10.

TOXICELE PROFESIONALE
10.1. DEFINIłIE
Toxicele profesionale (TP) sunt acele substanŃe chimice utilizate sau care apar 絜 cursul
procesului tehnologic si care, pătrunz穗d 絜 organismul muncitorilor 絜 timpul activităŃii
profesionale, perturbă starea de sănătate si/sau capacitatea de muncă.
10.2. CLASIFICARE
A. Din punct de vedere tehnologic:
a. substanŃe chimice ce reprezintă materia primă;
b. substanŃe chimice ce reprezintă produsele finite;
c. substanŃe chimice intermediare care se adaugă sau care apar 絜 timpul reacŃiilor chimice
dezvoltate 絜 cursul transformării materiilor prime 絜 produse finite;
d. substanŃe chimice care apar 絜t穃plător, datorită prezenŃei lor ca impurităŃi 絜 materia
primă, 絜 diversi reactivi sau folosirii lor din necesităŃi momentane (lipsa de substanŃe
folosite 絜
mod curent);
e. substanŃe chimice ce apar ca deseuri (arderea combustibililor, etc.);
f. substanŃe chimice folosite 絜 calitate de catalizatori, activatori etc.;
B. Din punct de vedere al stării de agregare:
a. solide: posibilitatea măcinării lui (pulberi) sau topirii lui (vapori);
b. lichide: concentrate sau diluate, volatile sau greu volatile;
c. vapori;
d. gaze.
ImportanŃa practică a cunoasterii clasificării toxicelor profesionale:
- necesitatea cunoasterii complete, detaliate a procesului tehnologic;
- cunoasterea căilor posibile de pătrundere a toxicelor 絜 organism.
10.3. PĂTRUNDEREA TOXICELOR PROFESIONALE ÎN ORGANISM
ﾎn ordinea importanŃei lor, 絜 condiŃiile activităŃii concrete profesionale:
A. Calea respiratorie:
- marea majoritate a TP se găsesc 絜 aerul locului de muncă (pulberi, vapori, gaze), de unde
pot fi
inhalate permanent;
- marea suprafaŃă de absorbŃie pe care o oferă plăm穗ul: 100 mｲ;
- 絜tre mediul extern si mediul intern există doar un strat subŃire de perete alveolar: 0,35 –
2,5
0m;
- toxicul trece direct 絜 s穗ge (nu se interpune nici un alt organ).
Toxicele profesionale, sub forma de gaze inerte, trec din aerul alveolar 絜 circulaŃia
generală, conform legii lui Henderson si Haggard (aplicarea specifică a legii lui Henry, care
se
referă la dizolvarea gazelor 絜 lichide; cresterea mai mare a concentraŃiei gazului din aerul
de
deasupra unui lichid (aerul alveolar) determină si o dizolvare mai mare a acelui gaz 絜
lichidul
respectiv (s穗gele arterial pulmonar).
Pătrunderea toxicelor profesionale pe cale respiratorie 絜 condiŃiie concrete ale activităŃii
profesionale este condiŃionată si de :
- ventilaŃia pulmonară (絜 raport direct cu efortul depus);
- circulaŃia pulmonară;
- suprafaŃa alveolară existentă;
B. Calea cutanată:
- valabil pentru toxicele lichide dar uneori si pentru vapori;
- suprafaŃa de absorbŃie este mai mică (normal: tegumentele m稱nii si antebraŃelor, feŃei,
picioarelor, gambelor);
- trecerea direct 絜 circulaŃia generală;
- toxicul TP trebuie să fie si liposolubil si hidrosolubil.
Pătrunderea TP pe cale cutanată 絜 condiŃiile concrete ale activităŃii profesionale este
condiŃionată si de existenŃa unor mici escoraŃiuni ale pielii, vasodilataŃie cutanată datorită
microclimatului cald, spălarea tegumentului cu solvenŃi organici care 絜lătură stratul de
grăsime
protector.
C. Calea digestivă:
- reprezintă mucoasa stomacului si a intestinului subŃire;
- toxicele ajung aici prin nerespectarea regulilor de igienă individuală (fumatul sau m穗catul
la
locul de muncă, cu m稱nile murdare, consumul de alimente sau băuturi contaminate cu
toxicul,
prin depozitarea lor la locul de muncă, etc.);
- absorbite, trec obligatoriu prin ficat (funcŃie antitoxică).
ImportanŃa practică a cunoasterii căilor de pătrundere:
a. profilactic:
- necesitatea reducerii concentraŃiei toxicelor sub C.M.A.(calea respiratorie);
- purtarea măstilor si a m穗usilor de protecŃie (calea respiratorie si cutanată);
- diminuarea efortului fizic (calea respiratorie);
- spălarea m稱nilor 絜ainte de luarea mesei, interzicerea păstrării alimentelor la locul de
muncă, a servirii mesei la locul de muncă, interzicerea fumatului 絜 timpul lucrului, cu m稱
nile
murdare, recomandarea de alimente bogate 絜 pectine (calea digestivă);
b. terapeutic:
- 絜treruperea imediată a căilor de pătrundere a TP;
* scoaterea imediată din mediul toxic (calea respiratorie);
* spălarea minuŃioasă a tegumentelor (calea cutanată);
* provocarea de vărsături + spălătură gastrică (calea digestivă).
CIRCULAłIE, RĂSPÂNDIRE, DEPOZITARE
Răsp穗direa se face 絜 intregul organism, prin circulaŃia generală, 絜 cca 60 secunde;
- circulă fie legat de hematii, fie 絜 combinaŃie cu Hb, fie legaŃi de anumiŃi constituenŃi
ai
plasmei, fie dizolvat 絜 plasmă;
- depozitarea este 絜 funcŃie de proprietăŃile fizico-chimice ale toxicului, de proprietăŃile
fizico-chimice ale Ńesuturilor, precum si de irigaŃia Ńesuturilor, substanŃe liposolubile
(benzen) se vor depozita 絜 Ńesuturile bogate 絜 lipoizi: sistem nervos, măduvă osoasă.
ImportanŃa practică a cunoasterii depozitării TP:
- explică acŃiunea toxică selectivă la nivelul anumitor sisteme sau organe (organe Ńintă).
10.4. BIOTRANSFORMAREA TOXICELOR PROFESIONALE
Biotransformarea TP reprezintă totalitatea proceselor biochimice si biofizice pe care le
suferă TP 絜 organism.
A. Faza a-I-a:
Au loc trei reacŃii principale: de oxidare, reducere, hidroxilare. Rezultă trei serii de
metaboliŃi:
a. metaboliŃi toxici sau mai toxici dec穰 toxicul iniŃial absorbit (exemplu: alcoolul metilic,
prin
oxidare se transformă 絜 acid formic, formaldehidă);
b. metaboliŃi netoxici sau mai puŃin toxici dec穰 toxicul iniŃial (alcoolul etilic, prin
oxidare, se
transformă 絜 apă si CO2);
c. metaboliŃi care posedă radicali activi (adică –OH, -COOH, -SH, etc.) si pot astfel intra 絜
reacŃie cu o serie de substanŃe 絜t稷nite 絜 faza a II a a procesului de biotransformare
(exemplu:
benzenul trece 絜 fenol, care posedă radicalul activ OH si astfel se poate conjuga cu acidul
glucuronic, form穗d un produs netoxic glucurono-conjugat si eliminat astfel din organism).
B. Faza a-II-a:
ﾎn acestă fază au loc patru reacŃii principale: de conjugare, de sinteză, de metilare si
acetilare.
ReacŃiile de conjugare au loc 絜tre metaboliŃii rezultaŃi 絜 prima fază (cu radicali activi)
si
substanŃe pe care le furnizează organismul: hidraŃi de carbon (acidul glucuronic);
aminoacizi
(cisteină, metionină, glicocol); sulful anorganic.
BilanŃul general al biotransformării TP = detoxifierea organismului.
Rolul principal 絜 biotransformarea TP = ficatul: 絜 reticul endoplasmatic al celulelor
hepatice se
găsesc:
- oxidaze mitocondriale, ce efectuează procesele de oxidare si hidroxilare;
- glucoronil-transferaze, ce catalizează sinteza acidului glucuronic.
ﾎn procesul de biotransformare mai participă: rinichii, mucoasa gastro-intestinală, plăm穗ii.
ImportanŃa practică a cunoasterii proceselor de biotransformare:
a. Profilactică:
- explorarea sistemică a ficatului 絜 cadrul examenului medical la 絜cadrarea 絜 muncă si a
controlului medical periodic, la cei care vor lucra sau lucrează 絜 mediu cu TP; bolile
hepatice
constituie contraindicaŃii, 絜 asemenea cazuri, din două motive:
* factor favorizant pentru intoxicaŃii profesionale;
* agravarea afecŃiunii hepatice;
- diminuarea consumului de alcool 絜 asemenea situaŃii;
- alimentaŃie si medicaŃie hepatoprotectoare;
b. Diagnostică:
- determinarea metaboliŃilor specifici 絜 urină (fenolii-benzen; acidul hipuric-toluen).
10.5. ELIMINAREA TOXICELOR PROFESIONALE DIN ORGANISM
A. Căile principale de eliminare:
- calea renală: sub forma metabolizată sau nemetabolizată; importantă prin cantitatea
eliminată si
prin usurinŃa de recoltare a urinii 絜 vederea analizării ei;
- calea intestinală: 絜 special metale grele;
- calea respiratorie: prin aerul expirat (vapori, gaze) sau covorul rulant mucociliar (pulberi).
B. Căile secundare de eliminare:
- fanere (păr, unghii);
- glande salivare;
- glande sebacee;
- glande mamare (lapte matern);
- placenta (pentru anumite toxice, cu repercursiuni asupra produsului de concepŃie).
ImportanŃa practică a cunoasterii căilor de eliminare a TP:
a. diagnostică:
- determinarea concentraŃiei de TP 絜 urină, aer expirat, păr;
b. profilactică:
- 絜treŃinerea 絜 bună stare de funcŃionare a căilor de eliminare si urmărirea periodică a
funcŃionalităŃii acestor căi (funcŃia renală);
- interzicerea lucrului 絜 mediu toxic pentru femeile gravide;
- interzicerea lucrului 絜 mediu toxic pentru femeile care alăptează.
10.6. MECANISMELE DE ACłIUNE A TOXICELOR PROFESIONALE
A. Mecanism enzimatic:
Toxicul profesional inhibă acŃiunea unor enzime, necesare metabolismului celular, produc穗
do
scădere a metabolismului celular sau chiar distrugerea celulei. InhibiŃia enzimatică se poate
produce prin.
a. combinarea directă a toxiculu cu radicalul activ a enzimei:
- Pb, Hg, se combină cu radicalul tiol SH al unor enzime (codehidraze);
- ioinul cian (CN) se combină cu radicalul activ din citocromoxidază;
- organofosforicele se combină cu radicalul activ din acetil colinesteraza;
- fluorul, cu radicalul activ din fosfoglucomutaza etc.
b.chelarea de către toxic a unor oligoelemente (Zn, Cu, Mg, etc.) absolut necesare
funcŃionării normale enzimatice (sechestrarea lor sau eliminarea lor) (ditio-carbamaŃi si
tiazolidonele provenite din biotransformarea sulfurii de carbon chelează Zn, deci, enzimele
zincdependente
nu mai funcŃionează normal, etc.);
c. Sinteza letală: o enzimă poate acŃiona asupra toxicului pătruns 絜 organism si să
producă un nou toxic, mult mai toxic, capabil de a distruge celula 絜 care s-a produs;
B. Mecanism de alterare structurală a unor constituenŃi celulari:
ﾎn mod special interesează acizi nucleici (ARN, ADN), care , datorită echipamentului lor
informaŃional pot produce modificări cromozomiale, cu consecinŃe mutagene sau
teratogene.
C. Mecanism imunologic:
Comportarea toxicului ca un alergen sau mai ales ca o haptenă (crom, nichel, etc.)
D. Mecanism nervos-reflex:
Prin excitarea terminaŃiilor nervoase 絜 mod anormal, determin穗d o serie de reflexe
motorii,
secretorii, vasculare, cu consecinŃe 絜 funcŃia organului respectiv.
E. Mecanism neuroendocrin:
Lezarea funcŃională sau organică, a sistemului nervos central sau endocrin, cu rol important
絜
coordonare si control.
ImportanŃa practică a cunoasterii mecanismelor de acŃiune:
a. Terapeutică:
Recomandarea 絜 intoxicaŃii profesionale a unei vitaminoterapii masive si de spectru larg
pentru menŃinerea unui echipament enzimatic normal sau readucerea lui la normal
(vitaminele
intr穗d 絜 structura multor enzime), administrarea de antidoturi si reactivatori de enzime:
toxogonina 絜 intoxicaŃia profesională cu paration;
b. Diagnostică:
Determinarea unor enzime 絜 sprijinul diagnosticului unor intoxicaŃii profesionale;
c. Profilactică:
AlimentaŃie raŃională (vitamine, oligoelemente, etc).
10.7. INDICATORI DE EXPUNERE SI INDICATORI DE EFECT BIOLOGIC
A. Indicatori de expunere.
- toxicul respectiv 絜 umorile organismului (s穗ge, urină);
- metaboliŃii unor toxice 絜 umorile organismului (s穗ge, urină).
B. Indicatori de efect biologic:
a. modificări de constante biochimice sau hematologice, produse sub acŃiunea toxicelor:
anemie
(benzen, plumb, etc.), hematii cu granulaŃii bazofile (plumb), hematii cu corpusculi Heinz
(nitrosi
amino-derivaŃii hidrocarburilor aromatice);
b. modificări ale unor sisteme enzimatice (scăderea activităŃii acetilcolinesterazei 絜
intoxicaŃia
cu paration, inhibarea activităŃii ALA-dehidrazei 絜 intoxicaŃia cu plumb, etc);
c. modificări radiologice: pulmonare (pneumonie chimică), osoase (intoxicaŃia cu fluor);
d. modificări ale funcŃiei unor aparate, sisteme si analizatori, determinate prin audiometrie,
probe funcŃionale respiratorii, electromiografie etc., 絜 cazul expunerii profesionale la
sulfura de
carbon, oxid de carbon, beriliu etc.
LIMITELE DE EXPUNERE
Această noŃiune caută să 絜locuiască noŃiunea de „concentraŃie maximă admisă”, utilizată
curent 絜că 絜 Ńara noastră.
ConcentraŃiile maxime admise se exprimă 絜 două feluri:
A. ConcentraŃia admisibilă medie este „concentraŃia medie ponderată cu timpul, pentru o zi
normală de 8 ore si 40 de ore pe săptămână, la care aproape toŃi muncitorii pot fi expusi
repetat,
zi de zi, fără a produce un efect advers”.
ConcentraŃia medie de la un loc de muncă a unui toxic rezultă dintr-un număr de
determinări reprezentative pentru locul de muncă respectiv si calculată conform unei formule
stabilite 絜 acest scop.
ConcentraŃia medie a unui toxic se compară cu concentraŃia medie admisibilă pentru acel
toxic; concentraŃia medie a unui toxic nu trebuie să depăsească concentraŃia medie
admisibilă pe
durata unui schimb de lucru.
B. ConcentraŃia admisibilă de vârf este „concentraŃia care nu trebuie depăsită nici măcar o
secundă (chiar concentraŃii instantanee)”.
ConcentraŃiie admisibile medie si de v穩f se exprimă 絜 mg/mｳ.
Deci, fiecare toxic profesional are trecut 絜 dreptul său două cifre: prima reprezintă
concentraŃia admisibilă medie si a doua concentraŃia admisibilă de v穩f.
Toxicele profesionale cu indicatorul pC sunt „potenŃial cancerigene”, cele cu indicativul
C sunt „cancerigene”, iar dintre acestea unele au indicativul Fp, adică „foarte periculoase”;
expunerea profesională la aceste substanŃe trebuie practic exclusă.
Toxicele profesionale cu indicativul P (piele) pot pătrunde 絜 organism si prin pielea sau
mucoasele intacte.
Compararea concentraŃiilor de toxic real găsite la un loc de muncă cu concentraŃiile
admisibile medii sau de v穩f, se exprimă fie procentual (cu c穰 la % a depăsit concentraŃia
admisibilă medie sau de v穩f) sau de c穰e ori s-au depăsit concentraŃiile admisibile (de 2
ori, de 5
ori etc.).