Sunteți pe pagina 1din 3

Cursul 3

Teologia Morala

d) A patra caracteristica a Teologiei morale


In central dialogului lui Dumnezeu cu lumea este Mantuitorul Hristos, de aceea, M.C este
,,hristocentrica”
Noi nu putem fin in dialog cu Dumnezeu decat ,,prin” si ,,in” Iisus Hristos. Avem dovezi in V.T, ca
Moise a purtat un dialog cu Dumnezeu, de aceea. Hristos nu este un simplu model, nu este un simplu invatator,
ci este fundamental vietii celei noi.
Daca in V.T. predomina aspectul psihologic si aspectul persuasiv al dialogului cu Dumnezeu, de unde si
al Moralei, in N.T, fara sa fie subestimate aceste aspecte authoritative, se are in vedere antologia relatiei cu
Dumnezeu, fundamentata pe persoana Mantuitorului Hristos. El impreuna cu Hristos ne-a facut vii, dimpreuna
Tatal si Fiul.
Caracterul antologic al Rascumpararii este scos in evidenta de Sf Ap Pavel in mai multe texte: Efeseni II
4-10,,Ne-a facut vii impreuna cu Hristos..”( actiunea este a Tatalui si a Fiului)
2 Corinteni V 17 ,,Daca cineva este …” Ioan VI 47-57,,Dupa cum Eu traiesc ptr Tatal…” Apocalipsa
XIII 8,,Si se vor inchina ei…”
Mantuitorul propune si realizeaza in Sine, apoi in Biserica si in fiecare om, o noua forma de existenta.
Aceasta noua antologie, acest mod de a fi , care se fundamenteaza pe Hristos se exprima printr-un ethos,
intr-un mod de comportare, corespunzator structurii antologice etosului lui Dumnezeu, etosul potrivit caruia sa
fie vazute intentiile si lucrarile lui Dumnezeu.
Morala crestina este modul de a trai noii antologii, pe care am primit-o in baia Botezului.
Sf Ap Pavel scoate in evidenta acest lucru ,,Hristos traieste pentru Tatal, iar crestinul pentru Hristos, descoperind
pe Tatal in Hristos”
In perspectiva noii antologii, etosul capata o noua orientare, iar obiectul acestei orientari, este scoaterea
pacatului din lume si din om.
Obiectivul nostru este preocuparea continua de a vedea pe aproapele nostru. Scopul vietii crestinilor este
imitarea calitatilor lui Hristos: bunatatea, iubirea etc
Intruparea Mantuitorului face ca etosul crestin sa se interiorizeze, il face pe om sa se intoarca spre
constiinta sa, spre inima, spre sufletul sau.
Intorcandu-se spre sine , in ultima instanta, cu noul model de om, Adam cel nou=Hristos, omul va intelege
propria sa nedesavarsire, va descoperi neputinta de a merge spre scopul crearii sale, numai cu faptele proprii, va
realiza ca fara Hristos, nu va putea realiza nimic Ioan XV 5,, Fara de Mine nu pute-ti face nimic”
Morala crestina accepta omul cu tot ceea ce reprezinta el, si se sprijina pe posibilitatile sale creatoare, dar
vede implinirea acestora la nivel duhovnicesc, pathologic, la nivelul imparatiei lui Dumnezeu.
M.C accepta omul cu toate aceste aspiratii. Trairea adevarului in imparatia lui Dumnezeu in fiecare zi creaza
paradoxul vietii crestine, pe de o parte, ea este atat de omeneasca, incat nu-I scapa nici cele mai mici amanunte,
iar pe de alta parta este atat de supra-omeneasca, incat nu poate fi cunoscuta de o societate omeneasca.
O M.C care nu ia in calcul pacatul , nu este o morala adevarata. Morala care nu scoate pacatul din om
este o morala ipocrita. Caracterul ontologic al M.C se fundamenteaza pe Intrupare si pe intreaga opera de
rascumparare a Mantuitorului Hristos.
Mantuitorul ne-a dat sansa de a deveni fii ai lui Dumnezeu(Ioan 1,12)
Crestinul nu este doar creatura ci si fiul lui Dumnezeu. Fara aceasta calitate etosul crestin va fi imposibil, dar cu
siguranta va putea avea un etos al ascultarii.
Credinta si marturisirea credintei(Mt X,22-33) constituie conditiile pentru intrarea in interiorul Bisericii,
trup al lui Hristos. Rasplata pentru fapte, aici in Biserica, crestinul nu implineste poruncile de teama pedepsei, ci
pentru ca aceea ontology presupune implinirea poruncilor.
Crede si te vei mantui, prin urmare, nu putem spune ca protestantul, ca m-am botezat, ci tot efortul meu
sta in perspective unei vrednicii.
Spre ex. Atunci cand Sf.Ap. Pavel a venit sa respinga din comunitatea corintenilor, nu a recurs la o
porunca morala, ci a semnalat experienta euharistica, in cadrul Trupului lui Hristos (I Cor VI 15).
De la aceasta baza, pornea atunci cand vroia sa resolve alte problem din comunitatile crestine.
Scopul M.C este cultivarea vietii in Hristos, iar acest lucru este posibil prin implinirea poruncilor, care ii
confirma omului, faptul ca in Biserica traieste o libertate responsabila si prin referirea constanta la viata dusa
prin exigentele Duhului Sfant, care actualizeaza in noi viata lui Hristos
e) A V-a caracteristica a M.C.
Fiind una ce se implineste in implineste in Trupul tainic al lui Hristos, M.C este profund ecleziala.
Prin Botez, omul se integreaza in Biserica, isi cultiva calitatile sale sociale, pe de alta parte etosul sau
capata dimensiuni care depasesc nivelul sociologic. In Biserica, etosul omului capata dimensiuni pe care nu I le
poate oferi societatea omeneasca, acestea fiind descoperirile facute ,,de” si ,,in” Hristos- Dumnezeu

f) A VI-a caracteristica a M.C


M.C mai ales cea ortodoxa, este Morala Sfintei Liturghii, Hristos este pe de o parte invatator, dar si Cel
care il hraneste pe crestin.
Impartasirea cu Trupul si Sangele Sau, este insotita de puterea lui Hristos, dar si de patimirea lui Hristos.
Participarea la moartea si invierea lui Hristos, constituie baza si calauza M.C.
A fi crestin si a nu te impartasi cu Trupul si Sangele Mantuitorului, este o problema foarte grava.
M.c. este o morala a Sfintei Liturghii in care nu stai si asculti, ci participi.
A VII-a caracteristica a M.C
M.C este modul de marturisire a lui Hristos in Biserica si in afara ei
A VIII-a caracteristica
M.C este profund marcata de etosul monahal.
A IX-a caracteristica a M.C.
Latura sociala a M.C nu este despartita de dimensiunea duhovniceasca a M.C
Aceasta este marcata de obiectivul Bisericii, aceasta nu vrea sa domneasca peste lume, ci sa o conduca spre
nestricaciune.
Biserica cuprinde omul si societatea; societatea gandita in interiorul Bisericii, nu ar putea sa existe fara
Hristos.
Omul va face structurile sociale, sa tina cont de idealurile Bisericii, iar membrul societatii va gandi altfel
fenomenul social.
In aceasta situatie, Biserica nu prezinta societatii sisteme politice paralele cu cele pornind de la Hristos,
se pot constitui noi teoretizari, privind viata sociala a omului.
M.C nu a separate niciodata lucrarea ei de innoire , de sfintire a omului, la nivel individual, de activitatea
sociala a acestuia, si a inteles ca viata duhovniceasca trebuie transferata prin lucrarea harului Duhului Sfant, in
interiorul Bisericii, inteleasa ca trup al lui Hristos.
In expunerea M.C, vorbim adesea de Morala individuala, sociala, de mistica si spiritual.
Cele trei nu sunt separate, viata morala a crestinului este una, ea incepe de la nivelul relatiei intime cu
Dumnezeu, de la modul in care omul isi evalueaza propria personalitate, si apoi se prezinta lumii ca fiinta
sociala.
Nu poti fi crestin adevarat, daca respecti un cuantum de porunci, intr-un mediu anume si la un nivel
social. Crestinul nu va putea sa ramana crestin, daca nu va lua drept indreptar, ceea ce ni s-a oferit in Hristos Cel
viu.