Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manual Microsoft Excel 2
Manual Microsoft Excel 2
Start
CUPRINS
Lec\
Lec\ia 1. ACCESUL LA DATE EXTERNE 6
2
Lec\
Lec\ia 2. LUCRUL {N COLABORARE 26
3
2.5.2. Trimiterea prin Intermet a unei foi de lucru Excel ca mesaj de po]t`
electronic` 44
2.5.3. Ata]area unui registru Excel la un mesaj de po]t` electronic` ]i
trimiterea lui prin Internet 46
2.5.4. Trimiterea unei foi de lucru Excel ca fax 47
Lec\
Lec\ia 4. EXERCI|II 71
5
Lec\
Lec\ia 1. ACC
ACCESUL
ESUL LA DATE EXTERNE
1.1. Noţiuni despre baze de date
1.1.1. Ce este o bază de date
În accepţiunea cea mai largă, o bază de date reprezintă o colecţie de
informaţii structurate într-un anume mod, de obicei sub forma unui tabel. Baza de
date stochează informaţii, dar nu le pune la dispoziţia utilizatorului în mod direct, ci
prin intermediul unor aplicaţii care asigură interfaţa între acesta şi date.
Într-o bază de date, informaţiile între care există o legătură logică sunt
adunate într-o structură distinctă, manevrabilă individual. Între aceste structuri
pot fi definite relaţii.
relaţii
În mod tipic, o bază de date este formată din două componente:
1. Datele,
Datele organizate într-un anumit mod şi stocate în fişiere
2. Sistemul de gestiune a bazei de date (SGBD), care reprezintă un sistem
software complex ce permite accesul aplicaţiilor la date. SGBD este responsabil
pentru definirea ]i administrarea structurii bazei de date, incluzând printre altele:
!"Gestionarea relaţiilor dintre datele stocate în bază;
!"Asigurarea stocării corecte a datelor şi a respectării regulilor care
definesc relaţiile între acestea;
!"Refacerea datelor până la un punct de consistenţă, atunci când pe
parcursul prelucrării a survenit o condiţie de eroare.
!"Gestionarea drepturilor de acces ale utilizatorilor la date.
6
1.1.2. Modelul relaţional de bază de date
Există multe moduri de a organiza datele într-o bază, dar probabil că cel mai
cunoscut este modelul relaţional.
relaţional
Dpdv al structurii sale, o baz` de date rela\ional` con\ine:
- Tabele:
Tabele stocheaz` datele; un tabel este definit prin c@mpuri ]i [nregistrari
- Indec]i:
Indec]i sunt fi]iere care sorteaz` baza de date
- Vederi:
Vederi sunt machete care afi]eaz` datele [ntr-un anumit mod.
Un sistem de gestiune a bazelor de date relaţional (SGBDR) implică trei
aspecte:
Structura
Structura:
!"Struc tura într-o bază de date relaţională datele sunt structurate în
obiecte bine definite (tabele, vederi, indecşi etc). Structurile şi datele
memorate în acestea sunt manipulate prin intermediul operaţiilor.
Operaţii:
Operaţii operaţiile sunt acţiuni bine definite care permit utilizatorilor să
!"Operaţii
manipuleze datele şi structurile unei baze de date; operaţiile posibile
asupra unei baze de date trebuie să se conformeze unui set predefinit
de reguli pentru păstrarea integrităţii.
Reguli pentru păstrarea integrităţii:
!"Reguli integrităţii acestea reprezintă legi care
stipulează ce operaţii sunt posibile asupra structurilor şi datelor dintr-o
bază. Aceste reguli protejează structura bazei de date.
Cel mai comun tip de structură utilizat de o bază de date este tabela.
tabela
Aceasta conţine informaţii corelate logic. O tabelă reprezintă o clasă de obiecte
importante pentru o anumită organizaţie. De exemplu, poate exista o tabelă de
Clienţi şi una de Angajaţi. O tabelă este formată din linii şi coloane.
coloane O coloană dintr-
o tabelă reprezintă un anumit atribut al obiectelor pe care le reprezintă aceasta.
7
De exemplu, marca este un atribut al tuturor angajaţilor dintr-o organizaţie, de
aceea tabel Angajaţi va avea o coloană Marca. O linie reprezintă o instanţă a
obiectului reprezentat de tabelă. De exemplu, o linie dintr-o tabelă de angajaţi
furnizează informaţiile despre angajatul cu marca 22345. Coloanele sunt denumite
şi câmpuri,
câmpuri în timp ce liniile sunt denumite înregistrări.
înregistrări
Bazele de date conţin, în general, şi alte tipuri de obiecte utile pentru
gestionarea datelor:
Vederile reprezintă obiecte ale bazei de date care prezintă utilizatorului
informaţia într-o manieră particulară. Folosind vederi puteţi da acces la un număr
limitat de câmpuri sau de înregistrări dintr-o tabelă sau puteţi combina date din
mai multe tabele. O vedere nu este o structură de date propriu-zisă, ci este o
definiţie a unei interogări particulare. Vederile sunt folosite de foarte multe ori ca
un sistem de control al accesului la date. De exemplu, o vedere construită pe baza
tabelei de Angajaţi poate ascunde informaţiile despre salarii, păstrând accesul
utilizatorilor la restul datelor din tabelă.
Sinonime:
Sinonime acestea reprezintă un alt nume sub care este prezentat către
utilizator un obiect al bazei de date. Sinonimele sunt folosite de multe ori pentru a
simplifica denumirea unor obiecte, dare şi pentru a proteja informaţiile de localizare
a acestora.
Orice SGBD întreţine un set de tabele şi vederi speciale, necesare bunei
funcţionări a sistemului. Acestea sunt denumite tabele sau vederi de sist
sistem
em şi
sunt gestionate în principal de către SGBD-ul însuşi. Utilizatorul poate avea acces
la conţinutul acestora, dar în general este o atribuţie a administratorului de baze
de date să consulte şi eventual să modifice conţinutul tabelelor de sistem.
8
1.1.3.
1.1.3. Relaţii
Între structurile bazei de date se pot stabili relaţii, bazate pe un set de reguli
de integritate. Lumea reală oferă mai multe tipuri de relaţii. De exemplu, dacă
există o tabelă de Medici (M) şi o tabelă de pacienţi (P) atunci pot exista
următoarele tipuri de relaţii:
!"Un medic poate avea mai mulţi pacienţi;
!"Un pacient poate fi tratat de mai mulţi medici;
!"Un medic poate fi el însuşi pacient al altui medic.
Primele două afirmaţii definesc împreună ceea ce se numeşte o relaţie „mai
multe-
multe-la-
la-mai multe”
multe” între două elemente. Ultima afirmaţie defineşte o relaţie
recursivă pe o aceeaşi structură: tabela medicilor.
Un alt model de relaţie uzual este relaţia „una-
„una-la-
la-mai multe”
multe”. De exemplu,
dacă există o tabelă de Cărţi şi una de pagini, între acestea se poate defini o relaţie
„una-la-mai multe”, astfel: o carte are mai multe pagini, dar o pagină nu poate
aparţine mai multor cărţi în acelaşi timp.
În sfârşit, un alt tip de relaţie este relaţia „una-
„una-la-
la-una”,
una” prin care unui obiect
dintr-o structură îi este asociat un obiect şi numai unul dintr-o altă structură. De
exemplu, dacă avem o tabelă de persoane şi o tabelă de certificate de naştere,
atunci între acestea se va stabili o relaţie „una-la-una”, astfel: o persoană are un
singur certificat de naştere şi orice certificat de naştere aparţine unei singure
persoane.
Dintre aceste tipuri de relaţii cel mai des întâlnit în practică este tipul „mai
multe-la-mai multe”.
9
În sistemele de baze de date relaţionale relaţiile sunt implementate cu
ajutorul cheilor. În general, o tabelă trebuie să aibă ceea ce se numeşte cheie
primară,
primară adică o combinaţie a uneia sau mai multor coloane care identifică în mod
unic fiecare linie. Cu alte cuvinte cheia primară este un set de atribute care
identifică în mod unic un obiect al structurii. Într-o tabelă valorile cheii primare
trebuie să fie unice. De exemplu, într-o tabelă de Angajaţi, Marca poate fi utilizată
pe post de cheie primară, deoarece în mod sigur nu vor exista doi angajaţi cu
aceeaşi marcă.
Dacă se va crea o nouă tabelă care înregistrează lucrările tuturor angajaţilor
pe o perioadă de timp, aceasta va trebui să conţină două tipuri de informaţii:
despre angajaţi şi despre lucrarea propriu-zisă. Cum informaţiile despre angajaţi
sunt deja stocate în tabela Angajaţi, nu are sens ca acestea să fie duplicate în
tabela Lucrări. Totuşi, un minim de informaţie trebuie stocat în ultima tabelă
pentru a o putea relaţiona cu prima. Din nou Marca este un element potrivit,
pentru că ea identifică în mod unic o persoană şi permite regăsirea restului de
informaţii din tabela Angajaţi.
Astfel, tabela Lucrări va avea şi ea o coloană Marca, ale cărei valori însă
trebuie să fie numai valori din cele aflate în coloana corespondent din tabela
Angajaţi. Coloana Marca din tabela Lucrări se defineşte ca o cheie străină care
referă cheia primară a tabelei Angajaţi. În felul acesta se stabileşte o relaţie de tip
„părinte-copil” între tabelele Angajaţi („părinte”) şi Lucrări („copil”).
Regulile de integritate care permite implementarea acestei relaţii trebuie să
impună ca în tabela „copil” Lucrări să nu poată fi introduse înregistrări care în
câmpul Marca să aibă valori inexistente în coloana corespondentă din tabela
10
„părinte” Angajaţi; Aceasta nu implică automat ca orice linie din tabela Angajaţi să
aibă corespondent în tabela Lucrări. Pot exista, de exemplu, angajaţi aflaţi în
concediu care nu sunt momentan asignaţi nici unei lucrări.
Tot subiect al regulilor de integritate este şi ce se întâmplă cu înregistrările
din tabela „copil” atunci când este modificată sau ştearsă o înregistrare în tabel
„părinte” şi această acţiune modifică valoarea cheii primare. De exemplu, dacă se
încearcă ştergerea unei înregistrări „părinte” pot fi şterse automat înregistrările
„copil” corespunzătoare sau se poate bloca ştergerea înregistrării „părinte” atâta
timp cât aceasta are încă înregistrări „copil”.
Tipurile de reguli de integritate descrise mai sus sunt implementate de
SGBD şi este responsabilitatea acestuia forţeze respectarea lor de către orice
aplicaţie va accesa baza de date.
În afara regulilor de integritate implementate de SGBD dezvoltatorul de
aplicaţii poate impune alte reguli, în primul rând cele impuse de logica afacerii. De
exemplu, se poate impune ca data livrării unui produs să fie ulterioară datei
comenzii, nerespectarea acestei reguli a afacerii putând provoca disfuncţionalităţi
într-o aplicaţie care inventariază toate comenzile nonorate.
1.1.6. Cerin\
Cerin\e Office 2000 pentru accesul la baze de date externe
1. Acces la sursa de date extern`: adic`, drepturi de acces la respectiva baz` de
date (cont definit prin nume ]i parol`, drepturi de acces [n re\ea, etc)
2. Componenta Microsoft Query: component` op\ional` Office 2000, care face
parte din categoria “Instrumente Office” ]i care se instaleaz` [n mod op\ional. Ea
permite interogarea bazelor de date externe.
3. Drivere corespunz`toare pentru accesul la datele externe: aceste drivere sunt
necesare pentru a putea citi datele din baze de date externe. Pentru fiecare surs`
de date, este necesar un driver specific. Ele pot fi de mai multe tipuri.
13
Cel mai cunoscut tip se nume]te ODBC (Open database connectivity) ]i la
instalarea MS Query, se instaleaz` automat urm`toarele drivere ODBC:
• MS Foxpro
• Dbase
• Oracle
• Paradox
• Text
• MS Access
• MS SQL Server
Un alt tip de driver pentru sursa de date este de tip OLAP (online analytical
processing).
processing) OLAP implementeaz` o tehnologie specializat` pentru interogarea
bazelor de date; organizarea acestora se face ierarhic`, [n cub ([n loc de tabele
bidimensionale). La instalarea MS Query, se instaleaz` automat urm`torul driver
ODBC: Servicii OLAP pentru MS SQL Server.
22
participante la interogare. Deoarece interogarea solicită informaţii din mai multe
tabele, numele câmpurilor este prefixat de numele tabelei, separate prin caracterul
punct. Select`m din aceasta listă câmpurile „FirstName” şi „LastName”, aparţinând
tabelei „Employees”. Aceste coloane vor fi automat adăugate interogării. După
această acţiune, putem aduce datele în Microsoft Excel. Derul`m meniul „File” şi
select`m „Întoarcere date şi revenire în Microsoft Excel”. După un timp necesar
actualizării datelor, rezultatul noii interogări este automat afişat în foaia de calcul.
Se poate observa că au dispărut coloanele „CustomerID” şi au apărut coloanele cu
numele angajatului, adăugate anterior în interogare.
25
Lec\
Lec\ia 2. LUCRUL {N COLABORARE
2.1. Lucrul [n echip` [n cadrul unei re\
re\ele
2.1.1. Despre lucrul [n re\
re\ea
De multe ori realizarea unui proiect, presupune o munc` de echip`, membrii
echipei ajung@nd la un moment dat s` lucreze cu acela]i document. Exist` 2
situa\ii de colaborare:
a) Mai mul\i utilizatori partajeaz` acela]i calculator (de exemplu, se lucreaz` [n
schimburi)
b) Se lucreaz` [n echip` prin intermediul re\elei ]i se partajeaz` foldere ]i fi]iere.
Lucrul [n echip` presupune urm`toarele urm`toarele:
- Partajarea unui registru Excel: partajarea [nseamn` utilizarea [n comun a
respectivei resurse hardware/software [n cadrul unei re\ele (exemplu: discuri,
foldere, fi]iere, imprimante, etc)
- Distribuirea unui registru Excel [n caadrul re\elei, c`tre mai mul\i utilizatori: acest
lucru utilizeaz` mesageria electronic`. Routarea unui registru este util` atunci
c@nd se dore]te aportul mai multor membrii al echipei. Se stabile]te astfel ruta ce
va fi parcurs` de fi]ier: registrul va fi trimis la c@te o persoan` la un moment dat,
respectiva persoan` [l modific`, dup` care este trimis la urm`toarea persoan`.
Sau, o copie a documentului poate fi trimis` simultan la mai multe persoane.
- Urm`rirea modific`rilor [n cadrul unui registru, atunci c@nd mai mul\i utilizatori
lucreaz` cu acela]i document.
- Consolidarea modific`rilor pentru un registru la care au lucrat mai mul\i autori
- Inserarea de comentarii [n cadrul foilor unui registru
26
- Trimiterea electronic` la destina\ie a foilor unui registru Excel (po]t` electronic`,
fax)
27
{n func\ie de rolurile pe care le [ndeplinesc calculatoarele participante [n
re\ea, re\elele se clasific` [n:
- peer-
peer-to-
to-peer, sau egal-la-egal: fiecare calculator din re\ea poate [ndeplini rolul de
server (deci poate oferi resurse sau servicii) ]i [n acela]i timp de client.
Exemplu de re\ea peer-to-peer:
re\ea Windows 95/98/Me/NT Workstation/Windows 2000 Professional. {n acest caz,
calculatoarele sunt grupate pe grupuri de lucru (workgroups). Pentru ca respectivele calculatoare
s` poat` comunica, trebuie ca ele s` apar\in` aceluia]i grup de lucru.
28
- server Web (Web server): stocheaz` ]i gestioneaz` site-uri Web, adic` colec\ii
de pagini sau fi]iere Web, [n format HTML, [mpreun` cu alte fi]iere conexe (grafice,
anima\ii, etc) apelate din cadrul paginilor Web.
- server FTP (FTP server): stocheaz` ]i gestioneaz` fi]iere ce pot fi transferate
c`tre alte computere client
- server pentru grupuri de dialog (News server): stocheaz` ]i gestioneaz` mesaje
pentru discu\ii interactive
- server pentru po]t` electronic` (Mail server): stocheaz` ]i gestioneaz` mesajele
de po]t` electronic`
Opera\ia de conectare la re\ea se nume]te login ]i se realizeaz` prin
intermediul unui cont definit prin nume utilizator ]i parol`.
Opera\ia de deconectare de la re\ea se nume]te logout.
Internet reprezint` o re\ea global` de comunica\ii care permite
Internet:
interconectarea computerelor din [ntreaga lume. Protocolul specific Internet este
TCP/IP. Este o re\ea format` din mai multe re\ele.
Intranet:
Intranet re\ea privat` care se bazeaz` pe tehnologiile ]i aplica\iile Internet.
Re\eaua Intranet NU este public`, [n sensul c` apar\ine unei companii.
29
2.1.3. Software ]i aplica\
aplica\ii de re\
re\ea
Software:
Denumire Descriere
MS Windows Sisteme de operare desktop. Calculatoarele pe care
95/98/Millenium sunt instalate se pot conecta:
- la o re\ea peer-to-peer Windows ]i [n acest caz pot
de\ine rol de server (partajaeaz` date ]i imprimante)
]i de client
- la o re\ea client/server ]i [n acest caz de\in rolul de
client
Se livreaz` [mpreun` cu toate componentele necesare
pentru conectarea la re\ea.
MS Windows NT Sisteme de operare desktop mai evoluate.
Workstation, Windows Calculatoarele pe care sunt instalate se pot conecta:
2000 Professional - la o re\ea peer-to-peer Windows ]i [n acest caz pot
de\ine rol de server (partajeaz` date ]i imprimante) ]i
de client
- la o re\ea client/server ]i [n acest caz de\in rolul de
client
Pot juca rol de server pentru maxim 10 clien\i.
Se livreaz` [mpreun` cu toate componentele necesare
pentru conectarea la re\ea.
MS Windows NT Server. Sisteme de operare [n re\ea. Calculatoarele pe care se
Windows 2000 instaleaz` au rol de server.
Server/Advanced Server
30
Aplica\ii Windows de re\ea:
Network, din Control Permite adaugarea, ]tergerea ]i configurarea
Panel componentelor de re\ea Windows.
Network Neighborhood Permite afi]area ]i accesarea participan\ilor din
re\ea (calculatoare, imprimante, discuri, foldere,
fi]iere, etc).
MS Outlook 2000 Aplica\ie de mesagerie ]i po]t` electronic`, din
suita Office 2000. Dispune de agend` electronic`
care poate fi accesat` din celelalte aplica\ii ale
suitei Office 2000.
Microsoft Fax Aplica\ie pentru trimiterea/primirea faxurilor. Se
livreaz` [mpreun` cu Windows 95/98/Me. Se
instaleaz` separat de sistemul de operare. Pentru
instalare, trebuie localizat ]i lansat [n execu\ie
programul Awfax.exe de pe kit-ul de instalare
Windows.
31
2.2. Partajare documentelor [n cadrul unei re\
re\ele
2.2.1. Configurarea calculatorului pentru a participa la o re\
re\ea
Cursul de fa\` nu are drept subiect re\ele de calculatoare de aceea no\iunile
referitoare la acestea vor fi trecute doar [n revist` pe scurt.
Pentru ca un calculator s` poat` participa la o re\ea, trebuiesc [ndeplinite
urm`toarele condi\ii:
- s` fie conectat fizic la re\ea (s` aib` instalat` o plac` de re\ea ]i s` fie conectat
prin cablu, linie telefonic`, satelit, radio, etc)
- dispozitivele fizice de re\ea s` fie configurate corect (instalare ]i configurare
driver) sub sistemul de operare.
- [nainte de a demara configurarea software, trebuie cunoscut tipul ]i parametrii
re\elei: ce tip este, protocolul utilizat, modul de organizare.
32
Exemplu:
Tip: Peer-to-Peer Client/Server Windows 2000
Windows Server
Protocol: NetBeui TCP/IP
(adres` server ]i cum se aloc`
adresele pentru clien\i)
Organizare resurse: Workgroup Domeniu
Servicii server: Partajare Imprimare, alocare automat` de
fi]iere ]i adrese IP, etc.
imprimante
33
Componentele
de re\ea
instalate
34
Dup` ap`sarea butonului „Add”, este afi]at` urm`toarea fereastr` care
permite instalarea componentelor de re\ea Windows:
35
2.2.1. Activarea partaj`rii rresurselor
esurselor [n re\
re\ea peer-
peer-to-
to-peer sub Windows
(Se lucreaz` sub Windows 98)
{n exemplu curent, vom ar`ta cum putem partaja datele de pe calculatorul
propriu, sub sistemul de operare Windows 98. Pornim de la premiza c` toate
set`rile necesare lucrului [n re\ea au fost deja efectuate.
Din START-Settings, deschidem folderul “Control Panel”. Lans`m aplica\ia
“Network”. {n pagina “Configuration”, avem lista componentelor de re\ea deja
instalate. Presupunem c` facem parte dintr-o re\ea Microsoft perr-to-peer.
Trebuie s` ne asigur`m c` [n lista de componente de re\ea instalate se afl`
serviciul pentru partajarea fi]ierelor ]i imprimantelor [n re\ele Microsoft, adic`
“File and Printer Sharing for Microsoft Networks”. Dac` nu g`sim acest serviciu, va
trebui s`-l instal`m. Putem utiliza butonul “Add”, sau ap`s`m butonul “File and
Print Sharing”.
Pentru a partaja hard-discuri, foldere ]i fi]iere, activ`m op\iunea “I want to
be able to give others access to my files”. Dac` avem o imprimant` conectat` la
calculator, atunci putem da altor utilizatori ai re\elei voie s` tip`reasc` pe aceast`
imprimant`. {n acest caz, trebuie s` activ`m op\iunea “I want to be able to allow
others to print to my printer(s)”.
{n pagina “Identification”, la rubrica “Computer Name”, putem vedea care
este numele prin care se identific` calculatorul nostru [n re\ea. Eventual, putem
vedea la rubrica “Workgroup”, numele grupul de lucru din care face parte
calculatorul nostru.
36
{n pagina “Acces control” putem defini modul de partajare al resurselor pe
calculatorul nostru. Avem dou` posibilit`\i:
- “Share-level access control”: adic`, accesul este controlat pentru fiecare resurs`
[n parte
- “User-level access control”: accesul la resurse este controlat pentru utilizatori
individuali, sau pentru grupuri de utilizatori.
Vom l`sa prima op\iune activat`. Ap`s`m butonul “Ok” ]i trebuie s` reponrim
calculatorul.
{n acest exemplu am lucrat sub Windows 98. Procedeul este similar sub
Windows 95, Windows Millenium, Windows NT sau Windows 2000.
37
De obicei, nu permitem utilizatorilor re\elei accesul la [ntregul disc, ci numai
la anumite foldere de pe disc. De aceea vom ap`sa “Cancel” pentru a anula
partajarea discului.
Din fereastra “My Computer” afi]`m con\inutul discului C ]i select`m folderul
“Comun”. Din meniul “File” alegem “Properties” ]i alegem pagina “Shared”. {n mod
implicit, folderul nu este partajat. Activ`m op\iunea “Shared as” ]i introducem
numele prin care folderul va fi identificat [n re\ea. Vom permit accesul [n citire ]i
modificare, aleg@nd “Full”. Ap`s`m “Ok”. Observ`m c` icon-ul folderului s-a
modificat, pentru a ne indica c` acesta este partajat.
40
2.4. Inserarea comentariilor
2.4.1. Inserarea unui comentariu [ntr-
[ntr-o celul`
Sub Excel, putem asocia comentarii explicative la celulele din foile de calcul.
Selectam o celul` ]i din meniul Insert, alegem op\iunea Comment. Se deschide o
fereastra de editare pentru comentarii, care con\ine numele utilizatorului curent ]i
este asociat` celulei printr-o s`geat`. Observ`m c` celula dispune de un triunghiu
roşu [n colţul din dreapta sus. Dupa introducerea comentariului, ap`s`m tasta
Enter.
Enter Celulele la care au fost asociate comentarii se identific` prin triunghiul ro]u.
Comentariile pot fi afi]ate prin pozi\ionarea cursorului mouse-ului peste celul`.
Pentru a [mpiedica afi]area comentariilor, select`m din Tools – Options,
Options
pagina View.
View Activ`m op\iunea None în zona Comments şi apăs`m OK. OK Observ`m
c` triunghiul roşu indicator a dispărut. La pozi\ionarea cursorului deasupra celulei în
cauză, comentariul nu mai apare.
Pentru ca textul comentariului să fie permanent vizibil, select`m din Tools –
Options, View Activ`m op\iunea Comment & Indicator în zona Comments
Options pagina View.
şi apăsam OK.
OK Comentariul va fi vizibil în orice moment.
Revenim la setarea implicit`. Din Tools – Options,
Options pagina View,
View activam
optiunea Comment Indicator only.
41
2.4.2. Modificarea unui comentrariu dintr-
dintr-o celul`
Celulele care au asociate comentarii sunt marcate cu un triunghi roşu în
colţul din dreapta sus. Select`m celula dorit` ]i alegem din meniul Insert – Edit
Comment. Modificam textul. Apasam Enter pentru a salva modificarea.
Un alt mod de a edita un comentariu, este prin meniul contextual al celulei.
Selectam Edit Comment ]i modificam textul.
42
Exemplu 2: pentru conectare la intranet-ul firmei (adic` re\eaua firmei), este necesar` o plac` de
re\ea ]i cablu corespunz`tor
Exemplu 3: pentru trimitere/primire faxuri, este necesar` o plac` fax/modem, conectat` la
calculator ]i la telefon
Cerin\e software:
- pentru mesagerie ]i po]t` electronic`, este necesar` prezen\` unui server de
comunica\ii [n re\ea
Exemplu 1: pentru conectare la Internet prin linie telefonic`, server-ul apar\ine firmei furnizoare de
servicii Internet
Exemplu 2: pentru o re\ea intranet, trebuie s` existe un server care s` dispun` de software
adecvat pentru a [ndeplini rolul de server de comunica\ii; exemplu de server de comunica\ii: MS
Exchange
- pentru fiecare sta\ie client, pe l@ng` sistemul de operare, care trebuie configurat
pentru conectarea la re\ea, trebuie s` existe aplica\ii care permit
trimiterea/primirea de mesaje electronice, sau aplica\ii care s` permit` accesul al
alte servicii ale re\elei.
Exemplu 1: pentru Internet, aplica\iile cel mai frecvent utilizate sunt un browser Web (exemplu: MS
Internet Explorer) ]i un program de po]t` electronic` (exemplu: MS OutLook 2000 care face parte
din suita Office 2000, sau OutLook Express care se livreaz` cu IE)
Exemplu 2: pentru intranet, este necesar` o aplica\ie care s` poat` accesa serverul de comunica\ii.
Exemplu: OutLook 2000.
2.5.2. Trimiterea prin Intermet a unei foi de lucru Excel ca mesaj de po]t`
electronic`
Dorim s` trimitem prin po]t` electronic` unui coleg foaia de lucru curent`,
prin Internet.
Ne asigur`m c` suntem conecta\i la Internet.
Revenind [n registrul Excel, ap`s`m butonul „Po]t` electronic`” din bara de
instrumente „Standard”. Suntem [ntreba\i dac` dorim s` trimitem registrul curent
ata]at la un mesaj electronic (fi]ierul se transmite ca anex`), sau dac` vrem ca
44
mesajul electronic [n sine s` reprezint` con\inutul foii de lucru curente. Select`m a
doua op\iune.
Fereastra de lucru se modific` astfel: [n partea superioar` dispunem de un
panou care trebuie completat cu datele destinatarului.
{n caseta „To” vom scrie adresa de po]t` electronic` a destinatarului. O
putem scrie manual, sau putem efectua clic pe icon-ul [n form` de carte deschis`
pentru a accesa agenda electronic`. Putem alege de acolo una sau mai multe
adrese.
Rubrica „Cc” poate r`m@ne necompletat`. Dac` introducem aici adrese, o
copie a mesajului va trimis` ]i la respectivele adrese. Aceast` rubric` p`streaz`
compatibilitatea cu aplica\ii de mesagerie mai vechi, care nu permiteau
specificarea mai multor adrese la rubrica „To”.
La rubrica „Subject” putem scrie c@teva cuvinte de explica\ii asupra mesajului
pe care-l trimitem. Aceast` rubric` este op\ional`, dar se recomand` completarea
sa. {n mod implicit, aici este [nscris numele documentului.
Pentru a trimite documentul ap`s`m butonul „Send this Sheet”. {n acest
moment, este lansat` [n execu\ie automat aplica\ia de po]t` electronic` implicit`
a sistemului, de exemplu Outlook Express. Are loc trimiterea mesajelor de po]t`
electronic`.
45
2.5.3. Ata]area unui registru Excel
Excel la un mesaj de po]t` electronic` ]i trimiterea
lui prin Internet
Dorim s` trimitem un registru [ntreg prin Internet unui coleg. Mesajele de
po]t` electronic` sunt [n general scurte ]i la obiect, de aceea vom ata]a
respectivul registru la mesaj.
{n registrul Excel, ap`s`m butonul „Po]t` electronic`” din bara de
instrumente „Standard”. Suntem [ntreba\i dac` dorim s` trimitem registrul curent
ata]at la un mesaj electronic (fi]ierul se transmite ca anex`), sau dac` vrem ca
mesajul electronic [n sine s` reprezint` con\inutul foii de lucru curente. Select`m
prima op\iunea.
Se deschide fereastra de lucru aferent` aplica\iei de po]t` electronic`
implicit` a sitemului, de exemplu Outlook Express. Fi]ierul este deja ata]at la
mesaj, mesaj care [n acest moment este gol.
Complet`m adresa destinatarului ]i scriem c@teva cuvinte la rubrica
„Subject”. Scriem c@teva cuvinte ]i [n spa\iul aferent mesajului, de exemplu
:”Ata]ez registrul Excel pe care mi l-ai cerut”.
Minimiz`m aplica\ia Excel ]i ne conect`m la Internet. Acces`m leg`tura de
tip dial-up creat` sub Windows. Num`rul este format automat. Efectu`m
procedura de login.
Revenim [n aplica\ia de po]t` electronic` - Outlook Express ]i ap`s`m
butonul „Send”. Mesajul nostru este trimis, [mpreun` cu fi]ierul ata]at, utiliz@nd
aplica\ia de po]t` electronic` implicit`, adic` Outlook Express.
46
Deschidem un alt registru Excel cu mai multe foi de lucru. Din meniul „Fi]ier”
alegem „Trimitere c`tre”. Observ`m c` primele 2 op\iuni de aici, intitulate
“Destinatar”, se refer` la po]ta electronic`. Prima op\iune este echivalent` cu
butonul „Po]t` electronic`” din bara de instrumente „Standard”. Acum vom alege
„Destinatar coresponden\` (ca ata]are)”.
Este automat lansat` aplica\ia pentru po]t` electronic` implicit` a
sistemului de calcul, [n acest caz OutLook Express. Fi]ierul curent Excel este deja
ata]at la mesaj. Scriem mesajul ]i complet`m adresa destinatarului. Observ`m ca
la rubrica „Subject” este [nscris numele fi]ierului. Ap`s`m butonul „Send” din bara
de instrumente a aplica\iei OutLook Express, pentru a trimite mesajul.
{nchidem aplica\ia OutLook Express ]i revenim [n Excel. Ne deconect`m de la
Internet.
48
Lecţia 3. TRANSPUNEREA DATELOR DIN EXCEL PENTRU UTILIZARE PE
WEB
3.1. Despre Internet ]i Intranet
3.1.1. Servicii Internet ]i intranet
Internet:
Internet reprezint` o re\ea global` de comunica\ii care permite
interconectarea computerelor din [ntreaga lume. Aceast` re\ea este compus` din
mii de re\ele mai mici de calculatoare ]i milioane de calculatoare comerciale,
educa\ionale, guvernamentale ]i personale. {n cadrul Internet-ului se utilizeaz`
protocolul TCP/IP.
Serviciile cel mai frecvent accesate ale Internet-ului sunt:
- WWW (World
World Wide Web,
Web sau Web pe scurt): prin intermediul Web-ului
pot fi publicate pe Internet documente [n format HTML (Hyper Text Markup
Language), ce pot include text, grafic`, secven\e video ]i anima\ie, acces la baze de
date, etc. Din punct de vedere al utilizatorului, accesul informa\iilor se realizeaz`
prin intermediul paginilor Web, care de\in un format special. Resursele Web-ului
sunt accesate prin intermediul unor aplica\ii specifice, denumite browsere sau
navigatoare Web
- Po]t` elect
electronic`
ronic` (e-
(e-mail): acest serviciu permite transmiterea ]i primirea
de mesaje electronice [ntre utilizatorii re\elei Internet.
- Transfer de fi]iere
fi]iere: preluare de informa\ii din cadrul Internet-ului
(download), sau transmitere de fi]iere ]i stocarea lor pe servere Web (upload)
49
- Grupuri de dialog (newsgroups):
(newsgroups) este serviciul care permite comunicarea
[ntre mai mul\i utilizatori ai Internet-ului, grupa\i [n func\ie de anumite tematici.
Intranet:
Intranet o re\ea ce apar\ine unei firme, bazat` pe tehnologiile ]i serviciile
Internet.
{n ambele cazuri se utilizeaz` protocolul TCP/IP ]i acelea]i produse
software.
50
7.1.3. Accesul la resursele Internet/intranet
Pentru servere Internet/intranet, localizarea resurselor se realizeaz` prin
intermediul unei adrese unice [n cadrul re\elei, numit` URL – Universal Resource
Locator. Formatul unei adrese URL este prezentat mai jos:
protocol://adres`_host
Protocolul aflat [naintea adresei calculatorului host (adic` gazd` - stocheaz`
resursa respectiv`) se refer` la protocolul utilizat de respectivul server pentru a
facilita accesul la informa\iile stocate pe el. Acest protocol depinde de natura
serverului accesat ]i nu se refer` la protocolul men\ionat mai [nainte – TCP/IP,
care este principalul protocol de comunica\ii [n cadrul Internet-ului.
Mai jos sunt date exemple de protocoale ce pot fi utilizate [n cadrul unei
adrese URL:
• http://adresa_host
Protocolul specific Web-ului este HTTP – Hyper Text Transfer Protocol. Adresa
host-ului reflect` stuctura ierarhic` de calculatoare ale re\elei. Adresa [ncepe cu
denumirea server-ului ]i poate fi urmat` de calea de acces c`tre diferite fi]iere
stocate pe acel server. Un exemplu de adres` Web este dat mai jos ]i se refer` la
site-ul Web al firmei Microsoft.
http://www.microsoft.com
Dac` se dore]te accesarea direct` a unui fi]ier ale c`rui cale ]i denumire
sunt cunoscute, atunci adresa poate fi scris` astfel:
51
http://www.microsoft.com/file.html
• file://cale_de acces\denumire_fisier
Permite localizarea resurselor locale. De exemplu, dac` prin intermediul unui
browser se dore]te vizualizarea con\inutului fi]ierului MENIU.HTM, aflat pe discul E:,
[n folderul \WWW\Files, atunci sintaxa corect` este:
file://e:\WWW\Files\meniu.htm
• ftp://adresa_host
File Transfer Protocol (FTP) reprezint` un protocol pentru trasferul datelor. De
exemplu, dac` se dore]te preluarea unui program sau a unui fi]ier din cadrul
Internet-ului, atunci trebuie contactat un server pe care acestea sunt stocate ]i
care utilizeaz` protocolul de comunica\ii FTP. Pe l@ng` desemnarea unui protocol
de comunica\ii, FTP se mai refer` ]i la denumirea unei aplica\ii. Un browser Web
poate accesa ]i servere FTP, f`r` a necesita instalarea unei aplica\ii suplimentare
pentru FTP. Adresa gazdei are aceia]i semnifica\ie ca mai sus.
Exemplu de adres` FTP:
ftp://ftp.microsoft.com
53
{n practic` nu este necesar s` ne preocup`m [ns` de toate aceste aspecte.
Office 2000 permite salvarea oric`rui document ca pagin` Web fie prin
intermediul comenzii „Salvare ca pagin` Web” din meniul „Fi]ier” fie select@nd acest
tip de fi]ier la salvarea documentului prin intermediul ferestrei de dialog „Salvare
ca”. Prin aceast` opera\ie, documentele aplica\iilor Office 2000 efectueaz`
54
automat conversia documentului [ntr-un fi]ier de tip HTML ]i creeaz` fi]ierele
individuale care con\in diferitele obiecte incluse [n documentul ini\ial.
Deoarece orice document Office 2000 poate deveni o pagin` Web, paginile
create [n aceast` aplica\ie reproduc cu fidelitate ceea ce orice utilizator va
vizualiza pe Web. Sunt reproduse astfel tabelele, c@mpurile speciale, imaginile ]i
obiectele desenate, fundalul colorat, stilurile ]i toate celelalte elemente de format.
{n orice document Office 2000, comut@nd [n modul de vizualizare „Aspect pagin`
Web” putem verifica aspectul documentului atunci c@nd acesta va fi vizualizat [ntr-
un browser Web. Prin utilizarea comenzii „Examinare pagin` Web” din meniul
„Fi]ier”, este permis` reverificarea aspectului ]i a func\ion`rii unei pagini Web
[naintea public`rii acesteia, asem`n`tor comenzii „Examinare [naintea imprim`rii”.
55
- programe de tip Java applet: un applet este un program scris [n Java, care se
stocheaz` pe un server al re\elei. {n momentul [n care browser-ul acceseaz`
pagina Web care include un applet, acesta este preluat din re\ea, [nc`rcat [n
memorie ]i executat pe calculatorul utilizatorului. La [ncheierea execu\iei sale,
applet-ul este desc`rcat din memorie.
- secven\e audio
57
3.3. Office 2000 ]i tehnologii pentru Web
3.3.1. Office 2000 ]i Web
Dezvoltarea tehnologiilor Internet petrecută în ultimii ani a făcut ca acestea
să pătrundă tot mai mult în activitatea de zi cu zi. Astfel, utilizatorii se orientează
din ce în ce mai mult către intranet şi Internet pentru a realiza schimbul de
informaţii. Utilizarea unui browser comun permite accesul rapid, facil şi ieftin la
informaţii de tip Web.
Acesta este motivul pentru care suita Office 2000 (Word, Excel, Access şi
PowerPoint) suportă în mod nativ limbajul HTML, astfel încât toate documentele
Office 2000 sunt pregătite în mod implicit pentru utilizare pe Web.
Problematica relaţiei Office 2000 / Web nu va fi abordată in extenso în
cadrul acestei secţiuni, dar se vor furniza noţiunile esenţiale pentru a înţelege
modul în care registrele Excel pot fi pregătite pentru utilizare în cadrul unui
intranet al organizaţiei.
Puteţi salva un întreg registru de lucru ca pagină Web, caz în care puteţi
vizualiza datele şi naviga între foile de calcul ale acestuia, fără însă a putea
interveni în vreun fel asupra datelor.
Utilizatorii care creează foi de calcul sau baze de date vor beneficia în mod
deosebit de noile caracteristici orientate Web ale suitei Office 2000. Spre
deosebire de un document Word, puterea unei foi de calcul constă în
interactivitatea dintre aceasta şi utilizator. De exemplu, atunci când creaţi o foaie
de calcul pentru a analiza profitabilitatea unui produs prin introducerea unor valori
de cost diferite, un aspect important îl constituie posibilitatea utilizatorilor de
58
introduce sau modifica valori şi de a studia în timp real efectul acestora. Folosind
Office 2000 puteţi crea, de exemplu, tabele pivot care păstrează capacitatea de
pivotare şi interactivitatea chiar şi atunci când sunt accesate prin intermediul
browser-ului Internet Explorer 5 sau ulterior.
Suita Office 2000 utilizează aşa numitele componente Web pentru Office, o
colecţie de controale de tip COM (Component Object Model) pentru a publica în
format compatibil Web foi de calcul, diagrame şi baze de date, care ulterior vor
beneficia de aproape întreaga funcţionalitate şi interactivitate asigurată de
browser.
Atunci când deschideţi în Internet Explorer o pagină Web care conţine
componente Web pentru Office, veţi putea interacţiona cu aceasta direct în
browser: sortare, filtrare, introducerea de valori pentru calculul formulelor,
restrângerea sau extinderea detaliilor, pivotare etc.
Salvarea în format Web cu păstrarea interactivităţii este posibilă numai
pentru foi de calcul individuale sau domenii dintr-o foaie de calcul, şi nu pentru
întregul registru.
Componentele Web ale suitei Office 2000 se pot utiliza atunci c@nd [n cadrul
re\elei intranet exist` un server Web (de exemplu: MS Peer Web Services- care se
livreaz` [mpreun` cu Windows 98/Me/NT 4.0 Workstation/2000 Professional,
sau MS Internet Information Server – care se livreaz` cu Windows NT Server sau
Windows 2000 Server). Numai [n acest caz putem vorbi de foldere Web (foldere
speciale, partajate, stocate pe serverul Web, ce pot fi accesate de clien\ii
intranet-ului), ]i publicarea documentelor pe Web (salvarea/actualizarea unui
59
document Word [n format Web, direct pe serverul Web, pentru a putea fi accesat
de to\i clien\ii intranet-ului).
De asemenea, Office 2000 se livreaz` [mpreun` cu extensii pentru server –
Office Server Extensions (OSE), care se instaleaz` pe serverul Web (neap`rat pe
Windows NT Server/Windows 2000 Server cu IIS, sau Windows NT
WS/Windows 2000 Workstation cu Peer Web Services) ]i care permit:
- discu\ii on-line
- notific`ri prin po]t` electronic` la modificarea documentelor publicate
- navigarea ]i c`utarea documentelor publicate pe Web server
Componentele Web se instaleaz` prin intermediul programului Setup, din
categoria “Office Tools”.
Cursul de fa\` nu trateaz` servere Web sau re\ele. {n continuare vom
aborda doar crearea documentelor [n format Web.
60
Tabelul pivot (Pivot Table List Component) permite utilizatorilor să analizeze
informaţiile dintr-o listă prin sortare, grupare, filtrare, schiţare şi pivotare. Datele
pot proveni dintr-un domeniu dintr-o foaie de calcul, o bază de date relaţională (ex.
Microsoft Access sau Microsoft SQL-Server) sau alte surse externe. Atunci când
se salvează o foaie de calcul care conţin un tabel pivot sau date externe cu
păstrarea interactivităţii, pagina Web rezultată va avea incusă componenta tabel
pivot.
Sursă de date (Data Source): este motor pentru generarea rapoartelor aflat
în spatele tabelelor pivot sau a paginilor de acces realizate cu Microsoft Access.
Aceasta manevrează legătura de fundal cu serverul şi determină datele care sunt
disponibile pentru afişare în pagina web.
Diagramă (Chart): Această componentă afişează grafic informaţii din
componente foaie de calcul, tabel pivot sau sursă de date. Deoarece este legată
direct de unul dintre celelalte trei tipuri de componente, diagrama va răspunde în
timp real modificărilor realizate în componenta sursă.
62
3.4. Salvarea [n format Web din Excel
3.4.1. Salvarea unui întreg registru ca pagină Web
(Se foloseşte factura.xls)
Registrul din imagine conţine trei foi de lucru. Prima conţine un formular
standard de factură, pe care utilizatorul îl va completa de fiecare dată după
necesitate. Coloanele Valoare şi Valoare TVA conţin deja formulele de calcul, dar s-
a optat pentru a nu afişa valorile nule, de aceea coloanele respective sunt aparent
goale. Celelalte două foi de calcul conţin exemplarul roşu, respectiv verde al
aceleiaşi.
Pentru a publica întregul registru se va utiliza comanda “Salvare ca pagină
Web” din meniul “Fişier”. Aceasta va deschide o versiune extinsă a ferestrei de
dialog “Salvare ca”, în care apar acum opţiuni specifice pentru salvarea ca pagină
Web. Folosind această comandă puteţi salva întregul registru în format Web,
aceasta fiind opţiunea implicită, sau numai un domeniu selectat dintr-o foaie de
calcul. Observaţi că atunci când este selectat întregul registru pentru publicare,
opţiunea de adăugare a interactivităţii este inactivă.
Puteţi modifica titlul paginii Web rezultate prin apăsarea butonului
“Modificare titlu”. Scrieţi noua denumire în fereastra de dialog suplimentară şi
apăsaţi “OK”.
Stabiliţi localizarea şi numele fişierului rezultat şi apăsaţi butonul “Salvare”.
Registrul este înlocuit în fereastra de aplicaţie de fişierul htm, asupra căruia puteţi
acţiona acum din mediul Excel. Aceasta este dovada faptului că formatul HTML
este acceptat de Excel ca format nativ.
63
Dacă veţi deschide folderul selectat anterior folosind aplicaţia “My Computer”
veţi constata că a apărut un fişier de tip “htm” cu numele stabilit la salvare. Mai
mult, deoarece registrul publicat are mai multe foi de calcul a apărut şi un folder
suplimentar, cu nume similar cu al fişierului htm, care conţine restul de informaţii
necesare afişării corecte în browser. Dacă veţi deschide fişierul htm în browser veţi
observa că pagina Web are un aspect familiar utilizatorului de Excel. Mai exact,
partea inferioară a ferestrei browser-ului conţine etichete corespunzătoare foilor
de calcul, prin a căror apăsare puteţi vizualiza fiecare foaie de calcul din registru.
Totuşi, remarcaţi lipsa de interactivitate a foilor afişate. Nu poate fi selectat nimic,
cu atât mai mult nu se poate modifica nici o valoare dintre cele afişate. Acest mod
de salvare a datelor nu utilizează componente Web pentru Office şi este potrivit
pentru vizualizarea datelor fără modificare.
66
3.4.3. Publicarea unei diagrame cu păstrarea interactivităţii
(Se foloseşte diagramă.xls, pornind cu foaia diagramă1)
Registrul din imagine conţine trei foi de lucru: o foaie de calcul care conţine o
diagramă şi setul de date pe care se bazează aceasta, o foaie de calcul în care
există un set de date şi o foaie diagramă bazată pe setul de date din foaia de
calcul anterioară.
Dacă veţi dori să salvaţi cu păstrarea interactivităţii foaia de calcul
“Diagramă_1” ve\i utiliza comanda “Salvare ca pagină Web”. Bifaţi butonul radio
“Selecţie” şi caseta “Adăugare interactivitate”. Apăsaţi butonul “Publicare” pentru a
configura restul parametrilor. În prima listă din zona “Alegere” se precizează că vor
fi publicate elemente din foaia “Diagrmă_1”. Există două tipuri de astfel de
elemente: tot conţinutul foii de calcul, căruia automat i se adaugă interactivitate
de tip spreadsheet (foaie de calcul) sau diagrama, în paranteză fiind indicat şi tipul
acesteia. Pentru a publica diagrama şi setul de date asociat veţi selecta al doilea
element în listă. În zona “Opţiuni de vizualizare” va fi selectat imediat tipul specific
de interacţiune. Verificaţi şi eventual modificaţi numele fişierului în zona nume. Dacă
doriţi deschiderea fişierului htm în browser imediat după publicare bifaţi caseta din
partea inferioară a ferestrei. Apăsaţi butonul “Publicare”. Pagina rezultată va fi
deschisă în browser. Diagrama apare în ecran alături de datele asociate. Dacă veţi
modifica valorile din celulele de date diagrama va fi modificată imediat în
consecinţă.
Se poate observa că o parte din informaţiile de format ale diagramei din foaia
de calcul Excel au fost pierdute – de exemplu diagrama s-a transformat într-un
model 2D, faţă de modelul 3D avut în foaia de calcul. Nu puteţi modifica în mod
67
direct diagrama, singurul element de interactivitate fiind păstrarea legăturii între
datele sursă şi aspectul reprezentării grafice. În concluzie, atunci când publicaţi o
diagramă cu păstrarea interactivităţii, Excel inserează automat şi o componentă de
tip foaie de calcul, care permite modificarea datelor şi, indirect, a diagramei.
Acest lucru se va întâmpla şi dacă veţi opta pentru salvarea unei foi
diagramă ca pagină Web interactivă. Bifaţi butonul radio “Selecţie” şi caseta
“Adăugare interactivitate”. Modificaţi, dacă este cazul, locaţia şi numele fişierului,
precum şi titlul paginii. Apăsaţi butonul “Publicare”. Se poate observa că, de
această dată, singurul element al foii de lucru selectate este diagrama, fiind
precizat şi modelul acesteia: cu coloane. Aceasta va primi funcţionalitate de
diagramă şi va fi deschisă în browser imediat după generare. Apăsaţi butonul
“Publicare” pentru a genera, şi apoi deschide pagina diagramă.
68
3.4.4. Publicarea unui tabel pivot cu păstrare interactivităţii
(Se foloseşte pivot.xls)
Registrul Excel din imagine conţine un tabel pivot care urmează să fie publicat
cu păstrarea interactivităţii. Pentru aceasta se va utiliza comanda “Salvare ca
pagină Web”. Bifaţi butonul radio “Selecţie” şi caseta “Adăugare interactivitate”.
Stabiliţi locaţia şi numele fişierului htm şi eventual modificaţi titlul paginii Web.
Apăsaţi butonul “Publicare”. Sunt disponibile două posibilităţi: salvarea întregii foi de
calcul, aceasta primind funcţionalitate de tip spreadsheet, sau salvarea numai a
tabelului pivot, caz în care este selectată funcţionalitatea de tip tabel pivot.
Verificaţi încă o dată numele fişierului htm rezultat, bifaţi caseta din partea
inferioară a ferestrei dacă doriţi deschiderea paginii publicate în browser şi apoi
apăsaţi butonul “Publicare”.
După ce va fi calculat, tabelul pivot va fi afişat în Internet Explorer. Aici va
beneficia de aproape toată interactivitatea pe care o are într-o foaie de calcul. Pe
bara de instrumente există o serie de butoane asociate unor operaţiuni specifice
listelor, ca de exemplu sortarea şi filtrarea, dar şi un număr mare de butoane
specifice lucrului cu tabele pivot.
Asupra tabelului pivot interactiv puteţi interacţiona într-o multitudine de
moduri. De exemplu, pentru a selecta un câmp de tabel pivot daţi clic de mouse pe
eticheta acestuia. Dacă este deschisă paleta de proprietăţi asociate tabelului pivot
aceasta va indica ce anume este selectat, în acest caz un câmp coloană. Pentru a
selecta un element daţi clic pe eticheta acestuia. Paleta de proprietăţi se va
modifica pentru a indica noul element selectat. Puteţi afişa detaliile de calcul care
stau la baza celulelor de date prin apăsarea butoanelor plus din dreptul numelor de
69
elemente. Pentru a ascunde detaliile apăsaţi butonul minus din dreptul etichetei de
element. Puteţi pivot tabelul prin selectarea unui câmp şi utilizarea butoanelor de
mutare de pe bara de instrumente specifice. Puteţi utiliza şi mecanismul
drag&drop, glisând eticheta câmpului dorit pe noua poziţie.
Puteţi şterge un câmp din tabelul pivot prin glisarea etichetei acestuia în
afara machetei. Pentru a adăuga un câmp pe machetă apăsaţi butonul “Listă de
câmpuri” de pe bara de instrumente. Din lista derulată selectaţi câmpul dorit şi
alegeţi zona de amplasare din lista aflată în partea inferioară a ferestrei. Puteţi
utiliza acest câmp pagină în mod obişnuit, pentru a restricţiona domeniul datelor
însumate.
Pentru mai multe detalii despre funcţionalitatea tabelelor pivot publicate ca
pagini Web puteţi apăsa butonul de ajutor din caseta de proprietăţi asociate
acestuia.
70
Lec\
Lec\ia 4. EXERCI|II
1. Ce func\ii [ndepline]te un sistem pentru gestiunea bazelor de date?
a) Definirea ]i administrarea rela\iilor [ntre structurile de date
b) Asigurarea accesului autrizat la date
c) Organizarea ierarhic` a datelor
d) Asigurarea integrit`\ii datelor [n condi\ii de eroare
72
7. O tabel` sistem reprezint`:
a) O tabel` aferent` unei baze de date cu func\ii specializate pentru administrarea
rela\iilor
b) O tabel` aferent` sistemului de gestiune al bazei de date
c) O tabel` aferent` bazei de date care stocheaz` informa\ii despre toatele
tabelele respectivei baze de date
d) O tabel` aferent` bazei de date care stocheaz` informa\ii despre utilizatorii care
pot accesa respectiva baz` de date ]i drepturile acestora
9. {n tabelul ilustrat mai jos, specifica\i care este coloana pe care o considera\i c`
este cheie primar`.
Nume & Adresa Localitatea Cod numeric Telefon
73
Prenume personal
Popescu Doina Str.Nuferilor Bucure]ti 22337473930 334 55 66
Ionescu Dorin Str.Florilor Bucure]ti 22358483920 223 44 66
11. Pentru accesul unei tabele Access din Excel, ce component` trebuie s` fie
instalat`?
a) MS Query
b) MS SQL Server
c) MS Access
d) MS Visual Basic
74
12. Accesul din Excel la baze de date cu format extern se efectueaz` prin
intermediul urm`toarelor drivere: (2 r`spunsuri corecte)
a) ODBC
b) OLAP
c) SQL
d) Query
14. Defini\i o nou` surs` de date, identificat` prin numele „Personal ISA”. Fi]ierul
surs` este un fi]ier de tip DBF, creat sub aplica\ia Dbase 5.
16. Specifica\i tabelul „Personal” ca fiind cel implicit asociat cu sursa de date ]i
lansa\i asistentul Query pentru definirea c@mpurilor din sursa de date ce vor fi
utilizate [n interogare.
75
17. Utiliz@nd butoanele corespunz`toare, include\i [n interogarea curent`
urm`toarele coloane din sursa de date: Nume, Prenume, Dept, Sal_brut.
19. Sorta\i datele extrase dup` nume ]i prenume, [n ordine ascendent`. Dup`
aceea, trece\i la urm`toarea etap`.
20. Salva\i interogarea curent` sub numele „Sal5” [n folderul implicit utilizat pentru
interog`ri, dup` care reveni\i [n Excel. Stoca\i datele preluate din fi]ierul Personal
[ncep@nd din celula A1, [n foaia de calcul curent`.
76
Rezolv`ri:
1. a, b, d
2. a
3. a, b
4. b
6. c
7. b
10. a
11. a
12. a, b
77
13. Meniu Date – Preluare date externe – Interogare nou` pe baza – pagina
Databases – se selecteaz` „New data source” – se apas` butonul „OK”. Pe ecran
se afi]eaz` fereastra „Create New data source”.
14. Se porne]te din punctul [n care s-a r`mas la 13, adic` de la fereastra „Create
new data source” deschis`.
- La rubrica 1 se completeaz` „Personal ISA”
- La rubrica 2 se alege din list` „Microsoft dBase driver”
15. Se porne]te din punctul [n care s-a r`mas la 14, unde au fost completate
rubricile 1 ]i 2.
- buton „Connect”
- se alege din lista „version” op\iunea „Dbase 5.0”
- se dezactiveaz` op\iunea „Use current directory”
- buton „Select directory”
- se alege folderul C:\Pers
- buton „OK” de 2 ori
16. Se porne]te de unde s-a r`mas la 15, adic` [n fereastra „Create new data
source”, unde numai rubrica 4 nu este completat`.
- Se alege din lista aferent` punctului 4 „PERSONAL”
- buton „OK” de 2 ori
78
17. Se porne]te de unde s-a r`mas la 16, adic` cu fereastra „Query Wizard -
choose columns” deschis`.
- Se selecteaz` din lista din st@nga „Available tables and columns” coloanele
specificate mai sus, pe r@nd ]i se apas` butonul > pentru a le trece [n lista din
dreapta.
18. Se porne]te de unde s-a r`mas la 17, adic` cu fereastra „Query Wizard -
choose columns” deschis` ]i cu coloanele dorite [n partea dreapt`.
- buton „Next”
- se alege „Sal_brut”
- se alege din list` „is greater than or equal to”
- se introduce [n caset` 5000000 (sau se poate selecta din list`)
19. Se porne]te de unde s-a r`mas la 18, adic` cu fereastra „Query Wizard –
Filter data” deschis` ]i cu criteriul de filtrare introdus.
- buton „next”
- {n lista „Sort by” se alege Nume
- {n lista „Then by” se alege Prenume
- buton „Next”
79
20. Se porne]te de unde s-a r`mas la 19, adic` cu fereastra „Query Wizard –
Finish data” deschis`.
- buton „Save query”
- La „File Name” se introduce „Sal5”
- buton „Save”
- buton „Finish”
- Clic pe celula A1
- Buton „ok”
Revenire la cuprins
80