ANEXA I.

ETAPELE CERCETĂRII SOCIOLOGICE

PROBLEMA SOCIALĂ

CERCETĂTOR BENEFICIAR

Alegerea problemei de cercetare

Receptarea comenzii Lansarea comenzii

Organizarea muncii

I ETAPA PREGĂTITOARE Asigurarea economici-

- Elaborarea proiectului de tăţii cercetării Urmărirea
cercetare
- Studierea bibliografiei Sociotehnica muncii activităţii
- Precizarea conceptelor în echipă
- Operaţionalizarea con-
ceptelor
- Stabilirea ipotezelor
- Alegerea metodelor II. CULEGEREA
- Construirea instru- INFORMAŢIEI
mentelor de lucru - Observaţia
- Delimitarea eşantio- - Interviul
nului - Ancheta
- Organizarea acţiunii - Analiza docu-
practice mentelor
- Studiul pilot - Experimentul

III VALORIFICAREA
INFORMAŢIEI
- Verificarea datelor
- Prelucrarea sumară
- Analiza, clasificarea,
interpretarea
- Concluzii
- Elaborarea Primirea
raportului final raportului final
Arhivarea datelor Aplicaţii practice

ANEXA II.
 OPERAŢIONALIZAREA
CONCEPTELOR (I)

Ex. Prietenie

Relaţia de prietenie o exprimăm prin recurs la fapte observabile,

care sunt "caractere externe", atribute ale relaţiei.

Operaţionalizarea (I) este procesul prin care punem în legătură

explicită conceptul cu indicatorii săi.
Definiţie: Indicatorul este un "caracter extern" al unui fenomen
general.

Considerăm următoarele fapte prin care se manifestă prietenia :

- simpatie reciprocă exprimată verbal şi atitudinal
- întâlniri periodice, constante
- aceleaşi convingeri (de pildă — politice)
- stimă reciprocă
- exigenţă reciprocă
- aceleaşi gusturi (pentru lectură,...)
- ajutor în situaţii dificile
- încredere
- putere de sacrificiu
- sinceritate
- fidelitate
- aceleaşi trăsături de caracter
 ANEXA III.

VARIABILELE

CONCEPTUL
- Este sintetic
- denumeşte o constelaţie de fapte
prin totalitatea notelor sale esenţiale
≠ VARIABILA
- Este analitică
- intervine în procesul explicării,indicând
elemente ale faptelor implicate în
cercetare

Clasificarea variabilelor

a) globale - redau fapte complexe (ex.: variabila economică în

sistemul social; variabila politică; variabila religioasă)
specifice - redau fapte mai simple (ex: variabila religioasă se poate
descompune în: habitudini de ritual, aderarea la o
grupare religioasă, sistemul de ceremonialuri etc.)
Variabilele specifice apar ca indicatori ai variabilelor globale.

b) Variabile independente (elemente care furnizează explicaţii)

dependente (elemente care trebuie explicate)
intermediare (mijlocesc relaţia între primele două)

c) Variabile date (ex: sex, naţionalitate)

dobândite (ex: şcolaritate, venit)

Exerciţiu:
Să se analizeze relaţia dintre statutul socio-profesional
al părinţilor şi reuşita şcolară a copiilor, indicându-se
variabila dependentă şi variabila independentă.
 ANEXA IV.

STABILIREA IPOTEZELOR

Exemplu:
Pornind de la problema influenţei normative a grupului social
asupra membrilor săi, formulăm următoarele ipoteze.
a) Dacă grupul are o structură coezivă va genera comportamente de
colaborare (influenţă normativă eficientă);

b) Dacă grupul are o structură slab coezivă generează comportamente

individualiste (influenţă normativă minim eficientă)

Conform ipotezelor, relaţiile sunt următoarele :

Variabila Variabila Variabila

independentă intermediară dependentă
Influenţa
normativă a → Structura
grupului → Comportamentul
individual
grupului
 ANEXA V.

CLASIFICAREA PRINCIPALELOR METODE DE

CERCETARE ÎN SOCIOLOGIE

A. După diferitele momente ale cercetării:

a) metode de recoltare a datelor, explorare şi înregistrare
1. Observaţia propriu-zisă: - exterioară;
- prin coparticipare;
2. Interviul: - individual;
- de grup;
3. Ancheta: - directă;
- indirectă;
4. Analiza documentelor;
5. Experimentul: - de teren;
- de laborator.
b) metode de prelucrare, analiză şi interpretare: exprimarea
procentuală, media, mediana, valoare modală, amplitudinea,
coeficinetul de corelaţie, analiza multivariată.
B. După strategia de abordare în plan temporal:
a) metode longitudinale — surprind evoluţia în timp
- biografia socială, monografia, analiza de caz;
b) metode transversale — surprind un moment al procesului
- observaţia, interviul.
C. După gradul de intervenţie al cercetătorului în desfăşurarea
evenimentelor:
a) metode experimentale — prin care se provoacă fenomenele:
experimentul;
b) metode neexperimentale — prin care se urmăreşte, se constată un feno-
men: observaţia, analiza documentelor.
D. După extensiunea unităţilor cercetate:
a) metode pentru cercetare de tip extensiv : ancheta, tehnici
statistico-matematice;
b) metode pentru cercetare de tip intensiv: studiul de caz,
monografia, biografia socială, interviul.

Tehnici şi procedee de cercetare

Tehnica de cercetare cuprinde un ansamblu de reguli, prescripţii,
instrumente necesare pentru desfăşurarea cercetării eficiente.
Metodele presupun utilizarea unor tehnici multiple.

Procedeul se referă la aspecte particulare, la modul concret de

utilizare a unor tehnici.

ANEXA VIII.
 Observaţia sociologică
Redăm în tabelul de mai jos o clasificare generală a observaţiilor
sociologice:

Domeniul de referinţă
Tipuri şi subtipuri
Indivizi Grupuri Activităţi
A. După Externă X X X
poziţia
observato- Internă X
rului
B. După
Directă măsura Sistematică X X X
utilizării
explicite
a unor Nesistematică X X X
categorii
C. După Permanentă X X X
timpul
efectuării Instantanee X X X
 ANEXA VI.

Tipuri de chestionare

Nr. Criteriul de Tipurile Întrebări ajutătoare pentru

crt. clasificare chestionarului caracterizarea tipului de
chestionar
1. Conţinutul 1-chestionare de date 1. Ce caracteristici au dat
informaţiilor factuale datele recoltate cu ajutorul
2-chestionare de opinie acestor chestionare de
3-chestionare de date factuale?
cunoştinţe 2. Dar cele recoltate cu
ajutorul chestionarelor de
opinie?
2. Cantitatea 1-speciale 3. Datele recoltate cu ajutorul
informaţiilor 2-"omnibus" chestionarelor omnibus se
(numărul referă la:
temelor) - o singură temă?
- la mai multe teme?
(subliniaţi răspunsul corect).
3. Forma 1-cu întrebări 4. Ce caracteristici au
întrebărilor precodificate răspunsurile la întrebările
(închise) precodificate?
2-cu întrebări post 5. Care este caracteristica de
codificate sau bază a răspunsurilor la
deschise întrebările postcodificate?
6. Dar la intrebările mixte?
4. Modul de 1-autoadministrate 7. Prezentaţi trăsăturile
aplicare 2-administrate distinctive ale celor două
tipuri de chestionare

REGULI DE CONSTRUIRE A ÎNTREBĂRILOR
- Întrebările să fie formulate
în termeni simpli;
- Întrebările să fie clare,
nu ambigue;
- Întrebările să fie precis
formulate;
- Întrebările nu trebuie să
conţină neologisme,
arhaisme, expresii figurate;
- A se evita întrebările
ipotetice;
-A se evita întrebările cu
dublă negaţie;
-A se evita întrebările care
sugerează răspunsul;
-Se vor evita întrebările
care provoacă "reacţia
de prestigiu" .
ANEXA VII.
EXEMPLE
Formă incorectă:"Concepţia dvs.este că...?"
Formă corectă:"Credeţi că.....?
(Într-o anchetă pentru o categorie de populaţie
cu nivel de instrucţie scăzut, a apărut întrebarea:
"Ce părere aveţi despre rolul stimulentelor în
activitatea dvs?"
- Este corectă forma întrebării?)
Formă incorectă:"Cu care din aceste păreri
sunteţi de acord în cea mai mare
măsură?"
Cuvinte ambigue frecvente: mult, puţin, cât, acum
Formă incorectă:"Navetiştii din secţia d-voastră
se întîmplă să întârzie frecvent
la program?"
Formă corectă: 1."Sunteţi navetist? "Da...Nu..."
2. (Dacă da) Vi s-a întâmplat să
întârziaţi în ultima săptămână de
la program?" Da... Nu..."
Efectuaţi exerciţii de formulare a unor întrebări care
-satisfac această regulă.
-nu satisfac această regulă
Exemple:"Ce aţi face dacă..?"
"Cum aţi proceda dacă?"
Exemplu:"Nu consideraţi că nu s-a făcut
suficient pentru ...?"
Exemplu:"Nu-i aşa că d-voastră..?"
Formă incorectă:"Ce retribuţie lunară aveţi?"
Formă corectă:"Retribuţia dvs.lunară este:
- până la x lei;
- între x1- y lei;
- peste y1 - z lei?"
 ANEXA IX.
TABELUL 3. Distribuţia născuţilor vii în România, în 1982, după vârsta
mamei la naştere (Sursa: Anuarul statistic 1983)

50
Vârsta sub 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 şi TOTAL
în ani 15 peste

Frec- 638 46.693 l46.l03 95.939 38.621 12.324 3.720 302 29 344.369
venţe

% 0,2 13,6 42,2 27,8 11,2 3,6 1,1 0,1 - 100

Fig.1 Poligonul frecvenţelor din tabelul 3

Pentru o imagine comparativă privind numărul născuţilor vii în România după

vârsta mamei la naştere, oferim şi datele din 1985 şi 1993:

TABELUL 4.
50
Vârsta sub 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 şi TOTAL
în ani 15 peste

1985 545 55.96l 132.104 103.376 47.749 15.592 3.163 291 16 314.746

1993 559 43.375 114.902 56.726 19.926 9.786 2.564 156 - 249.994

ANEXA X.
 TABELUL 5. Distribuţia mediilor candidaţilor la admiterea în liceu
(date fictive)

Medii 2-2,99 3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10 Total

Nr.
de 30 40 130 150 100 75 50 25 600
candidaţi

% 5,6 6,7 21,7 25,0 16,7 12,5 8,3 4,2 100

Fig.2 Histograma frecvenţelor din tabelul 5

 ANEXA XI.

Completaţi cu "x", în coloanele din tabelul de mai jos, acele căsuţe care se
potrivesc pentru principalele caracteristici ale mărimilor medii:

Model

Nr. Caracteristici ale Media Mediana Valoarem

crt. mărimilor medii odală
Da Nu Da Nu Da Nu
1. Ţine seama de toate X X
cazurile
2. Este afectat de valo- X
rile tuturor cazurilor
3. Ia în seamă doar
mărimile cele mai X
reprezentative
4. Necesită ordonarea X
datelor
5. Necesită cunoaşterea
sumei şi mulţimii X X
cazurilor
6. Poate coincide cu
unul din termenii X X
seriei
7. Poate coincide cu mai X
mulţi termeni ai seriei
8. Poate fi interpolat X