Anul I, nr.

11
decembrie 2007 Preþ: 50 de bani
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins Hristos

Naºterea Domnului
scandalizeazã lumea
Anul trecut parcã a fost înce- se naºte,
slãviþi-L
L!
putul unei noi ere anti-creºtine.
În Occident, Crãciunul s-a
transformat într-o sãrbãtoare
fãrã Hristos. (pag. 10)
Crãciunul în familie
Iatã cã se apropie Crãciunul,
prilej pentru mulþi dintre noi sã
Hristos
petreacã, sã mãnânce ºi sã dãru-
iascã multe cadouri. Mai are Naº- din ceruri,
terea Domnului o semnificaþie su-
fleteascã? (pag.11) întâmpinaþi-L!
Irozii zilelor noastre
La doar câteva zile de la Naº-
terea Domnului, Biserica îmbra-
Hristos
cã hainã de doliu pentru pruncii
nevinovaþi uciºi de Irod. Fapte-
pe pãmânt,
le istoriei s-au petrecut demult,
mãcelul însã continuã. (pag.14) înãlþaþi-vã!
Editorial de Pr. Iosif Ciolan tiv, plãcut ºi apreciat pentru efectele sale timp, aºa numite "colinde" sunt aruncate
vizuale, tactile, olfactive imediate. De ce cu multã risipã în ambianþa programelor
Nu ne furaþi Crãciunul! sã încerci sã trãieºti emoþii spirituale pen- de pe marea majoritate a posturilor de
Poate cã mulþi vor conside- tru care trebuie sã depui un considerabil televiziune. S-a ajuns chiar la hibridul co-
ra, citind cele ce urmeazã, cã efort trupesc ºi sufletesc, când poþi sã te lindelor cântate pe muzicã hip-hop sau pe
glasul meu pare mult prea alar- bucuri de spiritul comercial al Crãciunului alte ritmuri. Cu voci senzuale, fete tinere
mist, sau poate prea pesimist, - scuzaþi, al "X"-masului - fãrã sã depui cântã despre Naºterea Domnului cu
pentru un timp care se vrea al bucuriilor… aproape nici un efort? aceeasi "evlavie" cu care cântã despre ulti-
Vreau totuºi sã cred cã nu sunt singurul Se duce un rãzboi crunt pentru ca de ma iubire de pe plajã. Dar "colindele" lor
care îºi dã seama de gravitatea înºelãciu- Crãciun glasul lui Dumnezeu sã fie aco- nu au nimic din curãþia colindelor ade-
nii în care trãim feeria Crãciunului… perit. Mai precis, diavolul a înþeles cã cea vãrate. Oricât ar fi de prelucrate, melodi-
E trist cã Naºterea Domnului se trans- mai iscusitã tacticã pentru a lovi în Biseri- ile lor nu vor trezi niciodatã fiorul sfânt pe
formã din bucurie duhovniceascã în pre- cã nu este aceea de a lupta pe faþã împotri- care îl trezesc în suflete vechile colinde.
text al bucuriilor comerciale. Adicã sub mas- va ei, ci de a include glasul Bisericii în "Este luna cadourilor!" auzi glasul
ca unei sãrbãtori duhovniceºti, oamenii îºi corul unei bucurii generale, dar o bucurie mass-mediei rãspândit cu putere în
satisfac cele mai ciudate pofte, îºi împli- care-l exclude pe Dumnezeu într-o formã aceastã societate a noastrã care se vrea
nesc cele mai rafinate patimi. E interesant voalatã. Înaintea emisiunilor de divertis- desacralizatã. ªi ce-i rãu în asta? S-ar
faptul cã mulþi comercianþi americani au ment, care de cele mai multe ori abuzeazã întreba unii cu o gândire superficialã,
renunþat sã numeascã Crãciunul cu denu- de senzualitate mercantilã, televiziunea loviþi ºi ei de acest virus nociv al "X"-
mirea tradiþionalã de "Christmas", numin- transmite secvenþe emoþionante de la sluj- masului. Pãi sã vedem. ªtii ce este
du-l mai nou "X-mas"... Se vrea o alterare ba þinutã la cine ºtie ce mare catedralã. Crãciunul, prietene? Este cel mai frumos
a sãrbãtorii tradiþionale a Bisericii, dându- Încearcã oarecum sã te îndemne sã alegi: dar pe care Dumnezeu þi-l face an de an.
ni-se în schimb un surogat dulce ºi atrac- Dumnezeu sau senzualitatea? În acelaºi (continuare în pag. 2)
CMYK
 2 Actual
(continuare din pag. 2)
Este cadoul pe care Dumnezeu þi-l
aºeazã an de an sub bradul tãu ºi al meu
ºi al fiecãruia. "Care cadou?" mã vei
întreba. E vorba de bucuria primirii în
sufletul tãu a unui mic Prunc, a Prun-
cului dumnezeiesc. Cadoul este Dum-
nezeu însuºi. Dar tu ºtii cã întotdeuna
cadourile trebuie sã fie meritate.
Dumnezeu dãruieºte darul bucuriei de
Crãciun doar celor care se pregãtesc
ºi-L aºteaptã. Ceilalþi, care nu se pregã-
tesc, trãiesc, din pãcate, nu bucuria Crã-
ciunului, ci a "X"-masului. Încearcã sã
înlocuiascã printr-un surogat cadoul lui
Dumnezeu cu alte cadouri lumeºti. ªi
pentru cã diavolul ºtie sã ne ispiteascã,
ne furã cadoul lui Dumnezeu ºi ne oferã
alternativa cadourilor lumeºti. Ne
îndeamnã sã fugim cãtre magazine ºi
nu cãtre biserici, cãtre mâncare ºi nu
cãtre post, cãtre veselie extravagantã ºi
nu cãtre smerenie ºi liniºte, cãtre
oameni ºi nu cãtre Dumnezeu.
De aceea mã vãd dator ca unul care
aºtept Crãciunul cel adevãrat, sã te trag
ºi eu de marginea hainei precum face
comerciantul din colþul strãzii ca sã
cumperi cadouri de "X"-mas. Eu te trag
însã de mâneca sufletului ºi te rog: Nu
contribui ºi tu la rãul celor care furã
Crãciunul cel adevãrat! Nimeni nu are
dreptul sã fure Crãciunul!
Nu aveþi dreptul sã le rãpiþi copiilor
Crãciunul, asa cum nu aveti dreptul sã le
rãpiþi copilãria. Copiii au nevoie de Crã-
ciun, ca ºi noi de altfel. Cu toþii avem ne-
voie de bucuria cereascã a Naºterii Dom-
nului. Sã ne bucurãm ºi noi împreunã
cu îngerii. Hristos se naºte, bucuraþi-vã!
Micuþii colindãtori
Biserica brâncoveneascã din
Fãgãraº s-a bucurat duminicã, 9
decembrie, de prezenþa ÎPS
Laurenþiu Streza, care a oficiat
Sf. Liturghie arhiereascã încon-
jurat de un sobor de preoþi ºi o
mulþime mare de credincioºi.
Dupã Sf. Liturghie, Pãrintele
Mitropolit a participat la o agapã
frãþeascã împreunã cu preoþii ºi
credincioºii, unde au fost ºi
gazde pentru un grup de mici
colindãtori. Elevi ai clasei a III-a
B de la ªc. Gen. Nr. 5, copiii au
fost îndrumaþi de învãþãtoarea
lor, doamna Maria Muntean.
Pãrintele Ioan Nãftãnãilã a trecut la cele veºnice
Veºnica pomenire!
Anul acesta Sfântul Nicolae a
luat cu sine, în colindul sãu cãtre
Dumnezeu, pe vrednicul de
pomenire pãrinte Ioan Nãftãnãilã,
care a primit darul slobozirii din
suferinþa ce-l þinuse la pat în ultimii
ani. Pãrintele a trecut la cele veºnice
încãrcat nu numai cu 82 de ani de viaþã,
dar ºi cu o experienþã duhovniceascã de
ales preot al lui Hristos. În mod providenþial,
redacþia noastrã a dedicat în numãrul trecut
trei pagini vieþii ºi lucrãrii pãrintelui, precum
ºi ctitoriei sale, schitul de la Breaza, cãruia
i-a purtat mereu o grijã neobositã, chiar ºi
þintuit în patul suferinþei.
Înmormântarea pãrintelui a avut loc în
ziua de 10 decembrie, iar slujba a fost ofi-
ciatã în biserica din Breaza, atât de dragã
sfinþiei sale, al cãrei paroh a fost mai bine
de o jumãtate de veac. Din încredinþarea ºi
cu binecuvântarea ÎPS Laurenþiu Streza,
Mitropolitul Ardealului, slujba înmormân-
tãrii a fost onoratã de prezenþa Prea Sfinþiei
Sale Visarion Rãºinãreanul,
Episcopul vicar al Arhiepiscopiei
Sibiului. Prea Sfinþitul a dat
citire mesajului de condoleanþe
al Pãrintelui Mitropolit, apoi a
vorbit despre calitatea cãr-
turãreascã a pãrintelui Ioan ºi de
rodnica sa pãstorire a parohiei
de la Breaza, încununatã de
pictarea bisericii ºi realizarea
muzeului acesteia. Cei ºase ani
de detenþie pe motive politice
au fost temelia jertfei pãrin-
telui pentru credinþã.
Pãrintele Teofil Pãrãian,
de la mãnãstirea Brânco-
veanu, a þinut sã participe la
înmormântare pentru a-ºi
exprima cuvântul sãu de alea-
sã recunoºtinþã cãtre cel pe care
l-a cunoscut încã din vremea stu-
denþiei ºi care, odatã intrat în inima dân-
sului, a rãmas acolo pentru veºnicie.
Viaþa pãrintelui Ioan a fost evocatã cu
emoþie ºi de pãrintele Gheorghe Lazea,
actualul paroh de la Breaza, care a subli-
niat vrednicia pãrintelui Ioan cu date con-
crete din viaþa de familie dar ºi pastoralã.
Pãrintele Ioan Nãftãnãilã a fost apoi
aºezat la locul de odihnã veºnicã din cimi-
tirul bisericii de la Breaza, purtat de rugãci-
unile tuturor participanþilor la înmor-
mântare. Fie ca în cartea vieþii numele pã-
rintelui sã fie pomenit cu drepþii care din
veac au bineplãcut lui Dumnezeu! Amin.
Pr. Cãtãlin Teulea
Programul artistic a constat în
câteva poezii recitate de copii
ºi câteva colinde care au
încântat în mod deosebit pe
cei prezenþi, rãsplãtindu-i pe
copii cu aplauze. Micuþii me-
sageri ai Naºterii Domnului,
ca ºi învãþãtoarea lor, au fost
îmbrãcaþi în costume popu-
lare româneºti, ceea ce a
amplificat frumuseþea mo-
mentului. Nici Moº Nicolae
nu a lipsit de la întâlnire; el a
trimis copiilor, prin pãrintele
Marcel Dobrea, câteva pungi
cu dulciuri, care au fost
împãrþite colindãtorilor, spre
bucuria ºi uimirea lor.
Prof. Veronica Pãtru
 Eveniment 3
Eroii la loc de cinste fie unul creºtin, nu laicizat. ªi unde se
putea gãsi un loc mai bun, dacã nu în
inima oraºului, vizibil din toate pãrþile?
Osemintele eroilor cãzuþi în cel de-al doilea Rãzboi mondial au fost Din inima oraºului eroii vegheazã la bunul
depuse vineri, 30 noiembrie, la loc de cinste: cripta de la baza monumentului mers al vieþii citadine. Manifestãrile legate
construit în cinstea lor. L-am rugat pe pãrintele protopop sã ne spunã câte- de cinstirea lor se cuvine a se bucura de
va cuvinte despre acest eveniment. privilegiul centralitãþii cetãþii.
Cum s-a desfãºurat ceremonia?
Pãrinte protopop, de ce au fost Aceasta a avut loc tocmai în dupã-a-
mutaþi eroii noºtri din cimitirul vechi? miaza sãrbãtorii Sfântului Apostol Andrei,
Am luat aceastã hotãrâre pentru cã cel întâi chemat de Hristos ºi Ocrotitorul
osemintele celor uciºi în lupta de apãrare României. Slujba de consacrare a acestui
a patriei noastre erau risipite prin mai loc pentru monumentul eroilor ºi de
multe morminte ºi nu au avut un loc anu- aºezare a celor 12 saci de oseminte ale lor
me rânduit. Acum ele au fost adunate ºi a- la baza monumentului a fost condusã de
ºezate la loc de cinste, în centrul oraºului. PS Visarion, Episcopul vicar al
Cum s-a fãcut mutarea lor? Arhiepiscopiei Sibiului, în prezenþa unui
Mutarea lor la locul de cinste care li se sobor de preoþi ºi cu participarea autori-
cuvine s-a fãcut conform canoanelor bi- reu schimbate: mai întâi s-a dorit sã fie con- tãþilor militare, a veteranilor de rãzboi pre-
sericeºti, dupã cum se face la orice mor- struit în locul vechii bisericuþe de lemn, cum ºi a unor credincioºi din oraº.
mânt: osemintele se pun în saci noi ºi se apoi în cimitirul nou, apoi în spatele cate- Cum vedeþi derularea acestui
stropesc cu vin, iar apoi se aºeazã în noul dralei, lângã Sf. Altar. Pentru toate aceste proiect în continuare?
mormânt. Parcã providenþial, au fost în amplasamente au existat opreliºti. Dar iatã În ceea ce priveºte monumentul sunt
total 12 saci cu oseminte ale eroilor, dupã cã acum Dumnezeu a primit acest loc ºi mai multe variante de proiect. Credem cã
numãrul celor 12 Apostoli. Aºa cum la sfin- ne-a ajutat sã începem în sfârºit lucrarea. varianta îndreptãþitã este cea asemenea
þirea unei biserici temelia noii construcþii Au existat ºi comentarii la adresa unui chivot. Va avea dimensiunile de 3 pe
sunt Sfintele Moaºte care se pun în Masa amplasamentului acestui monument în 3,30 m cu o platformã de 1,5 m, unde vor
Altarului, tot aºa osemintele eroilor noºtri centru, în sensul giratoriu. Ce ne puteþi sta soldaþii ºi se vor depune coroanele.
sunt temelia monumentului închinat lor. spune despre asta? Se va amenaja ºi un cimitir al eroilor în
Cum a fost ales acest loc pentru Eu cred cã nu exista un loc mai bun… noul cimitir al oraºului, tot într-un rond de
monumentul eroilor Þãrii Fãgãraºului? Un monument al eroilor se ridicã pentru flori, unde se va ridica ºi o troiþã. Acolo
Eu cred cã Dumnezeu a ales acest loc. a-þi cinsti înaintaºii, pe cei care ºi-au dat vor fi reaºezate crucile ce au strãjuit
Spun acest lucru pentru cã ridicarea aces- viaþa pentru noi. Acest lucru implicã ampla- mormintele eroilor din cimitirul vechi.
tui monument este doritã de foarte multã sarea lui într-un loc central, ca sã fie vãzut Vã mulþumim, pãrinte protopop, pen-
vreme, însã ea nu a putut fi realizatã pen- de toatã lumea spre aducere aminte a jert- tru aceste detalii concrete ºi vã dorim
tru cã locurile de amplasament au fost me- fei pe care au fãcut-o strãmoºii noºtri multã sãnãtate ºi putere de muncã, pen-
pentru libertatea pe care o avem noi tru cã ºtim cã sunteþi implicat pe multe
Evenimente în astãzi. În toate localitãþile monu- fronturi de lucru: catedrala, noul sediu
Protopopiatul Fãgãraº mentele sunt ridicate la marginea dru- al protopopiatului ºi nu în cele din
mului, spre aducere aminte trecãtorilor. urmã acest monument al eroilor.
28 noiembrie: un grup de credincioºi din Þara În plus, prin purtarea de grijã a lui
Fãgãraºului au plecat cu 4 autocare ºi câteva micro- Dumnezeu, locul unde au fost puse ose- Interviu realizat de Pr. Cãtãlin Teulea
buze la Mãnãstirea Prislop, unde a avut loc mintele ºi se ridicã monumentul este pla-
slujba de pomenire a Pãrintelui Arsenie Boca, sat exact în mijlocul unei cruci reliefatã Anunþ
la 18 ani de la plecarea acestuia la Domnul. de drumurile care se intersecteazã aco- Consiliul de Administrare a cimi-
30 noiembrie - Sf. Ap. Andrei, Ocrotito- lo. Simbolismul crucii este unul impor- tirelor din Municipiul Fãgãraº vã anunþã
cã începând cu data de luni, 17.12.2007
rul României: cu ocazia hramului tant pentru noi. Partea verticalã a crucii pânã joi, 17.01.2008, cei interesaþi sã
Mãnãstirii Berivoi, P.S. Visarion Rãºinãreanu, reprezintã viaþa iar cea orizontalã cumpere loc de veci în Cimitirul vechi
Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a moartea. În cruce se întâlnesc viaþa cu lângã aleea principalã (unde au fost eroii),
oficiat Sf. Liturghie la aceastã mãnãstire. moartea. Eroii au aceastã mare bucurie, pot depune cereri la Oficiul protopopesc
30 noiembrie: depunerea osemintelor ca rãmãºiþele lor pãmânteºti sã fie Fãgãraº din str. Ion Codru Drãguºanu
eroilor în cripta monumentului care va fi ridi- aºezate exact în acest loc în formã de nr.6. Preþul unui loc este de: 2500 RON
cat în centrul oraºului. cruce ºi de a li se ridica un monument, pentru rândul I, 2000 RON pentru rândul
2 decembrie: P.S. Visarion Rãºinãreanu, pentru cã în lupta lor pentru libertate II ºi 1500 RON pentru rândul III.
Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a s-au întâlnit adeseori viaþa cu moartea. Dacã solicitãrile vor fi mai multe
slujit Sf. Liturghie în Parohia Perºani, la invi- S-au dus la luptã cu credinþa în Dumne- decât numãrul de locuri (32), se va face
taþia pãrintelui paroh Dorin Cristea zeu, cu dragostea faþã de þarã ºi cu licitaþie plecând de la sumele mai sus
6 decembrie - Sf. Ierarh Nicolae: a trecut nãdejdea cã se vor întoarce acasã victo- menþionate în data de luni, 21.01.2008 ora
la cele veºnice pãrintele Ioan Nãftãnãilã. rioºi. Se împletesc deci în jertfa lor cele 10, în Cimitirul vechi.
9 decembrie: ÎPS Laurenþiu Streza, Mitropo- trei virtuþi teologice: nãdejdea, credinþa Banii vor fi folosiþi la construirea
litul Ardealului, a oficiat Sf. Liturghie la biseri- ºi dragostea. Firesc este ca ºi monu- monumentului închinat eroilor.
ca brâncoveneascã "Sf. Nicolae" din Fãgãraº. mentul care se ridicã în cinstea lor sã Consiliul de Administraþie
 4 Chipuri pentru veºnicie
Pãrintele Cornel Codrea Jertfã pe Altarul
Domnului
Încreºtinãtorul „Oraºului fãrã biserici“ Îmi place sã fac ade-
sea comparaþia jertfei
L-am gãsit pe pãrintele Cornel la masã. Rãsfoia o carte. omului cu cea a unei lu-
Unul din multele volume pe care cu pãrinteascã dragoste le mânãri. Pe mãsurã ce arde, lumânarea
adãposteºte pe rafturile bibliotecii. Pentru pãrintele Cornel aduce luminã în jurul ei, dar în acelaºi
Codrea, viaþa înseamnã preoþie, iar preoþia viaþã. timp se ºi consumã. La fel s-a întâm-
plat ºi cu sãnãtatea pãrintelui, peste
Un om firesc ºi cald Ortodoxe Române din care trecerea timpului ºi ostenelile unei
Este foarte greu sã-l cunoºti pe pãrinte- Bucureºti. În 1961 a fost munci închinate preamãririi lui Dum-
le Cornel ºi sã nu rãmâi marcat într-un fel. hirotonit diacon la Ca- nezeu ºi slujirii oamenilor ºi-a lãsat
Pe mine m-a fascinat simþul artistic, rân- tedrala Patriarhalã din amprenta în mod vizibil. ªi totuºi, cu
duiala din gândire ºi modul firesc ºi cald în Bucureºti, unde a slu- pasul greu, cu spatele drept, dar apãsat
care ºtie sã se apropie de oameni. Ceva din jit pânã în 1967, anul de istoria transformãrii "Oraºului fãrã
frumuseþea iconicã a sfântului se desprinde în care a fost hirotonit biserici" într-un oraº creºtin, pãrintele
de pe chipul sãu luminos. Dacã ai nevoie preot paroh pe seama Parohiei Ortodoxe se îndreaptã în zilele de slujbã spre locul
de liniºte ºi mângâiere nu trebuie decât sã-l Gheja, Protopopiatul Luduº, judeþul Mureº. care însemnã totul pentru el: biserica.
priveºti sau sã auzi din gura dânsului "Mãi, Biserica din casã Datoritã vredniciei cu care a lucrat în
Dumnezeu sã-þi ajute", spus cu atâta duh problemele bisericeºti, Pãrintele Cornel
În anul 1971, pe data de 1 noiembrie, a Codrea a fost ales Consilier Eparhial ºi
încât parcã mâna nevãzutã a lui Dumnezeu fost numit paroh al Parohiei Ortodoxe
îþi trece pãrinteºte pe cap înspre ceafã. În Victoria, Protopopiatul Fãgãraº. Odatã cu Membru în Adunarea Naþionalã Biseri-
puþinele momente de confesiune, pentru cã venirea pãrintelui în parohie, viaþa oraºului ceascã, având ocazia ºi bucuria nespusã de
pãrintelui îi place mai mult sã-i asculte pe a luat o turnurã neaºteptatã. Oraºul con- a participa la alegerea ca Mitropolit al
cei care vin la dânsul cu durerile lor, am struit cu intenþia de a fi un oraº ateu, fãrã Ardealului a Înalt Prea Sfinþitului Pãrinte
aflat câte ceva despre omul care a înfruntat nici o bisericã, a început sã se închege ca Laurenþiu Streza ºi contribuind astfel la
regimul ateu ridicând douã biserici de zid împlinirea dorinþelor credincioºilor noºtri.
parohie. Dumnezeu ºi-a arãtat parcã faþa Pentru activitatea deosebitã a primit mai
în "Oraºul fãrã biserici" ºi mii de biserici în
spre poporul Sãu. Locuitorii nu mai erau multe distincþii, dintre care amintim pe
sufletele celor care l-au cunoscut.
nevoiþi sã apeleze la parohiile vecine pen- cele de iconom stavrofor ºi cetãþean de
Pentru Pãrintele Cornel, Braºovul nu este onoare al oraºului Victoria.
numai aºezarea pitoreascã unde muntele tru serviciile religioase, pentru cã de acum ªi, cum râvna unui om ca pãrintele
îºi dã mâna cu oamenii la poalele Tâmpei, aveau preotul lor. Împreunã cu credincioºii Cornel nu se poate opri decât atunci când
ci este ºi locul unde acum 70 de ani a vãzut sãi a fãcut demersurile pentru construirea neputinþa trupului dicteazã, pãrintele ºi
pentru întâia oarã lumina zilei ca rod al bisericii, lucru care s-a ºi întâmplat dupã pãstoriþii sãi au dorit ca Parohia Victoria I
dragostei pãrinþilor sãi, Nicolae ºi Virginia multe eforturi, în urma unei subtilitãþi. De- sã aibã încã un locaº de cult, cu arhitecturã
Codrea. Pe tatãl pãrintelui, oamenii îl ºtiu ºi prima intervenþie pentru construirea unei exterioarã specificã, întrucât biserica
de "Moº Codrea". Apreciat pentru înþelep- biserici în Oraºul Victoria dateazã din tim- "Cuvioasa Parascheva" aduce mai mult a
ciunea sa, Moº Codrea dãdea tuturor sfat pul pãstoririi Pãrintelui Malanca (1970-1971), casã din exterior. De aceea, la cererea
bun atunci când era întrebat. Ultimii doi totuºi nu s-a rezolvat nimic pânã la inter- pãrintelui Codrea, în anul 1991, Prea
ani de viaþã i-a petrecut la Mãnãstirea venþia salvatoare a pãrintelui Cornel Codrea, Sfinþitul Serafim Fãgãrãºanul, în acea
Brâncoveanu, ca frate de mãnãstire, alãturi care întocmeºte o altã documentaþie, cuprin- vreme Episcop vicar al Arhiepiscopiei
de cãlugãrul Casian, nepotul dânsului. zând un proiect de casã parohialã, fãrã bise-
Sibiului, a sfinþit locul pentru construcþia
Pãrintele Cornel a urmat Liceul ricã. Aceasta a fost subtilitatea prin care a unei biserici noi, cu hramul Sfântul
Teoretic "Radu Negru" din Fãgãraº între reuºit sã primeascã aprobarea: a pãcãlit Prooroc Ilie Tesviteanul, în parcul de pe
anii 1951-1954 ºi Facultatea de Teologie autoritãþile vremii spunând cã va construi strada Victoriei. În anul 1998 au început
"Andrei ªaguna" din Sibiu, între 1954- o casã parohialã, nu o bisericã. Între 1977- lucrãrile pentru construcþia noii biserici.
1958. La terminarea Facultãþii a pregãtit ca 1978 s-au obþinut aprobãrile necesare, iar Dumnezeu l-a binecuvântat pe pãrinte-
tezã de licenþã lucrarea cu titlul "Virtuþile din 1978 Pãrintele Codrea a început lucrã- le Cornel cu 5 copii: Damiana, singura ca-
teologice: credinþa, nãdejdea ºi dragostea". rile de construcþie. Iniþial s-a construit o re locuieºte în preajma dânsului, în Oraºul
Trecerea timpului a demonstrat cã aceasta ºurã din lemn. În interiorul ºurii s-a lucrat Victoria; Gabriela, care s-a stabilit în Bucu-
nu a rãmas numai tema lucrãrii de licenþã, la transformarea acesteia în bisericã prin reºti; Constantin care locuieºte în Braºov;
ci chiar tema vieþii sale: sã-ºi iubeascã zidirea pe interior a pereþilor, din exterior Cornel, monah la Mãnãstirea Brâncovea-
familia ºi enoriaºii ca pe Dumnezeu. fiind vizibili doar pereþii vechii ºuri. nu ºi Viorica, plecatã în Italia, dar ºi cu
Din 1958 pânã în 1960 lucreazã la Ziua de 1 octombrie 1989 a marcat mulþi nepoþi care îl fac sã uite necazurile.
Întreprinderea de Montaj Bucureºti, mai împlinirea rugãciunilor Pãrintelui Cornel Noi îi urãm pãrintelui multã sãnãtate ºi
întâi în cadrul filialei acesteia din Victoria, Codrea ºi ale tuturor celor care s-au jertfit îi mulþumim pentru bucuria pe care ne-o
apoi în Bucureºti. În 1960 se cãsãtoreºte pentru ridicarea primei biserici din "Oraºul face prin prezenþa sa jovialã, prin împre-
cu Marta-Paula Naumescu ºi se angajeazã fãrã biserici": sfinþirea noului locaº de cult una-slujire ºi prin râsul sãu copios, care
ca ºef al atelierului de obiecte bisericeºti al de cãtre Înalt Prea Sfinþitul Mitropolit poate þine de foame o zi întreagã.
Institutului Biblic ºi de Misiune al Bisericii Antonie Plãmãdealã. Pr. Adrian Magda
CMYK
 Noi apostoli 5
„Drumul nu a fost deloc uºor,
dar a fost un drum binecuvântat“
Plecarea pãrintelui Ionuþ Ilea din Ohaba ne-a întristat puþin pe toþi… A urmat
însã o bucurie, pentru cã la cârma parohiei a venit un prieten al acestuia, tot
codlean. Îl ºtiam ca om de nãdejde din poveºtile pãrintelui Ionuþ despre muncile
grele de la casa parohialã, în care prietenul lui l-a ajutat mult, deºi bãtea drum lung
pânã în sat ºi mai avea ºi facultatea pe deasupra… Între timp, tânãrul de atunci a
terminat studiile, s-a cãsãtorit ºi acum este pãrintele Lucian, paroh în Ohaba.
Pãrinte, aþi fost instalat carea de "mecanic de în- cu trecerea anilor.
de curând ca preot paroh în treþinere ºi reparaþii în industria Aveþi vreun model
satul Ohaba. ªtiu cã eraþi chimicã ºi petrochimicã". Au pe care vã doriþi sã îl
oarecum familiar cu aceastã urmat câþiva ani de muncã, urmaþi?
parohie, fiind prieten cu pre- dupã care m-am decis sã mã Exemple bune sunt
decesorul dumneavoastrã, înscriu la liceu, învãþãmânt foarte multe în jurul nos-
pãrintele Ionuþ Ilea. Nu vã seral, având ca scop bacalau- tru. Pe mine însã doar
gândeaþi niciodatã cã îi veþi reatul ºi admiterea la facultatea unul dintre ele m-a fãcut
lua locul… de teologie. sã înþeleg, ceva mai pro-
Da, este adevãrat, sunt prie- În anul 2003 am luat atât fund, ce înseamnã orto-
ten cu pãrintele Ionuþ. Ne-am bacalaureatul cât ºi examenul doxia. Este vorba despre
cunoscut în perioada liceului. de admitere la Teologie. Pãrintele ieromonah
Amândoi mergeam destul de Drumul nu a fost deloc uºor, Ghelasie Gheorghe, de la Numele: Pr. Lucian Neculai
des la mânãstirea Frãsinei, dar a fost un drum binecuvân- Mãnãstirea Frãsinei. Tîlvãr
având acelaºi duhovnic. tat, plin atât de mulþumiri Pentru mine a fost icoana Data ºi locul naºterii: 8
Anul trecut, la un moment sufleteºti, cât ºi de rezultate sa- vie a muceniciei, a jertfei decembrie 1979, Codlea
dat, pãrintele Ionuþ a avut tisfãcãtoare în ceea ce priveºte pentru aproapele, a fost Studii: în 2003 a absolvit liceul
nevoie de ajutorul meu, la con- formarea mea intelectualã ºi icoana duhovniciei în cadrul Grupului ªcolar Forestier
struirea casei parohiale din spiritualã. desãvârºite. Codlea, profilul tehnic; în 2007- a
Ohaba, unde ar fi trebuit sã se Când v-aþi apropiat de Spuneþi-ne câteva absolvit Facultatea de Teologie
mute. ªi, cum un prieten la Bisericã? Aþi avut parte de o cuvinte despre familia "Andrei ªaguna" din Sibiu
nevoie se cunoaºte, m-am dus educaþie religioasã în dumneavoastrã actualã. Familia: cãsãtorit cu Sarah
sã-l ajut. Aºa am petrecut câte- copilãrie sau momentul con- Soþia mea se numeºte Tîlvãr (Munteanu)
va zile în satul Ohaba, împrie- vertirii a venit mai târziu? Sarah ºi a absolvit Parohia în care slujeºte:
tenindu-mã cu consilierii bi- Acum 10 ani, într-o sâm- Facultatea de Teologie
sericii, care de pe atunci îmi bãtã, stãteam de vorbã cu o "Andrei ªaguna" din Ohaba
spuneau în glumã "pãrinte". prietenã, care se pregãtea sã Sibiu, promoþia 2000, secþia þumesc lui Dumnezeu, Maicii
Povestiþi-ne în câteva susþinã examenul de admitere teologie-englezã. Este profe- Domnului ºi lui Avva
cuvinte viaþa dumneavoastrã la facultatea de teologie. La un soarã de religie în cadrul Ghelasie, care se roagã neîn-
"de dinainte". Unde v-aþi moment dat am întrebat-o ce Colegiului Naþional "Dr. Ioan cetat pentru noi.
nãscut, ce traseu aþi avut va face ziua urmãtoare, adicã Meºotã" din Braºov. Ne-am Spuneþi-ne un cuvânt
pânã aþi absolvit teologia. duminicã. Mi-a rãspuns cã cãsãtorit pe data de 21 iulie pentru cititorii noºtri.
M-am nãscut într-o familie pânã la prânz va fi la Sfânta anul acesta, iar primul copil, Acum, în prag de sãrbãtori,
cu cinci copii. Pãrinþii mei au Liturghie, apoi va mai citi pen- dacã totul va fi bine, se va naºte nu pot decât sã vã doresc dum-
fost ºi sunt oameni simpli, tru examen. Dupã care m-a la varã, prin luna iulie. neavoastrã ºi cititorilor multã
muncitori. Tata este moto- invitat ºi pe mine la slujbã, Ce vã doriþi pentru sãnãtate, bucurii sufleteºti,
stivuitorist, iar mama tâmplar. spunându-mi: "Ce-ar fi dacã ai perioada urmãtoare? împlinirea tuturor dorinþelor, ºi
Fiind o familie destul de veni ºi tu mâine la bisericã?" Nu îmi mai doresc nimic, fie ca Naºterea Domnului nos-
numeroasã, ambii au trebuit sã Toatã ziua am fost urmãrit doar sãnãtate ºi înþelepciune. tru Iisus Hristos sã o primim cu
munceascã peste norma de aceste cuvinte, care m-au Am primit foarte mult anul bucurie ºi sã cerem Mântui-
fireascã a unui muncitor, iar în determinat ca a doua zi, dis-de- acesta: absolvirea facultãþii, torului nostru sã primeascã
aceste condiþii educaþia noastrã dimineaþã, sã merg la Sfânta ne-am împãrtãºit apoi de Taina jertfele ºi rugãciunile noastre,
ºcolarã a fost cam neglijatã. Liturghie. De atunci am mers Cununiei, am primit harul precum a primit închinarea ºi
Dupã terminarea celor 8 în fiecare duminicã ºi sãrbã- preoþiei, iar acum ne-a binecu- darurile magilor.
clase, am urmat cursurile ºcolii toare la sfânta bisericã, edu- vântat Dumnezeu ºi cu un Interviu realizat de
profesionale, obþinând califi- caþia religioasã însuºindu-mi-o prunc. Vreau doar sã mul- Natalia Corlean
CMYK
 6 Viaþa în Hristos
N-am venit Cele mai frumoase artificii
sã cerem, le-am vãzut de la bisericã
am venit sã dãm
O colindã de Crãciun lanseazã urmã-
torul îndemn: "Larg deschideþi poarta
sufletelor voastre, n-am venit sã cerem,
am venit sã dãm". Cineva s-ar putea între-
ba: ce sã mai dea lumea decât de-ale
lumii? ªi, totuºi, este atâta adevãr în aces-
te versuri! ªi asta deoarece nici un col-
indãtor nu dã ceva de-al lui. Dã ceva ce a
primit ºi el, ceva dumnezeiesc.
Evenimentul Naºterii Domnului este unul
ceresc, suprauman, incomparabil cu alte
bucurii pe care le poate procura succesul
în afaceri, pe scenã sau oriunde altundeva
în afara Bisericii. Omul a învãþat destul de
repede ºi bine sã se joace cu bucuriile, sã
ºi le fabrice singur. A devenit un specia-
list în bucurii de tot felul. Atâta doar cã nu
a reuºit sã-ºi facã o bucurie permanentã (la
care sã nu i se epuizeze bateriile!!), care sã
fie de fiecare datã gustatã cu aceeaºi
plãcere sau chiar cu intensitate crescândã.
Dar ce nu a reuºit omul, a fãcut Domnul:
S-a dãruit pe Sine. Iar colindãtorii nu dau
ceva de-al lor, ci-L dau pe Dumnezeu
celor care-i primesc. Pentru cã LA
"CRÃCIUN" S-A NÃSCUT IUBIREA.
"Dumnezeu Preasfântul,/ Colindând
pãmântul/ A vrut sã nu mai fie/ Potop ºi
urgie./ El fãcu luminã/ Blândã ºi seninã/
ªi-ºi trimise Fiul/ S-alunge pustiul.(...)
Dumnezeu Preabunul/ Ne-a trimis
Crãciunul/ Cu har ºi bucurie/ ªi aici sã fie.
Lasã iubirea sã se nascã ºi în sufletul
tãu ºi se va naºte Hristos în tine iar tu îl vei
putea dãrui ºi altora.
Pr. Adrian Magda
Tu ce faci de Crãciun?
Dragã cititorule, te-ai întrebat ce vei face de Crãciun anul
acesta? Încã nu este târziu, dacã nu ai fãcut-o pânã acum.
Îndrãznesc sã-þi propun sã fii mai bun împlinind aceste trei
lucruri:
7 fã un cadou unui sãrac,
7
împacã-te cu duºmanul tãu
ºi mergi cu colinda!
Pe când eram în parohia
tinereþilor mele pastorale - prima
dragoste nu se uitã niciodatã - am luat
un obicei, ºi anume acela de a merge
de Anul Nou cu credincioºii la bise-
ricã pentru a aduce lui Dumnezeu
rugãciune de mulþumire pentru bine-
facerile cu care prin dragostea sa ne-a
miluit în anul încheiat. Biserica situ-
atã pe vârful dealului, aºa cum cere
rânduiala (în cel mai înalt loc din
parohie) ne fãcea sã ne simþim mai
aproape de cer chiar ºi fizic vorbind.
Fiind o localitate situatã la doar 5
km de Alba Iulia, pe o colinã, de la
noi puteam admira focurile de artificii
realizate la diverse evenimente. Cele
mai frumoase erau cele de 1
Decembrie ºi de Anul Nou. La
început ideea de a ne întâlni la bise-
ricã de Anul Nou a fost receptatã cu
oarecare rezervã de cãtre majoritatea
credincioºilor. Nu prea vedeau cum
ar putea sã lase televizorul ºi paharul
de ºampanie acasã, sã nu mai închine
ºi sã nu se felicite cu toþii atunci când
ceasul bãtea 12.00 noaptea. În primul
an am fost doar vreo 30 la bisericã de
Anul Nou. În al doilea vreo 40, apoi din sã simþiþi cã aþi primit de SUS daruri pe
ce în ce mai mulþi, pânã când biserica a care nu le meritaþi? Nu v-a încercat nicio-
început sã se umple de credincioºi. Care datã sentimentul cã Dumnezeu aºteaptã
era magnetul care-i atrãgea la bisericã? un rãspuns la darul pe care l-a fãcut ºi în
Veþi crede cã focul de artificii. Trebuie sã acelaºi timp ne copleºeºte cu alte daruri?
vã dezamãgesc. Convingerea îi atrãgea. Dar acela cã atunci când am cerut ceva de
Conºtiinþa cã Dumnezeu ne-a miluit cu la El am fost în stare sã ne tocim
prea multe daruri. Cu daruri pe care nu le genunchii în faþa icoanei numai ca sã
meritãm. Cu daruri infinit mai multe obþinem ceea ce dorim, iar dupã ce ne-a
decât vredniciile noastre. Vi s-a întâmplat ajutat am uitat promisiunile pe care i
le-am fãcut? Anul Nou este momentul în
care ne putem aduce aminte de promisiu-
nile uitate ºi de cât bine ne-a fãcut
Dumnezeu.
Dar revenind la gândul de la început,
pentru ca atmosfera festivã sã nu îºi
piardã farmecul, am convenit sã începem
rugãciunea de mulþumire în aºa fel încât
sã se termine înainte de 12.00, pentru ca
sã avem timp sã închinãm ºi un pahar de
ºampanie, dupã care sã admirãm din
curtea bisericii focul de artificii de Anul
Nou. Iatã cum cele mai frumoase artificii
le-am vãzut de la bisericã.
7
Pr. Adrian Magda

Bucurã-te cu mine, râu al Iordanului!
Mã întreb uneori dacã noi, oamenii,
ºtim sã ne comportãm firesc în relaþia
noastrã cu Dumnezeu. Mã întreb dacã mai
ºtim ce înseamnã bucuria sau teama de a fi
în apropierea prezenþei lui Dumnezeu…
Îmi veþi rãspunde probabil cã cei credin-
cioºi ºtiu sã se bucure ºi ºtiu sã se ºi teamã.
Eu însã vã întreb: voi cum vã manifestaþi
bucuria ºi teama faþã de prezenþa lui
Dumnezeu? ªi spun aceasta tocmai
datoritã faptului cã iatã ne apropiem de
marea sãrbãtoare a Botezului Domnului,
când natura însãºi, creaþia lui Dumnezeu,
deºi neînsufleþitã fiind, se manifestã mai
vie decât noi, oamenii, la sesizarea
prezenþei lui Dumnezeu în mijlocul ei.
Noi, deºi am fost creaþi de Dumnezeu
cu posibilitatea de a ne exprima comuniu-
nea noastrã cu El, cu semenii ºi cu natura
înconjurãtoare creatã pentru noi, suntem
mai neînsufleþiþi decât natura însãºi. Sã
luãm aminte ce lecþie frumoasã de viaþã ne
dã natura în ziua Bobotezei atunci când
Dumnezeu coboarã în mijlocul ei. Ea nu rã-
mâne indiferentã ca noi la prezenþa Lui, ci
îºi manifestã bucuria ºi teama în acelaºi timp.
Sfinþii Pãrinþi zugrãvesc cât se poate
de viu natura care simte în sânul ei prezen-
þa lui Hristos ºi prezenþa Duhului Sfânt.
"Apele Te-au cunoscut Dumnezeule, zice
Sfântul Sofronie, episcopul Ierusalimului,
Te-au cunoscut ºi s-au temut. Iordanul s-a
întors vãzând focul Dumnezeirii coborând
trupeºte ºi intrând în el. Iordanul s-a întors
vãzând Duhul Sfânt, pogorându-se în chip
de porumbel. Iordanul s-a întors vãzând pe
Cel nevãzut fãcându-se vãzut, pe Creatorul
întrupat, pe Stãpânul în chip de rob. ªi mun-
þii au sãltat privind pe Dumnezeu în trup".
Întrebând marea ºi Iordanul : "Ce-þi
este þie, mare, cã ai fugit ºi tu, Iordane, cã
te-ai întors înapoi?" (Ps. 113, 5), ele
rãspunzând zic: "Am vãzut pe Creatorul
tuturor în chip de rob". De aceea Iordanul
nu îndrãzneºte sã se apropie de Stãpânul
sãu. El desparte ºi opreºte curgerea apelor
sale, vãzând pe Stãpânul botezându-se.
Apele îi fac loc lui Hristos sã se aºeze în
mijlocul lor ca sã le sfinþeascã. Este ceea
ce s-a întâmplat cu prilejul trecerii poporu-
lui evreu prin Marea Roºie, când apele
s-au despãrþit în douã, iar copiii lui Israel
au trecut prin mijlocul mãrii ca pe uscat.
Apele Iordanului se despicã în douã ca pe
vremea lui Iosua, când preoþii au trecut cu
chivotul legii prin mijlocul Iordanului, ca
pe uscat, primind în sânul lor pe Hristos
care Se boteazã pentru
mântuirea neamului
omenesc ºi pentru
sfinþirea firii apelor.
Natura tresãltã de
bucurie când Creatorul
îºi face apariþia în mij-
locul ei. "Râu al Iordanu-
lui, însoþeºte-te cu mine
- zice Sf. Ioan Botezãto-
rul - ºi saltã, dãnþuieºte
ºi tresaltã cu mine, cu
bucurie, cãci Creatorul
tãu cu trup omenesc stã
în faþa ta". ªi Iordanul
are motive sã se bucure,
cãci în apele sale se cufundã Însuºi
Ziditorul sãu. "Ai vãzut pe Israel trecând
prin tine ºi despãrþind apele tale ºi ai stat
privind trecerea poporului. Acum însã ele
se varsã ºi curg mai puternic ºi înconjoarã
picioarele ºi mâinile Lui imaculate".
De aceea, "munþii au tresãltat vãzând
pe Dumnezeu întrupat ºi norii au dat glas
mirându-se de Cel ce a venit luminã din
luminã, Dumnezeu adevãrat din Dumne-
zeu adevãrat". Întreaga naturã este invitatã
sã-L întâmpine pe Cel ce se îndreaptã spre
Iordan: "Munþi ºi coline, vãi ºi izvoare,
mãri ºi fluvii, binecuvântaþi pe Domnul
care se îndreaptã spre fluviul Iordan, cãci
El însuºi trimite, prin aceste ape, sfinþire
Micul catehism
Aghiasma cea Mare
Ce înseamnã cuvântul "Aghiasmã"?
Cuvântul vine din limba greacã (aghios)
ºi înseamnã Sfinþire. La noi, prin
Aghiasmã se înþelege atât apa sfinþitã, cât ºi
slujba pentru Sfinþirea ei.
De câte feluri e Aghiasma în înþelesul
ei de slujbã?
De doua feluri: mare ºi micã. Cea micã
se mai numeºte în popor ºi sfeºtanie ºi
Aghiasma cea mare, care se sãvârºeºte la
Boboteazã,
Când se sãvârºeºte sfinþirea cea mare
a apei?
La Boboteazã, atât în Ajun, când se
sfinþeºte apa cu care preoþii boteazã apoi
casele creºtinilor, cât ºi în însãºi ziua
Bobotezei, dupã Sfânta Liturghie, când se
sfinþeºte apa pe care o iau creºtinii acasã,
pentru tot anul.
Ce putere are apa sfinþita la
Boboteazã ºi cum o folosim?
Actual 7
tuturor apelor". Prin faptul
cã vine în sânul lor, Dum-
nezeu nu tulburã cu nimic
legile de dezvoltare a crea-
turilor. Nici o dezordine ºi
nici o revoltã din partea na-
turii nu se observã cu prile-
jul Botezului. Ci dimpotrivã,
o armonie desãvârºitã cuprin-
de întreaga fire. Ea se regãseº-
te în atmosfera de armonie
de altãdatã cu Dumnezeu.
ªi acum vreau sã te în-
treb pe tine, iubite cititor: nu
cumva lecþia de teamã ºi bu-
curie pe care ne-o dã natura
la Botezul Domnului ar trebui sã o aplici ºi
tu în viaþa ta? E atât de prezent Dumnezeu
lângã tine în fiecare clipã... Chiar ºi acum,
când citeºti aceste rânduri, e lângã tine ºi
te priveºte, aºteptând sã-þi manifeºti bucu-
ria faþã de El, cuprins de o teamã sfântã.
Întoarce-þi ºi tu acum, cititorule,
privirea înapoi cãtre Dumnezeu, aºa cum
Iordanul s-a întors înapoi ºi primeºte
bucuria binecuvântãrii Lui. Învaþã de la
naturã, cãci ºi tu, ca ºi ea, eºti creaþia
mâinilor Lui ºi dã-i ºi tu cinstea cuvenitã
cu teamã sfântã ºi cu bucurie fãrã de mar-
gini. ªi nu uita… cheamã-i ºi pe cei dragi
ai tãi sã se bucure!
Pr. Iosif Ciolan
Aghiasma Mare, adicã
apa sfinþitã la Boboteazã, are
putere sfinþitoare ºi curãþi-
toare. De aceea ea se
pãstreazã nestricatã vreme îndelungatã.
Fiecare familie trebuie sã ia din Aghiasma
de la Boboteazã ºi sã o pãstreze într-un
vas curat ºi la loc de cinste. Credincioºii
beau din Aghiasma mare timp de 8 zile
dupã Boboteazã, pe nemâncate. Dupã
aceea, se gustã din ea doar în zilele de
ajunare ºi de post, sau în zilele de sãrbãtori
mari, dupã ce venim de la bisericã, mai
ales când nu ne împãrtãºim. De asemenea,
putem stropi cu ea casa, curtea ºi grãdina,
vitele ºi chiar ogoarele ºi livezile noastre,
pentru a le feri de rele. În caz de boalã sã
gustãm din ea cu credinþã, pentru cã apa
aceasta are puterea dumnezeiascã a
Sfântului Duh ºi a fãcut adesea multe
minuni, însãnãtoºind bolnavi, tãmãduind
rãni, apãrând de rele, de necazuri ºi de
primejdii.
Pr. Iosif Ciolan
 8 Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului

Schitul „Naºterea Maicii Domnului“

De mai bine de un an, viaþa monahalã din Þara Fãgãraºului s-a îmbogãþit Programul slujbelor
cu un nou aºezãmânt. Nou, dar în acelaºi timp ºi foarte vechi. Care sunt tre- LUNI-SÂMBÃTÃ: 04:00 Rugãciunile de dimineaþã,
cutul, prezentul ºi planurile pentru acest loc aflat sub protecþia Maicii Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile 1, 3, 6, Obedniþa
Domnului ºi a Sfântului Nectarie din Eghina, vã prezentãm într-un nou (luni, miercuri, vineri), Sf. Liturghie (marþi, joi,
sâmbãtã)
episod din serialul "Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului". 13:30 Paraclisul Sfântului Nectarie
16:00 Ceasul 9, Vecernia, Pavecerniþa Micã
Salvatã de la dispariþie DUMINICA: 23:00 Miezonoptica, Utrenia, Ceasul 1
09:00 Rugãciunile de dimineaþã cu Rugãciunile
Peºtera din apropierea localitãþii înainte de Împãrtãºanie, Ceasurile 3, 6, Sf. Liturghie
ªinca Veche este cunoscutã atât în zonã 16:00 Ceasul 9, Vecernia Micã, Paraclisul Maicii
cât ºi în þarã, ba chiar ºi peste hotare. Domnului
Pãrãsirea locului ºi lipsa unei cercetãri 18:00 Pavecerniþa Micã
SÃRBÃTORI ºI PRAZNICE ÎMPÃRÃTEºTI
arheologice riguroase au dus în timp la 18:00 Slujba de priveghere (Vecernia Mare cu
naºterea a tot felul de legende ºi poveºti, Litie, Utrenia)
pe cât de numeroase pe atât de diferite. 09:00 Rugãciunile de dimineaþã cu Rugãciunile
Deºi nu se efectuase aici o cercetare înainte de Împãrtãºanie, Ceasurile 3, 6, Sf. Liturghie
ºtiinþificã corespunzãtoare, specialiºtii 16:00 Ceasul 9, Vecernia Micã, Paraclisul
Sf.Nectarie
care au vizitat aºezãmântul au semnalat 18:00 Pavecerniþa Micã
pericolul de dispariþie al acestui monument rânduit ca aceastã atât de necesarã lucrare sã În prima joi din fiecare lunã, la ora 16, se oficiazã
unic în Transilvania. Nimeni însã nu fie asumatã ºi realizatã de Fundaþia ortodox- Taina Sf.Maslu cu Paraclisul Sf.Nectarie
s-a putut ocupa efectiv de restau- culturalã "Maica Sfântã-Bucuria Neaºtep-
rarea lui. Dupã mai multe tenta- tatã". Preºedintele fundaþiei, doamna Maria Certificatã de arheologi
tive nereuºite, Dumnezeu a Bâgiu, a ajuns pentru prima datã la ªinca Ve- În ciuda aparenþei mizere, doamna
che în 2004. Grota arãta jalnic: grãmezi Maria Bâgiu a simþit un îndemn deosebit de
de pomelnice pentru care nu se ruga ni- a aºeza aici temelia mãnãstirii pe care dorea
meni, lumânãri, haine agãþate peste tot, sã o construiascã ºi a început demersurile ne-
mâncare ºi iconiþe fãrã valoare. O parte cesare, realizând un proiect care are ca scop
din pereþii grotei s-au prãbuºit, fiind al- restaurarea grotei cu douã biserici ºi crearea
cãtuiþi dintr-o rocã foarte finã, sfãrâmi- unui aºezãmânt istoric cultural ortodox.
cioasã chiar la atingerea cu degetul. În Mai întâi o echipã de specialiºti a început
plus, uºurinþa cu care poþi zgâria pereþii sãpãturile arheologice. Au fost degajate
Casa cãlugãrilor, ctitoritã de locaºului i-a fãcut pe mulþi sã îºi lase depunerile din urma prãbuºirii ºi au fost
doamna Maria Bâgiu numele scrijelite ca amintire urmaºilor. descoperite noi încãperi. Istoricii arheologi
Urcând pe la amiazã la mã- certificã existenþa în peºterã a douã bise-
Mãrturia pelerinului ricuþe ortodoxe construite succesiv, care
nãstire, am gãsit aºezarea în
Cãrãri de pelerin, cãrãri cãtre cer tihnã. Se auzea încet cântare prezintã toate elementele specifice: naos,
pronaos, altar ºi proscomidiar.
Am urcat de mai multe ori la mãnãsti- psalticã, de parcã slujba con-
Datarea lor a fost fãcutã pentru secolele
rea de la ªinca Veche, mai cu seamã pen- tinua ºi dupã Liturghie. Am intrat în mica XIV-XV ºi au fost identificate ca aparþinând
tru a-l gãsi acolo pe cel care mi-a fost pã- trapezã liniºtitã ºi cu mult gust aranjatã, uneia din cele patru mãnãstiri de pe hotarul
rinte duhovnicesc încã de pe vremea când unde l-am întâlnit ºi pe pãrintele Matei, localitãþii ªinca, care apar în multe docu-
care ne-a întâmpinat, plin ºi dânsul parcã
fãcea parte din obºtea mãnãstirii de la de pacea ºi zâmbetul rugãciunii. Atunci s-a mente istorice. În 1761, prigoana dusã de
Sâmbãta de Sus. Am ajuns aici iarna, cu co- revelat acea pace cu totul aparte, care în- generalul Bucow pentru a impune greco-
lindãtorii, sau vara, cu pelerinii. Am ajuns aici vãluia oamenii, încãperea ºi natura din jur. catolicismul a ajuns ºi la ªinca. Amplasarea
la ceas de priveghere, în puterea nopþii, când Este o pace pe care nu þi-o explici raþio- locaºului într-o peºterã a împiedicat dis-
întunericul era strãbãtut de smerita ºi taini- nal (deºi rãmâi perfect raþional percepân- trugerea în întregime a acestuia, însã obºtea
ca psalmodie a micii obºti de monahi osâr- d-o), dar o simþi, o respiri, o conºtientizezi, de cãlugãri a fost alungatã, iar biserica pro-
duitori la slujirea celor sfinte; am ajuns dimi- o trãieºti. Ea este în orice caz un dar, darul fanatã ºi chiliile distruse. Timp de peste douã
neaþa, la ceas de sãrbãtoare cu Sfântã Litur- lui Dumnezeu. Nu cred cã o poþi simþi veacuri, deºi a fost pãrãsit fizic, locul a con-
ghie; am ajuns dupã-amiaza, la ceas de odih- pentru cã mergi acolo încercând sã-þi tinuat sã primeascã vizitatori atraºi de o stare
nã ºi pace. Multe sunt izvoarele de binecu- închipui cum este ea ºi încercând sã o simþi de liniºte pe care o dobândeau aici.
vântare de la care te poþi adãpa aici: aºeza- cu orice preþ. Nu. Mergi la mãnãstire ºi, sme-
rea mãnãstireascã, bisericuþele rupestre, rit ºi neºtiutor ca un prunc, fãrã sã te fi Reîntoarcere la tradiþie
sfintele slujbe, moaºtele Sfântului Nectarie aºteptat... o gãseºti, te învãluie, te surprin- Proiectul "Aºezãmântul istoric ortodox-
marele fãcãtor de minuni, cuvântul de fo- de, te pãtrunde. ªi atunci þi se lumineazã cultural <<Bucuria neaºteptatã>> ªinca
los ºi binecuvântarea Pãrintelui Stareþ... Dar chipul ºi mintea, te liniºteºti cu aceastã ne- Veche" se vrea o reîntoarcere la tradiþie,
dacã ar fi sã mãrturisesc ceea ce m-a impre- grãitã pace ºi te umpli de o bucurie la fel de toate construcþiile fiind gândite în stilul
sionat pe mine aici în mod de neuitat, ar tre- tainicã ºi aºezatã, plinã de bunã-cuviinþã... tradiþional românesc ºi respectând natura.
bui sã vorbesc despre o stare de negrãitã pace. Amalia Rãibuleþ Proiectul cuprinde patru pãrþi principale.

CMYK
 Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului 9
de la ªinca Veche s-a întemeiat aici în
decembrie anul tre-
Cãlãuzã pentru pelerini
Puteþi ajunge la schitul de la ªinca Veche pe
cut Schitul "Naº- traseul Fãgãraº-ªercaia-Vad-ªinca Veche (25 km).
Prioritate are restaurarea ºi conservarea bise- terea Maicii Domnului", cu o obºte de Din centrul localitãþii urmaþi indicatorul "Spre
ricuþelor rupestre ºi construirea în apropiere cãlugãri avându-l ca stareþ pe pãrin- mãnãstire", pe strada pe care se aflã sediul secþiei de
a unei biserici de piatrã cu hramul "Naºterea tele Matei Bilauca, chemat la aceastã poliþie. La mai puþin de un km din centru ajungeþi la
Maicii Domnului". A doua fazã a proiectului slujire de la Mãnãstirea Brânco- poalele Dealului Pleºu, la o rãscruce cu douã indi-
cuprinde ridicarea în vârful dealului a unei veanu-Sâmbãta de Sus. catoare: unul spre grotã, traseu pe care urcaþi pe jos
biserici mari cu hramul "Buna Vestire", cu chilii, Pentru a-i adãposti pe vieþuitorii la peºtera cu cele douã bisericuþe rupestre, de acolo
stãreþie ºi toate cele necesare unei mãnãstiri, schitului a fost construitã în stilul spe- la izvor ºi apoi la casa cãlugãrilor, cu paraclisul "Sf.
construite în stil þãrãnesc. Urmeazã apoi ate- cific aºezãmintelor din Sf. Munte Nectarie"; celãlalt indicator vã îndrumã spre mãnãs-
lierele de creaþie (picturã, sculpturã, iconogra- Athos o casã care nu fãcea parte din tire ºi dacã îl urmaþi veþi ajunge direct la casa
fie, þesãtorie, cusãtorie, ceramicã ºi olãrit etc.), proiect, dar s-a aºezat foarte bine în cãlugãrilor (2-3 km), fãrã a mai trece pe la peºterã.
unde se vor organiza tabere de creaþie pentru cadrul acestuia. Clãdirea cuprinde
tineri, conferinþe, expoziþii etc. ºi deschiderea
unui ºantier arheologic de studiu pentru aºeza-
chilii pentru cinci vieþuitori, o trapezã ºi un
paraclis cu hramul "Sfântul Nectarie de la Stareþul
rea dacicã aflatã pe teritoriul aºezãmântului. Pãrintele stareþ Matei Bilauca a intrat în
Eghina", care adãposteºte ºi o pãrticicã din
mãnãstire în 1991, la vârsta de 17 ani. În tim-
Ctitorie în stil moaºtele acestui sfânt aproape pul primei sale vizite la Mãnãstirea Brânco-
athonit contemporan cu noi. Deºi nu are veanu de la Sâmbãta de Sus gândul cãlugã-
încã un an de când a poposit ºi la riei i-a pãtruns în inimã atât de adânc, încât
Dimensiunile proiectu- ªinca prin sfintele sale moaºte dupã o lunã s-a întors ca sã rãmânã aici. Hotã-
lui sunt fabuloase, însã reali- care se aflã aici, Sfântul Nectarie a rârea i-a fost pusã la încercare timp de douã
zatoarea lui se încredinþea- alinat deja suferinþa multor oameni sãptãmâni, în care a fost respins ºi alungat. A
zã ajutorului lui Dumnezeu care s-au rugat lui cu credinþã ºi fost frate timp de doi ani, dupã care a fost cã-
pentru a duce la bun sfârºit nãdejde. Mãrturii ale unor vin- lugãrit ºi hirotonit diacon în 1993, iar în 1999
lucrarea. Pentru aceasta, decãri miraculoase au început sã preot. În 2000 a fost transferat ca preot sluji-
doamna Maria Bâgiu a fie consemnate la ªinca, la fel ca ºi tor la Mãnãstirea Fãget-Boholþ, unde a rãmas
simþit absolut necesarã re- în toate locurile aflate sub pro- un an jumãtate, dupã care s-a întors la
luarea slujbelor în locul tecþia Sfântului Nectarie. Sâmbãta. Între 2000-2004 a urmat
pãrãsit de sute de ani. Astfel Natalia Corlean cursurile Facultãþii de Teologie
din Sibiu, iar din 2006 Dum-
„Rostul nostru în lumea aceasta nezeu l-a chemat la slujirea ca sta-
reþ al Schitului „Naºterea Maicii
este sã devenim sfinþi" Domnului“ de la ªinca Veche.
urmeazã sã vedem dacã
Interviu cu pãrintele stareþ Matei Bilauca judecãþile oamenilor sunt ca ºi
Preacuvioase pãrinte stareþ, tat ºi cu o pãrticicã din moaºte- pe care este gân- cele ale lui Dumnezeu.
slujiþi zilnic într-un paraclis le Sfântului Nectarie, pe care o dit proiectul. Mai Spuneþi-ne un cuvânt de
care se aflã sub ocrotirea Sf. aveþi aici, în paraclis. sunt multe formalitãþi… Oamenii folos pentru cititorii noºtri!
Nectarie din Eghina. De ce aþi Da, mi-am dorit mult acest din sat care vor sã ne doneze Le-aº transmite cititorilor sã
ales acest hram? lucru, cã dacã Sfântul va voi, sã pãmântul vor primi titlurile de fie mai atenþi cu viaþa lor, pentru
Eu am mai de demult o legã- primim ºi noi o pãrticicã din proprietate abia în luna iunie, cã noi avem un rost în viaþa
turã de suflet cu Sfântul Nectarie. sfintele moaºte, dar fãrã sã mã însã nãdãjduim cã odatã înce- aceasta. Fiecare dintre noi, ºi
De fapt Sfântul s-a aºezat în viaþa gândesc când se poate ºi cum se pute lucrãrile va merge mai uºor. mirenii ºi cãlugãrii. Eu spun
mea; întâlnirea mea cu el a fost poate, pentru cã nu e atât de sim- În afarã de bisericuþa închi- mereu cã Dumnezeu nu are
când i-am citit viaþa ºi inima mea plu ºi de uºor. Însã doar pentru natã Naºterii Maicii Domnului nevoie de cãlugãri cum nu are
a vibrat, dar l-am vãzut apoi ºi noi oamenii nu e uºor… Pentru vom face ºi câteva chilii, o salã nevoie de mireni. Dumnezeu are
lucrãtor în viaþa mea. Când eram sfinþi e foarte simplu ºi ei lu- de mese, bucãtãrie ºi toate cele nevoie de oameni sfinþi. Rostul
la mãnãstirea Fãget, mergeam odatã creazã minunat, încât te minu- necesare unui schit, pentru cã nostru în lumea aceasta este sã
pe jos din oraº la mãnãstire. nezi cât de uºor se poate ajunge ceea ce avem acum de fapt a fost devenim sfinþi. Noi iubim sfinþii,
Ajungând la groapa de gunoi, o ºi la lucrul acesta. o soluþie care nu fãcea parte din cãutãm sfinþii, alergãm în stânga
haitã de câini foarte furioºi a Spuneaþi cã existã în plan proiect. ºi în dreapta dupã sfinþi, dar
pornit spre mine în goanã. Când sã se construiascã o bisericã. În proiect mai este ºi o bise- uitãm cã ºi noi avem rostul aces-
au ajuns cam la doi metri de În ce constã acest proiect? ricã mai mare, cu hramul "Buna- ta, datoria aceasta sã devenim
mine, m-am rugat: "Sfinte Necta- Mãnãstirea a luat fiinþã la vestire", dar nu se ºtie când se va sfinþi, pentru cã Domnul Hristos
rie, ajutã-mã!" ºi în momentul iniþiativa unei fundaþii, Fundaþia putea realiza. Înalt Prea Sfinþitul ne-a spus "Fiþi sfinþi, pentru cã
acela câinii s-au oprit ºi s-au cultural-ortodoxã "Maica Sfântã a spus ca atunci când vom avea Eu sunt sfânt". Poate cã ne
întors înapoi liniºtiþi, ca ºi când bucuria neaºteptatã", preºedinta ºi acea bisericã mare vom trece gândim prea puþin sau nu ne
nu m-ar mai fi vãzut. A fost ei fiind doamna Maria Bâgiu din la statutul de mãnãstire. gândim deloc la rostul nostru pe
prima lucrare a Sfântului în viaþa Braºov. Proiectul nu s-a realizat, În plan sunt deci multe, lumea aceasta, cã noi trebuie sã
mea ºi de atunci l-am simþit tot pentru cã încã se lucreazã la depinde cum va binecuvânta devenim sfinþi.
timpul prezent. titlurile de proprietate. Încã se Dumnezeu sã se împlineascã. Interviu realizat de
Dumnezeu v-a binecuvân- mai fac formele pentru pãmântul Gândul omului este mãreþ, însã Pr. Marius Corlean
CMYK
 10 Fii tânãr cu Hristos
Naºterea Domnului s c a n d a l i z e a z ã lumea
Duminica trecutã, dupã Sfânta
Liturghie, un prieten aflat în SUA - fost
protestant, acum ortodox - îmi vorbeºte
despre un articol pe care l-a citit într-un
ziar local. Dupã câte se pare casele de
rugãciune ale celor mai multe culte
creºtine din oraºul lor vor fi închise de
Crãciun. Motivul? Pentru a da celor care le
frecventeazã posibilitatea unui Crãciun cu
familia, acasã. Doritorii de spiritualitate îºi
pot procura un CD cu o predicã (!!!).
Pare îngrozitor? Mie nu-mi pare, pen-
tru cã mai mari decât acestea am auzit.
Anul trecut parcã a fost începutul unei
noi ere anti-creºtine. Din raþiuni de "poli-
tical corectness" Crãciunul s-a transformat
în Occident într-o sãrbãtoare realmente
fãrã Hristos. Încã îmi amintesc câteva ºtiri
macabre, ºtiri care au fost minuþios
adunate de un coleg ºi publicate pe site-ul
AlterMedia într-un articol Sãrbãtori
incorecte politic (Dan Ghiþã). Materialul,
care m-a pus pe gânduri ºi care m-a lãmu-
rit definitiv cã lumea în care trãim a luat-o
pe miriºte, l-am printat ºi pãstrat. Iatã câte-
va realitãþi ale vremurilor noastre.
Educatorii de la o grãdiniþã din Coude-
kerque-Branche, aproape de Dunkerque
(Franþa), au interzis tradiþionala împãrþire
de ciocolatã cu ocazia Sfântului Nicolae,
pe motiv cã figurinele de ciocolatã, ornate
cu simboluri creºtine, contravin legii
asupra laicitãþii. Educatorii au considerat
cã personajul reprezentându-l pe Sfântul
Nicolae împodobit cu o cârjã episcopalã, o
mitrã ornatã cu o cruce auritã ºi þinând în
mânã o carte de rugãciuni reprezintã o încãl-
care a legii franceze care interzice semnele
religioase ostentative în mediul ºcolar.
Primarul oraºului Sydney a redus la
maximum decoraþiunile specifice Crãciu-
nului, pentru a nu-i "indispune" pe cei de
alte religii la vederea simbolurilor Crã-
ciunului. Întrucât a dat dispoziþie ca anul
trecut primãria sã marcheze Crãciunul
doar cu un mic brad, amenajat la etajul
Primãriei, primarul Clover Moore a fost
atacat dur de australieni. "Unde este
Crãciunul nostru?" s-au plâns localnicii
când au vãzut cã Primãria nu le-a oferit
decât un brad "prãpãdit" ºi a interzis orice
decoraþii de Crãciun în metropolã.
Nici Italia catolicã nu a ºtiut cum sã
facã faþã presiunilor. Suprimarea ieslelor
alegorice, înlocuirea cuvântului "Iisus" cu
cuvântul "virtute", ºi a istorisirii Naºterii
Domnului cu… povestea bãtorirea Crãciunului". De altfel
Scufiþei Roºii (!!!). Acestea ei nu au fost consultaþi de nimeni
sunt ideile propuse de unii în aceastã problemã, de altfel
profesori în provinciile Como contrafãcutã.
ºi Treviso, pentru a "laiciza" Epicentrul luptei împotriva
sãrbãtoarea Crãciunului, din Crãciunu-lui este, cum altfel,
cauza creºterii numãrului de America. Acolo a apãrut un nou
elevi necreºtini, în special sport naþional, practicat de
musulmani. cetãþenii anti-creºtini care
În Anglia tonul a fost dat protesteazã de zor împotriva
de premierul Tony Blair. El a fiecãrei ghirlande de betealã atâr-
decis anul trecut imprimarea a natã de vreo instituþie publicã, pe
doua tipuri de felicitãri pentru motiv cã se încalcã "separarea
a fi trimise concetãþenilor sãi: dintre stat ºi bisericã". Unei eleve
unele cu textul "cele mai bune de ºcoalã primarã din
urãri pentru noul an" pentru a Masachussets i s-a interzis sã
fi adresate necreºtinilor, altele citeascã în timpul orei un pasaj
cu "cele mai bune urãri de din "Povestea Crãciunului" pe
Crãciun ºi de Anul nou" pen- motiv cã textul face referire la
tru creºtini. Conducerea bi- Naºterea lui Iisus. Un copil de
bliotecii High Wycombe din grãdiniþã din Oregon a fost
Londra a refuzat postarea împiedicat sã împartã colegilor
unor afiºe care anunþau un felicitãri de Crãciun pentru
concert de colinde. Expli- acelaºi motiv cã imaginea de pe
caþia? Ar putea sã-i deranjeze felicitare se referea la Naºterea
pe cei de alte confesiuni reli- Domnului.
gioase. Unele ºcoli britanice Nu sunt adeptul festivismului
au renunþat sã mai organizeze de Crãciun, dar atitudinea aceasta
tradiþionalele "Nativity care a cuprins lumea întreagã e
Plays", scenete în care copiii greu de catalogat. Dupã cum
interpreteazã scena Naºterii merg lucrurile prin lume, nu
Domnului în ieslea din peste multã vreme, colindele ºi
Betleem, de teamã, desigur, mersul la bisericã s-ar putea sã
sã nu îi jigneascã pe copiii de alte confe- cadã din nou sub incidenþa legii ca-n
siuni religioase. Foarte interesant e cã primele veacuri creºtine.
purtãtorul de cuvânt al Consiliului musul- Sã-L întâmpinãm cu bucurie, sã nu-L
manilor din Marea Britanie a spus: "Nu lãsãm ºi noi singur pe Pruncul Sfânt!…
am întâlnit vreun musulman jignit de sãr- Laurenþiu Dumitru
„Ia Tu enervarea mea“
În biserica în care merg de obicei, la vreme, stãtea luminoasã în bisericã.
Crãciun ºi la Paºti e îmbulzealã ºi Te enerveazã sã mergi la bisericã?
gãlãgie mare. S-ar putea deci ca în zilele Du-te enervat! Numai du-te, prinde viaþã!...
acelea mai mult sã mã enervez decât sã Atâta ne mai fandosim! E gãlãgie în
mã rog. Ce pot face? bisericã… În discotecã ºi prin jurul nostru
nu e gãlãgie, numai în bisericã este. Dacã
Fii serioasã! Du-te la bisericã! Crãciunul sau Paºtele se transformã într-o
A venit odatã o tanti la mine ºi mi-a ispitã a enervãrii, foarte bine! Biruiþi-vã ºi
spus: "Pãrinte, aºa am o ispitã!..." "Ce consideraþi-l ultim dar pe care Îl aduceþi lui
ispitã, soro?" "Îmi vine sã-L înjur pe Hristos de aceastã sãrbãtoare! Ziceþi:
Dumnezeu!" "Auzi, da înjuri din inimã, "Doamne, aur, smirnã ºi tãmâie nu am. De
aºa, zdravãn?" "Da!" "Fã-o, cã de rugat tot rugat nu prea m-am rugat. Nu am putut
nu te rogi din inimã! Mãcar fã ºi tu ceva posti. Ia Tu enervarea mea ºi fã-o liniºte!"
din inimã…" A zâmbit ºi a înþeles. Dupã o Pr. Constantin Necula
 Pas în doi 11
Crãciunul în familie
Nicolae, ne putem folosi de ocazie
pentru a le explica copiilor cine este
adevãratul Moº Crãciun. Este o perioadã bu-
nã sã închidem televizorul ºi sã ne
Iatã cã se apropie Crãciunul, prilej pentru mulþi dintre gãsim timp pentru a sta mai mult
noi sã petreacã, sã mãnânce ºi sã dãruiascã multe cadouri. timp cu cei mici - sã învãþãm împre-
Mai are Naºterea Domnului o semnificaþie sufleteascã pen- unã colinde ºi poezii cu specific
tru noi? În numãrul acesta rubrica „Pas în doi" îºi extinde religios, sã colorãm imagini inspi-
domeniul ºi ne spune câte ceva despre cum sã trãim rate de Naºterea Domnului, sau sã
realizãm împreunã decoraþii pen-
aceastã sãrbãtoare în familiile noastre ortodoxe, pentru ca
tru Sãrbãtoarea care se apropie.
sã primim în suflete Bucuria Naºterii Domnului, dar sã o
transmitem ºi copiilor noºtri. Sfãtuitor de suflet ne este un Cum sã sãrbãtorim?
psiholog, Irina Constantinescu, mãmicã ºi soþie fericitã. Una din tradiþiile de Crãciun
Dumnezeu se face Om pentru noi Cum sã ne iubite ºi de adulþi, dar mai ales de
copii, este împodobirea bradului.
În societatea noastrã Crãciunul are un pregãtim? Un bun moment sã facem acest
caracter aproape pãgân, oamenii irosind foar- Sãrbãtoarea Naº- lucru este în Ajun, înainte de a
te mult timp pentru a face cumpãrãturi, terii trebuie pregãtitã pleca cu toþii la bisericã pentru a
uneori inutile, preocupându-se de haine, cu ceva vreme înainte. Cum sã facem participa la Vecernie, ca sã ne pregãtim
sau alte lucruri exterioare, grija pentru cele acest lucru, cum sã ne pregãtim duhovni- sufleteºte cum se cuvine pentru a doua zi.
sufleteºti ajungând nesemnificativã. Abia ceºte, în special dacã avem ºi copii? Dupã Vecernie putem merge ºi noi cu co-
dacã se mai gândesc la Naºterea Domnu- Pentru orice creºtin ortodox, pregãtirea linda pe la cei dragi.
lui Iisus Hristos, Mântuitorul lumii... pentru Naºterea Domnului debuteazã încã Referitor la cadouri, este bine ca în
Imaginea sfântã a lui Hristos a fost acope- din noiembrie, odatã cu începerea postu- acest moment al anului sã dãruim nu doar
ritã de chipul lui Moº Crãciun, caricaturã a lui. Postul Crãciunului este un "post al bucu- celor dragi, ci ºi celor aflaþi în nevoi.
unuia dintre cei mai iubiþi Sfinþi ortodocºi riei" ºi este destul de uºor de þinut din punct Putem dãrui unei familii anume, sau
- Sfântul Nicolae, Fãcãtorul de Minuni. de vedere alimentar, chiar ºi de cãtre copii. Bisericii ºi organizaþiilor de caritate care
Aceastã gândire secularã nu are nimic De aceea el poate deveni primul post al mi- întreprind ceva în acest sens. Dacã nu dis-
de-a face cu creºtinismul. De aceea, sã cuþilor noºtri, cu sfatul ºi binecuvântarea punem de bani suficienþi, putem dãrui din
încercãm sã ne îndreptãm atenþia cãtre pãrintelui duhovnic. Este un timp potrivit timpul sau din munca noastrã pentru a-i
interiorul nostru, cãtre suflet, ºi sã ne pregã- pentru a ne ruga mai mult zilnic ºi a merge bucura pe alþii (de exemplu, ne putem
tim duhovniceºte pentru acest mare praz- mai des la bisericã, mai ales cã de-a lungul implica în organizarea unui Crãciun la o
nic, deoarece Naºterea Domnului aduce în postului prãznuim foarte mulþi mari Sfinþi, casã de bãtrâni sau de copii orfani). Poate
inimile noastre, an dupã an, bucuria cum ar fi Sf. Nicolae, Sf. Muceniþã fi o tradiþie frumoasã ca de Crãciun sã
Rãscumpãrãrii noastre, bucurie mãrtu- Filofteia, Sf. Spiridon, sau Sf. Ignatie. facem celor dragi cadouri cu specific reli-
risitã de Sf. Ioan Gurã de Aur când glã- În aceastã perioadã putem gãsi diverse pri- gios, eventual confecþionate de noi.
suieºte cã „toate puterile îngereºti împre- lejuri pentru a discuta cu copiii despre sem- ªi iatã cã, dupã osteneala postului,
unã cinstesc aceastã sfântã prãznuire, nificaþia praznicului ce se apropie. De exem- ajungem ºi la bucuria prãznuirii. Dupã ce
contemplând Dumnezeirea pe pãmânt ºi plu, atunci când aprindem candela în faþa participãm la Sfânta Liturghie ºi ne
omul în ceruri. Cel mai presus de toate icoanei Naºterii Domnului, putem deschide împãrtãºim, ne putem bucura de gustoase-
sãlãºluieºte acum jos pe pãmânt pentru a o discuþie despre personajele pe care le vãd, le mâncãruri tradiþionale ºi de prezenþa
noastrã mântuire, pentru ca cel aflat jos putem cãuta în Biblia istorisitã pentru copii familiei, a prietenilor. Seara putem parti-
sã fie ridicat mai presus de toate, dupã pasajele legate de acest eveniment ca sã le cipa din nou la Vecernie, pentru cã trebuie
harul îndumnezeitor." ªi în altã parte citim împreunã, sau putem învãþa cu ei tropa- sã serbãm aceastã zi în primul rând
spune: „Îngerul s-a arãtat pãstorilor pen- rul ºi condacul Sãrbãtorii. De asemenea, duhovniceºte. Nu este un pãcat sã fii
tru cã erau curaþi la inimã." ªi noi, dacã pe piaþã au apãrut diverse cãrticele frumos bucuros ºi sã sãrbãtoreºti, dar trebuie sã
suntem curaþi la inimã, ne vom bucura de ilustrate despre Naºterea Domnului, pe fim cumpãtaþi la mâncare ºi bãuturã, sã nu
Naºterea Domnului, care S-a fãcut om care le putem citi seara împreunã cu ei. pãcãtuim prin excese. Sã nu punem în cen-
pentru a tãmãdui suferinþele noastre. „Toþi Un moment important în timpul postu- trul sãrbãtorii noastre mâncarea, cadourile
bucurându-se, voiesc sã mã bucur ºi eu... lui îl reprezintã Spovedania ºi Împãrtãºa- sau bradul, ci sã avem în inimã frumoasa
purtând în braþele mele pe Hristos din nia. Este bine sã-i luam pe cei mici cu noi cântare a Bisericii din aceastã perioadã ºi
iesle. Pentru cã aceasta îmi este nãdejdea, la bisericã atunci când ne spovedim, chiar sã-i urmãm îndemnul:
aceasta îmi este viaþa, aceasta îmi este dacã sunt micuþi, pentru ca aceste momen- „Hristos se naºte, slãviþi-L
mântuirea... ªi purtându-L pe El mã nasc te sã fie un firesc al vieþii de familie, iar Hristos din ceruri, întâmpinaþi-L
ºi eu ºi primind din puterea Lui darul copilul sã se familiarizeze cu ele. Faptul cã Hristos pe pãmânt, înãlþaþi-vã
grãirii, cânt ºi eu împreunã cu îngerii: familia se pregãteºte împreunã cu bucurie Cântaþi Domnului tot pãmântul
Slavã întru cei de sus lui Dumnezeu ºi cu pentru a lua Sfânta Împãrtãºanie poate lãsa ªi cu bucurie lãudaþi-L popoare
pãstorii cânt: pe pãmânt pace, între impresii de neºters pentru ei. Cãci S-a preaslãvit!"
oameni bunãvoire!" Odatã cu venirea sãrbãtorii Sfântului Irina Constantinescu, psiholog
 12 O poveste pentru tine
daia bunicii rãspândea din fiecare
colþiºor al ei atmosfera Crãciunului.
Bunica, aºezatã comod pe scaunul din
faþa ºemineului, privea cu nesaþ la bradul
frumos împodobit cu globuri colorate ºi
betealã argintie. Matei, plin de entuziasm,
sãrind în jurul bradului, îºi continua lista
interminabilã de dorinþe.
"Dar sã-i spui Moºului cã mai vreau ºi
un trenuleþ ºi un roboþel ºi un cãluþ, ºi… ºi
tot ce mai are". Reuºise sã-i smulgã bunicii
un zâmbet. "Matei, dacã Moºul îþi va adu-
ce þie toate cadourile, ce va mai dãrui celor-
lalþi copii? Nu cumva ceri prea multe? "Nu
bunico!" "Atunci cred cã îþi doreºti atât de
multe pentru a le împãrþi tu celorlalþi copii".
Matei deveni dintr-odatã grav. "Eu nu le
voi împãrþi cu nimeni!" κi lãsã apoi privi-
rea în pãmânt, îºi împreunã braþele ºi rãma-
se neclintit afiºând imaginea unui om supã-
rat. Auzi! Sã împartã el cadourile cu ceilalþi.
El, care le aºtepta de atât de mult timp…
Glasul bunicii, cald ºi domol, încerca sã-l
facã sã înþeleagã bucuria de a dãrui la rân-
dul lui. Ca prin minune, cartea din mâinile
bunicii rãspândi în jur o atmosferã de basm.
Matei se aºezã în poala bãtrânei, închise
ochii ºi se cufundã în lumea poveºtilor.
<<E seara de Crãciun. Vechiul palat
episcopal era învãluit în beznã. Ce va face
în seara de Crãciun - se întreabã lumea -
bãtrânul episcop de unul singur, în timp ce
oraºul este în sãrbãtoare? Cum poate în-
vinge melancolia? Toþi au câte o mângâie-
re: copilul are un trenuleþ, surioara lui are o
pãpuºã, mama îi are pe copii în jurul ei.
Pãrintele Mihail, care se îngrijea de capela
episcopului, surâdea când auzea lumea
vorbind astfel. ªtia cã episcopul îl are pe
Dumnezeu în seara de Crãciun. Nu este deloc
singur, nici nu-i este frig ºi nici nu se simte
pãrãsit. În seara de Crãciun Dumnezeu se
pogoarã în capelã, pentru el. Mica biseri-
cuþã se umple pânã la refuz de Dumnezeu,
în aºa fel încât uºile nu se mai pot închide.
Aºa era în acea searã capela episcopu-
lui: umplutã pânã la refuz de Dumnezeu.
Pãrintele Mihail zãbovea cu multa plãcere
ca sã pregãteascã scãunelul de înge-
nuncheat al episcopului. Auzi însã bãtãi în
uºa capelei. Se duse sã deschidã ºi, împre-
unã cu o rafalã de vânt, intrã un biet om
îmbrãcat în zdrenþe.
"Ce plin este de Dumnezeu aici!" excla-
mã acesta surâzând, privind de jur împre-
jur. "Ce frumuseþe ! Se simte chiar de afarã.
Îmi puteþi da ºi mie puþin din Dumnezeu?
Gândiþi-vã, este seara de Crãciun".
"Este al Prea Sfinþiei Sale Episcopul",
CMYK
rãspunse Mihail. "Îi trebuie lui peste
câteva ore. Doar nu ai pretenþia ca
acum sã renunþe ºi la Dumnezeu!
Poþi pleca… Capela este închisã pen-
tru public" ºi îl expedie pe bietul om
dându-i o bancnota de cinci lei.
Însã imediat ce acesta ieºi din
bisericã, Dumnezeu dispãru. Pãrinte-
le Mihail privi împrejur, scrutând bolþile în-
tunecoase: dar Dumnezeu nu era nici acolo
sus… Iar peste câteva ore episcopul urma
sã vina în bisericã. Cuprins de neliniºte,
pãrintele Mihail întredeschise una dintre
uºile exterioare ºi privi în piaþã. Nimic. Nici
afarã nu era vreo urmã de Dumnezeu.
Pãrintele ieºi în noapte, porni pe strãzile
întunecoase. ªtia exact unde merge. Când
intrã în casa prietenului sãu, familia acestu-
ia tocmai se aºeza la masã. Toþi se priveau
cu bunãvoinþã ºi în jurul lor era ºi puþin din
prezenþa lui Dumnezeu.
"Crãciun fericit, pãrinte Mihail" îl
salutã capul familiei. "Vrei sã te faci co-
mod?" "Mã grãbesc, prieteni !" rãspunse el.
"Din cauza unei neatenþii de-a mea,
Dumnezeu a pãrãsit capela ºi peste puþinã
vreme Prea Sfinþitul merge acolo ca sã se
roage. Nu mi-l puteþi da pe Dumnezeu de la
voi? Cãci oricum, voi sunteþi împreunã, nu
aveþi neapãratã nevoie".
"Dragã pãrinte, spuse gazda, dumneata
uiþi cã azi este Crãciunul! Tocmai astãzi
copiii mei sã fie lipsiþi de Dumnezeu? Mã
uimeºti, pãrinte…".
ªi chiar în clipa în care omul spunea
aceste cuvinte, Dumnezeu se strecurã afarã
din încãpere. Pãrintele Mihail ieºi din casã
în noapte, de-a lungul strãzilor pustii în
cãutarea lui Dumnezeu. ªi tot mergând, la
un moment dat Îl zãri din nou. Ajunsese la
marginea oraºului. Dumnezeu se unduia
deasupra câmpiei întinse, ca ºi cum ar fi
aºteptat ceva. Pãrintele Mihail cãzu în
genunchi.
"Ce faci, sfinþia ta?" îl întrebã un þãran.
"Vrei sã te îmbolnãveºti pe un asemenea
frig?" "Priveºte acolo jos, fiule. Nu vezi?"
Þãranul privi fãrã sã se mire. "Este al
nostru", spuse el. "La fiecare Crãciun vine
sã ne binecuvânteze pãmânturile".
"Ascultã", spuse preotul. "Nu ai putea sã-mi
dai puþin din el? Am mare nevoie!". "Nici
pomenealã, dragã pãrinte! E al nostru".
ªi în clipa când pronunþa aceste
cuvinte, Dumnezeu se înãlþã de pe câmp ºi
dispãru în întuneric.
Pãrintele Mihail plecã mai departe, cãu-
tând. Pãrea cã Dumnezeu se vede tot mai
rar ºi cine avea puþin din El nu voia sã-l
cedeze. ªi aºa ajunse Mihail la marginea
unei imense câmpii necultivate ºi
departe de tot, chiar la orizont, Dumne-
zeu strãlucea blând ca un nor alun-
git. Pãrintele se aruncã în genunchi
pe zãpadã. "Aºteaptã-mã , Doam-
ne!" se rugã; "Din cauza
mea episcopul a rãmas
singur ºi în seara aceas-
ta este Crãciunul!".
Avea picioarele îngheþate,
dar porni în negurã, scufundân-
du-se pânã la genunchi în zãpadã. La un
moment dat auzi un cor domol - glasuri de
înger - ºi vãzu o razã de lumina care se
cernea prin negurã. Deschise o portiþã de
lemn. Era o imensã bisericã ºi în mijlocul
ei, printre lumânãri puþine, un preot se ruga.
ªi biserica era plinã de rai.
"Frate, gemu Mihail, la capãtul pute-
rilor, fie-þi milã de mine. Din vina mea
episcopul meu a rãmas singur ºi are nevoie
de Dumnezeu. Dã-mi mãcar puþin, te rog".
Cel ce stãtea în rugãciune se întoarse
încetiºor. ªi pãrintele Mihail, recunoscân-
du-l, deveni deodatã palid.
"Îþi doresc un Crãciun fericit, pãrinte
Mihail" exclamã episcopul venind spre el,
învãluit pe de-a întregul de Dumnezeu.
"Unde ai dispãrut? Pot sã ºtiu ce-ai cãutat
pe afarã în aceasta noapte atât de nepri-
etenoasã?" Acum înþelegea pãrintele Mi-
hail cã doar cei ce nu voiau sã-L dãruiascã
îl pierdeau pe Dumnezeu. Episcopul Îl avea
pe Dumnezeu la el.>>
Matei tresãri. I se pãru prea multã
liniºte în jurul sãu. Bunica nu mai era în
camerã. Oare unde plecase? "Cu siguranþã
am adormit" gândi el. Din faþa focului, de
pe scaunul bunicii, îºi întoarse privirea spre
bradul frumos împodobit. Un nor de
luminã îmbrãcase ca într-o hainã pomul de
Crãciun ºi acum îºi rãspândea razele în
toatã camera. Hipnotizat parcã de acea
priveliºte feericã, Matei se îndreptã spre
brad. Sub crengile lui câteva cutii frumos
ambalate aºteptau sã fie deschise. Se opri
însã. "Bunico! Poþi sã-i chemi pe Andrei ºi
Maria sã vinã la mine?" "Dar e târziu, dra-
gul bunicii", se auzi de dincolo glasul
bunicii. "Te rooog!" rãspunse Matei.
În clipa aceea lumina îl mângâie ºi-l
învãlui cu totul. Uºa camerei se deschise ºi
în prag apãrurã Andrei ºi Maria.
"Acestea sunt pentru noi!" spuse Matei
arãtând spre cadourile care aºteptau sã fie
desfãcute. Simþi cum o lacrimã îi brãzda
obrazul. Se întoarse cu spatele. Era fericit.
Dãruia. Iar lumina îi mângâia acum
creºtetul, sufletul, întreaga fiinþã. Primise
darul de Crãciun. Lumina… Dumnezeu.
Pr. Iosif Ciolan
 Naºterea lui Iisus
Într-un orãºel numit Nazaret trãia
demult o fecioarã cu numele Maria. Ea
avea sufletul curat ºi gândul bun îndrep-
tat mereu prin rugãciuni spre
Dumnezeu. Fecioara Maria, cea aleasã
dintre toate fecioarele sã Îl nascã pe
Iisus, trãia în post ºi rugãciune alãturi de
bãtrânul Iosif, cel care o îngrijea ºi o
ocrotea. Ei aºteptau ca vestea cea mare
pe care o primiserã de la îngerul Gavriil,
cã Maria Îl va naºte pe Fiul lui
Dumnezeu, sã se împlineascã.
Tocmai în acea perioadã însã,
împãratul roman a poruncit ca fiecare
om din Imperiul Roman sã se înre-
gistreze cu numele în oraºul din care
provenea familia sa. Iosif se trãgea din
Betleem, aºa cã trebuia sã meargã acolo.
A plecat împreunã cu Maria ºi dupã
o cãlãtorie lungã ºi obositoare au ajuns.
Însã acolo nu au gãsit nici un loc unde sã
doarmã în timpul nopþii, nimeni nu avea
loc sã îi primeascã. Singurul loc pe care
l-au gãsit a fost o peºterã la marginea
oraºului, în care oamenii au fãcut adã-
post pentru animale. Acolo, în acea
noapte sfântã, Maria L-a nãscut pe
Pruncul Iisus. L-a înfãºat în scutece ºi
L-a culcat în ieslea vitelor, care Îi fãceau
cãldurã.
Pe dealurile din jurul Betleemului se
aflau câþiva pãstori, care îºi pãzeau
turmele. Un înger a venit la ei în luminã
strãlucitoare ºi le-a spus cã în apropiere
de ei tocmai S-a nãscut Mântuitorul
Hristos, pe care Îl vor gãsi, dormind
într-o iesle. Atunci pãstorii au vãzut o mare mulþime de Ea ne înfãþiºeazã evenimentul petrecut la Betleem, Întru-
îngeri care cântau: "Slavã lui Dumnezeu în ceruri ºi pe parea Creatorului Universului, care intrã în lume ºi în isto-
pãmânt pace, între oameni bunãvoire!" Dupã ce îngerii au rie ca prunc nou-nãscut. Dumnezeu vine în lume ºi se aratã
plecat de la ei, pãstorii s-au grãbit spre Betleem, unde L-au oamenilor în chip de copilaº, nu ca un împãrat, ci un om
gãsit pe Pruncul care dormea în iesle, aºa cum le spusese simplu, ca fiecare dintre noi. Întreg universul îl întâmpinã
îngerul. pe Fiul lui Dumnezeu: îngerii cântã imnuri, magii ºi pãstorii
La peºtera sãracã au sosit apoi ºi trei bãrbaþi învãþaþi, pe Îi aduc daruri, cerurile Îl întâmpinã prin apariþia unei stele
care noi îi numim magi, care ajunseserã acolo cãlãuziþi de o strãlucitoare, iar pãmântul Îl primeºte într-o peºterã; ani-
stea apãrutã de curând pe cer. Vãzându-L pe micul Prunc, malele Îl privesc într-o tãcere uimitã, iar noi, oamenii, îi
ei au îngenuncheat ºi s-au închinat Lui, oferindu-i daruri: oferim pe unul dintre semenii noºtri, pe Fecioara Maria.
aur, tãmâie ºi smirnã. Sã ne bucurãm ºi noi împreunã cu magii ºi pãstorii ºi sã-L
Icoana Naºterii Domnului (pe care o primiþi ºi voi ca primim pe Iisus în inima noastrã, vestind ºi celorlalþi
planºã de colorat) este una dintre cele mai cunoscute icoane. venirea Lui în lume, cu bucurie ºi dragoste!

CMYK
 14 Trup ºi suflet

Irozii zilelor noastre…

În atmosfera de sãrbãtoare ce a cuprins cerul ºi pãmântul, la doar câteva
creeazã sufletul nemuritor al
"puiului" de om. Pãrintele profe-
sor Ilie Moldovan spune cã
pãcatul avortului este o formã de
zile de la Naºterea Domnului, Biserica îmbracã hainã de "plângere ºi tânguire deicid (ucidere a lui Dumnezeu) îndreptatã
multã" pentru pruncii nevinovaþi uciºi de cruzimea lui Irod. Atunci Iisus a împotriva Mântuitorului Hristos, Care,
într-un anumit fel, se naºte o datã cu
fost scãpat de mânia lui Irod. Acum însã, El suferã chinul morþii împreunã cu
fiecare prunc. Din momentul conceperii,
fiecare din pruncii uciºi cu instrumentele moderne ale medicinii, prin voinþa copilul poartã chipul lui Dumnezeu,
unei societãþi care ºi-a pierdut busola ºi care a ridicat la rang de lege urmând ca prin Botez sã poarte ºi chipul
fãrãdelegea. lui Hristos. Dacã acest chip este distrus, în
Viaþa începe oxigen ºi substanþele nutritive. pântecele mamei se rãstigneºte Însuºi
din momentul conceperii sã se formeze 1 la aproximativ 3 sãptãmâni încep
mâinile, iar de la 6 sãp-
Hristos.
Sfântul Nicodim Aghioritul merge atât
Majoritatea oamenilor nu ºtiu ce se tãmâni ºi degetele. Fãtul poate sã-ºi de departe încât spune cã o mamã care
întâmplã în timpul unui avort. Nici femeile strângã degetele ºi sã-ºi deschidã gura. avorteazã nu omoarã o singurã fiinþã
care au avortat nu ºtiu cã de fapt au omorât
1 la 40 de zile este înregistratã
un copil. De ce? Pentru cã li se spune cã de funcþionarea creierului mãsuratã pe baza
umanã, ci face atâtea ucideri câþi urmaºi ar
fi rezultat din acel copil dacã el ar fi trãit.
fapt pânã în luna a treia ele poartã în pân- undelor EEG. Aici minunatul centru de
tece doar "un ghem de celule" ºi nu un om control trimite mesaje mamei ºi copilului. Poate fi recomandat
adevãrat.
1 de la 2 luni, amprentele sunt deja
Profesorul britanic Stuart Campbell, întipãrite în piele. vreodatã avortul?
cercetãtor la Create Health Clinic din
1 la aproximativ 7 sãptãmâni, apar
Londra, a reuºit sã obþinã, cu ajutorul unui primele miºcãri spontane, deºi mama de
Sã urmãrim trei exemple:
1. Tatãl este alcoolic, mama are tuber-
nou tip de scanare prin ultrasunete, ima- obicei nu simte copilul miºcându-se pânã culozã. Ei au patru copii. Primul este orb.
gini tridimensionale ce permit vizionarea la aproximativ 16 sãptãmâni. Al doilea a murit. Al treilea este surd, iar al
miºcãrilor fãtului în timp real. Studiul lui
1 la 18 sãptãmâni este activ ºi energic
demonstreazã pentru prima datã cã viaþa ºi face numeroase flexãri ale muºchilor.
patrulea are tuberculozã. Ea rãmâne din
nou însãrcinatã. Datã fiind aceastã situaþie
începe odatã cu fecundarea ºi nu în Poate da pumni ºi lovituri suficient de tari. extremã, aþi lua în considerare recoman-
momentul naºterii.
1 la 26 de sãptãmâni deja poate rea-
Din momentul concepþiei, 46 de cro- liza o gamã largã de gesturi ºi manifestãri
darea avortului?
2. O fetiþã de culoare, în vârstã de 13
mozomi cu 30.000 de gene se combinã specifice copilului - sã se scarpine, sã zâm- ani a fost violatã de un bãrbat alb; fetiþa a
determinând încã din acest moment toate beascã, sã sughitã ºi sã-ºi sugã degetele… rãmas însãrcinatã. Dacã aþi fi pãrinþii
caracteristicile noastre fizice: sex, carac- fetiþei, aþi recomanda avortul?
teristicile feþei ºi ale corpului, culoarea Lãsaþi copiii 3. O adolescentã este însãrcinatã. Ea
ochilor, a pãrului ºi a pielii. ªi apoi, în doar sã vinã la Mine… nu este cãsãtoritã. Logodnicul ei nu este
câteva sãptãmâni, dintr-o singurã celulã se tatãl copilului. El este foarte supãrat, ºi
formeazã un om minuscul cu toate Înainte de a se bucura de lumina zilei, plãnuieºte sã o pãrãseascã. În acest caz, aþi
organele deja prezente ºi în stare sã Dumnezeu a rânduit ca pruncul sã considera recomandabil avortul?
funcþioneze. sãlãºluiascã ºi sã se dezvolte timp de 9 luni Dacã aþi spus "da": 1. L-aþi fi ucis pe
Ce se întâmplã în cele 3 luni în care în cel mai sigur adãpost din lume: pânte- Beethoven; 2. L-aþi ucis pe marele cântãreþ
unii susþin cã fãtul nu este decât "un ghem cele mamei sale. Iatã însã cã omul a trans- de muzicã religioasã, Ethel Wathers; 3.
de celule"? format acest cel mai sigur adãpost într-un Tocmai v-aþi pronunþat pentru uciderea lui
1 la 18 zile inima începe sã batã, sân- posibil cel mai primejdios loc, pentru cã
gele fãtului trece de-a lungul cordonului aici, deºi copilul nu poate face nimic pen-
Iisus Hristos.
Pr. Alexandru Stanciu
ombilical, traversând placenta unde au loc tru a se apãra, viaþa îi poate fi luatã chiar de
schimburile metabolice: copilul paseazã cãtre persoana cea mai dragã lui, MAMA.
mamei resturile de dioxid de carbon iar ea Fiinþa conceputã devine persoanã
umanã din momentul fecundãrii, când
La doar 4 sãptãmâni, îi furnizeazã Dumnezeu
când mama poate cã 6 sãptãmâni
nici nu ºtie încã 12 sãptãmâni
de el, aratã aºa:

15 sãptãmâni

Dezvoltarea copilaºului din a patra sa sãptãmânã de viaþã, pânã în a 15-a (3-4 luni)
 Viaþa în Hristos 15
mãrturisit pãcatele,
Raiul mãrturisirii ºi pentru aceasta a
auzit din gura Fiului lui
Dumnezeu: "Astãzi vei
Perioada sãrbãtorilor de iarnã este marcatã de douã mari
praznice: Crãciunul ºi Boboteaza. Pe lângã acestea, Biserica ne fii cu Mine în rai". Un alt
aºeazã înainte chipurile a cel puþin doi sfinþi mari: Sf. pasaj scripturistic, invo-
Arhidiacon ªtefan (27 decembrie) ºi Sf. Ioan Botezãtorul (7 cat de pildã referitor la
ianuarie). Contemporani ai Mântuitorului, ei au rãmas în mod rugãciune, ne învaþã: "Cã
de vei mãrturisi cu gura
deosebit în memoria Bisericii. Meditând la exemplul lor ne
ta cã Iisus este Domnul ºi
putem întreba: ce au spus Sfinþii Ioan ºi ªtefan lumii, acum vei crede în inima ta cã
douã mii de ani, de atunci încoace, ºi nouã astãzi? ªi, poate cã Dumnezeu L-a înviat pe
dincolo de orice diferenþã dintre ei, aceºti doi sfinþi aºeazã în El din morþi, te vei mân-
orice vreme, înaintea îngerilor ºi a oamenilor deopotrivã, tui." (Romani 10,9).
miezul vieþuirii lor ºi taina vieþuirii creºtine: raiul mãrturisirii. Sfântul Ioan Botezãtorul
Sfântul Ioan, ºapte bãrbaþi cucernici în este model pentru cei
Înaintemergãtorul ºi trepta diaconiei. Între aceºtia se afla ºi ce-L propovãduiesc pe Dumnezeu prin
ªtefan, care se distinge ca fiind "bãrbat cuvânt. Iar Sfântul ªtefan este model pen-
Botezãtorul Domnului plin de credinþã ºi de Duh Sfânt". tru mãrturisirea lui Hristos cu propria via-
Despre Sfântul Ioan, Mântuitorul Însuºi Înþelepciunea de care dãdea dovadã ºi þã, mãrturisire pentru care, încã viu fiind,
a spus cã: "Este cel mai mare om nãscut din harul de care era plin diaconul ªtefan i-au vede deschizându-i-se porþile raiului.
femeie". Fiu al drepþilor pãrinþi Zaharia ºi atras pizma ºi ura unora care prin mãrturii De la mãrturisirea credinþei tainic, în
Elisabeta, dobândit în mod minunat la bãtrâ- mincinoase despre el l-au dus la judecatã inimã, prin rugãciune ºi pânã la forma
neþe, Sf. Ioan a fost ales de Dumnezeu pen- înaintea Sinedriului. Mãrturisind înaintea supremã de mãrturisire, prin martiriu, sunt
tru un rol unic în istoria mântuirii: acela de tuturor dreapta credinþã, Sfântul ªtefan
a pregãti calea lucrãrii Fiului lui Dumne- vede cerurile deschise ºi slava lui deci multe forme de mãrturisire. Nu toþi
zeu în lume. Ajungând la maturitate, s-a Dumnezeu, este scos afarã din cetate ºi suntem chemaþi la aceeaºi formã de a mãr-
retras în pustie, ducând o viaþã asceticã ºi omorât cu pietre. Asemeni Mântuitorului turisi, ci fiecare dupã dragostea sa ºi dupã
propovãduind lumii pocãinþa ºi apropierea sãu, în clipa morþii sfântul diacon îºi darul lui Dumnezeu, ºi dupã împrejurãrile
Împãrãþiei lui Dumnezeu. La vremea rân- încredinþeazã sufletul Domnului Iisus ºi se vieþii sale. Dar, deºi sunt forme diferite de
duitã, Însuºi Mântuitorul vine la râul roagã pentru iertarea prigonitorilor sãi. mãrturisire, totuºi mãrturisirea este o com-
Iordan, unde propovãduia Ioan, ºi este ponentã esenþialã, nelipsitã din viaþa
botezat de cãtre dânsul. Mãrturisirea credinþei oricãrui creºtin. Într-un fel sau altul,
Zelul neîntrecut pentru Dumnezeu îl deschide creºtinului uºile creºtinul, prin tot ce face ºi prin însãºi
înflãcãra pe Sfântul Ioan nu doar în aspri- viaþa lui, este un mãrturisitor al lui Hristos,
mea vieþuirii, ci ºi în asprimea cu care con- raiului al lui Dumnezeu, al credinþei sale.
damna pãcatul, fãrã pãrtinire. Curajul de a Iatã aºadar douã exemple excepþionale Mãrturisirea se aflã în centrul vieþii sale ºi,
fi mustrat pe faþã nelegiuirea în care petre- de mãrturisire a credinþei: Sfântul Ioan Bo- precum am vãzut din fiecare exemplu
cea însuºi regele Irod, care îºi luase tovarã- tezãtorul, prin arzãtoare propovãduire, ºi invocat mai sus, ea este calea pe care se
ºã de viaþã pe soþia fratelui sãu, pe Irodiada, Sfântul ªtefan, prin impresionantul marti- merge la rai, ea este rai, este venirea efec-
i-a atras ºi cununa muceniciei. Ajuns în tem- riu. Sã avem însã în vedere cã mãrturisirea tivã a raiului în noi ºi în acelaºi timp este
niþele lui Irod, i s-a tãiat capul prin unel- credinþei se face la diferite mãsuri ºi în intrarea noastrã în rai.
tirea Irodiadei ºi la cererea fiicei acesteia. diverse moduri. Tâlharul de pe cruce ºi-a Amalia Rãibuleþ
Sfântul Ioan Înaintemergãtorul ºi
Botezãtorul Domnului a dobândit un loc Ce înseamnã numele meu?
unic în veºnicie, ca ºi Maica Domnului: ªtefan - vine din limba greacã ºi înseam-
tem copiii lui Dumnezeu, cã aparþinem lui
Dumnezeu, cã El este Cel care ne poartã
de grijã, cuprinzându-ne pe toþi în
ºederea de-a stânga ºi de-a dreapta nã "coroanã", "ghirlandã", "cununã cu ca- dragostea Sa ºi cã noi întreolaltã suntem
Mântuitorului Hristos. re se încununau învingãtorii". Acest nume fraþi, aºa dupã cum învãþãm din rugãciunea
Sfântul Arhidiacon ªtefan, aminteºte de firea nobilã a omului bun, peste
care se pogoarã harul Domnului, fãcând tri-
"Tatãl nostru". Cu acest nume cunoaºtem
pe Sf. Muceniþã Tatiana, sãrbãtoritã pe 12
primul martir creºtin mitere la coroana muceniciei, a sfinþeniei ºi ianuarie, ale cãrei moaºte - capul ei - se aflã
Despre ªtefan ne relateazã capitolele 6 a nemuririi. Numele provoacã, deci, la se- în catedrala mitropolitanã din Craiova. Pri-
ºi 7 din Faptele Apostolilor, iar faptele lega- riozitate în planul vieþii duhovniceºti ºi la mind educaþie creºtinã, Sf. Tatiana s-a
te de viaþa ºi martiriul sãu nu impresionea- angajarea în lupta împotriva pãcatului ºi a hotãrât sã nu se cãsãtoreascã, ci sã slu-
zã prin lungimea povestirii sau bogãþia in- rãutãþilor, sfârºitul acestora fiind încununa- jeascã cu toatã fiinþa numai lui Hristos,
rea cu aura sfinþeniei. Sfântul Arhidiacon hotãrâre ce a fost încuviinþatã ºi de pãrinþi.
formaþiilor, ci prin intensitatea mãrturisirii. ªtefan, cel dintâi diacon ºi cel dintâi muce-
Fiind în vremea persecuþiilor, Sf. Tatiana a
Aflãm pe scurt cã în sânul comunitãþii nic al lui Hristos, este pomenit în 27 decembrie. rãbdat cu blândeþe toate torturile la care a
creºtine primare din Ierusalim apar nece- Tatiana - nume de origine romanã, fost supusã, îndemnându-i pe cei prezenþi
sitãþi legate de slujire, fapt pentru care cei înseamnã "al tatãlui", "care aparþine sã creadã în Hristos, în cele din urmã fiind
doisprezece Apostoli aleg ºi hirotonesc tatãlui". Acest nume ne aminteºte cã sun- decapitatã împreunã cu tatãl sau.
 16 Trecut ºi prezent

Biserica „Sf. Nicolae“ din Bãrcut

Poposim la sfârºit de an într-un alt sat din Þara Fãgãraºului, un
sat odinioarã mare ºi înfloritor, datoritã saºilor care formau
majoritatea populaþiei. La plecarea lor, în 1990, au lãsat în
urme case mari ºi frumoase, care au ajuns însã astãzi niºte
ruine. Ghidul cãlãtoriei în trecutul acestui loc cu peisaj de
poveste ne-a fost pãrintele paroh Constantin Taflan.
Colonizaþi de saºi aceastã parohie, bis-
Bãrcutul se afla în trecut la marginea erica are formã de
Imperiului austro-ungar, zonã în care au navã, cu plafonul drept.
fost aduºi soldaþi din Austria, Germania ºi Iconostasul este din
Ungaria pentru a pãzi graniþele. Aceºtia au zid, pereþii din piatrã
fost aºezaþi aici ºi împroprietãriþi, cu obli- ºi cãrãmidã, iar duºu-
gaþia de a supraveghea ºi apãra marginile meaua din scândurã.
imperiului de nãvãlirile vecinilor sau de Renovãri mai impor-
rãscoalele populaþiei române aflate sub tante ale lãcaºului de
ocupaþie. Strategia Imperiului pe termen
lung era sã îi asimileze pe români prin Din documentele care au rãmas peste
diferite metode, oferind privilegii celor veacuri, la Bãrcut au fost consemnaþi în
care renunþau la credinþa strãbunã orto- continuare ca slujitori ai altarului preoþii:
doxã, preferau învãþãmântul în limba Aurel Grecu, Ioan Lungoci, Aurel Mãcriº,
maghiarã sau germanã, sau care acceptau Ioan Vasiu, Ioan Lungoci ºi, pânã acum
sã-ºi schimbe numele românesc. câþiva ani, pãrintele Marius Neagu, astãzi
Toate aceste încercãri de rupere a paroh al bisericii din Hurez.
românilor de originile lor i-au determinat
pe mulþi sã treacã în Þara Româneascã sau Resfinþitã în 2004
Moldova, în felul acesta scãzând numãrul Datele istorice despre biserica orto-
populaþiei autohtone. Cu timpul, coloniºtii doxã din Bãrcut nu sunt prea numeroase.
împãmântenindu-se, au luat fiinþã aºezãri cult s-au fãcut între anii 1924-1966, 1980-
Ultimul eveniment deosebit de important
cu o populaþie majoritar germanã sau ma- 2004. a avut loc în 2004, când lãcaºul de cult a
ghiarã. O astfel de aºezare este ºi Bãrcutul. Românii din satul Bãrcut au fost de
religie fost resfinþit de cãtre Prea Sfinþitul
greco-catolicã între 1760 ºi 1948.
Cândva mare comunã, care cuprindea Visarion Rãºinãreanul, Episcopul vicar al
ºi satul Seliºtat, Bãrcutul avea în anul1857 Un recensãmânt fãcut în 1760 din ordinul
generalului Buccow Arhiepiscopiei Sibiului, împreunã cu un
menþiona încã aici
1.054 de suflete, din care 644 saºi, 298
sobor de preoþi.
români ºi 112 alte naþii. O comunã mare ºi existenþa a 38 de familii ortodoxe, fãrã
În acest moment biserica ortodoxã din
arãtoasã, în care civilizaþia sãseascã îºi preot ºi fãrã bisericã. În timp se pare cã ºi
spunea cuvântul. În 1990 au plecat însã în acestea au acceptat uniaþia, pentru cã acest sat este pãstoritã de inimosul preot
Germania peste 400 de saºi, pãrãsindu-ºi înainte de 1948, când s-au întors la cre- Constantin Taflan, care este preot ºi în
satul vecin, Seliºtat. Pãrintele nu este decât
gospodãriile bine puse la punct, cu case înal- dinþa ortodoxã, toþi românii din Bãrcut
te, solide. Astãzi în urma lor se mai vãd doar erau greco-catolici. de câþiva ani în parohie, însã are gânduri
ruinele a ceea ce a fost odatã, singura rãma- În perioada întoarcerii în sânul mari: îºi doreºte sã înfrumuseþeze biserica
sã parcã neatinsã fiind biserica evanghelicã. Bisericii cu picturã bizantinã. Deocamdatã nu
Ortodoxe, la Bãrcut era paroh
preotul greco-catolic Ioan Mihai. existã fonduri suficiente în acest sens, iar
Biserica ortodoxã Documentele menþioneazã cã acesta a luat
comunitatea pe care o pãstoreºte este
Românii au fost multã vreme minori- parte în 21 octombrie 1948 la proclamarea micã. Sufletul lui este însã mare, iar acolo
tari în Bãrcut, iar biserica ortodoxã actu- întoarcerii credincioºilor greco-catolici la
unde omul este neputincios Dumnezeu
alã, cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae", a "credinþa strãmoºeascã ortodoxã a întregu-
înmulþeºte harul pentru cei care îi cer aju-
fost clãditã abia în 1845. Ridicatã cu aju- lui popor român", care a avut loc în cadrul
torul cu credinþã ºi inimã curatã.
torul ºi contribuþia credincioºilor din unei manifestãri la Alba-Iulia. Pr. Rãzvan Timofte
Str. Ion Codru Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan
Drãguºanu nr. 6 (Olteþ), Pr. Laurenþiu Broscãþeanu (Veneþia de Sus), Pr. Iosif Ciolan (ªinca
Tel. 211790 Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Adrian Magda (Victoria),
Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Teulea (Recea), Pr. Rãzvan Timofte (Hârseni)
Redactor ºef: Natalia Corlean Tehnoredactor: Natalia Corlean
Responsabil de ediþie: Pr. Iosif Ciolan Aºteptãm întrebãrile sau sugestiile dvs. la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL apostolatfagaras@yahoo.com
CMYK