolosiE in terapeuticamedicalt. Reich a combitut acuza(iile ce i se aduceau cu toate mijloacele legale, ins6
Curtea Supremda SUA a refi.zat sarevizuiasctrprocesul.IitA cdteva
fugTTr" din declaraliile pe care le-a fdcut Wilhelm Reich, cu
ocazia interogatoriilor la care a fost supus: ,,Subsemnatul,am laat
conlacl cu ajutorul spdrgdtorului de noi, ca obiecte luminoasede
pe cer la I mai 1954, intre orele 010 gi tds pn. ln timpul acestei
1: . CIJiI ry: Turcu: .Sr,c, seclet: Raportut UMMO, Editl|,ra Elir Comentator,
Ploiesti.1993-

OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

-Ccombne1954'
-'-ln ii+l,.tod""$i

tot t
9i prietenii lui Reich au infiintat'
Y*:'
descoperpetua
a
apnra
scopul de
;i
wna^ n"i"i,
ifn
n
'ftitif"
"uenergiei orgonice' carc' duptr cum.a
.uf" din domeniul
terziu, propulseazr OZN-urile' Wilhelm Reich'
[a*t., n"i"ft
-"i
1957,intr-un penitenciardin SUA' ca urmareafrti fu I noiembrie
puntr capat
sale fap de o hoclrdre ilegall' ce urmarea sa
i'fizltiei
perseculii
hr4uieli
de
to
anl
ae
si
bine
;;pa mai
;#;;"t;;.;
care au folosit ageniiile
camufla(i,
uitt"
il;;;;;;;".pi-toti
impiedif"O"-f. .1" Stat"lo, U"i'"' S-a um[rit indeosebi
lii,iJf.
din^fizici'
p" scara largr a tmor descoperiri cruciale
;;i]tu;i
inainte de a muri, el dech^ti "Planeta
*"iologi".
ildicine si
^
print4 mare difculmd"
trece
rcastrd
"--Corrfo..
de
i,ri noU* Fieldcrest' aplica$ile acamulato.rului
slstmulul
al
ediliciu
intregul
pericol
iprgie orSonicd puneau in
de dr' Theodore
..tti6t rnolnaiA, inveffia reryectivit fiind salubta
medicinii"
istoriq
din
' Deoarece
arep, ,lr" ica descoperire
ili[ff"
farmaceutici".FDA
industrie
inreaga
disparilia
;;-;.";F
"u
publicate qr docume ate are
I rspins li a discreditat yerifigfrile
de
unci intregi serii de reputali medici qi oameni- S{T{di,i"*ugu
lul Kelcn'
descopennlor
veridicitatea
cercetat
au
lume. care

E) M IT UL

OZN

se impletelte in
ln mod paradoxal, realibtea fenomenului OZN
dar qT ellte
pericutoass'
o alta realitate' mult mai
nrJJtii;t
problemanca
studraza
care
bccutjt cu vedereade majoritatea celor
neortodoxe
apari{ii
unele
*""u u fenomenelor ce inso{esc
ii"lu"l,
Punchrl
tridimensional
nostru
hiperspafale in ryatiul
il;;A;t
il.constituie
diferite
complet
realitali
r^,i. acestedoua
il f"JiJ
in cazul evoluuel
marci asemanaredintre fenomenele ce au loc
manifest'itriale
unele
inso{esc
ce
fenomenele
oZN 9i
ffii;;6
in universul nostm' Interesant este faptul ca
*i"fi""
ifnli".
"*"" cunoqtinle mult mai avansatedecat cele pe care
-niiiio,""

100

OS. KIJHLEN

le define in prezent civilizafia noastrn. Astfel, in poemul vechi indian

Rarnayana gkirn o serie de pasaje care pot fi interprctate ca reflxir
prilejuite de intalnirea cu ceea ce poate fi considerati o fiinE
non-urnana:
Rama fi fratele siu, Lacsman, s-au int6lnit cu rm demon.
,,iar...denonul Si--a intins bralele spre ei. Nu qvea cap, nici picioare, gura o avea in pdntece Si tot acolo ii strdlucea un singur
ochi mare. ca norul cel negru qriita Si ca glas de tunet urla.:.jn
aceeaSi clipd duhul s--s inallat spre cer, imprdStiind o lumind
shdlucitoare..." DupA cum se observi, autorul anonim antic a f6cut
la yremea respectivd o distincfie clard infre manifestarea snecificd
unei fiin1e non-umane (in acest caz, a unui demon) gi aceei a unei
aeronave in zbor. lucru pe care qtiinla oficial4 nici mdcar nu il ia
in discuqie. cu at6t mai mult sd il studieze. Desizur. s-ar Dutea
obiccta cE traducerea fragmennrlui de faF poate i eronatA, insa
acest lucru cste pu{in probabil, de vreme ce, ala cum voi arEta
ulterior. noliunile rlc ordin tehnic cuprinse in cposurile indiene sunt
extrem de precise, deptrgind chiar in unele privinte capacitatea
limbajului stiinJific actual de a descrie principalle caracterisitici ale
realizirilor tehnice.
Tocmai remarcabila asemdnare ce existl intre manifest?lrile ce
insolesc cele dou6 tipuri de fenornene a permis piramidei Oculte
si determine civilizafia achraltr str abandoneze studiul stiintific al
fenomenului OZN in favoarea crcdrii unei cazuistici demonolosice.
De;i aceste aspecte srmt deosebit de subtil implementate gi grei de
sesizat de persoanele neayizab, existit unii cercetatori care au
remarcat detumarea curentului citre o dimensiune spiritisti in
scopul credrii a ceea ce poate fi numit f6r[ riscul de a gregi, Mih]t
OZN. Astfel, in urma unei analize amlnunfite a aqa-ziselor ,,rapiri..
de persoane realizate de citrc presupwii extratereqtri, cercetdtorul
Brad Steiger a remarcat totala lipsl de sens a majoritdlii contactelor,
concluzionand cA este vorba de ,lz fenomen parafizic multidimensional, care apa4ine tn cel mai inalt grad planetei pdmdnf,.
Situ6ndu-se pe o pozilie ce contesti posibilitatea existentei
navelor de tip OZN, ieromonahul Serafim Rose a exprimat o pirere
similard', acesta considerind ca toate contactele resDective nu
reprezintf altceva decat reluarea, intr-o forma modema a fenomenelor spiritiste, cercetate cu multe veacuri in urmd. Mergand pe
f.

Serafim Rose: Ortodoxia $i ,,religia"

iitorutui,

t996.

IISTEMIJL OCIJLT DE DOMINAR.E A LUMII

l0l

rceaqi linie, John Keil a sustinut in cartea sa, OZN: operaliunea

,,Calul Troian* , c6: ,ldevdrata istorie a OZN-urilor este istoria
thhuilor
Si vedeniilor, a manifestdilor mentale scindate, a lumii
navdzute care ne tnconjoard si care ndvdle$te din cdnd in cdnd in
fomea noastrd.. Este lumea ihziei... unde realitatea insd.;i este
de puleri nevdzute, care pot dinja spasiul, timpul si
ftlsifcatd
nateria fuicd, putei care sunt de netnlebs pentru inlelegerea
noastrd...Propnefifile $i caracteristicile acesteia prezintd mici vaialll ale fenomenelor de demonologie, cunoacute de multe secold'.
Jaques Vallee sus(ine in ultima sa carte, Colegiul Nevdzut, ca
Oxis6 o adevtrati ,sete neostoitd de contact cu forme de rafiune,
otre po, sii arate calea bie@i noastre planete, nefericite, bolnave
gl in suferinpd' , iar Hyneck, observdnd cd fenomenul OZN prezint?i
fl aspecte certe de influente psihici, a emis teoria conform c5reia
obiectele in cauzi sunt in acelagi timp gi instalalii psihice. Dezvoltand ideea, Vallee ajunge la concluzia ci fenomenul, departe de
| fi studiat in mod riguros, este folosit ca element al unui complex
fhtem de control al credintelor umane: ,,Cr Jiecare val de
OZN-un, inJluenTa lor asupra societdlii devine tot mai importantd(lca mai mare parte a tineilor
se pasioneazd de problemele
cosmosului, de fenomenele psihice, de noile mne ole cunoa;terii.
.lpar tot mai multe cdti ;i afticole care schimbd civilizalia noasl,lf,'.
Referitor la acest aspect, meriti remarcati una din afirmatiile
Ocute de V. I. Lenin, cu ocazia unei disculii purtate cu scriitorul
SF, H. G. Wells, in toamna anului 1920: ,,Toate concepfiile oamenllor eu luat pdnii ocum nqrtere la scard umand $i s-au bqzat pe
Itramisa cd tehnica nu va' depdsi niciodatd sfero terestrd. In momcnlul tn care omenirea va reusi sd pdtrundd in sryliile interpleneMrc, vaf nevoie sd ne revizuim Si sd reformuldm bate concepliile
mtastre Jilosortce, sociale gi morale-"
Pentru realizaxea unui sistem de control eficient a civilizaliei
umrne este absolut necesar[ reducerea la minim a tuturor contacblor cu fiinF apa4inand altor civilizalii. Aceasta este raliunea
Uounstr care a st^t la baza rnistificlrii Fenomenului OZN li tol ea
I fogt cea care a determinat abandonarea oricAror tentative de
Carcctarc a structurii reale a planetei noastre. Exemplificarea va
Oontinua in mod necesar cu prezentarea principalelor aspecte legate
dt contestarea punctului oficial de vedere cu privire la configuralia
irrll a Terrei.

tn t
OS. KUHLEN

f) CONF'IGURATIA REALA A
TERREI
,, Univenul nu este ,rrai ciudat deai, he
imagindm noi, el este chiar mai ciudat decdt
ne Wtem noi iuagina.,,
Ilaldan
_

ii

Dezvoltarca

fara prccedent.

a tehnologiilor

informalionale

la
sferTitul celui de al doilea rnilemrq marcat de
o cerr din ce in cc
mai mare rte mijloace si c6i de comunicalie,
dincolo a"
evidente aduse bunei-funqiondri rn4j;,rtl;-;;;;;t.;;;, Ln"n"lii"
"
1c11., C"n:Tat' o -falsd imagine referitoare ta nivelul atins-&
cercetarea
gtiinlificl in sensul cunoa;terii intime, at6t
;,tn
rr,
planereinoasbe,cet qi a Universului ir
;
"t
;;;.fa#;
#;;;
-_ii
Astfel, desi se considertrctr, in general,
f".r.i- nu
prezint:l astazi nici o necunoscuE,toate"up.ufup'
zinele'geog"fi* #;
cercetarefoarte.atent Si pennanent fotografiate .cf6
a"
re(eade satelifi.civiti qi militari, exisE-unele
"'i",r""'nl
t
a. iil
zrscror,,Surnleoe grarup.., care deschid inchid "._.r.
permanent
9i
o serie
de usi carb dimensiunj nebtnuite
p."p.i.i'i*il"ii.ili
"t.' eid_
inrebare provenite Oin aomenii
;;J;"$;;
l.TT.d:
la
indoial5 concepfia oficialtr cu pnvu la strucftrraplanetei
noastre
$i ii determinr pe cei mai indrazneli .*prora,u' J'-ii".iJla
pIfrurdtr dincolo de timitele zonelor cunoscute
.Djntre enigmele de ordin biologic ." p".t"'u_irre Aptul cil- in

s-adescoperit
ca,,otspiuturJceracan-f
rm'r5i" iirlj
TI
lss8,
tonc cu
mernbrcle ahofiate,

care a cunoscutapogeul dezvoiUrii sale

in urm[ cu 60 de milioane de ani, este,i, qi
fAiJ$" irrcl lrr-O";iir;
Indiaa. Ultimului exemplar fosiiizat, descoperi,'d;"
;;;il:
i-a fosr stabilitavarsa de 18 milioane o"
l"i. cazri *"ilir'ri,
estesingular, de vreme ce anumite relatari O"t"f
iul uf" *J.-iiurt"j
d:-T
9" incredere, care au ales si dezvdluie ;d";A"rru;;
riscul pierderii credibilftafii, confin descrieri
;; ;;ilt";;:
qa4remarin. qi deseneate uno. faptrri
;;;; -piiocJ
Tt
T
-q"i
asemdnaufoarte mult cu un monosaursau ifrt"ra*
ain
carc se pare cA mai htiesc in- addncurile
"n abisule.
h ;;i;
imprejuriri, aceste creaturi au fost vazute
d"
J;
;;
;;;:
d:oarec: s-*r apropiat de plajele qi. portuile
din aif"rt 1.".,
slluate
Tasmania si Massachusetts.Monshul din
L.;h N;;alintat -i1tre
Nessie de c6tre scotieni.
u f"rt forog_fi_ai;ii"o;: fi;
"ur.

SISTEMTJLOCTJLT DE DOMINARE A LUMN

103

nici o imagine nu a ie;it clara, poate fi o formi de dimensiuni

tEdusea acestor ,,pegti-gop6rle" gigantici, dupl cum ii denumeqte
cuv'antul gecesc lhtiosaur. Mai mult, oceanograful danez Anton
Bnmn a studiat chiar o larvd de anghilS, lungt de 2 metri, adust
dc un trauler, care, dacd ar fi devenit adulta, ar fi mdsurat 24 de
rnetri in lungime.
Apoi lista intrebdrilor rtmase fdri raspunspoate fi continuatd
cu o serie de aspectede ordin fizico-geografic. Este binecunoscut
faptul c[ aproapetoli curen{ii au o migcaregiratorie: cei din emisfera
nordictr in sensul acelor de ceasomic, iar cei din emisfera sudicd,
ln sensinvers. De ce curentul Benguela face excep{ie de la reguld
gi curge drept? Qi mai este qi misteml ,,fundului fals", scos in
cvidentl de sondajeleintreprinsepentru mdsurareaad6ncimii apelor,
care in mod frecvent indictr o cifii mai rnici dec6t cea oblinutli
anterior, pentru ca rnal tArziu se revin[ qi sI inregistreze cifra
adancimii inifiale. Se presupuneci fundul fals este rezultatul prezenlei temporare a rmor bancuri extrem de dens de p$i sau de
farmtr"ce creeazaaparentaunei suprafelesolide, de pe care sonarul
se reflecttr gi fumizeazd informalii eronate.
Un mister tot atat de inexplicabil il reprezinttr ciudatele faqii
luminoase de ,apt alb6" din Golf Stream. Despre acest fenomen
B-a presupus cd este produs de pegtiqori fosforescenli care agitji
marea sau de radioactivitateaapei. Oricum, cu cinci secolein urm6,
lui Columb i s-a parut demn de mentionat fenomenul, iar pentru
astsonautiice calatorcauin spaliu, ,,apa alb[" a fost ultima lumini
de pe Plmdnt pe care au vazut-o. Personal,consider ct fenomenul
cste in sMnstr legdtr:ri cu legendarul Tdrdm al Apelor Albe, cu
refert directi la Shambhala.CercettrtorulIvan Sanderson,care a
dedicat un studiu amplu po4irmii din Oceanul Atlantic cunoscutd
sub numele de Triunghiul Bermudelor, in cartea sa RezidenSii
Invizibili, ca de altfel gi in alte nt[neroase articole, formuleazl
concluzia cd zona respectivdprezintd o forml de elipsa sau de romb
qi cA mai existd tncd 1I asemeneazpne, situate la distanle egale
unele de altele, impragtiatepe tot globul, printre care se numari gi
rpaliul de triscl faima de l6ngi Japonia, supranumit ,,Marea Diavolului".
O teorie apdruci la sfir;itul secolului trecut lansa o ipotezi
deosebit de indrdzneaji. Conform versiunii oficiale, pe care o
tustine geografia actual6, Plmantul este o sferd plintr, ce are un
ccntru lichid, format din metale topite. Oarecum opuse acestei
viziuni, teoria Ptrmlntului gol sus{ineca in interiorul Terrei exista,

105

104

IISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

de fapt, o concavitate, ce ar ca puncte de contact cu supralirl,'

exterioara, polii nord Si sud. Aceasta remarcabild ipoteza p()irt,
deschide in fa(a omenirii secolului XXI perspective nebinuil,'
dinhe care cea mai importantl ar fi aceea ci civilizalia din cut,
facem parte nu este singura ce populeazl planeta Pimant. Mai nrult
chiar, unul din miturile asiatice frecvent int6lnite in lucrf,rilq rl,'
ocultism, qi anume cel referitor la tdrdmul ascuns Shambh;rlrr.
admite chiar posibilitatea existenlei unor putemice civilizafii in clrrr|'
structura cavemoasA a scoa4er terestre.

ftrnnareaunor deschideri la extremitalile polare. El aduce ca argumcnt luminile polare observate pe Marte, Venus gi Mercur. in
rprilinul afirmatiilor sale,referitoarela existentalumjnilor observare
h zona polilor planetei Marte. Gardner il citeazd pe proGsorul
kryell, care a notat cA pe 7 iunie 1894,in timp ce urmereaplaneta
folic, a v5zut brusc doui puncte de lumint firlgednd din mijlocul
0tk)tci polare.Luminile orbitoareau strtrlucitcatevaminute si apoi
lU dispdrut. Green a vizut gi el, cu c61ivaani inainte, doul pete de
hlrrintr la polii lui Marte.

TEORIA

PAMANI'ULUI

GOL

Teoria Ptunantului gol a fost elaboratA, pentru prima dali. rl

1906, de scriitorul american William Ree4 in cartea FantuDtl
polilor, iar mai tatziu a fost dezvoltat?ide un alt american, Marslrrrll
B. Gardner. in 1920. in lucrarea O cdldtorie in interiorul Pduln
tului. Au fost Polii descopeili cu adevdrat?. Surprirzltor, cci (l('r,
care au ajuns la aceleaqi concluzii in mod independent, suslincrrrr
c6 in interiorul Terrei triieqte o populalie nwnroasf,, formatrl ,||rt
milioane de locuitori, detin5toarea rurei civiliza{ii exttem de rv;ttt
sate. Reed considera ci grosimea scoartei terestre este de doit, Nil
de mile, in timp ce interiorul gol al planetei are diametrul dc ('.llxl
de mile. Iat6, pe scut, principalele teze ale teoriei sale revolrrlr',
naret: ,,Pdmdnnl este gol. Polii cduteli de atdta vreme sunl l,t,l
tome- Existd deschidei Ia extremitdlile nordicd si swdicd. In tnr'
rior, existd mari continente, oceane, munli ti rAui. Existd, t'r'i,lrtt
vegetalie;i viald animald in aceasla Lume Noud, populatd dr tnt"
necunoscute locuitoilor de pe suprafala Pdmdnnlui."
Gardner, dupi cercetllri ce au durat peste 20 de ani, a atlr|r ltt
plus s,i in mod independent, dovezi astronomice in sprijinul llh
mafiei ctr nu numai P[martul este gol, ci cA toat planetelc srrle
mului solar au interiorul gol qi cate un mic soare in centru, hrrttl
atribuit form6rii lor initiale, dintr-o nebuloasd spirab. Ca lcrrrlll
al fo4ei centrifuge, rotalia lor de la inceputul perioadei de fot tttrttt,
cand materia era ir stare topit?l, a provocat deplasarea spre cxl ll
a elementelor mai grele, formdnd o crusti solidi la slrp/rlrfl

exterioare a fiecdrei planete si lisend interiorul gol, in timp , r'

parte din focul inilial a rimas in centru, alcituind

soarelc ( rtltd

De asemenea,fo4a de rotatie gi miparea prin spa(iua pr,,r,',

l.

Raymond Bemard: O lume as.ansd, Editura Savaspress, Bucureilr, l',',1

Au exista! insd, de-a lungul timpului, gi interpretiri eronate ale

teorii, care au dus la realizarea unor experienle cel pulin
Astfel, inaintea celui de-al doilea rlzboi rnondial, in ceradministra(iei de stat gcrmanc era foarte rdspdnditi aga-zisa
r universului concav, care isi rcprezenta planeta noastrAnu

Itc un glob, ci ca pe o cavitare,intre ai ctrreipere(iinterioribiim.

teoriei, datoritii difracliei razelor, Soarele, Lrura qi pla$unt intrev5zute printr-o ceald luminoasi situati in mijlocul

la aproximativ 14. 000 km. Credintah teoria universului

u dus pana acolo, incat, in perioada critici a luptelor din
anului 1942, majoritatea pulinelor radanri gennane au
l||ull|tc de pe coastele vest-europene ale Atlanticului, la Rugen,
I dcmonstra aceasci ndstrusnicA idee si pentru a determina

rl|rrlore de pe peretiicavitl{ii Universului,mutareabriranicului

lrlcct in golful Scapa Flowr.
(]el rnai inflScdrat adept al acestei teorii a fost un oarecare dr.
din Florida, ca.re a impmmutat numele sau unei intregi
numite koreshism, ce a atras, in mod surprinzdtor, mii de
cnhviagti. Dr. Koresh s-a hotdret sA demonstreze ca
$[rvcniului concav corespunderealitdlii, asa incdt a ales dintre

rni geometri gi t6mplari, a dat echipei lor trufa5ul pi rEnt;lrl'c de Koresh Geodelic Staf (Echipa Koresh de stut 0rvitdlilor) Si a plecat pe coasta de sud-vest a Floridei, unde

tlc lucru. Acolo a pus se se construiascddin piloni 5i

un pod lung ce inainta de la mal spre mare, acolo unde

prr| prca adencA,controlandu-irectitudineacu teodoliti si

eu bultr de aer.
prcsupunea cA, in cazul convexitAlii planetei noastre,
r.ttt indepirb din ce in ce mai mult de api, si dimpotrivd,
lrrtttwcfr 5i Jacques Bergier Diminealu magicienr'lo/, Editum Nemira,

lur)4

106

OS. KUHLEN

dacl planeta noastr, este o cavitare,

un spattu concav, poden . dc

s-arapropia
deapa.Duprce'au#;ffi;';il:
lTl3.":o* acea
construcqie rllu ro.il#;'fro;;d;il;
9" T9fr:u

ieoriei universului concav cd"u"i.aa,

au

1imeade3.2oT;;;;"*r"T:f"';,lf"rtff*:f,":"|;Jf;
-;;;;;

la disrantade 6600 m, ceea ce corespund"

il_": :*r:,.
drametrului
cavitiqii planetare,presupusa ti Oe f a.OOO-f<_.-i'.,.*,
Acesr expenmentsuspecta avut o influentA
putemictrasupra
maresaluluiHerman G6ring. care nu a.Soveit
,r
lur. a..""p.iii
punctele nevralgiceale apArariiannaenene
sa
renuntela cer_
St
cetareaescadrilelorde bombardierenef
* uiut""rl raOioL;;#_
lor-germane,greoaiedar eficiente,ale
i;;;;;;;:.
valorificarea milirara a teoriei universului
"i"E;;i;;
.;;;*
;;i";
;#ch,derea unor perspectiveintresank pentru
rSzboi, iar Gtirine nici
macar nu a brnuit ca fanaticii echipei
tui Xoresh ; ;;";il;;
doar ceea ce visau qi doreau sa demonstrezede inerentele interyretiri eronate ale
acestei teorii.
exrsten(a
--,-.?]T:1"unor nuneroase argrxrrentede ordin gtiingific,
;;#;;
mtrrturiile unor pe^oane cre-<libilereferircare
l;';;il;"#;;;
de-accesspre interioruJplanetei, consutule
un impresionantaxsenal.
care poate prme in dificultate punctnl
'
de vedere'oficiJARGUMENTE
,TIINTIFICE
unor
studii geografice, intre principalele
. _Conform
caracteristici
ale Terrei existi anumite &scJra:

totah
aprment'rui.
;;-;F#5#Hrtsilil.":'iTHr$

careTerraesleconsideraga fi o sfertr*ltd1
#tiri;;
totalemult mai maredecatgrcutateasa,e.lf. ;;;i#;
Ae
apmxim"tiii*id;
ione.Teoriaprmentuluigoi-po-".t" a. u p*rnirl
ropiri: Iiinceputut f.".eri'i ;]. J;;A
"i"i_"i#r"o
::j:.T
fi;
cenu-rtuga
prcvocatdeplasarea
a_staxe
substan1.l".rnuigr"f
la periferie,sub forrnl de roci qi metale,
"-"pr.-Jeiol
*d.;_"-fb;;t
;;;

exterioartr,in timp

ce interioml a
dajoi,ri_rorci
j;J:l}
;{;i,ilil
,;ff't -SL"':"f"TiJ:f
rotatiei Terrei in jurul axei saledin perioada
d" f;;;:;;ffi#:

polare solidificate ar trebui sI masoar

uproximatir, tOd;;il
metri
De asemenea,o pane a focului orig-inar "a
. {iyeo-u
.si
materialelor incandescenteau r5m
P1Taltului, lormdnd
un soaremurt mai
6..,11
"56.rfl,ll:c:::ul
-;.

qi"arauo.i,e,e'1.;;,;;":"#;J';Hf
?t#ir.#JT#il'i:

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

l07

ndiale care ilumineaz[ cerul arctic, noaptea"ax proveni de la acest

soaE, ale cirui raze strilucesc prin deschidereapolari'
Locuitorii gi clldtorii prin regiunile arctice au uneori ;ansa de
a observaaurorelepolare, fenomenede o frumusetermic6. Conform
teoriei oficiale, aceste fenomene electro-optice, sunt rezultatul intcracfiuii dintre atnosfera qi particulele puta.te de vantul solar'
carEsunt deviate spre poli in momentul capt?triilor de ctrtrecempul
magnetic tercstnr. Se presuprme cI acest particule excitil, prin
coliziune, moleculele atrnosferei, care, dezactivdndu-se, emit o
radiatie in ultraviolet. De fapt, este vorba de ionizarea straturilor
Buperioareale atnosferei, sub influenta radialiilor ultraviolete emise
da Soare.Luminiscen{a acestorfenomeneeste difuztr, avind forma
urrui arc de lumin6, din care taQnescraze, &rui gi draperii cu tm
aspect feeric. De la o indllime de 100-400 km' uneori chiar 1000
lsn, ele dau un farmec deosebit nopiilor polare. Cum pot fi, insf,,
explicate aurorele polare similare detctate pe Jupiter? Planeta
posedi cdrnp magnetic, insi gigantul sistemului solar este prea
depdrtat de Soare ca vdnhrl solar sd poat?lcra aurore'
Este general acceptat?lideea cI polii magnetici nu coincid cu
polii geografici, a{a cum ar trebui sd fie in cazul in caxePamantul
ar fi o sferi solidA.Un posibil motiv pentnr care polii nu corespund,
este cl in timp ce polul magnetic se afld de-a lungul rnarginii
deschiderii polare, cel geografic se afla chiar in centrul acesteia,in
aer;i nu pe p[mant solid. Marshall Gardner sus{ine cI marginea
desciriderii polare este un cerc cu diameful de 2000 lcn. Punctul
focal, ,,vdrful de ac" al polului magnetic existi' htr-un anumit
momen! doar pe o po4itme a circumferintei acestui cerc 9i se
deplaseaziprogresiv in jtuul cercului pe o orbiti bine deflniti, care
se repeti ciclic, la un interval de circa 235 de ani, ceea ce
coresprmdeunei deplaslri de 26,& W\ p an. Datele corespund
calcuielor f6cute duptr misudtorile efectuateintr-o perioadtr similarl de timp.
Conform teoriei Plmantului gol, atrac{ia gravitalionald este
maximtr de-a lungul curbei care duce din exteriorul in interiorul
Terrei. Acolo, un om cu greutateade 68 de kg cintiregte 136 kg'
c6nd navigheazi prin deschidereapolart qi de-a lungul curbei de
la exteriod spre interion Pdmentului, iar cind ajunge in interior
cantitreQtedoar 34 de kg, datoriti acliunii fo(ei centifuge' William
Reed afirmn cA atraclia gravitationali are valoarea cea mai mare la
jumitata cwbei ce duce din exteriorul spre interiorul Pimdntului'

108

os. KIJ t I h

acolo unde se afla centnrl de gravitalie, Si este atat de putcr ,l

incit acolo apa seratjt gi apa dulce a aisbergurilor nu se amcskl I
apa strrata dmane h cdliva metri sub nivelul apei dulci. Astli'|. r
poate bea ap[ dulce din Oceanul Arctic, ce provine din rdurilc urtt
izvorlsc din interioml mai cald al Pnmdntului qi care, dupi ce lpll
ir zona rece de la suprafali, ingheati brusc Si se transfonln t{
aisberguri, care se sparg apoi si cad in mare, produc6nd stfiurda
maree observate de cdtre exploratorii arctici in nordul indepllrlrl i
c[rora aceqtia n-au putut sI le dea o explicatie rezonabile.
De asemenea, in interiorul aisbergurilor, au fost gtrsite itt ltr,t
fect:t stare de corservare mamuti qi alte animale tropicale, (k'rlrl
care se crede cf, au origine preistorica, deoarece n-au fost vll/Ilt
niciodati pe suprafa{a Pdmantului. Unele dintre animale ilr l'r*

surprinse cu vegetatie verde in guri gi in stomac tr

inghelului. Explicajia cea mai frecventa care se dtr descopcr||
de acest gen susine ce e$e vorta de animale preistorice, carc tr
in resirmea arctici in vremea cand aceasta avea un climat trr
s,i cd aparifia erei glaciare a transformat, brusc, Arctica, dintr-o rr
tropicalt, intr-una rece, inghetandu-le inainte de a avea tinr| \l
refucieze in zone mai calde. Marile deoozite de fildes dc cl('
formate din oasele Si fildeSii a milioane de rnamuli Si masl(!|,

descoperitein Siberia gi in insulele nordice, sunt explicate in r(

mod.
Studiind comDortamentul mai multor animale. cum ar li
moscat, ursul;i vulpea, s-a observat cl acesteamigreazd iarrrl,
mod straniu, citre nor4^lucru pe care l-ar face doar dacl lr
acolo un {inut mai cald. In plus, in nordul extrem au fost dcst (

vaxiet?ltinecunoscutede flori, iar pdstrri semindnd cu beca(('h',

neincadrAndu-sein nici o speciede ptrstrricrmoscuti, au fi)sl ,/il
venind dinspre nord gi intorcdndu-se acolg. Iepuri existtr din
intr-o zonl din nordul indepdrtat, unde nu cre$e nici urr fi,|
vegetatie, dar unde se afl[, in schimb, materii vegetale in
care plutesc in deriv?l,venind din zonele mai nordice, cu irp,l
gheluri. Triburile de eschimoqi au hsat prin taberelelor provur
urme inconfundabile ale migraliei lor ctrtre nord, iar eschinrortt
sud voft)esc intotdeauna de triburile care trliesc in nordul irrr

Ei au credinla ctr sdmolii lor au venit dintr-o Fra p r!

situata in extremul nord.
Pe langa argumentele de ordin cosmic gi biologic pr,'
anterior, in sprijinul teoriei Pdmantului gol mai pot fi enurri r'rl.

109

OCTJLT DE DOMINARE A LIJMII

rcrie de elernente ce au fost observate de marea majoritate a

pcditiilor lntreprinse in regiunile polare. Aspectele,przentat-in
a"tutiut O"^n"v-onO Serrnrd- in lucrarea O lume ascunsdr,
fi sintetizate astfel:
Absentaindelungattra luminii solarein timpul lungilor ierni
soarele este absent perioade lungi de
rre: in ;ordul indeplnat.
-intamph
daci Terra ar fi solidi 9i rotund5,
ceea ce nu s-ar
tbar uqor turtitil la Poli.
l'unc$onarea anormal[ a bumlei: a fo.st^obTrv:ta 9.e toF
ii care au ajuns foarte departein nord. Strania firncgionare
coresprmdJcu ceeace s-ar inEmpla daca Ptmanhrl ar fi
inr exploratorii ar fi intrat in deschidereapolari'
Trccerea stranie peste marginea deschiderii polare: ori de
ori exploratorii tu intrat accidental in interior, au intalnit
de mediu foarte diferite, pe c:ue nu au gtiut cum str le
Lzc ai de aceea,nu este de mirare ca au folosit expresia ,,un
rlr8niu". Toli cei care au petrecut un timp considerabilin zona
||6u antarcticl au fost conftmtati cu fenomene inexplicabile
lunct de vedere al teoriei potrivit carcia PImantul este solid 9i
irl, ,br usot explicabile conform teoriei Pamantului gol cu
rhhlcrila poli.
locl tn aisberguri. Ztrpadl colorattr Polen 9i prafin nordul
|||lrllt: Dace mabrialul care colore^zi zipada este o matene
orobabil flori sau polenul unei plante qi cum in vecintrtatea
i Ar"ti" nu crcste asaceva, rebuie sd creascAin interiorul
O situatie ii-iUrf se intah.ste qi Ar cazul prafului'
| $|{h pc zdpadi 9i o innegte$.
ncinghelatl ln cel mai nordic
lpr

punct:. Contrar opiniei

, confirm ctrreia Oceanul Arctic este o imensd masd de

acestanu esteinghetat deloc, deqiconline intotdearma
lrlrlli a" gheatAin derivd 9i aisberguri'
b !a c e mal cald ln apropierea polilor?
Deoareceaisbergurile
fl cum se formeaztr aisbergurile?
a oceanului' ele nu
apa
sirata
din
nu
dulce 5i
a .lin
"pa
de apA ddce'
masd
ci
dintr-o
Arctic'
Oceanul
din
nrdcrc
htl ltced aratit ctr aisbergurile se formeaztr din riurile care
In|ork)ru1Pdmenhrlui;i curg spre suprafali" prin deschiderea
Acestearidicl gheala din marile intinderi alb' panl
llcfi!]rdi

O lume asat rd, Editura Savaspress, Bucurefti'

1994'

OS. KUHLI:N

la mari inll(imi gi pot fi auzite pe o distantl de cateva mile, inaint(.

de a atinge vasele si a tece de ele. Cerul din zona arcticA ir
antarcticA reflectll cu acuratele suprafaja Pnmantului, a apei s,i
ghetii- Practica marintrreascdarati ci nu trebuie str se pomeasclt
intr-o mare ctrltrtorie fdr6 a fi consulta! mai intai, cerul de aptr.
DESCOPERIRI GEOGRAFICE
Conform lucrtrrii dr. Raymond Bemard, O lume ascwnsd,lr,oria
Pdmantului gol gi-a gdsit confirmarea atat in expeditia arctici
(1947), cit si in cea antarcticl (ianuarie 1956), conduse de con
tra-amiralul Richard Evelyn Byrd, prilej cu care acestaa pitruns
in concavitateainterioarl a Terrei pe distanlele de 2700 de km la
Polul Nord si 3700 de km la Polul Sud, unde a survolat rm teritorirl
lipsit de ghegri, cu mun1i, peduri, vegetafie, lacuri qi r.4uri, neirr
registratpe nici o harte. Adevdratasemnificafie a marilor descoperirr
ale amiralului Byrd a fost trecuti sub tilceregi nu i s-a dat atentic
pdnd cAndGiannini qi Palmernu au flcut publicl problema.
Iattr cdtevadin declara{iilefAcutede contra-amiralulRichanl
E. Byrd: ,"14i--arpldcea sd vdd acel linut de dincolo de Polul Nonl
Acea zonil de dincolo de Pol este centntl Marelui Necunoscut!..."
(februarie 1947); ,fe I3 ianuaie, membii erpedisiei Statelor (Jnitt'
au pdtruns 2300 de mile intr-un linut de dincolo de Polul Sud.
Zborul a fost executat de contra-amiralul George Dufek, din
Unitateq de Avialie a Marinei SUA, ce a decolat de la ba:,t
McMurdo Sound,aflatd la 400 mile vestdepol;' (13 ianuaie 19561.
,,Prezenta expedilie a inaugurat o noud Si vastd intindere dt
pdmatu." (13 martie 1956);,lcel continent tncdntdtor din c"r.
finunl Mislerului VeSnicl" (1957)
Referindu-se la menlinerea unei discrelii absolute in legAturi
cu misiunile exploratorii ale expediliilor intreprinse de marinl
american[ sub comanda contra-amiralului Byrq Raymond Bcrnard' artrta cdi ,Descopeirea amiralului Byrd constifirie astdzi tol
secret in erTtalional de prim rang. Dupd ce Byrd a anunlat pritl
radio, de Ia bordul avionului, descopeirea Jdcutd ti dupd o scurtd
notild apdrutd in presd, toate itiile ulterioare in legdturd t n
subiectul respecliv au fost indepdrtate cu grijd de cdtre agenliih
guveraamentale."
Prima carte dedicatil acestui subiect, Zurni dincolo de Poli, a
fost scrisi de F. Amadeo Giannini, abia in anul 1959, dar, din
f.

Raymond Bemard: () lume ascunsll, Edinrra Savaspress,Bucure$i, 1994.

.ISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LTMII

lll

motive necunoscute,lucrarca nu s-a bucurat de publicitate: '.E-rtrenltdlite de nord si de sud ale Pdmdntttlui nu au o limitd ftzicd. Pe
Pl!.mdntnu se poate naviga de iur-impreiur pe la Nord gi pe la
M. Tonqi unele zborari ,,in jurul lumii" au conlribuit Is porylara
conceptiepre$itd cam cd PdmAntul ar f fost inconjurat pe la nord
p.la *a. lncepdnd ca 12 decembie t929, qpediliile polare ale
il'iannei
SIJA au stabilit erktenlt unei intindei de pdmdnt nedetafminabile, dincolo de presupttsul Pol Sud al Pdmdntului. Acest
tbor a awt loc peste piimAnt, ape li gheluri. Din moti'e foarte
tarloase, memorabilul zbor n-a fost aproape deloc menlionat in
qPedilii
Dtsd- St^tele Ilnite $i ake peste 30 de natiuni au pregdtit
-plare
pdtrunde
in
pentru
a
finuturile
Idrd precedent,in 1957-i,958,
'h
acam dovedite, existentedincolo de ambii poli"
ln acelasi an, Ray Palrner, rcdactorul-lef al rcvistei .F' tng
htrcers, a fecut conexiunea cu o posibih origine a OzN-urilor li
I d8t detalii in rcvista sade mare tiraj, dar citeva weniment ciudate
lu rnarcatprczerta unor fo4e ce incercau str controleze informatiile
detc publicitltlii. Astfel, toate exemplarcle numirului din decembrie
1959au fost distruse,inclusiv gpalnrile dup[ care fuseserl realizate;
nvistle au fost trimise cu int5rziere abonatilor, dupl ce au fiDst
Fthnrite, insl nu existi crtitudinea ci informaliile nu au fost
grzurate. Iatil ce scrie Palmer in articolul dedicat descoperirii lui
Erylrd,,tr'lulli dintre citiloi 4u afrmat clt zboruile comerciale trec
bt timpul pe deasupra polului, aiungAnd de cealaltd pane a
insdsi con3!&ului. Acest luqu nu este adevdrat Si chisr dacd
adevdmt.
tol
nu
este
este,
rdspunde
clt
ar
Aeriene
fuerca Liniitor
peste pol
zborul
automal
eliminll
care
naigalie
manewe
de
El fac
ht linie dreaptd, in orice sens,deoarece in acel punct orientarea
&rN busold nu mai esteposibilil. Intrebasipe piloSii acestorzborui
polare, $i apoi, numili mdcar un zbor trans-polar Ia cqre sd vd
'pLEli
lua bilet, un zbor care, efectiv, sil traversezepolul."
Afirmatia lui Palmer, conform ctrrcia zborurile nu uec pe
&rrupra polului, pare rczonabili in urma descoperirii de cdtrc ruti
| ftptului ci Polul Nord Magnetic nu esterm prmcl ci o linie lungl
do iirca ISOOde kilometri, ce se intinde peste bazinul polar p6nd
h pcninsula Taimir din Siberia. Conform teoriei Plmantului gol'
foorta reprezintn marginea unei concavic{i polare, iar orice punct
do pe acestcerc poate fi numit Polul Nord Magnetic, fiindc6 acolo
|cri busolei aratil in jos, a$aincat, in momentul in care pilo{ii cred
0l su ajuns la Polul Nord, ei ating in realitate margineaconcavitl[ii

tl2

OS. KUHLEN

polaxe- Nercuqind sa justifice strania compoftare a busolei in bazinul

polar, suEin[torii teoriei oficiale au apelat la interacliunea cimpului
magnetic cu particulele inc[rcate electric, provenite de la Soare.
lncercAnd si aduci noi argumente in sprijinul afirma(iilor sale,
Palmer face o leganua surprinzitoare, in momentul in care scrie:
,J,egenda scandinavd a unui tinut paradisiac din nordul indepdrtat,
numit Ultims Thuk, confundatd de obicei cu Groenlanda, est(
sernnficativd ahmci cand este studiatd tn omdnunt, datoitd remarcabilei asemdndi cu genul de linut vdzut de By'd ti datoril.i
amplasdii in nordul foarte tndepdrtat. A presupune insd cd Ultima
Thule esle Groenlanda, inseamnd aJi pus in fala unei contradicli|
existenla calotei glqciqre a Groenlandei, core umple intregul bazin
al Gromlanldei pdnd la adincimi de 3200 de metri-"
O analizA mai recenti asupra fenomenelor din zona polilor,
efectuatt de dr. Valentine, zoolog, arheolog ;i oceanogra.f ce a
studiat mult timp teoria lumilor paralele,.face o distinclie neti intre
dovezile referitoare la teoria pimdnhrlui gol $i posibilitatea p6trundcrii in diferite 'spalii paralele ale Terrei, atirmind urrnitoarele:
,,Amiralul Richqrd Byrd, explorator vestit ti pilot cqre a zbural
pestu cAmpurile magnetice intense ale celor doi poli, a'Jdiut in
1929 o comtmicore radio incredibild, pe cdnd se aJIa deasupra
Polului Sud. El a spus cd a trecat pintr--o ceald luminoasd ;i u
pdtrans deasuprq unei zone veni, ca lacui Jdrd gheald pe ele si
cd q vdzut nitte animale, dintre care unele semdnau cu bizonii,
precum Si oameni cu aspect pimitiv. Transmisia radio s-a tnterupt
brusc, iar relatdile amiralului Byrd aufost puse pe seama epuizdrii
nervoase ;i a halucinasiilor. Nu s-a fdcat publicitqte isprdvii
amiralului, tnsd ciudam transmisiune a ttirbit reputalia so in
cercurile ; tiinlilice.
Este totu$i straniu, cd un numdr de persoane care se duceant
fecvent Ia cinenatograf in anii '20, afirmd cd au urmdit pe ecrdn
Jilme realizate cu exploriiile intrepirce de Byrd Si, in acest cadra,
au vdzut tdrAmd de dincolo de poli, deSi nu este exclus ca ace\tti
cinefrli, inJluenlali de cele citite despre incident, sd f confundat
cele vdzule pe pArad cu cdldtoria amiralului By'd. Incidentul
respectiv a fost trecut in sfera legendei $i nu mai este pomenit de
nimeni decdt de adeplii ,,pd.mdnului gdunos in interior", care
presupun cii amiralul ar Ji zburat printr-o gaurd in golul din
interiorul Pdmdntului $ nu tn altd dimensiune, oSa cum s-a sugeral
.1. .'.' t o mqr?
in cazul dispariSiilordin Tiunghi. itt,ti''

I S]STEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

ll3

tnn" cdmpurilc de forld magnaicd' a!t-:uT a! Iost

,l-ilirudir"
PiibAebhit>t si condiliik de deasuu-,,ery"aientut
tr)-"*i.
a taversot polul ;i cd era in
amiralul
cd
;"-';;;;.-pr;;prndnd
'depiinatatea
facultdYtlor sale mentale
necunoscutedincolo
"'
O al6 confrrmare a extsrenlei teritoriilor
pot- u fost facut'iide lt' David Bunger' c*" t d:T:ry:i
Cc
prlora.unul
in f s+i, in Antarctid4 oaze cu ape calde' Bunger
ot "Lut
amimlul
de
folosite
fost
au
Lr. O avioanemari de trans?orl ie
1946din
suA
Marinei
a
Hig'hiump
;;il;;d-i#mlixii
Plecdnd
continentului'
iilz, ino-- zbor ce ducea spre inierioml
coasta Queen Mary'
ii i"'""f." CI +"a1tr Shackleton,situatr l6nga
ktn- d: FT' .el
6
circa
de
distan$
iirr*r-r- rtl firr."., la o
.a
drlente culon' qe
cu
lacuri
cu
ghetud'
qinut
lipsit de
&sciperit un
avea
si u.ta", pane la albastru-inchis' Fiecare lac
i;;..;;fit
iar
kJnL'
444
-t- lungime si-o-suprafatide aproximativ
ear" +, S
un
t9eO^'
in
rrrlcanice'
lxistenta apei calde nu se oarora activitalii
fotoo
publicat
a
anada,The Globe and Mail'
iitt Oiiii-""/C
6cute de un aviator in regiunea arctic['
terzi,
*"i"al
ilnJl
MARTURII INCOMODE
ulT
Vechile scrieriale chinezilor,egiptenilor'indienilor Si
4tot
descruoere
marea.
de
popoare,ca qi legendeleeschimoqilor,vorbesc
precum
iii norO-de un nearn car ffiieqte sub scoa4apdrnantului'
paradisiaca'
acea
din
venit
lari
ar'fi
lor
;iU ;;J;;;"qii
Maioritatea celor care au scns despre acest -subiect {itt1
:1
de oame mrcr .u
lntcriorut Panlennrlui este locuit de un neam
a cdror origine
pi"r"u
9i mai sprm ci eschimoqii'
ililne,
pe suprafata
"afenie
de
rase
"" aif".i 6 de cea a tuturor celorlalte
JiAe'"","
citeazi rm
Nansen
i,finattt.f"i, provin din aceastarasd subterand'
ctrruia-eschiconform
Xltr-le4
aitt t *t"t al
;#;#;;
un pop-o.rsuprayTral
motii, in ace; vrme, erau considerali
venit dintr-un linut cu
ei
au
ci
spune
iryi9i
ii[-ii"1*rti-.lilor
p'a'anatl mult dincolo de bariera de gheap
lffi;;;'al.l;-;
absolut
* acestea'mai exista 9i relatitrile similare' dar
-Y"**
ttil oesmtrat
au
cI
ahrmA
ln&pendente, ale unor indivizi care
cartea
in
citeaze
Bemard
Ravmond
t.rdici Astrel,
!i#;;iara.
Los
din
cottom
Nephi
dr'
de
frcttu
declaralia
i'^i^a'
ii'f,r
un
s?us-o
i-a
a dezvaluit presei povestirea pe care
L;i;,;;
blrb* de origine scandinava:

114

OS. KIJHLIJN

,,Locaian in Nomegia, in apropierea Cercwlui Arctic. Intr-<t

vard, eu Si pietenul meu ne-4m hotiirAt sd facem impreund o
cdldtorie ca barca Si sd mergem cAt mai deryrte ln linutul dil
nord. ASa cd ne-am pus provizii pentru o lund, intr-o micd bald
de pescait, ca pdnze $i cu un motor bun Si am plecat pe mar(
Dupd o lunii ajunsesem deryrte tn nord, dincolo de pol, intr--o lanl
micd ;i ciudatd. Cel mai mult ne mira vremea de acolo: caldd, iar,
uneori, noaptea nu puteam dormi de cdldurd. Apoi am ydzut ce\\t
atAt de straniu, incdt am rdmas amdndoi uluili: tn laya mdii caklc
erct ceva ccve semdna cu un munte mare. Oceanul
ti ldrd ghqri
pdrea sd se verse intr-un anumit punct al acelui munte- Nedumeril,
am continuat in acea direcSie Si ne-am trezit plutind intr-un caniotl
larg, ce ducea in interiorul PdmAntufui!
Oceanul, care ne purtase in interiorul gol al pdmdntului, u
devenit, treptat, un rdu, Acest rdu metgea, dupd cum ne-am dul
seama mai firziu, pe toata suprafala interioard a lumii, de la un
capdt lu celdlalt. Te poae duce, dacd mergi destul de-a lungut
sdu, de Ia Polul Nord Ia Polul Sud. Am observat cd suprafa!
interioard a Pdmdnnlui era impd4itd, ca Si cealaltd, tn uscat i;i
apd. Soarele lumineazd din plin Si viaya animald ;i vegetald abun.l(i.
Am cdwbit
bt mai departe pin acest linut fantastic, fantasti(
Jiindcd totul era uia$ tn comparalie cu lucruile de afard. Plantek,
erau mai, copacii gigontici Si in fnal am dat de uriati.
AceStia locaiau in case Si ora;e, ca ti noi, pe suprafalu
PdmAntului Si foloseau pentru trqnsportul oemenilor un mijloc tlt
transport electric, asemdndtor ca un monorai. Mergea pe toati
lungimea rdului, de la un oras la alnl. C6.Siva dintre locuitorii
interiorului PdmAntului ne-au descoperit barca pe rdu Si au fost
uluili. Erau totuti destul de pietenoti. Ne--au invitat sd mdncdnr
cu ei, in casele lor $i m-am despdrlit de toyard$ul meu, el
ducdndu-se acasd la un uria;, iar eu Ia un altul. ln inarion
Pdmdntului, toate fractele Si legumele sunt mult mai gustoase ;i
mai palfumate decdt cele pe care le avem pe suprafala exterioari
a pdmdntului. Am rdmas la uria$i timp de un en, bucurdndu-nc
de tovdrdiia lor lafel cam Si ei se bucurau cd ne cunosc. in timpul
vizitei noastre, am observat multe lucruri stranii $i neobisnuite It
acei oameni Si tot-timpul rdmdneam uimili de progresul ttiinli/ic ti
de invenSiile lor. In tot acest timp, n--au fost niciodatd nepietenoi
cu noi ti ni s-o permis sd ne intoarcem acasd aSa cum venisem".
O experienlA similari si total independent?t descrisa de nor-

OCULT DE DOMINARE A LTMII

I Olaf Jansen, a fost citati de scriitorul american Willis

Emersorl, in cartea Zeul fumuiu. TitltJ'l se referi la soarele

c;trul interiorului gol al Pam6ntului,care, fiind mai mic 9i mai

n sslucitor decat soarelenostru, pare fimuriu' CartearelatazA
trf,iti de doi nowegieni, tati qi fiu' care' cu mica lor
de pescuit s-i cu rm curaj deosebit au incercat s[ gtrseascd
di dincolo de vdnnl de nord, deoareceauziser6 despre
si fiumusetea lui. O furtunl extraordinard i-a purtat' pe
intreaga diitan6, prin deschidereapolari in interiorul gol
gi au petrecut acolo doi ani 5i s-au inton prin
iei"*u"i]
rchidereapolara sudicd. Tatiil gi-a pierdut "3F. ury"i "Td.T
iU".n t-u rupt in doua $i le-a distrus barca Fiul a fost salvat Si
petriut 2a ie ani in inchisoare,fiind considerat nebun' deoarce
s:r unor oameni neincrezltori' Ca4' in stryit'
westise
-fost
"*pe.ien1a
spus nimanui povestea' DupA 26 de ani' ca
n-a
mai
eliberat,
bani ca sd ajungtrin s9tele qTq ii Y
destui
economisit
a
,rcar,
*-dif."*l in lllinois, iar mai tdrziu.in Califomia La 9Ode ani'
, mta-pUt , romancierul W. G. Emerson s-a impritenjt ou el
p""""t"u. La moartea bitrdnului, a moftenit hnrfile intet
pit"antut"l,
"nut
fdcute de acesta qi manuscrisul in care iqi
Jr.ri
ria experienlele.
Amoldo de Azevedo, in a sa GeograJiefaicd' a scis despre
Llume de sub picioarele noastreumetoarele: 't4vem sub
noastre o regiune imensd' a cdrei razd este de 6290 de

. comnlet necanoscutd, ce constituie o Provocare penfiu

\ta si' inpAmfarea savanSilor:' Din vasnrl domeniu al luamintesc faptul c[ rozicrucianul Bulwer
de
"nticipatie
sa Rasa viitoare, descrie o civiliza{ie subterane
in cartea

mai avansattrdecat a noastrl, care a existat intr-o cal'rtate

ce era legati de suprafaF printr-un tunel' Acea-cavitate
ci
"Ild
iu-i""te O" o limine ciudati, caxenu era produsd de limpi,
lumind-inAceasta
atrnosferei'
ta sI rezulte din electicitatea
viala plantelor gi permitea poporului subteran str faca
ra. Locuitorii (Jtopiei descise de Lytton erau vegetanenr
o
zburau cu ajutorul unor aparate,nu cuno$eau boala -qi aveau
necesare
primea
cele
Iuizare socialaperfecti, astfel incAt fiecare

l16

lt'

OS. KUHLEN

privinle. Veme descrie un grup de exploratori, care au intrat ittr-un

crater de !,ulcan gi dupi ce au mers luni de zile, au ajuns, in final.
in centrul gol al Pimantului, unde au gesit o lume luminati dc
propriul ei soare, cu oceane, uscat qi chiar ora5e.
Trecind in domeniul ci4ilor iniliatice, trebuie amintit ca Ossendowski scrie in cartea sa Animqle, oameni si zei urmtrtoarele:
.Jmpdrdsia Agarthei se intinde pin tunele subtemne in toate pdr!i1..
Iumii... Toate cavernele subterqne ale Americii sunt locuite de un
popor vechi, care a dispdrut de pe glob. AceSti oameni $i regiunile
subterane in care locuiesc se aJld sub autoritatea supremd a Regelui
Lumii. A6t in Oceanul Atlarrtic, crit si in Oceanul pacific au existll
odinioard, mai continente, care ulteior s-qu scufuniat, iar locut
torii lor s-au refugiat in lumea subterand. Cavemele cele mai
profurule sunt iluminate cu o lumind strdltrcitoare, care permite
cre$tcr&) cerealelor Si a altor legume gi.ld locuitoilor
o viatd
lury1d ti lDsitd de boli. in aceastd lume existd o populolie numennsd Si multe triburi."
ln respectiva lucrare, autorul se referl la existenta unei vastc
re(ele de tunele. construite de o rasa preistorica. din antichitatea ceu
mai indepirtati, care trecea at6t pe sub continente, cat si pe sub
oceane qi prin care circulau vehicule rapide. Cel mai faimos dintrc
aceste tunele este Dntmul incatilor, care se intinde pe mai multc
sute de mile la sud de Lima qi trece pe sub Cuzco, Tiahuanaco si
cle Trei Virfirri, continui.nd spre deqertul Atacambo. impnrilia
despre care vorbeste Ossendowski in timpul cildtoriilor sale in
Mongolia, const5, evident, din cetdli subterane aflate in scoMa
Pdmdntului, care nu trebuie confundate cu teritoriile din interiorul
sAu gol. Conform acestei viziuni, este vorba de dou.6 lumi subteranc,
rma situati mai la suprafali, iar cealalti in interiorul gol al Terrei.
Baza existenJei oricirei civilizalii, cu atit mai mult a celor carc
se prcsupune cd igi desfaqoari activitata in subteran, este condilionati de asigurarea c6torva resurse esenliale, din care cea mai
mportanti este apa potabilE. Cercet6ri stiinlifice relativ recente
efectuate cu mijloace modeme de investigalie au relevat existenlil
rmei vaste re{ele de fluvii subterane in interiorul scoartei terestre.
inclusiv in zonele desertice, ceea ce vine in sprijinul ipotezei
referitoare la posibilitatea existenlei unor civilizalii in adancuri.
FLU\/II
SUBTERANE
Un gmp de cercetiltori chinezi care studia zonele de degert si
semideprt ale pustiului Gobi, a descoperit in regirme 17 fluvii

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII

tt7

srrbterane.Acestea au dimensiuni apreciabile: lmgimi de circa 30O

krn si ltrtimi de l-10 km. Debitul fluviilor este fantastic, iar
aOancimeala care curg misterioaseleape variazi intre 50 9i 200 de
in Sahara9i in alte
metri. Asemeneafluvii au mai fost descope^rite
este curn^au
Intrebarea
stepa.
zone d;ertice, semideqerticegi de
l00O
pini
la
aproape
ajung
care
putut acistea sa curga h adencimi
la
scoate
lor
atent-A
dar
analiza
variate.
sunt
de metri? Rispunsurile
fenomenului
necunoa$terea
dovedegte
care
fapt
lacune,
multe
iveal6
respectiv.
Adesea existenla unor mari cursuri de api subteraneeste pustr
in legAturt direct! cu prezen{azonelor de deqert,considerindu-se
de citre unii cercelAtori ca pustiurile ar putea fi lumarea unor
misctrriale scoa4eiterestrece au determinatmodificfi ample ale
reliefului,precumgi acoperireaalbiilor unor fluvii strtvechi'al clror
debit gi-a^cautat debug-u in ad6ncuri. Lipsite de apa, suprafelele
de deasupra,supuse ac{iunii vdnnrlui qi energiei solare au.sleryit
prin a deveni zone aride, fara vegetalie. Asemeneasupgztlt pjtr.l
h logice, ele racordAndu-seconstatarilorctr cel putin pustiurile Gobi
si Saharaar puteafi rezultatulunor ample miFcaritecionice'^ceau
dus cdndva la schimbdri ale unor mari cursuri de apa' Insasi
existenF marilor deqerturiplanetareconstihrieo enigma a naturii
si exDlicarealor numai prin invocareamiqcdrilor iectonicepare
Conform teoriei oficiale. pustiurile sunt, fie creatii ine"itnpfi"u.
rente ale evolu{iei planetare (cele aflate la mari altitudini qi mari
latitudini), fie consecinteleactivit5tii nes5buitea omului'
Complexa relea de fluvii subteranedin structura cavemoasaa
scoa(ei ierestre nu se Altinde insd in exclusivitate in adincurile
Pim6ntului, ci atinge in anumite puncte suprafala"ducand h crearea
unor lacuri cu pr;prieteli remarcabile. Iar atunci cand, pe langl
caracteristicile naturale deosettite, se constate ;i urrnele unor activitdti inteligente,cum estecazul lacului Alchichic4 realizareaunor
cercegri aprofundatedevine mai mult decat necesari'
LACUL ALCIIICHICA
Lacul Alchichica din Mexic se remarcd printr-o serie de caracteristici aparte,ce il diferenliazi net de lacurile obiEnuite'Astfel,
conform misurltorilor efectuat de o echipa de scufrmdetori s-a
rtabilit ca adincimea sa ating nu mai putin de 700 de metri , In
plus, Alchichica prezintit 9i o serie de fenomene surprinzdtoare':
L

Sorin $tefSnescu:Sfdarea Timputui, Editum Zona' BucuSti' 1992'

ll8

OS. KUHLEN

o Lacul proiecteazi pe verticah un adevarat con al lin$tii, al

clrui diametru crqte o dattr cu altitudinea. Oric aeronava
care trece prin el, ateta timp cet duleazi Faversarea.are
scoastrdin uz intreaga aparaturi radio;
o Avioanele sunt insolite uneori de bile de luminf,, pe timpul
tsaversdrii;
r Cind toatil regiunea este acoperitit de nori grogi, ?n g0% din
cazuri, deasupralagunei se menline o pati, o gaurA de cer
senq yizibiltr de la zeci de kilometri de jur_imprejur;
r Indiferent de anotimp, cota apei este constante.-Card ploile
fac sAcreasctrnivelul mla{tinii din apropierecu peste3 metri,
sau cdnd arsita verii evapordaproapetot lichidul din aceeasi
mlaqtind, Alchichica nu-qi modificd ad6ncimeacu mai rnuL
de. 5 cm. Explica{ia nu poate fi dec6t una singurd: sub lac
existi un sistem de sifoane extrem de sensibil gi eficient
Apa in exces este inmagazinaE in rezervoare subierane si
estereda6 albiei vizibile la exteriorabiain momennrlin carL
pierderile prin evaporaxe impun o compensare, pentsu
mentinerea constanti a nivelului.
o Alchichica inseamnr,apd amarii. Datoriei prezenlei strrurilor
minerale, culoarea apei se modifici permanent, trecend
prmt-{ gamtr fantasticd de nuante: de la albastru la yerdegalben sau plumburiu. Au fost remarcate gi efecte terapeu_

$"";

t,

lr
ltl

o In lac exi$A mase de aptr sdrati gi dulce, care niciodati nu

se amestec5,strahrile in care sunt dispuse modificandu_si
pozilia in adincime in timpul noplii datoritt, probabii,
varialiei gradientului de tempraturd;
o Perelii lacu.luisunt cephqiti cu un material a c6rui comoozitie
este net diferitA de a sl4ncilor din jur: magnezitA
"o]npu.U
dE 96Yoptnita|d..
Incercdnd str descoperemecanismul prin care nivelul aoei este
pesh'atconstant,Pedm Ferriz gi Christian Siruguetau efectuatcateva
scufundiri la Alchichic4 pdni la ad6ncimeade 50 de metri. La 45
de rnetri adincime, in partea vestici, un mic zid de lesDeziintre_
rupea peretelede rocd si, c61ivameni mai sus, hierogiife stranii
marcau suprafala unui bolovan. Conform celor doi iercetltori.
confguraqia perefilor nu poare fi decat rezuttatul unej interventii
rnteligente,
La fiecarel5 metri,pe verticala,existi o suprafaFpland
de 2-3 m lf,time, care continu.{ cu scurtesi rare denivellri pe perelii

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LIJMII

ll9

de nord, est ;i sud. De la suprafa(Ein profiurzime' existl nei !ruryu7

ele
rofi..nde, c?f:e,dacl au fost construite inainte de inundare' atuncl
exera
obiectiv
al
cirei
minire
rcprezi;tr urmele unei activitifi
Este insd foarte posibil.ca mhi ti.Ltou
t"ig"."u
I::-If:^in capitolul 8t d.ft!\
-ugn""i"lui.
dmarece
sib apa.
..ir..",6
scutimd:ltonlor
permitea
care
metodl
o
zomoc es(emenqionatd
jumatate
t*
aae.i sa rrmana ia mare adincime chiar si o
9"
l,t
lnFooucanq
masca,fara costum de scafandruqi fdrl decompreslune'
our si simplu in apa un amestecde pieE albastrepi carbon'
'
c6teva ochiwi de apa asemanitoare:
se mai gasesc
it *gi-"
-este
situat intr-un crater drepttmghiular de
e,te*"ae,ie exemplu,
agatd cu
150 m adancime, de ai cdrui pereli stAncoqiverticali se
Sorin
arati
cum
DupA
9tef6nescu
difi",rlo," catevaplante anemice.
S\a"i" Timpului,la 20 de lm de Alchichica exist' un
i ti"i""
de
Go a. a"uiu.i rdv$ite 9i plequve, cu riduri addnc brtzdate
ipote.ze
Unele
(Prdbu$itele)
Derntmbadas
erozinne, numite I4r
ca Prdbusitale nu sunt altceva dec6tbucdlile de rocl azverlite
s*i
adevlr'
de lxpfozi;fe care au format ciudatelelagune Existi' in
matraiectoriei
pirokhnice care permit orienhrea
anu-ite
c-ade
acesta.str
incat
rezultatin urma unei explozii' astlel
trialului-eod.
ulsa
inh-un anumit loc 9i la o anumitl distantl Pentru a oblme
necesara
fost
fi
ar
Atexcae
oarfot--tu de la Alchichica sau
nu
il,ilit"ou bombeloratomice.dar nivelul radioactivitAtiiin zontr
a revelat nimic anormal
in privinla ochiului de aptr de la Atexcae, Federalia MexicaM
sA nu
u e"tiuitalifo. Subacvatice ii atenlioneazi pe scufimdtrtori.
mai poatA
coboare rnai mult de 20 de metri, deoarecerisci sa nu
se
tii f" t"p-f"fa. Densitateaapei este atat de mic6, incdt corpul
roc5
din
Ju". U fi-a ia un bolovan. Perelii lacului sunt formali
cu o
coald panl la t0 m' dupa care urmeazi 20 de metri acopenF
pustuloase'
ventuze
cu
teounere albicioasaEi iipicioasa.presarat'it
iar mai jos, un strat dd substant5neagra asemandtoarecarbunelul'
produsulsdiTesteleau demonstratca aspctulpereqilornu este
sttiina de a
este
respecdv
ment2lrii, iar compozilia materialului
solului din zonI.
Conchtzii
etp."t"t" simptomatologice prezentate.anterioi itfltl*
]."
toate nr
vasta dezinformare implemental.?lde Piramida Oculta la
de
velele societaui contemporane, ca element al unui deosebit

t20

OS. KUHLEN

complex Sistem de Dominare a Lumii, respectiv cazul fenomenulrri

OZN gi cazul structurii reale a Terrei, nu sunt singulare, ci reprezint.-l
mai curdnd partea vizibili a unui aisberg care poate in orice moment
sd zdruncine din temelii intreaga ordine sociald actuali. Cunoasterea
pa4ii nevAzute a acestei imense manipullri informalionale este cu
al4t mai importanta, cu cat ea iii are temeiul in hsasi structura
intim[ a fiin{ei umane, in modul in care aceasta percepe sensul
existenlei Si care ii determina in ultimd instan(i ac{iunile.

III.

IST OR IA S E C R E TA
A OME N IR II
'lstoia autenlicd a ciiliz'rliei este in'
lerzisd Coniuralii pxlernice vegheazdasupra stictei nenlineri a unei rersiuni alteraue,cQre ea singurd ure autorizalia de a f
e^Primutd."
Robert Charroux' Cartea sfipAnilor lumii

Dupe cum am mai ar5tat' fiinp bio-psiho-sociali numiti OM

optim doar in condiliile in care are o viziune foarte bine
dezvolt?i
se
inchegat?i as;pra temporalitttii' fiind pe deplin congtienti de ceea
ce inseamnA trecut, prezent Si viitor, de importanta acestor no{lunr'
Doar devenind total implicattr in ceea ce a fost, in ceea ce este 9r
in ceea ce va fi, fiin1a umana i$i poate dobdndi si demonstra
suDerioritatea.Memoria este elementul care di omului sentimentul
de continuitate al eului de-a lungul timpului, in cadml societi(ii'
contudndu-i astfel personalitatea. Remodelarea tecutului constttuie, de aceea, o met;de de baza pentru creareaunui infeg eEafodaj
din
de criterii, standarde 9i obiEnuinte menite sd motiveze ac(iunile
de
sistem
al
oricirui
elementul-cheie
fiind
rcalitatea imdiati,
contol.
Particularizdnd acesteconsideralii in cazul sistemului de conhol
instituit de Piramida Oculti, devine mai mult decat
omenirii,
ul
unei
cvidenta pieocuparea acestor for{e de a impune adoptarea
si-sA
promoveze
interesele
ii
vcrsiuni oficiale isupra istoriei care sI
li faciliteze implemintarea viitoarelor programe la nivelul marilor
trebuie
comunititi umine. Consider, de aceea, cd primul pas care
evenirnentelor
ale
semnifica{ii
adevdEtelor
decelarii
flcut in sensul
lo care luim parte si a sustrageriidin zona de acliule a manipultrrilor
nc scara larga este reevsluarea obiectivi a trecutului omenirii Sl
in""o.- unilitu cu c6teva realil5ti admise de teoria oficialS cu
privire la aparilia qi evolu{ia vietii pe planeta noastri'

t22

OS. KUHLI,N

a ) TE O RI A

EVOLUTIET

L INIARE

ALEAToRII, A bMENiNii..".

Conform pr.rnctuluide vedere oficial, viala a aperut ca urmar(,

a selectiei materialelor de constructiepotrivite, i imbinirii lor
progrc:lve pdnd la compugi complecsi, in procesul perfecfion?irrr
leglturilor gi funcliilor, in careselecfaa arui un rol primordial.(.,
toate aceslea,corelareadintre prezentarelativA a ilementelor irr
Univers ;i contributia lor la formarea bioplasmei nu pare a fi dckr
intamphtoare.
SCENARIUL VERSIUNN OFICIALE
Considerind ctr varsta Universului este de adroximativ l9_2r,
de miliarde de ani, iar cea a pamentuluide 4,6-3 miliarde de ani.
se apreciazdc6 viala a apdrut pe Tena in urrnd cu 3.6 miliarde d.
ani, la inceputul erei precambriene,c6nd s-au creat conditiile d"
mediu favorabile.Conceptiamoderntrprivind aparilia vielii con_
siderEcA este vorba de un proces ci e a durat mai multe milioan.
de ani gi care a paxcursfiei etapeprincipale. in primele doue ebpc
s-a realizat o adevarati evolufie chimicl" prin care s_au sintetizal
abiotic o rnulgirnede substanleorganice cu imponan{i in existentorganismelor vii.
Prima etape a inceput in urmA cu aproximativ 4 miliarde dc
ani, atunci cand atnosfera era bogati in hidrogen, metan, amoniac,
apn gi saractrin dioxid de carbon gi oxigen liber. Sub influentr
radia[iilor solare,a razelor ultraviolete,a descircirilor electrice,r
varia(iilor de temperaturi, a undelor de goc provocate de cddeiea
unor meteoriti, a lulcanismului, s-au sintetizat nah.rralaminoacizi
bazeazotate,acizi organici,acizi grasi,zaharuriqi compusifosfo.
nhtr. In oceanest mdri Si in apeleinterioares_aformat astGl ..supu
organici prirnitivi", iar aftnosfera a inceput gi ea sa-gi schirnLc
alcatuirca chimicf,.
ln cea de-a doua etapas-a realizat polimerizarea aminoacizilor
.gi sinteza
unor proteine foarte simple, cu o greutate moleculartr
redusS,care manifestau unele activit?ifi catalitic;. in cea de_a treiiL
etapa, se presupuneca a aYLt loc sinteza primelor gene qi a celor
mai simple forme acelularede via1i, a protobionliloi.Respectivele
gene erau de tip ARN, de dirnensiuni mici gi cu o stabilitate redustr.
DezvoltaxeacomplexitSlii materialului genetic s-a ficut prin tra-

SISTEMUL OCI'LT DE DOMINARE A LUMII

vcrsareaa dond aga-zise crize informalionale, in urma {Pl" :*

a facut
iini.tirut g.n.f. Oi tip ADN. Trecereala genelede tip ADN
geneticea genomunlor
informatiei
a
considerabilS
Dosibila;qterea
ceeace a dus la continuareaevolutiei'
Lrcanismelor,
-"
des'
C."""ptt" evolulionistil susline c6 homo sapiens sapiens
'itmchiul mamiferelor primate, care cuprinde trei suborcinde din
apa4me
dine lemuienii, tarsoidele 9i simienii' Astfel, speciaumantr
annopomorfe'
s:prafarnllia
cataine'
seilia
nilor,
auUo.Jlttrtni
"r-r"
stltgY
f,|Inilia hominide-De altfel, la ora actuali, speciaumani est:
homioficiale'
tsoiei
Conform
hominide'
a
familiei
a
t"oto.ntan
'iii"i-i-i"
(in
mijlociu
miocenului
i"p*"t de pongide la inceputul
stricon-siderat.
fiind
urme .u ZO milioane de ani.)'Ramapithecus
de aru
mo$ulcel md indepanatal omului' Cu aproximatrv400'uou
arhaicd'
forme:
nei
de
rcprezentati
era
himinid'i
ii=rirmi
"p""i"
Homo sapiens
ieondenhiloida
1i de homo sapiensfosilis Speci^
acum 5tJU|JIJhomo
de
diferengierii
fosilis'
urma
a
a}Arutin
saDiens
i6o.boo a" ani. Raseleactualeale omului au inceputsd se formeze
35.000-40.000de ani, iar acum 10'000-25000 de ani
'tn ,r.-a
""
lcestea erau bine diferenliate.
Daca transprmeiristoria evolutiei vielii pe planeta.no"tF .p:
vedereotcral'
axa timpului. qsacum esteea prezentatildin-punctde
zero)':
rituatia s-ar puteaprezentaastfel(incepandcu ora
Perioada'deta iparitia Pimdn-hrtuipanela forma lur aProxl.m?evoluua
tivE de azi, ar dura pdndla ora 02r". timp in care are loc Sr
apanllel
necesare
organice
chimicd a elementelor.a materialelor
jn trmp ce.du)
l0-'
per6
la
ora
continud
vietii. Procesulbiochimic
moleculelor.alDuiunrl orei 05m incepedezvoltareapi organizarea
ale
minice.De la 06w, viala esleprezentAin precambnanularnalc'
Michigan'
din
in minele de cupru
;d-i rt"" au fosi descoperiti
'in
Africa de Sud, sub forma uno-r alge
canadiene qi
f" ri.*if"
microbi qi simple hidrocarburi, apdrute prin fosilizarea
;;;i;".
iubstantelor
''---gu;,.riit" de origine biologictr.
prim-itivenucllice apar la ora 08m' bacteriilefotocu
[inteticeanaerobe,ce foloseauenergiainepuizabilaa soarelut'producere
doul ore mai t6rziu. algele verzi' carora le datoram
la 16 "'
nrimuluioxigenelementar.aparla ora l3'"' iar protozoarele
deja'
denrJat
s-a
total
timput
iiti. *"i m"ultde trei sferiuri din
p]T"iT:,^"
ale
evoluliei
primare
viaii at6t de gtabila in fazele
doar la formi unor ghemotoci de materie vie'
J"*"-07,a
itfi
I

1984'
Ludvik Soucek: Sdr uiala unei umhre' Editura Albatros' Bucure$ti'

r24

OS. KUHLEN

microscopici qi relativ simpli, dar care poarti intrinsec resorn uncr

evolulii viitoare mult mai raoide.
Nevenebratele primitive apar h jurul orei l9o, in proterozoir
nevertebratelecu cru$A tarc si ciupeicile apar tu.-21lb,
;;;;;.;
cand vlala reprezentael de cianoficee incepe se pdrdseasctr oceanul
Si-$i trimite primele patrule de recunoa;tere pe uscat. De aicr,
de derulare ate filmutui nostru sunt mai scurte. La oru
lnqlvalele
2l'" apar nepentitele, la ora 212> artropodele, trilobifi care
sm_
penesc kmporar adAncurile medii ale ocianelor, la ora 2130
brio.
fitefe Si, dupa zece minute, la ora 214,la inceputul ordovicianului,
primefe venebrate de tip Agnarha.
La 2 | )u isi fac loc sub^soareptercdofitele, la 22@ (in siludan)
pegtii mandibulari, la 22t0 inseitele qi scorpionii
^
pddwile virgine. La ora 2220
prltesc in a doua etaptr""'i-parrz"r.
de coionizar"
a.uscatului amfibiile gi plantele gimnosperme. La'224s apar peqtii
dipnoi, capabili de incursiuni p uscat,.ale caror aripioare
deiir,
mcmbre;i ii transforma in stegocefali. La cinci minute dupd ei anar
rcptilele; la 22"u - bmastele si, in triasic, o dati cu ora j3@- un",
crocodilii ti plantele angiosperme.
PAnd la sm$itul fitmului mai rimane o singud ori. inceputul
.
er apadlne qoprirlglor gigantice, pe urml apar, treptat mamiferelc
pn{ritive ( ora 23 | u), c-rocodil i i (ora 23 1l.y pasantejZ: i 5.t,
cetaceelc
9i
(zJ"), pnmatele (23,,) qi, dupA ele marsupienele. Curind
duoi
unsprezece si jumatate, apar ungulatele
tZj3lt, in minutele ur_
maloare - cdmilele, rinocerii, liliecii, vulturii
Si caii (in eocen). aDoi
rozaloarele,
pescdrusii, elefan(ii, maimulele si feiinel,j
.galinaceele,
(in ofigocen). La 23)t aW girafele, focile si bovidele.
iar odni la
miezul nop(ii mai rimfur doar 5apte 'minutePe
.
1cr1nu-l-4!aneteiapar maimutele antropoide qi, doui minurc
mat tarzru,la 23"-incepe evolulia propriu_zisa a omului, carc apare.
m ipostaza australopilecului (homo habilis), cu un minut inainie
de
miezul nop{ii, dezvoltarea sa fizicd conducdn du_l
odnd la antro_
popitec. Se presupune cd doar un extraordinar complex
de imoreJurIri fericite a permis evolulia relativ rapidtr si consecventAde la
protozoare la om.
Din cele 92 de elemente naturale, ceva mai mult de 5U/o au
fost identificate gi in organismele vii. Tuturor organismelor
le suni
comune asa-zisele elemente biogene obligatorii: carbon, azot. hidro_
gen, oxigen, fosfor, sulfi calciu. fier, magneziu qi pousiu.
in afara

SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

r25

dc acestea,mai pot fi gesite, in plante 9i animale, elementeprecum

cupml, sodiul, siliciul, zincul gi manganul. Caracterul indispensabil,
alcmentar, al cartronului, hidrogenului, oxigenului 9i azotului este
nbliniat qi de faptul cd acesteanu pot fi substituiteprin nici un alt
olement, in timp ce multe plante se pot dezvolta firl sodiq iar
unele organisme pot trii fdrl calciu. Sodiul ;i potasiul, cloml qi
homul se pot substitui reciproc, dar fierul este de neinlocuit, nu
numai ca ,,transportor de oxigen" in hernoglobind, ci qi ca o
component?lhotdratoarea enzimei celulare gi a citocromului, care
pcrmite celulelor primirea oxigenului gi, prin aceasta,schimbul de
$bstante, in general. Caracteristicile carbonului necesarvietii sunt:
. reactivitate redusd, ce irnpiedica reac{iile brugte;
o capacitateade a se combina cu toate elementelebiogene;
o capacitateade a avea lanluri de atomi;i nuclee de molecule
de dimensiuni care si asigure una din conditiile de bazA ale
viefii cunoscutenou! (stadiul coloidal al bioplasmei);
. valentele lor nu trebuie str fie in totalitate satisflcute, ceea
ce permite crearea de compugi labili, care intr[ ufor in
racfie;
. datoriti acestora, prccum !i altor proprietdli (izometrie,
stereoizometrie),carbonul poate crea cel mai mare numtrr de
compufi, toretic de ordinul milioanelor;
r mulfi compuqi ai carbonului elibereazi in timpul scind6rii,
cantitiiii suficiente de energie, carc Permit tmnsportul de
substantegi energie la nivelul organismelor;
. alezarea asimetrictr a atomilor de carbon in moleculi
conditioneazi activitatea lor optic!, ce pare str fie una din
conditiile vie(ii, judec6nd dupi prezen{a extrem de rar[ a
compugilor simetrici qi a substanlelor inactive din punct de
vedere optic din bioplasmn.
in intregul complex de elernenteexisti unul singur carc ar putea
rtr inlocuiascd carbonul, intr-o anumitit mtrsud, in modelul fundamental al materiei vii, cunoscut noutr din viala teresttr: siliciul' SE
lic intamplltoare utilizarea acestuiain electronica?
Se presupunecl in atnosfera initialt a Ptmantului, lipsitl de
oxigen, compusl in special din moleculele de Nz, HzO, NHs 9i
CHn gi cu contribulia destul de importanct a gaznlor rare inerte, au
p[rut, prin diviziunea moleculelor de apd, oxigenul 9i hidrogenul,
cc s-au refugiat in spatiul interylanetar. Sub influenia radiatiei
rclare, in special a undelor ultrascurte din spectru, ;i a marilor

126

os. Kulrt I N

Tcirceturi de energie electrici ale furtunilor nebinuit de putenrrt.r,

de aptr au. luat naltere primii compugi' orgarrirr
*l^T:f:*t"
Dizolvau.inb--o

concentralie
de l4 in o."-.,

;;iffi;;:,

dezvoltAnt. pdnd la formele complexe ale ADN."i

La aceasta s ,r
pe dou.e cai: printr-un concurs de imprejurari
sarr r
ffy,,"j,-F"
ca_drutprtec(ionarii organizirii materiei vii. Sinteza
di laborar(n .l

a reusitin conditiisr."
lll-y,:,_"1lo"-utui
oceanurprunar, ce presupuneau

existentaunor -;ei"";J.;;;;,,;;
ndialii extrim ,t,.
putemtce, a erup(iilor vulcanice sau a radioactiviti(ii
solului.
contemporandsus{ineca pdrghiile motrice ale r irrr
, .,.9.1.,i:u
aorrlalll anlmatelorQiplantelorpi ale evolufiei speciilor
lor su l
l. mutatia.

I
I

2. recombinarea genelor,
3. organizatea cromozomilor,
4. seleclia naturall,
5. izolarea reproductivi.
Muta(ia nu joacA in acest sistem rolul principal, determinanl,
.
rrr
pnncipal datoriE faptutui cA doar aproximativ
o miime din murrrrrr
se dovcdesc a fi eficiente si progrisive, qi
a.r, i" ,"1,,1.i
tegaturi cu ceilalti factori amintiti. O inlluenli
"..u",u
mult mai marc rrr
translogmarile eredi[are o au factorji extemi,
care p"rair. n,,,,
combinarea oplima. punerea in valoarc a a5a_zisului
i.;J;;":;;:
sr a recombinirii genetice.
Celula celei mai.simple forme de via(i cunoscutet
reprezenLrt,l
,
de specii foane primitive de bacterii. con(ine cel pLrlrl
;q:j:lemptu,
zuu, ce gene. trecare din ele regldnd activitalea
unei enzirrr,
Aceasta ciiia reprezinti, conform ;uoqtint"l..
Srii"Ufi;; ;;;i;.
Iimita inferioari posibitd. Un numer mai mic
de elemente carc .,r
regleze activitalea enzimatice a celulei n_ar fi
Fiecare din aceste gene esle codificat prin circa
"..p;li;ii;;;,,,;
,000 d; ;,;
vrnte-aminoacizi". fiecare aminoacid conlinand patru
baze. h-r..
.9
chiar si la nivetul celei mai
lif_l,
9."-rrp-e,
vra{a.celulartr, existenta a minimum 6 milioane "ir"pi.;;.",t,
de eLmente anrr
noacide. ale ctror patru baze ofera 46x 105posibilit?i1i.p-UuUiflmi.r,
9:1"p1f3 o combinaqiea cerei perfectiunesa conjuca h;i;;,,,
Ur InlelrHlbrle.' deci la viaF. poate fi exprimaE de rapodr,l
l/{4xl0t wu.ttt-tttr.probabilitatea exrem de rejusl
a apariqiei'art,,
ttT:, pl". simple combindri si recombindri intamplatoare,
ie;; rr
evrden(adacd ne grindim ca de la aparilia vielii p. Ftr_ant
au t..,,r
doar cdteva momente, exprimate printr-o cifra
cu ,Jrumai,. I I

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

t27

zerouri. Este foarte posibil, deci, ca perioada care a trecut de la

oreareape Plmant a unor condilii compatibile cu via1a, pdni la
primelor organismeprimitive, sI fi fost cu mult mai sculta'
rpari{ia
Argumentul principal in favoareaapari{iei vielii dintr-un singur
nucleu, dintr-rm singw ,,str6mog" de forma unei macromolecule
filiforme, inconjurate de o masl de materie coloidald, il constituie
snumite paxticulariciti pe care le moqtenim 9i noi in fiecare celultr
a corpului nostru: in primul rdnd calitatea evident':l pe carc o au'
tld motiv apaxent,in procesul de constituire a materiei vii, subrtanlele active din punct de vedere optic, in special cele levogire'
Substanteleinactive din punct de vedere optic, sau cele dextrogire
nu sunt, de obicei, asimilate, nu se folosesc ca material de conctruc{iegi, de cele mai multe ori, sunt ineficiente qi ca medicamente'
Biochirnia precizeazA,de altfel, cu o deosebitd grijd compozi{ia
vitaminei C: acidul L-ascorbic. Degi litera L pare s[ fie inutilf,, nu
cste, deoarecese poate mud de scorbut in mijlocul unei grimezi
de acid D-ascorbic.
Aceste capricii ale materiei vii n-au putut fi explicate pini in
Drzent.E drept ce un amestecde substanledextrogire $i levogire
uneiasub influenp luminii
bate n influenlatin sensulsuperiorit?itii
nu
este polarizQt ;i luminl
Soarelui
lumina
numai
ci
intati"ute,
polarizati a Lunii abia de poate acliona asuprabiosintezei. Cea mai
;erosimild !i totodatl cea mai simpl[ ipoteztr,pare a fi astlzi a'eea
conform cireia lantul initial al ADN a fost alcAtuit, din motive
rlmase necrmoscute (cum ar putea fi' de exemplu, sinteza la
suprafalaunui cristal activ din punct de vedere optic, duptr cum a
propus John Bemal), din componente levogire ;i c6 aceasti componena a transmis-o, ca pe rm testament,ce complica la extrem
schimbul de substant,organismelor fiicelor sau macromoleculelor'
O pmblemi r5mas5pdnd acum neremlvati estegi aceeaa selecttrrii
de cltre albuminele ,,vii" doar a unei cantitaqiinfime din sutele de
arninoacizi cunoscuti gi a refuzarii restului. Poate cd gtiinta va
descoperi, mai devreme sau mai tirziu, importante rela{ii cauzale
htre Componenladiveryilor aminoacizi qi capacitatealor de a deveni
materiale de consfructie ale materiei vii. Pdni in prezent cea mal
gurazatoareipotezl estede a atribui aceastacalitate strdmosului lor,
care a aparut din acegti aminoacizi, d6nd naqtereprimului filarnent
ADN gi nemaiputAndapoi renunla la el.
Paneas6zi rAmaneun mister aparilia florilor pe planeta noasffi
in cadrul unei perioade exhem de scurte. comparativ cu scara

t28

OS. KUHI,t N

istorici a planelei. Cercetiri recente au demonstrat cd pind acurrr

100 de milioane de ani florile lipseau de pe intreaga planeti. Arr
aptrut brusc, ca la comandE, peste tot gi in acelagi timp, parca dr,,
nunlc.
Cum ar fi aritat astizi planeta noastrA dacd zaurienii nu ar tr
dispAntt de pe scend? Presupunind cd evolulia lor ar fi contintrrr
fira incetare. paralel cu evolulia mamiferelor, Douglas Dixon rr
ficut speculalii asupra infdli;drii lor actuale, pe care ie_a sintetiz:rr
in lucrarea Noii dinozeuri. El a ajuns la concluzia cd in acelsr.r
situatie ar fi existat in prezent elefanli_reptile, cerbi_zaurieni
pisici-zaurieni, care ar trli ca niste ma-if"re. Unii s_ar fi gAsit ",
incJ
in stadiul de veverili, iar allii s_ar fi dezvoltat de multln soec
asemanatoarentaimulelor, avdnd un creier de dimensiuni corcsourr
zAtoare. Pomind de la aceleasi premise, paleontologut Dale n
Russcll a simular pe computer evolulia rnod.lului *11 nll"l
p.
cars a numit-o dinozauroid. Ca exemplu a ales un zaurian relaii,,
nric, tlc trei mstri, bipcd si camivol anume s/enonihozaurul. Rezttl
tatul a fost spectaculos: a apdrut o fiin16 de 1,40 metri, care mergcil
drept ca omul, avea labe ca maimu{a, dar cu numai trei degete. n(
avea coadi; in schimb avea un cap putemic cu ochi mari, de reptili.
trdddnd inteligenta.
Neandertalianul s-a adaptat foarte bine Ia mediu, mai bine deci^rt
cromagnonianul, gi nici creierul lui, din punct de vedere al volu
mului, nr era mai mic. Trupul lui, acoperit cu o bland bogatij.
constitutia robusti a scheletului gi osahra craniani perfect deiol_
tatA ii prcmiteau un viitor luminos, lucru ce nu s_i intamolat. Sc
pare ca.a cedat in fap inteligenlei superioarea unor fbpturi golasc.
carora le-ar fi putut veni usor de hac intr--o luptd aireita. eioluiirr
genetic5, ca a dus la hansformarea in om i primului grup
dc
hominizi, trebuie sa fi fost foarte complexi gi fericit alcituid, iacri
a permis unei lipturi atAt de delicate si supravieluiascl p6ni it]
momentul in care a fost in stare sd_sidea seamade nou_dobinditelc
sale capaciti{i spirituale gi sd le foloseasci. Oricum, aceastdperioadil
nu trebuie sa fi lost prea lunga.
Omul.este unul din primatele care_si divizeazi hrana in c6tcva
mese pe zi (ca toate camivorele si pisdrile de pradd), spre deosebirc
de ,,rudele' sale, maimulele, care gasesc o desfdtaxein a m6nca
neincetat, cAte putin. Preferinta pentru hrana caldil este, se pare, tol
1 , . C - o r n e l i a . l e t r ur usr Bcm a r d Ro r d in g e r : Itt,
.t .,
a t n u e s tr h r l / r d , t dr tu r :r sa ccu lu r r ' ..
..,.f1.r : tt ,

ttt,..,t.

uph.tt...

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

129

o mogtenire a deprinderii de a consuma imediat camea animalelor

vanate,
Evolulia graiului articulat la om nu poate fi reconstituite.decat
iootetic: oomind de la semnale. parcugand etapa graiului cinetic'
oana la vorbirea complexl, articulatil' cu elemente sintactice de
comunicare orala. Vorbirea, in sensul actual al cuvantului' s-a
dezvoltat in afara componentei sale iniqiale, ce satislEceanevoile
omului primitiv, la fel cum limbajul de specie este suficient- papagalilor. cainilor si cerbilor' Abia o dau cu saltul spectaculos' in
ta considera a fi lungul proces de umanizare a maimutei
J"au
""
au fosr observate la craniile-fosila nu numai urmele
ftrra pir.
evoluliei organelor de vorbire (transformarea maxilarului inferior,
a cavititiloi bucale 5i a cartilagiilor gatului), ci ;i asimetria celor
doutr emisfere ale craniului, determinag in principal de dezvoltarea
zonei temporale gi parietale craniene, in directtr legatud cu centnl
vorbirii. localizati intr-o singuri emisferA cerebrali Aprecierea,
chiar si foane aproximativa, a perioadei in care au a\,llt loc aceste
schimLari. e"t. ioatt dificild, desi diverii autori se incumetA sd o
factr. in orice caz, ea este mai mult decat indepdrtata, situ6ndu-se
undeva, in hecutul obscur al omenirii.
Teza pluralit5tii lumilor locuite se bneazL' in principal,. pe
orincipiul Lvolu(iei speciilor' aqa cum a fost el formulat si explicat
ie Charles Darwin: ;irusii, amoeba. rarnele' serpii. crocodilii' vaca'
maimula, omul. Frumos zis, numai cA nu existi absolut nici o verigd
craniene a celei
ilt
;i om, intre cei 950 c!n3 ai cutiei
" -.i-qa
gi cei 1550 cm3 ai omului! Exist'5 o lacun6,
"apo^"'tnii-ute
-ui
prdpastie care desparte, cu milioanele 9i milioancle.ei
o adevirati
de ani, pe mlimuta de la gridina zoologict de savantul atomist din
laboratoare. Pe scurt, teoria lui Darwin nu stA in picioare! Ea este
at6t de gubredi. incat pentt'u cei mai profttnzi ganditori omul este
un caz apane, un animil privilegiat, carc se presupune ca a rezultal
prin midintr-o mutalie bruscd qi spectaculoastr' inexplicabili
iloacele noastre de intelegere de ast5zi.
Mai misterioasd este aparilia 9i dezvoltarea creierului omenesc,
aceasti creatie miraculoasf, a vie{ii pe Pemant, rdmasS paq -uttilt
o enigma, un fenomen rmic pentm pateontolog-i 9i neurochirurgi,
a dezvoltdrii sale. Thorwald Dethlefsen tine sa releve,
"u
sa Destinul ca;ansd, urmdtoarele:
in cartea
-o-iditut"
,,Analogia [precum sus' aSa si josJ este indreptdlild doar dacd
suntem gai sE recunoastem (Jniversul ca un Cosmos (gr' kosmos:oriine). (Jn cosmos este, totuti' dominat de legi Si nu are loc

t30
penha accidente. Accidennl,
si sist?,nqtizatd, tranEformd

OS. KUHLEN

ca intdmplare ce nu poate calculak,

Ji
fecare cosmos in n"ri". O"La ,iitirari,

un compute4
reprezintd tn sine un _i" .""_"". At i,ic
^acestq
c?nprm
llgii si funclionarea sa depinde a" iri),"r)),
:nsh'uit, legiacestor
Decd ii addugdm inrenlionat ,a1iro no*i"tori
,on'
densatori Si cdteva rezistenl-ecare nu apa4in
schemeide conexiuni.
a.tunc:
reprezentansiai ,,accideiUt"i.,,
lce;ti
i"r"_
fr"ti Ua""i,
Jormd intregul cosmoa ,ntr-un lmos, iar cimputerul ,u _oi i,
creazd. Acelasi lucru este valabil pentru
t"i""
si
iio'j,,
pimul evenimentaccidentol, or"osia lrm.
i i;;;;;;""iii. ;;,";X;";;
Exemplu: dacd ddm drumu! unei pietre de lq
o anumita inii;_,.
ac-easta.
nu,cade la intamplare, ci conform r" t"s"o. o"aa
ii"'a.r),i
piatrd intdtne$tecapul lui X. nici moientrt
jfi'r:,,'t
in ,iiriinii
respecttv nu sunl accidentale.,,
Ali remarcat cA niciodatz o

cacerurere
sanguine,,,_"il.ii,l
il"nffiitj:1":nT :;
:t,ta.
roare nu a inflorir accidentaliama! inn-eaga

_u"ri"
lb,
elemenle de bazA.care sunt constituite;ur
"uo.inO.
;;;,
;;;;;
;,
electroni si migcarealor esre absoturp"J*a
..
;-i;iJa.";;'
tocmai omul trebuie sa fie singuu acciAent,
aupa ;i;;
;;;
aslemutin_noi 5i in jurut noafrl * mare ntm,
conlorm cu leoea.,
Nu poate fi vorba de nici un accident,o*"*""
fr,t
se.afld o lege. Degi nu intotdeaunap;ffi';;Jig;;
"p"i.f.-ni""a*i
-"1:"T:"tlege din capul locului,
aceasta
aceastanu ne indrepuleqte inst sf
ii negtun existenla. pietrele cAdeauqi atunci
cdnd ,ru
legeaclderii.
"-'"*o."u,e
din acest punct de vedere, intregul edificiu pe
ryiv.it
care il
constituiettiinta Si lehnologiacontemporana
devineridicul in fata
profundei in{elepciunia fiiosofilor antici.
care uO-i...".a ar.,l]
axiomd ideea conform cdreia omul este *n"_" tO-"rl^-"#",
universLrluimacrocosmic,cat si a celui rni.-".opi.,
;l;-"e.l;.;
-;;;;';;
dicton ce strajuiaintrareaoracolului dh Delphi:',,O;;i;,
cunorti pe tine insufi, il recunorti pe Dumnezeu.,.
TEORIA EVOLUTIEI CICLICE, LEGICE
A OMENIRII
.Un adevdracceptatmai mult tacit decatexplicitin toatemdiile
sociale, este cel rezumat de sintagma ..lstoda
se repet5,,.Desi
majoritateacercetarori,ordin domeniul isroriei
isi ._i.il"a fl lri
deschisacordulcu acestprincipiu.ei suntincapabili
d;;;.;;;
impticaliile sale chiar in-domeniul pe care il
inu"rtigf,e-a. Sit
-_"iai;
pe o pozijie oarecum diferiti, oamenii
obisnuili la"J-ir,

STSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII

l3l

hvoluntar la aceastaaxiomtr, instr continue sI rimind prizonieri

sociale'
nrnctului de vedere imprimat printr--o complexAarhitecturade insistemul
cu
terminind
Lceoind cu mediile
't academicesi
pdni
anatiza
de
a
privilegiul
aceea
t **' o.
vr-.
ti'"#"i.
prezenta
o
de
a
ciclice
evolutiei
teoriei
li
la capdt consecintele
lstonel'
asupra
diGrita
vizirme esential
Deqi nofiunile kantiene clasice de timp Ei srySiu av ctrpAtatnor
htelesuri o dau cu elaborareateoriei generale a relqtivilttlii de care
Aibert Einstein,esteneindoielnicfaptul ca intreagaevolulie umani
rc lnscrie permanentpe acestecoordonate Este necesar'de aceea'
ca orice abotd"te a iitoriei sa pomeascI, in principal, de la studiul
geografice ;i
hnuenlti condifilor spalio-temporale asupraregiunii
cercetEtonlor'Terra' a heia
in
atenlia
afle
t"
ti^p
a"
G."&i
""* Solar,are suprafap alcatuiti *"-T1
planeu a Sistemului
T
:t:
De-si
Lrte din mfi 5i oceane' uscahrl reprezent6nddoar 307o
posibili
gindul
o
la
cu
ne
duce
ic-ott"tea embrionului utnan
origine acvaticl a omului, realitateaest ca in prezentviata acestula
rc LsAsoata in exclusivitate pe uscat qi are la bazAflora si fauna'
imbrtrcdmintea,hrana fi, uneori, chiar adipostul'
careii fiJ|,ini'.sazA
a
Dar nu futregul spaliu terestru a fost prielnic evolufiei biologice
desacesta
i9i
climatice,
i"giait permanent de condiliile
.-"f"i.
frsoar[ acti;ibd in mod optim in limite rcstrinse de ternperanr['
tri." ZO0-aO0C.in cele doutr emisfere ale planetei, zonele cu rm
climat favorabil sunt relativ restranse' Pe l6ngI acest aspect' ele
su"i si in permanentadeplasarespre nord sau spre sud' in func$e
de precesie a Pimantului, ce poate fi consideratA'3
&
^tsrorio
Eeia unitate de masurd a timpului istoric"'
ln cadml sistemului nostru solar, atat phnetele, cat $i asteroizii
ec rotesc in jrm.rl astrului central pe o6iie determinate9i'-il acelaqi
jurul Soarelui'
ti-o. ." A*.""" in iurut propriei lor axe Rotalia in
in timp de
Terrei'
in
cazul
loc
are
r*itu1i",
ie
miscare
"i
",nliu
un an tf'OS,ZSzile) 9i descrieo elipseaProapeinelard'care"incepe"
ln ziua c"a mai scurti a anului, la 2l decembrie'adici o dat?icu
*tr,iliU a" iam5. Conform opiniei exprimate de unii specialiqti'
qi nu
ac""tu r"pt""i"te, de fapt' momenn in care incepe noul an'
a
o
reminiscen!5.
ca
gregit
se
socoteqte,
Oataae Of iamrarie, cum
imaginii'
fidelitatea
Pentru
aituatitatea'
pierdut
gi-au
*Oiti ce
c-- necesar se precizim ci aceastjl elipsd aproape inelar6' ia forma
randul
unei spiraledes@uratede-a lungul oftitei Soarelui'-aflat
-h
in
cadrul
satelilii,
cu
toti
Ju in mit ate, cu toate planeteleQi

t32

OS. KUHLIJN

:si:ter.n|yi

local.', prins, de asemenea, in miqcarea

de rotalie rr

cu220kJs, '*^*
r,,.r,io-.
." iir,,.
9"t' seg:lrlseaze
33:::: in
I11,..
completl
aproximativzOb a"
'"-t''

mili"atre Oe;i'
A doua miicare a pdm6ntuluia.
irt jurul orooncr
- axe,.in timpul
sale
celor 24 de ore "e"tl"aza
Z,rJ" jii;,".|;11,,
de aproximativ5 miliarde de ani erau
".r"i".
mult mai
dar, din cauzaincetinirii miScdrii de
"";;;i;;;;,,,.
timpul.oric6tde mici ar ri air".""tu,
"f"-r-_'i*"ii'.,,
-rpf
ul"ui"'ili_r#

tungut_mileniitor,
la o crestere
.i.f ii.-"'"
T!1:d";u
penoadefde rota(ie.pentru

jrr*.,
""'1,1..

exemplificareacelei de_a tr.i; ;;:;;,,.

vom lua modelul unei slirleze, care la inceput
," i"r;;r;"';;';,.
finand a\a la verticali, insr cu timpul p;"il;;;;;'.;;j;,,,"iffi:;
axa incepesd se incline, descriindo noui
miscare,
f.._i .r"i
cort,urmand.cain final sd caddla orizontalr.'si_ti_,*6 pa_lrli.l,,
mr-scareasa de rotatie, a inceput sa descrie
cate ;;; l;';;i;;;,;,,
porun sr s-a aplccatin timn. aiungdnd
",,
la ora actualA
i;;;-il;
Jc 23" faqi de verticalacentruli

cicripriceceasr.i;;;;";.'"#"1fl::*"iJjfr
"::13".:1ii

de orecesiesi areo duratau" up.oup"'z-0.fr0';;';.t;:l

yr_+1.1r-e

suu|lrr ca axa avanseaza

Decerculprecesionalcu un grad la fiecrrr.
72 de ani. realizind o miqca.ecompreta(de
360") in 25.920de ani
acesteimiEcAriconslauin schimbarea
f"nri ,i-.on^.__.Y*fu|:
stanti
a pozitiei diferitelor zone ale
fd
;io;;in
.i curstr de revolulie rn .pemantutul
Jurul acestuia,la o distanti dc
Tllt--pg
aproapet50 de milioanede kitometri.
Variutiu po.itiifo. Otilriril
T:r.i duce,
modi
fi
carea
i",.;ri;ii
;;i;r;;'
;;;.
ii-.
3_:, temperaturilor
.prin
ra vanalra
medii- in acest mod se p";i;
;il;;
zapezilor catre Ecuator a gheprilor
1I-"*1
Ei
;;
d*
rnven,
retragerealor spre Doli si spre inillimile
"a_;i;'
rn"i,1lror.-r,ioir.,
zipezilor si a ghepriloi. asociatacelorlalre
C".,n;;; l;;;";:.
;:
se rnstaleazein momentele de trarzitie
."r."ril"; j;;;;;;
a climei.-mdrescapele p-antrla provocarea
" de diluvii
,.;"1;:'.;
m tetut acesta.se manifesteca fenomene
geo_istorice
"o".i"l*periodicc-

asoriate
crcturitor
precesionate
o. :e.oooi.'a"i.

veru $t alte evenimente qeolosi(

illll_

puniui"r".i"r..*"lilffi
#:;1"ilj?'!h,lTlf.I"""1,iii
calendar h,eliotermic. precesional,
riguros pen"nr.,

ffiljl

;;;;;";; ';;t.io;.
o. exemptu,
zonacuprinse
i"r. aso "si ;0p

DacI pozitia axei ptrmdntului ar fi verticala,

temperaturile ar I.i

SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

133

constante pe zone paralele de la Ecuator la Poli' Temperatura medie

linia
snuah ar fi aceeigi pentru fiecare lhsie 5i s-ar. masura Pe
ln
cazul
timp
orizontalA a timpului. ca o stare ce ar fi constantd in
ln care s-ar proiuce o cidere a axei de rota{ie pani la planul liptic'
jurul
adica in pozitie orZontald, in acel moment culminant rotatia in
cu
ar
rimine
polul
care
iar
continue,
axei ar putea, eventual, sa
'fala spresoare, s-ar expune topidi totale a gheiurilor care-l acopera'
un ultim potop de mari propor(ii pentru emisfera
nr fi ut*"i
rspectivtr qi formele de viali actuale s-ar deplasa sau s-ar adapta'
lu6nd alte caracteristici, ori ar dispSrea din lipsa unei succeslunl
zi-noapte.
jurul axet
Aata timp cat Pamantul va continua sI se roteasci in
zonelor
precesiune,
clima
pe
de
cercul
va
migca
sale Si acesta se
spre
mai
deplas6ndu-se
modifica,
se
va
vielii
favorabile
temperate
deplasat
s-au
noi sau mai spre sud, periodic. De fapt, civilizaliile
de multa vreme mai spie nord sau mai spre sud, dupl o curbd de
peste
tio sinusoidal. Conform calendarului heliotermic precesional'
0"C-'
de
temperatura
cu
timpului
linia
la
+iOO de ani se va ajunge
aparilia
favoriza
vor
ce
zApezi,
de
mari
cdderi
loc
c6nd vor avea
ghelurilor in Europa qi America, ca 9i in alte zone.ale emisferei
Lreale. Mergdnd in sens invers. pe pantii opusa curbei corespunztrtoareperioadei anterioare.intdlnim din nou. la o disuntd de 850o
de ani, punctul nostn: pe linia timpului de temperaturaOUC'marc6nd
topirca zapezilor, insotit. de ploi abundente Privit in acest mod'
geo-lsrespectilui moment capatA qi smnificalia unui eveniment
alte
interveni
n-ar
Dactr
sacri
de
legendi
de
aceea
toric, dincolo
elemente terestre $i extraterestre, care sd modifice datele acestel
periodizfi, ea s-ar comporta asemenea unel constante cosmrce $t
in
istoria omenirii, considerati pe o anumiti zona, s-ar inscrie
dispari(ii
si
cu
deplasiri
cu
aparilii,
ani.
perioade egale de 26.000 de
i. civitizitii. Unii cercetdtori sustin ca in Africa ar fi inflorit
civilizalii mai vechi decat cele europene' care au existat pana acum
a
2.000 de ani, fapt ce poate constitui un element de confirmare
veridicitilii calendamlui heliotermic precesional'
Totul pe acest plmant are o evolulie episodicd: senalte' atrnge
un punct ;axim d; dezvoltare, decade gi apoi dispare' Contemplind
istoria, dezvoltarea qi deciderea civilizaliilor Ei a insituliilor omenesti este evident?i.ir aceste condilii' pare fireasci menlinerea slSnt
de confirzie, prin procesul de zuplimare a ceea ce este.stenjenitor
planeta-pursau infiicoEltor pentru societatea uman6 Pamantul este

t34
OS, KUHLEN

gi_,:.i" 4T.?

schimbiriloreteme,condusabrutatde
Kali,l

1"",*i_!ll;,Tfl:*:,rg':.,j,,0,F*,r..tua.ua,in"tnntinl.g.;il
Lumii-ttuzie
(May"),
ia,Bde;;;';;;*j.

;"Ji"## #:ffiT:
eliberareindividuata,
cares_arigidizatludnd
d.;l;;i;";i
Ny syntemosindifisdtrlim pri'iiA cum
di;.;;;;';,;:;
trebuiese dispad. ci curn tohrl ," ,noain"a
;;il;i';,T
readapteazf.
Evolufia actualei civiliz'ltii- incen;nrt

e^,^,..c^ :_,r . . ,^,,

;;;;;;;-';;ffi
::ril"i,'#Ti:##.r,,,##;f
"d",ft
,
l'' ceea ce priveqte dezvotrareaiocietnlii.
I;,.d"

pofida tuturor semnelorde intrel

actuatei civilizafii se situeaztr rT-T
recunoa$teca s-au succedarnl-l:t-.t"

;;j";
siJtin|;
* ttiiT: faptr'rtci originea
8 0o0 de ani Deqi se

j.r&a".,-.
d:an
[1."fff"*j_ffX".;,::f
:l
'jlli#B':::f;
admite.nicimacaffaptur
uu purutexrsta$i arteculmi

curt,rare.
-ani'rrr#[-i.
se postuleaz,in continuare
"a ca in cei
surneneni,omenireaera comDus,d".' zz.oooa.
d; l;*;
;#ft:;
incetulcu incenrl,pnmereg.upansociate
qi au folosrt
:^LTTil.
rnmco$aF
pnmelerinralurisimo
in
mod
nejustificat. ca dru;d
1nojl-"##t^"'-:e..fTsuPung'
"or.
sJomut actual.Conformteoriei
o:^? sapienssapiensar
fi ajunsabia *"- ;.iiil-;;-;1!'?n'

','#"XTl,rrl.Tl;
:,oog,o.-i;F;;il';"?f"i#']::ffi

p""'pJ
J i,r"*ri
,TUX
H1111r
ffi"Hff.:,ru"in_ffH

oesctuspentru dezvoltarca sa ultenoara.

Ce importantl are cd *e"':
nu s_a putut argumentain mod cert
cu1n
u uuut to" ,,rni*otui.';

:11',_l.Jdqt[i";i;;;iH#;:;:J;:#1*,.S"Tff
;
mal pertmena.decaraceastapoatearata
." oor.Jt li"Jf

ii

perueaadvarului,ci impunereaunui punct

"a'nu
o" u.o.r", *.iiJii
ce srveqteunor scopurioculte.
"

acceptat
ideea
cra".il;;;";f-ff::f

care hcem parte. Orgoliul de spec

'omului

ca evolufia
carastrofe;i

ari il'"ri j^::t-:*a

ji*i"*,'iJ;r::11l"Tta
"'

,,;ll',|'l.1::
"frlff
poateaccepta
ideea
,nu
p6nd.la

dispariliede
-,,i"1'J""ffiT;T#'ffff:":ii[HL,"
"ro1.
g,,p.,,ir"
,
memona
colectiveamintireaunei catastrofe,

; ;;;
si.grele,cdrorale-au supravrefuit.dil-ffi;;
Tll19.. l*gt
Ceeace nu a
treceriirimputuiau ficst^reatizirite
;rlr","Ui,
:y^y:"yii
,i#l"J
c.re
au lost ,redescoperite,.
ulteriorin noi qi variatefo_i.. frai"i

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMU

135

in permanenlI in mijlocul naturii, existenla oamenilor a fost mereu

dependentitde aceasta.CAnd condiliile au fost prielnice, oamenii
au zidit civilizalii infloritoare, iar cend acesteaau devenit vitreg,
popoare integi au disptrrut, iar urmele lor s-au pierdut in desis,ul
pddurilor, sub nisipul mexilor sau in ad.4nculpfmantului. Pulinele
vestigii sunt greu de glsit, aga incdt numai din cdnd in c5nd,
descoperiri in6mpEtoare tulburb lini$ea cuno$intelor qtiinlifice
oficiale.
Grecii, creatorii culturii europene,au pa$rat tradi(ia celor patru
epoci trecute, camctrizatedrept epocile de aur, de argint, de bronz
qi de fier. Astfel, Hesiod aminte$e in Istoria sa despre cele patru
oneniri dinaintea erei sale. Si preofii egipteni amintesc despre
dezordinea cosmic5 ce se tot abate asupra lumii, iar la Herodot
existi texte despre umanitilile misterioase ale trecutului, dinainte
de infiintarca reganrlui egiptean, in timp ce scrierile lui Platon
cuprin4 in multe locud, intrebtrri rAmaseneelucidatedespreistoria
plmantului, schimbiri cosmice, cataclisme, ca gi desp:e disparitia
fdrl urme a unor popoare intregi. Durata preistoriei caldeenea fost
estimatdla 86.400 de ani, iar conform traditiei caldeene,umanitllile
care au existat inainte de poiop pot fi impl4ite in opt mari civilizalii
si doua mai mici.
'
Platon, autorul dialogului Timaios, efjf]'xld ca preofii egipteni
cunoqteaufaptul c5, la perioade de timp regulate, Cerul timitea tm
potop care schimba fata pftnantului. Oamenii au disperut de multe
ori brusc gi in moduri diferite 9i de aceea ei nu posedA gtiinia
timpurilor hecute. Platon descrie vizita distinsului siu strlmos
atenian, Solon, creator de legi, filosof qi erudit, pe care a facut-o
la templul ze(ei Neith din Sais (Egipt). Folosindu-se de respectirul
prilej, Solon a arnintit in disculiile sale, purtate cu preolii gipteni,
desprevechimeaarborelui sdugenealogic,dupd care unul din preolii
,,foarte bitrdni* i-a linut un discurs despre antichitate, izvoarele
istorice gi despre catastrofele care se abat in mod repetat asupra
Pdmantului: ,,O, Solon, o, Solon, voi elenii nu sunefi decAl ni$te
copii $i n--ai sd intAhelti niciodatd un bdtrdn care sdJie elen! Toli
a;efi mintea tdndrd; nu vi s-au transmispdreri vechi pin trqdilie
anticd, nici vreo $tiinydcare sii seJi invechit. ;i am sd-li spun care
este cauza: au fost si or sd mai fie multe distrugeri ale omenirii'
provocote de multe cauze".
Aristotel susfineaci, il cursul aqa-numitul.uiAn Suprem' siste'
mul solar este supus unor perturbalii ciclice gi reageziri. Conform
afirma{iilor lui, lrtul Suprem estecompus dintr-o iama lungA Gata

136

os. KUH|.l,N

klusmos: potop,catastsofa)
ti o var6 lungl (ekpyrosis: incendirr).
In epoca modem6, unii cercet?ttoriarat:l ctr miqcarea pe care ()
efectueaz{ planeta noasffi imprermd cu sistemul solar qiiu gmpu,
local de stele in jurul centnrlui Galaxiei influenteazi direct eJolutir,
viefii pe Terra. Analogiile cu remarcilelui Aristotel merg p6ni lir
identitate: Anul Gqlactic este intervalul de timp in care galaxia
efectueazi o rotatie completi. El este compus,-conform aitron,u
mului A.Litchkov, din trei faze: glaciard (extinderea suprafelelor
acoperitecu gheatl), tempemtAqi xerotermicd(caracterizatl prinf_{
temperaturAmedie planetara ridicat?i), intre faze gi la frnele unt,,
ciclu putand avea loc crize ecologice majore. Ipoteza a fost confirmati de cercetliri geologice gi paleontologice. Astfel, savantii rusi
sustin cd Anul Galactic are o duratii de 170 de milioane ae ani- in
timp ce alqii avanseazA
duratade 275 de milioane sau de numai
60-70 milioane de ani. Semnificativ este instr fapnrl ci el sc
misoartr in zeci de milioane de ani gi este marcat de evenimentc
de tip catastrofic.Se pune ins[ intrebarea:de unde gtiau anticii toate
acestea^$i
mai ales.c6nd qi-a fAcut aparifia inteligentape planeta
noas$?
Aer, p'mant, foc, apa... Tradijionala evocare a celor Datru
elemente din Vechiul Testament, legate de patru catastroG, care
cuprind patsuepoci istorice mari gi cincl umani6li pe care le dishug,
se pastreazi clar il Fadilia veche sud-americantr. pe un fmmos
monolit, rotrmd qi foarte greq numit,Soarele,o bijuterie arheologicd
aflati- la Muzeul Anhopologic din Mexico Ciq,, sunt ,"pr"zen-tat"
umanitEtilecare au populat lumea. pe aceastjtmandala indiantr aoar
cinci umanitagi:patru dintre ele indici cele patru punctecardinale,
iar in centrul cercului se afl6 cea de-a cincea si ultima dintre
omeniri, cireia ii apa4in crealorii monolitului qi noi ingine.Cele
cinci epoci, de care se aminteste aici, au fost numite ;e tolteciperioadele
si se terminA, ca in Vechiul Testament,cu o
catastrof{. -soarelui
In acest ciclu al preofilor-astronomi latino_americani,
sfirsitul rmei epoci esteprezentatca fiind egal cu moartea soarelui:
cerul se intuneci datoritd unei catashofe,so4reledispare, iar omemrea din perioada respectivd piere. Moqtenire a preistoriei, numir
in mo{ fals calendarul aztec, n-a fost cunoscut de
;tiinp o lungl
perioadE de weme qi nu ;i-a dezvlluit incit misterele- Conforir
rmeia dintre interpretitri (Vatican, Codex Lqtinum nr.373g), cele
patru genezeQidispariqialumii au durat 4000 de ani: 4009 ani orima
epocit, 4010 ani a doua" zl08l a heia si 5026 ultima. Vechea

LUMII
SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A

137

timo infatiseazi o desf6$rare

cor""p1i. sud-americanl despre
ebraica eryzel:i$.1c^:l1-$
vech;cea
lumtt,
ciclictr a catastrofelor

preleT
cronologici' Ambele trdditii coinci{ in
ir"-L"qi'.in
ca
diferite'
"t.L"fie carc s-au peficut in epoci
tarea evenimentelor
la
disdus
au
care
pamintului
ale
;;;;;';.oioittlo,
"li-utit"
Daritia acestor ePocl.
*'i:.ri"t
este afri,.iai1iei vechi amerindiene'prima perioada
pus
capat
a
Acsta
Ehecoatl'
numit
tltiilot,
U"itr a."*f"i, t"ult i

ffi;JJ;;:;;futroft

dincerul
s-auprabusit
oamenii
aeriana:

au apAruroamenii-maimut'la care awseseraaccesmal rnatnre9i

amerindiani arat2ica o parte din maimule
;;td;"che
il;;
o aparilieulterioardacestora'
,-, .-"*i""o] a.generat'ilde oameni'
ittibuit zeuluipemantului'
t-u
i
cea*;"-;.Jo-"; peioada a soarelui
Pentruazeci' aceasha
tigru'
de
cap
un
cu
Tezcaltlipoc4infaligat

;.i,lffi;;;;ilJii,.

in care
eraperioada
n v"'ni'r reslament

cu femeileoamenilor'iar pe pdmantt.6iau
ffi;ll;;;esl""u
Tzoo" uriaqi era numita in mitologia sudamericani
#*ii.'rltt
cuiliceque
9i a fost distrusade tigri'
--.i-a pus capnr
i"iii ai-u tt"ia epoci a soarelui' zeul Tlequiaquilo
fost aluntsati
a
oameni
de
perechea
orn-tZi.'in Vectriuliestament,
traditii'
ambelor
conform
iimbolic
roc
;;;;"l;i^d"
"dil';#;
oamem
de
perechea
de'aur. in cea sud-american5'
fuLa"
" O,j
"p*a
distrugdtor, a mancat un fiuct numit Eincoacoc'
focul
r"eo"ti
cu coaJa
marului Jin VechiulTesnment Acest ftuct
iI*.-tttot
Testament'
vechiul
din
Adam
;.i*fi, ;;;
;;mul om, Anon arborelui slEnt, cvaioc' a clrui scoar(t seamdna
i:;;iJ.
reptile' A patra penoaaa
";;d".
; oj"l.; crocodilului sau a oricdrei alte
care a"5l
.* sub semnul lui Chalchiutlicue'zeip apelor'
JfJJ
grot'ii
subgfminintr-o
il.ili.-o." p"*"rt"a de oameni s-a salvat
potopul din Vechiul
t"J. e"""tui cataclism acvatic ii corespunde
Testament.
'-Ti'"i*l"u
soar' care lumineazi epoca noasffi' t"pt"'""91 I
poate fi inteles ca o sintezi' ca un creuzet aaant"i
si' Lst" de"umit "soarele miscfii" Repreztntt
-o"ofi*f"i'
;;;
;di;;
axa unui limp mitic' iThit"i "':l:'
tnceputul5i totodatamoqremrea'
vechrror
dinm t i. Qutuulcoarl' conform proleliilor
;;i;;;.i
umatoate
intdlni
vor
se
carc
in
va Ji rdstimpul
ffi#',".""r"
f9"rn"f:
1i
nltiit"':. ' p*^a anmci vor exista suprapopulatit ci
omenire
.iiiin f poi"ua"i se vor abate peste
1"*:
deterrnrna
vor-1tf^gt1
catastrofe,ale celor patm perioadeantemergAtoare'

"r
os. KU t I N

r
I

disparitia perioadei solare. in traditia ebraico_cregtini, e vorba rl,,

cel patru cdl[re1i ai Apocalipsei,car vor aduce sfirsitul lurrrrr
noaslre ;i vo1 inf{ura perioadele ca pe un pergament.
Inh-un alt mit al creatiei,popol Vuh, o cronici a indienih,r
maya;i din America Centra.ltr,existi o aluzie neobisnuititsi deosclrrr
de coerantl, la conceptul unei foste culturi planetare,Ea se rcler;t
la ,pima rasd, capabild de toate cunostinTeli,care a uamtnar (.t,tt.
patru collui ale orizontului, cele patru collui ale
firmamentulu 1r
cercuile rotunde ale ndmAntufuf,.popol_vuh mai amintestc..r
despre cele patru creatii si cele patsu umanieili dispirute in urrrr,r
Iurur_
!o-rentde ,,rehA lichidI.. (posibil,o comela)si a cutremurctrrr
Traditiile mayagedateazi inceputul propriei lor culturi il cea dc- l
Ou* penoadtr qi arati ctr au existat in zorii omenirii titani, ciur.
s-au autoproclamatzer
Interesantesunt coincidenjele dntte popol-ltuh qi Vechiul |i,.t
tament: astfel, ptTantul mayagilor a apdrut din apeie primordiah.,
la fel cum in tradipiaebraictruscatul;-a arltat din up.l" in."n,,
hrrilor.la poruncaunor zei, respectiva lui Dumnezeu.bupa pot,,r,.
vestea c, pimantul a ieqit din nou de sub ape a fost ad-usa.lc ,,
cioart, la mayati gi de un porumbel, in iechiul Testament.Sl
indieni hopi povestesc despre oameni care au ffiit demult. ri.
pdrninl inaintea umaniti{ii noastre.Cartea indienilor &olri vorbcir,.
despre trei perioade distincte ale tumii, distruse fiecare de li\.
+i apd. Sfergitul celei de-a patra perioade, conform crc
4"qf
dinlelor indienilor hopi, va avealoc intr-un viitor nu prea indepartrr.
dup6 care va ruma cea de-a cincea perioadn a plmintr.rlui.
Comelia PeFatu $i Bemard Roidinger amintesc in lucrarc,r
Mesaje-.ale
unei alte civiliza1ii. pietrete din deSernl lcal, fapnl c:r
in. traditia veche chinezi pi in cea lamaisto-tibetant,roata viclrl
_
9elor patu umanit.:ttis-a pus in miqcareacum 17 milioane de rrrr
Pe atunci, domnitorii dtrt Dzaan, un cerc restrins de maeslr.
preluaseri conducereaultimei umanitati,dupl ce omenireaptrr
c3n9se deja o istorie enorm de lung," conform invtr{itorilor budilrr
din Tibet.
Vedele, cele mai vechi texte sacre ind.iene, dateaztr Drinrl
umanitateinalntede perioadamarilor zaurieni.Unitateade bazairr
cronologia vedici poarte denumirea de yuga. Similar periodiz.trl
greceqh,_cecupinde epoca de aur, de argin4 de bronz de
Si
perioadele )ruga sunt de patru tipuri: saryo, treta, dvapara ftr.
Si'kult
1,. Comefia.Petraru ti Bemard Roidinger: MesaJe ale unei ohe civitizalii.pkfi (t,
clin de+ertul lca. Edirura Saeculum LO., Bucuresri. 1996.

IITSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

ale naturii
'Pcrioadeleyuga sunt consideratea fi faze de transformare
,rl ale pam-anirtuiinsuqi, care includ qi c-iclurilede evolulie ale
texte stravectu
,umanititilor, insum6nd 4'320.000 de ani. In
'/ed".
oricdrei cd4i
inqintea
au
existat
care
impersonal,
dc ,,adevdrului
reise de oamenf', se aratd ce cele patru perioade metalice au avut
a
dlrat diferite. Astfel, dwaryra Wga, Wioada cuprului sau
perioada
mohoratl
de
fap
bronzului, a fost dubld ca duratd
-a
f,*rt ri, t"ti .yzga. Perioadele )ruga au fost percepute ca. f7e -de.
lnnsformare ale naturii 9i ale pamantului insuli, care mclud Qr
hanit:$le. O perioadi mai lunga' ce cuprinde ace:te rytru^ryg:'
fFirttr numele de mahayaga. Traditia indianA sustine cd pane ln
-oL*n,
scurs 7l de perioade mahayuga' ceeace inseamntrce
"-uu
omului i5i are origineaacum 306.720'000de ani'
irtoria
'
ln mod tt-ni.., itto.iu brahmanl a plmdntului d^teazi aparilia
vlotii exact in perioada in care, conform teoriei oficiale, apireau
pe uscat 9i se transformau in reptile' in decursul
it.r""-ntiiyuga, mai scurte sau mai intinse, natura a schimbat
htiouO.t".
timpului' toate
ilpcvent formeG de via@de pe pdmdnt De-a lungul
acestei
modificdri,.iar
multiple
formele de viag qi rel;fuI au suferit
vedice'
tradiliei
Conform
umane'
iositAti i t-u" supus 9i rasele
uo existai dinttdeauna, chiar dactr au suferit diferenlieri'
-lii"-i
h urma transformlrilor trf,strturilor felei' ale pielii, ale stmcturi
oorDuluisi ale craniului.
'er fi ioarre greu de atlat acum cite umaniutti s-au succedatpe
urmlri
ohnJ noastra.b cronologiea mileniilor. un studiu ce ar
le-au
ce
a
catastrofelor.
iulitor
a
umat
liste
unei
Qi
hG-it"u
poate'
putea
realn4
va
se
nu
pdmantului,
pe
suprafala
Oe
nltrrat
'il.ioOuta, Oi aminttile ieferitoare la umanititile dernult displrute
in diferitele traditii, in miturile Ei religiile populareiu fos i"Lg.t
ele nu au fos privite niciodat'itin lumearellgroasa
Cu toateacestea,
popou*tot
ca aparitii izolate sau intamplatoare,ci intotarhaice
'i
&luna ca o manifestarea marclui Intreg'
,
Pe lingl aspectelereferitoare la condilionlrile de ordin. cosin
mico-geog;anc 9i la numeroaselemlrturii de ordin mitologic'
qi
o
pot
fi
aduse
mai
a
omenirii
ciclice
,iivoaria teoti"l evoluliei
a
de
interferenlA
zona
provenite
din
argumente
iric tntreaga de
biologiei'
geologiei
;i
domeniilor laleontologiei'
INITIERE h'{ PROTOTSTORTE
I
mai
S-a estimat cA pani in prezent au dispirut cu desdviqire
pe
Pimant'
fiult de 9970 din totalul speciilor care au existat candva

140

OS. KUHLIJN

gi cu toate acestea, la ora ach|alf, mai eistii inctr

circa 50 dc
milioane. Cerce6rile au stabilit cd durata medie de supravietuirc
rl
tmei specii este de circa un milion de ani, ceea ce codspunde
unur
ritn anual al dispariliilor de cdteva sute de specii. Referindu_se
lr
acest aspect, paleologul Leo Davitas,vili at ta cd
,tumdrul speciikn.,
care fotmeazd lumea animald Si vegetald actualii, reprezintd
do(tl
o parte neinsemnatd din numitrul totql de specii apdrute pe planat,t
noastrd din timpuile cele mai indepdrtae
Si pind in )poca p",,
zentd'-

Dac[, uneori, factorii care au determinat disparifia unor speci

au putut fi identificafi (in epocaactuald,vinovat fiind cel mai adesca
omul), alteori cauzele au fost nu numai greu de glsit, ci au rdmas
chiar enigmatice.in 1906,zoologul evolulionistimeri"- g.V"r,
s\s\inea cA.,penhlt el esteo mare enigmd insdsifec.venla
disparili
ilot", iu J.R.Beerbower reflecta nedumerit:
,,cazuriti i-tot" i"
<lisparilie n-u sunt ingrijordtoare. Modalitdlile de dispanJii,
duprt
cum.apar
,inscrise tn letopiselul geotogic, sunt si mii misterioist
si ele au dat nastere Ia multe $i pdsionante discupi... Referindu_sc
la drnozaurieniiordinului Orzr'rirscAriz,
R.S.Lull a afirmat in I929
,Disparilia dramaticd.a unui grup Wter-n.c esteunul din evenimen_
Iele
.cete mai inexplicabild,. Duptr mai multe decenii, situatia ir
continuatsf rtmanl neschimbat?l.
In 1977,geologulWalterAlvareza relansato mai vecheiDotezi
(ce apar(inealui M.W. Laubenfels),care
abibuia Airpari6a J,_
nozaurilor clderii pe Terra a urui corp cersc masiv. Laubenfels
sugeraseinilial ci temperaturafoane ridica6, dar de scurt?i
durata.
generacl de impact, a nimicit to(i dinozaurienii, pterozaurienii
si
chiar plesiozaurienii care, deqi trf,iau in ap6, ."rpi-u u".. C"u
rnui
mare pafle a supravie[uitorilor a scipat ascunz6ndu_sein
Desteriin craplturile scoa4ei tercstre,sau in scorburile
ii.""
prezen?
"opu"iUrl
insd numeroasepuncte slabe, ceeace a deierminat resDin_
gerea ei fdrf, prca mare efort. paleontologul rus Leo
Davita5vi'li a
intocmit chiar o listi a obiecgiilor ce se ridicau:
. intensitateaclldurii care a distrus instantaneuun mare numrr
de reptile, ar fi fost, probabil, suficienti qi pentsu
narea vertebratelor homeoterme:
"^di_
o de ce au supravietuit un mare numir de nevertebratetereste..)
o de ce se considertrcA pcurile au awt loc toc-ai pe *fur,
oegracestaocuptrcea mai mictr suprafap a prrnantului?

SISTEMI.JL OCULT DE DOMINARE A LUMII

141

o dacf, qocurile ar fi al'ut loc in ocean,atunci ar fi fost distrus[

inheaga PoPulatiemarinf,;
o dacl iezasrul a avut loc pe uscat,de c nu a afectatexistenla
vie(uitoarclor acvatice din apele de mictr adincime? .
oe
r de ce nu a fost distrusd intreaga vegetatle a uscatulul'
vertebratelor
a
fauna
intrEaga
distusa
welne ce a fost
gigantice terestre?
g..-"it teoriei lui Laubenfelsnu a determinat,instr,abandonarea
Taquet'
ei. ci.clut"rea unor noi so\ii. Astfel, in 1987, Philippe
identifireu;it
a
Paris,
de Istorie Naturali din
vrr^"r.i
iii*i.J
mai pulin de 82 de solu(ii' ce au fost .propusede-a
;;;;"
te orn
lunsul a 150 de ani, referitoare la disparilia dinoaunlor' mr
SJidarca
lvcrar:a
in
Sorh
aracl
efe-puerile. Duptr cum
$tefanescu
rpoteze' ce
fimpului, in prezent, au rdmas in discude doar doutr
Barkeley:
suni sustinute'aedouAechipede la Universitatea
--.'tl
la
i*rtlut"u unei perioide glaciarcextem de lungi 9i dure
slir5ituI
--ti;td.*"cretacicului;
pe tena a unui corp cercscde mari dimensiuni'
glaciartr
a liost sustinutd de echipa condust de paleonTeoria
de
tolosul Wiliiam Clemens, iar teoria ciocnirii a fost dezvoltatit
de-a
celei
a" geologul walter Alvarez' Suslinf,torii
"""0G bazanau-se pe un volum enorm de date s1iintifice
"Jiip"
doua ipotere,
la
;' grijtr, au afirmat cf, dezastnrl ecologic petrecut
;""d;
-"tit""ic
pt
prnbuqirii
datorat
s-a
te(iar,
gr-ig at*
PlT"9
$i
de 9
noasffi a unei comete sau a unui asteroid cu diametrul
ani'
de
fito-"tti. Evenimennrl' petrecut in urmtr cu 65 de milioane
p"nfq-9:
pe
o
intins
L a primit denumirea di extincsia C[ s-a
de ani 9i a dus la dispariliadinozaurilorqi a 75%o
"ir*'Z
-iri.-.de plante qi animale' Norii uriaqi de prat St vaponl o.e
din speciile
prccsul de
aol deeaiatrin atmosferaau blocat timp de citeva lu
unor
drspanFa.
si
survenite
climatice
fotosi"tez.a, iar modificdrile
consecmlele'
accentuat
au
oceanului
in
apele
de uscat
intinderi
-sunt'
bum ur-ele impictului provocat de cometa invocattr
de
ani
de
milioane
oractlc.' imposiUif de gasit dupi zecile de
il
pe
care
atgument'
alt
un
g"orogice.-Alvarez a adus
il"i.f"..iti
coresprmzitoaxe
ftr
stratr'uile
consideritmai
'ai, muli decAtsemnificativ:
p-".nt rr de iridiu este extrem de ridicat Primele
;;;;i
aveastrdevindpunctulforte al noii teorii' au fost
;;;ii,;";;"
pe maru
descoperilein anii '70, in srruchra unei mici falez' sltuata
descopertui
urrnat
Au
h Danemarca' la stevens Klint'
B;f";i

142

os. K U tI IN

similare, in roci avand aceeasi varstd cu cele de la Stevens Klrrt,

in Spania, Italia, sudul Franlei, Tuisia, in Montana (SUA) si chr,r
in carotajele submarine efectuate in Oceanul pacific. Desi accstcr,
pot fi s,i rszultatut unei activitdqi wlcanice, este pulin probatrrtn
rispdndirea iridiului la dimensir.uri planetare in cantitilile evalu,rt"
Sandro Montanari, geolog italian care lucreazi la Barkelev. u
afirmat cA; ,Jitliumul de la Jinete cretacicului conline o parti,t,l,
speciald, ce reprezintd un adevdrat marcaj chimic. Ea ni prt,tr,.
1,
regdsitd decdt in obiectele de origine cosmicd. Constqtarea tN i
deterninat sd osociem ocest iidiu cdderii unuia sau mai mulr,,r
asteroai-"
Acelasi element 77 din tabelul lui Mendeleev a generat insil r,j
necazuri grupului Alvarez, lntensificarea cercetirilir fur direcrr.r
sugeratAde el a dus, la scun dmp. la descoperirea altor nivelc ,h
iridiu, dar care aveau numai 2,3 milioane di ani vechime si crr,.
nu puteau fi corelate cu nici o extinc(ie. Cum sondaiele au t(,,.1
pu(in numeroase. s-a tras concluzia ci era vorba. probabil, dc
rrrr
fenomen local sau de remdgitele ciderii rmui asteroid
de u,u,
otmenstunl.
Ipoleza
a cdstigat, totusi, mai multa greutae cand (ft,|
.
paleontologi-Alvarez
de la Universitatea din Chicago. J-ohn Sepkoslr y
David Raup, au ftrcut crmoscute rezultateli propriilor cercctrtrr
Clasifrcand aparitia gi disparifia a peste 2.500 de specii, pe parcrrrsrrl
a 250 milioane de ani, ei au ajrms la concluzii care depiseau chrrl
si cele mai optimiste sperante ale echipei Alvarez: ,u n,,,,,u,
qlinctia CT. ci aparent, toate extinc{iile
maiore consumate rn.
planeti in perioada menqionatl. prezin0l o ciclicitate de aoroxim.,r',,
26 milioane de ani. uttima peFecendu-se acum l3 milioane de arrr
Sepkoski a conchis in cele din urmi cL ,deSi datele nu surrr
p""y
ver{ica iguros aceastd sugestie, se poate q)u ...
:
"yryfu:* cont de observayii
lindnd
recente, cd procesile care iclioni,i
t,,
timpul extincsiilor masive, dferd de cele ce aclioneazd in tiuDul
exdncfiilor normale"Constatarea prezinta o bunA concordantt cu ipoteza Driv xl
nanrra lectitelor. formulatA de profesorul Harold C.Urev- latu-err:rt
premiului Nobel. Conform acesteia, ciudatele pietre au rezultirt
rn
umra proiectS!-ii in atrnosferl 6i apoi a revenirii pe sol
a stt
rdmlturilor de roci, generate de rmpactun meteontice. perioadch,
lor
formare aproape cd se supraprm pragurilor dintre crrh.
-degeologice,
deci momentelor cend Terra a
t arr"for-e.i ,,,u
"rrferit

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

r43

13 milioane de ani;
Jore:Pleistocen- I milion de ani; Pliocen de ani; Eocen
36
milioane
ani;
Oligocen
de
Mioc"tt - 15 milioane
de
ani in urmtr'
milioane
63
gi
Paleocen
de
ani
milioane
- 58
Nefiind rnullumit pe deplin, Alvarez a sugerat cA investigarea
craterelorterestrce au diametre mai mari de 9 km ar putea aduce
dovezi suplimentare in sprijinul teoriei sale. Deoarece majoritatea
zonelor de impact se afla sub apele oceanelor, verificarea s-a
nlrginit la 13 cratere continentale. A fost insa suficient pentru a
|o c;nstata ca apari{ia lor are o periodicitate de aproximativ 28,4
milioane de ani, valoare apropiati de calculele lui Raup ;i Sepkoski'
Apoi, in 1987,ta dosarul bombardamentuluiexercitat de comete
l-a adiugat rln element nou. Alatiz6nd o ,'ciudati structura crrculrrd" desioperita pe fundul oceanului Atlantic, la circa 200 km
rrd-est de Noua Scotie, doi cercetiitori canadieni, Lubomir Jansa
ri Georeia Pe-Piper, au tras concluziaca ea nu putea fi altceva
dccat,,in crarcr Ae imwcl cu diametru! de aproximativ 30 de mile'
avAnd un pisc central osemdniitor celor obsett'ate tn cralerele
lunare", provocat aoxn 50 de milioane de ani de un corp ce trebuie
l! fi depdgit1500kilometri in lungime'
Anul i987 pare sa rcprezinte momentul confirmfii definitivg
r lcoriei impacturilor meteoritice ciclice, deoarecetot atunct' trel
ccrcetetori de la US Geological Survey (Bruce F'Bohor, Peter
J.Modreski qi Eugene E.Foord) au anuntat identificarea' exrct in
tonele de anomalie a iridiului, a unei cantitdli neobignuit de mari
dc cristale de cuarg caracterizateprintr-un aspectcu totul particular:
lfuctura lor, fracttrratit in stratud paralele cu planul cristalografic'
dcmonstreaz5,f6rd nici un fel de indoiall' intervenira unor locun
onome. Descoperirea, f6cuti initial in Montana' SUA' 1 lo-st
urmatA,la scuf timp, de semnalfi in alte zone similare: cinci in
Europa,rma in Noua Zeelandd$i una pe fundul Oceanului Pacific'
Conform afirrnaliilor fdcute de cercetitori, cristalele respectlve nu
nici din eruplii, iar faptul
F)t proveni nici din circulalia atrnosfericf,,
nu lastr loc decat unri
a
iridiului,
itt ii.trlUrrliu coincide cu cea
masive JeanHeidemeteoritice
impacturile
tlngur factor generator:
a remarcat"
Franla,
Meudon,
la
Observatorul
ma-n,specialiit
"Conpoate
estima cd- la
se
prezent
p(ind
in
cunoscul?
iatelor
ntrm
'llocare
sutd de milioane de ani putem primi vizira unui bloc de o
'ndrime apreciabild'. Ceea ce esle insa cu adevarat surprinzator'
artc faptui cd fenomenul se repeta cu o ciclicitate surprinzitoare'
Co mecanismil intretine?

144

OCULT DE DOMINARE A LUMII

OS. KU}II I N

-*.r.t-ptm"*tor.

b) FE NO M E N E

C A T A S T R OF ' ICI]

MTTUL POTOPULUI
Fenomenele catastrofice au insotit permanent omenirea in evo
lutia ei perpetue de-a hmgul unei istorii imemoriale. Departe dc ,,
fi doar ,,simple" evenimente distructive, fenomenEle respectivc iur
marcat in mod decisiv terminarea unor cicluri evolutive si incenerer.
altora noi. insdgi periodicitatea repet[rii lor este o reflectarc r,
structurii intime a Cosmosului, sistem ce are rolul de a contribui Ii.
realiz:,rea unei permanente adaptilri, atat a corpurilor fizice il,.
fiinlelor umane, cat gi a intregului mediu biotic, in conformitate crr
gradul de dezvoltare atins in dobdndirea unor capacitili spiritual,
superioare. Existenta unor fenomene catastrofice de ordin speciirl,
'ce nu prezint?i o anumitd periodicitate, poate fi explicati plir
necesitatea corcctdrii ,deviatiilof'
nepermise de legile intrinseci al,.
Universului.
Fa{5 de fenomenele cata3trofice, omenirea nu a fost, nu estc I
nu va fi in siguranli. Nu exist?t nici o certitudine cA soarta nemiloas:r
o si ingiduie inimaginabilelor fo4e cosmice sau terestre si-f
demonstreze puterea numai in zonele nepopulate sau cu o micll
densitate a populaiei. Modalitilile actuale de protectie al omenirir
sunt absolut incapabile sd preint6mpine pericolele sau sd influenlczr.
intr-un fel evolutia acestora. Teama de o catastroftr planetara nU
este nici p departe o obsesie modema, ci marcheazi istoria tuturol
civilizaliilor, av6nd un loc, se poate spune, privilegiat, in cronicik
omenirii. S-a emis ipoteza cE potopul, mentionat de acestea, nu l
fi altceva decit o simplS inundalie de proporfii mai mari, insi, irl
acest caz, evenimentul ar fi trebuit sa fie descris in diferite modurr
qi sd fie plasat la diferite distante in timp. Or, acest lucru nu s-ir
intemplat. Scandinavii, cellii, grecii, hindqii, amerindienii, popu
la(iile din Oceania qi Africa descriu impresionaJrta catastrolh fol().
sind termeni asemtrnatori gi plaseazd evenimentul cam in aceeasr
perioadd.
In Africa, tradi{iile spun cA, intr-o zi, cindva, in negura vrc.
lJirJf,ilor, ,,cerul a cdzut pe pdmAd",
fenomen menlionat gi d('
legendele cl{ilor. Bundehech, cartea sacri a adoratorilor lui Zoroastru, relateazd despre rtrzboiul dintre cer si P,ir 'irrt, da' si dintre ccr

ro

145

chrnez
iar traditiile chineze afirma cd imparatul

u:,ffi"1';
milioane
munfiiEiucisend^
"in
se
in
rupo"ru' siberia
"saltdnd

"*d;;;*i"
ifftiJT':1ffi;;-r.,]''i;;'i';'

'r
;1
ii-"J.i"*despre..un
TT
IT,,':..:
111:::'.%tflHT
carerraa fost
conuin;i
?'t-a"'r
f"fiT':X'u.1l"ttil*i

'unt un potop a ucis totr

urriu"oui a . fost incendiat' iar
ffiu,a,'
c.a sursi preolri egipteni' af-rma-ca
oJnenii. Herodot, menFonano
acum a.pune-fa fPtlf
Iti.'soareie a rasaritacolounde
Erni't
similare fiind regesite $l la
"ii.
foio a" *0" acum rdsare, observalii
qi eschimogi'
6ine"i, p"li"etieni, hinduqi

"-'e'pili"n..^"2"*1l::vfr
;"i.H.:
i:1i;,f##';:ffi
gsresao dep4easctp: " T*"1',;;;;ffil;;i
simbolistica
o
;i
lrczint?icu lux de amAnunte'rot
il;il";;;b".*".:!.YfirfJff
T;'{,:#::'L":';:"i,;,
,rtiq eDoci au fosl condamna'e ta

cer' I'a sJiirsit' uragane

$i Pucioasd a.cdzut din
ochi'au Jost
distruga Jiinlele de lemn' ai cdror
ffi"ni-olu ,"usi,
nemii
ti
'i
rupte'
mdnntaiele
?^:':,
f"t 4*itgt
';;;i,*;;;;*"
ma'
n-4u
aunci
'iilteirc
de
oamenii
Din
d" t i^isii zeutui,Morlri'
"frni
se spunecd maimulete
Pdduilor si de aceea
i"ra,
^oi^alele
tunt descendenliiomuluf"
prccedat de un-torent de foc'
in taditia germantr'potopul este
me'.f\o'.eaza aparitia dup.a dittyl" L-y:t:
b, ;,;;h;'r;tr^ent
";;";";;'i;;;

oiuau*'i*o-.n","T'T::.:'j1;?,!;lli'r,^i*iui,?)lY
a
semnaleazd cA
Harris

'ii^oi:."iu,
;ilffi;'

'suaut
l'""ru' d:::l'il:
pupinrsullprwer vorbestede ac-ela$i
'sange'ploile de pietrerosii' flacarilece mrstunu

ia#i""ir.n"*gia"'T1"-TJd":*Tff
;ml
t.n';'tTf
el de un moment c-?
tminteste
potop"Prstrall
-oulo"iii$i
ilr

uu ol"pdrut in afari de amintireamarelui

;;#;;...;;"ry::1"-:1i:H5;'l'Ji::':,1':lh:i
lumea se refere la distrugen Pel
Unul
;"tutdari' ateseacu detalii similare
9tT^?i:
.iil-"*'qi
din'catasfiolele
una
descriind
Chimalpopoca'
*a*tl
iif.
"r[*l
in memoriarasei' relaleaza:'A,l teil:a .soa::::
i,,ri.'pt.*,"
ploii' fiindcdacolo a cdzuto ptoate
iiiirt"
luio-fn'otiuh' soare.le

'i'i", i, ceexista
a ?'"-t::-::A::t::;::ifr::I:;":;r:::
cat

timP ce gresia Pe
tnune
au
'i;';; cd in
Terbeaucu mare htmutt' ^mai,ie$it
;;;;;;ii;;a'aazanical
n
indmplat
s4r
'ir'
Aceasta
sracojie'
iitto t, p'iene de culoare

146

OS. KIJHLEN

anul Ce-Tecpatl, O Cremene, in ziua Nahui-euaiahuitl, A pqtru

Ploaie. Acum, ,n aceastd zi in care oamenii au pieit ;i au fost
distn4i de ploaia defoc, soarele insuSia luat foc Si tonl, impreund
ca casele, q fost mistuil."
Cronica mayagtrPopol Vuh ne spunecum zeii au miscat muntii
din loc, iar cartea Chilam Balaam cuprinde un pasaj care nu numai
cI descrie o catashofa"dar conline ;i o aluzie la foste p,or{iuni dc
uscat care s-au scufi.mdatin mare: ,,5-a inta.mplat rn timpul celei
de-a unspraecea Ahau Catouru cdnd Pdminnl a tnceDutsd s(,
trezeascd.$i a cilzut o ploaie infricoSd.toare;i a cdzut cenuid ti
pietre, ier copacii au fost dobordli. Iar Marele Sarpe a fost izgonit
din ceruri. $i dintr--o datd au venit apeb, cerul sa prdbu$it ti
pdmdntul s-a scwfundat. $i intr-e clipd, marea distrlrgere s-4
sdvdr;it, iar Mama Seiba s-a indllat printre amintiile dist xgerii
DdmAntufuf'.
ln Metamor/oze,Ovidiu menSoneazi catevadetalii incitante. in
descriereape care o face incendiului devastatora lui phaeton care
ar putea constitui ea insrqi o consemraremernorat?la rmei catastrofc
anterioarc: ,,Mari cetdli au pierit, impreund cu fortificasiile lor, iar
fldcdrile au preJdc:utin cenutd nalii intregi; piiduile, Iaolaltd cu
munfii sunt cupinse de Jldcitn. Etua arde intens cu fldciii innoite
si Panasul, ca cele doud piscuri ale sale, gi EDx, Caucazul, e in
fldcdn, ti Ossa ca Pindus, Si Olimp, mai mare dec6t am6ndoud,si
inalsii Alpi, $i Apeninii ca piscaile tnrE mdntqte tn nori. Awi Libiu
a fost uscatd de cdldurd.*
Acest txt ne aduce aminte de observafia fdcuti lui Solon. de
cdtre preolii din Sais, cu privire la acelaqi incident, descris de platon in Timaios, referindu-se la acelaqi mit rcpovestit de Ovidiu:
,Aceasta are forma unui mit, dar tn realitate aratd o declinatie a
corryilor care se m$cd in jurul Pdmdnntlui si in cerui, gi faprul
cd asupra lucrurilor de pe Pdmdnt se afute, la lungi interuole de
timp un mare incendiu. Cdnd se tntdmpld aSac*a, cei care trdies..
ln munSiSi locui uscate$i inalte sunt mai ameninlali ca distrugereu
decdt cei ce locuiescpe maluile rduilor sau pe ldrmul mitrii.,,
Noe qi-a pusarcape varful Ararat;Manu, Ii hindupi,s-a asezar
pe Himalaya; Bochica,in Arnerica de Sud, a reugit str gtseasci
rmul din platourile mrmqilor Anzi; Coxcox, strtrmogultmditional al
vechilor locuitori din zona Mexicului, a tras la mal in Sierra Madre:
indienii din America de Nord localizazduscatul salvator in Muntii
Stincosi, iar n-iburileafricanepe platoul etiopian.Studiindhddile.

SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

t47

inAllimi ce.deptqesc
se Doate constaur ce toate aceste regiuni au
drluvru. nu
presupusulur
n.Ob0 de metri, deci valurile gigantice ale
cinci
numai
ligendelor'.
e; aceasta altitudini conform
;;;
mcxican'
iranian'
etiopian'
platourile
;".supra apelor:
;";;;;;;
-r"*tiiar- de scSpat.au
si Munlii Himilaya cu poditul Tibet'
ele sau locurau
pana
h
urce
sa
reu$it
au
care
Laoat numai cei
ion.turiu vine in concordan(a cu o realitate binecunoscute
pus bazele vecnllor
""oio.
de specialisti: toale grupurile umanc care au
zonele muntoase
din
provin
ciuititutii (atiutl.e sau amerbdiene)
isi regasesccoresanlerior
prezenLate
Asoectele de ordin istoric
teonl ltlmlllrce'
controversate
mai
modeme
Si
oondenE in cele mai
prcmisa. producerii
de
la
principal'
po-.q,"'
in
;";;;*";t;;
Modelele catastrounor evenimente cosmlco-geogrdfice deosebite'

prlzenta.
Fl.' t"or",i"" cele mai cunoscute'p" "11e l: v9i
ll
I errer cu
ciocnlre-a,
probabila
la
o
continuur., sunt cele referitoare

exercrtatade un corp
un asteroid gigantic. la influenla gravitafonale
o posibila sch;bare a polaritilii cimpului .mag;*;;;ti-":i;
!'ulcanlce maJore'
netic al planetei noastre qi la o serie de erupltt

TEORETIC
TTODELUL
lucrarea
Conform lui R.Charrorx.citat de Sorin $tefinescu-in
(ruU
anl sl
de
12
acum
perecutA
SfidareaTimpului,dupe cahstrofa
Paclllca'
contlnenhrlul
a
a dut la scufundareaAtlantidei Qi
*3 *ug:
"'are
umanitateas-a rdspanditpe cele 5 platouri' asttel:
f:
galbena(ro$Er
cea
iranian'
platoul
pe
albd
cea
Dlaroul etiopian,
iar rasa
io.,rito.i ui'.o"tinentului Pacifica)pe platoul himalayan'
rncercar
au
ipoteze
rosie (atlantri)in Munlii Stancoqi Nenumtrrate
qi moiiul in care a a!'ut loc dezastrul' instr nici una
*,ir.r
J'"-i"
explicafie satisfdcltoarctuhror aspectelorvizate'
;;".'.
;;;;tj,
probabilitate mai mare
bat""u ,ii" acesteaprezintl rm coeficient de
decatcelelalte:
-;.';;;"
unei comete foarte aproape de Terra sau chiar
prlbuqLaei Pe Planettr;.
. .
2. nloaie de meteonFgrganncli
simultan reglunl
'
3. eruptii vulcanice catashofale,care au cuprins
trtinse ale Plmantului;
-'--I.
declan{atetn timpul unei conflagralii monoplotii
"*leare
diale;
5. ordbusireatmei astronaveexh?terestregiganuce'
* obsewl' primele doua ipoteze sunt destul de
ilF-ffiunor fiinte ralionale'
n-O#, i* ultimele doui presupun existenta

148

OCIjLT DE DOMINARE A LTJMII

os. KUl .t N

fie ele umane sau nu. Istoria rcenttr consemneazi evenimcltr.

catastrofice,cu urmiri deosebit de mari la scaracivilizaliei umarrc,
inse, in nici un caz, nu a putut fi vorba despre disparilia intrcgrr
umani ti:
r 1500-1300 i. Chr.: erup1ia vulcanului de pe insula Thcr.
(Santorin - Marca Egee) a dus la disparilia infloritoarci
1r
rafinatei civilizafii minoice;
o 562 d. Chr.: un violent cutremur a distrus orasul Antitx.h
(nordul Siriei), pnrvocind 250.000 de victime:
o 1042: cutremur in Tabriz (ban) / 2t0.000de vlctime;
o 1556j cutmur in provinciile Honam, Shansi qi Shcnr.
(nordul Chinei) / 830.000 de victime:
r 1755: cutremur, Lisabona / 60.000 de victime:
o 1876: rm tsunami de 15 metri in lime a inrmdat camnir,
Gangelui/ 215.000de victime:
o 1887: in urma inundafiilor provocate de Huang Ho (China).
cel pulin 2.000.000 de oameni gi-au pierdut viala; '
o 1908:cutemuml din Messina(Sicilia) / 160.00dde mo4i;
o 1923: cutremur la Tokyo 9i yokohama (Japonia) / 2OO.(iX,
de victime;
o l93l: revdrsareHuang Ho / 4.000.000 de victime:
o 1935: cutremur Quetta (India) / 60.000 de victime:
o 1939:revtrrsareHuang Ho / l0 milioane de oamenirf,masr
fArI adlpost, sute de mii de mo4i;
o 1962:cutsemwban / 21.000 de victime:
o 1970:cutremurAmerica Centrall / 67.000de victime;
o 1976: cutremur Tangshan(China) / 700.000 de victime:
o 1988:cutremurin Armenia / 25.000de victime:
o 1990:cutemur Iran / 50.000de victime.
Cel mai rtspindit model catastrofic are la bazAdate stiintific(.
de ultima ortr qi pomeslede la premisace la origineacata;lis;ulul
s-ar afla ciocnirea dinte Plrnant $i un asteroid gigantic sau o
cometE. Ultimul impact major pare sI s fi produJ in emisfcrr
nordicd a plantei, Artr|fimeavalurilor cresc6nd
Elre Ecuator, undc
ar fi atins 3000 - 40O0de merri. Mari zone de uscatau fost ingh(irc
a4e sag ulterioa prin modificarea condiliilor climatice, *o!"iit"
{e
de ghefuri. Au aparut sau au disptrrut insule qi poate chiar continente,murfi s-au scufi.rndat,iar, la mii de kilometi distanta.scoarlil
s-a increqitlrntu a da na{terc la noi v6rfi,ui. practic, aproapetoailt
suprafala Terrei a fost afectatil.

149

ASTEROIZI
la distanple celor qase planete
rcferitoar
Potrivit calculelor
s-a constatat cd distanla dinte
XMII-lea'
al
xcute in scolut
est prca mare' fapt care sugera existenta unei
f*i
"t
"i
-inc5'nedescoperite,
cu o6ita sinnttr inte cea a lui Mlrte. qi
.i. A* celei de-a treia legi, care-i poarti numele, Kepler
pe
is. Arcd din 1597, necesitatea existenlei unei planete
o
de
int'itritn
a
fost
prsupunere
Aceast?t
xia mentionatit.
qi
Bode,
gin
Titius
astronomii
de
stabilict empiric
ire.rei:ry
'f"tt-J""e., f" i*"f indica! ar ftebui se existe o planeul Agitatia
aceeaqi
lumea astronomilor a fost mare' cu atet mai mult cu cit
Cduttrrile
Uranusplanetei
p"t-i. anticiparea descoperirii
ufl
"
p6nl in anul l80l' cand astronomulGiuseppe
A-u"'i"t*,uout"
u a"r"op.tit o ,stelutl ' care se deplasade la o noapte la alta
, sensbine determinat,pe care a botezat-{ Ceres' A tost clar
noul obiect avea o m\care carrcteristictr mei planete' Curand
s-au complicat' duptr ce, in 1802, astronomul Oibrs
ii*"frc
A
f*.oo"ti, o a doua ptanea micr' pe caf,ea numit-o Pdllas'
erau
cind
l89l'
pena
in
rnrto ua""aou avalanql de descoperiri,
aproximativ 322 de phaoiz
rscuti
-nGtromil
o,nou6,T-ci:
fi-au dat sear; cd au.de-a {ac9 :u
dar o data cu
lor,
qtia
numdrul
se
Nu
solar.
titti-"fU
u
co.p*l
steleloJ
pentnr
campul
,ri-tiaa$ofotogranei" expunerile cliqeelor

fost a6t oe desstricatede traictoriileasteroif iii[e-"il,pt"a;

incat acesleplaneteminorc i" ft"!. "T39
['f. i"r"*ii"*U,
Deoareceaspecnrlobservalionalal
cerului".
ilriJ
,,o"*-itii
mult cu cel al slelelor(mici puncte
foarte
semrna
lil"itor otutt"tt
steffiinloJset, ele au fos ntnnrteasteroizi'adicd 'nsemtnatori

,blot''.

Asteroizii, numili uneori planetoizi sau planete pitice' se-rotesc

tei
ft iur.rr iout"i"i, ai#iuulli .ub fot-u unei centuri alcrtuite din
dintre
mare
mai
Cel
qi
Jupiter'
Mane
intre orbitele lui
[tif".
esteCetes ( 1000 km diametru)' dar probabiltatea ca acesta
ilroizi "f"*"
inEe in, coliziune cu Terra este aprcape nulil DTf^ "."t T1
(6oo.krt)'
hnpunrtori pot fi amintiti: Pqllas
Y::iJ1':^:1^:
mai mare
au diametrul

ona(l9i km). Catevasutede asteroizi

qi
i6ii i.-, o-'".i mai mulli au dimensiunicuprinseintre20
fost
au
asteroizi'
de
2250
d@r
a"-f"- b"..1 au fost cataloga$i

alte descoperiri, numlru] total al planetoizilor

;;;-L
G;
li ora actual[, intrc 40'000 qi 140'000'
up-*imaiie,
i-lnl""
"",i-ut

'l
150

OS. KUHLEN

Conform estima{iilor fAcutede astronomulpolonez J.Gadonski,

urmtrrile rmui eventual
_impactdintre planeta noastri gi un meteorii
ar rfi orect
direct proportlonale
oroooni
cu marimea acestuia:
Diametru (m)
65
13 0

26{)
520

l02s
210 0
4200
8500
17.000

Suprafs{a impactului
o capitah de jude(
capitalaunei tdri
leritoriul unui
suprafa(aunei rcgiuni
suprafalaunei liri medii
PeninsulerIberice
jumitatc din Europa
jumatatedin Asia

-t

-ll

jumetate din suprafa(aplanetei

(irnf<rnl unci fcgcndc clcne antice, phaeton

a furat de la tatal

sllrr, Soarclc.carul cu carc acestastrrbateazilnic bolta cereasci,

dar. ncstiind str-fi struneasciarmesarii,acegtiaau luat_o razna
inccndiindCerul si p5mantul.Atunci Zeus a intervenitcu trasJeie
sale, distrugdndu-l pe aventurier si salv6nd f"rru. pr".,lp,lr,anJ
lj
asteroiziiau luat nagtereprin dezintegrarea
unei planetegi 1in6n<i
cont.camasatotalea fi-a-gmentelor
presupuseiplanite nu dipiresr"
o mume dm masa PAmantului,inseamni ce dimensiunileaceiteilr
trebuie sI fi fost extrem de reduse.Dezintegrareaipoteticei planetc
originare, numitA Phaeton, ale clrei cauze sunt incl necunoscutc.
a generat nurneroasespecula;ii.
PdnI la sEryitul secolului trecut se credeactr asteroizii se rotesc
cuminti pe orbitelelor dintrc Jupitersi Marte. Iaet hsa ce in lgglt.
nou-descoperitul.Eros,a pdrtrsitclasicul spaliu atribuit planetoizilor
si, mai mult, s-a apropiatamenin@tor.Ia-22 milioane.ie kilomerrr
de Pemant.In 1933,Amor a ajunsIa l2 milioanede km. iar Apoll,t
a trecut la 3 milioanekm de planetanoastrtr.Recordulestedilinur
de Hetmes (700 m diametru), care, in 1936,s_a apropiat ta OOO.OO0
km, existind toatepnsele ca in viitor djstantasAscadeta 35a.Ofxr
lsn. In ciuda vidului aparent,traseelecosmicestudiatela o scar, ir
timpului corcspunzatoare,sunt destul de aglomerate.
LUCEAFARUL
h nAl a aparut la paris Trait, de L'Astronomie Indienn<,.
d9"l-:l"le
przentate9i analizate, se num{rt
TIF
9i a;a_nu,
mitele tabele Tirtalour, conform ctrrora, epoca numite caliougant

STSTEMTJLOCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

l5l

a inceput (flcAnd convertirea in sistemul calendaristic actual), pe

16 februarie 3102 i. Chr., ora 02,27 de minute $i 30 de secunde.
ln respectiva epoce, numitit de indieni caliougam, a avut loc
conjuncjia tuturor planetelor, iar tabelele o consemneazi la fel de
riguros, dupi cum o demonstazi gi calculele modeme. Mai
fenomenuinteresanti qi mai importantit parc descriereadesPds,urdrii
lui, ficuti de astronomii antici. Ei au observatatunci cum, de dupi
discul Soarelui au apirut, una dup[ alta" la foarte scufte intervale
de timp: Satum, Marte, Jupiter, Si Mercu!: Dar Venus? S-a crczut
la inceput ctr indienii au facut o eroarE sau au uitat cea mai
strillucitoare planetit de pe cer. Tinand cont de meticulozitatea gi
rigumzitatea documentafiei cu q acter qtiinfific ce ne-a parvenit
din epoca rcsptivtr, cdt qi de faphrl ctr tablele mentioneazl ctr
toat planetele au fost in conjuncfie, nu rimane decdt o concluzie:
Venus nu se rotea ahrnci pe orbita ce o cunoa$temastlzi! De altfel,
tabelele Tirvalour nu menlioneaztr deloc Venus, planeta c i$i
glseqte locul firesc in orice alt document ulterior numitelor tabele!
Cazul nu estesingular. Un calendarantic descoperitla BoghazKeni, inpirl un numtrr considerabilde stele $i planet,dar cu o lipstr
importantil Venus. Deci, acum circa 5000 de ani, babilonienii nu
giau de existenp ei. Tradi{iile vechilor locuitori ai Mexicului
amintesc de un moment de rtrscruce din istoria lor, cdnd marcle
tarpe de foc, Quetsalcoad,a atacat Soarele,rlpind lumina timp de
p6tu zile. Apoi, qarpele s-a transformat intr-o stea strtrlucitoarE,
care, conform descrierilor, nu poate fi alta decat Venus. Aparitia
planetei p orbita cunoscutl in prczent este semnalattrde legende
arb forma rmei comet gi, straniq coincide cu aparitia pe Terra a
rmui adevirat val de zei civilizatori: Viracoch4 Quetzacoad,Kukulkan. Conform unei tradilii amerindiene,prima femeie a umaniti[ii
r fost Ocejona, fiintl venitd de pe Venus, intr-un car rzci strdlucitor
&cdt Soerele. Robert Charroux' afirml cd" la indienii pawnee din
America de Nond, staua diminelii este, dup[ Soare, cea mai
important?tdintre fo4ele cereqti,deoareceei i-a ofeit Marele Spiit,
Darul Vielii, inslrcinind-o sl-l rlspandeascape Terra.
Democrit susline4 dar din p[cate feri a argumenta,cA Venus
ostc o cometil qi nu o planetit. Indigenii din Sarnoapovestescc5"
fa un moment dat, Venus a ficut o ,garsd sdlbar'cd', iar chinezii,
Mienii qi alte popoareamintescde trena de foc care a insofit candva
pltneta. Cassini, Short, Montagne qi alli renumili astronomi au
f.

Robert Chalroux:

Cartelt tre.7ltului

misterios, Editura Elit, Ploiesti.

t52

OS. KUTIII N

semnalat,in secoleleXVII si XMII, fdrtr ca mai t6rziu sd le

lr,.
contrrmat:l observalia,existntain apropiereaplanetei vecine
a ulrrrr
erugmatlcsalelit. De asemene4Velikowsky a ahrmat
cI acrrrrr
10.000de ani, polul Nord s afla in insu.laB'affin.iarnamin;t _
roleainjurul uneiaxe fdri inclinare.ln consecing.climupe
i";;"r.,
srrprafati a Terrei prezenta un aspectaproapetmiform, tx.a
"*.... ,
Fe.yu cnldurg.opo,, Ot spaiiu,qi-a ftrcutap",if" v;;;r,;,;,;
9"
recand. toarte aproape de planeta noastrtr,a provocat un cataclis
l
oe man proportti:continenteintregi s_au scufundatsau au
aDarrl
valunlg
.ocgyelor, munlii ,-au frrbqit, pdd"rit" J;.;
{in meteon(i
;i;;,,
de
$i de foc s-a abatutasupraplmrintului, iar oolii'si_.rrr
inversatpoziliile. FrArnanHriteau durat catevazile.
_ Platon men(ionezd,citdnd surse egiptene,ci int6lnirea pdmirr
-i,,,
tului cu Phaeton s-ar fi datorat unei pernrrbalii pf-"t"[,
Velikovsky nu uittr sAse foloseasct de *"*tf
,"Ui-" in irr""r*,.",
sa de a demonsfa prezen{a planetei Venus pe o noua orbitf.
O,r,
poate fi, oa.re,Venus singura vinovattr de pertubatiile
care au afect:rr
Terra in trecutul indepirtat?
NEMESIS
Shoemaker,
specialisti
in asteroizi,folosindtelescooul
_
de -CSrolyn
la Mount Palomar/SUA,a identificat25 de planetoizide
mirrr
care intersecteaziperiodic orbita r.r.*oa. fonrsi, ."n
$.:*iyi
lorm unei.ipolezelormulateimprcundcu Eugene,sofulei, specialisl
m geologre,,iu ei sunl adevdralii vinovqlf,. Avdnd orbite extrcnr
o atungtle.acestiasteroizinu fac altcevadecdtsAsmulgtrdin y'vo,r.rrl
Oort, W care-l Faverseazi din c6.ndin cdnd, comete *i pf-"t"iri.
generdndun adev5mt ,,bombardament..la scare cosmictr,
Confornr
teoriei olandezului J.H.Oort, Sistemul Solar estetnvelit cu rtn
haknt
au-Andraza de aproximativ 15.000miliarde kilometri, f".-"l,lii,
trilioane de_comete. DacI prin acest ,Jezervor,. de comete,
sau in
aproprereatul, trece un ,pbiect . ce dispune de o masf, si o vitezil
suficientd, stabilitateasa va fi tulburaut, iar un numtrr apreciabil
tlc
componenleisi vor modificaputemictraiecloriile,apropiindu_se
rte
''
Soareqi prabu5indu-seevennralpe planeteleintitnite'in cale.
Dupa
aratASorin Stefinescu in lucrareaS.fidareaTimpultrt.
:1T
asFonomul
fuchard Mii er, de la LaboratorulLawrenceBeri<elcy
Calilomia.iSUA,a propuso variantaimbunatatiua ipotezeisliii',,
Shoemaker:elementul perturbator al _l/oratui dtort este,ir, ,""litor".
o stea, insotitor nevAzut al Soarelui! Miiller a botezai_oNemesi.i,
dupA numele zeifei grecesti a rizbundrii (conform tegenae;,ea
,,ii

NISTEMI.'L OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

153

cdnd se cred prea putemici Si prea

pcdepse;te
'bogalf), pe oameni atunci
ntxne ce a devenit imediat notoriu. Conform lui M0ller,
Ncmesis este invizibilS, deoareceevolueazi in spateleSoarelui, pe
'o orbit6 foarte alungitn, dar, oricnt de ascunsdar fi, ea trebuie se-qi
ddeze inh-un fel prezen{a. La s6r;itul anului 1978, specialigtii
americani au echipat un avion Lockheed U2 cu aparaturi speciald
dc investigare a spa{iului extraatrnosferic gi, cu ajutoml lui, au
cfectuat nu mai pu{in de 1I zboruri, in cadrul unui amplu program
S-a urmfuit obtinerearmor date suplimentare
dc cercetare
-stiin1ificd.
pivind migcareaTerrei prin mediul electromagneticdifitz ' rcptezerrlat de radialia corespunzitoare celor 2,7 grade Kelvin, care se
prcsupune cd umple uniform intregul spaliu, dovadd, d]rpa unli
iavanli, a marii explozii initiale in urma cdreias-a format Universul.
Rezultatele experimennrlui au oferit' insr" cateva surprize majorc. Mai intai, radialia cercetag nu era uniform;" ci aproary
uniforma. Intensitateaei cregtelent 9i continuu, atingind un maxim
ln directia constelatiei Leul, 9i descreqtspre un rninim in direclia
diamenal opustr, spre Vlnitor. Analiza datelor obtinute a dus la
concluzia ci fenomenul nu este,totui, o caracteristicda Universului
luat in ansamblu. Aceasti variatie de intensitate, orientat?idupe o
rnume direclie, reprezinti mai degrabl o migcare a Pdmdnhrlui in
rcnsul respectiv. Dar cum planeta noastrtr face parte din Sistemul
Solar, inseamni cd tot ansamblul se indreapcl spre constelatiaLeul
cu circa 400 krn/s. Conform profesorului Harrison de la Universi
tatea din Massachusetts,fenomenul de deplasarespre centrul galaxiei nu poate fi datorat decat existentei unui obiect cosmic ce
ovolueazl in apropiereaSoarelui, dar care nu a fost incl identificat.
Era, practic, singura ipotezi rnmasl in picioare, ce explica valoarea
rcceleratiei deplas5rii (cu doui ordine de mdrime mai mult decat
ganereazf campul gpvitafional al Cdii Lactee), valoare ce ar coinlluenlei rmei stelede aceeaqimastrcu Soarele,dar situatli
la o distang de 1000 de ori mai mare decdt cea carc ne spartrde
-spunde
lstul central. AdmiFnd c[ acest inso{itor ar evolua pe o o6itjt
circulard,'atunci perioada de revolulie ar fi de aproximativ 10.000
mi.
Faph. cI Soarele ar putea face parte dintr-un sistem solar
dublu, nu constituie - din punct de vedere asfronomic - nimic
[ormal, deoareceprintre a;trii aflali la maximum 35 de ani-luminl
tn jurul nosftr, 50"/oformeazAsisteme duble. Exis6 chiar grupdri
& tei sau patru stele, dar numtrrul acestoraeste mult mai redus.

t54

OS. KUHLIIN

Ceea ce surprinde este incapacitateaplmintenilor de a fi observat

sau mtrcar de a fi intuit existenta companionului solar. Ipotezclr
privind natura hi Nemesis oscileazi inte astru cu masritudine l0
(luminozitatede un miliard de ori inferioardSoarelui):; pidca albn
cristalizatn, a ctrrei temperahfa nu deptr$e$t1000 de grade lu
suprafa(I; o piticf, ro$ie cu masa 0,1 din cea a Soarelui: o slca
neutronicd sau chiar o gaur[ neagrt. ln ultimele doul variante, ar
trebui str se admit cA obiech. cerescrespectiv s-a alaturat Soarehrl
venind dintr-o altd zorrl a Universrlui qi, descriind o hiperboh, sc
va pierde in spaliu pentu totdeauna,dupd ce ne-a insolit cdteva
mii de ani.
. in celelaltecazuri, estefoarte posibil ca nevIzutul nostru tovar?tl
se se roteascape o eliptici, inn-un plan foarte apropiat de al elipticil
;i astfel si introduct pertubatii importante in mersul planetebr.
Aparent, miqcarea lor nu a suferit weo modificare sensibili in
decursul mileniilor, dar, mai derrremesau mai tArzirr dacl pitica
ropieexisttrqi se rotegtepe o traiectoriein jurul SistemuluiSolrrr.
influen(a sa pe termen lung asupra stabilif$i planetare va slir;r
prin a fi detectati. In ceea ce priveste Terrd, efectele observatepc
perioade mari de timp s-ar traduce prin importante varialii climaterice, cici orice modificare a Faiectoriei in jurul Soarelui afecteaza
bilanpl termodinamic dintre P4manl Soare 5i Cosmos. pentnr
Miiller. c5ruiai s-au altturat alti doi cerce0ltori.Marc Davis si picr
Hut Soareleface parte dinE-un sistem stelar dublu. Nevezutul
companion, trecandprin Norul Oort, provoac5bulversareaacestuia,
declanqind, timp de un milion de ani, un distirgdtor bombardamenr
de comet qi asteroizi. Consecinlelear fi puzderia craterelor de pc
suprafataplanetelorfiri atmosferl si modificArilecatastrofaleilc
datelor climatice si geologice cuoscute pe Terra la un moment dal.
Ultima dovadi adus! de Miiller, in 1987, in favoarea iDotezci
sale este vechimea aga-numiteiclase H de meteoriti condritici.
grupe caracterizatAprintr-un mare continut de fier. Cercetarilc
des{A;uratede Miiller imprerml cu Saul Perlmutter indicd o periodicitate in aparilia lor, care coincide ca momentele ixtiritiit,r.
masiie. Cav"a ar putea fi mulfimea de comete ce Faverseazil
centura de asteroizi, aceleasi comete care, lovind pdmdntul, dcclangeazi modifrcdrile de climi provocatoarea extincliilor in masll.
Tot ele se afltr si la originea inverstrrilor cAmpului magnetic terestnr,
ftecvenla acestora suprapudndu-se cu cea a marilor extinctii dc
flore si fauni. B.Glassgi B.C.Heazen,paleologi la Universitarcrr

IISTEMIJL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII

155

Indian' intre
Columbia, SUA, au descoperit pe fundul Oceanului
pettt"$
meteori-tic
Javasi Australia. dovezi privind un impact
Tu.'
relaDv
?00.000 ae ani. S-a estimat ca planetoidul avea dlmnsrunl
cadercasa
nodest (300 m diametru;i 150 milioanede-tone),'dar
p8rc sA fi declansatultima schimbarede sensa campulul gmmagnctic.
"-"-Corrfo.ultimelor calcule, orbita lui Nemesrsar rebui str aib5
de 100.000UA, dar deoareceinctr nu a fost identi;;
&"ti;
presupune
ca dimensiunile qi luminozitatea,sa-suntextrem
ficati. se
przent,
Carl Pennypacker utjlizf,azA la tJerkeley un
ln
dc mici.
cuplat la un ciiculator penru a umdri continuu
f,i"*to
""Li""i
bolta clreasca, in tntativa de a o localiza prmtre cer apmxfirauv
i.000 de candidali posibili. Un rczultat pozitiv ar.rcprczenta .conmoolnca
fimrarca unor ipoteze consideratesimple speculaF EI ar
de aplicare a teoriei lui Darwin'
datele
--fr"tati'^tofogice
chino-tibetane antice precizeazac6 "Tiaha
asteuna din cele i2 de stele nefaste,desemnatdsi ca lilu!1ves;
i tt""utor al Pdmannrlui "' In I 882, ginditonrl-asiatic
ii*[i"^"
vechi' nota
iirft *" Morya' bazindu-se pe scrieri extrem de
car:
stea-rege.Pe
existd,o
urrnebarele: ,Jn spateleplanetei Jupiter
ae
esle
cosmrc'
ciclu
in
acest
;t
incd
vdzul-o
nici un muritor n-4
violente,si
Perurbatiile
Jupiter.
decdt
mare
mai
;;; d" ;;
-chia1.
atdt deplasdii
DalL ro$iece-i intrigd pe cercetdtoi, -estedatoratd
'it ti-iiTuewei aistii stele-rege' ln poziTia pe care 2 ye. i:l
momentul de fald in sPaliu' oicAt de micd ar pdrea' substanlete
'memlice
ce o'compttn in cea mai mare Parte exPandeazdSi' treptat'
se transhrmd in fluide gazoase"'
DeJcrierile seamana,in mod straniu,cu cele mai recenteipoteze
asupra
si descoperii stiintifice rcferitoarc la Nemesis si la efectele-ei
aparifie
de
perioada
daca
intebarca:
pune
ahrnci
solar. Se
;iJ;;i"i
a enignraticei stele;ste atit de lungl' incat nici .T
-1u.1
n
-ult:t
exlstente
vlzut-o in acest ciclq czlre est sursa informatiilor
vcchile scrieri?
ERUPTII \{'LCANICE
Posibilitatea distrugerii unei civilizatii infloritoarc 9i -a unej
geneml' in mod
colturi uvurr*t" printr-o erup1ieltlcanictr este,in
carc arag
exemple'
cdteva
insd
IatS
vederea.
i"irrstin*,, t .".tta
"u ale planetei, precum gi impactul erupfiilor
htente
ifiti
".
din trecutul relativ recent:
-lt"at
unor civiliza$i
tsuDra
'in
1383, duptr o perioadi de doutr sute de ani de inactiYitate'

156

OS. KTJHLEN

eruplia vulcanului Krakatau a disnus Z3 dintr-o insultr aflati i|l

vecinatatea Sumatei fi a provocat pierderea a 36.000 de vicli
omeneqti, in porturile Telok-Betong, Batam, Anjer gi Tjering, ca
ufirurre a prcducerii unor valuri inalte de 35 de meti. Explozia
prcvocattr de erup1iea fost auzict de locuitorii celeilalte emisferc,
zgomoh.rlprodus inconjur6nd de trei ori PAmentul.Cele 18 milioanc
mr de lav[, impreuntrcu 36 trilioane kilograme de cenugtr]ulcanici,
reprezintt, probabil, unul din cele mai mari cataclisme geologicc
din istoria omenirii.
Unii vulcani nu au dat semne de activitate pe tot timpul
existentei lor, ceea ce a ficut ca surpriza erupliei sA-i prindE total
nepregati pe oameni. Astfel, erupfia Mount Lemington-ului din
Iran s-a soldat in anul 1950,cu 3000 de victime, in timp ce erup(il
rulcanului Puyehuedin Chile, de la 27 mai 1960,a ucis saua rtrnit
circa 5000 de oameni. in l9tZ, a dat semne de via{I vulcanul
Katmai din Alaska, consideratstins secolede-a rindul, astfelincirr
localnicii uitaseri completcA este,de fapt, un I'ulcan.Dinh-o data
s-a f?lcut auzit, crand afactiva zond turisticd a Vdii celor o mit
de fumui, dupe ce a aruncat atata bva, incat rm oraq de mlrimcrr
Parisului ar fi putut fi acoperit cu un strat inalt de 30 de metri.
In 1956, in Karnciatka, a inceput pe neasJeptatesa arunce lavil
vulcanici demult-stinsulBezimianiia (far5^ndme),pdnt la 50 <Jc
lan in jur. O suprafap de 1500 de kmz de p6dure, aflalA irr
imprejurimile vulcanului, a fost rasd de pe suprafatapdmantului, cir
sub efectele unei bombe nucleare, iar stinci grele au zburat panll
la 4 krn depdrtare.
Nici despre Vezuviu nu mai credea nimeni ctr ar mai pulcir
avea activitate vulcanica. in craterul lui, decorat cu o bogutt
vegetatie, erau organizaie petreceri !i tot acolo i5i ridicaser5tabiirrr
rAscu.lafilui Spartacus.
A venit apni anul 79, cu distrugerea
orasclrrr
Pomprii, Herculanum gi Stabie,ascrmseaproape2000 de ani sub o
crustil groasi de lavd, oraqe ldsatepradE uit?lrii qi care ar fi rinras
necunoscute,dac[ nu ar fi fost memoria pioasd a lui Plinius ccl
Tandr fali de rmchiul s5u, omul plin de curiozitate giinfifici, cc
Si-a gitsit moartea in timp ce observa erupfia.
La 8 mai 1902, a fost suficient un minut pentru ca infloritonrl
oras Saint-Pierre din Martinica, str fie distrus complet de lavrl
arzinde qi de ploaia de cenqi a vulcanului Mont Pele, care, irr
combinajie at gazele sufocantece au incendiat oras.ulSi corAbiilc
din po4 au pricinuit moartea a 30.000 de oameni.

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

157

ln esenli, oricare din acestemari eruplii ar fi fost capabili si

distrugd, intr-un timp extrem de rcdus, datori9t emanatiilor & gaze
aprinse sau a ploii de cenu$5, aqezfti foarte dense. Asemenea
oatastrofe,cu tot caractruI lor infrico$tor, nu pot conduce, ins5,
la afectarca srioase a civilizafiilor care deptrlesc nivelul unor
dezvoltdri locale. ln orice caz, posibilitateaunei catastrofevulcanice,
in stare s[ nimiceasceo civiliza{ie sau mtrczucentrul ei, este foarte
realtr, cu atet mai mult, cu cat centrle de civilizalie cdutau, din
diverse motive. tocmai acestezone vulcanice. Principalele motive
ar putea fi prezenta izvozrelor termale qi fertilitatea extraordinarda
solului acoperit cu lavtr. Asociatia Intema{ionaldde Vulcanologie a
elaborat un catalog al zonelor cu vulcani din lume. Astfel, pind in
anul 1960, au fost depistate ll zone, ce tot^lizat 432 de vulcani.
S-a estimat c5, in total, aproximativ 800 de vulcani amenin{Ain
viitor omenirea Si descoperireaaltora nu este exclusS.
Atentia atlantologilor se concentreaztrasupra regiunilor vulcanice, unde sunt clutate vestigiile agezdrilordistruseale legendarei
Atlantide. Unul din aceste locuri est coarvl atlantictr central5, ce
concorda, din punct de vedere geogitfic, cu cele mai frecvente
informalii referitoare la capitala atlanlilor (/a vest de Coloanele lui
Herakles), indic6n4 prin relieful sdu, faptul c5, in umtr cu aproximativ 12.000de ani, virfirrile ei ar fi putut constitui sistemul insular
din Atlanticul Central. In respectiva zontr sunt concentrati 6l de
wlcani activi. in urma mdsudtorilor s-a constatat cd intensitatea
cildurii pdmAnhrtuieste mai mare 9i cI flrndul mdrii prezinti cele
mai mari anomalii cunoscutepand in prezent.
Un alt loc unde eruptia vulcanicd a distrus o civilizatie ste
Marea Egee. in urmi cu 3400 de ani, vulcanul Santorin a revarsat
un s.uvoi de lavd, din care a rez\lt^t un sfat gros de 30-40 m de
piad ponce. ln locul unde s afla insula Stronghili, a aP5rut rm
cratr \.ulcanic cam de 40 de ori mai marc decat cratenrl rezultat
dupi eruplia vulcanului Krakatau, fapt care vorbelte de la sine
despre fo4a eruptiei. Valuri nimicitoare de ip tsunami au avariat
grav, in jurul anului 1500 i. Chr., oraqelemiceniene de p coastele
Cretei, devast6ndlitoralul Marii Egee.Prof Galaropoulos considerd
c[ insula Stronghili a fost, de fapt, locul unde s-a dezvoltat
civilizatia atlant?t,deoareceHerakles qi-a desfdquratactivitatea in
Pcloponez,iar coloanele lui Hercule ar fi fost, in realitate,cele doutr
copuri ale litoralului sudic: Maleas gi Matapan (Iainaron)' a cdrui
ocolfue a fost socotite in antichitate o foarte dificili performanil
mutici-

158

OS. KTJHLEN

ACTIVITATEA TAIFUNURILOR
De asemenea,se iau puqin in considerareefectele unui posibil
taifun. deti bitantul seu energeticeste fantastic:el reprezin0t.pe
secundl, fo4a a tei bombe atomice de calibru mijlociu. Energia
legajatl de un uragan putemic este egaltr cu energia cuprins[ in
bombele nuclearc de 10.000 de megatone li poate disloca 2-3
miliarde de tone de ape. Explozia bombei termonuclearedin Bikini
a ridicat spre cer,doar,' l0 milioane tone de aptr. in timpul celui
mai mare taifim ctmoscutpanA:rcum, qlre s-a abtrtut in anul l7g0
asupra irsulelor din vesh:l Indiei, au murit 20.000 de oameni. iar
duptr uraganul carc a bdnhrit in anul 1938 pe coasteleNoii Alglii,
amiralitatea a dat un deqt prin care se anula valabilitatea hA4ilor
exrstentepentu acea mn^ a litoralului, deoarecesut de kilometri
de prm qi-au schimbat infAli;area, in snsuladeveratal cuv6ntului.
INVERSAR,EA CAMPULUI MAGNETIC AL
PAMANTULUI
O teorie pulin luatt in considerareestecea sustinuE de doctorul
Valentine, rcferitoare la influenla factorului magnetic in schimbirile
cataclismice.Acest factor nu ar nimic comun cu teoria coliziunilor
mecanice sau astsonomice,cu corpuri sau materie strtintr, de orice
fel. Ea se referl mai cund la ajustarca periodicI a polaritn{ii
P[mantului, ce afe,c/d;azA
in secundar migcarea sa de rotatie sau
o6ita solara. Anomaliile cimpului magnetic din sistemu.lnostru
solar, fie ele ciclice sau sporadice,ar putea constitui, cu siguran(i,
avertismente precataclismice.Faza inifial[ a condilionarii,lare ar
anunta rul asemeneaeveniment cosmic ar fi reflectati, dupi toate
probabilitllile, intr-{ discrepanF tot mai mare inte poziliile geografice ale polilor teregtri de rotalie gi cei rnagnetici. pe mdsurtrce
aceasctdifercn1trstrnre$e(ceeace seinempld in momennrl de fap),
solicittrrile magnetice se pot acumula pdntr la un punct dismpiiv,
urmat brusc de o reajustarepolari compensatorie.Aceste modificdri
ar provoca, far[ discufie, transformilri catastrofale ale scoadei terest-e. Cele patru glaci4iuni survenite la intervale de timp regulate,
descrescetoarc,in timpul Pleistocenului, ar putea indica o anumc
periodicitate pentsuasemeneaevenimente violente.
Doctorul Valentine sugereazact deplasareaqi inversareapolilor
s-ar puta datora tensiunilor gi diferenlelor de potnlial magnetic
acumulate in cadml rurui generatorgigantic: p[mantul insugi.AnalizSndunelefenomenemagneticedin prczent"aparentinexpiicabilc.
el aratlt cd ultimul semn distinctiv de pe suprafalaplanetei, pe carc

SISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

159

astonaulii de pe Apollo 12 au fost in stare s5-l identifice, a fost

straniul fenomen al ,,apelor decoloratC' de l6ng[ Bahama Banks.
Largile {nqii din acest material, cu coeficient de rfraclie foarte
marE, au fost explicate teoretic prin agitarea firndului mamos de
cltre pegi, curenli mareici etc., ceeace, din plcate, nu poatejustifica
prsistntalor prelungiti, luminozitatea sau faptul ca stmt inconjucare sugereazaun fenomen electric sau un
rate de un fel de
-halou,
ce se
cimp magnetic.In legrturI cu anomaliileelect-omagnetice
manifesta in zona po(ilor hiperspaliale, doctorul Valentine rclaEazA: ,,Busolele se rotesc inexplicabil in anumite momente $i ln
anumite zone. Am fost martor la un asemeneqeveniment straniu
in apropiere de regiunea Moselle, unde apele erau addnci. Uneoi,
o disfuncSiomlinte a busolelor magneticd li giroscopicit poate
prevesti o ciudatd experienld in care, in condiSiide calm atmosfeic
absolut,ldrd ceald sau alte aberalii meteorologice, orizontul, soarele squ alte repere importante pot dispdrea din cimpul vizuol al
unei nave- Se Stie despre dispailia unor nave sau aeronave, uneb
de dimerciuni considerabile. E de ajuns sd spunem cd astfel de
evenimentear putea sd nu /ie total disjuncte de o stare de instabilitate magneticd relativd centratd tn insule. Dacd o$a qr sta
lucruile, ceea ce este destul de probabil, rezultd cd existd o
conexiune cu activitotea seismicd, care akcteazd sistemul intortocheat de Ialii din zona Bahamas".
Unele descoperiri de ordin arheologic qi geologic oferi indicii
care atest?tproducereainverstrrii polilor magnetici ai P[m6ntului in
trecutul indepfttat. Astfel, pe tavanul mormantului arhitectului Senmout, car a trlit in timpul domniei lui HatshePsout,dinastia a
XMII-a, in urml cu circa 3500 ani, arheologii au descoperitdoud
interesantehd4i cereqti: una dintre ele prezint?lbolta in coordonate
normale, in timp ce pe cealalti, estul !i vestul sunt inversate! Dupe
cum arattrSorin $tefdnescuin lucrareaSfdarea Timpului\ , degiunii
cercetdtori afirm[ cd necunoscutul decorator n-a fdcut decit un
excesde fantezie,in mai multe regiuni ale globului, geologii au
glsit lavtr polarizatn il sensopus decat in mod obiqnuit, ca qi cum
eruptia respectivd s-ar fi petrecut intr-un moment in care c6mpul
magnetic local era rtrstumat.
Toate acesteteorii, care depdqesccadrul general al speculaliilor
torctice, ne relev5, prinne altele, gi extraordinara fragilitate a
lntregii existentea civilizaliei urnane,care, in pofida remarcabilului
progres tehnico-Etiin(ific actual, nu poate asigura un grad suficient
l,

Sorin Stefdnescu:Sfdarea Tinpului, Editura zona, Bucutetti, 1992.

nll
I

160

OS, KUHLEN

de proteclie impotriva eveirimenlelorde tip catastsofic.C:re

ar fi in
acestecondifii alternativelemenite sa asilrre pe.prnrar.a
r^,
planeta noasti? O imaglne sumarl, dar- edific",;,
;t "i*ii
;;*
suotrnreleaaspedelor vizale, cat si pentu exemplificareaimplicdrir
Pirarnidei
g*- n"J
$ulte in tratarea probiemelor a"
Iucrarascnitorului lrslie Watkins, la caremA voi
""."treferi in continuarl.
"f."1

C) A LT E R N A T I V E
P E NT RU
SUPRAVIETUIRE
Ahemativa 3 reprezintL titlul unui volum apdrut in Aneliasun
scriitonrlui qi publicistului Leslie Witkins, care-a colcc
T*"4!*
ponat indicii reale, provenind din medii
diverse, ale unor relarirr
dintre cele mai uimitoare, f{cute de cosmonau{i, oameri
O" iiii"t,r
si poJiticieni din America qi Europa. Desi autorul admile
cA afiF
matflle sale pot fi puse sub semnul intrebtrrii, el le conferd
o mare
dozi de veridicitate, dar, din ptrcate, in momentul in care
incearct
sa stabileasci adeviralii responsabili din spatele .esp.ctl""fui piar,
rtmane prizonier concepliei echilibrului di fo4e, .ri6nd
.l ufir_"
manipulatorilor si preciz6nd doar faptul c, proiectul esrc
'9.nltqtT
dus la indeplinire de un Comitet politic. ce isi are canierul general
la Geneva.
In anul 1957, cu prilejul unei int6lniri a oamenilor de stiin0
cc
s-a destasuratin Huntsville/Alabama. s_a
4juns la concluzia cd- in
cursul urmatoarelor secole, datorita efectllor potufrii, viata'nc

ptrmant nu va mai fi posibill. Dr. Carl cerstein i p-gri-ijn

ri.l
pglr1reu arnosfereisuperioare sutelede
O. ton. O"
Si
:1
groxld de carbon. adunateacolo, pot avea urmtrri
-iliurai
catastrofalepanl
la s6rsitul secoluluiin ce.ne priveqte,nu vom incerca sAdemonsHm existentaunor
anumeplanurisausa comentezviabilitateaunor argumenre,
;i doar
s5 evidenfiem posibitititlile de supraviejuire ut. *i,."ifoi
irr
uner catastrofeplanetare.Ca urmare a sesizlrii ameninttrrii orovo_
"u^i
cate de poluarc, a fost elaborat rm plan, in trei uarianie, ai
ca-i
scop principal il constituieperpetuareacivitizaliei in caz'Oe
amcnm(arecu disparilia,iar aducereasa la cunostintaopiniei oublicea
fost
.fdcuta de c61iva temerari cu pretut vi;fii. il ;;;6,
il;"'i
cuprindea tei solulii:
Alternrtiva l: Detonarea unui corp exploziv in stratosferal,
pentru a da posibilitateabioxidului de carbon si fie degajat
ar spaliui
cosmrc.

SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

l6l

Alternativa 2: Construirea unor uriase orase subpdmantene'

auto-aprovizionate, unde ,,elita" socieuilii ar putea fi evacuatil qi
rlrrde ar putea Eei panl cand viata pe Pdmantva fi din nou posibil[.
Alternativr 3: Colonizareaunei alte planete,de exemplu Mane.
Alternativa I a fost declaract ulterior prea periculoasdqi a fost
inllturati din program, dar celelalte dou[ altemative au fost puse
in aplicare. Conform unor surse ce au dorit sl-gi pestrezeanonirnatul, au fost constmite 75 de oraqe subpf,mantene,dintre care 65
pe continentul nord-american, unul in Alpii elvelieni, unul in
Transvaal, Africa de Sud ;i Pine Gcp in Australia. Printre oraqele
subteraneamericane se numtrra bazele Dulce Base, New Mexico;
Area 51, Groom Lake, Nevada; Country-Club, Maryland ;i Los
,4/arros, supranumit Dreamland, in Califomia, unde s-au efectual
9i zboruri-test ale unor aparatede zbor ce frrnclioneazl pe principiul
antigravitafiei. Surseneofrciale au aratat cd baza militarl a Armatei
australienea aerului, Pine Gap, adiposteste o constructie subterana
aflatil la o addncime de circa 13 km, care este dotacl cu posibilit tli
'proprii de cultivare a legumelor Si fructelor 9i se alimenteazl din
lacuri subterane.
Altemativa 3 a fttst initiat.it ln anul 1959 9i a debutat prin
construirea de aparate de zbor duptr planurile capturate in timpul
celui de-al doilea rdzboi mondial, din Germania. Este vorba de
tehnologia Vrill, ce utilizeazd pentru propulsie sisteme energetice
rzonante. Paralel cu programul spafial public a- fost ini{iat 9i tm
proiect secrct, de cercetare a suprafetei Lunii' IncepAnd cu anul
1960, s-a pus problema realizArii a doutr baze lunare, una de cdtre
rusj si alta de ctrhe americani, care au fost numite ,,Baza lui
Arhimede" qi ,,Baza lui Cassini", duptr craterele in care au fost
ridicate. Bazele de pe LunI au fost concepute ca puncte d sprijin
in clhtoriile spre Marte. Cercetirile realizte de cltre sondele
cosmice au artrtatcI atrnosferaplanetei Marte contin oxigen intr-o
propo4ie suficienE penhu mentinerea viefii, insi rezultatele nu aL
fost fdcutepublice.
La22 rnai 1962,a fost trimisd prima nava cu echipajuman pe
Marte. Aterizarea gi zborul deasupraplanetei au fost filmate, iar in
1977 o copie a lllmului a ajuns la renumitul radioasnonomSir
William Ballantine. inainte de a discuta cu managerulunui cotidian
intemational despre mediatizareaacestui film, el Si-a pierdut viala
intr-un ..accidenf'de automobil. Cu toate acestea,filmul a fost
difuzat in cele din urma, de canalul englez ,,ScepterTV", degi s-au
primit mai multe telefoanecare ameninlau ca ii va fi retrastrlicenla

162

OS.KUHLEN

in cazul in car va dezbate acest subiecL Realizat din cabina

pilotului, filmul contine imagini sumarc ale instrumentelor de bord,
care ardtau presiuneaexterioaril de 700 mb fi temperaturade 4"C.
PiloJii, ale cilror voci $mt ArcgisEate, strigf, printe altele: ,Este 22
mai 1962, suntempe Mafte Si avem aer!"
Altemativa 3, gigantic proiect spafial al colabortrrii sovietoamericane,supervizat de Piramida OcultI, activitate secretil neinscristr in nici un protocol diplomatic, este o operatiune care a fost
realizati cu pretul unor mari atrocitali fi a dezinformdrii pe planuri
multiple. In primul ren4 este vorba de t?icereaimpusd cosrnonaufilor cu privire la existenla rmor baze pimantene pe Lrmd qi la
pmvenienta aqa-ziselor OZN-uri. Comitetul de coordonare era
format din opt ru;i gi opt americani, care i_siasumau gezidenfia
prin rotafie. Datorittr unor oameni ce Si-au asimat riscul gi au cllcat
interdictia titcerii, unele date au reuqit sd fie difizate in presa.
Transpunercain practictr a proiectului Altemativa 3 demonstazi
at6t existenla unei puteri dincolo de cele rccruoscute oficial, cat ;i
interesul acesteia in menlinerea aparentei asa-numitului ,,rAzboi
rece" dinte SUA qi URSS. Despre istoricul alternativei, dr.Gerstein
a ftcut urmebarcle preciztrri:
,,In zonele cele mai sdrace ale Pdmdnului, populasia va f
nevoitd sd-fi reducd nivelul de trai Ia cea mai de jos treoptd
posibiw. Ajutoarele alimentare gi fnanciare, oricdt de geneftMse
ar f, nu wr putea reotva situalia. Chiar dacd se va modiJica
clima, mqi mult sau mai pllin, tehnica in agriaiturd nu va reu;i
sd ridice nivelul de trai la standardul preconizat pentru ydrile mai
ptSin dezwltate. Probkma populayiei se va remlva de la sine, itrsd
in maniera cea mai nepldcutd.
In 1957, am dezvdluitprognozele la o confeinld in Hunwille,
Alabama. Acela afost momenfii in care au inceptt sd se gdndeascd
serios la cele trei altcrnative, &ryd ce le--am spus cd noi suntem
cei ce vom ucide aceastdplanetd. Oamenii au giut de secole cd
pdmAntul este tnconjurat de atmoskrd, pe care o credeau veinicd.
$i asfel au tdcut pret multe abururi. Mult prea multe, iar acum
esteprea tdtziu. Am creat o serd in jurul lumii noastre, o serd de
dioxid de carbon. Radialiile solare an lungime de undd scurtd vor
trece pin acest strat, precam trec pin orice perete de serd. Doar
cdldura va rdmdne in interiorul acestei sere uria$e. Aveti idee ce
cantitate de CO2 aruncdm in atmosferd?Aproape 360 bilioqne de
tone in ultima sutd de ani $i tonele acesteaajunse sus,au rdmas

SISTEMIJL OCI.JLT DE DOMINARE A LUMII

163

l4
acolo ti rdman in continuare- Caricatui umbne' cgta suntem'
vrem
cd
cd
simplul
cdldi,
propiii
no$tri
lapt
sun@m
cd
dasi siama
sd mirosim fumos duce Ia distrugerea propiei pla11tel, - ^
Astu o ;d devenim: un uias anmagazinator de cdldfid! Concret'
goselele, clddiile din cdrdmizi, toate r-elin cdldura' Apoi s.unt
elimindri imense de cdldurd provenite din industrie' transporatl'
de sapte
sisteme de tncdbire. Realizali cd New York-ul elibereazd
imaginali
vd
soare?
la
pimette
de
decAt
Si
cdldurd
ori mai multii
qtmoslerd de sera
cd toatd aceastd cdldurd e linutd Prizonierd in
ce mai
De care singui ne-am Jdcut--o? Lumea va deveni din ce in
'lierbinle, p:And va ajunge ca planeta Venus N--a5 Putea sd vd
'pr"rEo
iArd se vo'aiuige la asta. dar mi"e teamd cii va Ji mai
'r*ii"
a"ra, ne a;tePtd;. $i cdnd se va intdmpla' Polul Nord si
Cl,:!P\ful Sud uor deveni Ia fel de fierbinli ca tropicele ^'eL
posDua
va
mat
nu
Yialo
Jtr
Pdmdnului!
resul
de
vorbim
mai
nu
aceasta
nici Dentru insecte. Tot ce existd acum, toatd vegetalia
*p"rbd, ,, va f decAt o masd arsit'
'
Acum 20 dL ani, torul era teoretic' Alternativa I si altemativa
de
d"-- drepni nebunesti. Doamne, ce naivi eram! Ideea
2
pi1tr1
ary1ca
";;;
gestul
de
cu
q
similard
era
I
bazd a alrernar[vei
spafit de
tntr-un geam - geamul unei sere' evidenl' crednd astJel
dacd
ceL
in
a cdtdirii. Era vorba de un soi de homui
scdderea
necesitat
"it^iroi
ar
fi
comparatia asta. Aceastd solt4ie
i"""png
drastici a elimindii CO2 in atmosferd, ceea ce ar fi insemnat-o
reducere substanSiald a nivelului de trai' Un singur exemplu:
de-inter'
interzicelea autovehiatlelor' Exista un Program imens
poptlate cu
trebuit
ar
p"
imense
porte,
terenui
f
de
altd
*"i.
ar f fosl
ig"io1i" p"rt u a absorbi o parte lin gaz' ln ff
,mtul
dar
sacrirtcii'
re"zonabit. Poae ca am f rerl$it sd facem respectivele
seafidar'
un
eJecl
avea
COz
in slratul de
Dracticarea hortuilor
'O
imense
datd cu cdldura, pin acele gduri Pierdeam ii cantitdli
ultraviolete'
razelor
in
fala
de ozon Si rdmdneam /drd Proteclie
alterAstfe!, din cauza pericolelor si a greutdtilor inswmontabile'
punctul meu de
Din
2'
alternativa
urmal
A
relrasd.
I
a
nativa
fost
vedere, eri mult mai nebuneascd decdt altemativa l'
Aitertativa 2 ar f presupns selecyia oamenilor d?d :nbni.
lansatd
a
si transporai ior in'subterane' Tot atunci fost
Ei vor
muncd'
^riipi,t"
sclavi
ca
obilrnuifi
iamenilor
Pentru
ii.i
accepte
"tiiaai
incdt-sd
asfel
procedee
chimice'
pin
chirurgical
Si
fi tratali
'noi io, dimeisiune.'Cel care a initiat acest plan a fost o mare

164
OS. KUMEN

tr#tr:ii{g;trM
j*jr;:r:"':r7^?!ry;i::t::
iz*l,Y;y,-W
dacit
a.f iilir"rtrlilt'
_inteteseli,

tn ultimulrefugtu.Nu stiu

ff y;[;;;; ;;;; !;;:,tr:f ;fl:^ttr'i,{ffi!!i;

."*lffiiT",filfill"ir,YT

raoriginea
vielii,
eievorulia

$i tratarea
seiectiue
mtrnuriiloristorice,
*li# #.lill1-T*um
uneiversiunioficiale
"
eronate
asupra
isto;;;;;iffil':' ^1-TPunerea

i'!ffi*':ffiffiHf f ffi,i
s.t3'-.q"p,*" "lliprii"i

renru combaterea
acesteiittrl
in scopuladuceriila
"#l'::-j:"T"
lumintra unei
-qi
adeverah
isioriea umanititii
';;i;;
este absolut n.".*J' ,i"i,i,T^1t_"te
lar8tr a tuhror aspectelorce
contrazicin
ft";;r,';ffi:3
lor' punitul oficial
de vedere s.-ina
-odri ",rii^tj5f ,"*t"*tg
prczentareamdmriilor
istoricedisidente;"-d;;'"il'"-^"i:rdrat'
"?"lt

trecutului
orerit
qansa
$ine
'.."a,,bLilffiffJffit#'i5:
d) MA n Tu RII ISTOR I CE
DISIDENTE
in- nesffqita curgerca tim
civilizalii s-au
succeoatpe suprafap
*tl"
rnateriale
le-au lesat
pe care
,Tl"**tuil3i1-ln!marate
actiunea
de mediu:metalele;;'f"J#S::
factorilor
-.#rit"-*"i#i|^t:
i?*t
?t"
adunle din
ctrr{midr saubeton
au fo-stercdated";;-;#5'
|.mnul.-a
h'ansformat
in ur#. iriLf#.:-rar
.putrezitsau s-a
"t

SISTEMTJL OCULT DE DOMINART A LUMII

165
p-fu!1
a intregului edificiu teoretic. Ceea ce ei nu cunosc est
tocmai fapnrl ctr aceasut atitudine este hcurajatt de o anumig
suprastruchftr de putere, orice abatere fiind sever pedepsidf. De
aceea,mai intotdeauna,riscul a fost asumat cu cutezanli, doar de
aceig gare au fost considerati a fi niSte simpfi amatori,' aeii,
ori"
curaJut-$l persvercqa de care au dat dovadr, au rcusit sf, sc;ata
la lumina bcmai aspecteleesentiale.
Dovezile la que rzom face referirc in continuare vor cuprinde
*.:pTq
extrem,de larg, incepAnd cu veritabilele opere di arta
rerzate in cadrul culn:rii Masm4 trecand in rcviiH atat im_
prsionanteleruine ale construcliilor megalitice rtsDandite
Deintec
cuprinsul Tenei, c6t ;i turele tehnologii iv*ot
u" fo.i iof".l,E
m
"" neobignuitece
stralgchi si terminand cu unele aspecte
poj"TTT]e.
la
civilizatiile
dispdrute
la
incepunuile
istorie_
I TF{rre _9hrar
,,clasrce".Snrdiul civiliza(iilor disparuteeste, insi:, o probleme
extsem de dificilI. at6t datoridl acliunii factorilor ai#uctivi, cnt
Ei
a faptului cd toate popula$ile unane ce s-au perpeh|atpe Tera au
rost ql contmutr str fie supuse unui control deosebit de rieums dilr
partea fi in{elor hiperspafiale angelice.
Evident, este foane posibil ca civilizaliile umane se Ii avut
numemase contacte cu observatori celesti sau isospatiati, sositi in
perioadediferite !e planeta noast6, inse Lste pulin pirob"Uif
irUi
acstora si fi fos decisiv pentru evolutia ulterioaA a ""
marilor
comunltatl umane. Care este ragitrneacelor afirmate?
Presupunindctr civilizatiile extraterests
au atins un nivel teh_
notogrc
care se Ie prmicl str realizeze in mod curent c5lrtorii
mje
.rplgegre- sau inteBtelare, est putin probabil ca acestastr fi
trrmls rn dltentele.misiuni de explorarc nave care strpoatit transpofta
sute sau chiar rnii de indivizi, cu excepfia cazutui in care iolul
acestoranu era acela de obsewatori, ci de colonizatori.
de situalie insd" marea problemi cu care s_ar fi
mlfr^Indiferent
ytat ar fi fost aceea a adaplitrii li noile conditii O. ."0i".
maJontatea elbrturilor tebuind sI fie canalizate in acest sensPomind
_dela premisa cea mai ,durd.., aceeacf vizitatorii cetesti
a! sosit in scop de colonizarc, odact ajungi pe Ten-4 aceptiaau aviii
ooua opFtnx: sa constituie o comunitate inchisa, perpenr.4ndtemporar nivelul de culturtrgi civilizalie pe care l_au'atins.sau
s5.se
rntegrcze constructiv in cadnrl civiliza{iilor umane existente la un
anumit moment dat. Indiferent de alegerea fac"te, rzultan l-ar fifost acla$i: pierderca memoriei locul-ui de orig;e qi *irnifL"
progresivr.

rj*:
iffiL:*pfr
fr',rsH##T*i}#{fu
In cele ce umeaz5 vom
incr

carc.sr sprijine*;r"

Y -d*:t

o.seriededovezi

,""fl;:,tltxg#r"u*,x,rn$*"S,::t"\f
"',li"ro'"illilY-

i;T'ffiH:.'trttf;,T':-1rio'a"aig"o,u,.u?!..1i

dovezirormareriare.*,"-*Lj",T.[3??,"#l"TJ:#ff
.;

r66
1. URMELE

OS. KI'HLEN

PRIMORDIALE

ALE OMULAI

in condiliile in care mediile de inv4Imant din inueaga lum

contribuie in mod decisiv la impunerea pe scare hrgi a versiunii
oficiale asupraoriginii $i apariliei vietii, este greu de acceptatideea
ctr nenumtrrate umanitlfi s-au succedat pe pdmant ,i cd homo
sapiens sapiens este doar o rcruriJere,ca toate celelalte, o variant!
a jocului etem al vielii, cd nu este decat o repetare,rm fenomen
c:ue nu aparc niciodadi izolat, ci mereu conditionat de catastrofeSi
de ere glaciare, precum Si de condiliile climatice specifice. Deqi in
urma catastrofelorce au avut loc, au fost distruserealizdrile tehnicc
sau culturale, o serie de elementeau fost mogtnite de civilizaliilc
ce le-au urmat:
o grdul, baza hranei omenirii, a fost obtinut dintr-o plant!
sdlbaticd,care mai existA gi astizi;
o planta din care a fost oblinut porumbul a disp5rul dar cele
mai mult de o sut.itde soiuri de hibrizi dovedesccapacitatea
sdmoqilor in alegerea celor mai potrivite plante pentru
hrand. Cu ocazia ruor slpltud arteologice efectuate in
Mexico City s-au gesit urme de polen de porumb, care au
fost datate la 80.000 de ani:
. acelaqilucru estev:ilabil qi pentru numeroaselesoiuri de orez,
ovdz, otz, secar6, mei, fasole, soi4 toate plantele leguminoase, precum gi legumele innobilate, inclusiv cartofii.
Leagtrnul acestui tubercul hrtrnitor este America .de Sud
preistorice, cu toate cele pahu sute de soirui ale sale. Planta
originari cregteqi astizi in Peru;
. toate soiurile de legume folosite a$ezi in meniurile zilnice,
au fost descoperite in perioada pistoric[ gi irmobilatc,
devenind comestibile. Cuceririle modeme ale gtiinlei alimentaliei se limiteazS doar la perfeclionarea speciilor crmoscutc
gi la imburdtnfirea uniformitnfii gi rezisten{eiacestom.Asttrli
se poate influen{a productivitatea prin fertilizatori $ tehnici
inaintate de cultivare, dar nu s-a reuqit crearea nici unei
specii noi;
r in lumea animaltr se obsewi acelaqisitualie: nu se cunoa{to
nici o specie crescu0l de om, din stadiul de sdbldciune li
care s[ fi devenit la fel de importante pentru omente ca
vaca, oaia, capra, ctrmila, lama, cdinele, pisica sau albinaDescoperiri arheologice surprinztrtoar vin sA se adauge nu-

SISTEMI.JL OCULT DE DOMINARE A LIJMII

lo/

meroaselot semne de intrebare ce se ridici in legdturd cu data

apariliei primei fiin{e humanoide inteligente pe suprafalaTeri SA
trecem in revisti cateva din acestea.
AMPRENTE IMEMORIALE'
locuri
de pe suprafataTerei.- locuri ce nu prezint5"
in diverse
parent, caractristici comune - au fost descopente amprente de
r;lpi Si palrne, al cf,ror aspecl sugereazecu puterc apartenentala
soeciaumantr.Analizele de laborator au demonshat ca respectlvele
urme nu sunt rezultatul unor fenomene naturale accidentale sau a
unor mistificiri, ci au fost produse de veritabile tnfui ;i palme de
hurnanoizi, in momenfirl cand materialul-suport, actualmentroct"
cra lut sau noroi. Varsta mulajelor, calculati prin metodele cunte
de datarc, va,ia?4' in fimcfie de etantioq'intE 6000 9i 500'000.000
de ani. Aparen! la foarte scurt timp dupl imprimare' s-a consumat
un fenomen sau tm ansamblude fenomene,ce a permis conservarea
mulajelor. in marea lor majoritate, acesteasunt ,,curate", neavand
in limitele conhrrului deprmeri de materiale strf,ine suportului'
Recunoscandimportanla deosebitl a descoperirilorde acestgen'
dr. A.E.wilder Smith de la Unive6itatea IlinoiJSUA, citat de Sorin
Stefdnescuin carteaSfdarea Timpuluit, 4 ardtat cd: ',O singurd
urmd de dinozaw sau brontozaur gdsitd in acela5i loc cu o singuril
amprenld de picior omenesc este sufcientd sd rdstoarne
-teorio
.larwinistd Si sd revolulioneze biologit contemPorad'. Adevilrul
acesteiafirmalii a deYenitulterior atat de supfuitor pentru Piramida
Ocult{, inc6t, in aprilie 1987,Australia a fost detrminatii str adopte
o atitudine radicaltr: cercetarea a trei amprente gesite in sudul
continenhrlui de cetre o echipi a Universitiltii Nalionale, in cursul
urui proiect de cercetarecu durata de trei ani, a fost declaratastic'
secrerd;i s-a interzis publicareaoriclrei informatii. Dovezi .similare
ru fost descoperite,de altfel, pe integ cuprinsul Terrei. ln acest
sgnspot fi amintite:
. lrlr.tu.l" de tilpi umane gdsite de Leakey 9i Hay, la Laetoli'
demonstrjeaztrca acum cel pufin 3,7 milioane de ani 9i,
probabil, cu mult mai inainte, hominizii erau fiinte bine
adaptatela pozilia biPedS;
o O Jeriede amprentede talpi de om, imprimaie intr-o bucatd
de gresie din Canon City (Nevada) au fost studiate de
O.C.Marsh. Este interesantfapd cA in aceeaqizon[ au mal
fost descoperitenu numai urme de lupi sau de pasari, ci qi
I

Sorin $tefdnescu:Slidarea Timp/tui, Editura zona, Bucures,ti 1992

OCULT DE DOMINARE A LUMII

||I I I Mt

t69

'I-

de elefanti gi cai, animale despre care se presupuno

displrut cu multe zeci de mii de ani in urmd de pc
amencan;
o in Kentucky, Wilbur Grcely Burrougs a descoperit,ln
tei perechi de urme care, ln urma analizelor la care au
supuse,au fost datatela aproxirnativ 250 de milioane da
Initial, a fost emistr ipotza-ctr arnprenteleapa4ineau
Eopirle uriage,locuitor obi$nuit al continentului
paleozoic, insr, in acest caz, ar fi trebuit sa se desoq
m[car sugestiaunei cozi de sprijin, dar nu s-a intampht
ceva. Analizale la microscop, unnele nu au indicat nicl
fel de prelucrare.Contururile luaseri nattre,in mod
ca unnare a tastrrii terenului ;i nu datoridi decuplrii h
cu ajutorul weunei unelte, fiecare fdrdmi de material
deplasatii;i nu tdiatii;
William J.Maister a descoperit,in 1968, la Antelop
(circa 60 km nord-vest de Delta/Utah) amprcnta unui
uman ce aveaincrustadl,in chiar tiparul ei, mai mulli
Cele doui jumaEli ale unei buctrti de.roc[ erau negativul
pozitivul rmei tdpi de pantof! Conform teoriei
trilobitii si fiin{ele umane sunt separatede milioane do
Ulterior, in urma unei noi explortrri a zonei
geologul Maurice Carlisle de la Universitatea din
9i dr. Clifford Burdick, geolog constltant din Tucson,
descoperit urma unui picior descu{ de copil, cu cele
degetevag conturate, imprimati pe o placi de ;ist;
inl984, in sud-esnrlR.S.S.T
Mulajele descoperite,
de o expedilie a Academiei de ftiinle a respectivei
printre care se nurnemu circa 1500 de amprente ale
specii necunoscutede dinozawi, imprimate in calcar,
deau si cdteva urme Esate, in mod evident, de
goale ale vnui homo saPient. Vechimea estimatll

150

milioane de ani! Expe4ii au stabilit c[ pietrificarea

s-a produs dupi lEsareaamprentelor;
o in albia rdului Paluxi, la Glen Rose, Texas,
dr.Carl Baush de la Universitatea de Stat din Pensilvanic
descoperitin straturile de piatrd atribuite perioadei
(acum 140 de milioane de ani), urmele pagilor unui onl
alituri de cele ale unui dinozaur. Vanta urmelor a fost daioll
de cdtre Hinderliter la cel pu{in 65 de milioane de ani.

FOSILE ENIGMATICE
lrr 0fartr de mulajele de tilpi 9i de pahne, glsite in cele mai
dlh,rrtc zone,au fost descoperitechiar scheletede hominizi cu virste
atlrrrtr de mari. Astfel:
r Mary Leakey a descoperit,cu ocazia tmor cercetlri efectuate
in zona lacului secat Laetolli, la circa'10 km de Olduwai/Tar:.rz:a.riu
dinti si oase impietrite ale unui hominid, a
clror vdrst! a fost estimatit la 63-75 de milioane de ani.
o ln noiembrie 1972, Richard Leakey a descoperitlingtr lacul
Rudolf/Kenya, un fragrnent de craniu care a fost estirnat la
2,5 de milioane de ani vechime. Conform afirma{iilor lui
Leakey, acestaeste diferit de al lui homo sapiens, dar este
diferit si de toate celelalte forme cunoscute ale primilor
oameni gi nu corespunde nici uneia din teoriile oficial
acceptateprivitoare la evolutia omului.
r 'lot in Kenya, in 1984, o echipl de antropologi japonezi 9i
autohtoni au avut norocul sd gtrseasceh Nachola nu mai
puqinde 180 de piese fosile (maxilare, mernbre, coaste'dinti
pongide
ctc.), apa4indndrurei rase anterioare sepatr.diid;mtr.e
(nraimuteantropoide)gi hominide. Acum 16 milioane de ani'
30-40 de indivizi, ce nu erau in nici un caz maimu(e, par
sd-gi fi pierdut viata in ceeace a fost candvaun lac, acoperit
ulterior de lav6.
o in timpul cercetirilor arheologice conduse de o echipd
anglo-pachistaneztr,la Rewai/Pakistan, au fost gtrsite numeroaseunelte qi diferit obiecte a ceror destinatieeste incd
dificil de stabilit, dar care atestit un inalt gnd de civiliza{ie.
Varsta estimaE a aqezirii: peste doui milioane de ani! Cum
dmane atunci cu cei 80O0de ani, corxidera{i ctr ne despaft
de momentul nagterii civilizaliei actuale?
o Antropologul columbian Henao Martiru de la Universitatea
din Quindio, a descoperit, in aprilie 1971, in provincia
Tolima/Columbia, schelenrl fosilZat al rmui dinozaur (un
iguadon lung de 20 de metri), alltrrd de un craniu omenesc
preistoric, care se transformaserilaproape complet in calcar
in urma procesului de impierrire.
o ln 1974, au fost descoperitein India fosile umane vechi de
65 de milioane de ani, intr-o formafiune de piatrl din
mezozoic.Degi a fost fdcutll o comunicarc in aceastitprivinti
si la Academia Sovietictr de $tiinte, informaliile nu au fost
date publicit?ljii.

OS. KUIILEI{

t70

. Un craniu de neanderthalian,ce se afltr in prezent la Britirh

Museum, gi care a fost descoperit in celebrul depozlt
arheologic de la Bmken Hill, prezintlt pe osul t6mplei un
orificiul perfect rotund. Trebuie remarcat ctr osul din pariol
opusaUpseqte,efect pe care il poate avea astAzidoar o puqcl
de ventrtoare.Remarcabil este gi faptul cI locul orificiului ro
gAseQte
exact in aqa-zisa zonf, mortalA. Datarea cu ajutorul
analizei cu carbon radioactiv nu este posibila, deoarccc
oasele fosilizate i9i pierd repede materiile organice.
o O perforalie similarS, care poate corespunde penetrlrii do
cf,he un glonte, a fost intdlnitA ;i in cazul craniului unui bou
moscat, datat la circa 40.00O de ani, aflat la Muzeul de
Paleontologie al Academiei de $tiinte din Moscova. lnterc'
santestefaptul cA,degirana a fost f6cut'int-o zond morlalit,
adic5 exact pe axa osului frontal, animalul a supravieluit, iar
osul craniului a inceput si se vindece. Aceasta nu lastr nici
un dubiu asupra datei c6nd a fost provocattr: ea a aptrrut in
timpul vie(ii animalului, in urmi cu zeci sau chiar sute dc
mii de ani.
o O gaurl asemAnatoarestraptmge gi partea stangl a testci
umane descoperiteintr-o pegteradin Zambia, datati la circs
40.000 de ani, actualmente expustr la Museum of Naural
History din Londra.
Dovezile de ordin arheologicprezentatemai sus nu sunt srngurele mlrturii care atesctexistenladin cele mai indepdrtatetimpuri
a unor fiin1e humanoide inteligentepe planeta noastra.ci sunt
completate de o serie de descoperiri remarcabile referitoare le
pdstrareanealteratd a unor veritabile opere de arttr raspandite pc
intreaga suprafala a Terrei, care au fost incadrate generic sub
titulaturade cultura Masma.

2. CULT'I]RA MASMA
Referiri la statui uria$e, lucrate in.titu, au existat 9i in lucrlri
de arheologie mai vechi, dar controversele au fost relansate abia o
datA cu descoperirea vestigiilor uneia dintre cele mai vechi culturi
originale sud-americane, cu caracter megalitic, cuprinzAnd constructii realizate din blocuri masive de piatri gi sculpturi de mari
dimensiuni: cultura Masma. Descoperite in 1952, de Daniel Ruzo'

'.1"ll,MUL OCULT DE DOMINAREA LUMII

l7l

l,, platoul Marcahuasi din Pem, vestigiile acestei culhrri au provocat

rlrrztlie printre specialigti.
PLATOUL

MARCAHUASI

Situat la o distanli de 80 de km de coasta Oceanului Pacific 9i

l.r tX) de km nord d oragul Lima, capitala republicii Peru, Marcahorsi este inct o dovadtr a civilizaliilor dispdrute in timpud preisr,'rice. Platoul, avdnd o suprafaJAde 30 kmz, este greu accesibil,
,l.rt()riti terenului mlas1inosqi a altitudinii mari (4000 m) la care se
1.lscste.in vara anului 1948, un mic gmp de ziari;ti de la cotidianul
ll Comercio din Lima, a orgarizz;t o expedifie spre varfurile
lrrpresionante ale Cordilierilor, prilej cu care au ftrcut numeroase
l,rrirgrafii, inclusiv la Marcahuasi. intoryi la Lima gi developind
t,'tografiile, jumaligtii au obserat cd unele vdrfuri muntoase aveau
llnrnc ciudate, diferite de celelalte imagini ale peisajului andin.
l|ltrigali de fapnrl cA toate imaginile luate proveneau de la Marcalrrrrsi, aceqtia au organizat o a doua expedilie, pentru a face noi
h)tografii, care, in final, au fost publicate. Formele muntoase au fost,
urs.l, prezentate ca fiind rezultatul unui proces natural de eroziue.
Pe baza imaginilor publicate, Daniel Ruzo a pus la indoialf,
:rp-zisul joc al naturii qi, incep6nd cu 1953, a intreprins nutneroase
.,tudii la fala locului, timp de 9 ani. DupA cum arattr Comelia PeFatu
1r Bemard Roidinger in lucrarea Mesaje ale unei alte ciilEasii.
t'i,trele din desertul lcat, Ruzo, scriitor, poet 9i cercet?ltor al
,krmeniului preistoriei, a fost cel care a identificat in formele
.Jrdvechi ale stancilor intentia'jocului
umbrelor qi luminii, abia
lrcrceptibile, gi a atras atenlia asupra acestei caracteristici a culturii
r)rcistorice. Cu o tenacitate deosebig, acesta a adunat probe sub'
\rintiale si a reuQit sa ridice treptat vllul aqezat peste timpurile
rrrhaice. Dupi ce a fotografiat d peste 5.000 de ori st6ncile putemic
( r()date,el a reuqit sd convingtr mai mulli specialiqti sI intreprindi
,l.rcetAri fre podiq. ln urma unei vizite pe carc a frcul-o. in 1958,
rrr Marcahuasi, arheologul englez Peter Allen, expert in cultura
t iahtranaco, a exprimat ptrreri asemtrndtoarc: ,,Fapnl cd aceste
\t r ptui devin vizibile erclusiv tn anumite condiTii de iluminare, in
1,,t'ioade Si in anotimpuri stabilite cu exactitate, dovede$te cd esle
v,'tha despre o tehnicd $i o itiinld deosebitd. Oicdt ar pdrea de
r i lat, nu md indoiesc nici o clipd cd pe podisul de Ia Marcahuasi
,r /ost folositd o tehnicd de prelucrare pdnd acum necunoscurd."
I
Comefia Petratu Si Bemard Roidinger: Mesaje ale unei ahe cirilizalii.Pietrele
,hn deserul lca, Edituia Saeculum I.O., Bucureiti, 1996.

t72

os. KUrtrtL

Daniel Ruzo a presupusini(ial cI stincile de la Marcahuasis.ul

urme ale onului din epoca de piatrl din vechiul Penl insl trpti
a fost nevoit sI acceptcd acele sculpturi n-au nimic in comun c{
cuttwile megalitice din presupusaepocl de piafii. Pe baza evalutrril
gradului de eroziune geologicS,el a atribuit sculpturilor o vechirao
cuprinsi intre 100.000-500.000 de ani. Conform aceloraqi criteriin
astronomul american dr. Morris K.Jessup le-a apreciat ca av6rd
intre 500.000 qi 1.000.000 de ani, iar o examinare realizatil do
Sociebtea Penrani de Astronomie s-a incheiat cu date similare gi
a conchis ce este vorba despre o prelucrare artificial[ a st6ncilor.
Descoperirile lui Daniel Ruzo au stat la baza teoriei pe carc a
lansat-o ulterior, conform ctrreiade jur-imprejunrl globului parnan'
tesc exist2turme ale unei culnrri, care a atins apoger'rlcu mult
inainteaoricdror alte culturi timpurii, pe care nv'Jiit-o Masmund4
^
(cultura Masma).
Pentru a aprofunda cercetllrile fdcute in platoul Marcahuasi,
Ruzo qi-a propus ulterior sd explorezeSi coridoarele sublerane din
Mufii Marcahuasi,lungi de kilometri intregi, deoareceera convins
ci galeriile' respective apa4ineau unei retele ce se intindea de-a
lungul Anzilor Cordilieri ;i ctr erau opera unor oameni carc au treit
in sMvechime, delintrtori ai secrehrlui,,inmuierii" pietrei. Avertizate
de intenfia arheologului peruvian, infricoqate de rcvoltele continue
ale indienilor sau ale gherilei mexicane, care s-ar fi putut adtrposti
acolo gi acjionind la sugestiaunor instanle sqrrioare, autoriti$ile
au sigilat toate intririle, aqaincdt galeriile au r'.rnasnecercetatepan!
in prezent. NeobignuitA pentru asemeneaindfimi in Marcahuasi,
este 9i existen(aunor curenli de apd subterani, rtnai necercetati,
care in perioada ploilor se umflit fi inundl pa4ial coridoarele.
Prinne cele mai interesantevestigii ale poporului necunoscut
care a fost creatorul culturii numite convenlional Masma, se numdre
sculpturi de dimensiuni uriage (sculphri megalitice in situ). PerA
aici n-ar fi nimic original, asemeneavestigii put6nd fi intalnite $
in alte locuri, de pitd! in Mexic (culhra Tula), nurrlai ctr temele
sculptorilor anonimi de pe platoul Marcahuasisunt in adevdr,ieqirc
din comrm: mai int6i, animale care au dispdrut demult din America'
cum ar fi calul sau gliptodonul (un mamifer edentat,mdsurandcir8
4 metri, cu carapaceosoas!, care a tr!.it in era te4iartr $ la incepunrl
erei cuatemarc), apoi animale care n-au tctrit niciodati in acele
locrui oeul, cimila, vaca). Sculpturi antropomorfe ale culttuii
Masna amintesc de zeii Egipnrlui antic, infdligali cu capete de
anirnale sau de pistrri. La acestea se adaug[ diverse constructii

SISTEMUL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII

173

ctr platoul
ciclooice. ceeace i-a ftcut pe unii specialiqtisdpresupunA
sanctuare'
adtrpostea
ce
sacru,
loc
un
vechime
in
fost
uarcahuasi a
glganDominantele zonei Marcahuasile formeazepatnr capete
tilea
al
semitice'
r,""r .-of".t ta.eui indiene, altul cu trlstrturi
necr[rosrase
unei
ce
apar{ine
cu trtrsituri negroide qi un al patrulea
spanioli ai ionquistei au notat despre Inca Tupac
;;;a;.td
v""unoui*a t i" tona Marcahuasiqi altele similare, pe care'Je"au
propru
criat oamenii albi venili din stele. Ie-au creat dupd
in cele
lrdiesc
infrli$are si dttpil cea a popoarelor strdine' care
patru collui ale l4miit"
'
e-oillt" vulcanice ce au insolit aparitia Arzilor au dat nattere
podisului Marcahuasi. Dioritul alb din interiorul ptrmantulul s-a
nigut din virfirl mmlilor. formind amfiteamrl natural'
i-"i;Girt
ale carui stAnii au fost rcmodelate de o umanitat necunoscuut'
eronrint -o otat.l""ut" misterioasa,in siluete expresive' Putemica
contuuri
descoperit
a
liri. O.JJ.E f"g var$a lor inaintat'it Ruzo
i.- i. " ziua solsti$ului, in care pot fi descoperili efsYp5ji
pa a tz
'iriu
"
strtrmosiai omului, incepdnd cu Pithecanthropuserectus s
de^la
intdtlsarea
modific'
care-qi
sculpturi
omul din Neanderthal,
losr
a
o clipS la alta. in functie de soare, intr-un mod care sculptuopere
dintoidearmaidealul sprc care au ndzuit creatorii de
rale
- in aer liber.
de pe
in timpr,t care s-a scurs de la interesantadescoperire
de
cadator
tenace
un
a
devenit
Rum
Daniel
pil;
il;;"h;i,
pamantesc'
globului
suprafaF
toat'ii
in
situ
e
W
lculpturi megalitic
altemenea
Aceste cercettrri l-au dus pe Rum la descoperireaunor
(loltaToJeal|
Frants
in
sculoturi siqantice in Brazilia' prec!'unti
lumrl'
Grecia Mliic, Egipt 9i RomAnia' In ci atoriile sale tn Jurul
c9-nsftal
Rttzo
Daniel
preistorice'
mercu p ut-"t"
1
prczinti caracteristici tipice pentru culturile timcI toati vestigiile "iulii4iitor
p$cnn de munF'
ourii: sculpturi in piatrS" modelate in st.ancSs:tu
dupi forml
numai
nu
deduse
pot
fi
.iu o"itl"utii
ii" i'a-t-ti"*:"
amplasarea
ordinea
qi
numenrl,
din
ci
9i
tf f*,ii"e-t-bra,
*r
"f""t
(de
obicei
subrcrane
in
coridoare
G ;ttftt
""ttp"q S .c"::37 m
si. deci, impracticabile) pe care le-a numit orca; pddun snnE
jur'
nen"J'srlU forma de urme carbonizat fi ape subteranein
SIIIOTE-ALIN
Descoperiri similare frcute in Urali 9i in munfii din rdslritul
practlcau
Siberiei par sd confirme existenlatmor culturi arhaiccarc
Lipski a
profesorul
1966,
in
Astfel,
pe
stAnci.
r""fpi""i7
"it

174

OS. KIJHLEN

descoperit $i snndiatcaFva intrcsantefiguri cu caractercegiptoidc

(oameni cu cap de pasdre)gravate pe pertii rmor stinci gi peqteri
din Urali, duptrce numai cu un an ilainte, in 1965,vanetoml Efim
Lesok a descoperit intemphtor cateva gigantice sculpturi in mun$i
Sihote-Alin, realizate pe st6nci. Tot acolo, intr-o peger[ udat!,.
artistul anonim folosise ca material de sculptat o stalactita,pe care
o Fansformaseintr-un b&bat ilcovoiat care sprijinea tavanul pegterii. Altturi de acest Atlas siberian, se aflI o figur[ ciudadl, cu
aripi mari, albasneqi cu bralele incruc\ate pe piepl In alttr incepere
a aceleiaqipeqteri se afltr o statuie antopomorfd, ce are in rnijlocul
ftungii inalte o adencihrd, similari reprezentitrii celui de-al treilea
ochi din unele tradilii strlvechi. In sfirlit, lista sculpnrilor giganticc
in sih! &, pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice mai cuprinde cAliva
,,sfincqi" descoperiji in munlii Kazakstanului qi reprezentilri de
capetede animale (berbeci) in Caucaz.
Sculpturile in ritu din mmtii Sihote-Alin au fost shrdiate9i de
geologul Alexei Oklandnikov de la Academia de $tiinle a Federa{iei
Ruse, care le-a datat intr-o epoc[ mai recentit: secolele al Vl-lea
sau al V-lea i. Chr. Alti specialiqti au inclirmt pentru o epocl mai
veche (neolitic) gi nu au exclus posibilitatea ca, in general,tsadifia
fi tehnica sculpturii rn situ la dimensiuni gigantice str fie o expresie
int6rziatil a unei cultrui cu mult mai vechi, aducdnd ca argumtrt
unele caracteristici, cum ar fi rcprczentareacelui de-al teilea ochi.
AI,TE ZONE
Nu existit nici rm fel de dubii in privinta autnticitltii sculpturilor gigantice ln sr'tudescoperitepe platoul Marcahuasi Si a celor
din munlii Sihote-Alin. De altfel, cultura Masm4 atstatit$ prin
alte vestigii (ruinele unor chdiri gi fortificalii, ale unui sistem de
irigatie), a fost snrdiatl 9i de doctoml Antonio Pamp4 membru al
Academiei Mexicane $i specialist in culturile precolumbiene, care
a rccunoscut autenticitatea acestor sculpturi qi a evidenfiat asemindrile in ceea ce privegte tehnica de execulie (de pildil modul
de rcprzentarcal ochilor) cu unele dintre vechile statui din inzulele
Pacificului (Arhipeleagul Sociedtlii) qi mai ales cu celebrele moal
din Insula Pagtelui. Profesorul H.S.Belamy, referindu-se tot la
stahrile de pe platoul Marcahuasi,rernatct: ,fsemenea monumente
sunt unice pin concepfia, linia Si execuSialor. Cea mai evidentil
particalaitate pe care o reprezintit esteplasticitotea lor, cdci unele
nu sunt in relief in adevitrata expresie a'acestui cavint. Rezultl
cd fecare trebuie pivitd dintraln punct bine defnit, de obicei

SISTEMTJLocULT DE MMINARE

A LTJMII

t75

marcat in teren 8i deci sub un anume unghi de orien'are' Majoritatea valotificd un anumit efect fuminos."
Pllsmuhi reprezent6ndfiinte dispnrutedemult mai pot fi intelnlte :

o in orovincia boliviann Sica-Sic'4 in apropierede Vizachani, unde

s-au glsit vestigiile unei civiliza{ii paleolitice vechi d,e ]p'Ooo
Oe ani, A celor reprezentantivanau mastodonli, animale din era
te4iarl. Contururi similarc au fost descoperite $i in plastica
civilizaliei maya:
o in apropierede Candelaria,in zonaBeni, unde au fost descoperite
inaintea celui de-al doilea rdzboi mondial, schelet perfect
conservateale mai multor specii de animale car,conform teoriei
oficiale, au displrut la finele te4iamlui. Printre ele a fost gasitA
si o vietate cu cinci degete terminate cu gheare, pe care
iercetiltorii in paleozoologie nu au reuqit str o identifice;
o in anul 1945,in apropiereaorasuluimexican Acambaraau tost
descoperite statutc de ceramicf, vechi de 3000 de ani, ce
inf61i;au cemile, strimogi ai calului 9i ai tapirului, b1 chiar qi
unele' specii de reptile mari, toate displrute demult de pe
continentul american.
Daniel Ruzo a cercetat,in 1966,9i formaliunileenigmaticedin
Rominia. cum ar fi cele din munlii Bucegi (Slzxul $ OnuI)' din
raunlii Ciucaq (S/u,), formele statuare din mun(ii Cllimani (in
apropierede v6rful Lucaciu qi de Pietrele Roqii) ;i cele de pe Valea
Lotrului, Valea Cemei qi Valea Sebe;ului.
Descoperiri relativ recenteefectuatede cercet'iitorizi Centrului
latino-ameican de sudiere a civilizaliilor strdvechi a! *os la
ivealtr in primetul oragului antic Maovksvoam, arnplasatin zona
andintr, o serie de desene neobiqnuite. Conform publicaliei Elto
zidurilor care inconjurau ordqul s-au plstrat
planet,,
'foarte W ruinele
ce
bine desene infi{iqau scene de sacrificiu cu ocazia serbltorii Lmii. Oarnenii de Stiinl6 au fost uimiti de repetareasuccesivi a aceloragifiguri rituale, care se deosebeauuna de alta numai
orin cdteva eleinente. La descifrarea acestui mister a contribuit
int6mplarea:trecind pe langa acel pereteintr-o maqine,.un-membru
rl expeditieia observatcum figurile se miqci. Enigmaticeledesene
s-au'dovedit a fi cadre ale unui veritabil film de animatie,care
poate fi nrmlrit in mod optim la o vitezAde deplasarede l8 knr/s,
pe care o ating in mod obignuit lamele, folosite in mod tradilional
drept mijloc de deplasarein Arzi.

t76

OS. KTJHLEN

3. DESCOPERIRI

MISTERIOASE

Sculpturile megalitice in sitt4 care au fost incadrate in cultura

Masma.nu srnrt instr singuele realiztrri remarcabileale civilizaliilor
prcrstoncecareau dezvoltato culturt net diferiE de ceaa civilizatiei
achrale. O serie de dovezi care vin in sprijinul teoriei evoluiiei
ciclice a omenirii srmt atat de enigmatice,incat toate incerctrrile'de
incadrarein tipareleclasiceale istoriei sunt sortiteesecului.Dacd
finem cont de faptul cI perioada aparitiei acestora este aDroaD
imposibil de stabilit, ctr scopurile pentru care au fost creaG sunr
dificil de in$ev5zut, iar modalitilile practicede realizarea lor rtrman
o enigmi chiar $i penhu achralul nivel de dezvolhre a tehnicii
umane, estet,|gorde inteles atAt imensarezervAcu care sunt privit
de intreagalurne academicd,cAt mai ales sistematicaignomrede
citre mediile Stiintifice intemalionale.in cele ce urireazi voi
prezenta trei dintre cele mai cunoscute descoperiri care pot fi
incadraiein aceastacategoriesi anume: biblioteci lithica din ieser_
tul Ic4 ,,pistle" din Nazca qi geogliful din paracas.
BIBLIOTECA LITHICA DIN DEiERTUL ICA
ln mijlocul detertului de la Ocucaje, o pamp[ nisipoasl din
zona prandind a Peru-lui, situatit la 360 kn de fima, si afld lca.
un orag vechi de 40O de ani. intemeiatde conchistadori.Acolo
locuieqte dr.Javier C_abreraDarquea, un chirurg peman de origine
spanlola,c.ue a desta$urato activitateintensi ca arheologamator
pentnr studiul respectiveizone. Acesta a strans,prin eforturi oroorii.
peste l_1.000de piebe gravate,de dimensiuni-Eigreuta6aiferite,
scoasela suprafali de revlrsarea lui Rio Ica din igOt. pietrete suni
de mdrimi, culori qi greutifi diferite: cele mai mici cintEresc 15_20
de grame, iar cele mari circa 500 kg; unele sunt gri, altele negre
sau galbene, iar cdteva sunt chiar roqietice. Cele mici, datoitl
formei.lor rohrnde,pot fi confundatecu qmenea pe care o gtrserti
pe plajtr sau in albia rdurilor qi care are o duritate caracteisticePietrele grayat din Ica au ficut ca insd5i cariera doctorului sa_si
schimbetraiectoria,acestafiind numit ulterior director al Insfiathi;i
de Cuburit lco gi $eful
de Cercetdri a Llniversitdrii lca.
^Secp'el
DupI cum arati Comelia petratu $i Bemard Roidineei in cartea
Mesaje ale unei alte civilizafii. Pielrele din deSertutliar, in urma
analizelor ficute de mai multe laboratoare rcnumite (societatea
1.. ComefiaPeFatu li Bemard Roidinger: Mesqie ale unei atte civilizatii.
din de;ertul lca, Edjtura Saeculum t.O., Bucur$ii, 1996.

pie7ete

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII

t77

nriniere Mauricio Rotschild, FacultateaTehnictr Nalionaltr" Universitatea din Bonn) asupm stran ui sublire de oxid carc acoper[
pietrele gravate, s-a ajuns la concluzia cd prelucririle suprafelelor
au fost fticute in urmi cu cel pulin 12-000de ani gi cit est vorba
despre andezite foarte carbonizat,pietre naturale de origine lulcanicd, cu o vechime de 220 milioane de ani (cu 160 de milioane
de ani mai mult decdt Anzii).
Arheologul Herman Buse a fost cel care, patnr ani mai tArziu,
in ianuarie 1972, a prezenratpietrele din Ica lumii ;tiin1ifice. La
primul Congres de arheologie a Anzilor, el a relatat pe larg despre
descoperireape malul rAului Ica, in l961, a unor mici pietre gravate.
Cercet6torii carc au asistat la expunere ;i-au dat seamace aceste
descoperiri pun in primejdie intregul edificiu gtiin1ific qi teoria
oficiald cu privire la aparilia omului, aqa incit au ptrrisit locul
dczbaterii. Disculiile nu au dus la nici un rezultat, datorita disensiunilor aparub, astfel incat dovezile au fost ignorate din nou.
Biblioteca lithicl - mrne pe care dr.Cabrera I-a dat pietrelor
pe care sunt desenateobiecte, fapie, calittrfi, acliuni qi intimphri,
intr-un stil ce nu a.putut fi asem&lat decdt cu cel al, celebrelor
,,piste" din Nazca, a fost scoastrla lumind doar pa4ial, existAnd
posibilitatea de a fi descoperiteinca sute de mii de exemplare. in
orice caz, pietrele sunt mult mai vechi decat liniile de la Nazca.
Gravurile sunt fdcute pe andezit, care ,,intampldtol' aparfine epocii
din istoria plmantului in care au triit gi animalele reprzentatepe
cle. Unele din pietrele gravate reprezintil diferili dinozauri: stegozauri, tiranozauri, brontozauri, triceratopsul, larn&ozawul, fapt
ce inJirmd teoria oJiciald ca piire.la apaisia omulu| Pe *tprafala
a zeci gi zeci de pietre, prezen{a oarnenilor cu ,i langd
^ceste
animale preistorice se repet6, Oare acest lucru nu inseamntr
ctr
(,ameniiexislaupe aceastaptaneti in ulma cu zeci de milioanede
ani? CIci cum s-ar putea explica altfel existenla unei pietre pe care
cste descris ciclul biologic al unui stegozaur, fapt ce presupune
cunostintede fiziologie ce se pot obtine doar prin observaredirec0l.
Au fost identificate 37 de tipuri de z:urieni, ale caror propriettrti
corespundcunogtintelorpaleontologice,dar au rlrnas multe care nu
sunt incl cunoscute. Mai mult decat atat, unele figuri ilusheazl
cvolu(ia stegozar[ului printr-un fenomen biologic cunoscut, metarnorfoza" caracteristic amfibiilor. Ceea ce este uimitor este faptul
cil, la ora achraltr,paleontologii sustin ctr dinozaurii s-au inmullit
in acelaqi mod ca reptilele, adici prin ou5. De asemenea,pietrele

t78

OS. KTJHLEN

Ar:llf cd megaquiropterox-ul, tm liliac uriaq din mezozoic, nu so

reproduceaca ur mamifer, conform afirmaliilor paleontologiei, ci
ca o pas6te. Desenelescrijelate prezinttr o flortr qi o fau[ parlial t
neclmoscutein America de Su4 care, prin elementele lor identifi'
cabile, trimit la o perioadtr istorictr ce se aflf, cu mult dincolo do
grani(ele istoriei omene.sticunoscute.Pe ling[ motivele rproduic
dupa natur5, se mai gdssc:
o hIr{i ale unor zone necunoscuteqi configuralii astronomice
ciudate;
o gravuri carc descriu instrumente optice (telescop, lup!);
r rm catalog cuprinzAndanimale prcistorice displrut $i ctmul
ciclurilor lor biologice;
unor opratii chinugicale avansate;
. reprcTontlurea
. reprezentarEaunor sistememecanice de Fansport;
o gravuri ngurand inslrurnente muzicale;
r imagini din sfera religiei, sportului qi a activitdtilor sociale;
o scene de lupt5, r[zboaie gi multe alte lucnrri enigmatice qi
necunoscut.
O mice parte din pietrele gravate au fost studiate qi de col.
Omar Chioino, directorul Muzeului Nalional al Armatei Aerului
din Peru" care a obsrvrat,in rrlma transpunerii desenelorpe h6rtic
de calc, ci liniile erau a6t de bine propo4ionate, de parcn ar fi fost
trasat mai intii pe o planqedt abia ulterior au fost pmiectate ti
-si
gravate pe suprafatanercgulata a pieElor. Referindu-se la modrl
in care elc s1lntpdvite de arheologi, aceslaa prccizat:
,,Pdrerile in acest domeniu sunt contradictorii. Mulli reprezentanli c'u opinii consertamare ale acestei gtiinle ce sepredtl in Scoli
suslin clt pietrele din lca vnt fakari ti se aratd iignisi dacll eSli
de attit pdrere. Argumenteleadusese bazeozdpe fap*l clt gtawrile
nu coincid din punct de tedere stilistic c1r descoPeriile ce,1e
apa4indnd culatilor Tmhuanaco,Mochica, Nazca sau Pqracas ti
ieprezintd un amestecde simboluri, care face imposibild o clasficare sistematic-isloicit. Exisld indicii cd avem de-a face ca mai
mult decdt cu un mesai al pietelor din lca si ca mai mull decdt
cu un sistemmisteios de atneluri sub AtEi' ceea ce a Si dus Ia
nenumttrale comenttii. In pnvinla grotelor, guvenrul a interzis
total accesul la informalie. In favoarea lui Cabrera pledeazdfapal
$ cd autorititlile
cd nici presa de scandal nu I--a puhtt
^taca
peruane l--au Asat in WceToate semnaldile Presei $i rapoarlele poliliei, cerute in mod

SISTEMI.JL OCI.JLT DE DOMINARE A LUMI

t79

afost
expresde undeva de s;.ts'nu suntconcludente' Cu cercetdile
o"t:!tty:
Egonoaguirre,
inginer
Enrique
dewtatrtt
ii*"i*t
';tllrkd
*" mai impoiLnd din N'azca'Ace"m o ordonat investip"i
'r-"rii a. i""
a doi compesinosindieni' care i-au funizat
tabrera 5i caie' tn Jinal, au declorat cd 4u Jdcut
Tiii-aoinr"tui
'sinsui gravuile Co sd poata inventa qceq diversilale a stmtmt$"rir'iil"p'r*"iira
intreiga culnrlt, tinerii campesinos,*f f,ly:'"
sd aiba fo4a de creasie $i cano$tintele gen?le " o'1 "p'f:?:|,'
Rena$ere,Pregdtireq unui cunoscdtor in ale reltgl or
luminate-din
-ti
in biologie. $i apoi' acest imenl 1[o-rt!" : .c'*1
'I i iirto,"a
pietre'
doar pentnt a obyinecAiva soli de.la dr'.caDrera!.
de
L000lca' cu ca'
Cu cAt rc calutrzi mai tare in compluul de probleme
transPunere
de
imPresia
sPoreste
interc, at atdt
ti
"ir""toi'moi
de b6lci"
comedie
intl-a
"" p"
prca.fo:t
stiintific international, pietrele din lca n-au
oTst:
international
seame.Doar doi expe(i de rang
luate itr"f""
:-au.
a.rosr
ttmu
publicitdlii
Pf,renle'
sd le vadtr personat $i sI-li dea
Howland Rowj, carc, in anul 1968' a califigal
"*r..f.n"f'John
tatsuti. peno., a-;i da verdictul & avut la indemana
;il;dd
colectie a doctorului Cabrera' Expertizele mareriale
;;;-;"dJ*
nu se foloseau insa pe atunci, iar pietele din colecliile
;["fi;;
nu erau luate ln considerarc'
oarticulare
t*'elar
* #lialist de anvergurSintemalionaltr care^Ei-aexpricultunle
mat Ddrerca eite fiancezul Francis Maziere, expert ln
sprc
cercetarc
de
noi
drumuri
O""*i"i si a cdrui opera deschide
asupra
informaliile
de
Atras
din
Polinezia
JJ*-' f".uf"i Pagtel;
sudul
OL"oo."itifot in materie,s-a deplasatin ^nti 1974 qi l975.in
hPr
ocu:?je;
p"-iii. p."*
a vedeaoriginalile gasite la lca .!
fitna,'{ts;
o cercetale aprofundat " Mazierc a calificat pietrele^cl
excluzano
Su4
de
Americii
al
terul afteologic cel mai derutant
fals.
posibilitatea unui
deqertul
Similar cazului culturii Masma, descoperirile ftcute in
ane
larga
o
cu
cultural
de la Ocucaje pot fi incadratetmui curent
gasi.te-in
dovezi similare fiind
;;
Tlelnai,9ife1tl3,1:
Nora'
Terri. Astfel' in apropiercamuntelui Pisgah(Carclina de
ale".ddtr;,
pnma
la
care'
obiecte
multe
in
mai
1882'
au fost descoperite,
dj
gru"o:
pt"""nr"" nimic ieqit din comun: figurine ;i
ilao",
insS'
remarcat'
""
."-#
si otLut". I-u o examinaremai atenci s-a
msmlct lucrttura era perfecti (ca gi cum ar fi fost executatt cu
semanau
nu
reprczentate
umane
personajele
mente metalice; ii cl

t80

OS. KI.JHLEN

cu tipul amerindian, erau irnbrtrcatecu haine croite modem $i chiaf

sttrteauin fotolii, in timp ce altele ctrldreauctrmile cu dou6 cocoa{o,
rinoceri gi hipopotami.
Anterior acestordescoperiri, arheologul penran Joliu C.Tello E
glsil, in 1920,unele obiecte de ceramicdce au fost atribuite culturii
Tiahuanaco,pe carc erau reprczentatelame preistorice avdnd copitc
cu 5 degete, care au disperut in urmi cu 4O de milioane de ani,
Cdliva ani mai t6rziu, Tello a gxiq imaceleasisFahri, fosilele unei
lame cu cinci degete.Dqi paleontologii qi arhmlogii nu mai exclud,
dupi aceast2ldescoperire,posibilitatea ca omul qi copitatele str fi
aptrrut in acelagi timp, importanla acestui fapt a fost ignoratd in
connnuarc.
9i mai surprinzitoarc sunt cele aproximativ 30.0O0 de fragmente de vase descoperitela Acambaro^4exic. Vechimea lor a fost
apreciatl la peste 6.50O de ani. Pe multe dintre ele sunt infiti$ati
dinozauri, pleziosauri, rinoceri, tapiri, c6mile, cai, dragoni, monqhi
scanii, figuri de oarneni-peqti, oameni clldrind reptile gig,anticeqi
oameni-cai. Surprinzdtor, fiecarc din cele 30.000 de ftlagmente
reprezindl altceva.
O pictrui rupest[ din Uzbekistan (a cdrei varstit a fost aprcciati
la 6-000 de ani) rcprezintit doi dinozauri, iar pe o st6nctrde liingtr
Big Sandy River/Oregon/SUd este desenatun stegozaur.Tot in
SUA, dar pe rocile Vdii Havasupay, din Marele Canion, apar
bronlozauri, iguanodoni, tyranozauri qi stegozauri.
In sudul Pemlui, cercetittoml qi fostul director al Muzeului
Popoarelor din Berlin, &. Hans Dienich Dissethofi, a descoperit o
galerie impoftantd de piatr{ carc a primit denumtea Toro muerto,
duptr numele spaniol al localitAtii din valea riului Majes, rurde au
fost gesite pietele. Pe blocui mari, albe, de piarrit vulcanictr, ce au
fost folosite pentru a raliza o construclie din oragul Arequip4 erau
desenatecu linii inchise la culoare, figuri ce reprezentauoameni,
animale Ei diverse figuri geometrice.
Unele, evident cele mai vcchi, indicau prezen{aculturii Chavin
$i pe platoul de.deasupra vdii riului Majes. O placit de piatd
verticall, inalti, lnft1iga de exernplu, rm om-jaguar cu pieptul
dezgolil tipic Chavin. Altele rprzentaunumai jaguari, in timp ce
pe diferite blocuri era desenata o intaga zoologie penranl la
dimensirmi miniaturale: cerbi, vulpi, gopdrleqi qerpi.Pe o piad era
gravael masca unui zeu, din ai cdrui ochi pdreau sI ta$neascl
firlgere.

SISTEMI.JL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

l8l

Mdrturiile lisate mostente posterite$i de cftre civilizatia cane

a creat cultura lca au constituit mult mai tArziwbaz-ape carc s-a
edificat o culturi la fel de misterioasa, aceeaa civilizagiei Nazca'
Tehnica realiztrrii unor diferite reprezent?lripe pietre de m[rimi
variabile cu ajutoml anumitor proieclii, folosict in cazul bibliotecii
lithice, a fost reluati qi transpust la o scard mult mai mare' ce nu
permite intlegerca semnificaiiei respectivelor desne decat da{6
iunt privite de la inlltimi foarte mari. Tocmai acestfapt a ingrduit
adeptilor paleoastronauticiisi suslini faptul ci respectivelelinii nr
ar fi altceva decat niqte piste de aterizarc folosite in antichitate de
civilizafiile extrateresfte.
DIN VALLE DE PALPA (NAZCA)
-PISTELE"
Nu departe de coasta Oceanului Pacific, pe povimigurile Anzilor Peruvieni, se ridictr vechiul orag Nazca" iar in proxima sa
vecinltate s aftE Yalea Palpa, o fi;ie de pitmint netedr' cu o
lungimea ds 60 de l<rn qi blimea de 2 km, pe suprafap cdreia sunt
presirate nenumtrratepietricele, asemintrtoarcrmor bucdtele de fier
ruginit. Cu toact lipsa absolutjt de vegetalie, locuitorii din Nazca
numescaceasdc6mpiepampa. Zbrtrittd pe deasupraacesteicimpii,
se pot distinge pe distanle uriaqe, linii dispuse geometric, unele
paralele, altele care se incmciqeazi qi altele care mdrginesc vaste
suprafetde fiumn trapezoidall'
Nenumirate linii, de grosirni qi hmgimi diferite, cuprinse inte
8 si 65 de kilomeri, se indleapci in toate dire4iile 9i adesease
intersecteaz5,aparnt la intarnplare. Drepnmghiuri uriaqe' niunghiuri gi trapeze pot conduce la ideea uor antice aeroporturi sau
piste ai Unsare, insi alte desenezoomorfe 9i forme absFactefac
aceasU ipotea prea simplistli. De altf-el, plmantul moale nu ar,fi
oermis iterizarca in aceasta zontr. ln mod evident, multe din
desenelezoomorfe de la Nazca sunt mai vechi decit liniile, deoarece multe linii traverseazl desenelezoomorfe, ceea ce indreptdte.steidcea cit deqertula fost inscriptionat in doun faze' pltma ct1
figu; de animale, iar a doua cu linii. Aceste linii nu sunt drumuri
vechi, pentru ct unele dinte ele sfdqesc brusc pe varfirri de munte'
in vreme ce altele nu duc niciieri.
Figurile desenateill degertsunt de o varietate impresionantil $i
inclu4 printre altele, lm pdianjen, caEva pasfti, o maimult' o
baleni, rm pe$e, o hmA qi o qopadd"o floare 9i un om cu aur[.
Ca intindere, desenul qop&lei are 180 metri lungime. Mai existl'

182 t

OS. KUHLEI{

de asemenea,18 forme de plseri, din care cele mai frecvente srmt

pasilreacolibri qi condod, cu lugimi cuprinse inte 25 qi 275 &
metri lungime. Pdianjenul uria;, lug de aproximativ 45 de metsi,
estemul dint cele mai intresantdeseneale deqertului,deoarccc
apa4ine genului Sicinulei, vn din celemai rale familii de plianjeni
gi ale cirei exenplarc se gdsescdoar in locuri inaccesibiledinjungla
Amazonului. Dcsenul esteatet de exact,incat creaturaprezind chiar
qi prelungirea rmui picior pe al cdrui v6rf se afll clar orgianul
rproducltor, vizibil doar la microscop.
Cele mai intercsant srmt instr desenelestilizate ale unor animale: maimute de 80 de metri, plianjeni lungi de 46 de metri,
$op&le, pe.stirlpitori, tot felul de mons,trinedefinili, rm sotriment
bogat de udafe plsihi rtpitoare. Unele desenese repedt de parcl
ar fi fost copiate. Profesorul Alden Mason, spcialist in arheologia
peruviann, sustine ctr desenelereprezint?lmlmrrii ale unei religii
strilvechi sau chiar rur calendar qi cd mdsurareaprcisi a liniilor qi
figuri.lor geometrice din regiune a permis confirmarea ci liniile au
fost trasatepe baa unor coordonateastronomice.Cu ioat acestea"
o serie de cercegtori considertr ctr, deSi s-au facut nenumirate
analize, nu existi nici un fel de temeiuri care sd suginn Eoria cI
respectivele linii qi figud reprezintli ptrdi conponente ale rmui
calendar astronomic foarte evoluat.
Despre aceasttrcivilizalie deosebit de evoluatil, dar care nu
tebuie confundatil nici cu cultura t6rzie Nazca 9i nici cu cultura
Ica, nu se pot face afumatii concrercpani acum. Toat incerclrile
de a stabili v6rsb sau finalitatea acestorfiguri at6t de impresionanrc,
imprirnate in solul deqertului, avand partea superioarl a pietei
erodatjl, alcituite din linii kilometice si zuprafetelargi, paralele sau
orientate radial spre un centru, au rtrrnasin afara speculaliilor. O
posibilS explicalie ar putea fi, totuqi, faptul cn uriagele figuri de
anirnale qi oameni sunt, h esenti, o imitalie imprfecul a remarcabilei qi enignraticei cu.lturi Marcahuasi.
Este de-a dreptul ilogic si se susfind cd ar fi vorba de u cult
oarecare,inchinat unor zei-astronauti extraterstri,cum s-a afirmat
deseori, deoarece este binecrmoscut faptul ce in istoria omenirii,
diversele culte au aparut in forme de culhlra caracterizateindeosebi
printr-{ slabil dezvoltare tehnicS. hsupunerca cd o asemenea
civilizalie, car este capabilit str facd operc de artit extrn de
complexe din prmct de vederc tehnic, a apa4inut unui cult oaFcar,
conFazice experienta istoricS. Mai realista este presuprmercaci

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

183

aceasttrafitr monumentald, extrem de diferenliatn, poate fi pusn in

legtrtur5 cu construcfiile ciclopice ale Anzilor gi ar putea fi datatit
intr-un timp mult rirai indeplrtat in prcistorie decat pand acum.
Maria Reiche, cercetitoarca germarE carc ti-a dedicat viata
explicdrii figurilor rnisterioasedin pampasul andin, analiz6nd figurile gi liniile din deqertulNazca, ce se intind pe kilometri intgi in
sus qi in jos pe mrmli, p6ni la orizont, f[ri str se lind seama de
obsiacolelepeisajului, a sustinutcd acestedesenegrandioaseau fost
mai in6i proiectate qi desenatela o scartrmai mic6:.,,Doar cinevw
fomiliarizat ca activitatea practicd a unui topograf poate inlelege
pe deplin formagia ti pregittirea necesarlt unor oameni capabili slt
proiectae tm desm Ia scard micil si apoi sil-l treacd perfect Ia
scarl! mare, pllstra.nd toate propo4iile. YechiiWruani ,rebuie sdf
dispus de mijloace ii unelte despre care noi nu stim nimic."
Din prmct de vedere practic, toate liniile qi formele de la Nazca
au fost obt'nute prin indeplrtara primului strat de pietre pinl la
nivelul solului galben de dedesubt-Insaqi plstrarea lor nealterati
constituie una din enigne, in acestaprivinF asemlnindu-se Gaoglfului din Paracas, care, de dtfel' este amPlasatintr-o rclativtr
vecinitate. Din punct de vedereteortic singuraexplicafie plauzibitl
o poate constitui folosirea unei tehnici, care deocamdattrnu a putut
fi nici mlcar concspucl de actuala civilizafie, de imgegnar a
mediului terestru cu structuri energeticede cristalizare. PlEzumtiva
struchrrd eneryetic5, ce se pare cI stit la baza acestui fenomen cu
totul extraordinar, poare fi studiatl prin analogie cu formaliunile
energeticecare staula bazacristalizilrii fi.rlgilor de nea saua figurilor
ce s formeazjt pe geamurile inghetste.
GEOGLIFI,JL DIN PARACAS
Cunoscut gi sub numele & Trei v'6rfuri" Candelabru, Trident,
Trei qaci, Fa4 Cqctus sudameican, SJiinta Treime din Yechea
Americit, g*glifiil din Paracasse afld situat la o distanli de aproap
200 de lfi de deqertulNazca. Bralele candelabrului sunt orientate
pe direclia Nazca - Ocucaje, iar daca s--ar trage o linie imaginarn
intre Tiahuanacoqi peninsula Paracas,aceastaar lega cempia Nazca
de deqernrf Ocrrcaje. ,,Candelabrul" & la Paracas este cel mai
misterios simbol al mozaicului. Gigantismul constructiei 9i execugia
sa deosebitiipot fi asemenatedoar cu figurile de la Nazca, insd aici
modul in carc este finaliz^t frapeaze intr-o mtsurd Si mai marc:
degi a fost amplasat pe un deal de nis,P sterp, fdri vegetalie, al

184

OS. KI'HLEN

peninsulei Paracas,expus permanentmtrii deschiseqi vanturilor co

bat neincetatdinspre Pacific, el iqi plstreazn din timpuri imemorialo
forma.
Compararea fotografiilor ftrcute in anii '50,'60 si '80 indicl
doar mici schimblri la capetele bralelor, dar forma stiliz^Ul, caro
constituie expresia sa proprie, a rtrmasneschimbatn.Chiar gi atunci
cend vantul putemic tnprdqtie nisipul gi-i acoperetoate cutele, l
se regenereazt mereu, de parcd iti trage fo4a din adAnculpdmAntului. Cum e posibil acest lucru n-a fost llmurit inca. Cert este ctr
fotografii iicute in perioadediferite de timp surprind contunrrile lui
strdbatutede &umuri, purtdnd urmele copitelor de cai sauale rolilor
autovehiculelor,adAncitede linia oblici a dunei. Toate urmele ltsatc
de vandalismul uman au dispSrutins6,ix candelabrul a supravieluit
neschimbat.
Desene similare mai pot fi intilnite ;i in alte zone ale Terrei:
r In degertul indian Tarapacaru au fost descoprite;in 1968,
contururi similare, precum qi o siluetil urnanl construiti din
buciti de lavi, pe o colinl inaltA de 200 de meni;
o ln podi.sul El lEnladrillado a fost identifrcat un alt teren cu
, desene, de aceasta dat{ el fiind inconjurat chiar de un
amfiteatru format din blocuri de piad cu masa de aproximativ l0 tone;
o La sud de Lima, in peretele rogu al falezei care mirginefte
golful Pisco, a fo$ sapat unul din cele mai ciudatc
indicatoare. Mdsur"and250 m inilfime, desenul poate fi
observat din larg, de la o distanp de 20 km.
La dosarul marturiilor istorice disidente, in afarl de aspectele
deja prezentate,refeiitoare la urmele primordiale ale omului qi la
impresionantele realizdi ale culturilor Masma" Ica si Nazca, la
argumentelece suslinviabilitateateorieiciclice a evolulieiomenirii
mai pot fi adiugate gi remarcabilele descoperiri referitoare la
existentaului vast sistem de tuneluri, cu ramificafii la scarl planetar;.
RE'TELE DE TUNELURI SI GALERII
Pentru cd sensul realizirii acestei complexe relele subterane
scapi oriclrei logici de ordin gtiinlihc, enignatica sa existenjtr
rdmdnepe mai departein stransAconexiunecu mitul ipoteticului
regat subteranShambhala.Tocmai de aceea,confirmirile prezen{ei
unor numeroase tuneluri gi galerii subterane,in zonc extrem de

SISTEMUL OCULT DE DOMINAR.E A LUMII

185

(lil'crite, rlspandite pe intreg cuprinsul planetei, constituie un putcmic argument in sprijinul ipotezei referitoare la posibilitatea
cxistenlei anumitor teritorii locuite in interiorul scoa4ei terestre.in
ccle ce urmeazd voi txece in revisti cele mai importante si mai
eunoscuterclele de tuneluri gi galerii subterane,precum si o serie
tlc mdrturii care relevd activitatea unor civiliza{ii detindtoare ale
rrnor tehnologii net superioare,inclusiv fali de cea a civilizaliei
ilctuale.
RETEAUA SUBTERANA DIN PERU SI ECUADOR
Continentul sud-american este strtbetut de o giganticAreFa de
galerii, de un adevirat labtint lung de cdtevamii de kilometri, sitpat
rrtlinc in ptrmint. Din acestea,doar citeva sute de kilometri au fost
cxplorate si mdsurate,indeosebi in Penr gi Ecuador. Descoperitorul
galeriilor, Juan Moricz, rm cercettrtorprudent si bun prieten cu un
grup de indieni peruvieni, a fdcut cunoscuterezultatele explordrilor
sale abia in 1969, dupd 3 ani de studiu in zona Morona-Santiago.
In toaci aceasti perioadt, el a reusit strstng[ o colec{ie importanut
dc obiecte remarcabile ti sI parcurgA mai mulli kilometri de
luneluri. Accesul in peqterilecare se intind intre orageleCualaquiza
- St. Antonio - Yaupi nu esteu;or, intririle fiind ascunsede piduri.
I)c-a lungul acestor galerii, strpatecu Fecizie qi care formeazd
lircsc unghiuri drepte, busola nu func(ioneaza.
Planurile labirintului subteran au fost trasate cu cea mai mare
grijI, dupt cum o dovedescputurile de iesfu,amenajatela intervale
rcgulate, brep dreptunghiulare qi verticale ale cdror dimensiuni in
scc(ir.mevariaztrintre I,80 9i 3,l0 metri lungime $i 0,80 metri llfime.
In subteranegi-au stabilit cuiburile stoluri de pdslri asemdnltoare
cu qoimii, care inoi qi ies tot timpul prin pulurile de aerisire gi care
rnor fiecvent tr ad6ncurile labirintului. Existi numeroase sdli, ce
r(lSpostescdiverse obiecte, dar, dinhe toate, una se distinge prin
laphrl ci adipostegte o veritabih biblioteci metalici, apa4inand
runeicivilizafii de mult apuse. Este vorba de mii de pl6ci qi foi
nrctalice foarte fine, al c6ror format este in general de 96x48 cmz.
lriccare placl este acoperiti de semnercgulate, executateparcit de
o magind.
Referindu-se la impresionantele descotrrriri fdcute in vestul
(ontinenirlui sud-american,Erich von Diiniken subliniazi in cartea
st, Provocarea zeilort, urrndtoxele aspecte:,,Nimeni nu Stie cine
I

Erich von Diinikeni Proyocarea zeilor, Ed;tura Domino, Tergovifte, 1996.

i ''n

186

OS. KTJHLEN

a construit aceste galeii ti siili subterane ti nici cine 4u fosl

scllptoii care au ldiat in piatrd personeje enigmatice, ca fonne
ciudate, dar esteposibil ca respectiii constnrctoi ai subteranelor
sil nu fie unii $i aceiati c'n sculptorii, deoarece siilile Si galeriile,
foarte austere $i goale, contrasteazdcu stilul destul de incdrcat al
unor statuete reprezentdndtot Ielul de animal.e:saurieni, elefanyi,
Iei, jaguai, cdmile, ur$i, maimule, bizoni, lupi, Sopdrle,melc| raci,
fapt ce creeazd impresia cd obiectele ingrdmddite in siili nu se atllt
Ia local lor. Dar poate cd aceSti constnrctoi au ardtat opera
anumitor privilegiali ti poate cit acestiq au sclrlptat in piatrd ceea
ce vdzuserdSi auziserd, ingrdmddindu-$i trePrat operele in aceste
suberane "
Ptrrinrele Cado Crespi de la biserica Maria Auiliadora, din
Cuenca/Ecuador,a strdns multe din obiectele gdsite in subterane,
printre acestaflandu-se gi o steld indtil de 52 cm, lattr de 14 cm
si goasl de 4 cm. Ea este implrfitA in 56 de ptrtrate, fiecare
reprezent6ndun caractergra.ficdiferit, ce sunt identice cu caracterele
folosite pe pllcile 9i foile bibliotecii metalice, ceeace inseamnil ctr
creatonrl ei disprurea de rm anumit alfabel format din 56 de
simboluri. Faptul esl cu atet mai demn de subliniat, cu cdt pdnA
acum s-a afirmat ci civilizaliile sud-americanenu cunogteauscrieri
de tip fonetic.
Tot in Alpii peruvieni, crpitanul spaniol Francisco Pizarro
(1475-1541) a descoperit in Huascaran, muntele incaqilor, la o
altitudine de 6768 metri, galerii subteranea ctrror intrare era blocattr
cu pietre mari gi plate. Spaniolii au presupus ce era vorba de
depozite de alimente, aga incit nu au mai continuat cercetErile.
Acesteaau fost reluate abia in 1971, c6nd o expedifie a patruns sub
ptmant printr-o intrare situatain imprejurimile localitiuii peruviene
Ohrz.o. Revista germanl Bild der Llissenschaft,din 197|, apftlicat
un articol referitor la rezultatele respectivei expedifii sub titlul Un
alt secret al incasilor
,,Muntele incasilor, Huscaranul (6763 metri) se inalld maiatuos tn Anzii peruvieni. De aici porneSte vechiul drum al M$li'
nasilor, ce duce peste munli ;i vdi spre nord, pierzdndu-se in
grohotiSul desprins la o distanld de 260 de lon, in apropiere de
Otttzco. ln aceastd zond au fost descopeile tncd din timpul lul
Pizarro mai multe intrdri ldrgite si pardosite cu pl.dci de piatrd in
grote. Erau folosite drept cdmdi. Cercetdtoii \i-au amintit de
aceste Kgrote ale incasilor> $ au pdtruns in eb folosind cele mal

SISTEMI]L ocIJLT DE DOMINARE A LUMII

ta7

nodeme mijloace ale tehnicii: scripefi, electrocable, ldmpi de minii

i tuburi ca oxigen. La capdUl grotelor, atezaE pe mai multe nivele,
uu dat de porti din pldci de piatrd care, tn ciuda greutdlii lor
anorme (au 8 m tndlfime, 5 m ldfime $i 2,5 m grosime), putequ li
miScate pe rcle de piatrd, ce se invdrteau tntHn ldcat stropit cu
upd, otunci cAnd se propteau tn ele paot biirbali Wtemici. Acest
krc se afla Ia 62 de metri sub poalele muntelui.
Ceea ce urmeazd reprezintd o uria;it surprizd: in spatele celor
6 porSi incep tunele uriase, care ti pot fcce sii pdleascd de invidie
chiar Si pe tehnicienii de azi. Aceste tunele, care au cdteodatil o
pantd de pAnd h 1404, duc oblic spre coastd. Pardoseala este din
Irldci de piatrd granulatd sau striatd, neahmecoctsd. Dacii azi li se
pqre o arenfirit sii parcurgi cei 90-105 lon ai nnelului, ce trebuie
sd f fost in secolul al XIY-lea sau al XY-ka, cu cAti greutate
$i--au transpoftat bitltinasii bunurile sub Anzi pentru a le susbage
eta-cltilof lui Pizqrro Si ale iceregelui spaniol!
Lo capdtul galeriilor subterane din Guanape, (numite astfel
dupd insula care se aJId tn fala coastei Perului) despre care se
presuryne cd Jdceau cdndva legdtura pe sub mare ca respectiva
insuld, se a/lit Oceanul Pacific. In lumina felinarelor panta des<'endentd se termind Ia marginea unui talaz negru ca smoala: eEte
marea. De aici prnette tot subteran, coasta de azi. Cdutarea unui
coidor pe insula Gtmnape este imdw. Nimic nu qtestd cii odinioard a existat undeva un tunel inFe uscat Si insuld. Nimeni nu Stie
xnde siArfesc aceste cttloare subterane ale incasilor Si dacii deschid
lrumul spre incdperi at comoi ale unei lwni demult apuse".
Despre aparida acestui articol, colonelul Omar Chioino, dircctorul Muzeului National al Amatei Aemlui din Penr, a afirmatl:
,,Suntfoafte mirat a,on de s-a strecurat aceastd informalie pin
cenzura generald. De obicei, este menlionat numai numele munn\ui, nu Si local intrdrii ti nici numele cercetdtoilor sau al echipei'l uneluile sunt atribuite incaSilor, deSi nu qcistit similitudini cu
rcnshltqiib inca$e cunoscaE pAnd aa.m. Incasii nu le puteau tdia,
dci le lipseau unelEk necesare, Cd inca$ii au cunoscat aceste
.\isteme sublerane Si cd le-au folosit Wrfial, este evident.
Intrdrile tn acesl sisEm gigantic de tunehri din Anzi au fost
identificqte in tootii America Centalii si in Ameica de Sud si
unume din Chile p,6nd in Argentina. lncaperite boltite, tdiae cu
f.
Comelia Petrahr $i Bmard Roidinger: MeraJ ale unei alte ciilizatii.Piei,ele
,lin desertul lca. Editru"a Saeculum I.O.. Bucurcsti. 1996.

l
188

OS. KIJHLEN

mdiestrie in piatrd, adeviirat labiint ramifcat in toate direcfiile,

sunt cunosclrle in Peru sub numele de chicanas. ln diversele ldrl
in care se gdsesc,le--au cercetat, de obicei, oJilerii ldii respectiw
dar un schimb de infotmelii tn legdturd ca rezultatele oblinute nu
a avut loc nici mdcar in planul semiciilor secrete.
Este clar cd releaua aceasla subterand, care depd$e$tecon'
strucliile modeme ale metrouilor, este opera unei civilbasii nectnoscute, a unor locttitoi ai qcestui continent, care l-au pptlal
muh inaintea incasilor Si preincasilor, Este vorba de sute de
kilometri rdsfirali subteran, strdzi late, al cdror scop ne este total
nec nosc'ut.Paryial au fost zdruncinale de culremure;i, astdzi,fe
sunt blocate,fe cd sJbrSescsub nivelul mdii".
ln junrl anului 1570, cronicarul spaniol Padre Cristobal de
Molina s-a arltat interesat de galeriile subteranegi de sensul lor.
ln lucrareasaRitosyfobulos de los Incas, terminact in 1572,Molina
povesteqtecd Tatdl Omenirii s-ar fi retras int-o subteranedup[ ce
gi-a indeplinit opera" adicl duptr Crealie. Acest loc secret ar fi
devenit locul de nasjrc a nruneroasepopotm, c:ue au apemt ca
din ,,noapteaveqnicd". Molina ne mai aduce la cunoqtinli faphrl c[
acestegalerii $i sali subteranear fi servit, de-a lungul secolelor, ca
loc de adapostpentru bogltiile popoarelor, cand acestease considerau ameninlate.O lege aspri il pedepseacu moartea pe cel care
facea imprudenta de a vorbi despre subterane ih afara cercului
restrdnsal inifialilor.
In subteraneledin Peru qi Ecuador se afltr cel pulin trei categorii
de obiecte: l) mo;tenirea celor care au fost constnrctorii acestor
fabuloase retele de galerii subterane;2) pietre sculptate ti tiliate,
operele primilor oameni inteligenli care, probabil, au fost elevii
constsuctorilor de tunele; 3) obiecte din aur gi argint ale incaqilor,
ingrlmldite in subteraneduptr anul 1532, pentru a preveni jafirrile
la care se dedau in permanen{i conchistadorii.
Arheologul peruan ltalo Olberti a descoperit, in 1972, in co
laborare cu rm gnrp de cercet?ttoripolonezi, in apmpiere de Sacsayhuamar; rm tunel ce ducea din cetate pena h ora;ul Cuzco,
confirmind existen{a unei intregi retele de drumuri subterane,
print care qi a tunelului cu o sutd de po4i, denumit astfel datoritl
zecilor de po4i megalitice trapezoidalede pe parcunul lui. Interetunelurilor, d
sant este ca eforturile depuse pentru sEtrprmger.a
de precise din punct de vederc geometric, nu au avut ca finali@
nici realizarca de catacombe fi.rnerare,nici a tmor altare de jertfr'

SISTEMUL OCULT DE DOMINAR,E A LUMII

189

nici a unor locuri de depozitarea obiectelor de aur qi argint qi nici

:r unei ,,biblioteci" a foliilor bizare de metal de 96x48 cm/, pesFate
lrr preotul Carlo Crespi din Cuence qi consideratea fi o Culegere
rrnicat.
Deqi r{elele de nmeluri subteranedin America de Sud sunt
eclc mai impresionantegi mai cunoscutepe plan intemalional,ele
nu sunt singurele de acest gen. Sisteme complexe de galerii subtcraneau fost descoperiteatet in America de Nord, cat gi in Asia.
RETEH DE TUNELTJRI QI GALERTI SIMILARE
PE TERRA
in 1953, in timp ce lucrau ir subteran,minerii americaniau
rrvut surpriza sI plhundl intr-rm sistem de galerii c:u aveau
tliametrulcuprinsintre 1,5 si 1,8m, pline cu c5rbuneatatde vechi,
incSt aproape se transformase in roc[, pierzdndu-$i calit?t1ilede
combustie.ProfesorulJohn E.Willson de la UniversitateaUtah
(SUA), referindu-se la descoperirea fdcuttr la minele Watis, a
rllirmat cd .au existd nici o bazd vizibild Dentru datarea tunelurilrrl'. lnvestiga{iileftcute au permis trasareacu oarecareprecizie
ir strivechii relele, dar, in locurile unde trebuia sd se debusezela
cxterior, nu au fost glsite nici un fel de indicii privitoare la
prcsupuseleieqiri. Drept urmare,cercetAtoriiau refuzat str factr orice
lel de estimare privind datareavechii exploatiri.
Pe coastaoccidentalaa insulei Bomeo a fost descoperitt o re{ea
vasti de peqteri, a c[rei configwafie seamtrnl cu aceea a unei
catedrale. Var$a obiectelor gisite acolo a fost evaluattr la circa
.18.000de ani. Printre obiecteleextraordinaredescoperitese numiri
si 1estrturi
de o fine1eremarcabili.
Gigantice complexe subteraneau mai fost descoperitesi la:
l. San Augustin/Columbia - sanctuare zubterane legate prin
galcrii;
2. Cholula./Mexic - temple subteranelegate prin galerii;
3. Derinkuyr/Anatolia - orale zubteranecu case care au mai
Inulte etaje qi sdli de reuniune.
In iuie 1961, arheologul Ci Pen Lao, profesor de ar0t gi
rrrheologieIa Universitatea din Pekin, a descoperitelementeleunei
lctele de tuneluri subteranecu ocazia sepdturilor efectuatein Yalea
I'ietrelor. lnitial, au fost descoperitenigte intrAri ale unor labirinturi
situatela adincimea de 32 de metri in contrafo4ii masiwlui Honan,
pc malul lacului Tung-Ting, apoi arheologul a reu$it se lcr,alizezs
galerii care coborau drept sub lac. Perelii galeriilor srmt neezi, iar

190

OS. KTJHLEN

la intersec{iile galeriilor, precum qi intr-o marc sall subterantr,se

afll ftesce care reprezinct animale fugind. Nu se qtie deocamdatl
de cand dateazdconstructia acesteiretele subterane.

4. ARIIITECTURI

MEGALITICE

Istoria oficiall atribuie originea construcliilor megalitice, a clror

arie de rispdndire cuprinde inteaga zuprafa{tra Terrei, comuniti{ilor
umane ,,primitive" carg se prsupnne ctr au exislat in perioada
aqa-zis neoliticd. Mai mult chiar, deqi analiza comparativd a diferitelor arhitechri megalitice a evidenjiat faptul c[ numtrrul aspectelor divergenie deplge$tenum[nrl aspectelorconvergente,cazurile
au continuat sd fie tratat de majoritatea cercetitorilor in mod
rmiform. Renunldnd la inieryretlrile clasice, orice observator impa4ial poate rcmarca, dupl un studiu atent, ci posibilele destinajii
ale conshucliilor monolitice difird de la un caz la altul pennilind
o catalogarea acestom At minimum rrei grupe diferite, cu origini
ce pot fi plasate in perioade distincte ale trecutului omenirii.
O clasificare a celor mai importanteconstruclii megalitice duptr
prczumtivele lor destinalii, ar putea cuprinde: l) structurile megali
tice ce au ficut parte din refelele de trmeluri qi galerii subterane,qi
care au ajuns la suprafala Pnmantrrlui in urma unor complexe
migcari tectonice; 2) construqiile megalitice de tipul ora;elor-cettr1i,
ce au fost realizate intr-m tcut mult mai indeplrtat decat cel luat
in calcul de ieoriile oficiale gi care au fost folosite ulterior de
civilizaliile ce au ocupat acelagispaliu geogra.fic,ftrrtr ca acesteastr
fi cunoscutcine srmt adevlrafii creatori ai impresionanteloredificii
mo,:steniteqi 3) formaliunile megalitice presupuse a sluji drept
observatoareasEonomice sau aFzdminte religioase. Pentu a exemplifica cazul primei gnrpe, voi prczentain continuaretsei dintre
siturile megalitice despre care exisdl indicii ci au flcut pafie din
vasta relea de tuneluri gi galerii ce se intinde sub scoarta Tenei:
Tiahuanaco, Nan Madol qi Sacsayhuaman,urmand sI abordez
situaliile celorlalte doutr grupe ulterior.
TIAIIUANACO
Situat la o altitudine de 3840 metri gi la 2l kn sud de
extremitateaboliviani a lacului Titicaca (200 km diarnetru), oras.ul
etem Tiahuanaco este amplasat pe un platou flancat la est ti la
vest de douit lan(uri mrmtoase cu inllfimi de peste 6000 metri.
Vestigiile istorice se ?ntind pe o zuprafa1trde 420 hectar,din carc
constmcliile megalitice acoperi circa 16 hectare.

SISTEMIJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

191

La Tiahuanacoexisdl un rnare numtrr de movile mfuite in mod

artificial gi este posibil ca ele str ascundtrmai multe edificii, findnd
cont c[ fcoperigurile" acestora,cu suprafele de circa 21000m',
sunt complet netede. Imaginea acesiora pdle$ insd in fata blocurilor de gresie de 100 de tone, peste care se sufraprm cuburi de
60 de tone. Suprafelele lor netede, cu caneluri foade precise,
formeazi paralelipipede uriage, fixate cu ajutorul rmor scoabe de
aramtr.Unele blocuri, ce cdntiresc in jur de l0 tone, sunt sffibdtute
de rm fel de canale cu o hmgime de 2,5 m, a cdror utilitate nu a
putut fi explicati pantr in prezent. Nici dalele tocite, lungi de 5 m
1i titiate dintr-un singur bloc de piatrd, nu contribuie la rezolvarea
misterelor careinviluie Tiahuanaco.Solul vechii aqezdridi la ivealn
nenumtrate conducte de api, confe4ionate din piatri, lungi de cate
2 m, cu diametrul de 0,5 m ;i cu perelii la fel de grogi.
,,Poarta Soarelut' (Puerta del Sol) din Tiahuanaco este rma
dinte cele rnai mari splendori arheologice ale continennrlui sudamerican.Este cioplitit htr-un mod rafrnat, dintr-un singur bloc de
andezit, cu dimensiunile de 2,75 m inlltime - 3,84 m ldtime - 0,5
m grosime Si cantarettepeste 10 ione. Pe ea se disting 48 de fiin1e
fabuloase,carc il preamtrrescpe un putiitor de sceptru, numit de
preirrca;i Viracocha gi venerat drept creator al lui Tiahuanaco qi al
lumii. Pe suprafaja pietrei, Alexandru Kazantev a identificat ceea
ce el consider{ a fi rm calendar venusiaq al cdrui an este egal cu
225 de zile tercstre.Tot el a mai afimat c[ edificiul a fost construit
in urmtr cu cel pulin 12.000 - 15.000 de ani, intreg platoul pe care
se afla fiind ridicat la actuala altitudine ln urma unui cataclism
Dlanetar.
in mod oficial, arheologii suslin cd acestcemp de ruine datazd
de 3000 ani, aprecierealor intemeindu-se pe examinareacdtorva
neinsmnatefigurine de lut glsite la Tiahuanaco, dar care n-au
nimic comun cu epoca constructiilor monolitice. Exis6 insd gi unii
cercetatoricarc suslin ctr Tiahuanacoa fost cindva la nivelul mdrii,
argument6ndaceastdipoteztr prin descoperireaunei linii de sedimentemarine, Iungi de 700 krn, care incepe din Peru (lacul Umayo),
la 100 m deasupra lacului Titicac4 gi se indrcapt5 spre sud,
inclindndu-se heptat: dar menlin6nd o diferenli de nivel pozitivd
(circa 30 de metri). In acestcaz insd, se pare cI, cel pufin p6ni la
retrageream6rii, oralul a fost un port subacvatic, situat la aproximativ 90 de metri sub ap6.
Nici mul dintre triburile de indieni arrrnanl. care locuiesc in

192

OS.KUHIIII

zontr!i care au locuit acolo cu mii de ani inaintea venirii spaniolilttft

nu-qi atribuie acestorai. Nici in poves1ile.qinici in tradiliile aym[
nu ;e glsesc indicii care str ateste faptul cI sdmoqii lor su
constructorii metropolei megalitice. Cdnd s-au aqezatacolo, au
un giganticoraqp;rasiq deipre care au presupusce.n-a fost llo{
de irina omeneasci,ci de o rasn dispirutd de uriaqi Mai rnul
chiar, in perioada colonizirii zonei de c6tre triburile aymars,
'l
200O-300b de ani inainte de incagi, aceltia au purtat lupte cu ||l

trib aqezatpe malurile lacului, misterioqii uro, neoamenii' Popult

avmara a invins tribul uro qi l-a alungat' iar acestias-au stabillt
insulele artificiale din trestie,unde locuiesc 9i astizi' Interesanl
faptul ctr nici micar aceqtia nu-Si amintesc cine a constrult
Etem*.

ln 1909, a aptrrut la Viena volumul Cele doud Tilhuuttl

Scris5 de M-rue^l Gon-l"t de la Rosa, care a trlit mulli unl
Peru. lucrarea contine relatirile interprehrlui indian Catari, cnf
rradus in secolul XVI, pentm cllugirii iezuiqi din Cochabamh.--l
numer important de sforicele cu noduri, strivechi texte ince'
mlcirea originald a lui Catari nu a rnai fost vlzutn din 1625,
a intrat, se spune,in arhiva Vaticanului, dar referirile la Tiahur
sunt deosebitde interesante.Conform lui Gorzalez, Tiahuanloc
numea inilial Chaucara. Err in totalitate subteran, la lumim
'l
nefiind decat carierele de piatrtr 9i satul muncitorilor' Accatul
lll
la
marginea
iar
intrf,ri,
prin
mai
multe
interior se putea face
din apropiire se afla un palat, construit la facerea lumii, din

insl nu s-a plstrat nici o urmtr. Se presupunecd amplasaM

sub ptrmant se datora necesitttii de a asigua o,temperatql I
supravietuirii, altitudinea platoului fiind de 4000 de meFl'
NAN MADOL
in insula Temuen din arhipelagul micronezian, gnrpul
se afla ruinele unui sit preistoric czu acopera aproape
i"rUe. I"to.iu nu sptme ni-i" d""pt" originea ceti{ii .de lo ll
Madol, care se prezintt sub forma rmei ingrdmadid uimito f
coloani de bazalt" arezate cand intr-o ordine impecabill' - r
intr-,- h-" deslvnrgit- Conform observaliilor fdcute de Erich
Daniken in cartea sa, ProvocareQ zeilor! , Narn Mandol nu $l

basoreliefi.ui,nici sculpturi, nici fresce, ci doar o arhitecturl

goaltr qi austert. Faptul e cu atat mai surprinzitof cu cat so I
l.

Erich von Daniken: Ptowcarea zeilor, Editura Domino, Talgoviqlo loi

,I , I I VUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

193

t,,rpoareledin Pacificut de Sud igi incarcd in mod voit operele

,r l lccturale cu motive omamentale.
( cle aproximativ 32.000 de coloane ale fa{adei construcliei
1,rrncipale, lungi de 3-9 m, groase de 0,6-3 m si cdntdrind uneori
t" ',lc l0 tone, au secliuni hexagonale Si octogonale, ceea ce exclude
rt,,,t('./lca ar fi rezultat in urma unui proces natural. in afara clSdirii
1'rrrrcipalemai existi canale pavate cu coloane, San{uri,tuneluri gi
rrrrzi<l fung de pste 860 de metri, care se ridicd pant la 14,2Orn
t|l |':rrlsalui cea mai inalti. De jur-imprejurul construcliei principale
* ,rllll o terasAcu mai multe nivele, f6cug tot din coloane gi blocuri
,1,lr,r,,:rlt.
precumgi alte 80 de construcliimai mici. h total, numarul
r,,lo;11r:161
folosite pentru construirea diverselor ansambluri depS1' \rr' cifia de 400.000. Daci presupunem cA au fost transportate 4
l,l,t rrli pe zi si cd s-a lucrat 365 de zile pe an, rezulti un total de
I ltn) (lc blocrri de bazalt pe an, ceea ce inseamrd cA edificarea
rt,',l.lci Nan Mandol s-a dsfasuratpe o perioada de aproximativ
' ,'r(,
{lc ani.
( irricra de bazalt se aflf, la circa 50 km distanF, iar blocwile,
,, ,rtrrrguneori 25 de tone, au fost ridicate la inihimi de 10-12 m.
Itn,trrr:rsiinu stiu cine le-a construit qi eviti si se apropie de ele,
, , ,rr'.rrk'rlindu-le stipanite de duhuri rele. Studiindu-se amplasarr' rtul construcliilor s-a observat cA terasele sunt pozitionate a$a
lr', ,rt \:1 faciliteze accesul spre vdrful ansamblului arhitectural, unde
! irll.l Inlnrea unui tunel, in prezent plin cu api. Scufunddtorii care
drt | \lrl()rat fundul apei au relatat desprc existenla unor lucruri
r rtr,r.,r(linare:drurnuri, arce de piatri, construclii minate, monoliti
+,,1,,r r(i de oorali qi de scoici. Constructiile de la Nan Madol se
lrrtl'rrl rlirrcolo de limitele insulei, sub apa oceanului, aSa incat e
pr,rr ,1,. pnicizat pana unde se intinde ,,citadela". Interesant este
I'r1,trrl
t;i scufundAtoriiniponi au scos, din l9l9 gi pani in 1939,
r{rlrl,rlr rDari de platini, metal care a fost principalul articol de
*1.'rt .rl irr.ulei Ponape sub dominatiejaponezA.
SACSAYHUAI\{AN
\rr\:ryhuaman a fost multd weme un loc necunoscut, desi
ril'1,', l( li)ftificatii se afld la doar un kilometru de oragul Cuzco.
/1lrrr rl, r rt lopice ale celei mai monumentale construc(ii megalitice
'tt
blocuri uriase, de peste 60 tone (unele atingard
i trr,,rr,'1,1'.",
"u."
fht.'r ,(rr)(lc tone) sunt imbinate atat de perfect, ibri nici un fel de
htrt rrr,,rt iltre cle mr poate fi strecurati lama unui cu1it. inillimea

194

OS. KUHLEN

lor este in jur de l8 metri 9i se Artind pe lungimi de peste 5m de

meti. Materia primd folositil este granitul, o roctr de adancime,
extm de tare, durl Si rzistentl, in care au fost cioplite, la o
adincime de cateva zeci de metri, coridoare precis delimitate
geometric.
La cateva sut de metri de forttreatl se glse$e un crater, slpat
h coasta muntelui, rmde existi rm bloc de piatrl" monolitic, cu o
greutate de aproximativ 25.000 de tone. Acest colos de piatril, cu
inelfimea de 25-30 meti, a fo6t prelucrat cu o tehnictr deosebitn,
in el fiind di tuite trepte uda$e,mlrginit de balustradeimpodobite
din loc in loc cu spirale qi orificii. lnteresant este faptul cn uriaSut
monobloc este afezat in crater irivers, agalncat treptele pomesc de
la supmfala solului gi merg in jos, in vrcme ce niqte scobituri
ciudate, suspendatein gol, sfideazl legile gravitatiei ii toate acsta
la ni$te dimenshmi ciclopice.
I,a doar 300 de mebi depbrtarepot fi descoperiteroci vitrificate,
dovadit a topirii lor la temperaturi extem de ridicaie. Desigur,
explic4ia oficiall nu poate fi decat cea clasicd: piatra a fost $lefuitA
in acest loc prin acliunea exercitatii de rm ghelar in curs de t-opire.
Ciudat esteinsl cA ipoteticul ghetsr, de aproximativ 15.000rnz, s--a
sc rs in $ase directii diferite qi nu intr-o singur! direclie, cum se
compofitr orice mastr car alunecSPIRAMIDELE frT T,UUT
Un alt elementaflat int-o sdnsl legetud cu retelelede tunelud
qi galerii subteraneil reprezintl piramidele, constuctii rtrerf,rre W
inheg cuprinsul Telrei, Pk[ nici un fel de exceplie. O analizit
arnlnrmJit6 a modului in care este rcalizat prtrtindeni ansamblul
acestor dout elernente,rezrltat al unei gtiinp $i al unei tehnotogii
superioare, rbve un as?ect deosebit de interesanc reJelele de
hmeluri qi galerii pot fi asociate rmor circuite energetice, iar p!
rarnidele pot indeplini atet rclul de concentratoareale unor energii
cosmice, cat qi pe cel de vritabile ,,balize", menite s! semlalizeze
amplasareaintrlrilor in subteran.
Ce gi-au propus exact constmctorii piramideloP
In mod uzual se consider[ ci este vorba de ,,simple.'monumente fiDerare. Ne indoim instr cI Marea PiramidEdin Egipt a fost
in tatl din granitul adus de departe, de la Syrene, doar pentru a
ascunde un singur cadavn: invelit in p6nzi de in. S-a muncit gi
s-au transportat cu greu, in focul atzdtor al soarelui african, mai

SISTEMI.JL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

195

mult de 2,62 de milioane netri cubi de piatri doar pentm a satisface

capriciul unui rege? S-au asamblatcu grijd 2,3 milioane de blocuri,
fiecare c6ntitrind cel pufin 2,5 tone, doar pntru a acoperi trupul
rmui faraon?
ln f'mn1a la doi kilometri de Falicon (sat aflat hngd Nisa), s
ridice muntele Cau. Zona estedepartede a fi pustie sau necirculata.
Cu toate acestea,cei care au v6zut piramida de acolo pot fi nurnarau
pe degete-Acasta a fost descoperit?iin 1804 de Rossetti,un italian
din Turin qi nu are dimensiunile celor din Egipt, dar este la fel de
enigmatice.Monumentul, realizat din blocuri mari de piatrtr, cimentate cu un liant nectmoscugse ridicit la aproximativ 100 de metri
de virfirl mrmtelui, ale cerui panteabrupteau determinatinegalitatea
muchiilor constnrctiei.in latura rtsfuitean[ esteUliati o poarct inalte
de 2,50 m, pe frontonul ctrreia s-a aflat, pane in 1921, o zvastici,
simbolul sacm al jainigtilor. Laturile principale ale piramidei au
6,60 m, v5rfirl lipseqte,iar inn\imea inilial[ a fost estimati la 9 m.
Este rm monument foarte modest, mai degrabn o ingr{madire de
pietre, dar edificiul ascunde c6teva surprize: la baza po4ii se
deschide larg, gura intunecaE a unui aven ad6nc de aproximativ
15 m.
Coborind in aven se ajunge intr-o saE de mari dimensiui (20
m diameau qi 5-10 m inlllime), al cirei acoperiq se sprijinn pe o
coloane centraltrconstituiE, aparent,dintr-o foarte veche stalactiti.
ln partea estict a acestei adevtrate catedrale subpdmantene,$apte
la o platforma carc a fost, probabil.
trepte cioplite in piaFa
-duc
ih
fundul
salii exisdt doutr puluri verticale,
un
fel
de
altar.
cdndva,
din care unul esteplin cu buctrli de rocI, iar cehlalt, ad6ncde circa
8 m, a fost pentru prima oarl explorat de rm gnrp de speologi abia
in 1927.El se termintr printr-o crevastr,care, h randul i, pdtnmde
in sol circa l0 m. Se ajunge apoi la o mictr platformd de argill, de
unde, in lateral, pomesc alte falii spre profunzimile muntelui.
Continu6nd coborirea, exploratorii au descoperitcu uimire o noutr
saltr,mult mai mare decat prima (30 m lungime x 20 m At[lfme),
in mijlocul citreia s afla o altit piramidn (20 m baza x 10 m
inltime). De aceast5dati, edificiul pare sI aibd o origine naturall,
cdci este format din buclti de roctr, neprelucrat,care, duptr unele
opinii, s-au desprins din tavanul pe$erii $i au cezut pe sol, asemeneanisipului dinrr-o clepsidrl. Cert esteci forma generalSa movilei
a fost ajustati, iar llcas,ul a fost folosit o foarte lunge perioadl de
lmD.

196

OS. KUHLEN

Pe mari suprafele,perelii cavemei sunt imgriti de liningine

gi cirbune, stratul depunerilor ating6nd rmeori 2 cm grosirne. Din
p[cate, nimeni nu a incercat # realizeze da6ri folosind prelevtrri
din aceasta zgur[. ln schimb, in jurul anului 1922, un anume
Gothland, pomind de la anumite date traditionale, considerate ca
st6nd la baza orientirii piramidei, dar pe care a refirzat sI le
dezvdluie, a stimat cI varsta piramidei este de 4335 de ani.
Conform.afirmaliilor ftrcutede Sorin $tefinescu in lucrareaSlidarea
Timpuluit, de$i unii cercetdtoi considerd cd damrea pare exagerald, aprecierea lui Gothland liind, oricam, indoielnicd, existd
to0qi un amdnunt ce dd de gdndit, chiar dacd vine tn contradicfie
cu aceastdevqluare: satul cel mai apropiat ti mai vechi din regiune
poatd numele de Gaina (ciudotd asemdnarecu muntele Giiina din
Rominia). Nu cu mult timp in urmtr, registele cadastrului indicau
o denumire ugor modificatit Jain sau Jain4 care ne duce cu g6ndul
la nurnele unei populalii hinduse,jainii, al c6ror simbol de credinlil
a existat, in mod cert, pe frontonul porF,i, pant in l92l! SI fie
acesteadoar simple coincidenp?
Pe coastamrmtelui Briscor! la circa un kilometru de Auhm, se
ridictr un edificiu asementrtorcelui de la Falicon. Este pufin mai
mare (17 m baza gi 27 m inlllimea) qi, lucru extem de intercsant,
a fost constmit tot deasupraunui aven. Dup6 investigafii atente,un
specialist a constatat cd aftitecfii anonimi au adoptat o solutie
intalniel numai la vechile monumente mexicane: o combinatie de
piramide scobite, aranjate unele deasupra celorla.lte. Din plcate,
puful, a cdrui intrare se deschide sub baza edificiului. nu a fost
cercetat pana in prczent.
Sdpdh[ile efectuatein anul l92l de suedezulAnderson, in zona
sahrlui Yang Shao-ts'rm, provincia Pan-p'o Shensi, din nordul
Honan-ului/China, au dus la descoperirearimisilelor unor adtrposturi cu aspectmai pufin obignuit. Se prcsuplme c[ ele dateazl din
neoliticul tArziu gi sunt rohude, fronconic, cu diametre de 3-5 m
Qi vad centrall,;i erau, probabil. locuinle pentu cate o singure
familie. Cea mai mare structurtr, cu dimensiunile de l0 x I I m2se afl{ insd in mijlocul satului 9i are o formd piramidal[.
R. Charroux' afuml cf, la Shanxi, la circa 70 km sud-vest de
Xian, se afll a doua piramidi ca mlrime din lume. Cifra vehiculati
I.
2.

Sorin Steflncscu: Sfdarea nmpului, Editura Zon4 Bucure$ti, 1992.

Robert Charroux: Cortea tecutului misterios. Editura EliL ploiesti.

SISTEMIJL OCIJLT DE DOMINARE A LUMN

t97

este de-a drepnrl uluitoare: 300 m inlllime! Spre deosebire de

piramida de la Cholula (Mexic), singrrra care o deptrqeqteca
mtrrime, ce inveleqte de fapt'rm rnunte, edificiul de la Shanxi parc
a fi in integime artificial- Fiecare laturl a construcliei era coloratil
in acord cu prmctele cardinale sprc carc este orientatil: nord-negm,
sud-ro$f est-gri-albastr.r, vest-alb, iar virful - in intregime galben.
Piramida este datati, cu multil nesiguranltr gi precautie, in timpul
dirmstiei Hsia deci acum circa 4000 de ani.
in CamUoagia strtrvecheacetate Angkor con(ine qi cateva
piramide de mari dimensiuni. Despre ele, legendele autohtonilor
relateazAcd au fost construite fie de giganli, fie de Pra-Eun,
principele ingerilor.
Primii colonizatori ai zonei centrale qi sudice a Statelor Unite
au gisit movile Si piramide tnmchiate pe integ cuprinsul viilor
Mississippi qi Ohio qi pe aproapetoate cursurile de ap5 din Midwest
;i din regiunea golirlui. Cea mai mare struchri artificiald din
Statele Unite, dupf, opinia specialigtilor, este movila din parcul
na\iornl Cahokia Mounds, sit].nt[ in Collinsville/Illinois, care aco.
perl 6,5 hectare qi este inal6 cat o clidire de l0 etaje. Colina este
din lut gi are
unei piramide, iar laturile bazei sunt de circa
^forma
30O x 230 m'. Cu toate eforturile cercedttorilor, nimeni nu poate
spune inci cine 9i pennu ce a edificat-o. Sl fi apa4inut, oarc,
necunoscufiiconstructori aceleiagiculturi ca ;i cei care, acum .100O
de ani, au ridicat colina piramidah (inalt?l de 50 m) Silbury Hill,
de lingi Wilshire/Anglia?
Altele erau rnai mici gi serveau, probabil, drept arnenajtrri
funerarc. Unele aveau forme de animale, in timp ce altele constihriau platforme inalte pentu temple displrute. Movila $arpelui din
apropiere de Louden/Ohio este cea mai mate reprczentarca unui
Earpedin lume, f6lcile deschisemdsurand 18 rnetri lungime. O parte
din consbuclii par sd fi fost platforme individuale pentru grupud
de clidiri sau chiar ora$e integi protejate cu ziduri din plm6nt.
Dr.James Fond, de la Muzeul American de Istorie NaturalS, referindu-se la dimensirmile oraqului-movild de la Poverty PoinVl-ouisiana" cu datltri cuprinse intre anii 1300 qi 20O i. Chr., a calculat
ci acesta ae \rn volum de 35 de ori mai marc decdt cel al Marii
Piramide egiptene.
In 1987, au fost descoperite,in provincia Morona-Santiago/
Ecuador, edificii preistorice desfdguratepe versan{ii unui urlcan
activ. Complexul este imprcsionant sute de piramide din piad,

,:
l

198

OS. KTJHLEN

hlj" dt +.." meri, avdnd bazeledrcptunghiularecu lanrile

de 30
x rJ m-, sunt dispuse de_a lungul a muneroasealei. Un
ansamblu

asemf,ndior a fost identificat, rot in 1982,

h penf |inef fuc;o.

,i
provincia Lambayeque. supranumit
,o""j a pi-"iia"lii.,
J
"#;
ryrd_^o :uprafaF de aproximativ 2ZO hect e. piramid; bafte
30-40 de meri flanchee-I alei si piele lurgi. V""fri-"u, -""ti;;
pe baza numemaselor artefacte gasite in Lna
lmxti a" ;;;
obiecte diverse, a ciror destinalii nu este inca s;diiUj
aprecratAla doutr mii de ani"?Ji
de la Teopantzolcoprezin0t un aq)ect inedit: ascunsl
^ _t-Ttu
pana
la Jumatateu:tr_o adanciturdde forma unei tave drcptunehiulT dh pr."g, are perelii aproapeverticali.C"fe Oour
sciiHn-ciparet paratete.sunt separalede o rarnptr laUl. cc
creeaza imprcSiA
ctr monumenhrl estconstsuitprin atipirea a douAedincii
L.
pe care arhitectul le-a introdus intr_o cutie. pe
"irnlt
rma din sciri
;, fo;
urme de vopsearoqie,iar pe cealalt?td" ;;p;;Jb";.
$*gn"ti,.
.rrp"."l]|tt- se $tie, in u-aditia unor popoare. cele
doua cdori
le-pre.zn6 ro4e/energii de sens opus, dar aceeagisimbolistictr esG
folosit?ldeseori qi in zilele noastre.
, Tepozrec-oare rm amplasamentextrem de dificil,
nlltc
necesaraurcarea a catorva sute de tepte abrupte, ceea
"Lj"TT-99
co
tnsearnntrctr ratimea construirii ei doar in u""f fo"
io utt rl
si
mai accesibil, trebuie sit fi fost foarte importantn. i";*;;t;f.i
"u
de podii sunt ales numai pentru staliili releu de radio
si tJJ_
zrune.I epoziecohseamntr,,local pietreide metal..
$i este,probabil,
o aluzie la inveci4area cu un deal acoperit in ilcr"iJ
; fi*
situat la Jiquipilco. Dar sinibolul .rt""
i"t
T59ti:",
Jo"uf
"
qreEel metal- este cel pufin surprinzitor, deoareceseamtrntr
mar
-de
oegrabAcu palnia unui gramofon ce iese dintr_un dom,
tohrl foarte
sugestiv Si pr_cisconturat. ln plus, ta Tepozteco, p.
*ti*
fo"oa rosj gtsiji
t:sryde giganticd, a c&ei suprafattreste a6t
::rT,
^o luceste
oe^9meqTtucrat tucat
ca o oglindtr. Locatnicii o nunesc
"
" $i esteindreptat2t
n2tra
s?rc cer.
llrCtrur
. In 1949,Alberfo Ruz Lhuilier, profesorla UniversitateaNationall Auionoma din oraqul Mexico, i inceput Ia p"hq;;
;-""6;
ce- s-a sfiirsit tei ani mai tArziu cu o rcmarcabila
descooerirr

Observand
c4 sprcdeosebire
a. poaoauele

JroiffitJ
fllT!-c1a:
qm
ratenque, cea a piramidei pe carc o cerceta era acoperitl
cu
oare penect prelucrate, profesorul a gtrsit in una din
ele 12 ctruri
ome astupate cu dopuri de pian-i. Dupn cabva ore
de Jfort

SISTEMT'L OCULT DE DOMINARE A LLMII

r99

nruncitorii au rculit str indeptrrtezeleqrdea si sub ea au aflat o

scaxi ce cobora in adinc, in cea nai marc parte colrnatattrcu tone
dc piatrl si argili. Pentrucuritirca celor 2l de trepte au fost necesari
rloi ani de lucnl astfel inc6t abia in l95l pulurile de ventilafie au
,bst degajatecomplet, ceea ce a permis continuarcaactivitiflii.
La 16 mefi ad6ncime, scara se termina gi incepea un culoar.
Zidul de pietre lipite cu mortar care baradrumul a fost gi el inldhrrat,
dar a urmat un prete gros de patru metri gi o phce imnsd de
piatri. [n ziua de 15 iunie 1952, Ruz a patnms pentru intaia datil
in cripta ascunsala 25 de metri sub pdmint. Dincolo de stalactitele
ce coborau din tavan ca o cortin5" a observatun monolit de piatrtr
care ocupa cea mai mare parte a podelei. incaperea era desnrl de
spalioasl (9 n hmgime x 4 m hlime x 7 m inllfime), insl datoriti
dimensirmilorpldcii (3,8 m hmgime x 2) nlJ;lime x25 cm inlltime
si 5 tone greutate) care se stririjineape un soclu de aproximativ 20
de tone, a fost dificil de ridicat. Dup{ ce operagiuneaa fost incheiattr,
in sarcofagulde piad au fost descoperiterlmdsjlele pdmanteqtiale
unui individ, decedatprobabil in anul 692 d Chr. Cel ingropat er4
in comparatie cu ceilalfi indieni, remarcabil de inalt (1,73m).
Bogdfiile glsite h oiptu" in sarcofag ;i asupra scheletului au
provocat, surprinzitor, mult mai puline dispute decdt ceea ce era
sculptat pe laturile qi pe suprafaja capacului de piatrl. Gnvur4
extsaordinarde bine executag gi consewadl,nu infnfi$azitaltcev4
conform opiniei generale, decdt rcprczenbrea omului. Exist2l instr
;i mele interprettrri care suslin cI imaginea ar constitui schita rmui
vehicul de zbor, acest punct de vedere fiind infltdt qi de friza cu
semnificafie astonomictrde pe laturile capacului.
Langd capitala ecuadorianl Quito se gtrsesteun munte artificial,
af cdrui nume esb Panecillo. inc[ de c6nd capitala nordictr a
imperiufui incaq a bst cuceritA Si incendiatl de spanioti, pe panecillo s-av fecut slpeturi nenumtrratedin cauza zvonurilor orivind
armrl, arginhrl si nestemateleincaqilor ascunseacolo. in ultimii ani.
in urma studiilor de sFatigrafie, car au constatatlipsa straturilor,
a devenit evident ci Panecillo nu es| altcevadecdto moviltr uriagf,,
constsuidlcu a6ta timp inainteainca;ilor,inc6t nu existitnici micar
o legendi legatit de aceasta.Exca tiile efectuatepe culmea rnovilei
au scos la ivealtr o curioastrconsbucfie in form6 de stup de albine,
ce semenaintucetva cu rm convertor Bessemer.pe tot intinsul celor
doutr Americi, multe astfel de dealuri gi coline au fost identificate
abia in ultimul timp ca fiind piramide sau movile construite de
oameni.

200

OS. KI.'HLEN

Din cele aprcximativ 80 de piramide egiptene,trei gi-au cd5tigat

rm rcnume deosebit,datoriti in special dimensirurilor lor ieqire din
cor:au;lr-Orittntul lui Khaps, Marc este Kefren ;i Divin estc
Mikeinos. O caracteristici remarcabild a celor Aei piramide mari
este nu numai asemanarcalor, ci li arhitechra interioartr identictr,
cel putin in ceea ce privegte culoanrl descendentsi camera subteran6.
Singura dintre cele qapteminmi ale lumii care a rezisiat panA
in zilele noastre, piramida lui Kheops, a fost ridicati, conform
majorit?ttii aprecierilor modeme, intre anii 3000 - 2800 i. Chr., deci
ar aveavenerabilavdrstil de 50 de secole.Chiar 9i in acestecondifii,
acum 2000 de ani, pirarnidele puteau fi consideratedeja antice. Cea
mai mare dintre ele nu este,tohr$i, gi cea mai in virsta. in zoni au
fost iugistrate aproximativ 40 de monumente asmtrntrtoare,ln
timp ce in tot Egip$l 9i in Sudan existil nu mai pu{in de 180.
Piramida lui Djoser este cu un secol mai veche decat Mara
PiramidI, in timp ce constructia de la Niuscrre este cu doui sutc
de ani mai tandr[. Interesant este faptul ctr cele mai mari gi mai
ftumoase edificii par str fi fost ridicate intr-un interval de cel mult
100 de ani.
DacI acordam crezaretraditiei copte, conform clreia Piramida
lui Kheops a fost edificati cu 300 de ani inainte de Potop, se poate
aprecia vechimei ei la circa 11.000 de ani. Textrirl scriitorului copt
Masoudi (mort in 975 d. Chr.), al carui manuscris, numit al lui
Akbar - Ezzemqn,aflat la Oxford, subliniaz5: ,,Suridiunul dintre
regii Egiptului dinaintea potopului, a constnlit cele doud mari
piramide. EI a ordonot, de asemenea,preolilor sd depundin acestea
totalitatea inlelepciunii lor Si ansamblul cunoStinyelorlor tn difeite
arte;i Stiinle, in acelasi timp tn care scrierile conlineau $tiinlele
oitmetice Si geometrice, oSa incdt ocestea sii patd rdmAne ca
mdrturie, pentru benefciul celor care, cu timpul, vor putea sd le
inleleagd. In piramida orientalii (a lui Kheops) au fost inscrise
sferele cereStiSiJiguile reprezentdndstelele Si planetele. Regele a
inscris, de clsemenea,poziSiile stelelor Si ciclurile acestora Si, in
acela;i timp, istoria $i cronica timpuilor trealte, a timpuilor ce
vor veni ti Jiecare din eyenimentele iitoare care urmau sit se
producd in Egipf'.
Mai recent, istoricul arab Abou-Zeyd-el-Balkhy a sustinut
ipoteza unei varste de 73.00O de ani. El qi-a bazat evaluarca po
traducereain arabl a inscripliilor sapatepe pl6cile care, dupd cum

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

201

se $tie,acopreaucandvaedificiul, textele respectiveindic6nd faptul

cd lucrlrile au iriceput pe cand constelatiaLtei se geseasub semnul
Cancerului. Abd-al-Latif (scriitor arab din secolul al Xl[-lea)
menlioneazi in memoriile sale ca semnele hieroglifice care acopereau piramida ,;unt in numdr aga de mare, incdt, dacd le-am
copia pe hdrtie, numai ce se aJId sc'ts pe suprafaya ocestor doud
piramide (Kheqs 9i Kheften) ar umple peste 6000 de paginf'.
Afirmafiile sale sunt in concordanti cu insemntrrile lui Herodot.
care a finut si menlioneze ctr ele fumizau informatii detaliateasupra
modului de constructie al edificiului.
Tot Abd-al-Latif mai amintegtein scrierile sale de faptul cil in
anul I 169, sultanul Melik-al-Azis Otrnan-ben-Iusuf a dat ordin ca
piramidele si fie distuse. Duptr opt luni de muncd neintreruptS,in
cursul cilrora au fost cheltuite uriaSesume de bani, sultanul a trebuit
str renunte. in fnal, piramiaa Roqie nu parea decat zgariau. Din
ptcate, pan[ in prezent, cu toate eforturile flcute de arheologi, nu
a fost descoperit nici mtrcar un fragment al faimoaselor pl'ci, iar
sansade a reuqi intr-o astfel de clutare este minimtr. Tabletele, in
totalitatealor, au fost utiliz^te la reconstructiaoraqului Cairo, grav
afectat de rm cutremur, petrecut, printr-o stranie coincidenli, la
putin timp dupn ce Abd-al-Latif Si-a notat observa(ia.
Cea mai cornplica0t arhitecturdintrioart, prin dispunereacomplexd a spaliului, o prezintil pimmida lui Kheops. Interiorul ei,
destinata adtrposti(conform teoriei oficiale) trupul faraonului mort,
sau mtrcar a simula acest lucru, prezinti unele particularittrgi surprinzitoare: este prevdzut cu doul guri de ventil4ie, ce comunicl
la nord s,i la sud deqi realizarea lor a ridicat serioaseprobleme
constructorilor.Vechiul nume al piramidei era Yekhet- Khufu (vu
Yekhuet- Khufu, Ehet - Khufu ) adice ,,Orizontul lui Khutu .,
,,Locul splendorii lui Khufu". Conform informafiilor lisate de
I lerodot, piramida a cerut 20 de ani de efortud, in timp ce drumul
pe care au fost transportateblocurile de piad a fost construit in
zcceani.
Marea Piramidr, c:ue ne apare ast?lzi,nu este aceeas,icu aceea
pc caxo vedeau cei vechi. Atunci ea era acoperitit pe cele patru
lL(e cu o inheclminte de calcar fin, alb, netd flrd asperit{i, ce
rqflecta soarelecu o str[lucire ftrri de aseminare. Aceastajustifica
lizic numele pe care vechii egipteni l-au dat Marii Pimmide:
Lumina.
Piramida lui Kheops prczint?tun sistem de galerii foarte com-

202

OS. KTJHLEN

plicat, compus in esen1trdin trei nivele: unul la mare adincime

treiler
!it*:i'."u uaza piramioei,al doilea pulin deasupraei -9ial
carc
Kheops'
lui
Piramida
piramidei.
inel$mii
tu i..-ar"t*
dc
bazei
"umai mare de 5 hectare,avea latura
cu
se
termintr
""uoe1'.up*fqe
(azi,
m)
t38
de
$i
Zli.SO m si ittalti-.u de 147 m
unaQe'
blocuri
de
00o
2'300
o platformi de 6 m2. cele aproximativ
qi 50 de
A!o*" it ZZOde rinduri Ei avdnd mase cuprinse intre 2
transportate
gletuite,
piatrr,
li
de
carierele
din
iliie, ; f";a tlfiate
cona
cerut-{..
unde
acolo
milimetrica'
precizie
cu
ingemanate
era acoperitcu lespezide calcar alb fin'
rd.qr". i"*gtf'.dificiu
u.taIi au mai ramas putine' la baza piramidei' Singura
Oi"
rntenor
"u*
int'are se afla pe laturanordictr"la o inaltime de 16'5.m'.ln
dG
canale
galerii
si
coridoare,
de
a fost conslruiiun adevaratsistm
cea
galeria
in
lungime'
metri
de
sute
cdteva
ventilatie ce lotzlizeazd,
l"itgl avind,4'l m si fiind situati la o inallime de 8'5 m' U-n
-"i
i" pant?iduce la aqa-zisa camerdfunerard, in care se afll
"otiOsarcofagal lui Kheops'
5i
' azi presupusul
Spre debsebirede alte piramide egiptenvechi. M1.a ItTTtds
(J trhat!
are incaperi gi coridoare ce ulca pana sus in intenorul el'
chiar deasuprabazei.in centrullanuii dinsprenord' ducela un PasaJ
la accsl
mii c" coUoa.Aintt-o incipere in st6ncd,sub pimmidd: De
mic['
o
camerd
oLi oorn.*. un alnrl' ce duceir sus.mai int6i la
esto
AcestaCalerie
nrrni,i u."- CameraRegineisi apoi Ia Marea
Oalenc'
Marca
m'
qi
de
8'5
inalt
un culoarin pantA.lung de 47'5 m
CameraFaraonulul'
in schimb, duce catre
'pa1ioas5,
""u
"u-"in
centrul
-ti
Situattr
nhamitle!' c3;
sarcofag.
presupusul
;;
lata
de
"."tit"
m'
to,s
oe
tungr
a
;; i;;r";
laraonului.
I : ut,Tlt!
n::.l:
din
in
inregime
realizatl
m,
este
6
de apioape
Fal:,p',ut?nul un
tone'
de
400
aproximativ
format dln 9 blocuri' care cant-aresc
panutpg
saleriade intrire se ramificdun coridor carecoboarain
t11
piramidei'
bazei
nivelul
il o udattci^. de 3l m sub
Plt I
spriiln{
in.
vine
ce
fapt
fi
stabiliE'
putut
nu a
.a-i ua*"i-"
de galoll
,p"i;a ;t acestaconstiuie o inb-areintr-un sistem
cr1!
subterane.Camera Jianerqrd a reginei, canalele de aeri.sire.'
uriaqo
dl
masei
.""i rru.* .*1"".'menite sa reduia din presir'rnea
opera
c
ulmttoarc
o
piatra asupraboltei cavou.lui'completeazd
si de tehnicS.
stiintA
'
istoricul grec Herodot a adtat cA valoarea exacta a

inctinaie a piimiOei era egald cu lungimea de un stadiu' adbl

aind'-"" grad de latitudine, in timp ce Agatharchides
*,i-i

SISTEMUL @ULT

DE DOMINART A LUMII

Cnidus (scriitor din secolul al tr-tea i. Chr.) afirma

ctr luneimea
yngl !1uri a marii pirarnide era de o optime ant _r" rni,iJ- i"
latitudine. PasionaJii de mistercle egiptene au descoperit
;i aite
aspectematematice interesant:
- cele patru varfi.tri ale ptrtratului bazei sunt orientate,cu aceeasi
precrzre,spre cele patru prmct cardinale:
_- ?nnlfmea piramidei lui Kheops, inrnulfi0t cu un miliard este
cgali cu aproximativ distan(a plmint_Soare;
o
. :. -.btA cu stabilirea (olului piramidal, s_a observat ca suma
Iarunrorbazeipiramideiindici numdrulde zile dintr_un
an 1365,2210
(nli);
piramidal inmul(it cu lOE dtr aproximativ distan(a
11 .1ol_
parcursd
de Plment pe ortrita sa in jurul Soareiui;
- impa4ind perimetrul bazei la dublul inAlfmii se obtine nu:3,1416, iar din raportulOir*
Inarultranscedental
uo.,."iu il"a'i_
limea trirmghiuritor fetei piramidei) $i jumatatea bazei tzultil;;_
rur rmgonalf=1,618 (numarulde aur); in ambelecazuri
inclinarea
lc(elorfatAde orizontaltresteaproximativaceea;i:51050,.
- mencranul care traverseaz5piramida imparte continentele si
((eanele in d:uf patt egale. Aceastil particularitate
da cu atdt mai
rlurr oe gandltr deoarecemodificirile pe care le_a
suferit scoarta
tcrestri in ultimii 6.000 de ani sunt retitiv minorc,
connuul conti_
rrcntelor, !i
suprafala lor, r[m6nind practic'aceeasi. Sn fie
-decicAaspectutinrregului
rreestaun indiciu
gt"U iarna"t r .*"u"or"ui
rc consuuctonl monumentului? DacA este aqa" marile pete
albe,
r ire mai persistaupe htu{ile lumii acum doutr secole,
o."zerrtu,l
rrcr o erugmA pentsu iniliafii carc ne_au precedat cu "u
cincizeci de

\ccole.

Dup5.
arati Sorin
"l- carc trece prin$bFanescuh lucrarea Sfdarea Timpun, ,, parateta
edificiu (30u) acoperf cea mai mare
rrrtinderecontinentall,lungimeape uscata tuturor
celorlaltefiind
',",'ilol'^n?.f.91S.. Pozilia exacuta piramideinu esteinsi de
300,
' I oc zy")6')1" lahtudrnenordict. .,Eroarea..,
in loc sa simplifice
o.complice qi mai mult: datoritadensiutii u*o.fJr.i,-o
lrrrrhlema.
r,rritde
venind din spaliul cosmic
O."iuta Jir-A.l_ru'i
^lumh5
r,rr. asuet
""tarnplasamennrl
mcat, de pe sol nu vom vedea
real al
rrrrsci.Or, calculul demonstreazi c6 mijlocul pi.u-ia"i
rc"-rO J
-Consta'tarea;";il;E,
tr,.rcoretjc_
la-29u58-'5.1"
si 22 de sutimi.
,l''l"qr sapaneauItzca, astronomia geografia
cel pufn la nivelul
$i

, i;;;;;;;-

OS. KTJHLEN

epocii moderne. De asemenea,precizia realizlrii Marii Piramidc

este extraordinar[, dacl tinem seama de faptul ci dimensimilc
laturii celei mai lungi gi a celei mai scurte diferf, doar cu 20 crn'
iar terenul din junrl struestenivelat la mai pu{in de 2'5 cm. In plus'
la mare ad6ncime, in intrior, perefii galeriilor au fost pictali in
culori vii.
Tinand cont de faptul ctr toate pirarnideleexistentela ora actuall
pe intreaga suprafa{i a Terrei, nu au rur v6rf propriu-zis, ci se
iermini cu o platforml de cifiva metri pdtrati gi amintind una din
caracteristicileefectului de piramidr, prezerdateirl qnexa 3, care sc
refera la existenta unui vortex energetic emanat din apexul piramidei, care creqtefi seextinde in iniltime, trebuie sd rcmarc faptul
cd ,pietrele unghiulare" ale piramidelor, carQ erau realizate din ,
diferite metale $i erau plasate in v6fil acestora,aveau rolul de a
amplifica radialia energiei de cltre structura piramidah. De exem'
ph1 dupl ce s-a stabilit c[ in cazul unei piramide din carton dG '
numai iO cm indllime, vartejul energeticrespectiv poate ajunge la
aproximativ2y'0 m;i la un diamenu de circa 1,80 m, s-a puhlt
eitima cd" respectdndpropo4iile in cazul particular al Piramidei lul
Kheops, voftexul acestia avea dimensiunilc de 3288 de meti
in time fi rcspectiv, 2466 de mett diametru' in acest mod, pi'
ramidele puteau funcliorn permanent ca veritabile balize aerieno
pentru navele din spaliul circumterestru.
Putemica fascinalie generata de misterul ce planeazn in jurul
piramidelor a dus in epoca modemi chiar la tentative de dezlegaro
a enigmelor lor pe cdi aparcntparaPsihologice.In acestsensputan
aminti principalele revelalii ftrcute de mediumul Edgar Cayco
de Paul Ioan in caneaP/'
(18.03.187?-03.01.1945)
fi sintetizate
ramido lui Kheopst, refeitoare la originea piramidelor din Egipt:
r Perioadaconstruirii: 10.490-10.390 inainte de intrarea Prin'
tului Pecii in Egipt, perioadtr ce coincide aproximativ oo
presupusadatit a scufundtrrii Atlantidei;
dacd se examineazl relelele liniilor de fofll
. ,{-pia"u-*t,
la suprafala Plmantuhi, se observe c[ epicentrul acsocl
est foarte aproape de locul unde est amplasacl
Piramidn;
r Tehnica de constmire: ,pin folosirea acelorfo4e ale
care permit ferului sii Pldteascd fo4ele ascensionale
l.
P^\rl lo n, Piromida
1997.

lui Kheops 5i secretele inilialilor

ei' EdilJln

All'

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINAR"E A LUMII

205

acelor gaze care sunt din ce in ce mai mult folosiie in

civilbalia actuald"i
o Iniliatorii: Hermes qi Ra au rcluat proiectul lui Araaraart gi
s-a inceput consfructiaa ceeace esteacum la Giseh. Autorul
Corpusului Hermeticwm, Hefines Trismegishrl, nu a fost un
geniu ridicat din nAndulegiptenilor, ci un ini{iat al unei alte
civilizagii, incomparabil mai avansate,pe care nu l_a intereJ
credintarligioasa,ci cunoagterea
in sine. Mitolosii sustin
cA el ar fi inventathieroglifeleqi i_ar fi inviFt pJesiotent
diferenta limbilor. Cayce suslinea ca in Atlantida se iorbea
o srngurd limbl, ca, de altfel, pe intreg pdmantul inr_o
anumiti perioadi preistoric6.
o Durata lucrtrrilor: o suttr de ani, sub domnia lui Araaraart.
Referitor ia metodele de transport care au fost folosite de cAtse
co-nstructoriipiramidelor, existi o serie de indicii care sustin posihilitatea.
folosirii unor tehnici.care au eliminat
iun.
rr muncii fzice propriu-zise.Astfel, nurneroase
".u
-ui -ur.
tradi(ii
afirml carn..trecutul.
uria$ele blocuri de piatri din ."r" ,*t
-indeptrrtat,
cqrncareollentete
constructiimegalitice,se deplasausingurenrin
rrer.dirijate de preolii initiati. Astfel, legendelevechlor liuitol ai
Americii de Sud afirmi cI ,,in timpui itrdvechi toyi oanenii iiiii
1'rterea de a zbura.'.';i chiar .pietre mari erau deplasaleldrti eforf.,
rirr ln Egrpr,preoul autenucierau recunoscudduptrcapacitatea
de
ir se ridica in aer. Conform lui Strabon,performanla putea fi atinJ
|)rin posturi (inute conform rmor anumite proced*i, in timp ce
lrrmai,stii
_tibetani fac apel la o sofisticatil metodf de eaucali" s,i
controlal fizicului gi psihicului uman.
Pliniq in N.aturalis Historia, relala)azd,
desFe arhitectul Dinocrates care, pnn anumite metode, reuFa sI
fin6 suspendatein
ylzdulr,.i1 Templul din Aninoe, diverse obiecte. De asemenea,in
lcmplul lui Serapis, de lAngtr Alexandri4 preolii egipteni ridicau
rrrler un disc de metal figurdndSoarele,iar Casiioa-oi
Je
"orUeste
urrCupidon de fier care pluteain templul Oianei.Despre
racla tui
Mahomed_.se spune ci sute de ani a fost atimati 'Ae pUfonui
rrrrscheii din Medina fara ca ceva vizibil se o suslinf. ierinteie
lcrrn Leurechon, in Recreation mathematiques
tp-ir, f OZOj,
.r.rigurd
ci pe wemea sa era binecturoscutit
"e
o metodade a mentine
rr ;rer.diverse
corpuri,fdri a fi legatede ceva,la fel cum procedau
rrr(iatiiantici.
Smyth, astronom rcgal al Scoliei, care a trf,it in
9l-]:lf!"fri
',r'colulal XD(-lea, a fost un om de gtiinp capabil,'darqi un pasioJ

il

OS. KUHLEN

numerclog - caracteristici Aecvent int6lnidt la fiancmasoni -, care

se dezvoltl prin studiul Cabbatei. impreunl cu mentorul lui.in
piramidologie, editonrl londonez John Taylor, Smyth,era convins
ie Marele Athitect proiectaseti Marca Piramidl. Smyth a recunoscut clt dimensirmile piramidei confineau adeYlrata valoare a numf,rului, lungimea anutui, circumferints Pemantului $i distanF penn
la Soare. Din calcule fitcute asupra pasajelor interioare ale Marii
Pirarnide, Smyth a dat interprctitri rcferitoare la evolutia ulterioartr
a civilizafiei umane, stabilind chiar qi dara Parusiei. Important de
subliniat este faptul cI Marele Arhitct, Durnnezeul venerat de toti
francmasonii,nu esteDumnezeulBiblrei, Iahve, Creatonrl, ci tocmai
ingeml ctrzut,cel ce s-a in lat pe sine insusj, Lrrcifer. Estedenumit
Marele Arhitect, deoarece este st?1p6nulde necontstatal tuturor
masonilor (zidarilor), al tuturcr celor ce se striduiesc str inalte o
noutr lume peste ruinele ordinii instaurate de cel care este numit
Durnnezeu-Creatorul.
EFECTUL DE PIRAMIDi

Dr. Serge V.King, referindu-se la teoriile carc incearce se

explice fenoirenele telate de etectut de pirardda' a afumat: 'Jncer'
cali sd pdstrali in minte doud intrebilri: uplicd acea teorie toate
manifes-tdrile cffioscute ale fenomenului si poate f ea fo-lositil
prevedea o manifestare incd nedescoPeitd? Actualmente
pent'u
-nici a
o teorie Privind energia Piramidei nu rdspunde mullwnitor
acestor doud citerii'. Dtn multitudinea de teorii care au incercat
si explice fenomenele implicate de efectul de piramid,' pot fi
amintite:
o teoria virtejului de eter;
o teoria radialiei;
o teoria magnetictr;
o teoria lentilei cosmice;
o teoria energiilor multiPle:
o teoria energiei Primare.
Formularea unei teorii unitarc asupra efectului de piramid!
intaflie sd-$i facd apari$ia.Schull qi Pettit arlta in lucrlrile lor cl
,,o noud energie care poae fr refractatd' refectatd, polarizatit oPtic'
poale
f clrilarlt cu ale energii 5i poate provoca efecle ay-,
'mdndtoare
frecdii, electric dfii Si radialiei luminoase' se.dezuoltd
in aserneneastr1rcturi". La cercetareacimpului energetic al piramidei au fost folosite de ctrtr L.Alvarcz' laureat al Premiului
Nobel pentnr fizicI in 1968, numai metode itii4ifice verifrcate in

SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LTjMII

cadrul unui program la care au luat parte numeroaseinstitutii din

SUA 9i Egipt. Din investigaliile efechrates-a constatatctr fenome_
nele nu se incadreazd teoretic in legile cunoscute ale qtiintelpr
nahrii. Dr.W.Reich, a denumit aceastAenergieorgonicd;i d afifiar
91 ageasla este energia vitaltr care ftrconjoari toate obiecrele si
fiintele planetei.
din
. Inn-ig6ideeacA unelertrmasiteale tehnicii electromagnetice
antichitatear puteaproteja qi astilziunele secreteincd n'eelucidate
ale piramidelor egiptene,referito-arela existenla unor inciperi sig!
late in interioml construcliilor. ln urma sondirii structurilor in-terioare ale piramidei lui Kefren de Ia Giseh, a maselor de piabd. cu
ajutorul razelorcosmice,de c5tredr. Arff Gohe4 de la iJniveni_
tatea Ein Shams, Cairo (care a folosit printrc altele qi un computer
deosebit de performant) desi testele au fost realizate cu deosebit?t
competen(tr,inregistririle ftcute intr-o anumit?l perioad! de timp
asupra aceleia;i zone nu se asemtrnaudeloc, diferind de la o zi li
alta. Referindu-se la acest aspect, dr. Gohed a a{rmat: ,J)esJide
toate legile cwnoscuteale electronicii $i ale stiinlei si esteinpiibil
din punct de vedere $tiinli/ic! In piramidd acSioneazdinumite
influenle care nu fin seamq de legile itiinlei,,, iar irntr-un articol
din Innes se afirma: ,*9peranleleunor mari descopeii s_au limitat
la o, mulsime de simbolui lipsite de senr.. Ceei ce ni se pare o
incelcare a legilor gtiinjei, in cazul acesta poate fi pur qi iimplu
actiunea altor legi, ori folosirea sau modificarea
t"gi p. c-are
nici astltzi nu le inlelegem, tensiuni si eforturi ce "noi
reprezGta fo4ele
ascunseale pAmantului, planetelor, Soarelui, Lunii qi stelelor.
SIMBOLISTICA

. Referindu-ml la cazul particular al piramidelor egiptene $i la

existenlaarhicunoscutA
a monumenruluisculpnrralce-si.aiui" im_
presionanteleedificii, trebuie amintit faptul ia" conform -tradi6ei,
nici un om de pe Pemantnu stie c6nd-a fost ridicat Sfinxul.'Cu
toate
toateacestea,
acestea,o informa{ie ceva mai precisda parvenit p6nd
pand in zilele

noastre de la Herodot, care a notat ctr ,,o veche insciplie hieroglifcd

pivitoare Ia piramida ceq mare precizeazd cd
faraonul Khiops a
indllar-o ti tn acelari timp a reslaurat un monument din qntichl ate.
gi anume S.finxul-" Solul dur sub care se aflA galeriile nu este rocA,
ci pur gi simplu plmdnq nisip qi argill tasate di atAtea milenii. inc6i
a devenit tare- ca piatra, constatare ce sus{ine observalia privind
antichitatea Sfinxului.
Templele pot fi distruse, ca4ile pot fi a.rse,iar inaltele cunostinte
dobandite de cei din vechime pot fi date uiritrii. STiarul ramane ii

SISTEMUL OCTJLTDE DOMINARE A LUMII

OS. KTJHLEN

208

este de ajuns. Conform interpret?irii lui Papusl, Sfinxul este prin

excelen{trun simbol al unit6{ii, rezumAndin sine cele mai stranii
forme: simbol al adevdrului, el aracl ratiunea tuturor greqelilor ln
chiar contrastele sale; simbol al absolutului, el aracl crqtinului
ingerul, vultuml, leul qi tauml care ii inso{esc pe evangheli$i;
israelitul recuroasJein el viziunea lui Iezechiel, hindusul, secretele
lui Adda Nari, iar savantul descoperasub toate acesteacele patru
forme elementareale energiei: magnetism, electricitate' caldurn qi
lumin6.
I-Isiind la o parte aspectelede ordin $iinlific prezentateanterior,
nu Dot se nu remarc o hfiebare care intrigd: de ce nu au fost
edificate tumuri, cuburi, comrri, domuri sau sirnple ingrlmddiri de
pietre? Din pure considerentede rczistenli sau de estetica?Cu ce
icop au foJt ridicate? Sunt monumente'morminte' temple sau
constituieo reprezentarea realittrfii de dincolo de aparenfe' un
simbol al Puterii ce guverneaztromenirea din timpuri imemori'
ale?
Importanta implicaliilor teoretice ale existen{ei unor irtinsc
retele de galerii subteranepe intreg cuprinsul Terei este capitah'
deoarece acesta reprezintil, prin excelenti, elementul care poate
distruge din temelii intregul edificiu clasic, atat in ceeace prive$te
modul in care esteperceputi structura realtr a Pftnentului' cat qi ln
cel referitor la veritabila istorie a umanittrtii. Aceasta este ratiunea
pentru care simpla abordare a subiecnrlui in cauzi in cercurilc
stiintifi"e si academicea devenit un tabu desava$it si pentru carc
itudiul sinrrilor megalitice este facut cu o remarcabilEuniformitate.
Pentru a elimina conformismul care caracierizeazi investigatiile din
acest domeniu, voi continua prezentareaaspectelor referitoare la
aftitecturile megalitice specifice relelelor de nrneluri 9i galerii
zubterane,cu alte doutr categorii de constructii megalitice, respectiv
cele care pot fi atribuite unor civiliza{ii megalitice qi cele presupuso
a fi servit drcpt observatoareastmnomice sau temple.

5. CrVrLrzATIr

MEGALTTTCE

Conform teoriei oficialg strivechile civiliza{ii megalitice sunt

considerate a fi expresia neoliticului superior 9i a confnmdrii
victorioase a omului cu nahrra, care deqi lupta sI supravieluiascd
igi gtrsearesursede a construi pentru devenire.$tiin{a contemporanl
l.

Papwi $tiinla secred, Edibra Heral4 Bucur9ti.

susfine ctr megalitii in form5 de menhir (st6nci neprelucrate),

dolrnen (peqteri construite) sau cromleh (consftuclii rctunde de
piatrr cu buiandruguri) slujeau,probabil, cultului mo4ilor, in unele
locuri navigaliei de coast?t(de exemplq pe malurile Finisterului,
unde incepe Canalul Minecii), oficierii slujbelor in cultele pagane
gi observaliilor astronomice,care permiteau,cu o precizie mai mici
sau mai mare, deterrninareamomentelor de solstiliu qi, o datit cu
acesta,$i a celor mai importante strrbatoriale anului.
ln majoritatea cazurilor, edificiile dau impresia unui incredibil
efon de constru4ie. Aga, de exernplq celebreleformaliuni megalitice de la Sionehenge,aflate la circa 130 km de Londr4 au fost
constnrite, pe de o parte, din st6nci de dolerit albastru grele de 82
de tone, rm material excelent pentru confecfionarea securilor de
lupti, extras din colina Prescelly Hills din Pembrokeshir,aflati cam
la 200 de kilometri deplrtare (mai tirziu doleritul a fost folosit la
confec{ionareapivolilor) qi, pe de altlt parte, din 8l de bolovani
grei de cdte 50 de tone, din granit dur, despringi dintr-o stanca
situati h o deplrtare de 35 km. de Stonehenge,in Malborough.
Treizeci din aceqti bolovani au fost ridicali la verticaltr, iar ceilalli
au fost prelucrali in fomrl de plarqee de piatr6.
Am fost ob\nuili cu ideea cd oamenii orinduirii tribale, care
srmt considerali arhitectii constructiilor megalitice, triiau in comunitili relativ mici, fiind limitali in ceeace privegtehnna la indeletnicirea de vanttori, agricultori sau pAstori.Un mod at4t de prinitiv
de asigurarea hranei presupuneexistentaunui teritoriu mare pentru
fiecare neam sau trib. De unde, atunci, acele fo4e u[Etne necesa!'
construirii rmor opere atet de grandioase?De unde sutele de barbali
voinici capabili sI miqte din loc blocurile de la Stonehenge?
Cooperareadinte triburi nu pare probabili, mai ales cand era vorba
de intereselesfict limitate ale unui trib, ca de exernplu ob(inerea
materiei prime pentru confectionareasecurilor, inmorm6ntareaunei
cSpetenii indiferente neamurilor striine, sau organizareaunei sarbatori f6r6 paxticiparea unui public larg. Iar dacd acqti bdrbali
putemici, cei mai pricepuli oameni ai tribului sauneamului lor, erau
eliberali de alte mrmci pentru a se ocupa de cioplirea, Fansportarea
qi ridicarea megali{ilor, pe prioade lungi de timp, cum se mai
irnpacd aceasti rcalitate cu ideea trudnicei reproduceri cotidiene a
propriei forte de munctr, necesareasigurdrii hranei? $i oare cum au
realizat aceste monumentale consauqii oamenii presupuseiepocl
de piatrd, in condiliile in care unele din ele rdmen o imposibilitate
tehnici chiar gi pentru tehnologiile actuale?

zt0

OS. KUHLEN

o
Adeplii paleoasrronauticiiau glsit in ac:st d91n:,n1: ::lisI
tlcTt
teola
deosebit'de 6ogata de argumentePgn99
:1T:-T-sT
u:tu"ti

cat d" p"ttit'"nte"ry TP

meialitice'
de culhrrtr este una
".i,i*"ui
iDoteztr?lstoria ne demonstreazactr "exportul"

i?rf,L.t

firndamentale ale tuturcr civiliza$ilor' consii;'-";";;"d"ii;

vizitatori celes'ti, d4inntori ai unui livel
p*^-,itii
ilta"J
"i i..Jit
o" ridicat" s-au stabilit temporar pe T.errl
;ilil;
sd fi edificat construclii similarc cu cele de
;;;;iil;;""e$tia
'oe planeta de origine este incomparabil mai marc decat prooaourde
t saE realizat edificii tipice comunit'itlilor umane'
fi;;;;"t
piramidelor'
qi
cetittilor, galeriilor
tipul
""-h-;;:;;;
fi iosi motivalia ansendrii unui grup relatil
p]Tcnrl de veoerc ar
restrans'intr-o activitate a clrui utilitate din
Nu est' oarc' mar
Jfatotlifot spa$ale ,,scap6" oricrrei logici?
fi fost opera .nor
sa
megalitice
;;Ln
; iiroi .t
careaud4inutin
ti-putui'
in negu;-sa*uturi
fii"rrlsT'riltiJ-ai.pa*t"pen s rcalrTtlret
au
ce
tehnice
mijloacele
p".i*ai Iot de inflorire
'unor edifrcii impnesionante,precum Teotihuacanul' Machu-Piccht!
insrrlelor Bimini- 9i Andros' precum qt
dio
Sete Cidades,
""1"
-tt"care au supravielult curgeru rmPrxru
cele din lnsula Pa$elui,
care continutr str ne uimeasctrgi asulzi?
TEOTIHUACAI\
omq Teodhuacan' situat in mijlocul
vasnrlui
ale
Ruinele m[rte
Ciudad de Mexicp'
Dodisului mexican" la 42 krn nord de capitala
aceea$ilatitudine ca 9i Machu Picchu' Despre
;;il;;;";
centru curural
misterioasapopulalie care a ridicat acest important
care
informagii
singurele
se qtie nimic in prezent'
despr.e
aztece
povestililg
"f'n-Jif,'"i
avdnd ca tmice izvoare
;-;t';;;,
de tare p a ecr'
uriasii-ouiname. Ora5ulacestai-a imprcsionat atzit
celor care inu
adicd
incdi ei-l-au nwnit Teotihuacon,
"asezarea
drumul cdtre zei".
23'5 km2 9i ese
Teotilruacanul se intinde pe o zuprafa15de
penmetrul &rzJr
are
ce
Sorrelui"
a
dominat de gigantica Piramidtr
--i"i, aproximativ egalil cu perimetrul Marii Piramide
J"-iSoo O.
La fel
i- i*i1i-"u inifiale (calculati) de 93 de meni'
iitt'e"i"i
<rc
Dazer
tatura
are
ae crioscuu este qi Pirrmidr Lunii' care
adeverata
AEt
metri ;i inillimea de 42 de metri
-J"",i*ti.,
u::.tlora uu fIT
^"-J-"i"laio.
cat
iJt
$i denumidle initiale ate
:mecu oasparuolllor'
venira
necunoscute,deoarece inainte de

SlSTErvruLOCULT DE DOMINAREA LUM

2rl

aqeztrri
sistematic,denumiri atece tutuor vechilor
Iu""ra in
-oa Mexicului'
cuPrinsul
de
-- pe
'U" *p""t interesan! care a fost remarcat de cercedttorii ce au
ceas
Soarelui, este acela cd ea functioneazi ca lm
pe
qi
martie
pe
20
"t"aialpitLiO"
schimbfii echinoctiului'
;;;";o'1
;;;'
raze
dmlnunchi
un
formeazi
fatada vesticr se
;;"-i;;;
la.ua u n"ta' Procesulesteuimitor' t'ecandu-se
; ;fi;at";i"
66'6
;;-plet'?t la umbra totala' Pe durata a exact
; ;ilttt""*
*'*di**
secunde.
matudrn$i
Teotihuacan a llsat o imagine a infloririi 9i
celelalte
toate
arhitect'rii ironumentale'
itu;;iul.
d.;;;;ti"
qinecernedescoperite
asnecrc ale vietlt creatonlor er rimdndnd
religios.al
centru
mare
mai
cel
in-tJ tig*'
;ffi:G;';;;
Mlrimea lui qi a
ii*il"rtit""
9i ace$ lucnr nu era indmpldtor
un
Jt ii.rt.iu" pe toti azecii' care' deqi chdiser'
;;;;ih
putea
cine
explica
er. reotttitanul, nuli puteau
;#;;ffi;
"um
Teotihuacanul'
precum
con"trui ctva
MACHU.PICCHU
un oraqin sensul
Orasul smnt Mrchu-Picchu n-a fost niciodati
au fost gasitt acolonici ternple'nici idoli
il;;;-Nu
.b;,.ffi
sr se sunta m nto:lr
.i t]ici sttn i de zeitili, fala de care poporul

:i ffi.ffi

;;:"

penh"TaT'cniar1i31
ii" i* oegezdlute
pentru 60 de oam ' L'e

locuinlele abia ajungeau

iimpul incaqilor,'"rt
or facute de comelia Peratu !i Bemar.d
i#i'*"6.
ale unei alte civilizasii Pietr'ele-di"
-"d
noiOin*", in lucrarea
'Mesaie
a- fost nurnit Mochu-Picchu decdt'n
;::;;7r;",-iil'-nu
munf"caSii l-au numit l/illcabamba' dupi lanpl
.*.tLr.i."a.
ca
nlcr
purtat
a
nu
orooriu-zisd
nume, ins6 aqezarea
i"a
civilizatia.Jnca
"""f"qi
deoarcce-nu
""
nume'
cetate, nici ca oraq' un anumu.
cu-rmete
ci doar l-a primit ca moqtenire' impreuntr
i-"
"o*t "it,*"i ;tiinp Oemult uitate' De ace la Machu-Picchu
*"*"-"f"
dour ttil*i d" tonstruc$e diferite: stilul megalitic
il i**l*.*t,J
a construcfiilor initiale-fiind "tdT:] 1"
;;:;;"-"teristic[
il;i
carc nu suferl compyaFe.:-n
construclie,
de
uf'pi"tt"to.
lla.i-"
iscustn(a
chsica. Incaqii au $iut doar sr imbine cu
ffi;;trd;
imryriap,
prctentiile
monumertala a Pistoriei cu
lor
..i
"'-'i"*"-e-"*'
at
"nire"
ultimul rege inca'g,a petecut acolo multi ani
i-EIaiJ"**
ii" i"iit

nt'

ate unei atte ciilizolii Pie'rele

;i Bmad Roidingg! Mesa"/
Edittra saculurn I o ' Bucurgti' 1996

2t2

OS. KUHLEN

vietii in exil qi este posibil ca el sd fi cunoscut, cel pu{in parfial,

secretullui Machu-Picchu, dar nu l-a divulgat nimtrnui, nici mdcar
atunci cend spaniolii l-au torturat Si l-au ucis in plaza din Cuzco.
In perioada de agonie a imperiului inca;, locul a fost folosit mai
mult ca rcfugiu pentru femei, fecioare ale Soarelui, ,yestale.. 9i
preotese ale Templului Soarelui, care, insotite de credinciosi si
soldali, au rcu|it se fugt de cuceritorii spanioli. Cum indienii aL
pestrat ttrcerea,Machu-Picchu a cezut in uitare Deste30O de ani_
pdni in 1909, cand a fost redescoperitde penranul M.Gonzalez de
la Rosa. A urmat apoi o perioadl de jaf, in care Himm Bingham
a deyastat operele de ardl din zonl, pe care le-a vandut-unor
colectionari particulari din SUA.
_ Oragul esteconsiderato,,rninrme a antichititlii.. datoriti aqezirii
sale deosebit de frumoase, conceprliei inteligente qi originhe 5.
constuctiei sale neobignuiG. Blocuri de piatra supradimensionate,
care centilrcscinne 100 qi 300 de tone, au fost transportatprinE--o
metodi extsm de eficien0l gi necunoscut?lin prezen! tocmai din
munlii aflafi chiar in fa(a 'ina1i-itor f"i Vicfr"-iL*rr|,
peJe
prtrpestii deosebitde ad.inci. Necunoscuteau rtmas 9i metodeie de
prelucrare a granitului, ale ciror rczultate se vf,d la baza zidurilor
oratului Machu-Picchu qi la multe alte ruine din Arzi. Degi stAncile
srmt extrm de grele, ele sunt lustruite $i imbinate cu grijl, in totalil
armonie cu peisajul mrmtos din ;ur.
In pofida fapt-rlui cd incagii nu aveauanimale de povartr, istoria
oficialtr sustinecd ei srmt cei ce au ridicat zidurile masive de piad,
ce centircsc inai multe tone Si care s imbinl at6t de bine chiar 5i
in prczent, incat ints ele nu poate fi inFodusl nici micar o lami
de briceag. O trlsluun specifici a construcliilor o constituie modul
in carc srmt ti.iate pierele, cu fapte multiple, ce se potrivesc perfect
fdri a fi utilizat mortmrl, intr-un soi de mozaiC tridimensional.
Surprinztrtor,o asemeneaimbinare este singura in mAsur[ sd mtreascl stabilitatea zidului s,i str rduci eGctele frcventelor cufiemurele ce zguduie Anzii. O piatd dinE-un zid inca;, expusl in
Cuzco, are 12 unghiuri intre fete, iar o fa1trarc aproximativ 40 de
asemeneaunghiuri.
O nestematl a lui Machu-Picchq care domini inlllimile, este
a{a-numita Intihualana, care inseamni in limba checiua, ,,/oczl
unde soarele af6t legat", o aluzie evidentil la antrnite ceremonii
festive. La o primil privire pare o piatrl uriagi, deschisi la culoare,
cu marginile rotmjite. E ciopliti in granit, dar la fel de bine ar
putea str fie o sculpturil din secolul XX. O cercetare mai atenttr

SISTEMTJL OCULT DE DOMNAR.E A LIJMII

2t3

relevi faptul ci Intihuatana rcalizeazAun joc de umbrc pi lumini,

care nu a apArut deloc inEmplltor. Nu se vid dreptunghiuri sau
linii paralele, iar umbrele curg rotrmde, moi, nahrale, ceea ce
inseamni ci l^ baz acestei veritabile cadoperE se afl[ niqte
calcule care fac ca urnbrele st nu se repete!
REndsile ale rmor asemeneaIntihuatana au mai fost gisite si
in alte locud alesecu grijl de-a hmgul Arzilor. Din picate, acestea
au fost dislruse de conchistadori.carc au vrut str nimiceasc[ bazele
culturale si religioase ale populaliilor Americii de Sud. De fapt,
Intihuatana nu este construit, ci este rm bloc monolit ce iese din
stincl, ftlc6nd parte integrandl din aceasta Si care urmtrreste o
geografie necunoscutl noui, intr-un scop de asemeneanecunoscut.
Esentiali rimdne tohrti reconfirnara ideii ci lumina, elemenn
cel mai prelios dintre toate simbolurile divinidfii, este prczent in
toat culturile.
SETE CIDADES
Din pmchrl de vedere d intinderii, Brazilia nu este depdgitit
decat de alte patsu {eri (Rusiq China, SUA qi Canada).De la est
pani h vest gi de la fiontiera peruviantr p6ntr la Recife, pe mahrl
Atlanticului, teritoriul acesta imens are o suprafaltr de 8-511.965
km'. Degi aceas0l lad est o minl inepuizabild de enigme arheologice, treaba aceastaa fost ltrsatil pe seama arnatorilor qi a
genigtilor armatei, preocupati de construirea drumurilor prin care
guvemul brazilian wea si reductr distanlele gi str faciliteze comunicaliile. De aceea,nu se va Eti nicioda6 cate sihli au fost ingropate
pentru totdeauna zub pnrndnrul carat la marginea acestor cei de
comunicatie, construite prin teritorii cu acces foarte dificil.
La 176 km nord de Teresina, capitala statului Piani din extremitatea nordicl a Braziliei, intre ora$ul Piripiri 9i Rio [.onge, se
aflI situl misterios Sete Cidrdes. Acolo nu exist?i cu adevtrrat
vestigiile rmor edificii, nici monoli{i cu forme bine conturate,despre
care str serpoattr spune cu certitudine cd au fost cioplili de m6na
omului, asacum estecazul platourilor inalte de la Tiahuanaco..Dupe
cum remafca Erich von Ddniken in carleaProvocarea zeilort, Sete
Cidades este un vast peisaj aparent hctotic, un sit care probabil a
fost distrus de foc, preamt biblica Gomora. Acolo, piatra a fost
literalmente trdsnitii de o putere apocalipticd, dar niciodatit oamenii de Stiinydnu s-au ocupqt de dezlegareaenigmei cataclismului
L

Erich von Diiniken: Provocarea zeilor, Editura Domino, Targovi{te 1996

2t4

OS. KTJHLEN

petlec1rt in noaptea tinwrilor. Spre cer se idicd mase de piattd

ca forme ciudate, c&emeneaunor mai puncte de intrebare.
Situl se afli in interionrl rmui cerc cu rm diametru de aproxh
rnativ 20 de kn- Studiercaatenul a amplastrrii duce la identificarla
a 7 zone & ,Juine", care in nici un caz nu poate fi rezultanrl rmul
joc al fo4elor naturale.ln plus, particularitigile scurgerilor de mctrl,
care ies dintre pietele stivuite gi carc se intind de-a lungul peretilc
in d.6re lungi 9i ruginite, a rimas fird o explicalie plauzibill
Originea vestigiilor este necunoscuti, dupit cum necunoscutilcda
$ apartenentapicturilor gi figurilor rupestrecarc le irnpodobesc.
singur lucru este insi cert ,pictrrile" sunt cu mult mai recenb
decat ,ponstructiile". Din acest punct de vedere, Set Cidades ltt
doutr trecuhrri distinct: rm trecut foarte vechi, care nu va putea tl
reconstituit, probabil, niciodaet $i un altul, mai ,,rnodem.. a cld
rnlrturie srmt nicturile.
INSULELE BIMINI si ANDROS
Un gir de coincidente tulburnioare au insolit inctr de la inceput
descoperirile submarine din zona grupului insular Bahamas, ca
cuprind rm ansamblu de clldiri, ternple, ziduri, dnrmuri, poraui j
chiar orafe intregi aflate sub apelece acoperl platforma continenbll
a Americii., Incepuhrl descoperirilor din Bahamas a avut loc ln
momenhrl in care doi piloli, care efectuauzbon[i de rutinl deasuptr
regiruriii, au sesizat existenla rmor constructii submarine la micl
ad6ncime. Surprinzdtor, cei doi erau membri ai Asocwei Wntru
Cercetdi Si llumitnre din Vnginia Beacb, o societate ce a fotl
creati pentru omagierea activitifii mediurnului american Edgu
Cayce. Ei au avut astfel qarsa de a confirma rma din cele mrl
impgrtant Femonilii ale rernarcabilului vizionar.
Inca din 1923,Cayce a prevestit atat rcaparilia unei pd(i a fos6l
Ad-qd", cit qi anul in care vor fi descoperiteruinele submarinol
1968.Inh-o afirmagieficut?i in anul 1933,el sprmeacd: ,,O po4ium
a templului Atlantidei s-ar putea sdfe descopeitd sub mdlul deptt
de-a lungul epocilor de mare tn apropiere de localitatea Bimtnt,
in largul coostei Floidei". ulterior, in 19z(), Cayce a prczh
reaparifia lmei pA4i din zona vesticl a Atlantidei peste exact 28 dl
ani: ,Jar Poseidia va Ji pintre pimele pd4i din Atlantida carc n
vor initlla din nou. Sd vd atteptali le aceasta tn '68 sau '69. ily
mai e mult!"
ln t968, arheologulamericandr. Manson Valentine a descopcdl
in largul lui New Providence blocuri submarine g?vate cu dtn

;ISTEMTJL OCULT DE DOMINAR"E A LTMIT

215

boluri ciudate.Deqi erau de dimensiuni enorme,aveaufolme perfect

oliptice, circulare $i pltrate, ceea ce l-a flcut pe arhmlog si
considerecl este vorba de o scriere la o scartr foafi mare. El a
rnai descoperit,de asemenea.
qi un zid uriaqlung de cel putin 500
de metri, la 2-3 metri sub nivelul mtrrii, conshuitdin blocuri de
piad perfect t?tiate,fiecare avand o greutate de circa 25.000 kg.
Constructiacare, fdre indoiale, a fost realizati pe uscal esteatat de
perfecti qi imbinarea blocurilor atat de precistr, inc6t rezistd de
10.000de ani nu numai la acliunea valurilor, ci chiar a taifimuri.lor
qi a uraganelordeosebitde frecventein zona respectivi. Constmclia
ciclopictr, al clrei sens n-a fost descoperit, este, prin urmare'
aproximativ la fel de veche ca piramida Cuicuilco, situatdla sud-est
de Mexico-City, gi despre care se gtie cd a fost acopetidl cu lavtr
de wlcanul Cerro-Xitle, care a erupt ultima oar[ in urmtr cu
8.000-10.0O0de ani. Iact descriereafIcuttr chiar de Valentine, citat
de Charles Berlitz in cartea Tiunghiul Bermudelor':
,Un pavaj larg de pietre plate dreptunghiulare saupoligonale
dranjate in mod evident, convingdbr ii cu aatratele, de mdna
omului. Acestepietre au zdcut timp indelungat.tn apd, cdci colluile
celor mai mai dintre ele se tociserit Si se rotunjberd' cdpdtdnd
uspecnl cupolar al piinii roatnde sau al unei peme. Unele erau
absolutdrepanghiulare, uneori petfea pdtrae. Pietrele mai, lungi
de la 3 pdnd la 4,5 metri fecare, formau adeseaun soi de trohure
paralele, pe cdnd cele mici constituiau un pavaj mozaical care
ucopereasecsiunilecele mai largi- Aleile, pavate aparent cu pietre
hine potrivite, sunt drepte Si paralele. Cea mai lungd, dubld Si
lrerfect alineatd, este intreruptd de doud ramifcafii povate cu
lespezifoarte mai, intdrite la collui cu pietre verticale, iqr la
<apdtul de la sud--esnl acestei adevdrate cdi tiere se termind
intr-un coll frunos aranit Ceb trei satrte ziigazui, durate din
pietre mai alineate cu acuratele, au ldlimea uniformd fi se termind
in cheii de boltd. PrMt din vtuduh, sub pdura inunecatd de alge
.rapot distinge uia$ele pietre, fecare tn Wrte, care traseazd ca
trrecizie limitele acestei sfddn arheologice".
in teZt, cepitanut John Alexander, fost mernbru al Beretelor
Verzi si e4rert in explozii submarine, a efectuat mai multe scut
li-rndiri in zona insulelor Bimini, unde a fotografiat tot ceeace p[rea
nrai interesant$i a luat probe, pe care le-a supus ulterior analizei
t Chades Brliz:
1995_

T?iunghiul Bemtudelor, Editura Saeculum I.O., Bucue$i'

216

OS. KUHLEN

speciali;tilor. Conform afirmaliilor sale, subap ,Sunt 1800 de metri

de stAncd dupd s6ncd. Unii din acegti monoliti cAntdrescmii de
livre Siformeazd unghiui regulate foarte mqri- Allii au de la 15
la 40 de picioare lungime (4,5 - 12 m) qi par incastrate tntre ele.
Analiza compoziliei unor coloane a dezvdluit cd este vorba de
marmurd roz, care in prezent se qtrage doar din ltalia, Sicilia ;i
Creta".
in 1972, arheologul american Manson Valentine gi scufundatorul Dimitri Rebikhof au descoperit, in imediata apropiere a 1trrmurilor insulelor Bimini ;i Andros, din arhipeleagul Bahamas,
locuin{e submarine gi zidud cu hmgimi cuprinse intre 7O qi 25O
metri. Constucliile, ale ciror culmi ajung pin[ la 6 m de suprafap
apei, se intind pe o suprafaltr de circa 100 kmz. Pietrele zidurilor
cAnt?irescfiecare, in medie, 25 de tone. Conform specialigtilor dc
la Universitatea din Miami, v6rsta oraqelorscufirndateestecuprins{
intre 7 gi l0 mii de ani, ceea ce inseamn[ ce ele au vlzut lumina
zilei cu mult inainte de a fi construite piramidele de la Gizeh si cu
nii.rlt inainte de epopeeasumeliantr a lui Ghilgames.
Charles Berlitz, descriind ceea ce presupuneael a fi o uriaqtr
piramidd scufundat?isub apele Atlanticului, a afirmat cu uimirc:
,Blocuile care o alcdtuiescsufi atAt de imense,construclia in sine
qtdt de neverosimild, incit, deti apdre clar tn apa limpede a
oceanului, nu poli sd crezi cd ea existii cu adevdrat". Conforrn
indica(iilor radiolocatorului cu ajutoml cdnia a fost detectat?tla
smrgitul anilor '70, latura bazei ipoteticei constnrclii estede 200 m,
inallimea avdnd aceeasivaloare- Berlitz sugercaztrcd,.de fapt, ar fi
vorba de virful unui munte,,afusrat, astfel hcAt sd qibd formo unel
piramide".
Pe fotografiile luate de astronauti deasupraBahamas-ului au
fost remarcateciudate linii qi bule albe ce par a fi localizate aproapo
de suprafala apei. Initial s-a crezut cA ele provin de la evacuarea
aerului de citre submarine, dar cercetareaaten0l a imaginilor r
dovedit c5 fenomenul apare nemodificat in ioate pozele. Ipotezt
cea mai vehiculati este c[, atat liniile, c6t qi bulele nu sunt altceva
decat umarea impresionirii directe a peliculei de citre neobignuito
manifestAri ale cimpului magnetic local. La inceputul anului 1987,
zona a lbcut obiectul rmor noi qi minu{ioasecercetdri,dar, asemeni
altor expedilii (circa 14 in zece ani), raportul complet al investigafiilor nu a fost dat niciodatA publicitalii.

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LIJMII

217

INSULA PA$TELUI
lnsufaPastelui;i-a primit numeiedupa fatalazi a anului 1722,
c6nd
trei cordbii olandeze ale amiralului Jacob Roggeveen au
acostatla
!{n- Si gu q3s in Iocuitoriineinarmali.Av6nd o suprafap
de numai I | 8 kmz si fiind situat.itta 3600km de Chile si la aproape
3700 km de Tahiti, acestpetec de plmant din imensitatea*"-rriunu a putut addposti niciodati mai mult de 3000 _ 4000 de oameni.
De formd trirmghiulard, cu laturile de 16,lg qi 24 de km lungime,
insula esteunicd prin cele 600 de statui gigantice care stauae vlghe,
pe terasa inalt?t ce o inconjoard. Aproximativ I50 de statui moai
zac netemfuratein cariera de piatrtr wlcanicl de la Rano Rarku.
cea mai mare dinte ele avand o greutate de aproximativ 270 de
to-nel. Majoritatea au, ins5, 10-20 m ioag-e, carrtare"cin.;lr Je
50 tone ;i sunt cioplite din lavd durit.
Un aspectinteresanteste faptul ctr rmele dintre statui au deasupra un fel de ,,pdlIrii,., cu un volum de 6 m3 care cin lresc in
;i
jur de l0 tone, ceeace sugereaziideeaci ele au
fost ,fiostenite..
de locuitorii insulei,care,de altfel. swrt absolutconvinsici giganfii
au a;uns singuri la locul lor, duptr ce au parcurs un drum acJiOentat
lung de I I km. Faptul cd toate statuile srmt dispuse pe Fei lahri
ale insulei, Hsand liberf doar lahrra de sud-vest, si ca toate srmt
indreptate cu fap spre centrul insulei, in locul unde se qlseste
Piramida Mana, a rtrmas un mister. Excepfie fac doar gapte-statui,
in6l(ate pe terasa ce dominl marca qi care privesc spre vest_
nord-vest.
.Cercetilrile intreprinse de Thor Heyerdahl, navigatorul nor_
vegian de pe Kon-Tiki, cu privire Ia acegticolo5i misteriosi.au
cvidenfat faptul ci pe reritoriulinsulei.-uu *"".dut bei fo;e de
civilizafie distincte, prima pIr6nd, in chip paradoxal, a fi cea mai
evoluati. O dovadtr a unui trecut mai apropiat o pot constitui
tiiblilele de lemn rongo-rongo gAsite in preajma unor statui. dar,
drn pAcate,cea mai mare partea lor a fost distus6, muzeeledelindnd
in prezentdoar 2l dintre ele. Ele conginmii de siluete,antroDo_si
zoo-morfe qi diverse figuri abstract.Din car.rzanumlrului mic dL
cxemplare, este pulin probabih descifiarea lor in viitor. ln vdrful
1"U Tli inalt vulcan, Rano Kao, din insula denumidl ae b4tinagl
RapaNui, Matakiterani sar Te pito o te Hen& (,,ochii ce oriveic
.\fre ce,"'). au fost descoprite un templu din piatA construclie
l.

Ludvik Soucek: rdruiala unei umbre, Editur:aAlbarros, Bucuresti. 19g4.

218

OS. KTJHLEN

giganticl specificl culnrrilor megalitice qi mai mult de o mie do

statui, de cu tonrl alt tip dec6t cele din insuh.
Nimic din cultura recentAnu sepoate comparacu statuile moal.
Nici rndcar micile statuetprin care se invoca haml rmor recolto
bogate nu au nimic comrm cu forma stilizati a cologilor, spro
deosebire de statuile din temphl care parctr sunt tumate intr-u
tipar unic. ln apropierealor nu s-au gdsit ume care sn indice faphrl
ca in tecut ar fi fost aduse acolo jertfe sau ci zeii respectivi s-or
fi bucumt de un rcspect deosebit. Cercetarca atenta a pietlld
folosite r relevat similaritatea tehnicilor de tiiere a pietrelor lt
zidurile de pe irsull qi la construcliile incaqede la Cuzco, instr I
demonstrat cI edificiile pascuane srmt anterioarc din prmct dc
vederecronologic. Legenda,,insulei lin$tii" ce prive$tesperiatitsptt
cer este cu totul deosebfte:,,Pe timpul domniei regelui Rokorob
he Taua a cdzut ceni. A cdzut de suspe pdmAnt. Un timp a pivll
q asteptat, a plecat Si dus a rdmas. Ronga Riki ti-a luat din notl
numele de Rangi Topa. Un cer cdzdlor care pive$te, a$teaptd,l
apoi se tnloarce."
La fel de interesantesunt qi unele din credinlele blqtinagilc,
citate de Ludvik Soucek in Bdnuiala unei umbre', agacum au forl
ele destiinuite sotiei exploratonrlui Francis Maziere:
. locuitoii planaei Jupiter au reglat mi;carea de rotalie a
planetelor;
. pima planetd pe care o vor canoagteoamenii va f Yeruts;
c corpul nostra nu va putea rezisla pe alte planete mai mult
de doud luni:
a toate planetele diinizeazd Soarele;
o planetele sunt locuite doar foarte pulin;
o mitcarea $i lumina planetei l/enus sunt produsul aerulul;
o doud planete, Mafte ti Jupiter, nu au energie electricll
nahrrald, sunt Ia fel ca PdmAntul. Acolo nu existil cwrenll
de aer;
a doar Pdmdnul are locuitoi de culori difefte:
t existd un singur Soare $i nimeni nu poate trdi pe el;
c pe Lund trdiesc finle umsne;
c qistd o planetd Jdrd vegetufie fi Jdrd pdmdnt, unde etb
numai apd ii piatrii. Fiinlele care o locuiesc sunt alfel jl
se nasc in apd;
c pe acea planetd se qfid zdcdminte de metale cu totul dW
l.

Ludvik Soucek: Op. ctr.

SISTEMI'L OCIJLT DE DOMINARE A LUMII

219

decAtcele de pe Pdmdnt; uistd mai c1tseamdun metal uniccu mult mai Jin dec6t aurul nostru, ce este multicolor
verde-n egru-a Ibastrula Iben-ro Su;
. acea planetit are fuma unui glob de piatrd Si metal;
c trebuie sd-i strdpungi inveliSul metalic cu
Jlacilrd de piatrd
pentru a ajunge la vdna de minereu. Mineranl se spalit in
loc de piatrd si de aN: estefoane fn si poate f filosit ca
Jir de lesutO ipoteza demntr de luat in considerare sustine cA- de faDtInsula Paqteluinu reprezin0l ahceva decat un v6rf de munte ce s'_a
aflat pe displruhrl continent pacific4 statuile fiind vestisii al;
civilizafiei ce s-a dezvoltat pe rcspectirul continent. Sup;z6;
cste qi faphrl cI tei proiectile cosmice de mare calibru au cizut
intr-rm interval de timp relativ scurt pe mica zuprafap a insulei,
imprejurarecu care plaja anaken?ta foJt pustiitr. D;gi p;babilitate;
ca acest fenomen si se intAmple este extm de micl astronomii
nu au examinat deloc posibilitatea existntei unei lestrturi intre
-infima
ci.djrea.
din
+at de precisa a meteorililor pe o suprafap
rnijlocul imensului ocean gi anomalia mignetice a insulei.
Irnportanta geosh-ategicaa insulei pas.teluirezulel si din faonrl
cI, in schimbul sumei de 16 milioane dolari, SUA i orimit'din
partea stahrlui Chile permisiunea de a construi acolo o pisfA de
'nterizfre,in aaz-deurgent , a navelor spaliale. Cel pulin asa
este
versiuneaoficialI" pentsu cd unii experfi relev[ fapnrl ctr nu este
cxclus ca aceastasI justifice aparida unei noi baze militare ameriNu ar fi pentru prima oartr, deoarece in perioada
:11.- T^:grL
lq66-1971, aceastitinsull a fost utilizaul ca punct de
in
ag'rcsitmeaamericani irnprotrivaVietnamului.
"r"Ae
TERASA DIN BAALBECK
La nord de Damascsehtinde terasade la Baalbeck: o platformd
llctrtuita din blocwi de piaffi, dintre carc unele mtrsoarl in lunsime
Irste 20 m. Fundatia este formatll din blocuri uriase de piati" in
[rcutate de cateva sute de tone. Cel mai marc dinre eG (numit
I riliton),av6nddimensiunile23,5 x 4,5 x 2,25 m3 si o greutatede
820 tone, este de 50 de ori mai grcu decdt blocurile -folosite
la
constmcliapiramidelor egiptene.Chiar pentu tehnica actualtreste
$i
grcu sI ne imaginlm cum a fost transportatde la cariera de piatri
;i ridicat la inatlimea de 7 m.
Tot la Baalbeclq se mai afl[ o piad, nedesprinstrtotal din
lrrc(ii carierei, care are masa de 900 tone. pozilia sa usor inclinat?t

2,20

OS. KUHLEN

a fost consideragt&ept un argument in favoarea ipotezei lansate

de adepfii S.F., conform clreia aceastaar fi fost o rampi de lansare
a navelor a{a-zis extratrcste,
in categoriasituritor megalitice ale ctrror destinalii probabile au
fost acelea de observaloar astonomice sau de amplasamente
digioase pot fi incadrate formalirmile megalitice de la Stonehenge
;i aleile de megalili de la Camac.
ALEILE DE MEGALITI DE LA CARNAC
Ansamblul de megalili de la Camac, cel mai mare din lume la '
ora achrald. se bucurl de o faimtr deosebiQl Patru aliniamente'!
imprcsionantese intind pe o distanF de aproape 8 krn, strlbltind '
pldurile de pini ale rcgiunii. Micu{ul c{trm k Menec, situat la':r
aproxiniativ I km nord de Camac, marcheazl prmctul de plecare '
i put ,r ul"i multiple de pietre verticale. In totat, l t giruri aproximativ paralele de megaligi, cunosculi sub denumirea de mmhire' .
pomesc din drcptul cf,tunului Si se indreaput spre est-nord-est. Se '
considertrctr fiecare $ir era alcatuit in(ial din circa 1000 de pietrc
ti ct toate cele patnr alei (Le Menec, Kermaio, Kerlescan Si Micul
Menec) erau integrate intr-un unic gi superb ansamblu'.
Cel mai mare dintre ansamblese afltr in vecinltatea c!tunului ,'
I
Le Menec de l6ngl Camac, rmde catva din casele actuale srmt
piete
a;ezate
unele
verticale
din
inconjurate de o elipsi alcltuit?l
Engd altele. Formattr din 70 de megalili, cu o inallime medie &
1,2 metri, aceasg incincl are un diametru de circa 100 m' dar parc
neinsemnati in comparalie cu aleile de megalifi din apropiere. La
'
est de incinta din Le Menec se gisesc inlltate 1099 de piet'
dispuse in I I alei, care se intind cat vezi cu ochii. Pietrele stmt
aranjatedupl mirime, incepind de la incint , unde cea mai inalt!
are 3,7 m indfime. Altitudinea menhirelor scadetreptat spre captrtul
qinrlui, ajungind ta 0,9 m. Aleile de piatrd nu srmt drepte,ci descriu,.
o curb{ care se arcuiegteutor sprc nord-est, incheindu-se cu o alttr
incintil & pietre, amplasatit la 0,8 km de capetd qirului.
Deqi aliniamentele din Le Menec sunt suficient de impr'
sionantprin lungimea lor, la mic[ distantasprc est pot fi admirats
pietsele ince qi mai mari ale aleilor de megaliii de la Kermario.,
,,sllaqul modilof'. Cei mai mari dintre megalitii de aici
lp0
7 m inaltime $i, la fel cu cei din Le Menec, descresc
kr\
misurtr ce inaintezi spre captrtul aliniamenhrlui lung de
f.

Jermifer Wsawood:Lacai

miste/ioase,EAitura Schci, Bra$ov, 1997.

SISTEMTJL OCI.'LT DE DOMINARE A LIJMII

22r

unde trei piete uriaqe fac rmghi drept cu aleile. Cel de-al teilea
aliniament de pietre se aflI qi mai sprc e$, hngl Kerlescan .'locul
arderii". O incintil de formtr-aproximativ pAtratitse invecineazacu
t3 qiruri paralele,alcntuite din 540 de pietre. Tot spre est.seg6sesc,
in fine, qi cele circa l0O de pietre ale aliniamennrlui fvfiiul Menec.
care parc sA fi fost legat odinioari de ansamblul din Kerlescan.
Cea mai importantl piatrf, din cadrul complexului pare se fi
- megalihrl,
fost
astilzi spar! cunoscutsub nvnele de Er Grih (piatra
Zinelo) sauMarele Menhir Spart Cele patru buctr1iuriaqein care
s-a sfdramat menhirul zac la extremitateaunui fost tumul'de l6ne6
Locmariaquer, locul rmde menhirul s-a prlbufit in urma cutrem-urului din 1722. Mrsurand initial peste 20 de metri indllime, transportarca $ ridicarea pe verticald a acesteist6nci de 350 de tone ar
putea crea probleme deosebitechiar qi pentru tehnica actuald. De5i
reallzatea acestor imprsionanie constructii a necesitat un volum
wiaq de munci, motivalia care a stat la baza ridicarii ansamblului
rnonolitic nu a putut fi inci descifratt. $tiinF actuah atribuie acestor
blocuri diferite utilititi: monumente firnerare, observatoareastronomice sau obiecte de cult, insi nici unul dintre ele nu Drezinet
argumentehotArdtoare.
In afarn de sin[ile megalitice care pot fi incadratecu o anumittr
marjit de eroare intr-o anumitii gnrpa, existi unele constructii carc
nu pot fi sistematizatein nici una din categoriile prezentateanterior.
Pentru exemplificarc voi prezenta cazul rprezentativ al sferelor
gigantice din Costa RicaSFERELE DE PIATM
In anut 1940, profesoml Marcel Homet a descoperit in nordul
Braziliei, de-a ltrngul cursului superior al fluviului Iiio Branco. un
ou gigantic cioplit in piaEn, posibil a constitui opera mai multor
generalii. Era lung de 100 metri gi lat de 30 de metri, iar localnicii
ii spxreupiedra pintada. Supr fala lui era acoperitit,pe o intindere
de 600 mz, cu diverse desenesimbolice, prcsupusea avea semnificafie astronomictrsau astrologictr.La scut timp, artreologul Doris
Z.Stone a descoperit in Costa Rica sute de sfere de piatre. cu
dimersiuni cuprinseintre c61ivadecimetri qi cdliva metri, respandite
in cele mai nea$eptate locuri gi realizate cu o precLie uimitoare.
Cea mai mare sferl descoperitilpdntr in prezent cantitregte16 tone
Ei este folosita penru decorarcaoras-uluiSan Jose.
In legtturA cu originea pietrelor au fost vehiculate doutr tcorii.

OS. KTJHLEN

Una din ele zus{ineactr in sfere este ascrmsaur, ceea ce a dus la

distrugerea multora dintre obiecte, iar a doua a fost lansatil de
oamenii de gtiin{i, care afirmau c[ sfereleau aptrmtprin rostogolirea
pe pantele vulcanilor a unui miez dur, ce a crescut progresiv prin
invelirea lui cu lavr, asemeni unui bulgare & zApadL.E drept cI
in cateva cazuri ar fi putut apare o sfere perfect geometrictr,insl
numtrrul foarte mare de obiecte glsite contrazice ganseleprobabilistice ale rmei formiri nahrrale.Ca si nu mai amintim ci acestea
srmtamplasatein locuri aflate la mare distanp de poalele vulcanilor,
cum sunt, de exemplu, at6t cele situate pe litoral, in Golful Dulce,
aliniate dupd o linie perfect dreapdl,cat $ cele din pidurile virgine
moctloase din zona de cimpie.
Doutr sfere uriaqe se afld pe insula Camaronal, iar multe altele
au fost descoprite pe virfurile mrmtoase ale lanlr.rlui Cordillera
Brunquera. B4tinatii le spun mingz ceregti, instr teoria folosirii
acestorala celebrareaculului Soarelui nu este probabilil, deoarcce
toate civilizaliite Arnericii Centrale qi de Sud adorau Soarele sub
forma unui disc slr[lucitor qi nu a rmei sfere. Sfercle costaricane,
rezultate in urma pelucririi unor blocuri de granit in greutate de
p6fi la 24 de tone, sunt amplasate dup[ o anumit?t schemr' iar
transportarea lor pe terenuri nomioase, umede sau accidentate,
eventualpe pante,a ridicat o problem[ deosebitl. Carierelede piatrd
din care trebuie se fi provenit materia Primn n-au fost descoperite
niceieri, deqi Costa Rica se afl6 Artr-o zonl de lrrlcani activi.
Degi ritmul descoperirilordin domeniul siturilor megalitice este
exhem de lent, contribulia adusi de noile investigafii la imbogllirea
imaginii noastre despr activitata civilizaliilor ce au existat in
tecutul indep&tat al omenirii poat fi sernnificativE- IaE cateva
exemple concludente.
ALTE SITURI MEGALITICE
ln Valea Motii, zon^ din sudul deqertului' Nevada, a fost
descoperidlo masivit constnrclie centraltr,in juml c[reia zac ruinele
unei cetAli care are circa o rnill lungime- ExistenF blocurilor
vitrifiate atestl producereaunei teribile calamitlfi. Ruinele, topite
parcl de o fantastictr temperatud, nu au ilsd nici o legahri cu
exploziile nucleare efectuatein poligonul Pentagonului' Descrierea
lor a fost ficuttr penau prima oarit in 1850,de Ives William Walker,
datlt la carc oamenii nu cunoqteauefecteleteribilei arme a secolului
XX, afa incdt ofilenrl a atribuit dezastul unei eruptii vulcanice'.
l.

Sorin gtegnesdr: Sfdareo Tinpului, Editura Zont, BucuttEti, 1992.

SISTEMTJL OCLILT DE DOMINARE A LTJMI

223

ln centul oragului,adevdratpompei american,seridicl o st6ncd

- , de 20-30
inaltit_
de picioare (6-9 m), ce poarttr inctt
strucliei ciclopice din carc provine. Eitremitatea sudica".-"1" "onqary scoas5dintr-rm fumal, roca ce_l susfine purt6nd"si"Oin"irf"i
ea urme
$e fzjune. Planulstrlzilor gi alineamenrulcaselor.*t inta
rar rn lmpre1uffnl exis0l numeroaseansamblurisimilare. Neobi;nuit
"iriUii",
este Si faptul cit indienii nu au ptrstrat nici o tradifie retativ ta
sociedllile umane care au existat iandva in aceastaregiure si nu
stiu nimic despre istoria ruinelor. De obicei, terenul d; ;;
;;
aclirme a rr.rlcanilor este deosebit de fertil, dar Valea Vonii este
steriltr. Acolo, din vremuri imemoriale, nu a crescut nici macar un
fir de iarb1.
t790 qi 18t0. primii coloni;ti sosili in viitorul star
^..Inry -it au fost surprinsi
otuo_(SUA)
st gtrseasclin regiuneruinelea circa
IUU de cetitn cu ziduri groase,realizate din blocuri de Diaffi. cet?lti
abandonatein virfi.rl unor inAllrmi greu accesibile. Urmele lor mai
pot h vAzute si astilzi la Fort Hi , Spruce Hill
;i Glenford Fon.
La Rockwall, Texas,datorit?tefectelor timputui, amfs4ele unor
constructii ciclopice par simple bucdfi de itanca
ar.cercetate atent, s-a observat c[ sunt formate din blocuri
-torul"-ordonat
aqezateSi legate cu un liant a c6rui compozilie nu a fost incA
stabili6.- Patm dintre ele poarti chiar semneciudate, asernnnltoare
"nei scrieri necunoscute.Surprins de aspectul lor, un cerctitor a
afimat chiar ce ruinele seamendteribil di mult cu cele al"
arse-descoperitein Africa de Nord si Orientul Miilociu. ""tatlioi
,. In 1947,un seism a provocato falie in versintul unui munte
din Paraguay,dezvdluind un perete interior prelucrat, Aralt de circa
36 de metri Si.
_." intindea pe o distanli Ae ap.oape o mita.
Construc(ii"1"
similare
pot fi int6lnite gi la 50 de km nord de Rope
_.
River.,Despre acestea,legendaspunecf, ar fi opera mernbrilor uriei
rase atbe, care a Hit in Australia cu mii de ani in urm5. De
asemenea,in timpul celui de-al doilea rlzboi mondial. oilotii
americani au identificat in Chin4 la circa 60 km de Sian_Fu,
provincia
citeva piramide uriaqe construite din p6mnnt, ce
-Shensi,
aveauinillimi
cam de doui ori mai inalte dec6tcele Oin gsiDt si
laturabazeide circa450 de metri. Datelenu au fost datenubliiiiatii_
Cu mult inainte ca ParthenonulsA fie construitp. e.-ooi..
langAAten4 acolo existaustuchrri de dimensiuni
venite dintr-o epocdanaerioare,iar in Rlodesia (Africa"i"lopi".'p-_
de Sud_Estise inalp inexplicabilulcomplex de clldiri din Zimbabwe.deso#

OS. KUHLEN

c:rre s-a crczut ctr ar fi patat/templu/fort?ireaFsau chiar minele de

aur ale regelui Solomon. Este realizat in totalitate din piatrl tiiati'
intr-o zond unde piatra taiact - probabil fiindc5 nu a fost necesartr
- nu a fost niciodatli folositi.
O alti catgorie de argumente care vin in sprijinul teoriei
evoluliei ciclice-a omenirii b constituie mbrturiile istorice ce dovedesc posibilitatea accesului civilizaliilor ancestralela nivele Stiintifice ii tehnoloqicesuperioarcsau in orice caz comparabilecu
atins de actuala ciJilizatie. in mod paradoxal. dezvoltarea
".i
tehnico-stiintifica nu a redus cu nimic ignoranta caracteristictr
spirinrlui'uman, fapt ce explice.intr-un anumit grad"de ce a fost
cu atata us,urintl ideea conform cereia actuala civilizalie
ar:ceptatf
-unica
ce a reugit sn iasl din planul animalitEtii qi sa-creeze
este
instrumente de lucru eficiente, care s6 ii permita str stipineascd
intr-{ anumig misuri capricioaselefenomeneale nahuii' Legende,
fapte consemnatein cronici ;i dovezi materiale zugereazi folosirea
unor tehnici avansatecu multe mii de ani inaintea epocii contemluminii anificiale'
Dorane:realizareade dispozitiveoptice,generarea
curenh-rlut
piehei,
folosirea
prelucrareala rece a metalelor 9i a
zbor ;i a
de
aparatelor
utilizarea
nucleare,
electric gi a energiei
precum
eYoluate,
cartografice
metode
fl
unor
aplicarea
rachetelor,
realizareade dispozitive mecanice de inalcl prccizie'

6. TEHNOLOGII

ANCESTRALE

Din Dunct de vedere spiritual' tinde tot mai mult sI se impunil

ideea cd nivelul dezvolttrrii thnice, caracteristic unei anunite societtrli umane, este determinat de rm factor imposibil de -acceptat
de citre doctfura filosofic[ ce sti la baza actualei civilizalii' Avem
in vedere implicaliile teoriei reincamlrii suflehtlui omenescasupra
snrdiului evoiufiei tuturor societiitilor umane, in general, ;i a celei
contemporane,in particular' Conform acestei viziuni, descoperirile
qtiin{ifrce nu reprezintii altceva decat rcdescoprid ale y9I 9f:::
iinte'dob6ndite in cursul unor existenteanterioarc,reactualiztrri ale
tientului, ce
subcons-tientului'
denozitatein zonele abisaleale subcons,
experientedepozitate
rmor
',-^' .*neriente
asleapti momentul prielnic pentru a ie;i la suprafa@'
Desi istoriaoficiald sustinectr civilizaliile anticenu s-au ndtcat
la un nivel tehnologic deosebit, existi serne care vin str conteste
aceastiiviziune simplisttr asupra evoluliei civilizagiei umane 9i sd
confirme ipoteza prezentei unor numeroase succesiuni culturale,

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LIJMII

de-a lungul unor perioade extrem de indelungate, a c[ror origine

se pierde in negura timpului. Iat?tciteva din descoperirile ce pot
constitui element de sustinerea acestei ipoteze:
In Liban au fost gdsitebucili de roci vitrificat?i,a;a-numitele
tectite; ar.alizeleefectuatede dr. Stair, au identificat in aceste
bucAfi izo0opi radioactivi de aluminiu.
o In rcgiuea de vst a Africii ecuatoriale, cele mai ctrutate
podoabeerau ni.steciudateperle de sticld, numite aggzc, erau
de formA cilindricl, put6nd avea diverse culori: albastri,
galbentr,verde sau chiar incrustalii multicolore. Localnicii le
atribuiau puteri magice qi le phteau in aur, la o valoare
echivalenti cu de c6teva ori greutatealor. Degi s-a incercat
fabricarea lor in renumitele sticllrii veneliene, toate tentativele au dat grq, veritabilele aggn deosebindu-se de la
prima vedere de imita{ii'. Originea lor a rimas incertd, chiar
qi pentru bestinasii africani, care afirmtr ctr acesteaau fost
aduse de ,,oamenii cu piele albd Si plete lungi care au
cobordt din cer".
in bat 9i Egipt au fost descoperitenigte lentile de cristal
llefuit, care, in prezent, pot fi realizate doar prin utilizarea
oxidului de ceriu, adici a unui oxid ce poate fi obtinut numai
pe cale electochimica.
La Muzeul din Bagdad sunt expuse baterii electrice cu pile
uscate, functionand dupl principiul galvanic. in acelaqi
muzeu pot fi admirate elemente electrice inzestrate cu
electrozi de cupru qi cu un electrolit necunoscut,
Antropologul Alden Mason a afirmat ctr pe podigul peruvian,
s-au^gtrsit podoabe de platina" metal care se topelte la
1730"c.
. AIte suse menlionazi cI bijutierii din Lima, inndnd in
posesiaunor lingouri de aur incase,au constatatc[ densitatea
metalului galben era dubld decit cea normaltr. Din pecatenu
s-a mai prstrat nici un egantion din ciudatul material, care
a fost topit $ transformat in buuterii.
o Multe din statuetelede aur gi argint realizate de strdvechii
locuitori ai Americii de Sud gi Centrale par ficute dintr-o
singuf, bucatA, dar sunt goale la interior, fard vreo urmi
vizibilf, de suduri. Unele piese sunt arxamblate din mai
multe elementede aur si argint, imbinate altemativ.
l.

Ludvik Soucek: Bdnuiala unei umbre, Editura Albatos, Bucurc$ti, 1984.

226

OS. KI.JHLEN

c ,,Hadschar El Guble', Pta:m Sudului din Liban, cantlrcqt

doutr milioane de kilograme $i este prelucrat?l.
o O tilblig de origine babiloneanit,expus[ la British Museum
din Londr+ indice datele trecut $i viitoarc ale eclipselor de
Lunar in Australi4 Franp, India, Liban gi Chile existil nigte,,pietr"
negre ciudate, bogate in aluminiu qi beriliu. In urma lmor
analize s-a descoperitcA ele au suferit cendva,foarte demult,
un bombardarnentradioactiv putemic, fiind expuse la temperaturi foarte inalte.
o ln Tukestan, ni$te ingineri au gtrsit obiecte de formit
semicirculard executate dintr-un material necunoscut ceva
intre sticli gi ceramicl.
o In urma exploziei unei stinci din Dorcester, in 1851, a fost
descoperitrm vas ln forml de clopot, cu dimensiunile de I I
cm inalfime,l6 cm la bazr, 6 crn la virf gi 3 mm grosime.
Corpul vasului searnlnA la culoare cu zincul, sau un aliaj ln
carc se glse$te o importandl cantilate de argint. Pe lanui sunt
gaseimagini ale unei flori, lncrustatecu argint pur;i in jurul
pI4ii inferioare a vasului, o vip de vie sau ghirlandn, de
asrneneaincnrsta6 cu aryint. In urma examintrrii de cltts
specialipi, s-a stabilit cd obiectrl nu corespundeprin stil,
tehnicl sau form!, nici uneia din civilizagiile crmoscute in
momentr.rlde faEo Un cui de fier lung de circa 18 cm a fost descoperit de
spanioli intr-o minl de argint din Penf in secolul al XVI-lea.
Dac[ filonul se formase conform proceselornatuale cunuF
cute, vechimeapironului poate fi esirnatil la zeci de milioane
de ani.
r t ingl Aiud, a fost gisit, in 1973, o piesn de aluminiu,
intr-o carier! situattrpe albia rmui riu secatde multit vreme.
Aliajul de aluminiu din carc era compus con(inea: 89olo
aluminiu; 6l% cupru; 2,8olosiliciu; 1,8% zinc, iar ln canti6li
mai mici plumb, staniu zirconiq cadmiu, nichel, cobal!
bismut, argint qi galiu'. Deoarece aliajul imbdtrdnise, suprafelele erau oxidate pe o adiincime mai mare de I mm,
iar stratul de sedimentesub carc a fost gfsit obiectul dep4a
l0 m grosime, s--aestimat cd acestaar o vechime de cateva
sute de mii de ani.
l.

Sorin $t fdncscu: $idatea TimpuM, Edihtra Zona, Bucuegi, 1992.

SISTEMTJL @ULT DE DOMINARE A LTJMII

227

o Piese strdvechi confecgionate din aluminiu au mai fost

descoperite qi in monnantul generalului chinez Ciu-Su
Q65-316 d. Chr.), regimea Chou-Chou. Calaramele de
cnturl ale ofi{emlui chinez, compuse din 85% aluminiu,
l0olo cupru qi 5olomagneziu sunt, aparent,mai recentedecat
piesa de la Aiud.
o ta granita dint Tibet gi China in zona Baian Kara LI4
arheologul Ci Pu Tei a descoperi! in 1938, un numlr de
716 farfuii de granit. Fiecarc farfiuie este groase de doi
centimetri gi are in mijloc o gaurtr de unde pomette o dartr
dubll in formll de serpentinl, care leagl centrul farfuriei de
circumferinlS. ln urma testelor efectuate s-a ajuns la concluzia cd granitul conlinea un procent ridicat de cobalt gi de
corpuri metalifere; ritnul vibratoriu al farfuriilor era deosebit
de ridicat, ceeace dovede$e faptul cI acesteaau fost supuse
unor tensiuni electrice putemice.
o Vechii incasi erau dqinltorii unei metode de prelucrare
speciali a aramei, care le permitea oblinerea unor performante remarcabile. Daci e sA dtrm crezar afirmaliilor
conchistadorilor spanioli, cutitele, securile qi v6rfirl l[ncilor
lor, fdcute dintr-un aliaj de araml, erau mai rczistentedecat
platoqele cuceritorilor, mai asculite decat tili$ jugherelor
de otel qi mai flexibile decit lama celor mai bune sibii de
Toledo. Nu era, in nici un caz, vorba de acel metal relativ
moale, flexibil qi duqtil cunoscut in Europa ince din anii
2500 i. Chr., primul metal folosit.
Pentru a contura o imagine cdt mai clar[ a tehnologiilor folosire
in trecutul mai mult sau mai pulin Atdep&tat al omenirii, voi face
in continuare o sistematizre a principalelor asPectede ordin tehnic
ce ridictr semne de intrebare asupra versiunii oficiale cu privire la
evolulia omului pe Terra.
LENTTLE tr DTSPOZITTVE OPTICE
ln ruinele cedtlii de la Sacsayhuamanau fost descoperite o
mullime de statuetede piatrS, de dimensiuni reduse (7-9 mm), cu
destinatie necunoscutil, ce rcprczindl siluete umane sau animale,
prelucrate in cele mai mici detalii. Aceste microsculPturi sunt atat
de perGct lucrate, incat, conform afirmagiilor lltcute de oamenii de
gtii4a peruani, se poate descifra pe fala lor cu ajutorul lupei, nu
numai expresiatristelei, miniei sau fericirii, ci pot fi deosbitechiar

228

OS. KTJHLEN

htrstrturile caracteristicale diferitelor neamuri din vlemea aceea.

Prin perfecliunealor, acestemicrcsculpturi pot fi comparabile doar
cu unele exemplarejaponeze de netsul<e,elaboraie cu aceeaqigrijl
a detaliului qi lucrate, bineinteles,cu instrumente de opl qi aparate
optice. Figurinele care provin, duptr plrrea speciali$titor, din scolul XIII d. Chr., deci dintr-o perioad! anterioartrurcdrii pe tron
a dinastiei incaqe,ridiclt o serie de probleme ce nu pot fi solutionate
ffui a accpa faptul ce izvoditorii lor dispuneau de rm sistern de
lentile pentru mdrit.
Ftrrtr ajutorul lentilelor nu lnate fi explicati nici realizarea
sculpturii in fildeq a cva&igei lui Medimece, la care s-a referit
Titus Liviu: ,,aripile unei mu$tear Wtea sd o acopere".lnteresant
est faptul cd tn ruinele Cadaginei au fost descoperite camee
filigranate. qi, ahturi de ele, lentile de cristal llefuite, foarte perfeclionatet .
DacI analiznm relattrrile mai multor autori. conform carora
prco1ii-astronomi egipteni observaubolta cerului prin niqte tubrn
s)J levi, ne putern da seamactr este mult mai probabil ca acestea
si fie sisteme de lentile, decet sisteme de protejare a vederii
impotriva orbirii provocate de strtrlucireacemlui, De asemenea,se
poate intelege gi de ce ei nu permiteau neiniliajilor str priveascl
prin inshumentele lor. Duptr rmele izvoare ale epocii, impdrahrl
egipean Ptolerneu III, Evergetul, a amplasat in virfirl Farului din
Alexandria, una din minunile lumii acelei vrerni, ,,zz mecanism
secret ca ajutorul cdruia puteau f observae corilbiile la mai
depdrtdri."
Existents in antichitate a unor thnici avansatede prelucrare a
sticlei este confirmatl qi de descoperireaunui mistrios obiect,
presupusa fi fost folosit in cadrul ceremoniilor religioase, gi a cilrui
forml generah este similad aceleia a rmui cnniu omenesc.
CRANIUL DE CRISTAL
De fapt nu este vorba de un singur craniu, ci de trei: unul se
afti la British Museum din Londra, dus acolo, la finele secolului
trecut, din Mexic; al doilea - reprezent6ndu-1,probabil, pe Mr'craztecutil, znrlJaztec al mo4ii - se alli la Muzeul Omului din Parisz;
iar al treilea a fost descoperit la Lubaantu4 in Honduras, 5i se
glsege intr-o coleclie particularl" tot in capitala Frantei. Toat
l.
2.

Ludvik Sot'a*i Bltnuiala unei t,nrre, Edihrra Albatos, Bucurtti, 1984.

Sodn $tefrncscu: SJidarea nmpuluL Editura Z,ona,Buculeqti, 1992.

SISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

229

acestetei cranii au trdsituri comune, deqi unii specialiqtile atribuie

origini diferite, apreciind ci au fost executatefie in Babilon, undeva
in Orienhrl Apropiat, fie pe continentul american, sau chiar in
rislritul asiaticCraniul aflat la British Musum este rcalizat dintr-un bloc de
cua4 curat, rrnrt Si cristal de stincd gi are o grcutate de aproximativ 5 kilograme. DeSi a fost cercetat cu microscopul electronic
li au fost studiatmicrofotografiile executatedup[ el, nu a putut fi
identificat?tpe suprafatalui nici cea rnai mictr'zgariehrit. Totodatit
s-a stabilit ci lucrarea nu a fost tumatit gi nici realizaCtcu instrumente qi s-a calculat ctr rmui om i-ar fi trebuit in jur de 30O de
ani de muncl f2irn inferuperc, zi $i noapte, pntm a Slefui un
asemeneaobiect
in interior, o serie de lentile qi prisme creeazdjocuri de lumini.
Luminat din lateral sub un anumit unghi, datoriti rmor cauzerSmase
necunoscute,craniul prezinti o aureoltr,de scurdl durat?t,iar in orbite
apar pet ti meori scurte imagini. Datoriti, probabil, unui fenomen
de rczonanI5, craniul las?tuneori imprcsia ctr scoate ni$e sunete
surde, asemdntrtoarermui geamdt sau unui danglt de clopot Dact
o razA la*r este indrptatn spre cavitatea nazal5 se produce o
coloratie vie, incandescentil, aseminitoare curcubeului, datoritit,
probabil, procesuluide interferenlda luminii albe in straturile subtiri,
transparEnte,ale acestei pdrfi de cristal. Craniul, realizat dintr-un
bloc de cuart transparcnt,prczintil unele nuante care se schimbl
meru: odatil bate h violet, altndatit in verde, apoi in purpuriu qi
chiar in gIlbui-chihlimbax, iar pe frunte aparpet de diferit nuante.
Deoarecela ora actuah nu existi aparatecarc sApermitit dataxea
;tiintific[ a acestui obiect, nu s-a putut stabili decit vechimea
cristalului, deci a rocii din care a provenit, nu qi momenhrl in care
a fost realizt. Dupd cele dou! orificii aflate la baza craniutui, s-a
dedus ci est posibil ca el str fi fost utiliz t in temple, in special
din catza fenomenelor pe care le produce, mai ales atunci cand
este balansat $i pentru efectul hipnotic pe care il are. Nu s-a putut
explica, insE, de ce maxilaml inferior a fost fdcut mobil qi pentru
ce el poate fi deta$atde cap.
Spre deosebire de aceste realiztrri remarcabile din domeniul
prelucr[rii cristalelor, existl anurnite descoperiri atat de qocante,
incat ele rtman o enigrni chiar qi pentru nivelul actual al qtiinlei qi
tehnicii. Printre acestea,un loc special il ocupn niqle generatoare
speciale de lumini" a ciror caracteristiceprincipali este A fi.mc-

OS. KUHLEN

fioneazn perioade extsem de indelungatc f[ri nici o surstraparent!

de energie extemtr.
LAMPILE ETERTIE
La mijlocul secolului al XV-lea a fost descoperit la Roma un
mormant mai pulin obignuit, a c5rui vechime a fost stabilita, dupf,
inscripliile gasite la fap locului, la circa 1500de ani. ln el, ,gfundat
tntr-un lichid, a cdrui compozilie a rdmas necanosclttd, zdcea
trupul Tulliei, Jiica lui Cicero'. Corpul era intr-{ perfectl starc dc
conservare, nici una din tdsdnrile fetei nefiind altera6. La picioarele defimctei, o candeld rlspandea o luminn palidl. Cum
nimeni nu mai umblase anterior pe acolo, inseamni cA ardeade un
mileniu qijumltate! Din nefericire, la pulin timp dupl aceea,flac5ra
s-a stins $ nimeni nu a ruSit sI explice rernarcabilalongevitate a
felinarului.
Un studiu amanuntit asupra ceea ce a ramas din doua Lampi
ve$nice aflate la Muzeul Leyda, ar putea oferi o solu$e. Ins{ se
parc ctr acest aspect nu interesezl pe nirneni. Ldmpile la care nc
referim au fost gesite intr-{ mlndstirc din Anglia, la incepunrl
secolului al XV-le4 in timpul rcgelui Henric al VIII-lea 6i sc
presupunecl ardeaudin secolul al lV-lea.
In Germania anului 1604 a fost descoperit, in interiorul rmei
caveme, un morm6nt. Conform rmei inscripfii gravate pe o place
de arame,monumenhrl firnerar apa4inealui Christian Rosenkutz,
decedatin 1484,presupusfondator al societiltii secrteRose-Croix
(Crucea de Trandafri). Primii care au petnms in sanctuar,au fost
intigafi, in primul rend de lumina ce scllda toate obiectele din
mausoleu,lumind ce era generaUlde rnai multe ltrmpi etemefi carc,
aqacum se intimpl[ cu toate lucrurile importante, s-au stins inainte
ca secretul si le fi fost pdtnms. Singura menlionare desprerespectiva asocialie scrcUlpoate fi glsit2t doar in Fama Fratemitatis
Rosae Cracis, manifestul confreriei intemeiate de RosenlreuE,
publicat in 1613, la 9 ani duptr descoperireamormintului. Iatjt ce
puteau citi parizienii anului 1613, int-un afig lipit pe zidruile
co;covite gi str6mbe ale viitorului orag al luminilort:
,,Noi, depulali ai colegiului pincipal al Rosc-Croix, facem
sejur vizibil Si invizibil in acest ora$, prin grasia Celui Prea Inalt.
Ardtdm Si invdlitm a vorbi ldrd cd4i sau semne, toate graiurile
ldrilor unde wem sd ne ofliim pelrtru a-i salva IE oqmeni, semenii
f.

Sorin $tefanescu:Slidarea Tinpului, Editura Zona, Bucutti, 1992.

SISTEMTJLOCULT DE DOMINARE A LTJMII

231

no;tri, din gretmld fi moarte. Dacll cineva este cuprins nunai din
cuiozitate de dorinla de a ne vedea, nu va reusi niciodatit sd
comunice cu noi; dar dacd doreStesd ni se alitture, noi, care citim gdndurile, ii vom ardta adevdrulpromisiunilol noastre:pAnd-ntr--atAt cd noi nu spunem local unde ne aflllm pentnt cll gdnduile
unite ca voinla realit a cititorului vor f capabile de a ne face lui
cunoscuSiSi el noud."
O sutil de ani mai t6rziu a fost descoperitun alt templu subteran
care-i apar{inearmui membrual conferiei.ln ziua de lS m i 1717,
oamenii carEau pituns ln sanctuarau strsit un fotoliu de piatrl pe
care era aqezatun btrrbat mumificat, ce perea a citi dintr-o carte
voluminoastr,sprijinitn pe genunchi. Langtr necunoscut,rm felinar
emitea o luminil pltrcuul. Brusc, o mAntra cadavmlui a coborat De
nea$teptate,strivind lampa eteml;i bagand groazain vizitatori.'
Roger Bacon, Geoftoy de Villehardouin, Laonikos Chalchochodylas, Georgios Akropolites, Abul Fedq Abul Fergius, pomenesc qi ei desprcneobiqnuitelemiiloace de iluminat ce par sit fi fosl
destul de bine cunoscut in Evul Mediu. De forml sfericl si
confeclionatdintr-un material care,,fru era nici piatrit, nici stictd,
nici metal dar seamllnll cu toate acestematerii la un lof,. intIau
singure in flrncfirme gi nu foloseau nici unul din materialele combustibile cunoscutein acea vreme. Degajau o c durl gi o lumintr
intense RtrI a scoate fum, iar lovite explodau violent, distrugand
palarc_qi ce0gi, a{a cum s-a intampht in Ciprq la Famagusta in
9i
Nicosia.
Cdnd uul din aceste globuri care ardea Jdrd incetsre r fosl..
anmcat in marc, fiind considerat ,,lucr[tut diavoleasctr., furtuna
izbucnitil din senin gi moafiea peqtilor din zon6 au inttrrit ideea
originii neplrnantenea straniilor obiecte.Legendeeuropene,asiatice
9i africanesuqin cd ele ar fi fi}st dilruit oamenilor de fiinte coborite
din cer. Colonelu.l Fawcett, rcnurnit explorator a.l continentului
latino-american, afirma ctr ora;ele ascunsein jungll sunt luminate
de sfere sdlucitoare, iar locuitorii lor s,unt,desceidenlii unei mari
civilizalii dwrutd'.
Din nefericire, Fawcett a disp[rut pe cand
incerca si descopercfabuloaselecet?tti,inainte de a divulga sursa
neobi$nuitelorinforrnalii pe care le delinea.
Preced6ndu-l cu cateva secole, cronicarul Barco Centenerra
$esc.na9i el o,Junit mare", fixate in varful rmui st6lp inalt 9i carc
lurnina in intsegimecetatea,denumiti de conchistadoriGran i4arco
(in Matto Grosso, la izvoarele paraguayului). ln cursul luptei de

l
I

I
ti

SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

OS. KTJHLEN

cucerire; misteriosul obiect a disptrrut fnr6 urm5, luat probabil dc

blqtinaqii care s-au retras in desi_sulimpenetrabil al junglei.
.Conform exploratorului gi scriitorului australianlan Idriss, clpe|etiile merilor, fiburi din insulele Oceanului pacific, erau po.
sesoareleunor asa-numite ,,buia", toiege care ptrreau sA aib6 o
foarte intersanti proprietate. Astfel can4 in tirnpul ceremoniilor,
definltorii le indrcptau sprc cer, din v6rful lor 1ds.ne4mai ales
inainte de filrtunA, o intensl lumini albastrl-veranie. asemtrntrtoarc
flash-ului fotografic. Pentru realizarcatobgelor ,,buia,, se foloseau
tri pietre ovale, a cdror compozigieIdriss nu o cunoa;tea,introduse
intr-o aestie groasl de bambus.
Tot din piatrl par a fi confecfonate si sferele din vdrful unor
stalpi inahi, care strAluceauasemeni unr tuburi de neon peste
colibele rmui sat de la poalele muntelui Wilhelminaf.,Ioua Guinee,
afa cum men{iona, in 1963, C.S.Downyx, automl suprinzitoaEi
descoperiri. Beneficiarii originalei instalafii, care inFa singurl in
funpliune la cf,dereanoplii, aveauun nivel de dezvoltareechivalent
cu ceea ce se corsideri a fi fost paleoliticul timpuriu.
sSingurelernijlo*e care pot fi intrevdzute astdzi $i care ar putea
egala.performanteleenigrnaticelor limpi eteme, s-ar putea baza pe
energia nucleari. Condilia ar fi, insd, ca realizarea lor str fie
miniaturald, nepericuloasa,extrem de friabill, extrem de usor de
folosit $i sAnu necesiteintrednere.Cum, insl, legendaretefelinare
nu aveau nevoie, aparent, de nici un fel de combustibil, este mai
probabild utilizarea surselor de energie neconventionale,deqi apl!
cafiile practice din acest domeniu se lasi incA afteptate chiar $i
pentru ;tiin{a actuah. O posibilitate ar putea-o constitui valorificareaasa-numitilor curenli teluici ce curg in proflnzimile pdm6ntului gi inmagazineaztrenergii imense, iar o alta - utilizarea c&npului electic, care atinge in orice
de pe suprafala globului
terestru,in medie, 75 volli pe metru. ^loc
In momentul in care seapropie
fiutuna sau inaintea cutremurelor, el poate deplgi chiar 4000 de
volti/m.
Tehnologiile contemporaner\tilize TA aproape in exclusivitate
prelucrarea la cald a materialelor, fiind mari consumatoare de
energie gi contribuind la poluarea cu substantenocive a mddiului
inconjuretor. Dovedind un respect mai mare pentru naturt, anticii
au pus la punct metode de prelucrare a materialelor la rece, f6rl
consumuri excesive de ctrlduri qi energie. in favoarea acestei
afirmalii vin marturiile referitoare la utilizarea unei tehnici de Ctiere
la rece gi a unei tehnici de inmuiere a pietrei.

233

TEIINICA TAIERtr LA RECE

Pe vremea lui Ludovic. al XIII-le4 un alchimisl pe nrrne
Meuves, se l[uda c[ stapene$e formula uui produs (a ctrrui
compozilie a refuzat s5 o divulge) cu care, llecand buc[ti de fier.
le tlcea casanteca sticla. Dincolo de ineditul acesteipovestjri.
Robert Charroux s-a referit ln Istoria necunoscutda oam'enilorde
acum o sutd de mii de anir la o interesantil experiente realizaul
ina-un laborator:
,,Experimentatorli a pus in rotalie un disc sublire de olel, cu
o mare vitezd.perifericd (viteza tangenpialil 7700 m./min).MeAtete
apropiate de acestdisc neted,in m$care, sunt tdiate cu repeziciune.
fird a exista weun contact efectiv. Tdietura Jdcutd in melal este
cva mai mare decdt grosimea discului. ln dmpul operaliunii,
metalul tdiat, care poate f un olel foane dur, se inmoaie pe o
anumitd addncime ;i picdturile strillucitoare de metal topit sunt
rec!, cdci
le cqd incd moi in palmd, Jdrd a provoca arcui gi,pe
o hdrtie albd, fdrii a o innegri- Picdatile nu sunt oxidate, nefiind
arse. Iatd, deci, lumind Si frsiune produse prin mgcare, -Jdril
degajare de cdldurd- Regdsimaici demonstra1iaaceluifoc, calficat
de alchim$ti drept natural dor ;i despre care se spune cd nu-arde
mdinild'.
TEHNICA h{IVTUTNRII PIETREI
Beltran Garcia afirma ct anticii crmofteau o plantil cu ajutonrl
cereia cea mai dure roctr se transformaint-o pasti similari argilei,
devenind maleabiltr$ uqor de prelucrat VoAelita in formete d6rite.
ea se inelrea apoi la soarein numai caieva ore. In cusul siplturilor
efectuaGintr-un teren funei.ardin zona centrall a perului, arheologii
au descoperit rur vas plin cu un lichid negru si v6scos. Vnrsat din
neatenfie, acesta a transformat pietrele, sub privirile uimite ale
martorilor oculari, intr-o pastAsimilarl lutului.
O rclatare asemihdtoareapareqi in jumalul colonelului Fawcett,
explorator britanic care a sfirsit prin a disparc in jungla Am^zonulur. lnh-o zl, parcurgandmalurile riu.lui pereaEdin peru" a constatat
cu surprindere ci pelechea de aplrltori pentru picioare pe carc o
purta, era pe cale de a fi distnrsdde sucul frunzelor rogii c[moase
9i
ale hrfisurilor joase, strivite in trcere.Un localnic le llrumi
'tacul
folosit de inca$i pentru a modela pietrele,', afirmafia av6nd la
origine, se pare, un procedeu de mult uitat. Brevetul tehnolosiei
apa4ine, insd" mnform unor cercetiri, mierlei de aptr cu creistl
|.

Sorin $te6nescu: SJidarea Ttnpului, &iitura Zona, Bucuregi, 1992.

OS. KIJHLEN

albl" cinclus leucocephalus,care tdiegte in Alpii Bolivieni. Despre

ea se afirmtr ctr igi face cuibul in gluri sferice slpate cu ciocul in
roca duri, in prealabil inmuiatd prin frecare cu frunzele unei
anumite plante.
Conform wror ates0lri documentarc ;i studiind bijuteriile qi
obiectele de podoabtrincrustateperfect cu pl5cule de fildeq, la care
nici cele mai bru;te schimberi de temperah.uinu formeazi intersti(ii,
se pare cA cioplitorii de fildeg din Roma cuno-steausecretul fi
ptrstraucu mare sfinlenie mtoda prin care fildequl putea fi irrmuiat,
modelat qi din nou intitrit. Fildequl, provenit din collii de elefant,
era plucrat din timpuri sdvechi in Egipt, in regiuneaMarii Egee,
in Mesopotamia, in Creta gi in Grecia, de unde era importat ca
material de podoaba qi de Roma.
lnmuierca col$lor de mamut era, de altfel, cunoscutit qi constructorilor paleolitici ai celebrei metopole Sungir de l6ngit Vladimir. Ne confirmtr acest lucru miile de obiecte confectionate din
coll de mamut, printre carc cufite de vanltoare gi sulile drepte,lungi
de doi metri. Cercelirile Artreprinsede T.Bulavincevovei, specialisttr
in studiul relatiilor om-mamut din epoca paloliticA, au evidentiat
faptul ctr pentm confectionarea unei asemeneasuli(e ar fi fost
necesaredoue sute de kilograme de materie prim5.
Arheologul american Hyatt Verrill, care si-a consacrat 30 dc
ani din viali cercet2lriicivilizatiilor dispdrutedin America Centrali
qi de Su4 considera ci marile Iucrlri ale oamenilor din vechimc
n-au fost facute cu scule de tiliat piatra, ci cu o pasti radioactivl
care rodea granitul. Aceasti pasct, moqtenititde la civilizatii si mai
vechi, Verrill pretindeac[ ar fi vdzut-o in miinile ultimilor vrljitori,
Intr-un remarcabil roman, Podul de Lumind, el descrie o cetotc
preincas5h care se ajunge trecand o punte de luminl, un pod do
materie ionizata, ce aptrrea;i dispnrea dupd voie qi care permitcl
hecerea printr-un defileu st6ncos, imposibil de trecut altfel. Po
parcursulvielii, Verrill a afrmat cd romanul sAuera mai mult dec0t
o legendtr. Alte legende mentioneazl 9i r.rn alt mijloc inedit do
prelucrare a pietrei: folosirea unei roci care taie stanca obiSnuitl
aqa cum diamantul taie sticla.
Oricat ar pareade ciudat, electricitateanu esteapanajul exclutlv
al civilizaliilor cu un grad inalt de dezvoltare tehnico-stiintifiol,
Mtrrturii istorice qi descoperiri artreologiceconfirmtr acestadevlt In
mare parte lgnorat,

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

ELECTRICITATEA

235

h\ ANTICHITATE

,";trff:
fxr:;#,tr,::r
#':7#

secret al magicienilor: peste tot tF intAlnrm

cu vraja care ucide leul
diijeiz<I semu.
Acest leu estellbcul ceresc,in timp ce,selmri
sunt crrenlii elecnici si magnericiai pimin_
tului.
Etiphas Lvi

I
, Il..yq
_38,pe cand efechra sepeturi Ia Khujut Rabu,a/ba&,
1r lvilhelrn Koenig, arheolog german angaJat de Muzeul din
Bagdad, a descoperii trn obiec-tcu tohn
iesit;in
* Ju"
inalt de l8 cm, din lut ars, conqin4nd*
"o_urr;e
l0 cm, av6ndfirndul izolat *fUt, p.rrt,,;";;;.;;fii
"idd*;";;;i;i
;,
o vgrgel de fier, ce era conrdat2t
""
9i arita ca qi il
;fi f;;;;;
uneiacgiunichimice.Cilindrul era sudatcu
* ai": a.-of',r_ULjtor ftrropo4ie3/2), identiccu tipul de atiaj
de6# fi##;il#.
Degi.elechotinrl
a fost in intregimeuscaroe tecereatimpului,
tonrsi
sol4iile chimice.ce puteau fi Tolositein u""1"
;;;;p;;';?i;
pune
a
bateri4 erau suficiente.Wiif"ra ii fri. -C_,
_funcfure
-inGE's
pittsfield/Ir4assachusetts,
inginer la
u
etemenre
$ia fotosit&eptelecrolit.uan r"on",r,rit
J. .rp-."opii'ui;*;..;#
iti'i,lz'.oiii
de ani inainte de Volta
9i Calvani, pe reritoriuj bakulu; bal;il;
clecu'icenu reprezentau
o noutate.
lrr.rpinginsn ;i mai departein tecut cunoasterea
._-,Y.n:le,indicii
cnergrer
elecFrce.In temolul zeitei Hathor, din Derd"ralfuip;
cxisti o fresct, mult?l weme conslderata
o adevlrag sarad, ar_
heologicl. Neidentificateleobiectede cult pe
care l" tr""r;froi.tr
personaJe,seamtrneizbitor cu becurile
electrice de ma; ;"-,.*
fl$ezatepe izolatori ceramici
$i conectate prin cabluri ta o cutie

(hepnnghiutare.
Referitor
la .iul*i, dr. l.i, u""rr, b_?.i, .i]
yw1, ,Cablurilgsyltt.ocopiefdeld a
," ," 1olo""sr"siiriiri
,t mod carent, Cablul este ilustrat ca """o
ceva
gri

foarte"
;;;- ;;;;
st,r!yt,it(icand mai-degrabd un
dL ;;"d;";'d*;";;i
fascicot
\rngur de mare voltaj... Frcsca nu prezint?l
doi .gipt""i f*taiJ
(('va obscur pe bra1e,ci oameni
clrind doul U.,irf .f! .a.".
rlrmensiuninu pot fi intalnite nici in prezent.
Cum, frr"!"
rrtrnmea personajelor desenateera dircct propodionaltr f" "gfp;i
i-Inoo.,:':lpt..,
aplicdnd
".,
p.supune,
regur"
lut"T
it
.rccteaputeau fi in realitate mult mai
mici, jlu "ii"ii"-r."
extrerni" "il.ir.iii"
;;;;;:

OS. KUHLEN

fdcute de Bertolocci, it a e Magna

Conform affmaliilor
(vol
3),
citat de Sorin $tefdnescu in lucrarea
Rabbinica
Bibtioteca
SJidarea Timpuluil. sub domnia lui Ludovic cel SEnt (Fmnta.
secolul al XIII-lea), kabalistul Rabbi Jechiel utiliz in mod curent
energia electric5. Iat?i ce mentioneazt croruca:
,,Cdnd ,"nea noaplea, la fereqstra magicianului apdrea o
lumind atdt de strdlucitoare, incAt nici un ochi nu putea sd o
priveascd prea mult Jiird a orbi, iar razo Pe care o arunca era'zugrdvitd
in culorile curcubeului Nimeni nu-;i amintea sd se fr
stins si se afrma cd Wntru a funcliona nu avea nevoie nici de JitiL
nici de ulei sau de altd substanld combustibild cunoscutd in acea
vreme. Cdnd un intrus sau un cuios rdu intenlionat incerca sd
odtrundd in camerd lovind insistenl $i enervant cu ciocdnelul
'menlic
de la usd, Rabbi apdsa pe un cui ftrat in cabinenl sdu,
declanSdnd astfel un fulger albastru intre cui Si ciocdnel. Nepofti'ul
era atunci zgdl1dit atdt de rdu' tncdt incepea sd lipe cerAn!
indurare, imigindndu-si cd pdmantul se va crdpa sub tdlpile sale
Si-l va inghiSi.
Irtt i zi, un grap ostil s'-<t adunat in fala intrdni strigdnd
in acelasi timp de mAini penlru a rezist,.
ameainldri, pircindu-se
mai bine, iredeau ei, straniului fenomen pe care magicianul il
declanSa. Cel mai curajos apucd ftrios de ciocdnel. Aunci Jechiel
apdsd cuiul. Imediot, asediatoii au cdzut unii peste altii, dupd cole
s--au imprdStiat care incotro, zbierdnd ca arli, cdci toli ou avul
senzafii cd pdmdntul s-a despicat, tnghilindu-i pdnd la genunchi'.
Au fo$ atAt de infricosali, inc6l niciodatd n--au mqi revenit sd-l
deranjeze pe magician".
Incidentul a provocat rumoare in oraq li' drept umare, regelo
a avut cateva intrevederi confidenliale cu rabinul. Explicaliile acer'
tuia se pare cd i-au oferit atat d marc satisfaclie suveramlui, incAt
acesta l-a protejat cu toati autoritatea sa de dugmanii pe caro
inevitabil si-i ftcuse.
Una dintre dovezile decisive care vin in sprijinul teoriei evo
luliei ciclice a omenirii o constitr-tie qi mdrturia utilizirii e-nergiol
nucleare cu mult inaintea descoperirii ei in secolul al XX-lea'

ENERGIA NUCLEAR;' N AXTTCUTruTN

FredericSoddy(1877-1956),laureatal premiuluiNobel in anul
1921 pentru studiile sale privitoare la chimia substanplor radio$'
l.

Sorin Steebescu: OP. cir

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

nve sr penhu cerceclrile sale privind aparilia qi caracteristicile

izotopilor, nota in lucrarea sa Expunere asupra radiului:
,,Cred ca
in tlecut a-u existat civilizalii cure cuno$rcau energL
alomicd si
care au fast distruse total de /olosirea necont(o"latui
oii"ii
energii".
"
Legelde, fapte consemnatein cronici gi dovezi materiale
su_
gereazi folosirea energiilor intime ale materiei in
scopuri Oistuctive
cu multe mii de ani inainteaepocii contemporane.
LEGENDE

tite.ratura indiani veche, pentru cuvantul

\
,,foc.. se folosesc
aproxmattv 40 de expresii, dintre care unele se refera
la stiintele
ocutte sau ta magnelism. dar sensurile nu sunt precis
slabilite. Cartea
a Saptea din Mehabharata, cel mai vechi
Iiterar frinJus,
contine o descriere remarcabild: ,,Gurkha -onr.mer,t
a onucat d" ;" ;;;;;"
sale vimqna o singurd sdgeatd asupra celor'tr.i oras.
lu:efrcei
tnJrcnroare. Si s-a idicat din lumina
Jdrd de sJiir5it un nor
strdlucitor, mai strdlucitor decAt o mie ie sori,
si"a i""gr_r,
orasele in cenuSd ".
O afttr mtrrtude a dezastrului provocat de arrna numita
.-pneva.,
se gaseste tot-in
..IJn proiec,il strdtucitor i'ta;;r.
-Mahabhqrate:
tmeatat
.tenebrele acopeird armalele. lAnturi rele iniepurd sd
su|te. Noni se st/dnserd in atmos/eni
$i ploud cu sdnpL. Toate
elem,entele pdreau confze. Soareie se inrar,"".
t"ii"7-)rri))
catdura
.aceslei arme, pdrea cupinsd de febrd. Chiar apa
lierbea
$t Junlete care tdiau aici erau azvirlite in viltoare. 'Du$manu!
cddeq
$i arborii disttt$i de un oibil incendiu. ttiirti
it
-caacestd armd,
ar$i de
cddeau din toate pd4ile. Ailii '"t"rg";-^"i,;;

i":?::12

sigind

innebunili.de teroeri ii m4tocutpailii

Jtacan. Lat, ii carele, arse de energia acestei arme, semdnau cu

trunchiui de arboi calcinafi. Mii di care cddea" ai,
,irii partii.r eneDrele acopereau armata intreqgd. ydntui reci
inceiurd sd
sufe. Orizontul se lumind. Annci ni vdzurdm
;r;_
co-sdtor. Calcinali de puterea teibild a acestei
"r;p;;;;;;
a'rme,
rdnililor nu mai erau vizibild,.
""rpiri"
Ramayanei gi ai ltedelor se luptA cu o
, -Eyoii.Mahybharatel
cnergle
o_
.!t. ur5 ce nu poate fi asemuittrin toata istoria cunoscuti
u omenirii decatcu cel de-al doilea rtrzboimondial.
Si nu numai
desfigurarea de fo4e, ci mai ales numiml ,i",i-.io.]
u-piJJ
distrugerilor si armele folosite sunt parctr preluate
Oi" anafete
unli
conflagralii modeme. Singura diferenl5 i,.t" t fi-U"i"f -i.f.J.

ll

ll
lL
il

i
)

lr

iI

il
ilI'll.

238

OS. KUHLEN

Cand Aduna iqi lansead sigeata din arcul s5u, superior tuturor
armelor, se aude un zgomot teribil. Ptmantul este zguduit ca de
,cdd*ea unui munte peste un alt munte" si,,un vint violent suJld
din toate direcfiile ". Proiectilul ,,cade ca o Jlacdrd arzdtoqre", iar
,,soarele nu poate s-o intreacd in strdlucire"- Despre teribila armi
se sprme cil ,pedepse$te Pdmdntul cu 12 ani de secetd $i omoard
pe Jdt in Sfintecele mamei".
Tot in Mahabharala existtr referiri la o ciudatA armtr care
paraliza ogtile du;mane (mahanastla - care provoca pierderea
cunogtin(ei), precum ti despre un vehicul dublu etajat, care, in
timpul zborului, annca fltrciri rogii in vlzduh, prin multiplele sale
ferestre, incat plrea ,,o cometd in regiunile astrale $i solare". lar
ciocnirea a doutr arme in atnosferi este descrisd astfel: ..Cele douii
orrne s-au hdlnit la jumdtatea drumului in vdzduh. Pdmdntul ca
munlii, mdile ti toli copacii s-au cutremurat, rtinple au simlit
cdldura emanatd de energia armelor Si tot ce era viu a resimlit
efectul ddundtor. Ceruile au fost cupinse de fldcdi, iqr cele zece
puncte ale orizontului s-au umplut de fum."
Chiar daci se accepti ideea ctr autorii anonimi ai epopeilor
indiene au fost daruiti cu o excep{ionalf, fantezie, care, printr-o
coincidenltr, a prev5zut groaznica realitate a secolului nostrq toit$i
descrierea efectlor armelor folosite, precum ;i instructirmile de
protectie prezntate sunt mult prea frapante: arma avea capacitatea
de a omori pe tofi rtzboinicii care purtau pe ei ceva de metal. Daca
solda(ii aflau din timp cd arma respectivi urma sI fie folositi,
trebuiau s! dea jos de pe ei tot ce e.a de metal, iar dupi explozie
str se arunce in apa qi sI se spele cu griji pe ei qi pe tot ceea ce
pusesera mdna. Avertismentul era insotit qi de consecintele nercspect?irii indicaqiilor: ,,tot ce e viu pdle$le Si pierde din putei, ior
pdrul ;i unghiile cad'. Instructirmile de apfuare civih sunt redactate
intr-un limbaj mai pulin expresiv, dar rccomandA in esenld acelaqi
lucru in cazul unui bombardament nuclear.
Remarcabil este gi termenul de ,pustiu", care rdmine in urma
folosirii armei, termen intalnit in multe locuri ale eposului. Deqi se
vorbegte clar de ,,umbreld' unor orag c6ndva infloritoare, trebuie
remarcat ct traducerile lor sunt anterioare epocii atomice, prima
ttrlmdcire europeane fiind cea a lui Roy, din anul 1889. ln India gi
(5rife arabe este larg rnspindit?t ideea cd scorpionul este imun la
foc, dar rm simplu experiment poate demonstra contrariul acestci
afirmalii. Exisut insA cateva specii de scoDioni, printre care qi o

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE

A LTJMII

specie ind_iantr(pra lamnaeus

239

fulvipes). care prezintA o particularihte

o'"d'* il;#;#i;
ffi:1T:,,T::i^tT^"'Ylj'"T':,
s.inguri
expunere
de50_t00., 500;r+;;'ifi,,jl',ffir1","?

dupl 1000 r, de regula. orice aluror

este de prisos. Scomionul
supravietuieste,insl,
;i la o iradiere de IO.O0Oi unii ;#;;
avans4ndchiar cifra de 75.000 r.
pedepseihotAratede Dumnezeu pentru
Sodoma si
este,,fe asemenea.foane sugestivd:
^^_D-":"n"Tu
,it _i,
;'-o7ora
r"i*;O
J:n:
din pdmdnt. ,"
" ;;;;;;.
itoona ii pi;;
Xl s--a revdrsat
:--a -ridkat
" c"^ro.i
+r
asupra Sodomei.si
pucio.tsd. $i dismlse au
"'piooi;;i;;";,
fost cetd!
din iur' toti
tocuitorii cetdtilor si roor" urgh.l!!";;::r:;#.?r-

FAPTE ISTOR]CE

l:t:::j"^:^:,!l
::::,:_L.:r

I*ill,

cd Harusur,
capitala

rmperiurui
Hitit,a fosr
,nce,ldiu
.;;; ffi,b.;fi1T",Jff
ridicate
t"."irt.i.'"r].'"r"_Jni: il?"';

l;';TiJ
.
r.-i"i-.iui,"_.
;:'',iil*l"Tlll
_g::o*ru,"; r.erri,
"1T.'j',:."
"if".::1"
l,i;,:::1o:j5 _erau

S,i"Fii::i:::1::'.,:n.!"1_!
r,_i;;;;-""..#;;
"",,',ri'.'i.'iil"ili.
;:il*,:: o:::r,1""_:
e in6ri
a si d";$,r.-;;';;J H,.;T;::#l:
rffi:"j:Tl:
lll"ii"T,,li;_T,?'"si

complet inrtrmate.

,--..Ce ,semnificafie

poate avea

etul si fulgerul ln stttre sd_l

...rr./r

:!ij{{i:1:;i!':*{y;ff
i",,".';3fi
;,1,;Iy":;,rxui,"

:ste trlvocarca moriv al su4)rinzir...i ..*g..i.

:ar:o'l1.t

9l
Intregii

O"'Jdidlrn;i
a lui Alexandru
cetMaredin lndta"_-i;ili;ili;i'"i

sale campanii? Sa se fi inr

3iiffilni::*:H
:ln:"t"::*ingi1il:'i:nffi
uriliz5rii energieiatomicedin cele
mai vechi rimpuri
.^l.-uf
:?,*
a
conlirmata
- rost.
de JacquesBergier,carea lucratca
;ii;;
Andrc Hehronner si a ficut cerleuri
";*;;
in o".."iri,ai.".ii"iuii:l
D,.,: * 1u mag i ci eni to rt, L"ri. p"";;i;
.;;;;"
2 ^r-1\:
f;,;,_
ment
ln care Bergierpovesteste
c

unui
personaj

.; ;:; ;;)fi ;',","t"ii.',t'.t;,iilH,,:#111

in gardi in privinlacerc"ur
9' c?rel-a pus''i;...-!.

"i

ai, o._".irr

""Jj,"'i

,,Domnul Andrd Helbronner, al cdrui

asistent sunteli, cred, este
racques
$i
Bergier:Dtmtneap nasicienitor, Editura
Nemira
1"."?i;: irtX.'*

240

SISTEMUL OCL'LT DE DOMINARE A LUMII

OS. KUHLEN

tn cdutarea energiei nualeare. Domnul Helbronner a binevoit sd

md lind la atrent ca unele rezultate oblinute $i in special at apailia
radioactivitdlii corespunzdtoare po loniului, atunci cdnd un fi lament
de bismut este volatilizat de o descdrcare electricd in deuleiu la
inaltd presiune. Suntetifoarte aproape de reu;itd, ca, de altfel, tncd
weo cdsiva savanli contemporani. Po, sdrni Wrmit sd vd pun in
gardd? Lrcrdrile cdrora vd consacrali dumneavoastrd si colegii
dumneavoastrd sunl teribil de pnmejdioase. Nu numai pe dumneavoastrd vd Wn in pericol, Sunt de temut Wntru intreaga omenireEliberarea energiei nucleare este mai u$oard decdt cred4i. Iar
radioactivitatea artiJiciald produsd poae sd otrdveascd atmosfera
planetei in cdliva ani. In plus, din cdteva grame de melal se pol
fabrica etcplozivi atomici ;i culcq la pdmdnt oraSe integi. Vd spun
foarte direct: qlchimiStii ;tiau asta de mult timp"Confirmarea a venit in momentul in care prirna reactie controlatil in lan1, care a avut loc in reactorul atomic al lui Enrico Fermi,
a rezultat din combinarea geometrici de cuburi de Uz:s ii de grafit,
firtr a se folosi curentul elecnic gi tehnica vidului.
DOYRZI MATERIALE
Scheletele umane calre au fost glsite in ruinele de la Mohenjo-Daro s,i Harappa,/Pakistan prezint?i un inalt grad de radioactivitate. Despre aceste cettrti se qtie cd au fost distruse brusc, dar
nu in ce mod Qi de cltre cine.
De asemenea, in timpul unor strplturi arheologice efecnrab pe
valea Eufratului, arheologii au dezvelit, strat duptr strat, mai int6i
urmele unei civiliatii
agrarc vechi de 8.000 de ani, apoi ale unui
popor de pdstori, duptr care s-a ajuns la un strat ce a fost stabilit
cd data din presupusa epocd de pia$ (vechimea de 16.000 de ani).
Continuand excavaliile, la rm nivel situat qi mai adiinc, cazrnalele
s-au lovit de un strat dur, format dintr-un material avdnd aspecnrl
unei sticle verzui, topite. Acest fapt este cu atat mai surprinzitor,
cu cdt se qtie cd dupi prima explozie nucleara efectuatil in degertul
Nevada, specialiqtii au constatat, in zona centrald a deflagraliei,
topirea nisipului p6nit la transformarea sa intr-un fel de sticlit
vefzule.
Foarte interesanttr sub acest aspect este gi sticla de cua4 pur
din pustiul Libiei, care se geselte la aproximativ 800 km sud-vest
de Cairo, pe o suprafaltr de 136 x 56 kmz. Cercetdrile efectuate au
dus la concluzia ctr aceastil formaliune a aplrut prin topirea nisipului
din desert qi se considertr, in general, ce este vorba de un impactit

241

degi n-au fost descoperitenici cratere gi nici urme de meteoriti

Sticla din degertul Libiei se prezinti ;i sub formtr de buclti destul
de mari (525 kg - Muzeul din Calo), dar perfect o-oselii*t"
curate. Ea-se deosebegte
",
net de toate celelattevarieUfi de sicla
naturali, fie cI este vorba de sticld vulcanic[ (obsidian), fie de
impactite ori tectite veritabile qi prezintd asm5naricu sticli andrutn
pnn topirearocilor ca urmarea unei explozii atomice.
Tot in apropiere de ,patinoarul.. de sticll libian, in zona Miri
Moarte, fizicianul M.Agrest a constatat o radioactivitate ridicah
daloratd unor izotopi cu timpi lungi de injumlt.itlire. Cercetirile au
arttat ca nu estevorbade radioactivitatea
rocilor alunseprin misciri
tectonice-Ia suprafaltr,valorile radiagieisi izotopii determinaqi'nesuslindnd acest punct de vedere. La capitul celalalt al globutui, in
continentul sud-american, pe unele blocuri de granit ale celebrei
cetitti preincageSacsayhuamanpot fi observateirprafele sticloase,
aparute parctr sub influenla unor temperaturi extrem de ridicate.
Nici Europa nu duce insd lipM de mlrturii edificatoare.
FORTUMLE

YITR]FICATE

Forturile vitrificate se int4lnesc in Frant4 Scotia si alte zone

ale Europei gi se prezintli, de regull, sub forma unor elipse.
amplasalein virful unor coline sau al unor promonlorii nahtrale
abrupte. in parlea inGrioara, uneori numai pe o pane, alteori oe
ambelep44i, zidurile sunt construitedin pietre graniticevitrificaie.
Dacd incintele sunt protejatede meterezemai inalte, acesteaprezinttr
gi ele semne indiscutabile ale aceluiasi fenomen: vitrificarea. Teh_
nica.realizirii este necunoscute,qtiut fiind faptul ctr granitul arc
nevoie pentru a se topi de temperaturide peste i:OOo C,-foart" greu
de obtinut cu mijloace clasicegi practic irnposibilde realizatin-aer
liber. la bazaunui zidConform afirmaliitor fdcute de Robert Charroux in Cartea
trecutului misteiost, cele mai importante forturi vitrificate din
Scolia sunt Crarg Pi oedich Ord Hill of Kissock,Barry Hill, Castle
Sptniy Tory1-Nol& qi ruinele din insula Sanday, arhipeleagul
9ry_d",lg. Cele mai tipice dintre toate snt Craig pitoedrick Si drd
Hill of Kissock, care se inalli ca doi stalpi uriaqi pe doun coline
aJlatela trei mile distan{duna de alta, ta marginea golfului Moray,
l6ngd ora.sullnvemess, pe care parcl l-ar strijui sa nu fie atacii
cumva dinspre mare. Arheologul Jules Marion descriefoarte Dlastic
acestefortificatiica fiind asemanAtoare
cu o acropoleziditAcu mului
L

Roberr Charroux: Cartea trecatutui misterios, Edirura Elit, ploiesti.

242

SISTEMIJL OCULT DE DOMINAR"E A LLMII

OS. KIJHLEN

regularitate,a c&ei parte de sus,turtitd si adusl la forma unei terase

ovale, are in mijloc o adancihrd cam de doi metri qi jumltate
profunzime, ce te duce cu gdndul la craterul unui ltlcan in
miniaturi. La poalele acestei bizarerii arhitecturale se afll un zid
care imbractrintxeagaconstrucliede jur-imprejur, pdnd la o inallime
considerabild.Zidul esterealizat din blocud de granit de dimensiuni
ciclopice, aflate in stare vitrihcat., ce fac parte integrant?i din
constructie.Ambele forturi domintr valea riului Ness,in parteaunde
panta este mai abruptA.
Bolovanii fortului, inchigi la culoare, sunt imenqi qi legali intre
ei printr-un mortar aplicat in straturi de grosime inegaltr"dar devenit
extrem de dur, astfel incat este aproapecu neputinttr str se smulgtr
o aqchiedin monolitul acesta.Cabva blocuri de piatra, care au fost
probabil supuseunor temperaturi deosebit de ridicate, sunt arse ca
zgura vulcanictr, iar dacit se sparg, se observdpiclturi mari vitrificate, destul de asemlntrtoarela culoare gi consistenli sticlei obisnuite.
ln franla au fost identificate pdntr in prezent 12 fomfi vitrificate, insi nu se $ie nimic desprevdnta sau originea acestora.Cele
mai importante sunt forturile de la Chateauvieuxgi Robandelle (pe
malurile riului Creuse, situate fa{a in fatA), de Ia Thauron gi de la
Saint-Georges-de-Nigremont. in Bretagne,cel mai important fort
vitrificat este cel de la Peran, iar in Vienne exis6 o construclie de
acelagi gen la Thons. La acestease mai adaugi si cele situate in
apropiere de Argenton, in departamentulOme gi in departamentul
Mayenne, la Saint-Suzanne.
Incinta fortului de la Chateauyieuxestetot ovoidal5"ca aproape
toate celelate, avdnd lungimea axei longitudinale de 128 de metri.
Zidul care inconjoarl acestoval are la bazi grosimeade aproxirnativ
7 metri, cu mici varialii de-a lungul distanlei pe care o strtrbate,iar
la padea de sus deptrge$te,de reguli, tlei metri. Pe acestestructuri
de baz.d.a fost inaltat un zid de granit. Un specialistcare a cercetat
arnlnuntit locul respectiv, M. de Nadaillac, a ficut urmetoarea
descriere:,,Spefiul dintre cei doi pereli este umplul cu un strat de
gronit topit, lat de patu meti $i gros de 60 cm, care se spijind
pe un postament de tuf. Lucrul cel mai interesant este acela cd nu
gdsim aici nici un fel de wmd de mortor, indiferent de natura
acestuia,fapt ce deosebe$teradical construcliile de aici de cele
existentein ScoSia".larlucrul ce intrigd cel mai mult esteacelacl
padea interioare a zidului este complet vitrificattr, in vreme ce in
exteriornu existl nici o po(iune unde si se vadi apaceva!

La fel stau lucrurile gi cu sdvechea forchalA de la Ribandelle-du-Puy-de-Gaudy, despre care nu se Stie decat ctr a fosl
stApanita pe timprui de cel1i, apoi de romani qi dupt aceea de
vrzrgotl. Aceasta are rm perimetru de aproxinativ 1.500 de me&i
;r acopert o suprafa(i de circa 13 hectare. Interiorul zidurilor de
granit vitrificat este izolat de perc(i printr-rm strat de pamant.
Vitrificarea este aici superficiald gi nu deplgegte de regull 2 cm in
profunzime. Specialiqtii au analizt diferitele indicii gi au ajuns la
concluzia ctr in momentul cand granitr:l topit s-a lipit de pereti,
consm.lctia era terminat.?l;i cI. probabil, sursa de caldura iare a
fumizat uria5a energie termica necesara vitrificirii se afla in inte_
riorul incintei.
Utilizarea energiei nucleare ca armi de distrugere in masi de
civilizaliile care au existat in trecutul indepartat al omenirii nu
constituie, insi, singuml aspect care demonstseaza atingerea unui
nivel lehnic deosebit de ridicat de cet umanitA(ile preiitorice. La
fel de importante sunt Si mtrrnrriile care atesti utilizarca rachetelor
$i a navelor de zbor de civilizaliile antice, inclusiv in scopuri
militare.

RACHETE ANTICE
Antichitatea nu ducea lipsi de sugestive demonstratii de fon5.
Astfel, in Ramayana, mtrciuca eroului sffibate aerul, ,invdluitd in
Jldcdi ca un meteorit de foc" gi peste tot pe unde trece rlmane
numai cenu$t, iar pentru a-si inspdim6nta dugmanii, Rama trage
cu arcul stru regesc un ,Jninunat proiectil.,, care, dup6 ce a trecut
prin tofi palmierii $ a perforat muliftele ,pAnii in mijlocul infemului", s-a ridicat apoi drept in vAzduh sub forma unei lebede si
,strdlucind de o lumind inJinitd ", a revenit de unde a pomit.
Treptat, tehnologia producerii acestor arme s-a pierdut, ea fiind
readusi in actualitate de cttre chinezul Wu Ching yao abia in anul
1040 d. Chr., prin men(ionarea expliciti a formulei pmfului de
pup6. Dou[ secole mai tirziu, un savant arab a aprofundat subiectul
intr-un tratat complet, in care a dezviluit su-bstantelenecesare
fabriclrii pulberii si in care salpetrul era numit semaificativ *dpadd
de Cltiy"
In anul 1232, apardtorii lmperiului Celest au respins
cavaleria mongold ce asedia Kai-Fung-Fu, folosind ceea ce purta
denumirea de ,sdgeli de foc". ln 1249, rn alt arab a calificat
rachetele drept ,sdgeli chineze$ti", iar in 1280, Hassan al Ramah
a scns Arta de a lupn cu masinile de rdzboi, in care nu numai cl

244

OS. KUHLEN

a expus tehnologiile de fabricare a pulberii si proiectilelor, dar a

prezentat gi o torpild incendiart propulsattr cu doui fuzee de mari
dimensiuni, pe care a numit-o,,ua ou de foc care se menline pin
el insuSi".
La inceputul secolului al XIX-lea, dupd o lungi perioadtr de
eclipsa, rachetade lupti a reintral pe neasteptateSi cu multa eficientA
in arsenalul armatelor. in lndia'. ln cursul campaniei de pe coasta
Coromandel, un adevarat potop de foc s-a abdtut asupra falnicei
cavalerii britanice, firzeele lansate de rachetigtii prinplui de Mysore,
Haider Ali, producAnd mari pierderi trupelor invadatoare engleze.
Proiectilele, foarte simple, erau confectionate din tije de bambus de
peste 3 m lungime, pe care erau fixate cartuqe de fier cu rol de
camere de ardere. Bitaia rachetelor era de apmape 2 lsn. Ca urmare
a succesului obfnut, fiul lui Haider Ali, Tippoo Sahib, a mdrit
corpul artificierilor, de la 1200 la 1500 de oameni, determindnd cu
ajutorul lor, in deceniul 1780-1790, alte infiangeri jenante pentm
britanici.
APARATE DE ZBOR
Eposurile vechi indiene qi puranele, mai ales cdr{ile 6-10 din
Mqhabharate, precum gi alte scrieri provenite din aceeasi arie
culturali, ofer6 descrieri concrete ale urtor masini zburtrtoare. ale
tacticilor de lupt.?lsi chiar indicalii privitoare la consnuclia lor. in
imensa bibliotecf, de manuscrise a Academiei Intemationale de
CercetAri Sanscrite din Mysore a fost descoperit un manuscris vechi
de circa 3000 de ani, atribuit inleleptului yoghin Bharadava. care a
hlit in jurul anului l0O0 i. Chr. Studiul, intid at Vimqnica Shastra,
cuprinde opt capitole inso{ite de diagrar4e $i enumertr 3l de subansamble esen{iale ale aeronavei gi 16 metale sau aliaje, a c5ror
denumire nu a putut fr tradusi cu o suficientA precizie:
,,In mijlocul navei se aJlii o cutie metalicd grea, sursa de
energie. Din aceastd cutie, forla este tTansmisd pin doud levi
groase fxate la pupa Si prora navei, In afard de oceasta, energia
se difuzeazd spre opt brale cu oif.ciile tndreptate tn jos. in timpul
decoldrii se deschid supapele celor opt levi indreptate in jos $i
capetele de sus ale acestore sunt inchise. Curentul de foryd se
opinte$le in pdmAnL ridicind astfel nava in aer. Cdnd ea se afld
la o anumitd indllime, oifciile
superioore se inchid pe jumdtate,
pentru a permite navei sd se menlind in vdzduh. Cea mai mare
l.

Sorin $tefdnescu:SJida.ea Timpului, Editum Zona, Bucure$ti, 1992.

SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

245

parte din energie este transmisd apoi levii din spate, care foce ca
navo sd inainteze. "
inse;i enumerarea a 16 metale este un fapt remarcabil pentru
o perioadl in car istoria oficialtr considere cd in Egipt abia incepuse
epoca fierului, prin intermediul hitiflor. in afard de fier, egiptenii
mai cunoqteau auml, argintul, arama, zincul, cositorul si mercurul.
Un fel de ilustralie Ia ,,Vimanica Sastra" o constituie desenele
dintr-un templu sIpat in stancA, situat la Elora, in apropiere de
Haiderabad. Templul lui Kailasanat, de dimensiuni monumentale,
simbolize^z5 regedinla zeului Shiva pe Kailhasa, muntele sfint din
Himalaya, 9i este inconjurat de jur-imprejur de alte 30 de sanctuare.
Perelii sunt impodobili, in afard de chipurile zeilor, qi cu scene de
lupttr in care apar maqini de rdzboi zburf,toare. Reprezentlrile
coincid cu descrierile din manuscrisele sanscite', ,La porunca lui
Rama s-a inallat cu un bubuit asurzitor deasupra noilor o yimana
strdlucitoare. Rama zburq cu vimano sa pe o rqzd puternicd ce
strdlucea ca soarele Si al cdrei zgomot semdna cu v4|ietul mdii.
Sunt marini care zboard Ia mai tndllimi datoitd meratrului ii
carentului puternic care le mdnd. Sunt capabile sd parcurgd distanle nesJArtite $i sd se m$te de sus tn jos Si de jos in sus, inointe
Si inapoi. in mdruntaiele masinii se afld o instalalie cu un cdzdnel
de Jier tn care se tnJierbdntd, la un foc anume potriit, mercurul.
Patru rezer-voare ca mercur pet'mit acestei instelalii sd producd un
curent de fo4d. Ma$ina poate apoi urca spre cer, Jdcdnd un zgomot
qsurzitor, ior cei care-i urmdresc traiectoria ou impresia cd vdd o
perld uriagd".
Scrise pe vremea cdnd Roma nu fusese incd intemeiat?t si card
,,miracolul" grec se ascurdea in nebuloasaunui viitor incen, trebuie
sA recunoaqtem cI aceste descrieri ale unei nave de zbor sunt destul
de tehnice. Rama s-a aliat cu Hanuman, bunul rege al maimu(elor.
Regele urEilor i-a spus lui Hanuman: ,,Ridicd-te, viteazule, sari
pesle mare Si salveazd-ne! Tatdl tdu este zeul vAntului, el li-a dat
forla. De cdnd erei copil, cdnd ai ydzut soarele, ai crezut cd oi in
fala ta un frucl rosu Si ai sdit pAnd h cer trei sute de mile ,ntregi.
$i-a fluturat Hanuman coada sa lungd ce strdltrcea sinuos in
vdzduh. l-<t izbitura ei, muntele cel mare s-4 cutremurat $i copacii
au pomit-o pe umele ei in ind.llimi, yieluitoarele ascunse in pesteri
au urlat de spaimd, de ficd Serpii au scos Jldcdri pe gurd $i au
mu;c.tt stdnca, de s-a preJdcut intr-o pard de ftrc."
^fotin Ramayana se giseqte o descriere a zborului unei vimane;

246

OS. KUHLEN

,,Cdnd zorii se ivird, Rama, ludnd cerul cereac W care puspaka

i-l timkese prin Vivipishand, se Jiicu gata de plecare. Acest car
se propulsa el insuSi. Era mare Si Jin decorat- Avea doud. etaje ;i
numeroase camere cu ferestle $i era impodobit cu drapele Si
stindarde, Emitee un sunet melodios, zburd.nd pe drumuile cerului". lnformalii asemdndtoare se gdsesc !i in literatura creata de
preolii lama din Tibet, in special in c6r{ile sfinte Kantjur qi Tantjur.
Degi cuprind sute de volume, nu au fost traduse decat intr-o infimi
masurl in limbile europene:
,,Subdiviziunile miScdrilor yimanelor sunt: inclinalia, ascensiunea verticald, cobordrea yerticald, inointe, inapoi, ascensiunea
normald, cobordrea normeld, inaintarea pe distanle lungi, cu
ajutorul unei ajustdri a pdrlilor mecanice care dau o mbcare
perpetud. Forla Si rezistenlo ocestor ma$ini depirul de mateialul
folosit. Iatd cdteva din calitdlile unui cor aeridn: poate deveni
invizibil, poate transporto pasageri, se poate realiza la dimensiuni
mai mici, se poate deplasa in lin$te; dacd se folose;te sunetul,
vimanele trebuie sd aibd o mare flexibilitate a piirlilol mecanice,
trebuie sd dureze mult timp, trebuie sii fre ,nchise ti bine acoperite.
Cu ajutorul acestor masin| finlele umane pot sd zboare in aer, iar
Jiinlele cereSti sd coboare pe Terra. Anumite vimane puteau sa urce
pind in regiunile solare Si chiar dincolo cle ele, in regiunile
stelare. "
Referindu-se la o perioadd mai recenti a istoriei, Sorin gtefanescu amintesle. in cTirea S.fidarea Timpului, de un eveniment
petuecut in 17 aprilie 1709, atunci cdnd regele Joao al V-lea al
Portugatiei, a emis o hotdrdre cu privire la finan(area cdlug6rului
iezuit Bartholomeu Lourenco de Gusmao, in vederea realizarii unui
vehicul zburitor, in care se aftta:. ,,Fiind de acord cu sfatul
consiliului meu, ordon pedeapsa cu moarteo impotriva greSelii.
Dar, cu scopul de a incuraja petiyionaral sd se consacre cu rdvnd
spre imbundtdlirea matinii core este capabild sd pro.lucd efectele
menlionete de el, ti garantez, de asemenea, un loc in Colegiul din
Barcelona, cu o pensie anuald de 600.000 de reis pentra toata
viala."
Gusmao venise la Lisabona din America de Sud cu numai un
an inainte, fiind hotarat sA construiascl un fel de avion, al cerui
secret afirma cA il deline de la amerindienii in mijlocul cArora tr5ise
numerogi ani. Din nefericire, desi a!.usese prilejul sa cunoasca
mijlocul prin care te puteai ridica de la pAnant si ,4bura chiar de

STSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

247

la o planetd. la alta", nu reugise si retini decat modul de realizare

a unui vehicul aftnosferic. Cum sumele necesare emu deoarte de a
fi modeste. se adresa regetui promil6nd o sumedenie de avantaje,
care nu puteau fi trecute cu vederea: Porhrgalia va deveni stipana
vnzduhului, distanle enorme vor fi strdbStute cu peste 200 de leghe
pe zi (1000 km), deasupra oceanelor sau a uscatului, transportul
hupelor, cllAtorilor sau mirfurilor va putea fi efectuat cu mare
usurinta etc. Regele fu de acord. Ca urmare, la 15 august, sub
privirile uimite ale cu4ii gi regelui, un rnodel al aparah,rluise ridicd
incet cativa metri de la pimint. La bord izbucni insd un incendiu,
nava ateizA rapid, iar focul a fost stins cu mare dificultate. Pe 30
octombrie, un nou test alu un succes deplin:.vehiculul s-a ridicat
mult deasupra cur(ii din Casa da India, Si a coborat intact.
Degi inifial entuziasmul a fost general, Gusmao fiind poreclit
foador (zbtJr{tarul), iar masindria sa Passarola Grastrxea),ulterior
descoperirea a fost trecut sub tAcere. Inchizitia era foarte putemice,
iar satanica creafie a iezuitului trebuia sA-si inceteze existenta.
Planurile au fost arse sau au displmt $i ingeniosul cilugar, dovedind
un respect deosebit fa(a de ordinele superiorilor, a renuntat la
experientele sale. Dar cum arata vehiculul observat $i admimt de
at6t de mulli oameni? Conform grarurilor, era un fel de gondoli,
de forma unei p5sAri cdreia nu-i lipseau nici coada gi nici aripile
batante. Bile de chihlimbar gi sfere magnetice, plasate deasupra unei
ciudate panze concave sub care era prinsi nacela, se pare c6
asigurau rrll al doilea sistem de propulsie. Ptrrintele iezuit Manuel
Antonio Gomez, vorbeste chiar de baloneli umfla1i cu hidrogen qi
de un generator de gaz.
C6lin Turcu arati, in cartea sa, OZN - istoie stranie ti adevdrqtd', cd, la siErqitul secolului trecut, a fost editat in Anglia un
volum ciudat, in care autorul, Scot Elliott, descrie in detaliu un tio
de disc zburAtor sau de nava spaliald, care se presupune ca era
folosit in dispiruta Atlantidd:
,,Mijloacele de locomolie ale atlantilor erau minunete. cdci
masina zburdtoare era atunci un fapt implinit. Acesta nu era un
mijloc de lransport pentru oamenii obisnuifi. Sclavii, servitoii si
masele de lucrdtoi trebuiau sd meargd pe jos sau sd cdldtoleascd
in cdrule grosolane trase de animale ciudate. Navele qeriene erau
cam ceea ce sunt asldzi c.tleasca sau mai degrabd yahnl particular,
|. Celin N. Turcu: OZN - isto e stanie {i ade\dratai. Editura Elit-Comentaror.
1992

248

OS. KUHLEN

cdci ele trebuie sd li fost foarte coslisitoare. Aceste nove erau in

general cu doud locuri, uneori cu $ase sau opt. Cdnd rdzboiul si
nenorociile sunrd sJArtitul yargei de Aur, nave de rdzboi care
puteau .rd se depla,seze in aer, inlocuiau din ce in ce mai mult
navele meitime, deoarece ele erau in mod Jiresc ni$te mecanisme
de distrugere mult mai eliciente. Acestee erau constntile pentru o
lransporta 50-100 de rdzboinici.
Vimanele erau fdcute din lemn seu din metql. Pimele erau
Jdcute din lemn ;i scdnduile folosite erau extlem .1e subliri, dar
in ele ,te injecra o suhslunld care Ie micsora greutalea si le ficea
extrem de rezistente in ocelq$i timp. Cdnd sefolo.sea metalul, acesta
era in general un aliaj din doud met.tle albe si unul ro1u. Altujul
era alb ca aluminiul li chior mai u;or dec6t el. Pe scheletul unei
nave oeriene se intindea o foaie mare din acest metal, care era
apoi bdtut cu ciocanul si sudol electic cdnd trebuia. Dar fie cd
erau din lemn sau din metal, suprafala lor era in aporenld dintr--o
singurd bucald, J?ird suduri vizibile, perfect netedd ;i lucioasd ti
sEdlucea in noqpe cu $i cum ar Ji fost acoperile cu o zugrdvire
luminoasd.
Cea mai intaesantd parc sd Ji fosl metoda de propulsie. La
inceput, se pare cd <vill>-ul per.sonal a funizat forla motrice, dar
aceetld netodd a fosl inlocuitd mai firziu pintr-a fo4.i care, deSi
de un lip necuno.tcut, acliona usupra aparatelor mecanice. Aceastd
fotld, cdre n-a Jbst incd de.;coperitd de $tiinld, ere de naturd
etericd."
in lucrarea (Jniversu! secret din Mu, James Chwchward povesteqtecI, in timpul unei cll5torii in India, h smryitul secolului al
XX-lea, a avut ocazia sd examineze vechi manuscrise hinduse,
despre care preolii ii spuseseraca erau copii ale unor arhive dintr-un
templu ce d.linuia dinainte de civilizalia indiann:
,,Un desen cuprinzdnd insmrc$uni penhu constnrclia masinii
de propulsie era luat din
zbur.ibare si a motorului sdu. Mijloal
atmosferd intr-un mod simplu ti pulin coslisilor. Motorul semdna
pulin cu lurbina nooslrd acludl.i si o datd pus in niScare, nu se
mai oprea deloc, pdnd nu era oprit. Dttcd nu, el contihua sii se
invAfteascd pAnd ce piesele,sule se uzuu. Aceste nave zburdtoare
puteau s.i faLd inconjorul Pdmantului fiirti sd se opreascd, pdnd
ce mecani.snul sdu se epuiza. Autonomio lor de zbor eru nelimitutd,
satt rrtai dtgrubri limibld numdi de grudul de uzurd al metalului.
Am gd.tit texl.' ce vrrheau de zbonri care ocopereuu fird esc<tld

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

249

peste 5000 de lon. Toate tettele, care

fac aluzie Ia aceste masinr
zburatoare, indicd foalte precis cd ele erau autonome $i cd zburau
prin ele insele. Nu aveau nevoie de csrburant,,. Trebuie sA re_
cunoastem cA, in unele privinle, tehnologia actuali poate fi considerata primitiva in compara(ie cu aceste realrziri ale recutului
indeplrtat.
in afari de mdrturiile de ordin cultural, existi si dovezi de ordin
material. dintre care poate fi amintit faptul ca in San Salvador t
fost desconerittro tavtr din argili, pe suprafala c5reia sunt rcprezen_
tali oameni zburAnd deasupra palmierilor, in stranii vehicbte din
care tAgnescfum qi flictri. De asemenea,la Muzeul din Montreal,
existi copia unui foarte controversat obiect gasit intr-un mormant
precolumbian, care are o vechime de circa lg00 dc ani. UniL
specialisti il considertr a fi modelul redus al unui avion preistoric
supersonic:aripa delta. cabind de pilotaj, parbriz. aripioare je coadA,
profundor etc.
Un obiect similar a fost descoperit intr-un mormant egiptean.
Degi initial a fost considerat reprezentareaunui soim, unele dletalii.
cum ar fi coatla venicali si extremiElile aripilor desfasunte curbate
inainte, dr. Khalil Messiha, inginer in aeronauticl, a arltat cd acesta
este, de fapt, modelul unui planor. I_ansatcu mina, planea"l pe o
distan(i apreciabild. La li:l s-au comportat toate cele 14 modele
expuse in 1972 la Mvzeul de Antichi0tti din Cairo, intr_o inediti
expozi(ie al cirui scop a fost de a demonstra nivelul stiinlei zborului
in E^giptulAntic.
In Zimbabwe pot fi vlzute ruinele unei cetiti desDre care nu
se stie cand pi de ce popor a fost construiu. Ceea ce inriga, insa,
in mod deosebit sunt tumurile in interiorul cdrora nu se ooate
pdmmde decat prin acoperis. Legendele ahrm6 ci acesteconsiructii
erau locuinlele oamenilor zhur.ircri. Toate au fost consideraie
povegti pdnl c6nd, intr-o zi, in vecinitatea enigrnaticelor ruine au
fost descoperite mai multe statui ce intmchipaulameni cu aripi de
ctudbugi, fixate pe omoplali. Fizionomia loi era net diferitd de cea
a populaqiilor negroide.
La mii de kilometri distanlA, tumud asemanltoare se inalte si
pe crestele mun{ilor peruvieni. Legendele amerindiene .p.in
wemuri demult apuse.oamenii se deplasauprin aer asezatioe uriase
"i,
tivi de aur. Originalele mijloace de o:aniport, care amintesc je
covoarele fermecale orientale, erau dimensionate in firnctie de
numarul si greutalea plsagerilor. Discurile erau hrmate dintr_un aur

OS. KUHLEN

deosebit, cu o densitate mai mica decit cea cunoscutil in prczent.

Lovite cu un baston special, ce le fdcea si vibreze cu o anumiti
fiecven(i, se ridicau in vizduh si rtrmeneau suspendate atdta timp
cal dura vibratia metalului. Viteza, continuitatea gi direqia de zbor
depindeau de ritrnuf bdtAilor adminisrate farfuriei zburdtoare. Contrar aqtepttrrilor, traditia nu pune capacitatea de zbor a ciudatelor
tivi pe seama unei fo4e supranaturale, ci pe seama mliestriei
megerilor care $tiau si combine dimensiunile gi compozi{ia lor in
vederea oblinerii efectului dorit.
Utilizarea aparatelor de zbor pentru realizarea cdlAtoriilor de
lungtr durati nu poate fi fdcuti decat in stl..eng corelatie cu dezvoltarea unor metode cartografice avansate. Marturiile istorice care le
atesta existenta cu mult ilainte de punerea lor la punct de cehe
acnrala civiliza(ie intdresc ideea conform cireia deplaslrile pe calea
aemlui nu constituie apanajul exclusiv al omenirii actuale.
HARTA LUI PIRI REIS
Harta a fost descoperitii in anul 1929 d. Cfu., de catre istoricul
turc Halil Eren Eldem, printre manuscrisele aflate in biblioteca
muzeului adlpostit in impundtorul palat Topkapi din Istanbul qi se
prezinti sub forma unui fiagrnent de planiglob, desenat pe un
pergament lucrat din piele de gazeli, in 9 culori 9i cu p54i aurite,
cuprinz6nd semne folosite in portulanele italiene qi portugheze,
diverse desene reprezenta[d nave. animale 5i figuri fabuloase,
precum qi insemntrri cuprinzind informalii cu privire la flora qi
fauna diferitelor regiuni, pozilia lor geograficl gi chiar istoria
descoperirii lor. O insemnare ftrcuti chiar de autor, Piri Reis ibn
Hadj Mehmet, mentioneaza ci harta a fost intocmitt in perioada 9
martie - 7 aprilie 1513, la Gelibolu (Galipoli).
Ludvik Soucek arati in cartea sa. BdnuiQla unei umbre', cd
surpriza s-a produs atunci cdnd unii geogralt au observat mari
similitudini intre relieful continentului qi insulelor din Marea Caraibilor, desenatintr-un mod deformat pe harta lui Piri Reis qi h5(ile
elabomte la cererea Ministerului Aplririi al SUA, in timpul celui
de-al doilea rizboi mondial, in scopuri strategice, de pregdtire a
operatiunilor din nordul Afiicii. Era vorba de similitudinea aqa-zisei
p;oieclii echidistanre. in anul 1953, facsimilul ha4ii lui Piri Reis a
fost studiat de cartograful american, cApitan de marini Arlington
H-Mallery, care a observat existcnta unei proiec{ii de un tip special
l.

Ludvik Soucek: Bdnuiala unei lrt l,rs, Editura Albattos, Bucuresti. 1984

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

251
(proiec(iaechidistantA),
care ar6tacA metodade intocmirea hA4ir,
deci ba.a ei matematica,nu pledeaz,nici pentru iaeeapan,antuiui
plan, care tocmai in acea weme hcepuse str piarda teren
in fala
noii ipotezea PdmAnh:luide formd sferic{, qi nici pentruirrc"."#"
de proiecliein plan a suprafeleiglobului plmdntesc,realizati
abia
in sec. al XVI-lea de cercetatorul cartografulolandez
Ei
Gerhard
Mercator. Alte cercettrri au fost efectuate ae cu.t"g.an t W"fte.",
care^adescoperitmodalitateade proiectiefiolositi.
In anul 1955, comitehj de organizarea Anului Geosrafic
Intemationala incredinlatharta intoimit5 de piri Reis, p*8ri"i
iezuitDaniel Linehan,directorulObservatomluiain Weston
si senrt
serviciuluicartografical Marineiamericane.Dupemai ;"ii.
;rira",
aplrute ca urmare a imbinirii incorecte a hl4ilor originale,
acesta
a confirmat exactitateacu care au fost trasatecontun_ilI; ;;;;;;
de Nord, amplasarealacurilor qi muntilor din C-"dr,
;;G;
punctul cel mai nordic al continentului,pozilia insulelor'ain
ariipelagll Falkland(cunoscureabia la slinitul sec.al
XVf_teat si _
faptul cel mai interesant- conturul Antarctidei, dar nu uru
I*"
trasatin prezentcu ajutorulfotografiilorluatedin auion.ci "urr1
confieu_
raFa.Artarctideicontinentale,fera calotaei de gheaF.
Autenticirateahe4ii lui piri Reis. precum si a unei alte hani. .
elaboratede canografulOrontiusFincusin 153i, a f;;i .;;;;
d"
:IF..Ip1"*torul polar, cdpitanutFinn Ronne,tniliat fataur
a!i amrratului Byrd si ulterior coordonatoral expediliei
anglo_
norvegiano-suedezein Antarctida. Munfii continentul"i
s,rOiciirr_
pe
aila, ir, .d""Ir, in i;;;
:er-1tnati aceste he4i ca insule,
rndicateQisunt insuleacoperitecu un"estratcontlnuude
sheatA-care
le leagAde continentin zona firii Reginei Maud. To-ate
acest.,
s-au constatatinsa abia in anii tg+S_l-qSZ,
seismice.
"" "j.a-i
""ij"i..
***,.
uparent
minor,
trecut
cu vedereala aceavreme,a
.Iost
_Yn
tnserrnarcalui piri Reisconformcireia in alcatuireaha4ii
sale
el. s-a fofosit de hi4i vechi ale lumii, ,desenatei,
;
Alexandnt, SfipAn celor doud cornuri, care ariitau";;opatrimii
nelocuitd a lumif,. Se pare ctr unele hdr(i au fost
satvate de ta
dstrugerea generaltra documentelorantichit
tii 5i au ficst anoi
9::nannani .arabisi turci. iar mai rdrziuqi i. ..i .*.pJ"i.
f?lo_s]T
Hana iur.Mercatordin
1538.reprezentAnd
pu(in cunoscuh c;asu
a AJrenclt de sud. em mai corecttrdecatha-rtadin 1569.pe
care
a desenat-odupd ce coastavestici a fost mui Uirre
"*pio.lta.-Un

252

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCT,'LT DE DOMINARE A LUMII

motiv hogrator pentru cibtoria capitanului Cook in cdutarea Antarctidei I-a constituit insugi faptul c[ aceasta apirea pe multe din
h54i, concluzia sa eronati despre inexisten{a continentului fiind,
desigur, provocatd numai de faptul cd nu a navigat sulicient de mult
spre sud.
Profesorul Charles Hapgood, arheolog, istoric qi cartogra{ a
desfdlurat un vast program de cercetare timp de mai multi ani,
avdnd ca temA studiul h64ilor de navigalie ale antichitilii, copiate
dupd originale strivechi. In urma core.lSrii complete a caracteristicilor cartografice cu h54ile modeme, a rezultat cd originalele nu
puteau fi realizate lhri cunoaQterea uror metode ce au fost utilizate
abia dupi perioada Rena$terii (cronometrul, necesar pentru determinarea longitudinii, a fost descoperit abia in jurul anului 1780).
Una dintre hdr{ile studiate de cAtre academicianul liancez Philippe Buache (1737), copiati dupd o stravechehafi5 greceascA,amtA
un curs de apA care tr-averseazaAnbrctida qi care, in absenta ghelii,
ar diviza continentul sudic in doui, o separalie despre care nu s-a
$tiut pana in 1959, Anul lntemalional al Geofizicii. Cu ajutorul
celor mai modeme dispozitive de sondarea ghelii, acum esteposibil
str se demonstreze cA, dacd gheala ar lipsi, Antarctida de Est ar fi
separatade Antarctida de Vest de-a lungul Munlilor Transantarctici.
Deqi continentul Antarctida aratd ca o masd unicS de gheald, in
prezent se gtie;i se acccpti, pe baza determinirilor fAcute cu
aparatele de mAsuri, cd, de fapt, este vorba de doud insule gigantice.
Dar cum de .stiau asta realizatorii hdr{ilor originale consultate de
Buache, cu sute sau poate chiar mii de ani inainte de descoperirea
,,ofi cial5" a Antarctidei?
Secfiunea din harta planetara Orance Finne, realizala. in 1532,
care prezinti continentul Antarctida, nedescoperit pini in 1818,
descrie r6uri care acurn sunt ghelari. Harta Ibn ben Zara a Mdrilor
Mediterane qi Egee pare exacti in privin(a coastelor, dar aratA,
aldturi de insulele cunoscute, cateva insule care nu exist6, mai precis
nu mqi sunt deasupra nivelului apei: acestea sunt reprezentate ala
cum aretau la slargitul ultimei glacialiuni, cand nivelul apei la scari
planetart era considerabil mai scrzut. O altii incursiune in trecutul
indepafiat are loc prin intermediul unei hA4i turcesti de la 1559,
atribuiti lui Hadji Ahmed, care nu numai cA prezinel coastele
vestice ale celor dou.i Americi, dar se pare ca arati o punte de uscat
intre Siberia qi Alaska - un indiciu in privinla faptului cE sursa lui
Hadji Ahmed igi are originea la sliqitul ultimei ere glaciare, spre

253

satisfac{ia ulterioari a antropologilor americani suslin5tori ai ,,originii asiatice".

O alti harri, denumittr ,King Jaimes World Chqrt,', din 1502.
o copie dupt altele mult mai vechi, prezint?idesertul Sahara ca rm
{inut fertil cu lacuri mari, ap curgatoare qi ora;e, asa cum de fapt
a fost candvq in wemuri foarte indepdrtate. Alte hiti prezinE unii
ghelari din timpul ultimei ere glaciare, ale ciror urme sunt incd
vizibile in unele pi4i din Europa, Anglia si lrlanda, iar pe o alttr
hanA Sfemtoarea Behring nu cste basattr,ea fiind strabituti de un
lsftn, aia cum a fost odinioari. Tr5s5tura caracteristici a acestor
ha4i antice recopiate o constituie faptul ctr pe ele se gAsesctrasate
cu exactitate coordonatele si longitudinile, ceea ce denog posedarea
cunollinlelor de geometrie sfcrici. precum si folosirea unor instrumente geodezice de mare precizie. Este posibil ca originalele si fi
fost desenate in urmi cu 8.000-10.000 de ani. deci cu mLrlt timo
inainte de incepunrrileoficiale ale istoriei.
Existenta unor metode cartografice de mare precizie presupunet
pe de alti parte, si utilizarea unor dispozitive meczutice de inaltd
finele, capabile sl, rcalizeze mAsuratori geografice Si asaonomice
cu o acuratele deosebiti. O dovada pertinentA in acest sens o
constituie descoperireaastrolabului din Antikythera.
ASTROLABUL
DIN ANTIKYTHERA
in primavara anului 1900, un vas al pescuitorilor de bureli
su4rrins de fi[tuni a fost obligat sA ancoreze la adipostul micii
insule Antikyhera- situaE la sud-est de Cyhere. intre pelopones
;i Creta. La 60 de metri sub nivelul mirii, scufunditorii au identificat o epavd anticA dezmembratl si acoperitA in intregime cu
depuneri calcaroase vechi de doui milenii, dar lipsa mijloacelor
tehnice adecvate lucrului la mare adAncime a ficut ca cercet5rile
sd fie abandonate, nu inainte de a fi prelevate numeroase fiagmente
de statui din marmuri, figurine din bronz si diverse obiecte de arti
elenisticA. Arheologul Valerios Stais, analizend cu atentie obiectele
depuse spre pistrare la Muzeul din Atena, a remarc at cd ,,mai multe
bucdli dintr-un mecanitm, format din circa 20 de roli dinlate, pare
sd rt fost conlinut intr-o cutie de 16 x 20 x 5 cm3, prevdzutd cu o
placd dorsald de 16 x J2'cm2, ce purta ceva asemdndtor unor
cadrane circalare".
Duptr o lungn si migiloasi muncd de restaurare, fnalizatt abia

-l

OS. KTJHLEN

in anul 1955,au devenitvizibile o partea gradaliilorsi inscriptiilor

'p.-ir'J
astonomice pe care le purta mecanismul,l.*
u
,"
avansezeipotez4 bazul pe forma caracterelorgeceEi"
""
c6 obiectul
ruseseconstrurt intre anii 100_50 i. Chr. Cum cea mai
marc Darte
a lor rprczentautabele de observalii astonomice, f.;
;;;ntrtoarcu cele scrise de Germinus, askonom grec car a locuit
in
Rodos in jurul anului 25 i. Chr., datarea a-primit ;
;lr;-;;
exactitate. Referindu-se la aceastil remarcabili a"."op"ir",
ar.
prince,
I
Solta
citat de Sorin $tftrnescu il il;*;
*Tk
*
SJdarea Timpllui,, afirma in rcvisla Scie;tiJic American (ivnie
1959) cd snasinilria este tafet de uluinare ci un avion
* ,;;i;
m mormdntul lui Tutankamon,Investigafia fltcu0t in 1976de navaCalypm, exact in locul
rmde
in urml fusese pescuit surprinzatonrt
; ;"s
1"- T
"r.7f
not cLarilic?lri.Astfel, a rczultal ctr nava era romantr "bie"t,
$i transportala
pergam (.cn atul Berga;;-i;_
\r."T F3yd artisric at ora;u.lui
crar,Jenxt (E annata imperiaE dupl inlbugirea unei rtrscoale
locate.
Pe drum, insil, aceastas-a scufi.urdat.Era in anul g6 i. Chr.
h ;
perioadi era la moda sislemul geocentric, conceput
de Hiparh,
:iT:" lure folosea notaliile sexagesimalepreluate de U *ton'o_il
babilonieni. Irxcrip{iile mecanismului meafionau Soarele.
t_una
Venus qi zodiacul, numerle 76,19 gi 223 fr:rrrd
gor"t". efl
rcprzin0t cei 76 de ani ai ciclului lurur (4 x 19) gi"f*
cicli de ecliose
Iunarc de 223 \:ri,i. Din acest motiv dispozitivul .
;;d;:;
'f,i,rur..-i.lu
calcul ce permirea gesirca fazelor *fa."
I
fi
-Try
:"], -r"4 ctar care sunt principiile carc au stat la baza constsuirii
tur, deoarec modelele geometrice ale sistemului solar
din epoca
nu permiteau transpunerea operaliilor numerice 'prin
:lYY
mampulare mecanic5.
Iinefea gi perfec$unea de executie a obiecnrlui dezviluie
in
mod cert un nivel tehnic superior tutumr i""t"-ent"fa"ti""
cunoscut.Precizia cu care au fost executateangrenajetegi
reductoarcle se ridicl la nivelul celor mai bune tuirari -efechrate
ae
meqterii ceasomicari ai RenasJeriisau de creatorii unor
celebre
mstrumenE ashonomice. De altfel, insdqi folosirea rolilor
dinlate
reprczintil un mister. Cu toate cd se aminteste despre'
ele af6t in
lucrarea Probleme de mecanicil (anul 330 i Cfrrj,
fJ
AristoteL cat $i in lucrnrile de arhitechuil ate lui Vitruvius,
"oiU"ire
;; este
l.

Sorin $tef;hescu: S/idarea Timpului, Editura ZoDa, Bucuresti,

1992.

SISTEMT.IL OCIJLT DE MMINARE

A LTJMII

yg[ba dqet de teorctiziri. prima ma$mApentu fabricarea

rotilor

de.Leonardo
L vi""r,
*H",i-t:.]
ry1*hrr
1500,daracesta
nu a reutirs. . ,orir"r.
"uJrnilJ "iliii
p"""il:"#;"1;T;

ca producerearolilor dintate strcunoasctr

un
de evof"ti" f.r,ticorclat cu perfeqionarea mecanisrnelor iroces
de teasomic.

Dovezi referitoare la existenp unor societef

care au

atins nivele
ruryl"ut".pu cltmi culturatedeo*bik;
f T"_"- din
u|t;"
il;ir;;
studiulcivilizaliilor disparut
$i
fn p"]i'.lt ilt ta
-msranF"
in
mod oficial de isroriacl""t"e. oeii **;;b"f,i"l
G;;rT;,
fi tncadratintotdeaunain anumrreuparc,
ele pot contribui la
suslinereaunei viziuni comptetdiferite;rf;-fu'.ftil#ilt

C) CIVIL IZA TII

D IS P A R U TE

,,Arheologia nu esre o ,fiinld, ci o ren_

dem."
Sir. MortirDer Wbeler

*neologice efectualein cele mai diferite zone

_,^,TT"ryT
ale
grobutur
pamantesc
au scosla luminavestigii
.;;:
r3.p9nr,exptoratorur
"rhid#;;
u'i"rt"_-6'J,r-"

3::T:-Ilftt,
oescopent,pe

#;";

malul raului Mara

,"g"driui;gbi.Ar.;;;Tll;H*"H.'#1"fth_Hllli

carese prsupune
ca a fostconsr-uiut
(circa200

t-ri.i-i*l*

inprimulr6no,.*,
sj:yt?rinde,
TLT,::."."{ inrlgmi
""_..#L
comparabile

cu acelea A" Ufo"*ifor_tiri-'0"

"?ii"l
:tlcularc, -cu
l5.etaje. In ziduri au fosi identificare
,tqe d.- dtE;;;;:,'d;
utilitatea acesioraa ramas necunoscutitd?:.Arabiei, nu depalte de Mareb
Cyemen),se afld
raDoca.
"^"^1^ tn urma unor gpatud efectuate sub ruinele ;i;;,
;;
fost dsconeritetemeliile unei alte ceilfd,
mult mai ;""hfi;r*
sr fi fost edificatdpe timpur cdnd.regr'nea
era
teritoriu inverzit
$r.roditor..Deasemenea,fotografii aerienercatizate
'n in zona
deJ_
hrlui Cobi au evidenliar imeise structuri
de ceteqi,;j;
lc|.;
colo-de sub dunelede nisip.
Grecia, pe firndul lacului Copais (Lividia),
.ln
se aflA ruinele
unei cet?tda cirei edificare se pierde
i" ,'"g"- drlrp"frri:-d;ui

il

SISTEMUL OCULT DE DOMINAIIE A LL,I\4TI

OS. KUHLEN

prin migcdri ondulatorii, ce lasd urme similare celor hsate de pagii

unanl.
in anul 1966, conducdtorulprogramuluioceanografical UniversitS(ii Duke din SUA, Robert J. Menzie, impreuni cu alti
specialisti afla1i la bordul vaporului ,,,Anton Brunn.., au fotografiat
coastaperuandde-a lungul a 80 de km la vest de Callao (Lima).
In zona Gropii lui Milne Edwards, adinca de Deste2.000 de
metri, s-au executatnumeroaseforografii subacvarite,care indicd
vestigiile urui vechi oras scufundat. pe fotografii se disting clar
statuetelede piatrS, acoperite cu hieroglife, de pe fundul moiirlos
al mdrii. Tot cu acest prilej s-a mai adus la cuno$tintacelor
interesaticI sonarula detecht si ni$te dealuri. consideratea fi
li

complexi de canale, destinate str dirijeze apa uzat?lin mare, urc[

in loc str coboare,asa incat e de presupuscA terenul pe care se afll
localitatea s-a scufundat,in decursul timpului, sub nivelul actual al
mirii. Puturile colectoare, pomind din 50 de canale, sunt taiate
proflrnd in roca Si au si rolul de suflatori. intreaga lucrare este
exfrem de complexi, intinsd qi executattrin condilii geologice foarte
dificite.
in decembrie1869,tot in Ohio, prlbuEireain subterana unei
importante rnase de cirbrme a scos la iveal[ o placi de ardezie a
cirei suprafald era in intregime acoperitd cu mai multe rdnduri de
semne ciudate. Literele erau drepte, iar prima linie continea 25 de
sernne-Nimeni n-a reuqit sL precizezein ce limba erau scrise, dar
specialigtiiau ajuns la concluzia ci ele au fost tiiate in timpul
transformlrii lemnului in cdrbuneSi au estimatvcchimeaplicii la
250 de milioane de ani.
in ultimele trei decenii, cercetAtorii americani, fiancezi, britanici,japonezi,canadienigi sovietici au descoperiturme cu totul
neobiqnuitepe fundul mtrrilor qi oceanelor.Astfel, in deceniul
'50-'60, cercet?ttorii sovietici au fotografiat in largul coastelor
Ecuadorului,la Oceanul Pacifrc,giganticeurme de senile,ce se
intindeau pe sute de metri, la adAncimeade 2970 de metri. Ulterior,
urme identice au fost filmate si in Atlantic de echioa comandantului
Cousteau.intre anii l97l si 1973. nuneroaseexpedilii oceanografice americane,britanice, franceze, sovietice gi italiene au descoperit ziduri ciclopice mai mari decat cele de la Tiahuanaco gi
nurneroasepiramide tetraedrice regulate, cu iniltimea de 200 de
metri in presupusazonE a Triunghiului Bermuddlor, iar expedifiile
submarine ale oceanografului Jacques Piccard au dus la descoperirea unor adevtrrate;osele atlantice gi a rmei gigantice scd.ri,cu
trepte formate din dale de piaffi cu latura de 60 m, care se intinde
pe mai bine de 600 km, exact pe aaseul curentului Golf StreamIn cadnrl cercet2irilorefechratein timpul Anului Geofizic Iniernalional, oceanografii de la Universitatea Columbia au fotografiat
pe fundul Oceanului Arctic gigantice urme de paqi omenegti.
Misteriosii umaloizi pdreau a se fi plimbat nestingherti la mii de
metri adencime,pe firndul plat al oceanului,acolo unde temperatura
sctrzutil,lipsa de oxigen qi lurninn, dar mai ales presiuneaenorm5,
ucid orice forml de via{n. Explicalia oferiti a fost aceeacd umele
au fost ltrsatede o specieuriagtrde viermi de mil, care s-ar deplasa

ele rulllg.
Cea mai senztionald dovadA a fost, insi, oblinutA de nava
americand USS Eltanin, apa4indnd escadrei Nrtarctice Militan Sea
Transportation ^Senr?es din US Nary. La 29 august 1964, USS
Eltanin staliona la 100 de mile vest de Capul Hom qi specialiqtii
fotografiau cu un aparat automat fundul oceanului, situai la adncimea de 3800 de metri. DupA developare, echipajul a constatat
uluit ci pe un cliseu aparea cat se poate de clar, un aparat ciudat
instalat pe nisip. Dispozitiwl necunoscut consta dintr-un cilindru
lung de aproximativ un metru, pe carc erau fixate mai multe vergele
paralele $i egale. Formdnd cu panea centraltr unghiuri de 90., acisre
vergele aveau la fiecare cap5t mici protuberante citindrice. intregul
aparat semana cu o anten5 telemetricd, cu tm releu de televiziune
sau cu un releu de radioteleviziune.
Dr.Thomas Hopkins, biologul navei, a declarat ci obiectul nu
putea fi, in nici tm caz, o planttr sau un animal, ceea ce era evident.
El se gisea plasat chiar pe marginea continentali sud-americartr a
giganticei falii tectonice care inconjoari Terra, falie ce are lunsimea
de peste 70.000 km. Nici o institu(ie lriinlificA sau militari- insi
nu-si amplasase dispozitive in zona respectivA,tehlica deceniului
'70 nefiind capabild de asemenea performanle. in aprilie 1965,
inginerul Allen Honey, editorul revistei .lcience publiiqtion, lansa
rpoteza ce obiectul era un dispozitiv pentru inregistrarea activita{ii
seismice. Dar cine instala in 1964 seisrnografela 3800 m ad6ncime?
Un sprijin deosebit pentru sustinereaunei viziuni diferite asuora
trecutului indeptnar al omenirii il aduc si unele cerceari de oriin
linevistic.

,-&-.

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

OS, KUHLEN

posibilitAlile acestei scrieri. Respectivele quipo sunt o infiruirc de

noduri, care, puse de-a lungul unor Enururi, aveau o semnificalie
definittr exact. Printre altele, se introduceau in morminte pentru a-i
da drcedatului indicatii importante pentru lumea de dincolo.
lngimrea de noduri pentru transmiterea stirilor este o metodS
straveche, care a fost folosit2l cu mult inainte ca regii mitici incasi
si-si fi inceput domnia. in mitologia incagd se vorbe5tedespre zeul
cu pielea albd gi barbi mare, Viracocha, care a ffiit inainte de potop
in Tiahuanaco Ei i-a invalat pe bd$tina5i scrierea cu noduri. Profesoml Johr Alden Mason, curator emerit al Muzeului de Antichitnti
Americane al Universititii din Pennsylvania, descrie in lucrarea sa
The Ancient Civilization of Peru, sistemul qutpo. Nodul, care
formeazd baza in scrierea quipo, este considerat de matematicienii
modemi ca fiind unul dintre cele mai mari mistere, deoarece nu
poate exista decat intr-r.n numar impar dc dimensiuni, fiind inexistcnt in plan qi in spaliile superioare plane. De altfel, topologii nu
au reugit si studieze decat nodurile cele mai simple.
Pentru perpetuareaacestei scrieri, a tinc{ionat in regatul inca;
o veritabild eliti de invalali, care pot fi desemnati cel mai bine sub
nnmele de scribi de stat, acei quipo-camayoc. Ei se bucurau de
multi consideralie, nu numai datoriti rangului, ci gi datorit?iconstiinciozitatii Ei exactiti(ii lor si beneficiau de o educalie in cursul
clreia deprindeau nu numai arta de a face acele quipo, ci qi un
comportament etic elevat. Instruirea se f6cea la Cuzco, capitala
regatului incas, centrul celui mai putemic stat care s-a dezvoltat
weodatA in vechea Americtr de Sud. Din Cuzco era administrat un
intreg imperiu, care s-a intins, in perioada sa de inflorire maximl,
pan6 la granila cu Ecuadorul, in nord, iar spre sud, pini in centrul
achralului stat Chile.
in gcoala scrierii din Afii, quipo-camayoc invalau importanta
fibrelor gmrului si a nodurilor, legdturile complicate intre cifrA,
mirime, succesiune, sfoara principald sau secundard. Fibrele din
bumbac sau lAnI de lama aveau lungimi diferite 9i erau atamate pe
un bit sau de un fir separat mai gros. Cu ajutorul lor, scribul de
stat al incagilor putea transmite orice cifri gi orice stare de fapt.
Despre importan(a fiecdrei componente a acestui sistem complicat
de informare nu ni s-a transrnis nimic. Se mai itie doar cA un fir
negru insemna timpul sau o boali, un fir argintiu insemna via{i sau
pace, ci qtirile desprerecoltA se transmiteau cu fire verzi, cele despre

Este pufin cunoscut faptul ci unele limbi primitive manifesti o

remarcabiltr capacitate de abstractizare 9i c5, din punct de vedere
semantic, sunt mai evoluate decdt limbile modeme. Aspectul este
cu atat mai remarcabil, cu cdt ele reflecti, mai bine decdt limbile
modeme, in insdqi structura si esenla categoriilor lor gramaticale,
panA li necesitatile stiinlei filologice contemporane. Nici p6nd in
prezent nu se stie cum au putut evolua acestelimbi aqa-zis primitive
pAni la stadiul respectiv de dezvoltare. Teoria ohciali sustine ca
primele limbi scrise au fost o formi de arti abstractd, bazati pe
reprezentiri de imagini. S-ar fi incercat, adic5, str se prindi vizual
fi grafic sunete, cuvinte gi simboluri, iar prin abstractizarea acestor
simboluri-imagini au aparut primele semne alfabetice. Cercetitorii
au estimat ctr primele incerciri de scriere, facute pe pietre, pe oase,
pe lemne sau pe perelii pegerilor, au apdmt acum 15.000-18.000
de ani, in Europa qi Asia Mici. Cu toate acestea, unele limbi cu o
pronun(ati facilitate a scrisului nu se ilcadreazi in acest model al
aparifiei. Este vorba de limbile brahmanilor (sanscrita), mayaqilor
si a populaliei aymara.
Sanscrita brahmanilor este scrisi in alfabetul devanagari (scrierea zeilor), in cadrul cdruia fiecarc sunet, care poate fi vizualizat
cu ajutorul unei litere, ii corespunde petala unei flori. Acest alfabet
este compus din qapte flori, fiecare avAnd un numir diferit de petale.
Florile, care se afli, conform invdttrmintelor brahrnane. atAt in
Univers, cat gi in fiecare fiin(d (plantI, animal sau om), sub forma
unei plase fine de lumini, sunt legate intre ele datoriti unei culori
de bazi qi reflecti armonia creafiei. Sunetele astfel compuse formeazA sanscrita, una din cele mai complexe limbi, ce oglindegte
aceastdarmonie in muzicf,, poezie, filosofie, medicind, astronomie
gi matematice. De aceea"aceastdlimbA arhaici, ce-qi are ridi.cinile
in perioada presupusei epoci de piatri qi pe care o vorbesc brahmanii, mai poafiA numele de limba floilor.
In ceea ce privegte limba elitistA a inleleplilor amoutas, aparUnand culturii incale, aceasta a dispirut in intregime. Existenta
scrierii esteo certitudine, chiar dacd aceastanu corespundecriteriilor
modeme, fapt care i-a determinat pe speciali$tii in lingvisticd si
susfnl versiunea oficiald, conform c5reia inca$ii nu aveau o scriere
propriu-zisi. Ei considerA,in mod nejustifcat, cA ramtsi{ele acestui
limbaj, acele quipo, gdsrtecu prilejul unor sipih.ri arheologice, nu
sunt suficiente pentru a da o imagine necesar de amplt despre

'

OS. KUHLEN

260

rlzboaie cu fue roqii, iar ciliele erau incolorc. Se presupune ca

incagii foloseau la calcule sistemul zecimal. Modul de transmitere
al gtirilor era evident o scriere, nu tma alfabeticd, apttr str redea
mesajul poeziilor sau al emotiilor, dar gi cea existent! f[cea posibili
o comunicareexac9l {i inteligentil. Este posibil ca scriercachipo sa
fi fost preluact de la o civilizalie anterioarS,cu un nivel cultural
ridicat gi reshansl apoi in capacitateaei de exprimare la necesitilile
!i rigorile statului militar inca;.
Etnologul suedezErland Freiherr Nordenskioel4 cunoscutpentru meticulozitatea cerceclrilor sale, a ardtat ci qi polinezienii
foloseau qurpo-ul incagilor gi ce scrierea cu noduri era cunoscuti
qi in Mohenjo-Daro, capitala culturii din Valea Indusului. Aceast?l
culturl coincide in timp cu cea sumerian[ !i a marcat apogeul intre
slarqitul celui de-al patmlea gi mijlocul celui de-al treilea mileniu
i. Chr. $tidle transmiseprin intermediul scrreii quipo ajungeaudin
Anzi penl departein Asia" iar acestfapt aratAcd este vorba dspre
rm sistem de comunicarece unea culturile preistoriceale popoarelor
avansate,
Atit scrierea quipo, cit fi limba aymara sunt vestigiile unui
sistem de comunicare extrem de diferentiat, a cdrui performanlA
initiall s-a pierdut aproapecu totul, o datd cu smryitul cultudi carc
l-a generat.Ar fi interesantde studiat 9i o posibill legeh.rt dintre
scriereachipo qi semneledin degertulNazca (cu liniile lor gigantice,
perfect drcpte, de care sunt legate animale ;i simbolud). De asemenea,limbajul indienilor hopi din America Centrala estemult mai
adecvat giin[elor exacte decat oricar din limbile actuale de pe
Terra, deoarecenu cuprinde cuvinte-verte ;i cuvinte-substantive,
ci cuvinte-evenimente, aplicendu-se mai adecvat continuumului
spaliu-timp in care trlim. Mai mult" cuv6ntul-evenimentare trei
moduri: certitudine, Fobabilitate qi imaginalie. De exemplu, in loc
str sprmi; un om a traversatraul intr-o barcI, indianul hopi va folosi
gnrpul om-rdu-barci in trei combinalii diferite, dup[ cum poate fi
vorba de un fapt observatde narator, rclatat de cineva sau visat.

CIVILIZATIA

MAYA

Istoria civilizaliei Maya este mai veche decat cea a aztecilor fi

cea a incaqilor, unele descoperiri din domeniul arheologiei preisto-

SSTEMUL OCIJLT DE DOMINAR.EA LUMII

261

rice datend de la inceputul mileniului II i. Chr. Daci ar fi 9 lutm

in calcul anul mistic, de la care mayagii incep calculareatimpului
gi implicit calendaml,atunci inceputul ei ar corespundeanului 3l I I
i. Chr., ceeace inseamni cI doar catevasute de ani despartaparifia
acesteicivilizalii de aceeaa Egiptului. Locul de origine al poporului
numit,,rnaya" (numele real nu se cunoas.tc)este considerat a fi
podigul Guaternalei,iar aria in care s-a dezvoltat aceasetcivilizatie
coincide cu actualele teritorii ale Peninsulei Yucatan. Guatemalei
gi Hondurasului.Ambianta qi condiliile geograficegeneralenu erau
deloc dintre cele mai favorabile, teritoriul ocupat (320.000 kmz),
prezentind trei zone distincte. Relieful este,in mar parte, de naturtr
rr.rlcanic6,cu munfi care ating 4000 de metri inillime gi cu pod\uri
care ajung p6n[ la 2000 de metri, dar gi cu vtri deosebit de fertile.
Degi popoml maya ste singurul popor al Americii prccoh.rmbiene care a avut un sistem dezvoltat de scriere, totu$i in textele
rtrmasenu se menlioneaztrnici un nume, nici un fapt social, nici
un evenimentistoric. Singureleinformalii asupravielii acestuipopor
le dau cronicarii spanioli din secolul al XVI-lea (cele mai importante fiind cele ale lui Diego de Landa), deci la 4 secole dup6 ce
aceast2lcivilizafie, in formele ei vii 9i autentice,apusese.Lipsa acuet
de informalii este resim(itit si in ceea ce priveste originea limbii
maya. Dr. Nikolai Gruber, docent in limbi americane vechi la
Universitatea din Bonn, vorbeste despre acest lucru in termenii
lJtrmltoi: ,"Scrierea maya este una dintre per/ortnanlele cele mai
uimitoare oblinute de un popor, Nu estec1rnimic mai prejos decdt
scierea noqstrd, dacd se iqu in considerare perfecliunea Siforla
sa de expresie.Cel care scia putea expima oice cavA $i orice
formd gramaticald".
Palenquea fost unul din cele mai importante centre mayage,
comparabil cu celebrele Chichen Iua din Yucatan 9i Tikal din
Cuatemala.Cea mai remarcabill dintre clidirile de la Palenqueeste
TemplulInscripliilor, p6ntrla care temerarii vizitatori trebuie si urce
19,8 m pe sctrrileabruptedin fala piramidei. Pe fiecare din cei patru
piloni ai templului sunt sculptatesiluete umane,in mdrime naturalt.
Edificiul a fost dennmit Templul Inscripliilor, deoarececontine cea
mai lungl serie de hieroglife din cultura mayagtr,in numtrr de 620.
Desi gu au fost descifratein totalitate, se considertrci unele pasaje
se referi in mod explicit la oamenii qi zeii care au jucat un rol
important intr-o istorie veche de mii de ani.

OS. KTIHLEN

SISTEMT'L OCTILT DE DOMINARE A LUMII

PanI in 1949 se qtia prea pulin deqre Templul brscripliilor. ln

acel an, ins5, arheologul me"\ican Alberto Ruz Lhuiller a gasit o
dali udaqi in podeaua templului si, dupf, ce a ridicat-o, a gdsit
capdtul rmei sciri blocate de rm munte de piete gi sfarfmituri.
Dupd trci ani de muncd intenstr, el a reugit sa o curete, iar la poalele
scfii, care se afla chiar la nivelul pamantului, Lhuiller a descoperit
o dall triunghiulard de piatri, ce stnta vertical li scheletele a gase
tineri. Indeplrtand dala Lhuiller a deschis un mormdnt vechi de
peste un mileniu, ce apa4inea regelui Pacal (secolul al VII-lea).
Inciperea in care se afla sarcofagul era imenstr, iar pe pere(i erau
imagini sculptate ale celor noua Zei Mayagi ai intunericului.
in pndurile virgine din Guatemala qi Yucatan se gasesc ruinele
unor monumente care pot sta alituri de urias,ele construclii egiptene.
Suprafala bazei piramidei de la Cholula, sinrat5 la 100 km sud de
Mexico, este mai mare decit aceea a piramidei lui Keops. Despre
piramidele de la Teotihuacan, care se gasesc la 50 km nord de
Mexico qi sunt raspandite pe o suprafaJtr de aproape 20 kmz, se
Stie doar cA sunt orientate dupi norme asaonomice. De asemenea"
in jungla guatemaleza, acoperit de o vegetatie abundentS, a fost
descoperit un presupus templu mayag, care a fost denumit Tilul IV.
El are inll{imea de 65 de metri qi seamana mai mult cu un tum
decdt cu o piramidI.
in multe domenii, stiinla mayaqilor o depdqea pe aceea a
grecilor qi a romanilor. Av6nd profunde cunogtinte matematice ;i
astronomice, ei au dus Ia o perfecliune minulioasi cronologia qi
stiinla calendarului. Construiau observatoare cu cupole rnai bine
precum
orientate decat cel din Paris, din secolul al XV[I-lea,
pe
I
trei terase in capitala Chichen
. Utilizau anul
Caracol, in5'ltat
sacru de 260 de zile, anul solar de 365 de zile si anul venusian de
584 de zile. Durata anului solar a fost fixat{ la 365.2422 zile fatA
de durata exactil reab de 365,2420 zile, adic| cu o precizie mai
mare de o miime. Deqi se considera ctr ;i egiptenii cunogteau aceeagi
aproximare, data rezultaci din construclia piramidelor, existenla
calendarului maya este mult mai evidenti.
este prima gi cea mai veche
Observatorul de la Chichen l
construc(ie circulari ridicatl de mayaqi. Asgzi, dup6 restaurare, el
se asearnand p6n5 la confuzie cu un observator din zilele noastre.
Cbdirea observatorului, ridicatii pe o terasi in trei trepte, se inalF
mult deasupra frunzigului padurii. iniuntrul lui se circule pe o scare

263

in spiraltr, care urc5 pind la cel rnai inalt prmct de observatie. in

cupola care il acoper5, sunt practicate deschizituri orientate spre
stele, astfel incdt ele ofertr imaginea impozantii a boltii ceresti
instelate.
Templu lui Quetzalcoatl de la Chichen ltza uimegte si astAzi.
El are forma unui zigurat gi este asem6n6tor celor din Mesopotania
gi a unora din Egipt. In fiecare an, in timpul echinocliului de
primlvart li toamn[, un joc de lumini gi umbre triunghiulare dau
irnpresia misctrrii unui garpe uriaq, ce se onduleaz5 pe treptele fe(ei
nordice a templului. Mirajril dureaz5 in total 3 ore si 22 de minute.
Calendanrl maya, cel mai precis din cele cunoscute pani in
prezenE intrigtr prin perioada enormi (400 de milioane ani) pre care
o ia in calcul, dar cel mai interesant aspect este acela c6 toate
clldirile din oragele Chichen I , Tikal, Capan gi Palenque au fost
ridicate conform normelor acestuia: nu se construiau piramide gi
temple pentru cI era nevoie de ele, ci deoarece calendarul cerea ca
la fiecare 52 de ani sA fie ridicat un anumit edificiu, int-un anumit
loc, cu un anumit numlr de nivele. ln acest mod, calendaml justifica
fiecare piatri a edificiului, iar constucfia in sine nu cdpeta sens
decat in raport de indicaliile calendarului.
Civilizalia maya a fost rodul rmei evolulii de cel pulin 30O0 de
ani, care a dus la inflorirea rmor onrqe ca Palenque, Yaxchilan,
Piedra Negras, Seibal, Tical, Neranjo gi Copak. Acest vechi imperiu,
aflat in bazinul riurilor Usumacinta qi Peten, a fost plrisit, din
motiye care au rfunas enigrnatice, populalia maya mut6ndu-se in
nordul Yucatanului, unde a pus bazele unui nou imperiu. Marele
exod al mayagilor a a!'ut loc in perioada anilor 800-925 d. Ch. in
ciuda afirmatriilor unor autori, exodul din vechiul in noul imneriu
n-a av,llt loc. probabil, dintr-oda6 si cu atat mai pulin in conaili
de panice, deoarece locuitorii omselor au acoperit majoritatea piramidelor sfinte cu grtmezi de p5mant, fapt ce a necesitat o munca
aproape la fel de grea ca qi ridicarea lor.
Despre rnayaqi, cel mai pasionat cercetStor,John Erick Thompson,
a afirmat ca: ,, in ceea ce nu era practic, au realizal lucruri mirele.
in ceea ce era practic, nu eu izbutit, Au cartogrartat cerul, dar nu
au descopeit pincipiul rotii; jonglau cu numere de ordinul milioenelor, dar nu Stiau sd cAntdreascd un sac cu seminle". IatA cel
mai clasic exemplu de ,,inteligen(i mogteniti", cel mai probabil nu
de la o civilizalie celesti, ci pur qi simplu de la una anterioara.

---rbr.

OS. KUHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

Drept dovadl stau sistemele de pelteri ce formeazi Complexul

Lobun, de pe dealurile Puuc din centrul Yucatanului, ce reprezint5
o importanta sursa pentru cercetAtorii in domeniul arheologiei. Dr.
Manson Valentine, care a studiat sistemul de peqteri, a afirmat ci
acesta este probabil cel mai important complex subteran din punct
de vedere arheologic din America, la care fac referire ;i unele
legende antice. Lolfirn insearr,JlLd,,Floarea de piatrd " Qi este denumit astfel datoritA aranjamentului s6u unic de coridoare si sili, care
se ramifictr din imensul vestibul de intrare, ca ptalele unei flori.
Floarea de piatrtr, ce aminteqte de lotus, este un simbol arhaic
rmiversal qi venelirt, ce a fost gisit pe multe clidiri sacre Ei pe
frunlile zeilor din intreaga lume antic6.
Duptr cum arati Charles Berlitz in Misterul lumilor uitater , in
respectiva pgteri, cunoscut?l gi folositi de om din vremuri imemoriale, exista numeroase davezi cd multe sculpturi ciudate, formafiui
modificate si glife nu sunt opera mayaqiloq ci a uneia sau mai
mrdtor firse mai vechi. Printre cele mai neobiQnuite descopriri
facute de doctorul Valentine se numdd statui colosale, sculptate,
se pare cu foarte mult timp in urmi din coloanele de piaH,
stalactitele si stalagmitele din pegteri. Semnele lisate de apl in
interiorul pesterilor $i pe aceste statui arat4 cA pegerile, care in
prezent se aflA b cateva sute de metri deasupra nivelului mdrii, au
fost inundate dupa ce au fost sculptate straniile siluete din piatrd.
Teoria conform careia intreaga portiune calcaroasa a zonei s-a aflat
sub apa, a fost confirmati atunci cand scafandrii, explorand iintdnile
saare cenotes din apropiere, au scos la iveald resturi de vegetatie
oceanice.
Degi se pare cd generatii succesive de mayagi au ocupat
complexul de pe$teri Loltun, care a rimas in mare parte neexplorat,
statuile mai vechi par sa apartinl unei culturi complet diferite de
cea a maya5ilor, ce arninteqte uneori de Orientul Mijlociu antic.
ASa cum se int6mpld de obicei, bd.ltinagii care treiesc in apropiere
au doar niqte legende foarte vagi in legdturd cu acestea. Dr.Valentine
remarcd, de altfel, faptul ctr maya$ii spun cA ei nu au nimic comun
cu sculpturi precum cele de la Loltun sau din pegterile invecirnte
gi ctr acesteaau fost aSezateacolo de primii locuitori ai Yucatanului,
acei oameni mici de staturd Si cocoqati, pe care ii numesc prrs. Se
pare ca ace.sti oameni au pierit cu totii in urma unei catastrofe care
l.

Charles Betlitz: Misterul lumilor rtale.

a distrus Yucatanul in vremuri indepdrtaie,miturand tot ceace se

gasa la suprafattr gi l5sand numai sculpturile din pegteri
ca o
mirtuie a felului in care si-au gAsit slirsitul.

CTVILIZATIA

EGIPTEANi

,,(... SJitLrul>, sttdjerul de$ertului, ce sim_

bolizeazd pe cei patru pdzitoi
saci a,
acestei lumi, pe cele patru linle diine care
ereculd ordinele Zeitdlii mitologice, supra_
veghetoii tdculi Si discreli ai umanitdiii sr
alestinului sdu. Cei care au sculDtat tnis.tturile S.linxului cuno,teau aceste fiinte
sublime, dar noi, cei Jiird noroc, din'zilele
noastre, Ie_am dat complet uitdrii.,,
P.uf Brunton, Egiptul Secret

in pofida unor semne de intrebare st6njenitoare,istoria

,,ofi_
ciald" continud si susjind ci civilizafia egipteanaa fort cor,temfiranf,
celelalte culturi incipiente din Orientul Mijlociu (desi nu
-cu.
existE
nici un punct de asem6nare)qi sI ii afibuie o lr""lri-" O"
aproximativ 6500 de ani. Existi, insi, si unele mtrrturii care con_
trazic evaluarileistorice contemporane.CercetatoriiSchwaller
de
Lubicz $i C.Daly King. apreciind nivelul deosebitde ridicat
al
gtiinlifice egiptene,au estimat varsta civiliza(iei de pe
-"T9"Ji$"9t
Nil la 20.000 - 40.000 de ani. Istoria timpurie a Egipruiui Anic
conline o,stranieanomalie,ctrci perioadasa de superioitate culturala
fi a!'ut o evolulie bmsc!, incepdnd c" lm.s,itut mileniului
tT 9IV i. Ch., de la stadiulanteriorneolitic, f6ri doveziale unor etaDe
de oanzilie obisnuita.Ea nu a evoluat,ci pur gi simplu a apfnit:
mstrumertele, tehnica, arta, arhitectura, ingineria, medicina, gtilnp
si organizareamarilor oraqepar si se ti proOusOlntr_o d;,'
;i
cum ar fi fost importate dintr-o alti resiune.
"u
de rid.icatal
. O dovadi griitoare a nivelului de Jult rre
civilizaliei egiptene antice il constituie gi faptul
"*t.cA, in jurul anilor
2500.i Chr-, literatura cuprindeaun sortimenafoarte-bog;t O" trataie
stirn(ificeqi de medicinl, textereligioase,manualesi
lucriri de anticipalie.O datAcu revolu(iasriinlifici ce
"ni]"..it"Uii.
a urmat
dupa

Editura Lucman. tlucuresti. 1997.

,-rL

OS. KTJHLEN

Revolutia Francf,.zA,oamenii de qtiinF fi'ancezi au adoptat meaul

ca rmitate de lungirne, f5rtr vreo referinlil cunoscut?lla cubitul antic,
considerdndc[ acestaar reprezentaa zeceamilioana parte dintr-un
meridian. Ulterior s-a ajuns Ia concluzia c5, de fapt, el este mai
scut cu 5 miimi, deoarececontururile Prmantului nu sunt regulate
qi fiecare meridian are propria lungime, Prin urmare, o unitate de
m6suri mai exacti ar trebui sA se bazeze nu pe meridian, ci pe
valoarea fixl a razei sau axei polare, ceea ce duce in final la
concluzia ca sistemul egiptean era mai logic decat cel folosit in
prczent.
Biblioteca din Oxford adtrposte$teun manuscris al scriitorului
copt Mas-Udi (957 d. Chr.), in care acesta afirma ctr cel care a
dispus construirea marii piramide ar fi fost regele egiptean Surid,
care a condus Egiptul inainte de Potop. in interiorul lor ,preolii au
derys toatd $tiinlape care o aveauin arte, aitmeticd ii geometrie
penlru a rdmAne mdrturie ti spre folosire celor care vor putea sd
o tnleleagd". Astfel, in piramida orientala (Kheops) au fost inscrise
atat sferele cerelti gi figuri reprezent6ndstelele gi traiectoriile lor,
cat gi, in acelagi timp, istoria gi cronica vremurilor trecute, a
timpurilor ce vor veni qi a fieclruia din evenimenteleviitoare care
vor suweni in Egipt.
Un alt manuscris,din plcate la fel de obscur ca ;i cel anterior,
intiregte afirmalia ci prirnul monument era consacrat Istoriei ;i
Astronomiei,in timp ce al doilea,$tiinlelor Medicale.Herodot,in
partea a doua a ,,Istoriilof' sale, susline cI preolii din Teba i-au
arAI 341de statui uriage,reprezentandtot atateageneralii succesive
de mari preoli egiptenicare s-au perindatde-a lungul a I1.340 de
ani. Preotii i-au aretat statuile lor pentru a-i demonstraci fiul l-a
urmat intotdeaunape tatll lui ;i l-au asigurat cA datele gi calculele
lor sunt absolut exacte, intrucat ei au notat totul, genera(ie dupi
generatie. Interesant este gi faptul ctr primele piramide egiptene
searnind at6t cu ziguratelemesopotamiene,c6t qi cu unele piramide
ale civiliza{iilorprecolumbiene.
Baronul d'Espiard de Cologne, care qi-a consacrato bund parte
din viali pentru a studia tradifile gi istoria Afiicii de Nord, semnala,
privind Egiptul,in carteaL'EgE)te
in 1882,catevadetaliiinteresante
et I'Oceanie. Astfel, la sudul marilor piramide ti la vest de
ruinel Memphis-ului existau cAtevaintr{ri intr-o vast! relea
de galerii, ce formeazt adevtrratecetifi subterane, piramidele

--

SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

267

nefiind altceva decit simple releveuri ce marchesztr zone im_

portante din misteriosul sistem de constructii ascunsde stratul
gros de nlsip. in aceste catacombe, spun tradifiile,
p.," L
pistrarc tot ceeace reprezinuicrmoa{tereacumubti in cursul
".t" istoriei
umane. In plus, ele sunt si vor fi loc de refugiu in cazul unui nou
cataclism, pentru marii initiafi ai lumii. Confirmarea a fost ftrcuti
de Auguste Mariette, care, s5pendh circa lg m sub baza Sfinxului,
desc:per,rtceteva constructii de mari dimensiuni gi un templu.
1
Complexul de galerii qi camerece formau ansamblu.l,ai clnii perEi
erau tiiafi in granit gi alabastru, avea o particularitat carc i_a
ce-rcetatori:nu puiau nici inscriplii qi nici gravuri sau
:urpnT q
basoreliefiri ! h plus, cele c6teva obiecte de art?tdescoftrite, de o
exceplional[ frumuse{e, ptrreau executateprin galvanoplastie,teh_
nicl inventaut abia in secolul al XIX-lea.
Marea $coald, carc se prcsupunecI iqi desfdrura activitatea in
.
^Egiptul
antic, pusesela punct o gtiinF care asgzi estetotal necunoscutA:optica psihologicd.Importan(a ei estecu atet mai mare cu cat
ea
.oferea modalidtlile de a transcendedincolo de aparenJelelumii
fizice gi era utiliza?t pentru destrvir;irea spirituah a aaeplitor. Se
amintege, astfel, de oglinda adevdrului, carJ nu reflecta decdtoartea
negativl a fiinpi umane.AbsolvenliiMani
$coli erau cei care nu
mai vedeau nirnic in oglindi, pentru c[ se purificaser[ p6n5 la a
elimina tot ce era rf,u in el. Un astfel de candidat senumea',,rzaastrz
al oglbzii pure".
Aspectele prczentate anterior nu reprezinta decat o parte din
semnelede intrebare ce se ridicl in legeturd cu originea uneia din
cele_mai fascinanteciviliza{ii pe care o cunoaqteisiori4 cea egip.
teane.Lipsa unor dovezi de ordin arheologic rn,aivechi de 6000de
ani, departede a fi o simpltr coincidenfi" nu estealtcew decat rodul
activit4ii anumitor fo4e oculte, care s_au strdduit se
,,$tearge.
urmele ce dezviluiau originea atlanticI a adevtrrafilorsii f-O.tiri.
Iat?tratiuea pentru carc istoria civilizafiei egiptene trebuie tratati
in strdnsi legtrhrrdcu cea a legendareicivilizatii a Atlantidei.

268

OS. KUHLEN

ATLANTIDA
,,Dimineala, un soare sangeiu $i bolnav
Iumina ruinele, gfidinile furnegande, mul;imile de oameni inspdimanbli de ercnimenteb bizarc, innebunit(nre, grdmezile de mo4i.
Magacittlii s-au ndpustit spre ma;inile lor
zburdtoarc, de formd ovoidald 5i au incepul
sd pdrdseascd PdmAnul. Isi luau zbotul spre
spaliile planetare, in imperiul gdndirii abstracte. Cabva sute de ma$ini \i-au luat
zborul. Un cutremuL cel de--al patalea, Si
.fiai putemic incd, a zguduil deodatd PitmAntuL Dinspre nord s--a ridical din ocean,
in ceala cenu$ie, un val uria; cale s-4
ndpustit pe PdmAnt, distrugAnd bt ce ela
viu in calea sa. S-a iscat o fultund, fulgerele
c.ddeau pe PdmAnL pe a$ezdrile oamenilor.
S-4 pornil ;i o Ploaie lorenliald, idr lesturi
de piatrd talcanicd zburau prin aer. Sub
addposrul ziduilor marelui oras, magacittlii
continuau sii-li ia zborul din varful marii
piramide placate ctt aur, iesind din valuile
de fum Si cenusd spre spaliile itstelate, pe
deasupra oceanului involhurat de ape. Trei
zguduitui au umat una dupd alta ,i Atlan'
lida a dispdrut. Orq;ul Porlilor de Aur s-a
scufundat in valuile inspuntate. "
Alexei Nicolaevici

Tolstoi, PdmAntul a rdmas a.olo

in anul l93l au fost descoperiteprin fotograrnetrie,in Carolina

de Nord gi Sud, aproximativ 3000 de cratere ale caror dimensiuni
vaiazA de la cdliva metri la 1500 m, rf,spanditepe 165.000km'
in centrul suprafetei respective se afl5 oragul Charleston. Studiind
cu atentie distribulia punctelor de impact, s-a constatatc[ ele pol
fi hcadrate intr-un sector de cerc, cu centrul plasat in Oceanul
Atlantic, la nord-est de Golful Caraibilor. Ceologul qi astronomul
austriac Otto Muck, clutind datele necesare pntru clarificarcl
existentei Ai disparitiei Atlantidei, a calculat c[ obiectul, botezat dc
el planetoidul A, trebuie sI fi avut circa l0 km diametru li o m[!dl
de un bilion de tone, greutateagi energia sa fiind suficiente pcnlnl

SISTEMUL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII

269

a pulveriza un continent ca Asia. Din fericire, planetoidul s-a

prabuSit in mare. dar, in timpul trecerii prin atrnosferd, cateva
iiagmente desprinse din corpul principal au lovit America, ldsind
urmele din Carolina. lmpacnrl cu oceanul a provocat insA un
adeverat cataclism, violent resim{it pe aproape intregul glob: fundul
oceanului s-a pribugit la 6000-9000 m, insule sau chiar mase
continentale au disparut inghilite de ape, iar valuri cu in6l{imi de
sute, poate chiar mii de metri, au provocat inundaJii de neimaginat.
Data la care a a\.tt loc catastrofa, propusd de Muck qi corectatA
de Ludwig Zeidler. este b iunie 8498 i. Chr. Ea diferd, conform lui
Ludwik Soucekr, cu numai 28 de ani de cea calculat?iorin folosirea
relatArilor lui Platon cu referire la momentul scufundirii Atlantidei.
Conform altor calcule, data coincide si cu nalterea calendarului
maya, dar dovezile nu sunt incd suficient argumentate. in schimb,
marea maJoritate a cercetitorilor sunt de acord asupra ipotezei cA
Golfstromul incilzegte Eunrpa de Nord doar de 11.509 ani. Deci,
acum I I milenii, ceva a indepdrtat bariera care bloca deplasarea
spre nord a curen{ilor din Golful Mexic. N.F.Jirov, unul dintre cei
mai perseverenli gi competenti cercetAtori in domeniul atlantolosiei.
isi incheia volwnul Atlanri(la cu mai multe concluzii:
,,Atlantida s--a scufundat acum 9500+1500 de ani; aceqstd
datd estefoarte epropiat.i de data tradilionald a lui platon, Credem
cd existd unele temeiuri sd presupunem cd aceosta a fost scufun_
darea pincipald a A antidei, care s-a produs, probabil, in doud.
etape. Etapa in6i a avwt loc, pe cdt se pare, intre anul 13.000 si
anul 10.000 i. Chr., iar
a doua, cea mai importanrd, intre
anul 9000 si enul 8000 i."tapa
Chr. in genera!. scufuntlirea principald
a Atlontidei a atprins in total nu mai mult de 5000 de eni, dar
scufundarea Jinald a arut caracterul unui cataclism raDid.
Pare foarte verosimi! cd 5i dupd scufundarea piincipald au
rdmas resturi mici ale continentului dispdrur, care, poate, s_au
scufundot deJinitiv in emisfera nordicd, la latiht.linea insulelor
Azore, in jurul anilor 1300-1200 t. Chr. Resnrile meridionale din
regiunea ecuatoiold s-au sczlfundat defrnitiv, probabil
Si mai
tdniu, in secolul al Vl-lea i. Chr- Toate aceste datdri tarzii necesitd
insd conJirmdi ulterioare ".
Confirmdrile au fost aduse de Jacques yves Cousteau, lves
Pacqualee Si Vladimir Scerbakov, care in cartea in cdutarea AtlanL Ludvik Soucek:-Sdruialaunei umhre,EdituraAlbatros,Bucuresti.!9g4.

SISTEMLJL OCULT D8 DOMINARE A LUMII

OS. KUHLEN

tidei, ap[rut' la Moscova, in 1987, au adoptat integral a5a-zisa

ipoteztr clasicl, ce situeazi continentul dispdrut in Atlantic. Volumul
confirmd ipoteza conform cdreia atlan{ii apa4ineau rasei Cro-Magnon, din care igi nag originea popoarelor din arborele mediteranear
$i iniliatorii celei de--s doua spirale in evolulia omenirii.
Platon, in opera sa Citias, arninteqte de o tragere la so4i fdcutit
de zei, prilej cu care intreg Plmantul a fost impt4it in loturi mai
mari sau mai mici: ,, Sorpr i--<tu hdrdzit lui Poseidon insula Atlantidei, iar acesta i-a alezat pe copiii ce ii avea de Ia o femeie
muitoare intr-un loc din insuld, ln panea dinspre mare era o
cdmpie despre care se spunea cd era cea mai frumoasd dintre ,oate.
Pimul rege a lost Atlas. Zidul ce inconjura exteiorul insulei afost
tmbrdcat cu o mantie de aramd Si apoi au topit cositor pe partea
Iui interioard, iar zidul care inconjura acropola a fost impodobit
cu oicalc, ce lucea ca focul."
Platon a pus evenimentul scufundirii continentului gi pe seama
dectrderii morale a locuitorilor sdi: ,J)ar cind partea divind din ei
a inceput sd fe cupinsd de sldbiciune, din cauza desei amestecdi
a ceea ce este muitor ti cAnd ceea ce este omenesc in ei a tnceput
sd predomine, n--au mai fost in stare sd poarte povara bogipiei lor
$i $i-au pierdut oice ruSine. Zeus, zeul zeilor, stdpinitoru! legilor,
al cdrui ochi nu poate Ji ta;elat, a hotdrdt sd-i pedepseascd.'. Din
motive rimas nelimurite, marele inifiat grcc nu a descris complet
fosta civiliza{ie. Marea enigntr a operci Citias constil tocmai tl
faptul cd, dupi ce ne pune in temd cu lux de amlnunte desDre
Adantida, parca evit si precizeze ceea ce ar fi putut fi esenqial
pntu istoria timpurie a omenirii. Platon a recunoscut, de altfel, ci
a spus prea mult din cele ce nu trebuiau cunoscute.
Aztecii din Mexic, toltecii care i-au precedat, rnayasii si alte
tribui din America CentraLa,considerau ctr se trag dinh-o insule
situael in marea de est, numiti Aztlan sau Atlan. Ei descriau chiar.
in documentele afiivate dupd cucerirea spanioltr, c6nd tradifia era
incd proaspdt2t, locul unde strtrmoqii lor au debarcat pe coasta
mexicani (aproape de Vera Cruz) $i cum Si-au adus cu ei nepretuitele lor ci4i Si picturi. Episcopul Landa, enigmaticul instigator
la distrugerea arhivelor mayaqe, care, mai tarziu, a studiat rtmdfitele, a consemnat intr-un moment apropiat de cucerirea inilial[ a
Yucatanului, c[ toate tradiliile din aceast?tpninsulf, indici o origine
esticd si strtirltr a populaliei.

271

Aceste legende persistente s-au dovedit a fi 9i unul din factorii

cruciali in pr[bufirea Imperiului Aztec 9i mai rziu al oratelor
mayage sub asalnrl spaniolilor, cici, printr-o coincidenp incredibile,
dar deloc intamphtoare, Cortez si armato sa de conchistadoi Qu
sosit in anul-nume al zeului Quetzalcoatl, ca si cwn acsta s-ar fi
intors de ziua sa de na5tere, exact asa cum spusese zeul cd se va
intoarce intr-o bunl zi, atunci cAnd plecase cu corabia citre Hue
Hue Tlapallan. Cdnd aaecii au vtrzut pielea palidd a spaniolilor, au
fost aproape siguri c[ aceqtia erau solii lui Quetzalcoatl li c[ blondul
capitan Alvarado (pe care l-au numit Tonantiuh) sau Cortez, era,
fie zeul insuqi, fie o rudi apropiat5. Incidenta profefiei amestcat'il
cu traditiile unor binefAcatori de origine divind, venili de pe mare,
este unul dintre aspectele cele mai neobiEnuite ale cuceririi civil!
zaliilor amerindiene. Coincidenlele sunt prea tulburdtoare pentru a
nu genect semne de intrebare: se pare ca anterior debarcdrii europenilor in Americ4 terenul fusese bine pregdtit de cei ce aveau
in plan cucerirea lor gi distrugerea urmelor vechilor civilizalii
amerindiene.
Este interesant de remarcat, tot in acest conlext. existenla unei
profunde leglturi intre activitatea pe care a desfds,urat-o mediumul
Edgar Cayce gi modalitatea de promovare a minrlui Atlantidei, ca
element al pseudoreligiei New Age. Activitatea mediumului a fost
finalizatA prin infiinterea ,,Fundaliei Edgar Cayce" ,i a ,,Asocialiei
pentru Cercetdri si lluminare". Ceea ce surprinde este tocmai faptul
au fost fdcute
ci descoperirile din zona insulelor Bimini-Aldros
de c6tre doi membri ai ACI, exact in anul prezis de Cayce. A fost
momentul lansarii unui mit, in timp ce adevdrul a ramas in posesia
Piramidei Oculte.
Conform opiniei unor iniia(i, in Atlantida existau, inctr de la
originile ei. doua tendinte conceptuale: erau cei ce-pi puneau viala
in slujba Binelui, numili ,,Copiii Legii lui Unul" qi cei care nu
respectau o anumitd moralitate, care eEru numili ,Jiii lui Belial".
intre cele doul fiactiuni sociale, divergenlele s-au accentuat cu
timpul, iar primejdia utilizirii armelor distrugitoare (arrna mo(ii'
conform lui Cayce) de cttre fiii lui Belial a devenit iminenttr. Ei
au provocat inainte de mileniul X i. Chr. doui cataclisme: unul, in
junrl anilor 50.000 i. Chr., care a transformat continentul in cinci
insule, apoi altul in juml anului 28.000 i. Chr. ^9i au pregatit in
perioada anilor I1.000-10.000 distrugerea tobla. In acestecondilii,

OS. KUHLEN

emigrareaunei ptr4i a atlanlilor in Egipt devine logictr, ca gi dorinla

elitei de a pdstE secretelecivilizaliei atlante.
Dr. Aurel Popescu-Bdlcestisustinein carteasa, Rdzboiul ingeilor $i crearea omuluit cd.nutr.nerc$i
atlanli practicau magia neagrl
gi cultul luciferic, folosind in wijitorie for(ele oculte ale spiritelor
satanice gi ci niciodat?l de-a lungul istoriei, cultul lui Lucifer qi
magia neagrS,ca aFibut luciferic, nu au ayut o asemeneadezvoltare.
Degi civiliza{ia atlanta cuno$teafo4ele ascunseale naturii gi avea
un control asupraunora din acestea,nu a putut folosi nici un mijloc
pentru a se proteja in fa{a pdepseidivine, doui miliarde de oameni
fiind inghititi de ape in timpul primului diluviu planetar.
Atlantii cunoqteau$i dezvoltau agricultura, cultivind grAul si
orzul Qirealizand diferite incnrcislri artificiale intre diverse animale.
Civilizalia atlant6 cunoqteaaeronavelesi mijloacele de locomolie,
precum $i sistemelede aprovizionarecu apAale oragelor.Aparatele
de lupti aeriand puteau lua la bordul lor panl la 100 de tupt:ltori.
Ei cunosteausudura electrici qi dispunaude mijloace de multiplicare a textului scris, care se fbcea pe bucdli de metal sau pe un
material asemtrntrtorpo4elanului. De asemenea,atlanlii cuno$teau
gazele toxice, pe care le foloseau in luptlt cu ajutorul unor dispozitive asemdn6toarerachetelor.Civilizatia Atlantidei cunosteaenergia nucleard s,i putereagSndului amplificaci prin cristalul de cua(.
Pe intreg cuprinsul continentului se aflau stafii formate din imense
pietre de cristal de cua4, care transmiteau qi amplificau fo(a
gandului. Prin acestefo4e, erau pus in miqcare mori qi aeronave,
iar folosirea abuziv[ a propriecltilor unor cristale a contribuit la
distsugereacontinentului.
Ca o reconfirmare a utilitililor cristalelor, n:ebuieamintit ctr in
Fezent, unele tehnici din domeniul psihologiei folossc cristalul de
cua4 pentru echilibrarea corpului eteric al omului qi pentru amplificarea capacit?lilor paranormale, prin fenomenul de rezonanp,
pentru a stimula clarviziunea gi autosugesti4 a amplifrca intui{ia,
memoria gi telepatia $i a forma m ecran impotriva penetrafiei
gAndurilor negative. De asemenea,capacitatea de memorar a
cristalului il face de neinlocuit in tehnologiarealizdrii calculatoarelor
ti ca element de stabilizarc a frecventelor in transmisiile undelor
radio.
l. Aurel PopescuB6lceltit Rit2boiul ingedor ti ctearea omului, Editura L,arryCart Bucuresti.

SISTEMIJL OCI-'LT DE DOMINARE A LUMII

Atat marturiile vechilor scriitori, cat;i cercetirile gtiintifice,

aduc argumentereferitoare la existenla unui continent vechi, situat
intre America ;i Europa. Principalele sursece fac referire la continentul scuiirndat in_apeleOceanul Atlantic pot fi impl4ite in cinci
categoriiprincipale':
. configuraliaadAncurilormarine;
o distributia faunei si florei;
. asemanareadintre limbi ;i diferite tiPuri etnologice;
. asemtrnareadintre crezurile religioase,ritualuri 9i arhitecturi;
. mArturiile vechilor scriitori qi vechile legende despre potop.
CONFIGURATIA ADANCURILOR MARINE
Deqi Atlantida a fost ,,localizata" in mai multe regiuni ale
globului, peste o treime din cercetitorii care au studiat problema
atlanticS,au situat-o in zona platoului scuflrndatdin jurul insulelor
Azore, incluz6nd Madeira gi Insulele Canare,precum gi alte v6rliui
submarine.Acest punct de vederecoincide, intr-o mtrsuri mai mare
sau mai mictr, cu locul indicat de Platon, ;i in plus, se refere la
partea cea mai vasti a qanfului muntos atlantic, cuprins intre
adevlratul fund de mare, existent la vest de Bazinul Iberic qi la est
de Bazinul Nord-American ;i de Cimpia Abisald. Mai mult'
misuritorile efectuatecu metode noi de investigaresubacvatici au
eviden{iat faptul cA platoul subacvaticdin jurul Azorelor cuprinde
peninsule, istmuri, golfuri, munli gi vii, ce se intind pe o suprafa{i
mai mare decdt a Portugaliei.
intreaga zona se gasegtela adancimi ce variaza intre 120 9i 27O
metri, iar cea mai mare parte a ei s-a aflat deasupraapei in urma
cu 12.000de ani, la fel ca multe alte insule din apropiere.Dacd
luim al doilea nivel al platoului Azore, cu adAncimi de 300 - 600
de metri, ob{inem dimensiunile unei insule uria;e sau ale unui mic
continent, complet diferentiat din punct de vedere topografic de
campia abisalSinconjuritoare a adevaratuluiocean.
Anumite trasaturi ale Azorelor qi chiar unele tradilii maritime
ale locuitorilor de astizi ai insulelor, sugereazdcu tarie existenta
rmor linuturi scufundate.Astfel, pescarii obignuiesc ca, ajunqi intr-un anume Dunct al oceanului, situat la vest de Flores, sa-qi
Mdrirea
W.Scott-Efliot:
l.
Ctrlin. Bucurcsii. 1994.

;i Llecdderea Atlantidei Lemuria pierdutd'

Edintra

274

OS. KUHLEN

scufunde gelefile pentru a obfine apa dulce, iar la o sutil de mile

in vestul arhipeleagului,pescarii clmosc lm loc rmde-gi Flot ancora
ambarcaliunile,deqi pare situat in mijlocul oceanului.Nu de putine
ori nf,voadelele sunt rupte de stinci col6uoase,acolo unde firndul
apei-ar trebui str se afle la mare adincime,
In prezent, fimdul intregului Ocean Atlantic este reprezentat
glafic pe h64i. Acestea arat2lc[ ill mijlocul lui existil o imensI
ridicdturd, care se intinde catre sud-vest, de la 50" nord, ctrtrecoasta
Americii de Sud, apoi cttre sud-est, sprc coasta Africii, schimbdndu-gi din nou direclia inspre insula Ascension,de unde pomeste
drept cetre sud, spre Tristan da Cunha. Diterentp de nivel este
destul de marc, ajungandp6nn la aproximativ 2700 metri inIllime,
culmi fiindu-i insulele Azore, Ascension si Tristan da Cunha.
Un briu de aproximativ 6300 metri strdbatefimdul Oceanului
Adantic, dar numai cdteva pn4i mai inalte reugescsI iasl pan[ la
suprafap. StructurabrAului arat?lcd estecompus din roci vulcanice,
urme ale acestorroci fiind reglsite pinl in zona coastelorAmericii.
S-a demonstratdeja, prin cerceuti s-tiinlifice minulioase, cd fimdul
oceanului, qi in particular cel din jurul insulelor Azore, a fost scena
unor misctrri vulcanice la scari mare, iar perioada geologicd in care
acesteas-au produs e foarte bine precizafi.
Starkie Gardner considertr ce in perioada Eocenului, insulele
britanice flceau parte dintr-o insulS mai mare s:ru dintr-un continent ce se intindea in Atlanticr. Potrivit lui Gardner, ,yn traiect
mare de pdtndnt aista demult, acolo unde acwn se intinde mqrea:
insulele Comwall, Scilly Si Chanel, Irlanda Si Bitania sunt rdmd$itele tmor culmi existentecAndva".
Existenfa unor mari suprafele de uscat in mijlocul Oceanului
Atlantic a fost dovedit?iqi de o expedife stiinfifici ruseascd,care
a dragat roci la nord de insulele Azore, de la o ad.4ncimede 2000
de metri. in urma studierii lor, s-a demonstrat faptul ctr acestea
s-au format la suprafala apei, in urma cu 17.000 de ani. O altil
operaliunede dragaxeintreprinstrin secolul XX, cu prilejul reparirii
tmui cablu submarintransatlantic,tot in vecinatateainsulelor Azore,
a adus la suprafati buctrli de tachilite, un soi de lavtr sticloasdcare
se formeazi deasupraapei, la presiune atmosferic{. S-a estimat c6
rocile respectiveaveauo vechimede circa 12.000de ani.
Ziduri enorme, realizate din blocuri lungi de 8 metri si inalte
l.

W.Scott-Elliot

Op. cr?

SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LLMII

de 6 metri. situate la adancimi mai mari de t4 metri, au fost gesite

p fundul apelor marocane, in partea mediteraneantra s$rntorii
Cibraltar. Ulterior s-a constatatfaptul ca acestease prelungescpe
distante de cateva mile qi ce structura generaltr a acestor ziduri,
inconjurate de pietre mai mici, seamlne izbitor cu lucrdrile in piatrtr
de propo4ii ciclopice, de pe coastele Atlanticului $i din insulele
Meditemnei,ce se afle inci deasupraapei.
ln America a fost descoperitit o largtr platformd continentall,
cu o Htime de cetevasutede mile, ce seintinde de la Nwfoundland
pdntr la Noua Scolie, similarl cu irceea existente h est de zona
Cape Cod, care se intinde pdnl in Florida latit tot de cateva sute
de mile, dar care se ingusteazi pan[ h o medie de 90-100 de mile
in larg. Aceastl zonA subacvaticf,,care probabil ci a fo$ cendva
teren uscat, se mdregte in regiunea Bahamas, in largul peninsulei
Yucatan Si in largul coasteinordice a Americii de Sud' se ingusteazi
in Brazilia gi apoi se ldrgeqtedh nou la cateva sute de mile la sud
de Rio de Janeiro.
Oceanul Atlantic este impf,4it pe mijloc de un qir de lanluri
muntoase,care pomesc din Islanda spre partea nord-estica a Americii de Sud, cotesc spre est pana aproapede Africa Si s continutr
sore sud. in resiuneade latitudinesudicl de 38u qi de logitudine
vesticade lO0--:/, pe o linie dreapti ce incepela Lisabona,unele
din acestevdrfirri mtmtoase ies la suprafala Atlanticului penlu a
deveni Insulele Azore. Din platoul subacvaticprincipal al Insulelor
Azor - Pico - se ridicf, rm munte uriaS, inalt de 7300 metri' din
care 5000 de metri se afla sub ap6, restut ridicdndu-se pestenivelul
apei. Piscul abrupt Pico aminte$e de descriereafecutll de Platon
marelui munte din insula principald a Atlantidei, care se ridice in
mijlocul unei cimpii mlnoase.
DISTRIBUTIA FLOREI 9I FAUNEI
O ipotezl universal acceptati de cetrc naturaligti este aceeaci
fiecare specie de plante qi animale igi are originea intr-un singur
prmct de pe glob, de la care,de-a lungul timpului, s-a extim. Lu6nd
in calcul acest element, cum se explic6, atunci, faptul cd anumite
fosile au fost gisite in locuri cu totul diferite, ce nu au punli de
comunicare intre ele? AAt pentru biologi, c6t 9i pentu botaniqti,
existentaunor specii de flori 9i faml identice pe continenteseparate
de marile oceane reprezint2l,de aceea,inctr o mare necunoscuL'

276

OS. KTJHLEN

Enigrna s-ar putea explica, totufi, dacl s admite ctr a existat o

perioadt in care acestecontinente au fost candva legate, fapt ce a
permis o migrafie naturaltr a plantelor qi anirnalelor.
De exemplq fosile ale rmor cemib au fost grsite atit in India
gi Afric4 cit qi ln America de Sud gi in cea de Nord, iar descoperiri
frcute in stratelefosilifere din NebraskA par a demonsfa ctr originea
calului este legat! de partea vesticd a tumii htrucat doar aici au
fost identificate atat fosile ale lui, cet 9i diferib fome intrmediare
ale precursorilor s!i. Prin urrnarc, este greu de demonstratprczenta
calului in Europa, ftrI a lua in calcul existenla, ?ntr-o anumict
perioadr" a-mei intinderi de plmant neinterupte intr cele doutr
continente.lnainte de a fi domesticit, acestanimal a vietuit in starc
silbaticit in Europa qi Asi4 datitrile meryind pdnl cltre Fsupusa
epocil de piaffi.
In ceea ce priveEteregnul vegetal, observim ctr cea mai mare
parte a florci europenedin vdrsta Mincenului, descoperi0lh sFatete
de fosile din ElveJi4 existi gi in America 9i, pa4ial, in Africa. Dar
aspectul cel mai important referitor la America ll reprczintit fapurl
ctr o mare pade a plantelor, ce se gisesc in partea dinspre Atlantic
a continentului, se regAsscqi pe coasta de vest, de cete pacific.
Aceasta par a demonstra cil ele au inFat pe continent dinspre
Atlantic. Profesonrl Asa Grey a adtat cd din 66 de genuri si 155
de specii glsite in pndurile din estul Munlilor Stdncosi,numai 3l
de genuri gi 78 de specii se gisesc si la vest de aceqti munfi.
Cea mai interesantitproblemd o ridicn insd o speciede bananier,
nulnitl Musa Paradisiaca sau mai uzual, 6azaru. Profesorul KunEe, eminent botanist german, se intreabl cum a ctrltrtorit planta
originard din Asia topicali qi Africa, ciltre America, deoarece,dupd
cum se qtie, ea nu are seminle, nu se poate inmutli prin altoi si nici
nu arc tuberculi carc sf, se Fallsporte usorl. R.Adtrcinaeste putemic
ramificatil" iar a transporta o aserneneaplan6 necesig o atentie
deosebittr,ea nerezistind ta un n-anzitindelungat.Singura modalitate
prin care se poate explica aparijia sa in America este ctr a fost
transportati de oameni, intr-o perioadtrc6nd regiunile polare aveau
o climtr topicaltr- KunEe rcrnarca: ,,O plantd cultivatd, ce nu are
seminle, a fost cttltivatll cu mult timp inainte, ceea ce conduce la
concluzia cd oceste plante s-au caltitqt incd de la inceputul
l. W.Scott-Elliot Mltrired ;i decddera Atlontideilzmurio
C5lin, Bucurciti, 1994.

Dicrdutd. EAifita

SISTEMI,JL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

peiudei diluviene ". Rtmane se se rlspundl la trtreblrile: unde a

ixistar civiliza6a sau civiliz^tiile carc au cultivat aceastaplant:l?
Unde a existat clima care a permis migratia acestei plante Si
condi$ile adecvatetransportului ei?
Est binecunoscut faptul cI 9i cultivarea grdului' aqa cum il
cunoa$temnoi, nu s-a putut realiza decit in anumite civilizalii. Degi
nu i se poate detectadescendenladintr-o fosill' se gtie ctr inctr din
prcsupusaepocd de piad, in Europa se cultivau deja cinc! varie6{i
de geu. Regiunile rmde au existat varietitile originale, acum
disparute,precum 9i civilizatiile care le-au cultivat folosind sele4ia'
tre6uie ceutate in ceea ce curent denumim acl,rulrcontinente dispirruE.
SIMILITUDI]YI DE LIMBAJ
Tribul Guanche din Insulele Canare a pdstrat ueme de cateva
mii de ani in traditia orall si scristr, rela6ri despre un eveniment
care pare sI confirme afirmaliile lui Platon cu privfue la Atlantida'
Cnnd primii navigatori spanioli au ajuns in Insulele Canare, in
secoN al XIV-lea ei au glsit reminiscentelermei culturi avansate
qi bine organizte, ce cuprindea clidiri din piatr[, texte scrise,
venenua soarelui, lumii, lupte cu tauri qi chiar zece regi aleqi' ce
amintesc de ci zece regi ai Atlantidei (pomenili d Platon) qi de
cei zece regi ai culturii mayafe- Cercetaralimbii guanche qi a
posibilelor sale conexiuni cu basca,beftera, egipteanaantice $i cu
misterioasa temanagh,limba unui trib tuareg izolat din Sahar+ ar
putea str ofere unele surprize lingvistice 9i culturale.
C6nd bdgtinaqiiguanche au putut se comunice cu spaniolii, ei
qi-au exprimat surprindereacn 9i al{i oameni, in afarn de ei inqigi'
au supravie{uit catastofei abatute ,asupra foshrlui lor finut, care
fusse mult mai intins. De fapt, pentru b4tinasj, catastrofa finald
s-a produs o datit cu venirca spaniolilor, care au flcut ca limba 9i
cronicile autohtonilor guanche se dispart, impreuni cu cea mai
marc part a populatiei. Dinte cuvintele guanche care au supravietuit, unele cuvinte de baze" cum ar fi cele pentru 'Zeu
,,soarc" $i ,Junn" Fzinut similitudini intercsantecu figurile mitolo-"
giei grecegti.Astfel, cuvanhrl guanchepnru ,reu" estcoroz, care
searntrn[ cu Cmnos, tianul care a stepanit universul 9i al cirui
nume a figumt mulE vreme in legenda Atlantidei. Cuvinhrl guanche pntru ,,soare" em a/ro, iar cuvantul pentru "lund" eta sel,

OS. KTJHLEN

corespunzandin marE masuri zeului grec al Soarelui, Helios qi

zsilei Lunii, Selena.
Fenicienii au fost, probabil, primul popor mediteranian care a
folosit alfabetul fonetic, caracterelefiind consideratesimple semne
pentru sunete-Curios estectr, la o datit desirl de prematurS,a existat
un alfabet fonetic gi in America de Sud, la mayaqii din peninsula
Yucatan. Tradiliile rnayaqilorplaseazS,de altfel, originea civilizaliei
lor intr-un linut situat in est, peste mdri. Cea mai autorizattr
personalitatein domeniul lingvisticii mayaqe,Le Plongeon,a ridicat
o intrebarc leginrnl: ,,O lTeimedin limba maya$destegreacd purd
Cine a adus dialecnl lui Homer tn America, sau cine a dus in
Grecia limba mayasilor? " qi mai surprinzitor este faptul ctr 13
litere din alfabetul maya! se aseamdnl foarte mult cu semnele
hieroglifice egiptene,folosite pentru aceleagilitere, dqi se considerd
ctr el este descendentdin sanscrita.
Limba din Jara Bascilor est singura dintre limbile europene
care nu are similitudini cu nici o alta de pe tot continentul european.
Potrivit afrrnatiilor facute de cercetatorulFarrar, nu a existat niciodati nici un dubiu, ci aceasti limbl izolat2i - ce $i-a pistrat
identitateaproprie intr-un coll indeptrtat din veshrl Europei, vorbit?i
inhe doutr regate putemice - s aseantna ca stnrc$rt cu limbile
aborigenevorbite int-un vast continent aflat la antipod.
Un alt element ce se poate obserya cu destul[ utudnla este
dintre numeroasecuvinte ebraice ;i unele
extraordinaraasemAna.re
cuvinte, cu sens identic, din limba chiapenecs(rm dialect lnaya!),
precum ;i din cele mai vechi limbi din America Centrald. In mod
similar, asemdnarealimbilor vorbite de cele mai sdlbaticeneamuri
care locuiesc pe insulele din Pacific, a fost folositl ca argumentalie
in favoareadescendenleilor dintr-o singurt rag, ce a locuit pe un
singur continent, Pacifica sau Lemuna.
ASEMINARI DE TIPURI ETNOLOGICE
Multe din monumenteleAmericii Centrale sunt omate cu chipuri de negri, iar unii idoli sunt reprezentati, de asemenea,de
oameni cu cranii mici, ptrr scut, foarte ondulat gi buze groase.
Vorbind despre primul meleag, locuit de rasa gnatemale{ Popol
Vuh afirml cd ,,oameni de culoare neagrd ii a/bd " au locuit pe
acel ptrmint fericili, ,,ir mare pace", vortind o singura limba.
Relatarease continutr cu descriereamigraliei oamenilor respectivi
de pe meleagurile lor natale, cu referinte la alterarea limbii lor

A LTJMII
SISTEMI,'L OCULT DE DOMINARE

pt""*

tfr[-"

279

vest'
unoradintreei ctrtreest' iar a altoracltre

sore America Centrall'

con-sidera
""'"i"'il;;";
s- ithsonian Reportt 'profesorul Retzius
cu
inrudili
aproape.
sunt
America
din
,6 ;n;i';;iJ;,"phalae
de-pe
lnsulele canare qi cu-lopulatia
[piffi
;;;;;'din
Un alt cercetiltor'
f,e h oceanul Atlantic ale Africii
Afi;i;
p".
qt-"1 dt ":1,::
aza aceastapopulalie de
i",itil,
t,it".re de atlanliesip'eniAcee?lifoTa.u.."-Tll'I
l?ttJi'*C-."fi.".
Amencrl'.m
in lnsuleleCanare'dincolo de coasta
*"";i
maron-ro-$catll'
ese
populalii
"J"-"t
pielii acestor
;i;"*a
;;#-;;
asemln[toaT
se discriau ca fiind' o rasa roscat2i'
ii.irt" iirGi
t'a
Shon
cerceutorul
America
din
?l-T
piei roqii
;;;"-t%
de
dovedit
penrani apar tot ca o rosd ro$cal-4rd.miefapt
--vechii
)itt*L de Pdr Sdsite in mormintele lor"'
)"^"rri""
SIMILITUDIM

lN CRED-INTE

nriu-al-uru tI ARITITECTURA ..
aventunen
pare a-i fi surprins mai mult pe primii
Nimic nu-il;-ic
asemantri ce

.r;;;i'di"

ili""'rr*

;i Peru decit exu'aordinarcle

lumeavecheli crdintele
tllctTt" ai 'it*t-f -T^Tii

a"i"?p*a'""i"t",'*;::-1'Jft
*:1?:1tff l';t#tl;
au privit aceste asemf,nen ca fx
;4ffi;t#il;e-qi

in clldirilesil-"fl]
prezenpeiconstant?l

ale urmrnt
religioase au constinrit principalele motive
lndia
in
".i"^oi"riilot
;"deri in alttr parte' nici ihiar
fu Pctpt'
i;h;;;t
profimd venerala ca la triburile de
fi';;';A-L
il#
cu -pe
Mothul acesteivenerdri era similar
*ti"*'
i.#i fi
^aceta
est
in-europa' ca si in America" dci in
il.co;*e,i,i..,ii;*'
dar
tmeori al viefii fizice'.
ca si in vest,cruceaera srmoorulvielii'
era valabill in ambele
asemenea
De
eteme
;;;iJ;;;l
"ie1ii
discului solar'
venerarea
emisfere,
""T;ft
a cuvintelor ce insemnau Dumnezeu
.tt"ilitudine
;t-;
cu erecesc{ kas, 1u
As$;|,'-Dyatts-pitor din sanscriti' seamanl
14
0)ronuntatftv:!):\'Tf
celticeleDia ti
fi;;;;i;;
Tau' cu ebralcul rdn'
",
egipteNr
to o afinitate cu termenul
"orrOu""
mexicaniTeo sa:uZeo'
cu
'ni
--r- ?
'- termenii
popoarele'-lrt
botezului erau practicated-.toate
*f*if"
mar Intar
;andidalii la iniqiereain Mistere erau
BtbiiJ;ii;pi.
*"'"
t. ;ffi
Cllin, Bucure$ti,1994'

pierdutd' EAio'tra
tt decdderea Atlantidei lzmuria

OS. KUHLEN

botezali. in lucrareaDe Bqptismo, Tertulian arita ct acestorali se

promitea ,,reinvierea $i ierlarea pdcatelor ". Revenind in Mexic 9i
Peru, trebuie aratat ce acolo botezul pruncilor era un ceremonial
solemn,constAnddin sropireacu apa,semnulcrucii qi rugtrciunile
inalFrc penmr spdlareapdcatelor.In plus, triburile din Mexic,
America CentralSgi Peru se aseameni cu popoarele lurnii vechi qi
in ceea ce privegte riturile legate de confesiune, iertarea ptrcatelor,
post gi clsltorie, aceastadin urm[ fiind oficiati de preoli prin unirea
mdinilor mirilor. Triburile din Mexic, America Centralf, qi Peru
aveau chiar gi un ceremonial asemdnitor impirtnqaniei, prin care
prdjiturelele. insemnate cu tau (o form6 egipteana a crucii) erau
mancate.Numite ,carnea lui Dumnezeu", ele se asemSnauperfect
cu turtele sacre din Egipt sau de la alte popoare din rdslrit.
MARTURILE VECHILOR SCRIITORI
in lucrarea Vaia Historia, Aelian afirrna cI Theopompus(40O
i.-Chr.) a inregistrato intrevedereintre rgelefiigienilor 5i Silenus,
c6nvorbirein cadrul careiacel de-al doilea se refereala existenla
rnui mare continent, dincolo de Atlantic, mai mare decit Asia,
Europa gi Libia la'un loc.
Proclus citeazi un pasaj dintr-un scriitor antic, in care acesta
se referea la insulele situat pe mare, dincolo de coloQnele lui
Hercule (st'arntauea Gibraltar). Mai mult decat atet, Proclus afirma
ce locuitorii uneia dintre aceste insule aveau in traditia moQteniti
de la strdmogii lor, elementelegate de existentaunei insule extrem
de mari. numite Atlantida, care mdti weme a condustoate celelalte
insule din Oceanul Atlantic.
Marcelus vorbeste, la rindu-i, despre existenla in Atlantic a
lapte insule gi state, ale caror populalii pdstreazdamintirea unei
insule cu mult mai
,,care pentru mult timp ;i-q exercitat
'xrai,mai mici".
puterea esupra insulelor
Diodorus Siculus povestegte c6 fenicienii au descoperit ,p
insulri mare in Oceanul Atlantic, dincolo de coloanele lui Hercule,
Ia cdteva zile de navigat de pe coasta Africii"
Evident, cea mai mare autoritate in domeniu este Platon' In
lucrarea sa Timaios, el se referf, la un continent-insuld, iar intr-o
altii scriere, intitulati Crit ds eu Atlonticus, nu face altceva dec6t
str relateze pur qi simplu despre.istoria, artele, comportamentul ;i
obiceiurile oamenilor Atlantideil. in Timaios el se referi la ,,an
l.

W.Scott-Elliot: Op. ctr

SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

281

popor de rdzboinici putemici, care a potnit din aPeleAtlanticului

'ci
furie si ostilitaP Wste inteaga Europd si peste Asia"' ..
- Cartiie din America Centraldmentioneazacd o pane din continennrl american s-a intins mult in Oceanul Atlantic' aceastil
resiune fiind distrusd mai apoi de o serie de cataclisme infriurl u,r.,t loc la anumite intewale de timp' Se fac referiri
""
"t?tour".
directe Ia fiei dinfe acestecataclisme'
Poool Vuh relate^zadespreo vizi6 facu6 de trei fii ai regelui
din Qu'inchesintr- o tllra"de la estde ldrmul mdii -de undev.enkerl
de
strdmo$ii/or", de unde au adusinapoi,intre altele,"un sistem
o
legenda
circula
Nord
de
America
din
Printre
indienii
sciere".
soare
Dotrivit cArciasFamofii lor au venit dintr-un inut "dinspre
'spuse
celor
rdsare", Indienii Iowa si Dakota credeau'conform
un
cdndva
indieni
formau
a. Vuiot J. Lind, ce ,Joate triburile de
Elv:rsat
a}
rdsdit"'
dinspre
pe
o
insuld
Mb nlare $ Iocuiau
-Ei
marea.,tn ambarcaliuniuiaTe"'in carestramosiimdienllorLJat(ota
au stat sdptimeni in gir, dupl car au dat de uscat'
LesendasDuneca zeitateamexicanaQuetzalcoatlar fi venit,de
alba'
a.pun"] Oi" es. Queaalcoatl e descrisca un birbat de culoare
barb6'
nu
au
Americi
doud
cele
din
indienii
desi
valuri,
in
"ui.tUu
u dut forma literelor din alfabetul mexican 9i a
Bi r fo"t
"u."
""f
realizat calendaml acestui popor. DupA ce i-a inv4at pe oameru
multe lucruri pa-snice,el a pomit-o c5tre est, intr-o canoe conpe
fectionata din ;iei de qarpe.Aceeasj povesteeste pusa Si seama
Yukatan'
din
parintele
civilizaqiei
Zamna,
lui
ciudatit vine 9i de la cel1ii din Britania' care-au
b
"o.frt-ut
o lesendtr potrivit careia o parte a $rii lor se intindea cdndva'
in Atlantic, dar care a fost distrusS'
demilt,
--unele tradilii ale galilor, referitoare la Atlantida'
D"
mentionate ;i notate de istoricul roman Timagenes' care a
au fost ^"-*"o,
primul
trait in secoN I i. Chr. Trei popoarediferite au trlit in Galia:
insultr
indepartata
din
al doilei - invadatorii
- nooulatia indieen[
-treilea galii arieni.
Galilor
din
tadiliile
lara
al
u iti-tli"i;
$i
mentioneazI tot trei cataclisme.
Uimitoare ;i uniformitatea legendelor despre-pggp' ^ . .
Este suficient sI amintim cA' atat in lndia, Caldeea' Babylon'
Medina, Grecia, Scandinavia' China, cit 9i prinrre evrei. sau la
triburile celtice din Britania, legendaare aceleaqielernentede bazi
poate
in emisferavesticl, aceeafipovestire,cu exact aceleaqidealii'
-versiune)'
lor
propria
av6nd
(fieiare
trib
mexicani
n le"itr lu
preium gi la popoareledin Guaternala,Honduras,Peru ;i la aproape

282

OS. KUHLEN

toate triburile de indieni din America de Nord. Ar fi Duer sA

credem cA h mijloc este doar o simpll coincidenli.
Urmltorul fragment din traducerea ficut?t de Le plongeon ci4ii
mayagilor din Yukatan, Troano MS, aflat?l in Drezent la British
Museum. aduce o oarecare luminA asupra subiecnrlui in discutie.
Avind o vechime de circa 3500 de ani, canea prezintil fenomenul
ce a alrrt loc cu 8060 de ani inainte de scrierea sa. pasajut reprodus
in continuare, descrie catastrofa ce a dus la scufirndarea insulei
Poseidonis: ,,fn al saselea an Kan, pe dam de
Muluc din ziua
Zac, s-au petrecut cwtremure ingroziloare ce au durat, Jdrd intrerupere, p6nd in 13 Chuen. lara dealurilor din noroi, precum $i
linutul Mu au fost sacrficate: de doud oi s-au inallat si dintr-o
datd au dispdrut in infianeric, pdmAntul Jiind incontinuu zgilpiit de
fo4e vulcanice. Aceste forle lncdtuiate au ./dcat ca pdmdiul sd. se
scufunde $i sd se ridice de cdteva oi, in locuri diferite. in cele din
urmd, scoa4a pdmAntuhi a cedat si zece pri au fost sJiirdmilate
Si imprdStiate. Neputdnd sd facd.fold grozdviei conwrlsiilor, acestea
au dispdrut cu toli cei 64-000.000 de locuitori ai tor, cu 8060 de
ani inainte de scierea acestei cdrti".
E o relatare ce ne pune profund pe ginduri.

PACIFICA
Continentul atlantic a coexistat o perioad.tr de milioane de ani
cu un alt continent, care se intindea in actuala zontr a oceanelor
Pacific gi Indian qi care a fost dnumit pacifica sau Lemuria.
Geofizicienii dr.Amos Nur, profesor la Universitatea Stanford/California gi Zwi Ben Avram, cerctiltor la Institutul Weiznann din
Tel-Aviv, au adus dovezi care sustin ideea existentei unui continent
uriag in Oceanul Pacific acum 265 de milioane de ani. pe care l-au
denumit Pacifica. Conform teoriei respective, nurneroasele insule
ce sunt rdspendite pe intg cuprinsul Oceanului pacific, au fost pe
timpul cat acest continent era deasupra nivelului marii, culmile cile
mai inalte ale unei regiuni ce se intindea de la insulele Sunda. de-a
Iungul coastei sudice a Asiei, cAtre coasta de est a Aaicii, pomind
din apropiereacoasreide vest a lndiei si p6ni la insulele Seyihelles,
insula Madagascar qi Mauriciu. Pe toata aceastii intindere. se afle
wr br.iu de atoli coraliferi s,i de culmi marine, care indicA existenla
unui lanl muntos submarin. S-a estimat cd acest continent s-a aflar
deasupraapelor in epocile Paleozoicului, Mezozoicului si la inceputul Tertiarului.

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

28?

Numele de Lemuria, care a fost preluat cu directi rcferir la

maimutele lemuriene,a fost utilizat pentru a acrcdita ideea c[ omul
provine din acesta. Lucrarea din 1859 a naturalistului Charles
Darwin, Oiginea speciilor, i-a plas t W savan(iintr-{ dilemd: dacl
specii similare au evoluat dintr-un sdmos comun, intr-un spatiu
rstrans,cl.rm se exphca ahrnci existen{alemurului qi a altor plante
qi animale, in Afiica, dar qi in India sau in arhipeleagulMalaeziei?
Solulia ar constitui-o existenta rmui vechi pfunant de bgeturl.
Coroborareacu date din domenii conexe a dus la lansareaipotezei
existentei in timpuri strAvechi a unui continent, pe care zoologul
englez Philip Sclater s-a qi grlbit sr-l numeascd Lemuria. Deqi
teoria evolutionismutui darwinist afirma cd oamenii se trag din
maimute (eventual lemuriene), nu s-au descoperit probe concrte
ale acestei descenden(e.E un exemplu clasic de impunere a unei
teorii ftiintifice prin argumentepseudo-qtiintifice!
Distmgerca continentului Pacifica nu s-a fdclrt inh-o zi, nici
intr-un an, ci a cuprins mai multe mii de ani. Existenla sa dateaze
de mai mult de 200.000d ani, dar catastrofafmalS care a scuftmdat
in ape aproape intregul uscat s-a petrecut acum 12.000 de ani,
simultan cu scufundareainsulei Poseidonis.Singurele regiuni neacoprite d ape au fost cele cunoscut asdlzi sub numele de
Califomia Qi Arizona, precum qi o parte din sud-vestul Americii,
Auscalia si Insula PasJelui.Este interesantde rem rcat cd centelz
cele mai putemiae ale civilizaliei acnrale de til, occuental sunl
deooltate epicentrsl zpnelor in care au aistat fostele civiuzalii
din Atlantida Si Pacifica (principiul remanenlei).
De altfel, conform ptrrerii unor ini1ia1i,inainte de marea civiliztie lemuriani, in Pacificul de nord a existat rm alt vast continent,
Adoma, care a sfirsit Si el sub apele oceanului acum 500.000 de
ani. Tot atunci s-a in tat continentul lemurian. Adom, ctll,dnl
similar cu biblicul Adam, este o notiune lemuriand, care insamn,
,sasa oamenilor vmtli din pdmAntul roSu". La capdnrl opus al
globului, in nordul teritoriului ocupat de civilizagia atlantictr, este
atestatitexisten(aunei alt continent misterios, Hyperborea.

HYPERBOREA
In cartea sa Paradisul regdsit sau leagdnul rasei umane, William F.Warren, formuleaztr ipoteza conform c[rcia rasa umand qi-ar
avea originea pe un continent arctic, faimoasa Hyperborea a vechi-

OS. KUHLEN

lor greci, o lard a soarelui gi a fructelor, ai cirei locuitori, un neam

de zei, trtriau peste 1000 de ani ftrri si imbitrineasci. Scandinavii
pitreazi legenda despre Ultima Thule, {ara minunatd din nordul
indeptrrtat, unde soarele nu apune niciodatd gi unde au trtrit strlmoqii
rasei ariene. Se crede cA Uhima Thule a fost capitala primului
continent populat de aga-zisa rasd ariand, care se numea H1,perborea gi era mai veche decdt Atlantida.
Hyperborea s-ar fi aflat pe atunci in Marea Nordului qi s-ar fi
scufundat in cursul unei ere glaciare. Unele ipoteze plaseaze originea inigial4 a hiperboreenilor in sistemul solar Aldebaran, al cirui
astn: principal se aflA in constela{ia Taurus. Locuitorii continentul
dispdrut ar fi avut o in6llme de patru metri, ar h fost albi, blonzi,
cu ochi alba;tri. Se presupune cA nu au cunoscut rdzboaiele gi s-au
hrdnit cu vegetale.
Conform unor prezumtive texte referitoare la Thule, hiperboreenii erau avansali din punct de vedere tehnic gi pilotau Vrill-ya,
aparate de zbor ce pot fi aseminate OZN-urilor. Accste discttri
zburdtoare utilizau levitalia, ce se oblinea prin gcncrurca unui
putemic camp magnetic, de citre doui discuri ce se roteau cu marc
vitezi in sensuri opuse. Ele utilizau ca suport pentru deplasare
cempul magnetic al Pamantului.
Legenda aminte$te cd atunci cand Hyperborea a inceput sA se
scufunde, hiperboreenii au strpat cu ajutorul unor maqini mari,
tuneluri uriase in scoa{a pamantului qi s-au stabilit sub regiunea
Himalaya. lmperiul subpamintean astfel creat a luat numele de
Agartha, iar capitala s-a numit Shambhala.
Deta;area de viziunea oficial6 asupra istoriei, impusd de suprastmctura oculti prin mijloacele clasice de propagandn in scopul
menfinerii sub control a omenirii, poate fi fundamentatA, in afara
argumentelor evidenliate anterior, gi de o serie de descoperiri de
ordin etnologic.

POPULATII

MISTERIOASE

Este ltiut cd in prezent pe planeta noasha existd patru rase

principale: albA, galbena. rogie 5i neagra. Ceea ce este cunoscut mai
pulin sau chiar deloc, este faptul cd existi totuqi unele mici gmpuri
umane care nu pot fi incadrate in nici una din acaste mari gupe,
deoarece caracteristicile specifice le deosebesc net de marea comu-

SISTEMIJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

285

nitate care locuieste pe Terra. Sa fie ace;tia umalii vizitatorilor

celesti sau isospatiali care au sosit pe Pament intr-un trecut mal
muli sau mai pulin indepirtat? Dimensiunile reduse ale respectivelor
pe
comunitiiti demonstreaztr c[, in pofida nivelului tehnic ridicat
planeta
noastr6'
pe
ca.re se poate presuprme cf, l-au avut la sosirea
rolul acistora in evolutia omenirii nu a a!'ut un caracter determinant'
eforturile lor fiind dirijate cu preponderenti cAtre adaptarea la noile
conditii de existentI
AY]VIARA
Tribul aymara, ce se autodefineqteca fiind ,,cel mai vechi.popor
de pe Pimint ', a populat zona din jurul Iacului Titicaca din timpurr
imemoriale. La sosirea lor in regiune au descoperit oraful Tiahuanaco, vechi 5i pdrdsit. in prezent nu se mai poate ;ti daci poporul
aymara si-a desivrEit singur limba lui frumoasS ;i perfect?i in.timpul
lungilor'lui migalii din preistorie sau daca acei constnrctori necunoscuti ai oralului Tiahuanaco le-au lSsat mosten[e propna lor
limbd, atunci cdnd au apd.rut pe malul lacului Titicaca'
Ceea ce i-a surprins pe cercetatorii care le-au studiat limba, a
fost faptul cd aceasta are o logictr Ei o claritate desdvAr;itA ldiomul
folosit probabil de aristrocralia incaqd 9i de amautas (albi) ca bazi
pcntru iimba lor elitistd, s-a dovedit a fi, spre mirarea lingviqtilor
dc astlzi, o limba perfectd, matematic logicd. Astfel, matematicianul
lvan Guzman de Rojas din La Paz I Bolivia ) a descoperitctr so-uctura
linrbii poate fi transcrisi foarte ugor intr-un cod algebric Folosind
n."u.ti liabl ca bazd a unui program pentru calculator, a putut
realiza un algoritm de traducere multilingual cu aplicare universald'
Expe(ii, cari au urmfit munca lui Guzrnan cu mult interes, sunt
de pdrere ca cercetirile se afltr in fala unei brqe decisive de utilizare
irn scopuri lingvistice a computerului.
inte timp, mai multe conceme mari Fi-au anrmlat interesul
pentru aceasti limbd, iar Guzman de Rojas, care a tradus-o algo-.
ritrnic, a constatat: ,,4m gdsit' de fapt, o cale sd invdl computeni
orice gramaticd, folosind sintav awara. Este o limbd supe-rbd'
Este itdt de corectd Si clard' ca nici o altd limbd cunoscut<i, incdt
esti inclinat sd cr i cd cineva a creat-o dupd un anumit plan"' E
greu de admis cd aceasti.limbi, matematic perfecttr, pe care poporul
o mai vorbeQte qi astizi si de a carei perfec{iune.vor. sa
iy.u.
orofite concemele de calculatoare, ar putea proveni de la niSte
oti-itirri. care nu aveau nici mlcar o scriere. Pdni acum c61iva ani,

286

OS, KUHLEN

cerce6torii lingvigti erau convin;i cd limbile sunt o premisa penhu

gindirea conqtienti. Ast5zi, ins5, se crede ctr limbile, chiar cele mai
simple, sunt mai degrabl un rezultat, o urmare a dezvolterii constiintei.
Spre deosebirede tehnicile simple sau de folosire a uneltelor,
care pot fi preluate prin transmiterea unei vechi tradifii nepresupunand o gandire pronunlattr,pentnr fdudrea unei limbi estenevoie
{e o fantezie gi de o fo4l creatoare caxe depiqesc capacitilile
obignuite gi sunt de neimaginat f4ri o con$tiin(d diferentiati.
.
URO
in perioada colonizirii zonei lacului Titicaca de cltre triburile
aymara, cu 2.000-3.000 de ani inainte de incagi, ace$tiaau putat
lupte cu un trib agezatpe malurile lacului, misterjogii uro, neoamenii. Populalia aymara a invins tribul uro 9i l-a alungat, iar
aceQtias-au stabilit pe insuleleartificialedin trestie,unde locuiesc
$i asgzi. Ast zi se cunoastecA aymara este un trib lbartc vcchi,
care apa4ine popoarelor preistorice ale continentului sudamerican,
dar istoria tribului uro, ascundeinci misterel. Toate popoarele
cunoscutede pe planeta noastrAau in limbajul propriu o denumire
pentru creatorul Univenului, pentu Genezi si pentru ei insisi. De
regultr, ultimul termen estedesemnatla toate popoareleprin cuv6ntul om. Exceplie face doar popula{ia uro! Acegtia igi spun ne.
oameni. Etnologul Jean Vellar4 carc a trtrit un timp indelungat
printre ultimii dintre ei, a consemnat despre conqtiinta de sine a
tribului de indieni urmdtoarele: ,,Noi, ceilalli locuitori ai lacului,
noi care ne numim cot-sun, noi nu sunlem oameni. Ne alldm aici
dinaintea incasilor, ba chiar inainte ca Ta.td!Cerului, Tiriu, sd Ji
creal oamenLpe aymora, pe checiuo,pe albi, Am fost aici inainte
ca soarele sd inceapd sd lumineze pdmdntul, din perioada cdnd
pdmdnnl era scufundat in semiintuneic, cdnd era luminat doar de
lund si stele. Pe vremea aceee, Titicaca era mult mai mqre decAt
qstdzi. Pdrinlii nostri au trdit incepdnd de atunci pe aceste locui.
Noi nu suntem oameni, Sdngele nostn4 e negta, de aceea nici nu
ingheSdmde frig. Nu simlim figul noplilor pe lac. Noi nu vorbim
o limbd omeneascd,iar oamenii nu ne tnleleg- Capetele noastre
sunt altfel decdt ceb ele altor indieni. Suntemfoarte bdtrani, suntem
cei mai vechi".
l.
Comelia Petratu Ei Bemard Roidinger: MeiaJ? ale unei abe ciritizalii.pietrele
din de$eltul lca, Editura Saeculum I-O., Bucuresti. 1996.

SISTEMUL OCI,'LT DE DOMINARE A LTJMII

287

Etnologul si arheologul Miroslav Stingl a studiat tribul uro gi

l-a descris astfeL ,,Ace$ti oameni care Pun atAtu accent pe faptul
cd tn realitate nu sunt oameni, aceTti cbt-sun pe care nici frigul
noplilor andine $ nici furtunile de pe lac nu-i ating, deosebesc
doud epoci in istoria lor. Pima, cAnd nu existau incd oamenii pe
pdmA $i cdnd soarele incd nu se afa pe cer, a fost perioqda in
core s-au construit pe altiplano vechile oraie, dintre care cel mai
minunat era Tiahuanaco.
In cea de-a doua epocd istoricd, aunci cdnd populalia cot-sun
nu mai exisla pe pdmanL ier tn locul ei apdruserd adevdralii
oamenL populalio uro a fost vitregitd de soartd. $i tot atunci viala
din orasul de piatrd din Anzi s-a stins.
Foarte interesant este faptul cd populalia uro considerd cd de
mult, intr-un trecut foarte indePdrtat, au ardtat altkL aveau brale
si picioare mai lungi ,i un cap alungit spre spate. Sdngele lor era
Si el altfel. Semdnau fiinlelor fabuloase cu patru degete care pot Ji
vdzute gravate pe blocurile de piatrd din Tiahuanaco. In decursul
mileniilor, sdngele lor si mai apoi capul li statura s-4u modiJicat,
aiungirul sd semene cu omenirea noa-ttrd. In interiorul lor insd au
rdmos <ol-wn Si de dcecu rut au uilat cum sunt defapt neoamenii".
Ljltitnii unnali ai tribului misterios mai pot fi vtrzu(i gi asebi
liingll cocioabclc lor din papuri totora. Au pielea inchisd la culoare,
nrai inchisll dccAt a cclorlal(i indieni din Anzi qi nu doresc sA se
alilturc lumii mocleme, si iastr din tradiliile lor, din starea lor
c()nlcnrplativtr. Sunt atAt de inrdddcinati in felul lor de via{i contcmplativl, incat munca nu are nici rm sens pentm ei.
DROPA qi HAM
Triburile Dropa ;i Ham, care ffiiesc in munlii Baian Kara Ulla
din Tibet, dupd cum au remarcat prestigioase reviste {iin\if\ce (Lik,
Science and Mechanichs, Science et Vie, Archeologia), datoittr
caracterelor somatice gi genetice cu totul deosebite, nu pot fi
incadrali in nici o rasi umand terestri. Actualele triburi Dropa qi
Ham sunt compuse din aproape 3000 de oameni, a caror statura nu
depAgegte1,20 m. Sunt hinle slabe, fragile, cu oasele delicate qi
subliri, cu orbitele foarte mari li capacitatea cutiei craniene superioari cu 100 de cmr mediei rasei Homo Sapiens.Analiza sanguind
a relevat ca gmpa lor de sdnge este unica in lume, iar in cursul
examenelor medicale s-a putut constata cd au un puls situat sub
limita normald. Ciudalii omulefi tibetani au fost descoperili in 1935,

288

OS. KUHLfN

dar din cauza rtrzboaielor haotice care bintuiau regiunea, prima

expedife arheologicn gi antropologica chineze a fost organizztA abia
in 1950.
in afard de studiul propriu-zis al membrilor celor doud triburi
(astazi vanatori si pistori), cercetitorii chinezi au a\,rrt gansa unica
de a descoperi o scrie de probe materiale care vin in sprijinul
ipotezei ce aceasti populalie nu are origine terestra.Astfel, h cativa
kilometri de peqterile in care locuiesc astizi cele doui triburi, existi
cateva grote mari, considerate sacre ;i in care nu a mai intrat nici
un om de sute de genem(ii. Arheologii chinezi au gtsit in aceste
grote, sute de schelete ale unor fiin1e urnanoide, care nu depdgeau
un metni indltime, insa aveau cranii uria;c, cu capacitateade 2500
cmr. V6rsta lor a fost estimati prin metoda C-14 la circa 12.00o
de ani. Din aceeaqi perioadi dateazl $i desenelc care acoperd pcrelii
grotelor, ce redau cu precizie pozilia Soarelui, Lunii qi a citowa
zeci de stele in perioada respectiva, precum gi o frescl reprezentind
o escadrild de mici nave aeriene apropiindu-se in zbor oblic de
munlii teregtri. Surprizz cea mai mare a fost atunci cAnd doi dintre
membrii expedi(iei au dezgropat in grota principaltr un ciudat disc
asemtrnrtor celor de pick-up, dar executat din piartr dur6. Duptr 2
luni de cercetiri intense, au fost descoperite in total 716 discuri
identicc cu primul, splendid executate qi finisate. Analizate la
Beijing, s-a constatat ct acestea erau cu totul altfel decat nitte
simple obiecte din piatri executate in paleolitic. In realitate, era
vorba de veritabile discuri electromagnetice, ce contineau 409lo
cobalt qi 89/oaluminiu, qi care, puse in contact cu o sursa de energie
electrici, innau imediat intr-o vibra(ie puternictr fi ritrnica.
in 1965, arheologul chinez Tsum-Um-Nui a inceput si cerceteze cu o atentie deosebita cele 716 discuri de granit glsite in
peqterile din Baian-Kara-Ula, situate in munlii de la vechea granilA
chino-tibetand. Discudle sunt relativ subtiri si, similar omoloagelor
muzicale ale zilelor noastre, au o perforalie centraltr. De la aceaste
gaure pome$te spre margine o zgdrieturi dubli, in forma de spiralt.
Analiza materialului prelevat de pe suprafala ciudatelor obiecte a
indicat existen(a in compozilie, a unei importante cantitAfi de cobalt.
Plf,cile au fost supuse apoi unei testtrri mai complexe. Drept urmare,
pe ecranul unui osciloscop s-au inregistrat vibralii cu rm ritrn
particular, ca 9i cum discurile ar fi fost incarcate cu o anumiti
sarcind electricd. Cu toate eforturile cercetAtorilor, transpunerea in
imagini sau sunete a ciudatelor oscilatii a equat.

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

289

in afara de aceasta, pe suprafala discurilor era gravat qi un mare

numdr de semne, in mod evident o scriere. Conform unei prezumtive traduceri: ,,Oamenii dropa au cobordt din cer cu navele
lor aeriene. De zece ori pdnd Ia rdsdritul soarelui, bdrbolii, kmeile
si copiii s--<tuaddpostit in peSteri. fnt-un tdniu, ei au inleles pin
semne cd vizitatoii venili din cer aveau inrenlii posnice {i oamenii
dropa ou putut sd se apropie".
in timpul aterizirii, vehiculele aeriene au fost avariate, iar noii
venili, nemaiputAndu-le repara, s-au vazut nevoili sI rAmdni definitiv pe Ptrmdnt. Evenimenhrl a provocat mare agitalie printre
autohtoni, iar vizitatorii au trebuit sl facd efofturi substanliale pentm
a calma spiritele qi a se adapta noilor condilii de via{5. Arii au
trecut. Sub impactul triburilor barbare, rasa lor s-a stins treptat, iar
a trecut in legendele locuitorilor din zond.
amintirea intAmplfii
Conform cifrelor avansate de cercetiltori, evenimentul s-a petrecut
in urmtr cu 12.000 de ani. Tot ceea ce a r5mas sunt discurile,
ce
desenele trasate pe stAnca peqterilor de la Baian-Kara-Ula,
reprezin6 Soarele, Luna qi aqtri necunosculi, legate toate prin linii
punctate Si o serie de mormint, alineate in apropierea grotelor.
Scheletele umane, inalte de circa 1,30 m, au o conforma(ie total
diferitA de a oricinri tip cunoscut. ,,Oamenii mici de staturd, cu
piele galbend, sositi din non", aveau capete enorrne, trupuri pltp6nde si erau foane lenli in miqclri, dupd cum precizeazi legendele.
in tradi(ia veche asiaticl, alte legende de acest gen amintesc ci
poponrl chinez a cobor6t pe Terra venind din Lunl, in timp ce o
pane din mongoli au fost dqi in spa(iul cosmic, unde au edificat
constelatia Ursa Mare.
AINOS
Dictionarul Grand Larousse,l98O menlioneazi: ainos - ciudati
popula(ie albl din insulajaponezl Hokkaido. Grupare etnice stranie,
prezentand evidente caracterc somatice europide; inlllimea medie
de 2 metri, prognatismul, pilozitatea gi pigmentatia rasei albe. ln
general, acesta este maximum de informalii care se pot afla din
manuale sau chiar din muhe studii de specialitate asupra acestui
popor pulin numeros (aproximativ 50.0O0 de oameni in 1978), care
a supravie(uit de-a lungul mileniilor in mijlocul Asiei, la 20.000
de km distanli de cele mai apropiate populalii albe.
Pugini qtiu, inse, ce gmpa sanguind a populaliei Ainos este
diferittr de cele obiqnuite, neputind fi inialnict la alte popoare. Ainos
gi-au pnstrat nu numai limba, obiceiurile, cultura gi modul de via1tr,

' os. rulLeN

dar Si strucfrIrabiologica a rasei, fapt inexplicabit daca
linem cont
q rmprJurarcace ei erau plasati intr-{ mnA
teritoriali dominati
de popula(iimongoloide,considerabilmai numeroase.
Nimeni nu a rcusit si afle cAnd qi de unde au venit strAmosii
popllaliei Ainos in Asia. Specialiqtii sunt, ins5, de acord ci
eJ
putin probabil ca dinre miliardele de oameni apartinind
mrpului
rasial mongoloid si aparl ,,in6mplltof. cateva zeci de
;;;l
caracterelebiologice qi genetice ale rasei albe.
-ii",
Legendele lor afirml cA ,jntr-un trecwt
foarte indepdrtat, iteazulSi inyelepal zeu Okilatrumi-Kamui a aterizet in no;dd insulei
Nava sa metalicit, sclipitaare, ero arginAe ziua
y"kk"\
Si iiii
n hmpul nopSii,producdnd un zgomot ca de tunet atunci cdnd se
indqa spre cer, El a stat cAeva anotimryi printre oameni, in_
Yl.dndu-i.qgricultura, meftefuguile, arta Si inletepciunea,,, le_a
dat un cod de legi morale qi sociale, tfi care,s_a'tniltlat ca nava
sa spre stele, dispdrand Wntru totd una,,.
Am prezentat doar cetva din faptele carc pledeazd Dentru
existenp unui alt adevtrr dec6t cel onciat p.ivind t
-nost,
istoric.
"cutuf
Si sperAmcA nu va trece mult p6na c6nd invtr1a1iivor outea
sI integreze intr-un tot unitar elementele izotate, misterioal si
totodaUl incitante, sprB a ne reda tcunrl qi mai ales ,pr" u ,i"
deschide fercstreleclte viitor.

AN EXE
Anexa

nr.1

DEST INATII
P R E ZU MTIV E
P TR A MID E LoR

A LE

a mormant al faraonilor;
o monument dedicat gtiintelor;
a adllpost impotiva unei catastrofe de propo4ii (ciocnirea

planetei cu un asteroid; bombardamentatomic sau clasic);

a templu;
o depozit al vechii intelepciuni Si qtiinte egiptene;
O

a
a

o
a
o
a
a
o

observatorastronomic:
granar;
instalalie pentru provocat ploi artificiale (condensator de
vapori de apt);
lucrare sociala cu rol de mendnere a uniutlii poporului;
pil?t elecaici giganticl;
previziune cifiatA a viitorului lumii;
reprczentarcsimbolicl a muntelui pe carc s-au salvat unii
oarneni in tirnpul Potopnlui;
sistem de drenaj al apei;
releu de transmisirmi.
An exa n r.2

GEOM ETR IA
P IR A MID E I
K H E OP S

LU I

Pomind de la cele doua nurnere remarcabile ce sunt cuprinse

il geometria piramidei, Paul loan' a rulit s[ releve in lucrarca sa
dedicaet Piramidei lui Kheops, 25 de proprietnfi geometrice ale
acesteia,pe care le-a grupat in urmitoarele categorii:
l. Pa\tlloat Piramida lui Kheops $i secrereleinilialilol ei,Eliina
t997.

All, Bucurctti,

292

os. KUI|.trN

Relalia cu sistemul solar se exprim5 prin:

. toate unghiurile remarcabile ale piramidei sunt un multiphl
de 9, numtrrul principalelor planete ale sistemului solar;
o distanla dinte P[ment $i satelitul struestedescrisi de raDoflrtl
dintre volumul Pem6ntuluiqi volumul piramidei:
. distantaPrrnant-Soarcestedescrisi d"'i"tii-;;
piranrirtcr,
o rapoarteleconsecutiveale timpilor de revolulieale planetchrr.
in ordineadep&t5riide Soare,suntdescrisede reliqii simplc.
in care inbi pltratul numirului de aur:l,6lg.
o diametrele ecuatoriale a Fpte planete, fartr ptrmant si phrk).
descriu trirmghiul mare piramidal;
Relafia cu Terra se reflecttr in:
o suprafataplaneteiesteun multiplu al innllimii piramider;
o lungimea medie a arcului meridian de l0 este descrisr.h.
raportul dintre raz ecuiloial, a ptrm.4ntului raza sli:rer
9i
inscrisl in piramidd;
o raza Terrei poate fi calculati cu ajutorul volumului stln,r
inscrise in piramidl ;i numdrul de aur;
o meridianul car tece exact prin centrul piramidei imprrrrc
uscdrulin douApe4i egale(meridianul31010'9i paralct,r
301:
Proprietilile fzico-chimice ale materiei sunt reflectate in:
o unghiul piramidal descrie at6t structura molecularl a d1^_i.
fluidul esenlial al vie(ii, c6t !i structura spaliali a atomulrri
de carbon:
o numtrrul de aur descrie exact masa molecularf, a aoei:
. punctul-defierbereal apei se poateexprima printr_o rclalrc
simpll intse ? qi numirul de aur;
o numd.rul total de elemente chimice naturale ale ptunantului
se poate calcula impit4ind innlfimea piramidei la numirul dc
aur;
. masa atomictr a uraniului este descristr exact de mtrrimcil
bazei plFah:lui piramidei;
. temperatura normala a corpului uman gi masa molecularll
medie a aerului, pot fi calculate prin intermediul numerckr
II qi A;
. masa molecular[ a azotului, component majoritar al atmos
ferei, poate fi calculatAprecis cu ijutoml n,irnIrrllui ,1" uu.,

SISTEMTJLOCULT DE DOMINARE A LUMII

293

Caracteristicile corpului uman pot fi exprimate prin:

. propo4iile dintre segmentele esen{iale ale corpului uman
respectllvaloarea numirului de aur;
r palma omului descrie aceeagigeometrie piramidall;
. numdrul de aur este ;i o expresie a instinctului;
Domeniul vegetal:
o pe bazz rcapari{iei fnmzelor pe tulpina multor plante, a fost
constatati o asociere chre intre girul lui .Fibonacci (a clrui
limitil este numdrul de aur) gi orientareaoptimd spre lumina
solara.
Anexa

EF ECT UL

n r.3

D E P IR A MID A

Denumirea in limba copt?t a piramidei inseamlS omul su

/zrzile- Studii intreprinseintr-o perioadi relativ recenti au eviden(iat
faptul ci structurile de tip piramidal concenteazf, energii de un tip
necrmoscutpentru nivelul gtiintei actuale, iar denumirea genericl
pentru acesttip de fenomanea primit numele de efect de piramidl.
Experimentele practice au aretat ci energiile vehiculate in cazul
acestor fenomenerespectdcateva caracteristici principale:
o materialul din care este confeclionati piramida nu prezint?l
decit o importanp secundari;
. nu este necesard rcspectarea proporfiilor Marii Piramide
pentsuobtinerea efectului;
r tetraedrii au un efect similar:
. prezen{aunui capac pntm bazl nu are nici o importanta;
. efechrl este prezent;i la piramidele ce au numai muchii, in
timp ce panourile montate f6ri a forma muchii fi colturi nu
produc efect de piramidi;
o cimpul este maxim cdnd una din felele pirarnidei este
orientat?tspre nordul mag4etic gi minim cdnd ughiul fap
de nordul magnetic are 45u;
. efectul de piramidd scadedramatic c6ndplanul bazei deviazi
de la orizontaltr"devenind zero c6nd piramida este complet
risturnatil;
o mai multe piramide pot fi aranjate ata incat str amplifice
efectul de piramidd;

294

OS. KUHLEN

o fenomenril se manifestit qi in cazul altor corpuri geometrice:

trunchi de piramidn, pirarnide in trepte, trunchi de con, con;
o energia specificl fenomenului se manifesul in tot spatiul
inchis de respectiurl corp, h exterior pinl la o anumita
distanp $i pare proiechtA din vdrf gi din cotfri, punctul
corespunzdtorplanului sihrat la l/3 din inalgirnenefiind decet
rmul din focare.
Cercetlrile au pus in evidenli un vortex de energie emanatdin
apexul piramidei, care crestegi se extinde in inallime. De exemplu,
in cazul unei piramide din carton de numai l0 cm. inalfne, virtejul
respectiv ajunge la aproximativ 2,40 m gi are un diametru de circa
1,80 m. Pentru cazul particular al Piramidei lui Kheops, vortexul
energetic ar atinge, propor{ional, 3288 de metri inaltime Si ar avea
un diametru de 22166metri.
o energia implicati in realizareaefectului de piramidi poate fi
transmisi printr-un fir de cupru pdnl la locul folosirii;
o energiaiqi poate transferaproprie6tile unei anunite cantitdti
de ap4
o cristalele de cua4 pulseazi diferit, in func1ie de orientarca
fall de punctele cardinale: nord - 4 c/min; vest - 6 c/min:
sud - 9 c/min; est - 14 c/min;
o in interiorul piramidei s-a pus in evidentA existenta unui
curent asemlnAtor unui vant cosmic ce sufl6, de regultr,
dinsprevest;
. plantele se dezvolti mai repede intr-un con decat intr-o
piramidl ;i mai rapid in v6rftrl piramidei decat la l/3 de
baz6:
o dacd virflrl piramidei este confectionat dintr-rm cristal de
cua4, efectul se intensificl foarte mult.
Anexa

n r.4

P RI NCI P A L E L E
N A V E DISPARUTE S A U A B A N D O N A TE
iN
Z O NA T R I U N G H I U I , UI
BERMUDELOR
t

l84O: Rosalie, nav6 mare, frarrcezA / gtsitA pe ruta EuropaHavana, in zona Triunghiului, cu pdnzele intinse, inctucdtura
intaccl qi nici o persoane la bord;

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

ianuarie 1880: AtalantQ, ftegati britanice / a plecat din

Bermuda spre Anglia cu 290 de pasagerila bord / displrutil,
probabil, l6ngl Bermuda;
octombrie l9O2: Freya, navtr german[ din lemn, cu trei
catarge/ gesi6 la putin timp dupa plecareadin Manzanillo,
Cuba, mult inclinatA,cu catargelepa4ial distrusefi cu ancora
atim6.nd/ calendarul ctrpitanului artrtadata de 04 octombrie;
04 martie l9l8: navf, de transport a marinei SUA, US^9
Cyclops, lungd de 160 de metri qi cu un deplasamentde
19.000tdw / a plecat pe 4 martie din Barbadosspre Norfiolk
cu 309 pasagerila bord / uemea era buntr/ nu s-au transmis
mesaje radio / nu s-au gdsit rlmqile;
1924:Raiuke Maru, cargoujaponez, a cemt ajutor prin radio
intre insulele Bermuda gi Cuba, apoi a displrut;
1925: SS Cotopaci a dispirut pe ruta dintre Charleston 9i
Havana:
l93l: Snvenger, cargou cu un echipaj de 43 de membri /
ultima oar[ a fost reperat langtr insula Cat, Bermuda;
aprilie 1932: rrlr John and Mary, cu dou[ catarge,
i gistratil la New Yorh a fost gilsitlt plutind in derivi,
abandonatitla 74 km de Bermuda / pinzele erau srAnse qi
corpul navei proasptrtvopsit;
martie 1938: Anglo-Austalian, cargou cu un echipaj de 39
de membri la bord / ultimul mesaj primit de la vest de Azore
comunica: ,,lotul este in ordine";
februariel940: ial'trtl Gloria Colite din St.Vincent a fo$ gasit
abandonal la 300 km zud de Mobile, Alabama / totul la
bord era in ordine:
22 octombrie 1944: cargoul cubanezRubicon a fost gtrsit de
Paza de Coasti in Golf Stream, l6ngl coasta Floridei,
abandonat,cu un singur cdine la bord;
ianuarie 1950: SS Sandra, cargou de 350 picioare lungime
/ naviga de la Savanah, Georgia, spre Puerto Cabello,
Venezuela/ transporta 300 tone de insecticide / a trecut de
St.Augustine, Florid4 apoi a displrut flri urmi;
septembrie 1955: iahtul Connemaro Iy a fost abandonatla
600 km sud-vest de Bermuda;
02 februarie 1963: Marine Sulphur Queen, cargou de 136
metri lungime, a displmt f6ra g hnseze vreun mesaj / nu
s-a gtrsit nici o epavl / naviga de la Beaumont, Texas, spre
Norfolk, Virginia, cu echipajul complet / ultima oartr a fost
reperat langi Dry Tortuga;

OS. KUHLEN

o 0l iulie 1963:Sno'Boy, ambarca{iunede pescuitde 20 de

metri lungime, cu un echipaj de 40 de membri, naviga de
la Kingston,Jamaica,spreNortheastCay, ce se afla I; I lg
kn spre sud / a displrut cu tot echipajul;
o decembrie1967l.Renovoc,un iaht de cursebun Denhuorice
fel de vreme,cu o lungime de 15 metri. a dispdrutpe cdnd
se apropiade uscat;
o 24 decembrie 1967:. Witchcraft, navi mictr, panicularl /
pasagerulqi proprietarul au disptrrut pe cind nava se afla la
o milS de Miami, l6ngd o geamandurl;
o aprilie 1970: Milton latrides, cargou aflat in dmm spre
Capetown,plecat de la New Orleans;
r martie 1973:Anita, cargoude 20.000 tdw, cu un echipaj
format din 32 de membri, navigind de la Newport News
spre Germania.
Anexa

PRI NCI P A L E L E

n r.5

D I S P A RIT II

DE

AVIOANE iN rNrUNCrt'rUr,
BERMUDELOR

o 05 decembrie1945: cinci bombardieretip TBM Avengers,

apa4inand Marinei Militare, aflate intr-un zbor de airtrenament de Ia baza Fort Lauderdale, Florida / echipajul format
din 14 membri / douf, ore de zbor normal / disDtrruti la
aproximativ225 mile nord-estde bazl;
o 05 decembrie 1945: un hidmavion pBM Mortin. cu un
echipaj format din l3 membri, trimis pentru a veni in ajutorul
TBM-urilor / dupl 20 de rninute legtrturaradio s-a infterupt
si avionul a dispdrut;
o 1947: Superfort, un avion C-54 al armatei SUA. a displmt
la 100de mile de Bermuda;
:
o 29 ianuarie 1948-Ster Tiger, un avion cu patru motoare, de
tip Tudor IV, a pierdut contactul radio la 380 de mile
nord-vest de Bermuda / avea 3l de persoanela bord c6nd
a disparut;
o 28 decembrie1948:DC-3, un charterparticular,a disparut
pe ruta de la San Juan/Puerto Rico spre Miami / 32 de
pasageri,plus echipajul;

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

o 17 ianuarie 1949 Star Ariel, aeronavd sorl cu Star Tiger,

zbura de la Londra spre Santiago (Chile), via Bermuda 9i
Jamaica / legdtun radio s-a pierdut la 380 de mile
sud-sud-vest de Bermuda, pe ruta spre Kingston;
. martie lg5o: Globemaster, avion american / dispdrut in
apropierea laturii nordice a Triunghiului, pe cend zbura spre
Idanda;
o 02 februarie 1952 York Transponor' britanic / disparut in
partea de nord a triunghiului, pe cAnd zbura spre Jamaica,
cu 33 de pasageri la bord;
o 30 octombrie 1954: Super Constel/adon al Marinei SUA s-a
in partea de nord a Triunghiului cu 42 de
,,volatiliz^f
pasageri la bord;
o 09 noiembrie 1956: un hidroavion Martin PsM al Marinei
SUA a dispirut cu l0 membri ai echipajului la bord, lAngtr
Bermuda;
o 08 ianuarie 1962: un avion-cistemtr KC-50, aparfindnd
Forplor Aeriene americane a disparut pe ruta Langley Field
- Virginia./Azore;
o 28 august 1963: doui avioane-aistemi noi, de tipul KC-I35'
apa4inand fo4elor.aeriene americane, fiecare din ele cu cite
pitru motoare / plecate de la baza Homestead, Florida, in
misiune secreti de reaprovizionare in zona Atlanticului, au
disparut la 300 de mile sud-vest de Bermuda;
Flying Boxcar, cu zsce
o 05 iunie 1965: un avion C-ll9
oarneni la bord, a disparut la sud-vest de Bahamas;
r 05 aprilie 1956: un bombardier B-52, transformat in cargou
civil, a disptrrut in sud-vestul zonei Triunghiului cu trei
oameni la bord;
o ll ianuarie 1967: tm avion chas YC-122, transformat in
cargou, cu patru oameni la bord - pierdut in zona Colf
Stream-ului, intre Palm Beach Ei Grand Bahama;
o 22 septembrie 1963: un avion C-132 CarSomaster s-a
,,evapomf in drum spre Azore.

301

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

. S A R P ELE / BALAURUL / DRACO NUL . . . . .

Cupr ins

rn nrlli

........

I. STIUCTURA UNIVERSULUT . .
. . . . . . . . . . l0
a) PRINCPIUL ANTROPIC
r . cr v[r zAT rr cE LE srE
... . . : : : : 1 6
2. S E M NA LE MIS T ER IO A SE
3. LUNA
4. *LA NE T A M AR T E

. ..

. . . . . . . . . .rA
' ..
-21

'. ......;2
s.sArELrTrr
r'onos ;,;;il;'
:
:
:
:
:
:
o. .lsroncirour, tono
.2t
z.rronra nnl,c,iiviiiiri
u*r_.
$r'irbrriirin
V E RS UL U I

....
ulcnomoipJi-si,ntrllii
rirliirbinrs'roi;i : :3
*oTq:T_1ll_t1Trar,n
..
. . . . . . . .36
r. EX.ERIMENTUL,,'HILADEL'HIA.

. . . .-.'...'...i,
.'.'.'.i,
2.TRTUNG HTULBERMUDEL'R.
. . . . . '. .. .. ..it
. MARTURTALE supRAVrETUrroRrLo*'.
. _3:ZONE COM'LEMENTARE . . . , . . , . : : : : ;;

. . . . . : : : : : :;s
")c-ry11?lTrrHrpERspArrAl,p
r .M r r u L sHA MB HA LE r
. . . . :
cARAcrERrsrrcrcENERALE. . . . : . : ' . ' . . . . . A
: :. : :;
2.M AHATMA 9I
... . . . . . 7 3
l.pnornsonur,. . . .
'
4. A N. NT M UL

. : : : :

" " " . ..74

Ir.srsrEMUL
ocur,r

; r;;r;'l:
"bnn,*"""
'
' " ' ' ' ' '7e
uisnrsotdRr-oiuiin''
a) PIRAMTDA oCULTA"".
. TRIUNGHIUL

"

"

"

'81

.prRAMrDAroseiricur'
: : : : : : : : : : : :ll
. S T E A UA / SOA R E L E

.coM'LEMENTARTTATEA

. 2 v a s n cl
....84
. E CHER UqLI C O M P A S U L
....
'.87
. A RCAql M r s r R r A
........
'.87
. g o RT U L
.........87
. CunOunrul qt coDUL cuLoRrLoR . . . . .87
.....89
c ) P RO F E I I I . . . . : .
.........92
o F E NO ME N U LO . Z . N . .

....: ::::;;
. . . . . . . . : : .;;

. . . . 93
TE H N OLOGI A O ZN . .
. Mi j l oaced pr opulsie
........
- 97
. C azul wilhlm Reich '.
. . . - - . . 97
. . . . . - . - 99
e) MITU L OZN . .
102
D C ON FIGU R A TI A REALA A TERREI . . . . . . .

r nomn pAM Al tr uLUc lor -

......

l(x

. ARGUMENTEqTIrNTrrcE
...
' 106
. DESCOPERIRI
110
...
GEOGRAFICE
.lrAntunrr rNcoMoDE
113
......
. FLUVI SUBTERANE
116
.......,
. LACUL ALCHICHICA
'......ll7
. . . . . . . I2I
III.ISTORIASECRETAAOMENIRII
LINIARE' ALEATORII,
a) TEORIA EVoLUTIEI
A OMENIRII
. SCENARIUL VERSIUNII OFICIALE
. TEORTA EVOLUTTEI CTCLTCE, LEGTCE A
OMENIRIT

t22
r22
130

.tNrTrEREiNpRororsroRrE.. . . . . . . . 139
144
b) FENOMENECATASTROFICE . . . .
. MITUL POTOPULUI
144
147
MODELAL TEORETIC
. ASTEROIZI
149
. LUCEAFARUL
150
. NEMESIS
t52
. ERUPTII VULCANICE
155
. ACTIVITATEA
158
TATFUNURILOR
. INT'ERSAREA CAMPULUI MAGNETIC AL
158
PAMANTULUI
. . 160
PENTRU SUPRAVIETUIRE
c) ALTERNATTVE
166
ISTORICE DISIDENTE
d) MARTURII
I. URMELE PRIMORDIALE ALE OMULUI . , . . . 166
. AMPRENTE IMEMORIALE
167
. FOSILE ENIGMATICE
169

302

OS. KUHLEN

2. CU. LT U R AMA SMA

. P LA T O U L M AR C A H U AS I
. S I H OT E -AL IN .....

...I7O
.....I7I

. . . . : : : : : : : : :'.::....in

- -.ALrEzoNE
3.
DESCOPERIRI
MISTERIOASE
....
. BTBLToTECALrTHtcA
DrN DE;ERTUL rC^'.
. ,,PISTELE' DIN VALLE
DE PAdPA N,IZC;; :
. GEOGLIFUL DIN PARACAS
. . . . : . . . . :
.IIIILE-DETUNELURTSrGALER|r
. . . : .
. RE-TEAUASUBTERANA
irx rrnu-gi ecul_
DOR
. nrge* or n_rr.rni.;d
$r'";il"n's-

pE TERRA .....
j
.
4. ARHTTECTURI
MEGALITICE
. TIAHUANACO
.NANM{)oL......
- . sAcsAyHUAMAN ...
. .TRAMIDELE iN LUME

i;;
i;;
i;;
iSi
is;
^-

' l8s

......
ta)
....
I9O
.....
r9O
"""192
" ' " ' 193

EFEcruL
DEprRAMrD,{'.'.:
: : : : : :'. .'. i72

srMBoLrsT.Ic.l

_ _s.crlll,l?llllMEcAl,rrrcE
. TEOTIHUACAII
.MACTIU_P|CCHU....
. S-ETE
CIDd)Es

.,,..2O7

. . . . . . 208
....2I0
....
ztl
......213

.ffllllE|,EBrMrNrsi
. . . . . . .'. ;i4
.fl 1 u l ,l P A qrrr,ur.At\rDRos
.
.......
2r7
.TER AS ADTNB A A LB E cK

. ALETLEDE MEGALTTIDE. . . . . . . : ' , ' .,.' .'. ; i;

LA cARNAc .
;;0
. SFERE LE
DEprA TR.i
,......
zzl
. . ., .. .'. . t;;
_ _:1!-IESITURTMEGALTTTCE
6. T E HNO L OGII
AN C E ST R AL E

.....224
.!:fT_nE$rDrspozrrrvEopncE.
.
. . . . rt;
.g I*) l y LD E c R rs rA L
......
228
. L.{\,IPILEETERNE

........
. T E H N IcA
r.i rn n rrr,.,c,
R
E
cE
.........
. T E H N T cA
l N MU rE RprrrtT R E T
..,.....i{ l
. ELEcrRrcrrATu in lxrrcunarr
....
. ENERGIA
NUcLEARAlx ,clrlcHrrA,rn . .
LE G EN D E
F A PT EET o R IC E
Doy E z I M AT .E R IA L., ..
F oRT U R IL EV IT R IF IC AT E

230

ili
ijl
i3i

.....,,237
...23g
...24O
.....
z4I

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

.
.
.
.

303

. . . . . . . 247
R A C H ETE ANTI CE .
. . . . . . . . 244
A P A R ATE DE ZBO R
. . . . 250
H A R TA LUI PI RI RI , I S , .
ASTROLABUL DIN ANTIKYTHERA . . .. . . .253

255
.......
DISPARUTE
e) crvLrZAfII
......260
crvrllzATrA MAYA .
....265
EGIPTEAN,4
crvnzlfta
...268
ATt AlrrDA
. CoNFIGURATTAADANCURTLORMARTNE
273
. DrsrRrBUTrAFLOREIEI FAUNET .....275
. SIMTLTTUDINI
....277
DE LIMBAJ
ASEMANARTDE TTPURIETNoLocIcE . . . z1a
. SIMILITUDINI iN CNN,OTIIq RITUALURI $I
ARI|rrEcruRi
. MARTURIILEVECHILORSCRIITORI ....
280
PACTFICA
" " 282
........283
HypERBoREA
. . . . . . .2tA
POPULATII MISTERTOASE
. AvMARA
285
........
. URo.
,..286
.DROPAtiHAM.
....
Za1
.ArNoS .
........289
ANEXE
...,..291
Anexa nr.l
PIRAMIDELOR
ALE
PREZUMTryE
DESTINATII
......291
Anexa nr.2
GEOMETRIA PIR.{MIDEI LIJ'I KIIEOPS
.....,293
Anexa nr3
EFECTUL DE PIRAMIDA
294
Anexa nr.4
SAU
NA\'E
DISPARUTE
PRINCIPALELE
ABANDONATE iN ZONA TRJUNGHIULUI
BERMUDELOR
296
Anexa nr,5
PRTNCTPALELEDISPARTTII DE AVIOANE iN
TRIUNGHIUL BERMUDELOR

BIBLIOGRAFIR ..

298