P. 1
NE 012-2010-PARTEA 2[1]

NE 012-2010-PARTEA 2[1]

|Views: 1,859|Likes:
Published by bogdan_aragorn

More info:

Published by: bogdan_aragorn on Jan 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2013

pdf

text

original

MONITORUL

AL

OFICIAL
A

ROMANIEI
Anul178 (XXII) Nr. 853 bis LEGI, DECRETE,
PAR

HOTARARI

T ~E A. I

~I ALTE ACTE

Luni, 20 decembrie 2010

SUMAR

Anexa la Ordinul ministrului dezvoltarli regionale ~i turismului nr. 2.514/2010 pentru aprobarea reqlementarii tehnice .Normatlv pentru producerea ~i executa rea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat Partea 2: Executarea lucrarilor din betcn", indicativ NE 012/2-2010

3-171

2

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEAI, Nr. 853 bis/20.XII.2010

ACTE ALE ORGANELOR ALE ADMINISTRATIEI ,
MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE $1 TURISMULUI

DE SPECIALITATE PUBLICE CENTRALE

ORDIN pentru aprobarea reqlementarii tehnice "Normativ pentru producerea ~i executa rea lucrarilor din beton, beton armat ~i beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrarllor din beton", indicativ NE 012/2-2010*)
Tnconformitate cu prevederile art. 10 9i art. 38 alin. 2 din l.eqea nr. 10/1995 privind calitatea in constructli, cu modificarlle ulterioare, ale art. 2 alin. (3) 9i (4) din Regulamentul privind tipurile de reqlementari tehnice 9i de cheltuieli aferente activitatii de reglementare In constructll, urbanism, amenajarea teritorlului sl habitat, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 203/2003, cu rnodificarile si completarile ulterioare, 9i ale Hotararii Guvernului nr. 1.016/2004 privind masurile pentru organizarea 9i realizarea schimbului de inforrnatii in domeniul standardelor 9i reqlernentarilor tehnice, precum 9i al regulilor referitoare la serviciile socletatu informationale tntre Romania 9i statele membre ale Uniunii Europene, precum 9i Comisia Europeana, cu rnodificarile ulterioare, avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 24 din 18 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 5 9i Procesul-verbal nr. 5 din 22 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare qenerala din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale 9i Turismului, Tntemeiul art. 5 pet, II lit. e) 9i al art. 13 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea sl functionarea Ministerului Dezvoltarii Regionale 9i Turismului, cu rnodlflcarlle 9i completarile ulterioare, ministrul dszvoltarll regionale ;;i turismului emite prezentul ordin. lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, indicativ NE 012-1999"**) i9i lnceteaza aplicabilitatea. Prezenta reglementare tehnica a fost adoptata cu respectarea procedurii de notificare nr. RO/466/2010 din 11 octombrie 2010, prevazuta de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European 9i a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de lntorrnatii In domeniul standardelor 9i reqlernentarilor tehnice, publicata In Jurnalul Oficial al Cornunitatilor Europene nr. L 204 din 21 iulie 1998, modificata prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 iulie 1998, publicata in Jurnalul Oficial al Cornunitatilor Europene nr. L 217 din 5 august 1998.

Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica .Normativ pentru producerea 9i executarea lucrarilor din beton, beton armat 9i beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrarilor din beton", indicativ NE 012/2-2010, elaborate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism 9i Dezvoltare Teritoriala Durabila "URBAN-INCERC", pravazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, 9i intra In vigoare la 30 de zile de la data publlcarii, Art. 3. - La data intrarii In vigoare a prezentului ordin, reglementarea tehruca "Cod de practice pentru executarea

*

Ministrul dezvoltarli regionale 9i turismului, Elena Gabriela Udrea

Bucuresti, 22 noiembrie 2010. Nr.2.514.

*) Ordinul nr. 2.514/2010

a fest publicat in Monitorul Oficial al Romiiniei, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010 sl este reprodus !Ii in aces! nurnar bis. indicativ NE 012-1999"a fost Partea A si nr. 10/1999

H) Reglementarea tehnica "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton arrnat si beton precomprimat, Partea B, editat de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare si Economia Construc\iilor-INCERC Bucuresti.

aprobata prin Ordinul mlnistrului lucrarilor publics ~i arnenajarii teritoriului nr. 59/N/1999 i?ipublicata in Buletinul Constructlilor nr. 8-9/1999

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.X11.2010

3

NORMATIV PENTRU PRODUCEREA BETONULUI SI EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT. PARTEA 2: EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON
indicativ NE 012/2

4 Innadirea barelor de armature 8.3 Abateri admisibile la montarea cofrajelor 7. 8.5 Conditii prealabile ~i conditii necesare in timpul efectuarii trasarii 6. Nr.5.3 Montarea armaturii 8.5 Spatii de turnare realizate 111 teren 7.5 Verificarea $i receptia armaturii montate 8.3 Verificarea $i receptia spatiilor de tumare realizate In teren 7. 7.2 Montarea cofrajelor 7.3 9.4 Verificarea $i receptia cofrajelor si sustineri lor acestora 7. 5.5.6 Conditii prealabile si conditii necesare pentru fasonarea si montarea armaturii Arrnatura pretensionata 9.1 Prevederi comune 6.2 Fasonarea arrnaturii 8. PARTEA I.2 Abateri admisibile pentru spatii de turnare realizate in teren 7. 853 bis/20. 4. 6.5.3 Trasarea pentru montarea cofrajelor 6.2 9.2 Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii realizate lara cofraj 6.5 Prod use pentru armatura pretensionata Armatura pretensionata postintinsa Manipularea.1 Prevederi generale 9. 9.6 Conditii prealabile si conditii necesare In timpul executarii lucrarilor de cofraje sl sustinerilor acestora Armatura nepretensionata 8.1 Prevederi generale 7. notatii Cerinte si criterii de performanta privind executarea lucrarilor din beton. Domeniu de aplicare 2.6 Receptia lucrarilor de trasare de detaliu pentru cofraje si pentru montarea elementelor prefabricate Cofraje si sustineri 7. definitii.4 9. transportul si clepozitarea produselor pentru armatura pretensionata Confectionarea armaturii pretensionate postintinse .1 Prevederi generale 7.4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.1 Produse pentru armatura nepretensionata 8. 3.4 Trasarea pentru montarea elementelor prefabricate 6. beton annat $i beton precomprimat Trasarea de detaliu pentru cofraje ~i trasarea pentru montarea elementelor prefabricate 6.x11. Obiect Documente de referinta Termeni.2010 CUPRINS I.

5 Receptia lucrarilor din beton. Piese inglobate In beton 11. Tolerante geometrice 15.4 Verificarea ~i receptia lucrarilor de montare a elementelor prefabricate 13. Montarea e1ementelor prefabricate 13.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.2 Clase de verificare 15. PARTEA I.6 Conditii prealabile si conditii necesare la punerea In opera a betonului 1 1. beton armat ~i beton precornprimat 9.10 .5 Rosturi de lucru la turn area betonului 11. Punerea In opera a betonului 11 .1 Prevederi generale 11.8 9. transported la santier si receptia betonului proaspat 11.2 Livrarea. Nr.2 Realizarea montarilor si imbinarilor 13.3 Vcrificarea elernentelor de intrare In procesul de realizare a lucrarilor 15.2010 5 Realizarea canalelor pentru armaturi pretensionate postintinse Montarea armaturii pretensionate postintinse Ancoraje pentru armatura pretensionata Verificarea si receptia armaturii pretensionate Conditii prealabi!e si conditii necesare pentru confectionarea si montarea armaturii pretensionate 10.1 Prevederi generale 13.7 Deco frarea 11.3 Executarea rosturilor la clemente sal! constructii din boltari sau panouri prefabricate asamblate prin precomprimare 13.4 Verificarea si receptia lucrarilor de precomprimare 13.9 9. Precornprirnarea 12.5 Conditii prealabile si conditii necesare pentru efectuarea lucrarilor de montare a elementelor prefabricate 14.4 Tratarea si protectia betonului dupa turn are 11. 853 bis/20.6 9.2 Efectuarea pretensionarii 12. Controlul calitatii ~ireceptia lucrarilor 15.7 9.x11.3 Efectuarea lucrarilor de protectie a arrnaturii pretensionate 12.1 Prevecleri generale 12.4 Verificarea proceselor de realizare a lucrarilor 15.8 Receptia lucrarilor de punere In opera a betonului 12.1 Prevederi generale 15.3 Turnarea $i compactarea betonului 11.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.Verificarea impermeabilitatii la apa a betoanelor .Abateri admisibile pentru cladiri Anexa E 1 .Verificari privind betonul $i punerea in opera a acestuia Anexa X . 853 bis/20.2010 Anexa A .x11.Procedee de precomprimare pentru care nu cste necesar un alt document tehnie pentru utilizarea lor Anexa E2 .Realizarea lucrarilor eu betoane speciale sau prin procedee deosebite . PARTEA I. Fisa de pretensionare $i fisa de injectare Anexa F .Determinarea pierderilor de tensiune prin frecare.Prevederi care trebuie sa fie continute in proiectele lucrarilor din beton.Recornandari privind stabilirea pozitiei rosturilor de lucru Anexa G . Anexa H . Nr.Documente de referinta Anexa B . beton annat ~i beton precomprimat Anexa C .Clase de toleranta pentru lucrari de constructii Anexa D .

la executarea lucrarilor. Prin lucrari de constructii eLIcaracter specific se inteleg urrnatoarele: a) constructii ingineresti (drum uri. c) masinile. respectiv atestarea pentru lucrarile de precomprimare. pentru care trebuie sa existe doeumente tehnice In eonformitate eu reglementarile legale in vigoare. vacumare etc. dupa caz.Partea 1:Prot/ucerea betonului" (indicativ NE 012/1). betoane usoare.XII. amenajari portuare. b) executarea lucrarilor de constructii se realizeaza: (i) ell personal avand calificarea necesara si.2 Pcntru lucrarile . Prevederile prezentului normativ se refera la executarea lucrarilor de constructii din beton. PARTEA I.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. betoane eu arrnare disperse. piste pentru aeroporturi. reglementarile tehnice aplieabiJe ~i reglernentarile legislative.4 Prevederile prezentului normativ se adreseaza investitorilor (persoane fizice sau juridice).3 Prevederile prezentului normativ au la baza urmatoarele premise: a) existenta proiectului constructiei elaborat ~i verificat conform reglementarilor legale. 1. (iv) prin aplicarea. betoane refractare. d) cunoasterea si punerea in aplicare. betoane pe baza de rasini sintetice. (iii) in conformitate CLIproiectul si cu cerintele si criteriile de perforrnanta prevazute In prezentul normativ si. In alte reglernentari tehnice aplicabile. poduri. canale. precum ~i organismelor de verificare si control (verificarea si/sau expertizarea proiectelor. betoane autocorn pactante. 1. dupa caz. precum si a celor privind prevenirea si stingerea incendiilor (PSI). dupa eaz. diferentiata in functie de categoria de importanta a constructiei. verificarea. beton annat si beton precornprimat realizate eu beton produs conform prevederilor reglernentarii tehnice "Normatlv pcntru producerea betonului sl executarea lucriirilor din beton. precum ~i prevederile caietelor de sareini intocmite de proiectant.2010 7 1 DOMENIU DE APLICARE 1. 1. (ii) cu produse eare sunt conforme cu prevederile din proiect. tune Ie. de constructii cu caracter specific se VOl' aplica ~i prevederile reglementarilor tehnice din domeniul respectiv. proiectantilor. proeedee sau eehipamente eu earaeter de noutate. rezervoare si silozuri etc. a unui management al calitatii In organizarea ~i executarea lucrarilor.1 Prezenta reglementare tehnica reprezinta partea a 2-a a documentului "Normativ pentru producerea betonului yi executarea lucriirilor din beton.) b) constructii exeeutate cu prod lise. beton armat 5i be/oil precomprimat . executantilor de lucrari. utilajele si echipamentele utilizate sunt conforme Cll prevederile legale aplicabile. beton armat # beton precomprimat" ~i priveste "Executarea lucriirilor dill beton" (indicativ NE 01212). autorizarea pentru lucrarile de sudura. c) lucrari la care se utilizeaza betoane speciale: betoane foarte grele. d) lucrari la care se utilizeaza proeedee tehnologice speciale: torcretare. Nr. controlul si/sau expertizarea lucrari lor). a prevederilor legale privind igiena si protectia rnuncii. 853 bis/20.

(h) de la pct. b) realizarea cofrajelor si a sustinerilor acestora.1 Prevederile prezentului nonnativ au ca obiect urrnatoarele categorii de lucrari de constructii: a) trasarea de detaliu pentru cofraje si trasarea pentru montarea elementelor prefabricate. . sunt prezentate 111 capitolul 5. Nr. care se refera la proiect si la categoriile de lucrari de constructii (a) . h) montarea elementelor prefabricate: (i) asezarea la pozitie.8 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.2010 2 OBIECT 2. PARTEA I. c) fasonarea si montarea arrnaturilor. 2. (ii) realizarea imbinarilor (prin monolitizare. (ii) transportul betonului.. cu suruburi.. iar cele privind controlul calitatii lucrarilor si receptia acestora sunt prezentate 111 capitolul15. 13).1 sunt dezvoltate ln capitole separate (capitolele 6.X11. 853 bis/20. inclusiv a celor pretensionate. 2. de asemenea.3 Cerintele si criteriile de performanta. g) precornprimarea si protectia arrnaturilor pretensionate. prevederi privind controlul calitatii lucrarilor de constructii si receptia acestora. 2. c1) montarea pieselor inglobate in beton. gruparea acestora luand in considerare si tipuriie de lucrari implicate (spre exemplu.. montarca armaturilor si pieselor de rezemare din zona de ancorare.1. la elemente privind armatura pretensionata sau precomprimarea).2.) Normativul contine.2 Nu fac obiectul prezentului normativ lucrarile pentru executarea elementelor prefabricate In ateliere sau unitati specializate.2. t) decofrarea. prin precornprimare etc. e) punerea in opera a betonului: (i) cornanda pentru beton.. (iii) turnarea ~i compactarea betonului. (iv) tratarea ~i protectia betonului dupa turnare.4 Prevederile referitoare la categoriile de lucrari precizate la pct.

2 Alte documente de referinta sunt prezentate 111 anexa A. 853 bis/20. Nr.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.2010 9 3 DOCUMENTE DE REFERINTA 3. 3.XII. pe .1 Documentele de referinta Cli caracter legislativ sunt prezentate In continuare: a) Legea nr. republicata. PARTEA I. b) Hotararea Guvernului nr.1 011995 privind calitatea In constructii.622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere piata a produselor pentru constructii. cu modificarile ulterioare.

stadiu fizic. incheiate intre antreprenorul general si unitatile subcontractante.1 Sensul in care sunt utilizati termenii generali in prezentul normativ este urmatorul: proiect . echipamente. care trebuie avuta in vedere la punerea in aplicare a acelui sistem. Tn cazurile in care proicctul cste claborat de mai multe persoane fizice si juridice.2 in prezentul normativ se utilizeaza termeni ~inotatii definite In normativul N E 012-1.docurnentatie tehnica elaborata de producatorul unui sistem (de cofraje.piese scrise ~i desenate privind ansamblul ~i detaliile necesare executarii lucrari lor.3 In cazul unor termeni sau notatii specifice.dispozitii de santier date de proiectant pe parcursul executarii lucrarilor.) si a calitatii lucrarilor se realizeaza prin prevederi contractuale corespunzatoare. dupa caz. dupa caz. 853 bis/20.unitate (persoana fizica sau juridica). apa. 0 lucrare de constructii odata ajunsa.). a continuitatii 'In executarea lucrarilor (predare-primire front de lucru etc.unitate (persoana fizica sau juridica) care realizeaza lucrarile de constructii..scule. procedeu de precomprimare etc. necesare.proiect care are ca obiect modul de executare a unor lucrari anume. introduse prima data 111 text. documentatie telinica privind sistemul (tehnologici . de completitudinea acestuia. NOTATII 4. se subintelege ca asigurarea informarii reciproce. alimentare Cll douiri tehnice [acilitiiti - fazii determinantii (punct de oprire) .documentatie tehnica pe baza careia se executa lucrarile ~i care cuprinde: . In cazurile in care lucrarile sunt realizatc de mai multe unitati. DEFINITII. potrivit legii. . mijloace de tansport etc. proiectant . utilaje. cai de acces etc. . proiectantului si executantului si care sc autorizeaza. elaboratoare a proiectului ~i care raspunde. 4. accstea sunt explicitate aeolo un de sunt . Nr. nu mai poate continua lara acceptul scris al beneficiarului. pentru executarea lucrarilor. precum ~i de asistenta tehnica la executarea lucrarilor prevazute in proiect. PARTEA I. dupa caz. la care. prin executant se intelege antreprenorul general. 4.2010 4 TERMENI.10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. utilizarea unor dotari tehnice: energie electrica. executant . de catre Inspectoratul de Stat in Constructii. mijloace care permit. proiect tehnologic . aer comprimat.x11. prin proiectant se intelege proiectantul general. In aceste cazuri. masini.

b) pentru categoriile de lucrari precizate la pct. (ii) solicitarilor din partea investitorului sau executantului.2 6. BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT 5. crt. d) existenta documentelor privind modificarile aduse proiectului initial ca urmare a: (i) obiectiunilor executantului fata de proiect.XII. a: (i) datelor necesare executarii lucrarilor. inclusiv In perioada de executare a lucrarilor.Jn elar.2010 11 5 CERINTE:.1 CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON. a) existenta 111 proiect a datelor necesarc.. (ii) datelor. b) existenta documentelor de predareprimire a elementelor de materializare pe teren a punctelor $i axelor de trasare a constructiei.1 Cerintele si criteriile de performanta sunt stabilite privind executa rea lucrarilor: a) pentru proiect.1. a aparatelor si instrumentelor adecvate $i avand precizia necesara: c) 6. Tabelull Nr. I 5.1 (a) . I Existenta elementelor de materializare pe teren a punctelor si axelor de trasare a constructiilor a) existents documentelor de receptie a lucrarilor de trasare a constructiei. a datelor de identificare a unitatii de proiectare si a persoanelor care au intocrnit proiectul. b) existenta dovezii verificarii tehnice a proiectului: c) prevederea In partea scrisa si In partea desenata.2 Cerinte ~i criterii de performanta privind proiectul sunt prezentate In tabelul l .2. c) pentru activitatile de management al calitatii lucrarilor ~i de receptie a lucrarilor (capitolul 15).. . sunt prezentate in tabelul 2. necesare pentru verificarea calitatii lucrarilor. insusit de executant Criterii de performanta a) existenta.7 6.3 2 Asigurarea conforrnitatii trasarii de detaliu cu cerintele proiectului si cele ale reglernentarilor tehnice aplicabile.crt 1 Cerinte Exisrenta pe santier a proiectului In forma legala. PARTEA I.3 Cerinte si criterii de perforrnanta privind trasarea de detaliu. sub aspectele care intereseaza obiectul prezentului normativ.. complete.. In forma clara .(h).1.i explicita. Nr. Tabelul2 Nr. 853 bisJ20. conditilor si valorilor de control. Cerinte Criterii de perforrnanta Detalii la pet.1. b) utilizarea rnetodelor. cornplet.6 corelarea trasarii fata de repere eu pozitia elementelor invecinate realizate deja. dupa caz. pentru cofraje ~i pentru montarea elementelor prefabricate.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.1. 5. dupa caz 6.

2 proiectul admisibile.2 6. dupa caz.5 I I r3 5. a) asigurarea etanseitatii cofrajulu i.5 Etanseitate. stabilitate si indeformabilitate a) cunoasterea conditiilor de rezemare (teren. (ii) sa se mentina in stare corespunzatoare pe durata neccsara utilizarii lor.1. 6. (iii) personal calificat. In limita abaterilor 7.3 7.3-7.5. 111 conditiile de pun ere In opera a betonului la lucrarea respective. 'in limitele 7. 853 bis/20. zone deja construite etc.5.4 Cerinte si criterii de performanta pentru realizarea cofrajelor si a sustinerilor acestora sunt prezentate 'in tabelul3. Tabclul3 Nr.1 b) forma Si dimensiuni.crt Detalii la pet.1. Rezistenta. ") Cerinte Criterii de perforrnanta Detal i i la pet. In raport cu elementele de trasare. 7. crt. Cerinte Criterii de perforrnanta 7.3 6.x11.1. a) existenta proiectului. b) alcatuirea pe baza unui calcul de rezistenta si stab iiitate. Nr. precum si a celor necesare In timpul efectuarii trasarii 6.4 I 4 Asigurarea conditiilor prealabile. .2 1 Conforrnitatea cu a) pozitia. b) asigurarea campului vizua libel' pentru utilizarea aparatelor si instrumentelor.). a proiectului tehnologic pentru cofraj. c) existenta.2 abaterilor admisibile.1. b) asigurarea conditiilor de verificare a trasarii efectuate. (ii) facilitati . 7. .8 b) asigurarea mentinerii etanseitatii. c) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice.2010 Tabelul 2 (continuare) Nr. dupa caz. pentrn ev ita rea scurgeri i laptelui de ciment 7.12 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI. posibil.) Realizarea trasarii de detaliu astfel incat sa poata fi utilizata ell usurinta si sa-si mentina performantele in conditiile executarii lucrarilor a) materializarea pe teren a elernentelor de trasare astfel incat: (i)sa permita asezarea sau montarea elementelor constructive cat mai simplu. (iv) materiale corespunzatoare. PARTEA I.

(iii) personal califieat. cu datele necesare. 853 bis/20. a: (i) documentatiei tehnice privind sistemele de cofraje utilizate.5. dupa caz.6 aceasta categorie de lucrari. b) rezolvarea eventualelor neconforrnitati.4 7.7 5 Asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor de cofraje a) existenra trasarii de detaliu. (ii) alcatuire corespunzatoare a elernentelor componente si a sustineri lor: c) asigurarea conditiilor pentru etape ulterioare ale desfasurarii lucrarilor (spre exernplu.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.6 7. PARTEA I. I . ell betonul si Cll perforrnantele elementelor executate (spre exemplu. d) stabilirea. b) usurinta decofrarii. b) existenta proiectului lucrarii.1. dupa caz. Tabelu13 (continuare) Detalii la _pet. (ii) datelor si conditiilor care asigura compatibilitatea pieselor care raman inglobate. a etapelor $i modalitatilor de decofrare. etanseitate). 7. prin: (i) pregatirea suprafetelor In contact cu betonul.2010 13 Nr. c) existenta.3 c) intocmirea documentelor de receptie. 6 Receptia lucrarilor de cofraje si sprijiniri a) verificarea lucrarilor executate. d) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. (iii) proiectului tehnologic privind 7.crt 4 Cerinte Asigurarea conditiilor pentru realizarea ~i mentinerea integritatii sectiunii din beton Criteri i de perforrnanta a) starea de curatenie a cofrajului. (ii) facilitati.x11. (iv) produselor corespunzatoare. Nr. precomprimare). prin proiectul tehnologic.1. 7.

c) 8.1 8.crt. dupa caz. .8.4 a) conformitatea ell proiectul a arrnaturii 8. I Cerinte Fasonarea armaturii in conformitate eu proiectul Criterii de performanta a) tipul si clasa produselor pentru armaturi.8 fixarea armaturii locale din zona de ancorare a arrnaturii pretensionate. (ii) lungimile".XI1.crt.3. -------(x) 'in limita abaterilor admisibile (xx) se va avea 111 vedere corelarea eu dimensiunea maxima a agregatelor si ell eehipamentul de vibrare pentru eompaetare 3 I Asigurarea stabilitatii formei si pozitiei armaturii pe parcursul executarii 1ucrari lor ulterioare montarii acesteia a) tipul.3.1-8.3.2010 5. b) respeetarea pozitiei relative intre bare(X) si fata de cofraj (acoperirea cu betonj'?". Nr. 853 bis/20. Detalii la pet.2 c) forrna'" ------(x ) 'in limita abaterilor adrnisibile I 2 Montarea arrnaturii in conformitate eu proiectul 8. Nr.14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. dispunerea si fixarea distantierilor care asigura acoperirea cu beton.3. 5. (iii) privind lnnadirile'".5. Prevederile din tabelul 4 nu se refera la arrnaturile pretension ate.4 nr. b) dimensiunile (i) diametrul nominal.3.l. b) tipul dispunerea ~ifixarea distantierilor (alii i de cat etrieri ~iagrafe) care asigura distanta intre randuri de arrnaturi.9 fasonate (individuals sau asamblata In carcasa).5 Cerinte si criterii de performanta pentru fasonarea si ruontarea armaturilor sunt prezentate 'i11 tabelul 4.9). 8. verificata la montare. pentru criteriile (a)-( e) de la 8. care sunt tratate la lucrarile de precornprimare (pet. I Tabelul4 . PARTEA I. c) respectarea pozitiilor innadirilor barelor si a lungirnilor de suprapunere In cazul acestui tip de innadire.

de regula metal ice. (iii) personal calificat. ancorate cu praznuri sau prin forma proprie. Arrnaturile care ies din beton. daca este cazul: c) intocmirea documentelor de receptie'f".2010 15 Nr. ell 1'01 constructiv sau tehnologic. b) suruburi pentru fixarea ulterioara a unor piese sau elernente de constructi i. PARTEA I. Prin piese inglobate In beton se inteleg urrnatoarele: a) pi esc. piese din zona de ancorare). daca este cazul. asigurarea conditiilor pentru realizarea fasonarii armaturii prin cornanda la prelucrator.x11.6 necesare. b) rezolvarea neconformitatilor. c) piese necesare pentru amplasarea armaturilor pretensionate postintinse (teci. existenta proiectului lucrarii.6 Cerinte ~i criterii de perforrnanta privind montarea pieselor inglobate in beton sunt prevazute In tabelul 5. existenta documentelor de receptie a lucrarilor de cofraje si sprijiniri. 4 Cerinte Asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor de fasonare si montare a arrnaturii a) b) c) I d) e) Tabelul 4 (continuare) Detalii la pct. sunt tratate ca armaturi ~inu ca piese inglobate In beton. daca este cazul. dupa caz. 853 bis/20.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Criterii de performanta 8. existenta. In asteptare. pentru continuate sau monolitizare. inclusiv pentru fonnarea golurilor 'in beton. . asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice: (ii) facilitati.5 5 Receptia arrnaturii montate a) verificarea armaturii montate'". (iv) materiale corespunzatoare.crt.). a datelor ~i conditiilor pentru executarea innadirilor cu alte procedee dedit prin petrecere (sudare. inclusiv verificarea calitatii sudurilor. armatura montara intra in eategoria lucrarilor eare devin ascunse 5. -------(x) (xx! I verificarea arrnaturii montate constiruie faza determinants ( punet de oprire). Nr. sisteme mecanice etc. cu datele 8.

.

a) asigurarea stabilitatii pozitiei si a pozitiei relative. avand In vedere etapele de realizare a acestei categorii de lucrari. si suficient de rigide.16 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. c j intocmirea documentelor de receptie'Y'.3 Montarea pieselor inglobate in conformitate eu proiectul a) respeetarea pozitiei III raport eu eofrajul si ell reperele de trasare. -------IX) 10.1 (e).2010 Nr. Nr.). care atesta conformitatea lor CLI proiectul. b) respectarea pozitiei relative. 10.4 {x x ) verificarea pieselor inglobate montate eonstituie faza deterrninanta ( punct de oprire): piesele inglobare montate intra in eategoria lucrarilor care devin aseunse 5. b) existents proiectului conditiile necesare: CLi 2 Asigurarea mentinerii conditiilor privind piesele inglobate. precum si a conditiilor suplimentare (vertiealitate. dupa caz. crt. b) utilizarea unor distantieri si/sau piese de legatura cornpatibile cu betonul. inclinare etc.2 datele si c) asigurarea conditiilor specifice aeestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. sub aspectul durabilitatii. a) existenta documentelor de receptie a pieselor inglobate. 1 Cerinte Criterii de perforrnanta Tabelul5 Detalii la pet. . la punerea in opera a betonului 10. precizate la pet. 2. daca este cazul. 853 bisJ20. un grup de suruburi). 4 Receptia pieselor inglobate montate a) verificarea pieselor inglobate montate" b)rezolvarea eventualelor neconformitati. c) asigurarea etansarii fata de patrunderea laprelui de ciment. armatura ~i piesa fixata. 'in cazul unor piese avand legatura intre ele (spre exernplu.3 3 Asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor de montare a pieselor inglobate 10. PARTEA I. (iv) materiale corespunzatoare. (ii) facilitati (iii) personal calificat.XII.7 Cerinte ~icriterii de performanta privind punerea In opera a betonului sunt prezentate In tabelul 6.

2 Conformitatea comenzii cu proiectul. (vii) alte conditii speciale (aer antrenat etc. cu caldura de hidratare redusa etc. privind cerintele tehnice pentru calitatea betonului Compatibilitatea betonului comandat cu dorneniul de utilizare preconizat . (iv) conditii legate de temperatura ambianta (timp friguros sau calduros). numita 'in continuare com and a. fie ca se produce la statii de betoane. PARTEA I. dupa caz: (i) consistenta betonului.). (v) rezistenta la uzura. turnare prin ferestre etc. pre cum $i a modului 111 care se va efectua turnarea (CLl bena $i descarcare directa. Comanda pentru beton Nota: Comanda pentru beton trebuie sa fie 'in forma scrisa. a datelor si conditiilor privind caracteristicile betoanelor 'in functie de dorneniul si condltiile de utilizare a lucrarii respective. dad este cazul. 11. (superjplastifianti etc. (ii) tipul si natura agregatelor.2010 17 Nr crt: I Cerinte Criterii de performanta I I Tabclul6 Detalii la pet.). Comanda trebuie sa fie In conformitate cu prevederile aplicabile din NE 012-1.). b) prevederea explicita In comanda a datelor si conditiilor privind. clasa de expunere.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.).X11. intre care. A. autocornpactante. a) cunoasterea zonelor in care se toarna betonul (aglomerare de armaturi. In proiect sau caiete de sarcini. (v) conditii specifice betoanelor speciale (cu agregate usoare. (ii) dimensiunea maxima a agregatelor: (iii) utilizarea aditivilor (acceleratori sal! intarzietori de priza. fie de echipe proprii care confectioneaza betonul pe santier pentru lucrarea respectiva. Nr.).1 Asigurarea compatibilitatii betonului comandat Cll conditiile de punerein opera a acestuia . (vi) rezistenta la atacul chimic. turnate sub apa etc. de date si conditii privind: (i) tipul cimentului care poate fi utilizat (de exemplu: rezistent la sulfati. inaltime de turnare. (iv) gelivitatea. a) cuprinderea. (iii) impermeabilitatea. turnate 111 cofraje glisante.prevederea explicita In cornanda a cerintelor tehnice privind calitatea betonului specificate In proiect. b) prevederea explicita 'in cornanda. prin pompare etc. 853 bis/20.

a) prevederea 111 contractu I cu furnizorul de beton. mai ales.18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. 3 Asigurarea prealabile transportul betonului. starii de curatenie. PARTEA I. b) asigurarea conditiilor de stationare. b) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de Iucrari. si compactarea betonului a) existents documentelor de Asigurarea conforrnitatii spatiului In care se toarna receptie a trasarii de detaliu a C Turnarea 11. cat ~i la transportul interiorul santierului la locul de turn are. b) evitarea intrarii In beton a unor substante sau materiale straine. etanseitatii si pregatirii suprafetelor care VOl' veni In contact cu betonul. daca este cazul. precum ~i a montarii arrnaturii si pieselor inglobate. fixarii fata de cofraj ~iintre randuri. mai ales sub aspectul stabilitatii.x11. (iii) personal calificat. atat in incinta santierului cat si.2 pub lice. curateniei. 853 bis/20. dupa caz: (i) dotari tehnice: (ii) facilitati. b) verificarea starii cofrajului. . pe cai de circulatie sau alte spatii 11.2010 B Transportul betonului din Nota: Se refera atat la transportuI betonului de Ia furnizor (statie de betoane). mai ales in privinta: pozitiei. a duratei de transport precum si a modalitatilor de planificare a livrarilor. conditiilor pentru in santier al dad este cazul a) existenta programului de livrare a betonului.3 11. prin etansare co res punzatoare. a mijloacelor de transport al betonului de la furnizori. c) verificarea stari i arrnaturi lor ~ia pieselor inglobate. pentru descarcare sau asteptare.5 betonul Iucrarilor de cofraje. Nr. Asigurarea pastrarii cornpozitiei ~i caracteristicilor betonului proaspat in timpul transportului 2 Asigurarea corelarii intre transportul betonului ~i turnarea acestuia a) impiedicarea pierderii laptelui de ciment.

asigurarea transportului betonului (conform B. f) realizarea rosturilor in cazul intreruperii fortuite a turnarii betonului..7) ~i indeplinirea cerintelor conform C.S. acceptata de investitor: b) existenta programului de livrare a betonului.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. b) inaltimea de cadere a betonului.) Respectarea conditiilor specifice privind turnarea si compactarea betonului 4 Asigurarea condiuitor prealabile pentru turnarea si compactarea betonului a) comanda pentru beton (conform A. h) real izarea epruvetelor (cilindri/cuburi. . imediat inaintea inceperii turnarii betonului.2. b) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice: (ii) facilitati.) pentru verificarea carcteristicilor betonului intarit.1 §i C. pct. e) stabilirea rosturilor de turnare si a masurilor care trebuie luate in cazul intreruperii fortuite a turnarii betonului . . pct. e) realizarea rosturilor de turnare. d) modul de cornpactare a betonului. PARTEA I. (iv) personal calificat. torcretate. 853 bis/20.S.2010 19 2 Indeplinirea formalitatilor care permit efectuarea turnarii betonului a) existenta procedurii de turn are a betonului.S.). dupa caz..7). c) existenta documentelor privind calitatea ~i receptia betonului. a) verificarea betonului proaspat inainte de turnare.XI1.7. c) grosimea si pozitia straturilor succesive de beton. autocompactante. d) asigurarea supravegherii operatiunilor de turn are si de compactare a betonului. . ciclopiene etc. turnate in cofraje glisante. 11. turnate sub apa. pct. Nr. g) aplicarea conditiilor specifice betoanelor speciale (cu agregate usoare.6 (iii) spatii de circulatie si de acces pentru turnarea si compactarea betonului. prisme etc.

precum si a influentei unor conditii de mediu asupra acestei comportari. (iii) personal calificat.20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. pe elemente ale constructiei. Cunoasterea metodelor ~i conditiilor adecvate de b) corelarea unor conditii privind caracteristici ale betonului si. PARTEA I. a) accesul libel' la suprafetele/zonele pe care se aplica tratarea ~i protectia betonului. b) stabilirea duratei de tratare $i protectie. in perioada de intarire si cea urrnatoare acesteia. b) asigurarea conditi ilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice.XII.201Q 1 D Tratarea si prorectia betonului dupa turnare a) modalitatile de tratare si protectie. dupa tratare ~i protectie a caz. In betonului dupa tum are functie de domeniul ~iconditiile de utilizare preconizate si rnodalitatile de tratare $i protectie. in proiect sal! caiete de sarcini. c) cunoasterea comportarii betonului respectiv. (ii) facilitati. 853 bis/20. si protectia betonului dupa turnare . (iv) produse/materiale corespunzatoare. diferentiata. Respectarea conditiilor specifice privind tratarea si protectia betonului dupa turnare \ llA 2 I 3 Asigurarea conditiilor prealabile pentru tratarea a) prevederea. ale suprafetei acestuia. d) cunoasterea mijloacelor ~ia produselor care se pot utiliza pentru tratarea si protectia betonului respectiv. Nr. c) aplicarea metodelor si conditiilor de tratare si protectie (inclusiv de prelucrare a suprafetei betonu III i) pe baza prevederilor din proiecte. a metodelor $i conditiilor de tratare ~iprotectie a betonului. d) verificarea aplicarii metodelor si conditiilor de tratare si protectie a betonului. dupa caz. dupa caz. caiete de sarcini si/sau documentele tehnice ale furnizorilor de produse specifice.

d) protectia armaturii pretensionate: (i) injectarea canalelor dupa pretensionarea armaturilor. dupa caz. b) montarea arrnaturii in canalele elementelor de constructie sau pozitionarea ei In exterior. se vor intocmi caiete de sareini care trebuie S{l cuprinda toare datele si conditiile necesare pentru a asigura realizarea calitativa corespunzatoare a acestor lucrari. b) verificarea rezistentei betonului in vederea decofrarii. Nr.2010 21 5. precum si a datelor privind rezistenta betonului. c) conditii suplimentare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Pentru alte procedee decat injectarea canalelor. d) verificarea operatiunii de decofrare. precum si pcntru procedeele de protectie a arrnaturilor pretensionate exterioare. 11. c) asigurarea conditi ilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. PARTEA I.8 Cerinte ~i criterii de performanta tabclul7. . dupa caz. 853 bis/20. crt. daca este cazul. privind decofrarea elementelor sunt prezentate Tabel1l17 Detalii la pct. b) cunoasterea modului de sprij inire ulterioara a elernentelor.7 In Cerinte Asigurarea corelarii intre operatiunea de decofrare ~i evolutia rezistentei betonului Respectarea conditiilor specifice privind operatiunea de decofrare Criterii de performanta a) cunoasterea vitezei de dezvoltare a rezistentei betonului. (iii) personal calificat. c) pretensionarea arrnaturii. Nr. precum ~i montarea sistemelor de ancorare.x11. a) existenta prevederilor corespunzatoare in proiect. Prin ·Iucrari de precomprimare se inteleg urmatoarele: a) confectionarea armaturii pretensionate.9 Cerinte si criterii de performanta privind lucrarile de precomprimare sunt prezentate III tabelul8. b) conditii privind integritatea elementului decofrat. a) conditii privind rezistenta ~i deformabilitatea elementului decofrat. 1 2 . Nu fae obiectul prezentului normativ lucrarile de preeomprimare a elementelor prefabricate eu armature preintinsa. (ii) facilitati.J " Asigurarea conditiilor prealabile pentru decofrare 5. (ii) protectia zonei ancorajelor annaturii pretensionate.

3 . c) materialul si/sau tipul elementeIor ~i accesoriilor pentru ancorare. . dupa caz I 2 Confectionarea arrnaturii a) tipul si marca otelului pentru armatura pretensionata sau tipul si caracteristicile In cazul altor materiale decat otelul. al pieselor pentru aerisire ~i injectare si aI pieseIor de racord spre zona de ancorare: 9. (ii) Iungirne. (ii) lungime suplimentara pentru instalatia de pretensionare.1 9. manipularii si transportului acestora a) conditii pentru depozitarea.4 (iii) teci si accesorii ale acestora. bare pretensionate 9. precum si al pieselor de innadire a acestora. b) conditii pentru depozitarea. pe durata depozitarii. b) materialul. dupa caz. Conformitatea produselor utilizate cu prevederile proiectului ~iale reglernentarilor tehnice sau documentelor tehnice legale. a) conformitatea cu proiectul privind tipul ~i caracteristicile produselor utilizate.).2 9. precum ~ialcatuirea unitatilor de armatura pretensionata: (i) In sectiune (fascicule. PARTEA I. 853 bis/20.201 0 Nr. (i) ordonare. rnanipularea si transportul arrnaturii pretension ate confectionate. Nr. dupa caz: (i) pentru armatura pretensionata. manipularea $i transportul produselor utilizate. innadire etc. (iv) alte cond itii privind confection area. I Cerinte A. tipuI $i diametrul interior aI tecilor. (iiijconditii pentru prelucrare mecanica sau de alta natura (pentru ancorare.). Confectionarea armaturii pretensionate Criterii de performanta Tabelul8 Detalii I la pet.1 crt. b) aplicarea prevederilor documentatiei tehnice privind procedeul de pretensionare. 9.5 individuale etc. (ii) clemente si accesorii pentru ancorare. daca este cazul. 3 Mentinerea caracteristicilor produselor utilizate si ale arrnaturii prerensionate.XII. In cazul fasciculelor. legare.22 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI.

pet. avand 111 vedere timpul trecut de Ia receptia confectionarii acesteia.I si 2. mai ales ell privire la: (i) conformitatea cu punctele de la nr.7 .5. Nr. 2) Criterii de performanta Detalii la pet. pet. PARTEA I. (ii) existenta conditiilor de depozitare. b) conformitatea arrnaturii in functie de pozitia acesteia 111 element (alcatuire. 5.3. b) rezolvarea eventualelor neconforrnitati. Iungime) si starea ei. Cerinte 4 Receptia armaturii pretensionate confectionate Tabelul 8 (continuare.9 confectionate (Xl.X11.10 adoptat precum si a documentatiei tehnice privind proeedeul utilizat: c) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. (iii) personal calificat. c) intocmirea doeumentelor de receptie a armaturii confectionate. (x} _ verificarea armaturii pretensionate confectionate poate constitui faza determinants (punct de oprire) 5 Asigurarea conditiilor prealabile pentru confectionarea armaturii pretensionate a) existenta proiectului. (ii) facilitati.crt.6 9.9. Cit. (iv) produsel materiale corespunzatoare. 853 bis!20. a) verificarea armaturii pretensionate 9.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. pozitionarea corecta a clemente lor implicate In precomprimarea exterioara. conform nr. manipulare si transport. b) existenta clocumentelor tehnice legale privind procedeul de preeomprimare 9. pretensionate B Montarea armaturii 1 Conformitatea cu prevederile documentatiei procedeul de utilizat cu proiectul si specifice ale tehnice privind pretensionare a) accesibilitatea 111 lungul canale lor din beton si. dupa caz.crt.2010 23 Nr. 9.9.

precum si a programului de pretensionare a) determinarea pierderilor efective de tensiune prin frecare. c) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari. a) existenta documentelor de receptie privind montarea tecilor precum si pentru confectionarea armaturii. b) existenta proiectului si a documenratiei tehnice a procedeului utilizat.XII. precum ~i a marimilor si treptelor pentru care se fac masurari care se inscriu In aceasta ti~i'i. (iv) materiale corespunzatoare.1 . c) precizarea ordinei de pretensionare: d) precizarea datelor care trebuie sa fie trecute pe fisa de pretension are. b) definitivarea valorii fortei de control si a alungirii arrnaturii corespunzatoare. (iii) personal calificat. daca este cazul. (I) dotari tehnice.2010 Nr. PARTEA I. Nr. a) starea de curatenie a canalelor (apa. (i i) facilitati. (ii) inchiderea tecilor. 3) Criterii de performanta Detalii la pct. crt. 853 bis/20. verificata inainte de introducerea acesteia. a ancorajelor. 9.10 3 Asigurarea conditiilor prelabile pentru montarea arrnaturii pretensionate I C Pretensionarca armaturii Stabilirea valorilor de control privind forta si alungirea arrnaturii pretensionate. b) protejarea temporara prin: (ii) acoperirea arrnaturii si. pentru a nu patrunde apa sau impuritati.24 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI. daca este cazul. 12. precum si a treptelor de pretensionare puna la atingerea fortei de control. inclusiv pentru pretensionare In etape. mal. alte materiale) care pot afecta armatura. 2 Cerinte Asigurarea protectiei armaturii pretensionate pe perioada dintre montare si pretensionare Tabelul 8 (continuare.

Nr.1 b) existenta proeedurii de lucru privind pretensionarea armaturilor.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. a) existenta proiectului. pentru procedeul de precornprimare utilizat. (ii) facilitati. (iii) intocmirea fiselor de pretensionare. (ii) ordinea de pretensionare.XI1.2010 25 Nr. a) conform itatea cu prevederile proiectulu i 12. 853 bis/20. 4) Criterii de perforrnanta Detalii la pet. 12. 2 Tabelul 8 (eontinuare . intocmirea documentelor de receptie a lucrarilor de pretensionare a armaturilor(xX). e) existenta documentelor de receptie pentru confectionarea armaturii pretensionate. d) asigurarea conditiilor spccifiee acestei eategorii de lucrari: (i) dotari tehnice. (iv) materiale corespunzatoare.4 4 Receptia lucrarilor de pretensionare a armaturilor (x) verificarea lucrarilor de pretensionare poate constitui faza determinants (punct de oprire). 3 Asigurarea conditiilor prealabile pentru pretensionarea armaturilor 12. (xx I aceste lucrari intra In categoria lucrarilor care devin ---------- ascunse . PARTEA I. In ceea ce priveste: (i) utilizarea ancorajelor si a celorlalte piese sau dispozitive implicate. (ii) procedura de lucru eu instalatia de prctensionarc. (iii) personal calificat. b) aplicarea prevederilor din documentatia tehnica.2 si ale reglernentarilor legale aplicabilein ceea ce priveste: (i) realizarea fortei de control In limitele abaterilor admisibile. a) b) c) verificarea lucrarilor de prerensionare" rezolvarea eventualelor neconformitati. Cerinte Conforrnitatea efectuarii pretensionari i crt.

(iv) produse/materiale corespunzatoare.26 MONITORUl OFICIAL AL ROMANIEI. e) existents doeumentelor de receptie privind montarea tecilor ~i pretensionarca armaturii: d) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice: (ii) facilitati. 5) Criterii de performanta I Detalii J_ la pct. . intocmirea fiselor de injectare.\ crt.3 arnestec de injectare. PARTEA I. cunoasterea procedurii de injectare si a rnasurilor care trebuie sa fie luate In cazul unor intreruperi fortuite a operatiei de injectare. 853 bis/20X11. III functie de amestecului pentru injectare conditiile de exploatare preconizate. D Injectarea canalelor dupa pretensionarea arrnaturii a) stabilirea prin proiect a tipului de Cunoasterea compozitiei 12. 2 b) c) d) e) 3 Asigurarea conditiilor prealabile pentru injectarea eanalelor dupa pretensionarea armaturii a) existenta proecdurii de luem privind injeetarea. b) efectuarea determinarilor preliminare pentru stabilirea cornpozitiei ~i a conditiilor specifice acesteia. 1 Tabelul 8 (continuare. b) cunoasterea cornpozitiei materialului pentru injectare ~ia conditiilor specifice acesteia. pentru injectare. Nr. utilizarea echiparnentelor sau instalatiilor adecvate.2010 Nr. Cerinte Confonnitatea efcctuarii operatiunii de injectare a canalelor dupa pretension area arrnaturii a) identificarea fiecarui canal ~I verificarea: (i) accesului materialului de injectare pe tot traseul canalului. precum ~i prin derivatiile facute din acesta: (ii) etanseitatii fiecarui canal si a cazurilor In care acestea comunica conform itatea materialelor utilizate si a cornpozitiei amcstecului pentru injectare. (iii) personal calificat.

3. a) cunoasterea sistemului de protectie si a conditiilor pentru realizarea acestuia.aceste lucrari intra In categoria lucrarilor care devin ascunse 1 E Protectia zonei ancoraj_clor arrnaturii pretensionate Stabilirea. 12. prin proiect.2010 27 Nr.11 '1 s: Conformitatea efectuarii lucrarilor de protectie a zonei ancorajelor armaturii pretensionate . 6) Criterii de performanta Detalii la pet. (x) . e) verificarea starii corespunzatoare a aneorajelor si zonei acestora. b) apliearea prevederilor documentatiei tehnice a sistemului de protectie.(e) de mai jos. daca este eazul. (iii) cornpatibilitatii sistemului ell zona de amplasare a ancorajelor si materialele respective. a sisternului de protectie si a conditiilor pentru realizarea acestuia. in proiect sau caiete de sarcini. 4 Tabelul 8 (continuare .4 b) rezolvarea evetualelor neconforrnitati. e) intocmirea fiselor de protectie a zonei ancorajelor armaturii pretensionate. a a) luarea In considerate a: (i) tipului de ancoraj si a sistemului de protectie a zonei 12. Cerinte Receptia lucrarilor de injectare a canale lor dupa pretensionarea armaturi lor crt.3 ancorajelor arrnaturii pretensionate amplasarii acestuia.XI1. d) eonformitatea materialelor utilizate si a procedurilor de punere 'in opera a acestora. 12. PARTEA I. c) intocmirea documentelor de receptie a lucrarilor de injectare a canalelor dupa pretensionarea arrnaturilor'". (ii) conditiilor de mediu si de solicitare in exploatare. Nr. a) verificarea lucrarilor de injectare. 853 bis/20. inainte de aplicarea sistemului de protectie.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. constatarile fiind consemnate in fise conform pct. b) precizarea.

In plan si pe inaltime. fie din sisteme de rezemare (metal ice. a) verificarea lucrarilor de protectie (x) 4 Receptia lucrarilor de protectie a zonei ancorajelor armaturi lor pretensionate 12. C) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. imbinari Cll suruburi. dupa asezarea la pozitie a elernentelor prefabricate. Cll placi din neopren annat etc. asamblare prin precomprimare etc. 7) Criterii de perforrnanta Detalii la pet. . c) intocmirea documentelor de receptie a lucrarilor de protectie a zonei ancorajelor armaturi lor pretensionate (xx). PARTEA I. montarea elementelor de reazem care pot fi constituite fie din strat de mortar de poza.aceste lucrari intra in eategoria lucrari lor care devin aseunse 5. a elementelor prefabricate.). (ii) facilitati. crt. 3 Cerinte Asigurarea conditiilor prealabile pentru protectia zonei ancorajelor armaturilor pretensionate Tabelul 8 (continuare. Nr. 853 bis/20.28 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI. (iv) materiale corespunzatoare. (iii) personal calificat.2010 Nr.verificarea lucrarilor de protectie a zonei ancorajelor poate eonstitui faza determinants (punet de oprire) txx r . realizeaza legaturile In structura: arrnare ~i monolitizare cu beton. b) existenta documentelor de receptie privind pretensionarea arrnaturilor.x11. pe lfinga pozitionarea corespunzatoare. a) existenta documentelor tehnice legale si a documentatiei tehnice pentru sistemul de protectie aplicat. daca este cazul. acestea sunt: asezarea fa pozitie implies. realizarea imbiniirilor se refera la lucrarile care.10 Cerinte si criterii de performanta privind lucrarile de montare a elementelor prefabricate sunt prezentate "i11 tabelul 9.4 b) rezolvarea eventualelor neconforrnitati. (x ) . in ceca ce priveste sernnificatiile termenilor privind cele doua faze ale montarii elementelor prefabricate.

(ii) elementele 111 asteptare din elementul prefabricat (placi. daca este cazul. (iv) prevederea spatiilor necesare pentru realizarea lucrarilor de imbinare a elementelor prefabricate. a) verificarea conforrnitatii zonelor de asezare a elementelor prefabricate. PARTEA I.XI1. d) utilizarea echipamentelor corepunzatoare pentru: (i) ridicarea ~i manipularea elementelor prefabricate conform prevederilor din proiect si Cll viteze si precizii de asezare corepunzatoare. (ii) asigurarea stabilitatii prin masuri provizorii. daca este cazul. (ii) aplicarea. 13. crt I Cerinte A Asezarea la pozitie a elementelor I Criterii de performanta prefabricate Tabelul9 Detalii la pet. armaturi.arrnaturi. 853 bis/20. sunt prevazute lucrari de imbinare. pentru: (i) pozitie (in plan si pe inaltime) si cote de nivel. goluri etc.). f) conformitatea materialelor utilizate si a modului de punere In opera a acestora.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. pentru 13. dupa asezare. daca este cazul.). verificarea lucrarilor de asezare a elementelor prefabricate poate constitui faza determinants (punct de oprire) conform 1 a).).S. b) existenta datelor si conditiilor privind asezarea elementelor prefabricate. c) trasarea reperelor pentru a asigura pozitia ~i cotele de nivel corepunzatoare. e) aplicarea prevederilor docurnentatiei tehnice pentru sistemele de rezemare utilizate. sisteme de rezemare etc. (sprijiniri. si aplicarea proiectului tehnologic pentru montarea elementelor prefabricate.2010 29 Nr. .). (iii) interpunerea unor materiale la asezarea elementului prefabricat (mortar.l 0 A: b) existenta. dupa caz. pct. Nr. a masurilor provizorii de asigurarc a stabilitatii. suruburi etc. I I Cornpletitudinea proiectului privind datele si conditiile de montare a elementelor prefabricate a) existenta datelor si conditiilor privind: (i) elementele In asteptare din zona de asezare a elementului prefabricat (placi.2 situatiile 111 care.1 2 Conformitatea lucrarilor de asezare la pozitie a elementelor prefabricate'" <xl in unele cazuri. daca este cazul. reazeme etc.

dupa asezarea la pozitie. nu mai sunt prevazute lucrari de imbinare a elementelor prefab ri cate a) verificarea asezarii la pozitie a elementelor prefabricate. _. c) intocmirea documentelor de receptie a lucrarilor de asezare 1a pozitie a elementelor prefabricate. PARTEA I. Nr. 4 Receptia lucrarilor de asezare a clementelor prefabricate':" ----------Lx} se efectueaza In caznrile In care. b) existenta documentelor de receptie privind elementele pe care se realizeaza asezarea. e) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice. (iii) personal calificat. OFICIAL AL ROMANIEI. (ii) facilitati. d) existenta proicctului. c) existenta documentelor de receptie 13. b) rezolvarea eventualelor neconformitati. 13. 853 bis/20. crt .) Cerinte Asigurarea conditiilor prealabile pentru asezarea la pozitie a elernentelor prefabricate Tabellll 9 (continuare . precum si a proiectului tehnologic de montare. 2) Criterii de perforrnanta Detalii la pet.2010 Nr. a) existents documentelor tehnice legale ~ia documentatiei tehnice pentru sistemele de rezemare utilizate. (iv) materiale corespunzatoare.30 MONITORUL.5 privind elementele prefabricate care se monteaza. daca este cazul.1 . detaliilor proiectului privind datele si conditiilor privind: (i) si conditiile de imbinare a so lutiile pentru imbinari. 13. daca este cazul.XII.4 I B Realizarea Imbinarii elementelor prefabricate Com pletitudinea a) existenta In proiect a datelor. daca este cazul. elementelor prefabricate (ii) etapele pentru realizarea imbinarilor.

daca este cazul. daca este cazul. 3) Criterii de performanta Detalii la pct. (x) 'in cazurile 'ill care unele lucrari din imbinare devin lucrari ascunse. conformitatea materialelor utilizate ~i a modului de punere In opera a acestora. si aplicarea proiectului tehnologic pentru realizarea imbinarilor.2010 31 Nr. Nr.x11. cunoasterea si aplicarea prevederilor 13. pentru sistemele de imbinare utilizate. dupa caz. b) existenta documentelor de receptie. . (iii) personal calificat si personal autorizat. aceasta faza poate f faza determinanta (punct de oprire) _) '> Asigurarea conditiilor prealabile pentru realizarea irnbinarilor elementelor prefabricate a) existenta proiectului si a documentelor tehnice legale. d) asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari: (i) dotari tehnice.3 proiectului. PARTEA I. pentru conformitatea zonei imbinarii.crLA. precum si ale documentatiei tehnice a sisternului utilizat. rezolvarea eventualelor neconformitati. daca este cazul. (ii) facilitati. daca este cazul (iv) materiale corespunzatoare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. c) existenta proiectului tehnologic. existenta. ale reglementarilor tehnice aplicabile.4 de mai inainte prefabricate. intocmirea documentelor de receptie a lucrarilor de asezare si de realizare a imbinarilor elementelor prefabricate. a) verificarea asezarii la pozitie si 13.5 4 Receptia lucrarilor de asezare'? si de realizare a imbinarilor elementelor prefabricate (x ) J 3.4 realizarii b) c) imbinarilor elementelor a se vedea nota de la nr. daca este cazul. verificarea conformitatii zonelor de realizare a imbinarii (xl. crt 2 Cerinte Conformitatea executarii lucrarilor de imbinare a elementelor prefabricate a) b) c) d) Tabelul 9 (continuare . 853 bis/20.

b) in parte.4 Trasarea de detaliu pentru cofraje si trasarea pentru montarea elementelor prefabricate se refera. b) trasarea pozitiei cofrajelor pentru fundatii continue sau izolate. pe verticals (spre exernplu.1.1. materializate pe teren odata cu trasarea pentru amplasarea constructiilor. 6. servind Ia transmiterea cote lor In plan ~i pe verticala la toate nivelurile acesteia. beton annat si beton precomprimat sunt implicate in domeniul general al constructiilor. Nr. la corespondenta dintre cotele din teren (In plan ~i de nivel) si cele din proiect. . 853 bis/20. dupa reperele de baza ~inu tata de elernentul precedent. 6 . stabilite prin proiecr.32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.1 Prevederi comune 6. indiferent de materialul din care este alcatuita structura acestora (metal. Verifiearea se refera. scari etc. care trebuie sa asigure conformitatea forrnei ~i pozitiei acestor elemente cu prevederile din proiect.5 Pentru fiecare categorie de trasare. c) trasarea pozitiei cofrajelor sau elementelor prefabricate in plan orizontal ~I verificarea pozitiei pe inaltime a acestora. d) trasarea cotelor de nivel pentru cofraje sau elemente prefabricate. Trasarea pentru clemente avand forme si pozitii deosebite (cu forme curbe In plan si/sau pe verticala. zidarie etc. TRASAREA MONTAREA DE DETALIU PENTRU COFRA. Ia etajele succesive ale unci cladiri). de asemenea. 'in raport cu punctele si reperele de nivel.x1l.6 Trasarea pentru elemente care se repeta. Tolerantele la trasare trebuie sa fie ell 0 clasa mai reduse decat cele prevazute pentru elernentele respective dupa executare sau montare. Materializarea acestor repere. In principalla urrnatoarele categorii de activitati: a) trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii realizate tara cofraj. lernn. 'in cazul general In care betonul este materialul din care se realizeaza fundatiile sau infrastructura constructiilor.1 Lucrarile din beton. considerand 0 serie de puncte $i linii intermediare. 6. fiecare avand conditii proprii specifice materialelor din care este alcatuita structura acestora. In cazul b) trasarea de detaliu pentru cofrajele pentru fundatii si infrastructuri este deosebit de importanta pentru toate categoriile ~i tipurile de constructii. pentru fiecare In parte.1.) se realizeaza conform pet. sau pe orizontala (spre exernplu. 6. 6.1.1. PARTEA I. In cazurile 111 care betonul este materialul din care se realizeaza structura constructiilor.). astfel: a) in ansarnblul lor.(d).1.2 Trasarea de detaliu se realizeaza pe baza proiectelor.3 Inainte de a In cepe efectuarea trasarii de detaliu trebuie sa se verifice.JE ELEMENTELOR PREFABRICATE ~I TRASAREA PENTRU 6. se VOl' prevedea In proiect clasele de toleranta.1. pentru determinarea conturului si/sau axelor principale ale acestora. care trebuie sa fie respectate (a se vedea anexa C).4 (b) . 6. reperele care fixeaza conturul si/sau axele principale ale constructiei (linii de referinta). precurn si reperele de nivel. trebuie sa fie astfel realizata iDCM sa constituie puncte de referinta pe intreaga durata a executarii constructiei respective.2010 6. planimetrice $i altimetrice. siruri de stalpi) se va efectua. a proceselor verba le de predare-primire $i direct Ia fata locului. pe baza documentelor de receptie a trasarii pentru amplasare.

fie placi sau alte piese). astfel ca: a) reperele sa fie amplasate in afara zonei afectate de lucrari. c) pornind de la forma conturului. ill proiect fiind prevazute cotele pentru acest contur.7 Pentru trasare se va utiliza aparatura corespunzatoare ca domeniu de utilizare si precizie.2. 6. 6. Nr.2. conform prevederilor din proiect. pentru pozitia sabloanelor. daca acest mod de masurare nu este indicat. sa se poata determina forma pe verticala a peretilor sapaturii.2 Trasarea lucrarilor de terasamcnte pentru fundatii realizatc fara cofraj 6. d) cota de nivel prevazuta In proiect pentru elementele respective se mascara fata de puncte sau suprafete ale acestor elemente si I1U fata de suprafata betonului care se toarna. pentru a se mentine pe durata acestor lucrari. Precizia aparaturii utilizate la trasare va fi cu 0 class mai mare decat cea prevazuta pentru tolerantele la trasare. se realizeaza fata de axele fundatiilor respective. in functie si de modul de efectuare a sapaturii (manual sau mecanizat).X11.2. 6. astfel.).3. realizata incat sa se poata pozitiona elernentele respective prin masurari user de efectuat. 111 acest caz. In cazurile in care fundatia are suprafete inclinate. PARTEA I. trasarea se face pentru axele carcaselor. puna la punerea in opera a betonului din fundatie. 6. c) materializarea trasarii trebuie. se va trasa si materializa si conturul de la partca inferioara. trasarea se face.1. avand in vedere urrnatoarele: a) arrnaturile saLl suruburile se asambleaza sub forma de carcase rigicle. placi Cll praznuri etc. 6.2 Trasarea se refera la stabilirea conturului sapaturii si materializarea acestuia CLl repere. b) In cazul unor elemente singulare (fie bare de armatura sau suruburi. trasarea se face pentru fiecare pozitie a acestora.1 Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii realizate tara co fraj . se va instiinta proiectantul pentru a stabili modul de tratare a neconformitatii. pozitia acestora va fi asigurata Cll sabloane. precum si unghiurile de inclinare ale suprafetelor respective.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. 853 bis/20. pentru suruburi 111 care se VOl' monta piese metalice). b) conturul sa poata fi reconstituit oricand.2. e) in situatia III care se cere 0 precizie ridicata (spre exernplu. . In project.4 in cazurile In care In fundatie se inglobeaza armaturi sau alte piese (suruburi. de regula in sapatura.2010 33 In cazurile in care se constara abateri intre elemente succesive (eel existent ~i eel pentru care se efectueaza trasarea) mai mari decat cele admisibile. trasarea si materializarea pozitiei acestora. se efectueaza odata cu trasarea conturului fundatiei. pentru a mentine distantele si pozitiile relative dintre ele. In mod explicit. care trebuie sa fie precizate in proiect ~i materializate pe teren. spre exemplu prin linii secundare fata de care se mascara distante pana la fata barelor sau pana la marginea placilor.

in raport cu axele constructiei. prin stabilirea unor rnodalitati de masurare punctuala a cotei respective.3. prccum ~i a cote lor unor puncte/linii intermediare ale suprafetei care se cofreaza. verificarea pozitiei pe inaltime a elernentelor prefabricate.2. b) pentru cofraje refolosibile.ln cazurile 111 care aceasta I1U este verticala.4. pozitia cofrajului respect iv. pe fetele laterale.4 Trasarca pentru montarea elernentelor prefabricate 6.2 Trasarea pozitiei 'in plan pentru montarea elernentelor prefabricate se efectueaza axele acestora.3 Trasarea pentru montarea cofrajelor 6. astfel: a) pentru suprafete plane.201 0 6. precum si.3. fata de 0 suprafata de referinta conform. trasarea cotei de asezare a elementelor prefabricate.3. 13 distanre convenabil aiese. se efectueaza pe baza datelor din proiect. 6. de la partea de jos. fata de 0 suprfata de referinta.3. prin masurari simple. fata de 6. 6. prin trasarea liniilor pe fetele lateraIe. conform pet. conform prevederilor din proiect.1 Trasarea pentru montarea cofrajelor se refera la urrnatoarele: a) trasarea formei In plan a volumului cofrat.3. de asemenea conform pet.3. de contur. fata de aceste suprafete de referinta. care trebuie sa cuprinda: a) suprafetele de referinta fata de care se efectueaza trasarea.2 (a) sau (b). b) pentru suprafete curbe sau de alta forma. si prin trasarea unor repere sau linii secundare fata de care sa se poata aseza elementele de cofraj prin masurari relative la fata exterioara a acestora.2 (a) sau (b). spre exemplu: a) pentru cofraje care se confectioneaza la fata locului. 6.3.4 Trasarea cote lor de la parte a de jos a fundului cofrajelor se efectueaza. orizontale sau inclinate.1 Trasarea pentru a) b) c) montarea elernentelor prefabricate se refers la urmatoarele: trasarea pozitiei In plan. precum si de la partea de sus. 6. se efectueaza prin marcarea pe fetele laterale ale cofrajului.X11. pentru puncte sau linii intermediare semnificative pentru montarea cofrajelor In pozitia corespunzatoare.3 Trasarea formei pe inaltirne a volumului cofrat. de inventar. 6. dupa caz. In cazul unor suprafete de intindere mare. pana Ia care se toarna betonu I. (a) sau (b).5 Trasarea cotelor pentru partea de sus. c) trasarea cotelor.6. daca este cazul. b) cote le. . 6. intr-un mod care sa permits identificarea acestei marcari in conditiile de turnare a betonului (identificare directs sau prin masurare fata de repere situate desupra limitei de turnare respective).4. PARTEA I. Nr.3. 6.34 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI.2 Trasarea formei Til plan a volumului cofrat se efectueaza fata de axele elementelor care se toarna 111 cofraj si se rnaterializeaza prin repere sau linii fata de care sa se poata stabili. prin trasarea cote lor. dupa caz. precum si pentru linii intermediare semnificative. pana la care se toarna betonul in volumul cofrat. pct. prin trasarea pozitiei fetei interioare a cofrajului. b) trasarea formei pe inaltime a volumului co frat. 853 bis/20.

dupa caz: a) gabaritele.XII. 6. c) conformitatea zonelor de asezare a elementelor prefabricate. dupa caz: a) gabaritele. pentru pozitia relativa a fetelor elernentului 111 raport ell suprafata de rezemare (pentru paralelismul cu fata superioara. fie prin marcarea pozitiei fata de linii de margine ale elementului (direct.4. perpendicularitatea fata de alte supra fete etc.3 Trasarea si marcarea pozitiei 'i11plan a elementelor prefabricate va fi verificarea generala a pozitiei trasate 111 ceea ce priveste. la montarea elementelor prefabricate. ca ~ipozitie. elementele prefabricate.8 Tolerantele prevazute in proiect pentru trasarea la montarea elementelor prefabricate trebuie sa aiba 111 vedere: a) evitarea cumularii abaterilor 111 cazul montarii succesive (In plan si/sau pe inaltime) a elementelor prefabricate.4. daca elementele care se monteaza sunt legate intre ele prin conditii privind cota de montare.4. inclinarea acestora.4.2010 35 Materializarea reperelor pentru pozitionarea 111 plan a elementelor prefabricate se realizeza fie prin marcarea pozitiei axelor.5 Trasarea si marcarea cotei de asezare a elementelor prefabricate va fi insotita de verificarea generala a pozitiei trasate In ceea ce priveste. 111 cazurile In care se folosesc asemenea reazeme provizorii. daca este cazul.7 Trasarea. pentru dimensiunile elementu lui prefabrieat (lungime. c) conditiile stabilite.). PARTEA I. 6. si are In vedere: a) modul de rezernare si inaltimea sistemului de rezemare. dupa caz. se efectueaza si pentru rezernarea pe elemente provizorii.). b) conditiile stabilite. 6. atilt cea pentru pozitia In plan. la montare.4. insotita de elementele sunt legate dimensiuni 6. inaltime etc. . In asteptare pana la realizarea imbinarii definitive eu alte elernente prefabricate san turnate monolit.4 Trasarea cotei de asezare a elementelor prefabricate se refers la cota suprafetei finite pe care se aseaza.). 6. 6. sau la 0 distants data de acestea. astfel incat elementele sa poata fi montate fata de existente. cat si cea privind cota de asezare.6 Verificarea pozitiei pe inaltime a elementelor se efectueaza la montare si se refera la verticalitatea sau. fata de 0 linie secundara). In cazurile 'in care modul de rezernere definitiva prevazut consta 'in (sub )betonare ulterioara. daca este cazul. dimensiuni transversale. cat ~ipe inaltime.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. prin prevederea de modalitati de reglare atdt In planul suprafetei de rezemere. b) cote le comune. din neopren annat etc. daca elementele care se monteaza intre ele prin conditii privind pozitia de montare. 853 bis/20.4. conform prevederilor din proiect. Nr. c) posibilitatea de rezemare provizorie ~i de reglare. astfel Incat elementele sa poata f montate fata de elementele existente. s b) abaterile la dimensiunea pe inaltime ale elementelor In zona de rezemare daca este cazul. b) alinierea sau pozitia relativa. care poate fi strat de 11100iar au aparat de reazem (metalic.

b) asigurarea campului libel' neeesar pentru aparatura utilizata. 6. vor sta documentele aplicabile ale acestui sistem. nr. care au stat la baza trasarii de detaliu. b) echipamentele utilizate pentru efectuarea trasarii de detaliu si. care trebuie sa cuprinda toate datele necesare trasarii de detaliu (Iinii de referinta. 853 bis/20. In principal urrnatoarele: a) existenta aparaturii ~ia personalului de specialitate.XII. precum si a celor necesare 'in timpul efectuarii trasarii. I.3 Conditiile care trebuie asigurate In timpul efectuarii trasarii sunt. a unor mijloace necesare pentru efeetuarea trasarii (schele/platforme.5 .2. NOTA: In cazurile In care executantul lucrarilor de constructii aplica un sistem de management al calitatii (a se vedea tabelul 20.2).a. urmatorele: a) existenta. pe santier. este nescesara asigurarea conditiilor prealabile. cote de nivel. dupa caz. in conformitate cu pet.5. pe perioadele necesare.1 Pentru efectuarea trasarii de detaliu pentru montarea eofrajelor si/sau a elementelor prefabricate.2010 6. care trebuie sa cuprinda eel putin urmatoarele: a) identificarea pozitiei si eoordonatele punctelor si reperelor de nivel materializate pe teren odata ell trasarea pentru amplasarea constructiei. dupa eaz.1.7. Nr. la baza procesului verbal pentru receptia calitativa pe faze a lucrarilor de trasare de detaliu. exactitatea acestora si mentionarea documentelor privind verificarile metrologice. PARTEA I. e) ob ligatia executantu lui trasarii de detaliu de a interveni 'in eazurile In care apar neconforrnitati privind trasarea de detaliu la executarea lucrarilor ulterioare.5 Conditii prealabile ~iconditii necesare in timpul efectuarii trasarii 6. precum si a mijloacelor neeesare (pet. c) modul de materializare a trasarii efectuate. 6.crt. . pe baza coordonarii Cll desfasurarea lucrarilor de executare a constructiei. codurile procedurilor s. alte detalii necesare): b) existenta docurnentelor de receptie a trasarii constructiei si a elementelor de materializare pe teren a acestei trasari. procedurile utilizate (tipul ~idenumirea echipamentelor.).36 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. cu clase de toleranta. d) specificarea §i executarea sau proeurarea. a reperelor materializate ale trasarii efectuate. 6.5.d).1 Receptia lucrarilor de trasare de detaliu pentru cofraje si pentru montarea elementelor prefabricate consta 'ill consemnarea efectuarii lucrarilor.6. In principal. dupa caz.6 Receptia lucrarilor de trasare de detaliu pentru elernentelor prefabricate cofraje sl pentru montarea 6. Cll elase de toleranta. d) predarea-primirea intre executantul lucrarilor de trasare de detaliu si executantul lucrarilor ulterioare (cofraje sau montare elemente prefabricate). c) specificarea aparaturii care se utilizeaza.).5. prin proces verbal de receptie calitativa pe faze. materiale auxiliare etc.2 Conditiile prealabile sunt. cote In plan fata de acestea. 6.6. a proiectului.

la care componentele se folosesc de mai multe ori. placaje etc. Nr.cofraje de inventar.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. propriu zis.2 Asigurarea conforrnitatii eu proiectul 'in ceea ce priveste pozitia. . forma si dimensiunile volumului cofrat.1. stabilitatea si indeforrnabilitatea. pentru a-i asigura pozitia si stabilitatea. PARTEA I. incepand din momentul turnarii betonuJui si pana la decofrare: . b) sustinerea cofrajului (scheletul de sustinere).1. De regula. 853 bis/20. c) realizarea etanseitatii. . unicate sau de inventar).1 Prevederi generale 7. la care componentele intra In alcatuirea eJementelor din beton care se toarna In santier (de exemplu predale din beton armat). 0 pila de pod) nu intra.x11. pentru fundatii. la care componentele se utilizeaza 0 singura data.2010 37 COFRAJE ~I SUSTINERI 7. demontate si montate succesiv pentru un acelasi element de constructie (spre exernplu. . care li asigura pozitia si stabilitatea formei. .cofraje mobile (de exemplu: cofraje glisante. c) elemente de legatura. fiind amplasata la exteriorul acestuia. 'in categoria cofrajelor pasitoare. care alcatuieste inchiderea volumului in care se toarna betonul. pasitoare).1. necesare. b) din punct de vedere al utilizarii componentelor: . rezistenta.1. dintre care uncle raman inglobate In beton. e) stabi lirea si aplicarea corespunzatoare a modalitatilor si a etapelor de decofrare.cofraje pentru beton brut.cofraje pierdute. c) 'in functie de calitatea suprafetei de beton obtinuta dupa decofrare: . suprafetele obtinute fiind acoperite ulterior ell tencuiala.).spatii realizate anterior in terasamente (gropi de fundatie etc.1. amplasate in interiorul cofrajului.1 Tipurile de cofraje utilizate 'in mod curent sunt: a) In functie de situatia cofrajului. . d) aplicarea agentilor de decofrare corespunzatori.cofraje fixe.1. cofrajele pierdute si cofrajele pentru beton aparent fac obiectul unor reglementari tehnice si/sau caiete de sarcini specifice pentru lucrari la care se utilizeaza aceste tipuri de cofraje. 7.1 Principalele elemente componente ale cofrajului sunt: a) cofrajul propriu zis.cofraje unicat. Cofrajele mobile. 7. b) realizarea corespunzatoare a sustinerilor si legaturilor. 7. precum si integritatea sectiunii din beton. .2 Prezentul normativ contine prevederi privind cofrajele fixe pentru beton brut (In terasamente. aces tea sunt realizate din materiale lemnoase (de exemplu: cofraje din scanduri pentru monolitizarea pe reazem a unei grinzi prefabricate).cofraje pentru beton aparent. se realizeaza prin: a) utilizarea materialelor adecvate pentru cofraj. de asemenea. In aceasta categorie intra si cofrajele care.

conditiile ~iprevederile privind montarea.1. d) utilizarea unor sisterne de reglare pe inaltime care sa asigure atat capacitatea de reglare necesara. cat ~i stabilitatea si indeformabilitatea pe durata utilizarii esafodajelor respective. metal sau produse pe baza de materiale sintetice.4. PARTEA I.4. . daca este cazul. de regula. astfel incat sa contina scheletul de sustinere si sunt prevazure Cll sisteme de imbinare $i legaturi care asigura forma ~i stabilitatea.1. 7.2010 7. pentru asigurarea etanseitatii. b) elemente confectionate si 111011tatepe santier. 853 bis/20. 7. sprijiniri sau rezemari intermediate. pentru asigurarea etanseitatii suprafatei cofrajului. produse pe baza de lernn.4.3 Cofrajele de inventar sunt alcatuite. 7.38 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.1. c) limitarea absorbtiei de apa. caz In care se VOl' lua in considerare conditiile de montare si capacitatile de rezistenta si stabilitate prevazute de producatorii acestora.). e) limitarea rugozitatii sau neregularitatii suprafetei cofrajului. beton celular etc. Pentru aceasta categorie de cofraje se VOl' lua In considerare domeniile de utilizare.3 Materialele pentru confectionarea cofrajelor sU11t. Adecvarea materialelor pentru confectionarea cofrajelor se refera la: a) rigiditatea proprie. eventual. stabilite de producatorii aeestora. care determina alcatuirea scheletului de sustinere a suprafetei cofrajului. daca este cazul. caz In care alcatuirea si calculul acestora se VOl' efectua in cadrul proieetului tehnologic privind cofrajele.2 0 atentie deosebita trebuie acordata modului de rezemare a esafodajelor. beton poros autoclavizat. sub urmatoarele aspecte: a) luarea in considerate a capacitatii de rezistenta si de deformare a terenului. pentru a se evita tasarile 'in cazul dezghetarii terenului. fisurilor. necesitand. 7.4 Realizarea sustinerilor si legaturilor cofrajelor se refera la: a) esafodajele pe care sunt asezate cofrajele.1. pentru asigurarea desprinderii fiira degradarea suprafetei betonului. la decofrare: J) compatibilitatea eu betonul In cazul materialelor sintetice (absents degajarii de ioni de elor sal! producerea unor reactii chimice).XII. c) luarea In considerare a evolutiei temperaturilor 111 cazul in care rezemarea trebuie efectuata pe teren inghetat. d) posibilitatea de imbinare. b) lipsa gaurilor. lernn (cherestea).1. produse In acest scop. Nr.1 Esafodajele pot fi: a) elemente simple (de tip pop) sau structuri spatiale.de regula. rezemarea facandu-se pe talpi cu suprafata corespunzatoare: b) interzieerea utilizarii ca talpa de rezemare a materialelor fragile (cararnida. b) scheletul de sustinere si legaturile care asigura forma $i stabilitatea eofrajelor in sme.

Tabelull0 Nr. daca este cazul (actioneaza din exteriorul cofrajului). turnat in cofraj.1. trebuie sa tie realizate pe baza proiectului tehnologic. (ii) socurile prod use la descarcarea (caderea) betonului.15 'Yb .beton obisnuit annat - 25. 7.5.2010 39 7. Nr.cherestea 111 elemente de 6. 853 bis/20. b) incarcari orizontale produse de: (i) presiunea Iaterala a betonului proaspat (actioneaza din interiorul cofrajului).1.cherestea in cofraje 7. (iv) actiunea seismica.50 kN/m3 24. (iii) actiunea vantului. scheletul de sustinere si.placi pe baza de lemn 8.5.1. legaturile) pc baza calculului si a caracteristicilor materialelor utilizate. care se confectioneaza ~i se monteaza la fata locului.00 kN/m3 1.50 kN/m3 . .4 Cofrajele unicat.).greutatea specifica In stare intarita.X11. (v) impingerea pamantului si/sau presiunea apei.beton obisnuit nearmat .MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. (iv) incarcarile determinate de turnarea (caderea) si vibrarea betonului.00 kN/m3 sustinere .5 Calculul cofrajelor ~i al sustinerilor acestora (esafodajelor) are ca object: a) stabilirea conditiilor pentru utilizarea cofrajelor si esafodajelor de inventar. 7. 7. (iii) incarcarile determinate de executarea lucrarilor (personalul care pune 'in opera betonul.4.1. care prevede alcatuirea acestora (materialele pcntru cofrajul propriu-zis. crt.2 Incarcarile se iau cu valorile prevazute In tabeluI 10. b) proiectarea cofrajelor si esafodajelor confectionate si montate pe santier (unicate). daca este cazul. echipamentele si mijloacele pentru punerea in opera a betonului etc. (ii) greutatea betonului proaspat.1 Calculul cofrajelor si esafodajelor are in vedcre urrnatoarele categorii de actiuni: a) incarcari verticale produse de: (i) greutatea proprie.00 kN/m 3 2 b) greutatea betonului proaspat Yb .10 'Yb conform proiect (kN/m3) beton usor beton foarte greu 1. PARTEA I. I Tipul incarcarii a) Valoarea incarcarii Observatii pentru cofrajele de inventar se utilizeaza valorile date de producator greutatea proprie .

XII. j '-'. deterrninata de presiunea laterala a betonului proaspat (turnat si apoi compacta! prin vibrare).\ ! I I I ~. v S 1 m/h v= 1.80 kN/roati 5 . I i 7. . --~--. dar I1U mai putin de 1.1.40 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. pe peretii cofrajelor .pentru cofraje . Pm. 1 .5.. L L57?" I i Baza i cOfr. 9. 6 conform 7. (/ . 7 prod lisa de presiunea laterala a betonului proaspat g) incarcarea orizontala prod usa la descarcarea betonului conform 7.1. r=~pinr:-=-:i -----.30 kN/punet de aplieare a incarcarii greutate 2. Nr..pentru elemente dc 1.~.5. 853 bisf20.50 kN/m2 .ajului ~.00 kN/m2 sustinere verticale d) incarcari concentrate determinate de executarea lucrarilor 1. .30 kN .ax-".pentru clemente de 1./ / !-----===7 -. tip f (tabelul 10). prezentate in functie de viteza de betonare.3 Indirearca orizontala. PARTEA I.20 kN/mL. crt. determinate de betonul proaspat. .175 m3 e) Incarcarea determinata de turnarea ~i vibrarea betonului f) incarcarea orizontala I I I 1. ~-_:.) ==~ :'-----:-~~ . abc Fig.pentru transport CLl tomberon de 0. I! I a.1 . .50 kN/m2 sustinere orizontalc .pentru 0 persoana care transports 0 In considerare suprafata afecta elementul respectiv care poate pentru alte mijloace de transport al betonului se ra incarcarea conform situatiei reale.2010 Tabelul 10 (continuare) Nr. --\.5. se considers aplicata static pe peretii eofrajului ell distributiile din fig.3 pet.Distributia presiunilor latera Ie.4 pet. .I.1.9 rn/h r-\ i v Z 10 m/h i ~. 3 Tipul incarcarii c) Valoarea incarcari] se ra Observatii 4 incarcar] distribuite determinate de executarea lucrarilor 2..

4 Incl:irearea orizontala. inclusiv anexa nationala. . Hp= AI·H.00 S:5 betonului proaspat 0.1.00 kN/m2 3 (iii) peste 0. 9 1.00 kN/m2 c) la turnarea ell pompa 6.2010 41 Semnificatia notatiilor din fig.90 6 8 0.)"2· ) PinFr.4 tasare 5 . 54 (em) 1. vantului se determ ina 'in eonformitate eu 7. 24 (0C) 0.. se determina dupa cum urmeaza: a) din unitati discrete de transport (bene etc.x11.greutatea specifica a betonului turnat (kN/m ) Se folosesc urrnatoarele relatii de ealcul: v=H/T..85 <1 betonului 0. Nr...1.70 0.75 betonare 0.5.00 ~ 10 Lucrabilitatea 0.95 16 .5 Indirearea orizontala data de actiunea prevederile reglementarilor tehniee aplieabiJe.95 1.25 2 0.presiunea maxima pe cofraj (kN/m ) pint".eoefieient cu valoarea din tabelul 11 IWA4 ...6 Inearearea orizontala data de actiunea seismica se determina In conformitate ell prevederile standardului SR EN 1991-1-6.inaltimea (m) pentru care presiunea laterala a betonului este maxima (Pmax) 2 PIl111X . pentru umplerea cofrajului cu beton H . privind actiunile pe durata executarii lucrarilor. tip g (tabelul 10).00 (em) 1.t. .viteza de betonare (m/h) T . .I este urmatoarea: v .00 kN/m2 7.90 0.t.95 6 .00 kN/m2 b) la turnare prin jgheaburi sau palnii 2.10 > 15 0.85 4 (m/h) 0. PARTEA I.00 kN/m2 (ii) 0. . 853 bis/20.2 0. conform fig. Tabelul 11 Caracteristica a Al A3 ')"2 A4 0.7 m 6.00 ~ 55 Temperatura 1.2 m3 2...durata de timp 111 ore (h).55 0. 15 1.7 m ' 4.presiunea la baza cofrajului.65 de 0.. I (kN/m2) r. apreciata.5.05 10.1.90 Dimensiunea minima s: 15 a sectiunii 0.95 1.00 1.45 3 0.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Pl11ux=AI A3·"4 T H.5.coeficienti eu valorile din tabelul 11 3 y .inaltimea la care se toarna betonul in cofraj (m) Hp .· Pmux. avand eapacitatea: (i) sub 0.80 0.).90 ~ 25 7. proven ita din socurile care se produe la descarcarea betonului din mijloaee de transport.00 s: 1 Viteza 0.

in cazurile In care este prevazut III proiect.5. nr. calculul se efectueaza si 'in ceea ce priveste deforrnatiile acestora. In cazurile In care inaltimea este mai mare de 6. atingerii maturitatii betonului.42 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI.3.5. pe baza situatiei avute 711vedere pentru cofrajul respectiv. Nr. .1.9 Calculul cofrajelor si esafodajelor se efectueaza.1. Pentru calculul privind deformatiile cofrajelor si/sau ale ansamblului cofraj-esafodaj. se va 0 acorda atentie deosebita: a) b) solicitarilor locale si transmiterii acestora In zoncle de fixare.5.) Cofrajele stalpilor eu ll'itimea de maximum 30 em si cofraiele peretilor ell grosimea de maximum 10 em Idem. de regu la. In project trebuie sa fie precizate valorile maxime ale deformatiilor admisibile.2010 7.1. 1 2 3 4 5 6 Elementele pentru care se aplica prevederea Cofrajele placilor sau boltarilor si elementele orizontale de sustinere a aeestora Elementele vertieale de sustinere a cofrajelor (popi. in special cand se utilizeaza elemente de prindere care sunt solicitate la forfecare ~i produc eforturi locale de strivire In beton. Pentru incarcarile date de actiunea vantului se VOl' lua In considerare atat situatiile In care cofrajele sunt pline cu beton. cat si cele in care 111 cofraje nu exista beton.0 m. cu dimensiuni rnai mario precurn si cofrajele elementelor masive Partile laterale ale cofraielor grinzilor sau arcelor Fundul cofrajelor lagrinzi sal! arce Tabelul12 Tipuri de incarcari luate In considerare. In ceca ce priveste rezistenta acestora. (ii) provenite de la ansamblul cofraj-esafodaj. In cazurile In care inaltimea este de pan a la 6. astfel: (i) provenite de la cofraje.8 Tipurile de incarcari luate In eonsiderare pentru eaIculul de rezistenta calcuJul deformatiilor sunt prevazute 111 tabelul 12 (notatiile conform tabelului 10). stalpi etc.0 m si incarcarile au valori semnificative.10 Pentru esafodajele care se monteaza pe elernente din beton realizate anterior.5. 853 bis/20.7 Incarcarea orizontala data de impingerea parnantului si/sau presiunea apei se ia 111 considerare.Qentru calculul de calculul rezistenta deformatiilor a+b+c+d a+b+c f+g f f a+b a+b f f f a+b+c a+b Pentru esafodaje se iau 711considerare urmatoarele categorii de incarcari: a) Incarcarile verticale cele mai defavorabile provenite de la cofraje (tabelul 12). c) Incarcarea produsa de actiunea seismica considerata conform precizarilor din anexa nationala la SR EN 1991-1-6. ~l pentru Nr. b) incarcarile date de actiunea vantului. daca este cazul. crt.1.XII. la montarea si la uti lizarea cofrajelor. PARTEA I. considerate cu perioadele de revenire precizate 'in anexa nationala la SR EN 1991-1-6. respectiv rezistentelor acestuia. 7. 7.ert. 7.

7. la fata locului. astfel incat sa nu se produca deformarea locals a cofrajelor peste limitele admisibile.1.1.3 Agentii de decofrare se aplica dupa ce cofrajele au fost curatate 'in prealabil. prin: a) stabilirea conditiilor pentru utilizarea elementelor de cofraj si de esafodaj de inventar.1. precum si conditii si metode de aplicare. 7. beton arrnat si beton precomprimat. care Yin ill contact cu betonul. prevederi privincl domeniul de utilizare.6 Agentii de decofrare sunt produse aplicate pe suprafata cofrajelor. b) situatia in care spatiul cofrat nu este accesibil direct pana la fundul cofrajului (sprc exemplu.2010 43 7.). (iii) sa permita desfacerea si. dar si In alte zone. pentru a reduce aderenta intre betonul intarit si cofraje. in proiectul tehnologic. daca este cazul. aclezivi pentru placaje etc.1. Nr.8 Etanseitatea cofrajelor este. fixarea la loc si etansarea corespunzatoare. astfel ca la decofrare sa nu se deterioreze suprafata betonului. 853 bis/20.2 Utilizarea agentilor de decofrare se face pe baza clocumentelor tehnice legale. tinand seama de perioada programata pentru turnarea betonului ~i cle perioada si/sau conditiile 'in care agentii cle decofrare sunt eficace.6. ferestre de curatare. elaborate pe baza specificatiilor de produs ale producatorilor.11 Calculul privind cofrajele si esafodajele se materializeaza. clar nici mediul inconjurator. 0 conditie esentiala pentru asigurarea calitatii betonului. Pentru asigurarea curatarii cofrajelor sunt de luat In considerare doua situatii: a) situatia 7n care spatiul cofrat este accesibil direct pana la fundul cofrajului. c) sa-~i pastreze neschimbate proprietatile functionale In conditiile climatice de executare a lucrarilor. este fundamentala pentru respectarea cerintei esentiale privind rezistenta mecanica si stabilitatea elernentelor/structurii din beton.6.1. (ii) distanta dintre acestea sa fie astfel Jncat sa poata fi realizat accesul pe intreg volumul cofrat. dupa caz. d) sa se aplice usor si sa se poata veri fica aplicarea lor corecta. 'in special in ceea ce priveste rezistentele acestuia.MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI. avand in vedere preluarea solicitarilor locale In zonele de fixare.x11. caz in care.). 7. stalpi. la partea de jos a cofrajului. b) sa nu afecteze negativ betonul. . mai ales. PARTEA I. pereti etc.7 Asigurarea curatarii cofrajelor (a spatiului interior 'i11 care se toarna betonul).6. de asemenea. care trebuie sa contina. respectiv pentru procurarea acestora. caz 'in care verificarea si curatarea imediat inaintea turnarii betonului se poate efectua cu usurinta. 7. armatura si materialul clin care este alcatuit cofrajul. Aplicarea se efectueaza.1 Agentii de decofrare trebuie sa Indeplineasca urrnatoarele conditii: a) sa nu pateze betonul si sa nu impiedice aderenta ulterioara a materialelor aplicate pe suprafata respectiva a betonului (tencuieli. astfel: (i) dimensiunile sa permita accesul pentru curatare. 7. pentru verificare si curatare imecliat inaintea turnarii betonului trebuie prevazute. b) alcatuirea cofrajelor si esafodajelor In cazurile in care acestea se confectioneaza ca unicate. 7.1.5.1.

. daca este cazul. b) pe inaltime. rezistenta mecanica si stabilitatea acestora.X11. Nr. se deschid interspatii datorita uscarii cherestelei.2 Montarea cofrajelor 7.grinzi sau placi plane). avand in vedere urmatoarele: a) Ia lucrarile la care esafodajele necesare nu pun probleme deosebite privind. 7.) si.2010 7. pe perioada de la confectionarea cofrajului si palla la turnarea betonului. proiectantul sa elaboreze ~i caiet de sarcini pentru intocmirea proiectului tehnologic respectiv. esafodaje cu inaltime de palla la 6. 7. fata de reperele de cota marcate la trasarea de detaliu. si fixarea cofrajelor. etanseitatea trebuie sa fie asigurata prin respectarea prevederilor specificate de producatorii acestora (mod de imbinare. avand grija sa nu se produca deteriorarea acestora 111 cadrul operatiunii de curatare. dupa caz. lucrarile fiind realizate de personal calificat pcntru materialele si modul de alcatuire si montare a esafodajelor respective. (ii) reglarea in pozitia verticala sau inclinata. daca este cazul. dupa caz. o atentie deosebita trebuie acordata zonelor In care. 7.2.1 Montarea cofrajelor cuprinde urrnatoarele: a) executarea esafodajelor.). necesitatea prevederii unor reglaje etc. se va avea In vedere posibi1itatea efectuarii rernedierilor pentru situatia in care. daca este cazul. conform trasarii de detaliu. de regula. irnbinarea intre panouri. b) asezarea cofrajelor la pozitie. care suporta cofraje pentru elemente relativ usoare . prin croirea si decuparea corespunzatoare a materialelor.0 m.2. sa fie curatate dupa fiecare decofrare. la lucrarea respectiva. In special.1. d) verificarea ~i receptia cofrajelor.1.44 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI. 7. VOl' fi astfel executate incat sa se asigure etanseitatea.2. este necesar proiect tehnologic. urmand ca. fata de reperele marcate la trasarea de detaliu. Pentru a mentine conditiile necesare unei imbinari corespunzatoare. PARTEA I. In cazurile ill care pentru aceste esafodaje sunt anurnite conditii speciale (privind. confectionate ~imontate pe santier. acestea pot fl realizate de executantul lucrarilor taril a avea la baza un proiect tehnologic (spre exemplu. se realizeaza cornpletari ale cofrajului de inventar cu portiuni confectionate unicat. stirbituri etc. cofrajele de inventar trebuie sa fie manipulate ~i depozitate astfel incat sa nu se deterioreze (deforrnatii generale sau locale. indoiri. precum si cele din proiectul tehnologic.2.2 Esafodajele se executa. b) la lucrarile la care esafodajele necesare pun problerne deosebite. se precizeaza prin proiect necesitatea proiectului tehnologic. In cazul utilizarii cherestelei. eventuale alte conditii). 853 bis/20.8. 7. sustinerea unor cofraje cu forme deosebite 111 plan si/sau pe inaltime. c) definitivarea pozitiei in plan ~i pe vertical a. precum si In ceea ce priveste deformatiile admisibile. pe santier. prin: (i) respectarea cotelor.2 Cofrajele unicat. pe baza proiectului tehnologic.1 La cofrajele de inventar. spre exemplu. de asemenea. in proiectul lucrarii trebuie sa fie precizat daca pentru esafodaje.8.3 La executarea esafodajelor trebuie respectate prevederile aplicabile din prezentul normariv.4 Asezarea cofrajelor la pozitie se realizeaza: a) 111 plan.

).3. Nr. 853 bis/20. 7. pentru a nu avea diminuari sau ingrosari ale sectiunilor din beton.). dupa caz). fixarea la pozitie a elementelor de sustinere sau sprijinire a cofrajelor verticale sau inclinate de inaltime mare (pentru stalpi. urmand ca. de regula distantieri. prin: a) fixarea pe inaltimea reglata a popilor de sustinere 'in cazul cofrajelor pentru placi.2. b) partials. amplasarii cofrajelor pentru golurile lasate in beton. d) forma suprafetei (care include planitatea ~idenivelarea locala. fixarea elernentelor interioare de legatura. dad acestea sunt montate anterior(spre exemplu. poate fi: a) completa. spre exempIu. sal! 'ill cazul 'in care armatura. c) montare a cofrajului dupa montarea armaturii. pregatirea se efectuaza fie pentru ca betonul turnat sa adere Ia betonul existent fie.). pereti etc. daca este cazul. . 7. sa fie realizata inchiderea completa a cofrajului. sau Ia imbinarea dintre inima grinzilor si placa). In plan ~i pe inaltime (care include rectilinitatea si perpendicularitatea sau unghiuI prevazut.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. poate f introdusa si pozitionata. nu se va taia lemn pentru a nu ramane rumegus 111 cofraj.2. inainte de montarea arrnaturii. c) pozitia axelor.2010 45 La asezarea cofajelor la pozitie se va da 0 atentie deosebita: zone lor de schimbare a pozitiei suprafetelor cofrate (spre exernplu.7 La montarea cofrajeIorltrebuie avute In vedere si urrnatoarele: a) efectuarea pregatirii ~ireceptiei suprafetelor de beton care se afla In volumul cofrat (proces verbal de receptie calitativa pe faze .1 Abaterile admisibile Ialmontarea cofrajelor se refera la urrnatoarele eategorii de marimi: a) dimensiuni ale spatiului cofrat. PARTEA I. spre exemplu. 7. 7.5 Definitivarea pozitiei in plan ~i pe verticala se realizeaza odata ell fixarea cofrajelor. inaltimea de turnare a betonului etc.3 Abateri admisibile la montarea cofrajelor 7. dupa montarea armaturii. 0 fata a 11l111i perete. fixarea elementelor exterioare de sustinere (caloti. sub forma de carcasa. In relatie ell montarea armaturilor. inainte de montarea armaturii. dupa caz).pentru lucriiri care devin ascunse). inclusiv prin montarea distantierilor. pentru mentinerea distantei intre fetele cofrate. Tara a deranja cofrajul. la colturi intrande sau iesinde pe suprafetele verticale.6 Montarea cofrajelor. astfel incat sa nu permits deplasari relative ale panourilor/zonelor incarcate (ell beton proaspat sau din activitatile de punere 111 opera a betonului). in cazul placilor. fata de cele b) c) d) neincarcate. precum si a arrnaturilor. nervuri etc. b) cote de nivel (pentru fundul cofrajului.2. sa nu adere la aeesta. .) ale cofrajelor de dimensiuni mai reduse 'in sectiunea transversala (grinzi. b) mentinerea curateniei in spatiul cofrat. stalpi etc. nu se VOl' aplica produse pentru decofrare care sa cada pe beton sau pe armature).x11.

cand se efectueaza ~i receptia cofrajelor. In eel putin 2 sectiuni pentru fiecare element.3. prin solicitare ell mana. se prevad 'in caietul de sarcini pentru realizarea proiectului tehnologic privind cofrajele respective.l. contravantuiri inclinate.3. legaturile interioare sunt coreet montate: prin observare vizuala.1. b) asezarea corespunzatoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise.2 Verificarea cofrajelor ~i sustinerilor acestora prin observare directa ~i masurari simple se refera la urrnatoarele: a) cornpararea cu prevederile din proiectul tehnologic si/sau prevederilc producatorului.4 Verificarea si receptia cofrajelor si sustinerilor acestora 7. vor fi cele prevazute pentru elementele respective. fata de baza de rezemare. Prin masurari se urrnareste confirmarea incadrarii In tolerantele montarea cofrajelor. In ceea ce priveste: (i) alcatuirea de ansamblu: vizual. abaterile admisibile se VOl' inscrie 'in clasele de toleranta (a se vedea anexa C). astfel: (i) clasa TS. cand se efectueaza 0 nou a verificare. precum.1 Verificarea cofrajelor ~i sustinerilor acestora se efectueaza: a) la term inarea lucrarilor de cofraje. b) masurari cu aparatura. f) dimensiunile. (i i) clasa T N.2010 7.4. c) faptul ea elementele de sustinere san legatura punctuala (popi.1.4. pentru denivelari locale.4. precurn ~iale golurilor si pozitia relativa a acestora: prin rnasurare directa. preeum si analizarea documentelor privind ealitatca acestora: (iii) dimensiunile: prin masurare. prevazute pentru 7.1 Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora se efectueaza prin: a) examinare directs si masurari simple. pentru 0 etapa de lucru. g) trasarea inaltimii de turnare a betonului: prin masurare directs fata de fundul cof . daca cuprinse explicit In proiect. sa nu aiba joe In imbinare. Nr. (iv) imbinarile (elementele de fixare si contactul intre elernentele coneurente 111 imbinare): vizual si. I1U sunt 7. (ii) tipurile de materiale ~i integritatea acestora: vizual.2 Abaterile admisibile pentru dirnensiuni.) sunt fixate: prin solicitare cu mana. PARTEA I. a h) aspectul general al suprafetei care vine in contact cu betonul: vizual. 853 bis/20.). .46 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. cote de nivel si pozitie a axelor. 7. jului.pozitie si lara spatii libere intre ele. legaturi interioare etc. b) pentru celelalte situatii (cofraje pentru suprafete plane ale elernentelor).XII. sa nu aiba joe. b) imediat inainte de punerea In opera a betonului 111 cofrajele respective.Ill. sau fata de alte suprafete existente. d) starea de curatenie: vizual.3 Abaterile adrnisibile privind forma suprafetei se stabilesc astfel: a) pentru suprafete Cll forma deosebita (placi sau pereti curbi etc. pentru planitate.. e) apliearea agentilor de decofrare: vizual. si intre ele: vizual . 7.

daca intre aceste operatiuni a trecut 0 perioada mai lunga. executarea si verificarea lucrarilor de cofraje si sustineri ale acestora trebuie efectuate conform prevederilor aplicabile ale acestui sistem (proceduri.6 In cazuri le 111 care executantul lucrarilor de constructii aplica un sistem de management al calitatii (a se vedea tabelul 20.4.5 Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora se face din nou. Aceasta a doua verificare se efectueaza prin observare directa si masurari simple.4.2 si. echipamentele de masurare. b) axe. 7. I. care trebuie sa fie precizate 'in caietul de sarcini intocmit de proiectant.1.).1. printr-un proces verbal pentru receptia calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse). PARTEA I.4 Neconforrnitatile.5. si prin masurari cu aparatura.1 Spatiile de turnare realizate 111 teren (cazul gropilor pentru turnarea fundatiilor sau al tumarii pe suprafete orizontale sauinclinate sunt.1.2 Principale1e conditii privind realizarea spatiului de turnare In aceste cazuri.5. manipularea. In cazul unor cofraje si/sau esafodaje deosebite. fie 'in ceea ce priveste alcatuirea si montarea.4.5. receptia. 7 . pe baza verificarii efectuate la terminarea lucrarilor ~i a rezolvarii eventualelor neconformitati. daca este cazul. daca se constata neconformitati. daca este cazul. conform pet. . depozitarea si trasabilitatea materialelor. 7. executantul trebuie sa asigure un control preliminar privind aprovizionarea. b) axe.5 Spatii de turnare realizate in teren 7.). c) inclinari. 7. nr.1.crt.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. d) verificari 111 toate punctele si sectiunile. III general.2010 47 7. in intervalul de 24 de ore inainte de montarea armaturii.XI1. executarea si verificarea lucrarilor. 'in cazul cofrajelor cu forme deosebite (placi sau pereti curbi etc. ~l ell participarea proiectantului.1. pentru spatiul cofrat ~ipentru goluri.1 Prevederi generale 7.2). 7. constituite In urma lucrarilor de terasamente. dupa caz.1. sc refera la urmatoarele: a) stare a terenului/terasamentului. dimensiuni ~i cote de nivel.4. 853 bis/20. pentru care proiectantul a intocmit caiete de SarC1l11.4.2 Receptia cofrajelor $i sustinerilor acestora consta In consernnarea conformitatii lucrarilor. Pentru a preveni aparitia unor neconformitati. manipularea ~i depozitarea materialelor utilizate. 7. precum si un control al instruirii personalului care va executa lucrarile respective.1. c) forma suprafetelor. precum si inainte de punerea in opera a betonului. 7. instructiuni ~i inregistrari privind: aprovizionarea.4. se consemneaza ~i trebuie sa fie rezolvate de executant. Nr. Cll participarea reprezentantului beneficiarului lucrarii si. tratarea neconformitatilor etc. calificarea personalului.3 Verificarile cofrajelor prin masurari cu aparatura se refera la: a) cote de nivel pentru fundul cofrajului. fie In ceca ce priveste depasirea tolerantelor (abaterilor adrnisibile) la dimensiuni si/sau pozitie.

48

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010

7.5.1.3 Conditiile privind starea terenului sau terasamentului se refera la: a) starea terenului pentru turnarea direct In sapatura: (i) coeziunea suficienta pentru a nu f antrenat pamantul in beton, la punerea in opera a betonului; (ii) 711 cazurile ln care, intre realizarea sapaturii ~i turnarea betonului trece 0 perioada mai lunga, se va prevedea ca ultimul strat, de 5-10 ern grosime, mai ales la fundul sapaturii, sa fie sapat cu putin timp (cca. 1...2 zile) inainte de turnarea betonului; (iii) 111 cazurile In care, terenul din sapatura permite scurgerea laptelui de ciment, se va captusi sapatura cu folie din material sintetic sau hartie rezistenta produsa pentru asemenea utilizari; b) starea terasamentului: pe tanga cele de mai inainte, trebuie indeplinite, verificate si receptionate, prin proces verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari eare devin ascunse), conditiile prevazute In proiect sau eaiet de sareini, privind earaeteristicile de rezistenta si deformabilitate ale terasamentului respeetiv.
7.5.104 Conditiile privind axele, dimensiunile ~i cote le de nivel se refera la: a) axe ~i dimensiuni 111 plan ~i pe inaltime: se vor incadra In abaterile admisibilc

prevazute 111 proiect, sau conform prevederilor specifice aratate 'in continuare; b) cazuri In care, datorita naturii terenului sau altor conditii, la executarea sapaturii au rezultat, 'in uncle zone, dimensiuni mai mari, care au drept consecinta consumuri suplirnentare de beton: se vor prevedea, dupa caz, cofraje pe zone Ie respective; c) cote de nivel: se vor incadra, de asernenea, 111 abaterile admisibile prevazute 'in proiect, eu rnentiunea ca, pentru terasarnente, aceste cote sunt cele rezultate dupa receptia terasamentului, conform pet. 7.5.1J.b. 7.5.1.5 Conditiile privind forma suprafetelor se refera la: a) planitatea sau, dupa caz, forma curba a sapaturii, care trebuie sa se incadreze in abaterile adrnisibile prevazute; b) denivelarile locale, care trebuie, de asemenea, sa nu afecteze dimcnsiunile sau cote Ie de nivel (a se vcdea pet. 7.5.1 A.b). 7.5.2 Abateri admisibile pentru spatii de turnare realizate In teren

7.5.2.1 Abaterile adrnisibile privind pozitia axelor, in plan si pe Inaltime, sunt cele prevazute pentru elernentele respective. 7.5.2.2 Abaterile admisibile privind dimensiunile sunt, dupa cum urmeaza: a) 'in cazurilc In care clementele care se toarna sunt armate si grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii este luata In considerare: - 0 111111 •.• + 50 111m, b) In eelclalte cazuri: - 24 I11m ... + 50111111. Dimensiunea estc rnasurata fata de dcnivelarea cea mai iesinda din suprafata sapaturii7.5.2.3 Abaterile admisibile privind forma suprafetelor sunt: a) pentru fundul sapaturii, abaterea de la planitate: ±24 mm; b) pentru peretii laterali ai sapaturii: ±24 nun, dar a se vedea ~i pet. 7.S.1.4.b; c) pentru suprafata terasamentelor, dupa receptia acestora, conform prevederilor din proiect sau caiet de sarcini.

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010

49

7.5.3 Verificarea si receptia spatiilor de turnare realizate in teren 7.5.3.1 Verificarea spatiilor de turnare realizate in teren consta in: a) verificarea axelor si a incadrarii in tolerante, in plan, si pe iniiltime, dad este cazu I: eu aparatura adecvata; b) verificarea dimensiunilor si a pozitiei relative a acestora rata de axe si a verificarii incadrarii in tolerante: prin masurare directa in eel putin doua sectiuni pentru fiecare element; c) verificarea aspectului suprafetelor si, daca este cazul, a planitatii: prin masurare
directa;

stabilirea, daca este eazul, a necesitatii amplasarii foliei de etansare fata de seurgerca laptclui de eiment in teren; e) verificarea starii de curatenie a spatiului: prin observare vizuala. 7.5.3.2 Verifiearea spatiilor de turn are realizate In teren se efectueaza la term inarea lucrarilor de sapatura sau de terasamente precum si inainte de montarea armaturii, daca este cazul, precum si inainte de inceperea punerii in opera a betonului, in ceea ce priveste pet. 7.5.3.1, (c), (d) ~i(e). 7.5.3.3 Receptia spatiilor de turn are realizate in teren se efectueaza pe baza: a) verificarii conform pet, 7.5.3.1; b) verificarii documentelor de receptie a terasamentelor daca este cazul (a se vedea pet. 7.5.1.3.b); c) verificarea cofrajelor de completare, daca este cazul (a se vedea pet. 7.5.1.4.b); d) rezolvarea eventualelor neconformitati constatate la verificarile efectuate. Receptia consta In consemnarea conforrnitatii lucrarilor intr-un proces verbal pentru receptia calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse), care trebuie sa contina, daca este cazul, referiri la executarea unor lucrari imediat inainte de punerea In opera a betonului (spre exemplu, saparea unui ultim strat de pamant - a se vedea pet. 7.5.1.3.a)ii - sau amplasarea foliei de etansare), 7.6 Conditii prealabile si conditii necesare 'in timpul executarii lucrarilor de cofraje si sustinerilor acestora. 7.6.1 Pentru executarea lucrarilor de cofraje si sustinerile acestora, este necesara asigurarea conditiilor prealabile, precum si a celor necesare in timpul executarii lucrarilor. 7.6.2 Conditiile prealabile se refera, In principal, la urmatoarele: a) existenta, pe santier, a proiectului, care trebuie sa cuprinda toate datele necesare pentru executarea eofrajelor (axe, dimensiuni, cote de nivel, cu clase de toleranta, alte detalii necesare); b) existenta, pe santier, a proiectului tehnologic privind cofrajele si sustinerile acestora, daca este cazul; c) existenta, daca este cazul, a receptiei lucrarilor de terasamente, cand acestea sunt implicate (de natura cofrajelor pierdute); d) aprovizionarea si receptionarea cofrajelor •si/sau esafodajelor de inventar, complete, precum si a documentatiei tehnice privind utilizarea acestora sau, dupa caz, a tuturor materialelor necesare executarii, ca unicat, pe santier,

d)

50

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010

7.6.3 Conditiile care trebuie asigurate in timpul executarii lucrarilor se refera, In principal, la urrnatoarele: a) dotari tehnice specifice necesare pentru montarea sall, daca este cazul, executarea si rnontarea cofrajelor si esafodajelor pentru sustinerea acestora (scule, dispozitive etc.); b) facilitati necesare, dupa caz, pentru montarea sau executarea si montarea cofrajelor ~i esafodajelor (energie electrica, utilaje pentru ridicare ~i manipulare cu precizia necesara etc.); c) personal calificat pentru montarea sau executarea ~i montarea cofrajelor si esafodajelor.

1.1.cu profil periodic sau amprentat. uzinate. profilat sau amprentat.date de identificare a sarjei/lotului/cclacului sal! legaturii. sunt produsele din otel.2010 51 8. SR EN 1998. · limita de clirgere. asigurandu-se trasabilitatea lor incepand de la producator ~i pana la punerea in opera. 853 bis/20.numarul lotului ~ial colacului/legaturii. 8. 8.numele si adresa producatorului. SR EN 1996. care sa contina: . . livrate ea atare sau sub forma de plase sau earease sudate.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. . · alungirea la forta maxima si la rupere. · continutul de carbon echivalent pe otel lichid. inclusiv 0 copie dupa acest document: .tipul ~i clasa produsului.referinte la caracteristicile produsului: · numarul standardului de produs.3 Produsele din ote! pentru armatura nepretensionata trebuie sa fie In conformitate cu prevederile specificatiei tehnice ST 009. pot fi utilizate pe baza unor reglementari tehnice specifice. impreuna eu anexele nationale ale acestora.numarul certificatului de conforrnitate. . Pentru aceasta: a) fiecare colac. Nr. ARMATURA NEPRETENSIONATA 8.1 Produsele pentru arrnatura nepretensionata.4 Produsele din otel pentru armatura nepretensionata trebuie sa fie identificabile In ceea ce priveste tipul si clasa produsului.1. trebuie sa poarte 0 eticheta durabila.2 Produsele pentru armatura nepretensionata realizate din alte materiale (spre exemplu. Prill clasa produsului se intelege incadrarea in categoriile privind limita de curgere.marcajul de conformitate. b) documentele care insotesc livrarea produselor trebuie sa contina eel putin urrnatoarele informatii cuprinse 111 declaratia de conformitate eliberata de producator. eelor din ST 009 ~i celor din prezentul normativ. . alungirea (la forta maxima si la rupere) $i sudabilitatea. . iar utilizarea lor trebuie sa se conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992. 8. . bare compozite din fibre liate cu ra~ini sintetiee). bine atasata. atasat. caracterizat prin factorul de profil. Prin tipul produsului se intelege forma suprafetei: . · tipul si clasa produsului. . conform specificatiei tehnice ST 009.1 Produse pentru armatura nepretensionata 8. fiecare legatura de bare sau plase sudate.netecl. raportul intre rezistenta la rupere si lim ita de curgere. SR EN 1994. . armatura dispersa si armatura rigida. fiecare carcass sudata. neted.1. · rezistenta la rupere. PARTEA I.starnpila controlului de calitate. care fac obiectul prezentului normativ. · dimensiunea.XII.denumirea producatorului: .

8. In laboratoare avand clotarea necesara. b) au atestata conforrnitatea conform prevederilor legale. incat sa nu modifice caracteristicile acestora. Trasabilitatea se refera la produsele utilizate efectiv In lucrare.2 Fasonarea arrnaturii 8. in spatii amcnajate ~i dotate corespunzator. s in cazurile 111 care executantul I1U poate aproviziona produsele con forme cu prevederile din proiect. pc santier) sau prin comandarea acesteia.verificarea caracteristicilor geometrice. Incercarile se VOl' efectua pe cate 3 epruvete din fiecare lot si diarnetru. 8. Produsele pentru arrnaturi trebuie depozitate separat pe tipuri.XII.incercarea la tractiune (rezistenta 1a rupere. innadirile barelor.6 Proiectantul va preciza In proiect.52 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. 853 bis/20.2. limita de curgere. livrarea. . astfel incat sa se asigure: evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii. PARTEA I.1. incercarea la Indo ire simpla si incercarea la indoire-dezdoire.1. pot fi utilizate in urrnatoarele conditii: a) corespund prevederilor din proiect In ceea ce priveste tipul si clasa produsului (pct. c) executantul efectueaza urmatoarele: . evitarea murdaririi acestora cu parnant sau alte substante. pl'eCLlI11i diametrul si forma arrnaturilor. la un prelucrator specializat In fasonarea armaturii. 8. Fasonarea armaturii se efectueaza In conformitate cu prevederile legale in vigoarc In ceea ce priveste echipamentul tehnologic utilizat ~i personalul care executa aceasta activitate. inclusiv prin ventilarea spatiilor. accesul si identificarea usoara a fiecarui sortiment. modificarile privind tipul si clasa produselor se pot face numai cu acordul scris al proiectantului (dispozitie de santier. irnpreuna CLI proiectantul. alungirea dupa rupere). notate distinct ~i unitar In tot cuprinsuI proiectului. conform dispozitiei de santier.1A ). Nr.2 Fasonarea armaturii se poate efectua de catre executant (In ateliere proprii si/sau Ia fata locului. In cazurile In care rezultatele determinarilor nu sunt corepunzatoare. Suprafata produselor pentru arrnaturi nu trebuie sa fie acoperita CLi rugina neaderenta si nici cu substante care pot afecta negativ otelul. de catre executant.Svl.5 Marcarea.1 Inaintc de a trece la fasonarea armaturii executantul trebuie sa analizeze posibilitatea de a realiza armarea conform prevederilor din project (privind. care face parte din proiect ~i intra In carte a tehnica a constructiei). betonul sau aderenta intre ele. clase si diametre. moutarea si fixarea barelor.1. 111 special. prevazute la pct.7 Produsele pentru arrnaturi. transportul. executantul ia masurile necesare pentru aprovizionarea cu produse corespunzatoare.2010 8. a prevederilor din proiect. precizandu-se elementele ~i pozitiile acestorain cazul care s-au utilizat aIte produse decat cele prevazute initial In proiect. daca este necesara. 8.2. dar ~i turnarea ~i compactarea betonului) ~i sa solicite.I. 8. tipuI ~iclasa produselor care trebuie sa fie utilizate. manipularea ~i depozitarea produselor pentru armaturi trebuie sa se faca astfel. reexaminarea. .

cu viteza uniforma. de eel putin sapte ori diametrul barei. .2. care emite comanda. c) prelucratorul va In soti armatura fasonata de declaratia de confonnitate care trebuie sa se refere la: (i) certificatele de conformitate ale produselor utilizate. d) arrnatura fasonata va fi receptionata de executant. conform pet. precum si conditiile de fasonare. fiind interzisa utilizarea sarmei galvanizate care. depozitarea ~imanipularea vortrebui sa asigure indeformabilitatea. anexate In copie. pentru montare. poate forma pilii electrica cu pericolul de coroziune care decurge din aceasta. VOl' fi efectuate de eel care aprovizioneaza produsele si rapoartele de incercare cu rezultatele obtinute VOl' face parte din documentele care insotesc armatura fasonata.X11. 853 bis/20. precum si stare a de curatenie. d) diametrul dornurilor utilizate pentru indoirea barelor trebuie sa fie: (i) pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 nun.2. pe baza prevederilor din proiect. astfel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea fonnei ~icurateniei lor pana la montarea acestora. se va face 1111l11ai viteza mica. receptie care are In vedere si existenta documentelor si marcajelor privind trasabilitatea pentru produsele utilizate (a se vedea si subcap. (ii) pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm. 8. prin spargerea betonului in jurullor. elementele de acelasi tip VOl' f depozitate 111 pachete separate. trebuie sa transmits prelucratorului toate datele din proiect privind arrnatura. b) fasonarea cu masina a barelor Cll profil periodic. este interzisa utilizarea metodei de a fasona ~i monta bare le de armatura in asteptare prin indoirea acestora si montarea In cofraj. In al doilea caz.2. 8. 8.ro-c.2010 53 In cazul fasonarii armaturii prtn comanda la un prelucrator.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. 8. Nr.5 In cazul elementelor structurale. e) forma si dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor VOl' f conform prevederilor reglementarilor tehnice aplicabile si se vor preciza In proiect. ele trebuind sa fie precizate In proiect. (ii) declaratia ca au fost respectate toate prevederile proiectului In ceea ce priveste: produsele utilizate. cu e) indoirea barelor se executa eu miscare lenta. fie asamblata In carcase. Asamblarea In carcase va fi realizata In urrnatoarele conditii: a) nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elementelor intre ele. pentru ca dupa dccofrare acestea sa fie dezvelite. la rnasini cu doua viteze. tara socuri.c. de asernenea. eele prevazute in reglementarile tehniceaplicabile. prin atingerea cu armatura. forma si dimensiunile armaturilor.5).7 . b) incercarile produselor pentru arrnaturi. si sa fie indreptate. In primul caz. b) fixarea elementelor intre ele se face prin legarea cu sarma neagra. etichetate.1. fie sub forma de elemente separate. f) razele de indoire pentru barele inclinate ~i pentru etrieri/agrafe vor fi. PARTEA I.3 Armatura fasonata 'in atelier (la executant san prelucrator) poate fi livrata.4 Fasonarea arrnaturii trebuie efectuata cu respectarea urmatoarelor conditii: a) fasonarea nu se executa la temperaturi sub . 8. se aplica urmatoarele conditii: a) executantul. de eel putin patru ori diametrul barei.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. b) asigurarea conformitatii eu prevederile din proiect: c) asigurarea bunei desfasurari a punerii in opera a betonului.7 Clasele de tolerante la fasonarea armaturii sunt urrnatoarele (a se vedea anexa C): a) la dimensiuni (lungime de taiere. la intervale de maximum 3.0 111.). 8.0 m: T D. . 8. d) starea de curatenie.5 ori diametrul acestuia. va preciza conditiile pentru aplicarea acestei metode.lI. cu dimensiunile de minimum 2.5 sl 7. in cazul armaturilor dese la partea de sus a elementelor.3. c) etanseitatea.IV c) la unghiuri: Tu. constatata Ia receptie. PARTEA I.Ix b) la rectilinitate: T R.2. care trebuie sa fie precizate in proiect. 8.6 Bare sau piese in asteptare sunt bare de armatura sau piese speciale (spre exemplu.3.3.4 Asigurarea bunei desfasurari a punerii in opera a betonului se refera la: a) crearea posibilitatii de circulatie a personalului implicat. c) erearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului.VII Oi) domeniul peste 1. precum si la pozitia si tipul innadirilor. va trebui sa obtina In prealabil acordul proiectantului santier. 8.3.2010 In cazul In care executantul nestructurale.5 Asigurarea pozitiei relative intre bare ~i fata de cofraj are in vedere: a) legarea arrnaturii la incrucisari.2 Verificarea cofrajelor imediat inainte de montarea armaturii trebuie sa asigure faptul en acestea si-an mentinut conformitatea. Crearea spatiilor libere se efectueaza fie prin amplasarea armaturii In aeord ell proiectantul (pct. intre ele ~i fata de cofraj. b) erearea. mai ales In ceea ce priveste: a) stabilitatea si punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi.3 Asigurarea conformitatii eu proiectul se refera la tipurile si clasele produselor utilizate. spre exemplu). armatura irnediat 8.3.7. 8. tipuri de conectori). d) asigurarea pozitiei relative intre bare si fata de cofraj. fie prin montarea unor bare 'Ill ultima etapa de turnare a betonului.XII.4. dimensiuni totale si partiale): (i) domeniul pana la 1. Iegaturi interioare etc.3. a unor spatii libere pentru patrunderea betonului sau a furtunclor prin care se descarca acesta. b) forma si dimensiunile.5.1 Montarea armaturii se efectueaza in urrnatoarele conditii: a) receptionarea ~i vcrificarea cofrajelor In care se monteaza inaintea inceperii rnontarii arrnaturii (pct.2. Nr. in cazul in care armatura este montara pe suprafetele orizontale/inclinate mari.0 m: To. 853 bis/20. prin dispozitia de 8.1. pozitia relative a acestora.2. vrea sa aplice aceasta metoda la armarea elementelor care.3 Montarea arrnaturii 8. care ies din betonul unui element turnat (prefabricat sal! in situ) in vederea inglobarii In betonul care se va turna adiacent suprafetei respective (la rosturile de lucru sall la imbinari prin monolitizare. eu incadrarea In tolerantele adrnisibile.2). la intervale de maximum 5 ori inaltimea elementului. contravantuiri.1).8. ~i care constituie armatura de eontinu itate.

0 .6 Legarea arrnaturii la lncrucisari se realizeaza numai cu sarm[l neagra. fiind interzisa utilizarea sarrnei zincate. .X11. b) la retelele de arrnaturi din plac! curbe subtiri. pentru fiecare categorie de elemente 'in parte (fundatii.. 1. se VOl' lega la toate incrucisarile ell barele longitudinale. precum si fretele.3.).5111111 diametru. pe doua randuri de incrucisari marginale. In grinzi) distantierii pot f cupoane de bare din otel. $i de eel putin 4 buc/rn'' la retelele placilor in consola.3. precum si fixarea Cll sudura. grinzi.VlIh dar nu mai mult de ±5 mm. in doua par!i ale aceleiasi laturi. la grinzi ~istalpi. din material plastic. 8.3. (ii) restul incrucisarilor. rnontati la eel mult 2. (ii) la placi si pereti: T D. 8. de dimensiuni corespunzatoare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. placi. (ii) confectionati special. Legarea armaturii la incrucisari se va realiza astfel: a) la retele de armaturi din placi si pereti: (i) fiecare incrucisare. Nr. din doua in doua: (iii) barele inclinate se VOl' lega. b) se pot utiliza urrnatoarele tip uri de distantieri: (i) prisme din mortar de ciment. pereti etc.9 Clasele de toleranta la montarea armaturii sunt urmatoarele (a se vedea anexele C si D): a) la distantele dintre barele de armature: (i) la fundatii: T O. (iv) etrierii si agrafele montate inclinat. dar nu mai mult de ± I0 mm.7 Distantierii intre randurile de armatura se vor manta In urmatoarele conditii: a) Ia retele de arrnaturi din placi $i pereti: (i) distantierii VOl' fi sub forma de capre (Ia placi si pereti) sau agrafe (la pereti) confection ate din bare din otel $i legate de barele din cele doua retele intre care se monteaza. prevazute cu mustati din sarma neagra pentru legarea pe bare Ie de armatura. (ii) eel putin 1 buc/m. pe fiecare latura. pnn esential in ceea ce priveste c1urabilitatea elementelor din beton annat. b) la armatura dispusa pe doua sau mai multe rand uri (de regula. e) la grinzi si stalpi: (i) toate incrucisarile eu colturile etrierilor si cu ciocurile agrafelor. 853 bis/20. c) amplasarea distantierilor fata de eofraj se va face astfel: (i) eel putin 2 buc/m de placa sau perete. 1'01 8. In mod obligatoriu. (ii) incrucisarile ell portiunile drepte ale etrierilor VOl' fi legate In sah. din doua In doua. se vor lega In sah. in camp. Valoarea nominala a acoperirii eu beton (enom) trebuie prevazuta explicit in proiect.0 m intre ei si legati de barele intre care sunt amplasati.3.lX.. Montarea distantierilor rata de cofraj se efectueaza In urmatoarele conditii: a) se interziee utilizarea ca distantieri fata de cofraj a cupoanelor din bare din otel. Se utilizeaza doua tire de sarma de 1. se VOl' lega toate incrucisarile. de prirnii etrieri cu care se incruciseaza.8 Distantierii aceasta. au un fata de cofraj asigura grosimea acoperirii cu beton a armaturii si. 8. PARTEA I. stalpi. astfel Incat sa fie rezistente si stabile la solicitarile care apal' la punerea In opera a betonului: (ii) dispunerea distantierilor va fi de eel putin I buc/nr' In campul retelelor la placi si pereti. pe intregul contur.2010 55 b) montarea de distantieri intre randurile de armaturi ~i fata de cofraj. cu diametrul corepunzator.

defecte admisibile etc. dar nu mai Inuit de -0.XII.IX.. Modul de innadire a barelor trebuie sa fie prevazut In proiect.la fundatii ~i elemente din beton In fundatii acoperirea poate fi sporita eLI 15 mm. specifice barelor cu profit periodic etc.10 111m . dar nu mai mult de ±3 mm.5 La realizarea innadirilor prin sudura se VOl' avea in vedere si urrnatoarele: a) Ill! trebuie sa se efectueze suduri pe zonele indoite ale barelor. PARTEA I. fata de care trebuie prevazuta abaterea admisibila negativa. e) prin alte metode (cu manson . iar in apropierea acestora se vor respecta prevederile reglernentarilor tehniee aplicabile. exceptie facand sudurile prin puncte la plase sudate executate industrial: c) se va cere avizul proiectantului pentru conditiile de sudare a innadirilor de continuitate intre doua bare colineare.i filet.4 Innadirea barelor de armatura 8. . +20 111m cu urmatoarele rnentiuni: .4. I1Lcrt.4. d) cap la cap.4. precum ~i eu abaterile admisibile.4. b) prin sudare. b) la aeoperirea eu beton a armaturii. ancorate de 0 parte $i de alta a unui gol In beton.. prin tragerea la rece). c) cap la cap cu topire interrnediara..4. dar nu mai mult de ±lO mm. b) cu eclise.06 Ipa.201 0 (iii) la stalpi si grinzi: TD. inclusiv privind calificarea sudorilor. (ii) h = 400 mm: .2).. 111 urmatoarele moduri: a) pnn suprapunere. 8.10 m111111 .3 Innadirea barelor de armatura prin sudura poate f realizata.pentru valori intermediate ale inaltirnii se va interpola liniar. agrafe si frete: T D. situate la distanta relativ midi una de alta. 8. pozitia innadirilor In clemente. precum si verificarea calitatii innadirilor (abateri admisibile. precum ~iell abaterile admisibile.4 Executarea innadirilor prin sudura. + 15 mm. lungimea de petrecere (Ipa). 853 bis/20.. e) cap la cap.Ym. de regula.4. prrn sudare electrica. 8. In functie de Inaltimea elernentului (h). . abaterile admise sunt: (i) h s 150 mm: ±1 0 mm. tabelul 0.).56 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. b) nu se permite utilizarea sudurii la arrnaturi din oteluri Imbunatatite pe cale mecanica (spre exemplu. fata de dirnensiunea nominata (enol11. 8. daca este cazul. impreuna eu conditiile specifice. (iii) h .) se vor face conform preveclerilor reglementarilor tehnice specifice.lmpreuna cu eventualele conditii specifice..1 Innadirea barelor de armatura se poate realiza In urrnatoarele moduri: a) prin petrecere. Modul de innadire a barelor prin sudura va f precizat In proiect. In mediu normal sau de bioxid de carbon. In cochilie. in semimanson de cupru. Nr. 8.2 innadirea barelor ceea ee priveste: a) b) c) de armatura prin petrecere se face conform prevederilor proiectuluiin modul de realizare: cu spatiu intre bare sau prin juxtapunere si legare. (iv) pentru etrieri.::: 2500 mm: .

se VOl' lua 'in considerare docurnentele de receptie care trebuie sa tie intocmite la atelier. toate conditiile de realizare. 853 bis/20. (ii) pentru imbinari executate la fata loeului. 'in fieeare zona 'in care arm area difera. PARTEA I.1 V erificarea ~i receptia armaturii montate se efectueaza: a) la terrninarea lucrarilor de montare.6 lnnadirea barelor de armatura se poate realiza si prin alte metode. rugos. rugina superficiala neaderenta (brun-roscata).2 Verificarea armaturii montate se efectueaza prin examinare directa ~i masurari simple. dupa realizarea innadirilor respective. pentru eare se aplica urmatoarele conditii: . . pentru 0 etapa de lucru.5. care va prevedea si conditii specifice. prin observare vizuala si apreciere. numat eu avizul proiectantului. dupa caz. 8. Utilizarea aeestor metode de innadire se va face pe baza prevederilor reglernentarilor tehnice specifice sau a doeumentelor tehnice legale. clasa ~i trasabilitatea produselor: prin observare vizuala si confruntare cu documentele privind produsele respective. eu urrnatoarele precizari: (i) pentru imbinari sudate sau realizate prin alte metode. d) legarea armaturii la incrucisari si existenta distantierilor. priv inc!: (i) curatenia: suprafata armaturii nu trebuie sa fie acoperita de materii care (ii) impiedica aderenta (pamant. executate III atelier (de catre executant sau prelucrator). care se refera la urrnatoarele: a) tipul.4. b) imediat inainte de punerea in opera a betonului. innadirea eu manson presat radial: innadirea eu manson ~i compozitie turnata la interior (otel topit sal! alte materiale ): innadirea cap la cap. normal sau conic.2010 57 8. substante grase etc. e) stare a armaturi i. 8.se accepta starea existenta In cazurile In care armatura prezinta: .5 Verificarea si receptia arrnaturii montate 8.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Alte metode de innadire sunt.X11. de exemplu: innadirea eu filet. cand se efectueaza 0 noua verificare. dupa caz. se VOl' lua In considerare docurnentele de receptie intocmite de executant. 0 atentie deosebita fiind acordata distantei fata de eofraj (acoperirea eu beton). cand se face ~i receptia lucrarilor.5. stare a de corodare. c) pozitia ~i aspectul innadirilor: prin observare vizuala si masurare directs. rugina superficiala aderenta (brun-roscata sau neagra).). inclusiv prin solicitare manuala. Cll aspect mat. caracteristicile obtinute ~i modurile de verificare a calitatii innadirilor realizate. care se curata user prin stergere . Nr. cu manson de pozitionare (pentru armaturi com primate). a stabiliratii carcasei de armature si a fixari i distantierilor. In eel putin doua sectiuni. care trebuie sa cuprinda dorneniile de utilizare. b) diametrele si incadrarea in tolerante privind dimensiunile si pozitiile: prin masurare directa. prin observare vizuala si masurare. care nu se desprinde prin lovire.

5.5. prin procesul verbal de receptie calitativa pe faze se VOl' consemna toate dateie precizate la pet. pete) sau ell rugina 'in straturi care se desprind prin lovire.2). dupa curatarea ruginii. calificarea personalului: tratarea neconformitatilor etc. Pentru a evita aparitia neconformitatilor este recomandata verificarea armaturilor la fasonarea acestora. iar pentru neconformitati se va dispune remedierea lor. cu avizul proiectantului. In cazul receptiei armaturii elementelor structurale.3 0 atentie deosebita va fi acordata verificarii arrnaturilor pretensionate (alcatuire. 8. se vor prevedea masuri pentru a se clarifica situatia. in intervalul de 24 de ore inainte de punerea in opera a betonului. Nr. depozitarea ~i trasabilitatea rnaterialelor: executarea ~i verificarea lucrarilor. (c) existenta datelor si conditiilor pentru executarea innadirilor cu alte procedee dedit prin petrecere. si cu participarea proiectantului.5.2010 . nr. 853 bis/20XII. .5. instructiuni ~i inregistrari privind: aprovizionarea. prin incheierea procesului verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse). cu toate datele necesare.5 Verificarea armaturii se face din nou. PARTEA I. dad este cazul.5. precum ~i cele necesare pentru fasonarea si montarea armaturii sunt. 'in eazul In care reducerea sectiunii este mai midi decat eea corespunzatoare abaterilor Iimita admisibile negative pentru diametrul arrnaturii.6. prin masurarea reducerii sectiunii.crt. In eazul 111 care reducerea sectiunii este mai mare. la baza procesului verbal de receptie calitativa pc faze a lucrarilor de confectionare ~i rnontare a arrnaturii nepretensionate VOl' sta docurnentele aplicabile ale acestui sistem.se mascara adancimea zone lor cu coroziune localizata (puncte. Evaluarea starii armaturii 'in eazurile 'in care aceasta prezinta coroziune localizata sau In straturi.6 in cazurile 111 care executantul Iucrarilor de constructii aplica un sistem de management al calitatii (a se vedea tabelul 20. . sa se refuze receptiaarmaturii. 8. receptia.2 (d) ~i (e). trebuie efectuata 'in zonele 'in care eoroziunea este vizibil avansata.4 Receptia armaturii montate reprezinta confinnarea conformitatii aeesteia eu proiectul ~i prevederile reglernentarilor tehnice aplicabile.6 Conditii prealabile si conditii necesare pentru fasonarea ~imontarea arrnaturii 8. armaturii din zonele de ancorare a 8. 8. echipamentele de masurare. sa se poata accepta starea existenta. Tn celelalte cazuri. 8. fixare). urrnatoarele: (a) existenta pe santier. urmand ca: . a proiectului.5. inainte de montare. In eazuri de dubii privind verificarea arrnaturii montate conform eelor aratate mai inainte. pozitie. la care se va face trimitere (proceduri. conform pet. (b) asigurarea conditiilor pentru realizarea fasonarii armaturii prin comanda la prelucrator. In eel putin trei sectiuni ale fiecarei bare de armatura. daca este cazul.58 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI. pe baza verificarii efectuare. manipularea. 8.).1 Conditiile prealabile.2. cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrarii. I. rnentionate in prezentul capitol. In principal. 8.

c) personal calificat pentru fasonare. care trebuie sa corespunda conditiilor prevazute pentru: (i) indreptat si debitat. precum si. precul11 si executarea innadirilor prin sudura sau alte procedee. 8. mai ales pentru carcase. (e) asigurarea conditiilor specifice executarii lucrarilor. cat si pe santier. b) facilitati.5 Conditiile specifice executarii lucrarilor se refera. d) materiale corepunzatoare pentru efectuarea legaturilor la incrucisari.6. 8. 'in stare buna de functionare. c) receptia armaturii fasonate $i existenta docurnentelor care sa ateste calitatea produselor utilizate si sa asigure trasabilitatea. . montare si.X11. executare de innadiri. 8.6. la urrnatoarele: a) dotarile tehnice pentru fasonarea si montarea armaturii. de regula energie electrica. b) aprovizionarea materialelor corespunzatoare necesare. prin precizarea conditiilor de fasonare si receptie si insotirea acesteia de toate datele necesare prevazute 'in proiectul lucrarii.3 Datele si conditiile pentru executarea innadirilor cu alte procedee dedit prin petrecere se refera la: a) existenta docurnentatiei tehnice legale privind procedeele respective.2 Asigurarea conditiilor pentru realizarea fasonarii arrnaturii prin cornanda la prelucrator se refera la: a) intocmirea corepunzatoare a comenzii. 853 bis/20. PARTEA I. 8. (iv) manipulare $i transport.4 Inainte de montarea armaturii trebuie verificata existenta documentelor de receptie a lucrarilor de cofraje $i sprijiniri $i sa tie efectuata verificarea imediat inaintea monrarii armaturii.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. pentru distantieri. d) calificarea personalului conform prevederilor din documentatia tehnica. b) verificarea conditiilor la producator.6.6. 'In principal. dupa caz. utilajele folosite. Nr. (iii) efectuarea innadirilor. atat 'in atelier. cat ~i pe santier. pentru executarea innadirilor. dupa caz.2010 59 (d) existenta documentelor de receptie a lucrarilor de cofraje si sprijiniri. (v) montare. (ii) fasonat. In special in ceea ce priveste manipularea si depozitarea produselor implicate. c) existenta echipamentelor si/sau dispozitivelor necesare. atat 'in atelier.

b) sa aiba atestata conformitatea conform sistemului de ate stare 1+. pretensionarea ~i potectia armaturii postintinse se prevede. In ceea ce priveste arrnatura pretensionata.2 La executarea precornprimarii se VOl' utiliza numai elemente apartinand acelu iasi procedeu de pretensionare (arrnaturi. privind protectia temporara a acesteia. care pot fi: (i) sarme. In cazurile In care nu sunt conforrne cu un standard roman sau Cll prevederile din anexa E1. proiect tehnologic (a se vedea pct. de regula.1 Pentru confectionarea. b) ancoraje pentru armatura pretensionata. a precornprimarii 'in etape. mai ales In ceea cc priveste depozitarea produselor pentru pretensionare si duratele intre montarea si pretensionarea armaturilor. Procedeele de pretensionare utilizate trebuie sa fie conforme cu documentele tehnice legale elaborate pentru acestea. daca este cazul.2010 9.tipul si c1asa produselor. precum si intre pretensionarea ~i protectia acestora.1.modul de realizare a canale lor sau de asezare a armaturii pretensionate exterioare: .modul de alcatuire a arrnaturii pretensionate (arrnatura propriu-zisa. f) conditiile si modurile de verificare a lucrarilor legate de confectionarea si montarea armaturii pretensionate. Pentru elernentele procedeelor de pretensionare care sunt cuprinse In anexa E 1 nu sunt necesare alte documente tehnice pentru utilizarea lor. coordonarea asigurarii facilitatilor necesare etc.3) care. profilat sau amprentat.1.): . ancoraje.3 Produsele utilizate la pretensionare trebuie sa fie conform procedeelor respective si trebuie sa indeplineasca urrnatoarele conditii: a) sa faca obiectul unui document tehnic legal. d) conditiile pentru realizarea pretensionarii (spatii necesare. neted. b) asigurarea respectarii conditiilor prevazute jn proiect.2. din care se confectioneaza armatura pretensionata.1 Produsele pentru pretensionare. instalatii de pretensionare). daca este cazul. e) integrarea activitatilor de pretensionare In etapele de realizare a constructiei inclusiv. confectionate prin impletirea prin rasucire a sarmelor. ancoraje etc. montarea. In documentatia tehnica privind procedeul de pretensionare adoptat.).l2. . 9. precum si in prezentul normativ.XII. tratate In prezentuI normativ.modul de protectie a arrnaturii pretensionate si a ancorajelor. ARMATURA PRETENSIONATA 9. (ii) toroane. piese anexa. 853 bis/20. (iii) bare netede sall prof late. .2 Prod use pentru pretensionare 9.1.60 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. netede sau amprentate. trebuie sa cuprinda aspecte privind: a) conformitatea produselor utilizate cu proiectul.1 Prevederi generale 9. inclusiv. c) conditiile pentru corelarea intre activitatile legate de pretensionarea ~i cele legate de executarea elementelor din beton care VOl' fi precomprirnate. PARTEA I. sunt dupa cum urrneaza: a) produse din otel.1. referitoare la: . 9. 9. Nr.

numele si adresa producatorului.denumirea producatorului. SR EN 1998. · dirnensiunea.XII. Nr. PARTEA I.3. 853 bis/20. se facc In conformitate Cll prevederile reglernentarilor tehnice specifice sau ale documentelor tehnicc legale pcntru procedeele respective. . 9. VOl' trebui sa faca obiectul unui document tehnic legal. b) documentele care insotesc livrarea produselor trebuie sa contina cel putin urmatoarele inforrnatii cuprinse in declaratia de conformitate eliberata de producator. · rezistenta la rupere. toron. . impreuna Cll anexele nationale ale acestora. Produsele care nu sunt conform unui standard de produs roman.1 Produsele pentru arrnatura pretensionata postintinsa trebuie sa fie III conformitate Cll prevederile standardelor de produs si CLi cele ale specificatiei tehnice ST 009. · alungirea la forta maxima. inclusiv 0 copie dupa acest document: . Prin tipul produsului se inteleg urmatoarele: forma (sarma neteda sau amprentata. · limita de elasticitate conventionala (RpO.marcajul de conformitate.numarul lotului si al colacului/legaturii. spre exemplu. bara neteda sau profilata). precum ~i celor din prezentul normativ. . prod use pentru injectare In vederea asigurarii protectiei armaturii pretensionate ~i a ancorajelor. . diametrul nominal.date de identificare a sarjei/lotului/colacului sau legaturii. 9.numarul certificatului de conformitate. instalatia de pretensionare.2010 61 teci in care se arnplaseaza armatura pretensionata. pot fi utilizate teci ~i produse pentru injectare. · tipul ~i clasa produsului.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.tipul si clasa produsului. iar utilizarea lor trebuie sa se conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992.I).3 Armatura c) d) pretensionata postintinsa 9. Pentru arrnatura pretensionara se elaboreaza procedee de pretensionare care fac referire la: tipul ~i alcatuirea arrnaturii. celor din ST 009. In cornpletare la prevederile prezentului normativ. bare compozite alcatuite din fibre liate cu rasini sintetice. daca este cazul. Utilizarea procedeelor de pretensionare ell alte tipuri de arrnaturi pretensionate.referinte la caracteristici Ie produsului: · numarul standardului de produs. care sa contina to ate datele necesare utilizarii lor. Pentru aceasta: a) fiecare colac si fiecare Iegatura de bare trebuie sa poarte 0 eticheta durabila. .3. asigurandu-se trasabilitatea lor incepand de la producator ~i pana la punerea il1 opera.2 Produsele din otel pentru arrnatura nepretensionata trebuie sa tie identificabile In ceca ce priveste tipul ~i clasa produsului. in mod corepunzator. bine atasata. Prin clasa produsului se intelege rezistenta la rupere a acestuia. . a ancorajului sau blocajului. daca este cazul. atasat. care sa contina: . .

nu se permite depozitarea 111 medii cu agresivitate puternica. 111 conditiile In care s-a produs deteriorarea ambalajului se VOl' respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. Nr.3. aplicate 111 uzina. pentru realizarea unui control periodic al acesteia.2010 9..). specificatia de produs si documentele tehnice legale trebuie sa contina. transportul ~idepozitarea produselor pentru armatura pretensionata 9. 'i11 prealabil. date privind: (i) rezultatele incercarilor privind eficienta protectiei permanente aplicate.365 de zile In medii cu agresivitate slaba sauin amplasamente la 500 . conditiile de depozitare pentru medii cu agresivitate VOl' fi indicate de furnizor sau de un institut de specialitate. prevazute cu pardoseala ~i ferite de contactul CLl materiale corozive. . 9. Clasele de agresivitate sunt definite 111 NE 012-1.l1l1 se permite depozitarea in medii cu agresivitate medie sau puternica. . Modul de amplasare trebuie sa permita accesul la fiecare stiva. (ii) conditii pentru utilizarea procedeului de pretensionare. e) pentru otelurile provenite din import.4. vehicule care trebuie curatate. . filetare.4 Manipularea.).. 9. (iii) conditii de receptie la executant. b) depozitarea se face pe loturi si diametre. In functie de gradul de agresivitate. 111 zona de ancorare (domenii de medii corozive.90 de zile in medii CLl agresivitate slaba sau In amplasamente la 500 . de resturi ce pot conduce la aparitia de fenomene de coroziune sau de murdarire a otelului. toron gresat). cerinte si conditii stabilite de elaboratorul procedului de pretensionare. d) depozitarea in medii agresive este perrnisa pentru diferite durate maxime.5000 m de la tarmul Marii Negre. ambutisare etc. astfel: (i) produse neprotejate: .3. manipulare ~i depozitare. aplicate la fabricare (spre exemplu. PARTEA I. b) 111 cazul In care sistemul de ancorare prevede efectuarea unor prelucrari mecanice ale acestor produse (spre exernplu. acestea VOl' trebui sa satisfaca ~i cerintele specifice acestor prelucrari. mai ales. prevazute In proiect.62 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. f) pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalajele speciale de protectie. care va trebui sa precizeze conditiile de utilizare pentru produsele inlocuitoare.4 lnlocllirea produselor pentru armatura pretensionata.3 Produsele pentru armatura pretensionata trebuie sa satisfaca si urrnatoarele conditii: a) In cazul In care au protectii permanente impotriva coroziunii. 853 bis/20. pc Hinga caracteristicile otelului.XII. c) 111 cazul spatiilor de depozitare rara agresivitate sau Cll agresivitate foarte slaba si in care umiditatea este mai mica de 60% nu se iau masuri suplimentare de protectie. la manipularea transportul ~idepozitarea acestora. conditii de utilizare etc. durata mentinerii eficientei protectiei. trebuie avut in vedere ca ambalajul sa nu fie deteriorat la transport...60 de zile 111 medii Cll agresivitate medie sau la mai putin de 500 111 de la tarmul Marii Negre. atat in camp curent cat si. I Produsele pentru armatura pretensionate sunt deosebit de sensibile la coroziune.5000 m de la tarmul Marii Negre. se poate face numai cu aprobarea proiectantului. trebuie respectate urrnatoarele: a) transportul se efectueaza 111 vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate. astfel ca. sau la mai putin de 500 m de la tarmul Marii Negre. (ii) produse protejate: . in spatii inchise corepunzator. .

pentru a se asigura 0 buna ancorare In blocaje. c) nu se vor utiliza oteluri. lovirea sau indoirea. praf etc.. PARTEA I. se cere un aviz de specialitate. manipularea si depozitarea otelurilor trebuie sa se ia masurile necesare pentru a preveni: .murdarirea cu pamant.5 Confectionarea armaturii pretensionate postintinse 9.. 9. in lipsa aeesteia. e) nu se vor utiliza zonele sarrnelor care au suferit 0 indoire locala.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. 111 limita posibilitatilor.5. beton sau rnortarul de injectare. 9. raman and deforrnate. sa l1U fie indoit sau zgariat In timpul operatiilor de taiere si confectionare.5. .1 Lucrari pregatitoare pentru confection area arrnaturii pretensionate 9. se pot indrepta mecanic. h) se interzicc manipularea si transportul produselor prin tragerc sau tararc pe jos. f) se interzicc rebobinarea.1 La confectionarea armaturii pretensionate se vor avea 'in vedere urmatoarele: a) verificarea existentei declaratiei de conformitate pentru lotul de otel din care urmeaza a se executa armatura. se verifies.contactul eu materialul incandescent provenind de la operatia de sudare si taiere sau incalzire de la flacara aparatelor de sudura autogena. Barele care In timpul transportului sau al depozitarii au suferit 0 usoara deformare. . materii grase.5. . pe colaci de proba. eficienta ambalajului pentru conditiile de depozitare efective. care sa provina. Nr.semnalate de unele forme de coroziunc .zgarierea. ce urmeaza sa fie tensionate simultan.se VOl' efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate Cll prevederile din standardele de produs. fiind interzisa operatia de indreptare.2.2010 63 Periodic. b) curatarea de impuritati a suprafatei otelului ~i degresarea (daca cste cazul).2 In cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii. toroanelor sau barelor. d) utilizarea de armaturi.2 Confectionarea propriu-zisa a arrnaturii posrintinse 9. la temperaturi de eel putin + lOoC.XII. materii grase etc. Trebuie luate masurile necesare pentru ca otelul sa nu fie murdarit cu pamant. i) barcle VOl' fi livratc dreptc (rectilinii) si vor fi manipulate.contactul prelungit eu diverse materiale de acoperire care pot mentine umezeala. transportate si dcpozitate astfel lncat sa-si pastreze forma.5. este necesara cunoasterea valorii moclulului de elasticitate a arrnaturii.1. care prezinta un inceput slab de coroziune. pentru a avea confinnarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor. pentru a nu conduce la deteriorarea tecilor la introclucerea armaturiiin canale sau la imposibilitatea montarii unor dispozitive de avans.1 La taierea sarmelor. 9. g) pentru transportul. decat pc baza unor probe concludente care sa confirme di nu au fost influentate defavorabil caracteristicilc fizico-mecanice. la extremitatea fasciculelor. 853 bis/20.1. se utilizeaza sculc ~i clispozitive care nu deforrneaza extremitatile acestora.5. . la cliametre de rulare mai mici decat cele de livrare. din acelasi lot. a sarmelor si toroanelor. In diverse scopuri tehnologice. sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare . In toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune ~i a consecintelor acesteia.

9. este necesar sa se prevada marcaje corespunzatoare. a armaturii derulate progresiv din colac si taierea succesiva la lunglme. 111 acest eaz diametrul de rulare trebuie determinat de rigiditatea tevii ~ia nurnarului de sarrne din fascicul. Diametrul de rulare a fasciculelor 111 teci speciale din tabla. Toate legaturile de sarrna VOl' avea capetele indoite spre interiorul fasciculului. executantul urrnand a le adapt a ~i completa In functie de tehnologiile de lucru utilizate. realizandu-se astfel canale necaptusite.3 Pentru a se evita degradarea protectiilor permanente ale arrnaturilor.5 Fasciculele executate In ateliere centrale vor fi insotite.2.7 Tn cazul in care pe santier se utilizeaza fascicule cu earacteristici diferite (lungime.2.5. 9. 853 bis/20. rnasurile minime. 9. iar depozitarea sa se faca pe tipuri de fascicule. 9.5.5.2. copia declaratiei de conformitate pentru sarrnele din care aLifost confectionate fasciculele.2.5. la extremitati se recomanda ordonarea acestora prin legare succesiva cu sarma de circa 1 111m diametru. 6 Realizarea canalelor pentru armaturi pretensionate postintinse 9. la capete ~i la distante de circa 200 111m. PARTEA I.6 Asamblarea sarrnelor sau toroanelor sub forma de fascicul se face prin legaturi cu sarma moale.) sal! din loturi diferite de sarme sal! toroane. continua.201 0 9. este interzisa utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor: . Legaturile de sarma intermediare se pot elirnina sau reduce ca numar prin rasucirea elicoidala a fasciculului.1 Canale le pentru armaturi pretensionate postintinse se pot realiza prin: a) extragerea unor tevi din elementul din beton. cu UI1 pas de circa 250 111m.5.5.6. la livrare. In acest sens.8 Pentru transportul ~i depozitarea arrnaturilor postintinse. pentru a nu impiedica introducerea In teci. 9.XII. Nr. fasciculele neintroduse in teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice. imediat dupa intarirea betonului. VOl' f indicate de producatorul arrnaturilor sau de proiectant (in proiect). trebuie indicat de producator sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care Ie utilizeaza.4 Fasciculele se executa In ateliere centrale permanente ale unitatilor specializate In lucrari de beton precornprirnat.2. 9.2 Canalele ~i tecile trebuie sa raspunda urrnatoarelor cerinte principale: . de declaratia de conformitate care trebuie sa contina. nurnar de sarrne etc.2. In canale. realizandu-se astf'el canale captusite.5. 9. in ateliere temporare de santier sau prin impingerea directa.6. care trebuie avute In vedere la confectionare si pozitionare.asigurarea protectiei armaturii pretensionate impotriva coroziunii.2.asigurarea obtinerii razelor de curbura In concordanta cu prevederilc proieetului.64 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. b) Inglobarea In beton a unor teci confecticnate anume sal! a unor tevi (din otel sau material plastic). 9. In mod obligatoriu.2 La fasciculele la care sarrnele se blocheaza In ancoraje inainte de pretensionare. necesitatea indepartarii protectiei temporare trebuie stabilita In proiectul tehnologic de executare a lucrarilor. Diarnetrul de tulare se recornanda sa fie de minimum 2100 111mIn cazul fasciculelor executate din sarma cu diametrul de 5 mrn ~i de minimum 2300 111m In cazul sarmelor cu diametrul de 7 mm. . Fascicule se pot rula ~i introduse In tevi de polietilena.

853 bis/20. 9.. mansoane fixate cu banda adeziva sal! alte sisteme sigure. in acest scop se pot utiliza mansoane exterioare similare tecilor. aplicat peste teaca.pentru 1I1at11111.5 Trebuie evirate schimbarile bruste de sectiune deoarece favorizeaza formarea de goluri la injectare.rigiditatea transversal a a tecilor va trebui sa fie in concordanta cu solicitarile provenite din etapele de executare a lucrarilor.6. . acestea se VOl' incadra In urmatoarele limite: a) pe directia inaltimii elementului (h) -I' ..3 Utilizarea tecilor din polietilena.. introducerea fascieulelor.6. .2010 65 . . polipropilena sau PVC este permisa numai la elemente care nu se calculeaza la oboseala ~i cu conditia ca. pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre partea tata).41nlocuirea tipului de teaca prevazut 'in proiect se face nU111ai ll avizul proiectantului. PARTEA I..pentru inaltimi mai mari de 1000 111m ± 10111111 .±o . pentru injectare ~i pentru aerisire. ..MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.6. betonare)..8 Racordurile (teurile).. . Asamblarea cu mufa (mama-tara) a tecilor din material plastic se va face in acelasi sens pe toata lungimea canalului.x11. 9.6.. pcma a 200 111m.' ~I' (x) 0" . 9. . 9.. o solutie posibila este utilizarea unui manson sau sernimanson.9 Toate imbinarile intre teci trebuie asigurate impotriva deplasarilor relative in timpul diverselor operatii tehnologice (introducerea fasciculelor. . 9..pentru inaltimi cuprinse intre 200 si 1000 mm ±5 mm . grosimea tablei va fi de minimum 0.6. De asemenea.6 mm pentru diametre mari. . diametrul interior al tecii trebuie sa fie Cll minim 10 m111rnai mare decat cel al armaturii. prevazut cu teava pentru injectare/aerisire. In elernentele realizate din tronsoane. Nr. C 9.2 111111 pentru tecile de diametru mic si sporeste pana la 0. . . pot fi necesare teuri pentru aerisire si/sau pentru injectare in pozitii intermediare.. . Daca tecile din material plastic prezinta ondulatii transversale la interior ~i exterior.raportul intre diametrul canalului si eel al fasciculului trebuie sa permita introducerea armaturii pretensionate si injectarea In bune conditii a amestecului de injectare. 9.6. . racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate 'in rosturile dintre tronsoane. 9. se VOl' utiliza teci mai rigide si cu un numar cat mai redus de imbinari cand grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte conditii nu permit interventia ulterioara pentru deblocarea zone lor de teaca obturate accidentalla betonare.~ h .6. VOl' fi racordate la teci astfel incat sa nu reduca din diametrul interior al aeestora. . In cazul canalelor de lungime considerabila. In cazul tecilor din materiale plastice nu se utilizeaza tratamentul termic pentru intarirea betonului. De asernenea. gaurirea acestuia se va face inainte de injectare Cll o unealta adecvata introdusa prin teava. se poate renunta la restrictia privind elementele calculate la oboseala.7 Trebuic prevazute orificii pentru injectare ~i pentru aerisire la ambele capete ale eanalului ~i In toate punctele unde se pot produce acumulari de aer sau de apa. In exploatare. turnarea ~i compactarea betonului etc. A .6 Se VOl' utiliza teci cu rigiditate transversals sporita 111 cazul unor conditii mai grele de executie 'in ceea ce priveste pozarea acestora. ..10 In absenta unor precizari prin proiect a abaterilor admisibile la pozitionarea tecilor faia de traseul din proiect.6.. temperatura sa nu depaseasca +40oC.

. c) deteriorari (strapungeri.... d) puncte insuficient etansate Ia imbinarile intre teci... pan a Ia 200 mm. In functie de rigiditatea longitudinala a tecilor.2010 b) pe directia latimii elementului. .. Nu se admit dispozitive de pozitionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fata betonului...13 Inainte de inchiderea cofrajului sau de introdueerea ansamblului rigid teci-carcase de armaturi In cofraje. intre punctele de sustinere.6.~ (x) . desirari) nereparate ale tecii.... aceste deformatii putand introduce frecari suplimentare de care nu s-a tinut seam a la proiectare. ~· . aceste abateri val' fi considerate pe directia respectiva.. se recomanda utilizarea de bare ClI diametrul 10 .6.... pot fi admise daca rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se lncadreaza in aceste limite. Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozitionare in sectiunile de schimbare a curburii traseului. suprafata de rezemare a tecii pe distantier va fi mai mare. La tecile ell fait sau din polietilena. cu exceptia celor de la marginea sectiunii.11 DispozitiveJe de pozitionare a tecilor VOl' f realizate si amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor intocm ite de executant si avizate de proiectant. Dispozitivele de pozitionare trebuie sa irnpiedice ~i deplasarea ascendenta a ansamblului teaca-fascicul..pentru latrm:. tara valorile negative..6. Nr. este necesar sa se verifice starea $i pozitia tecilor. datorita efectului de flotare a acestuia la betonare si vibrare. Distantele intre punctele de rezemare VOl' fi cuprinse intre 500 si 1500 mm. abaterile nu VOl' depa~i ±5 mm. Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armaturii nepretensionate.. pe lungimea prevazuta In proiect san 111 specificatiile procedeelor de precornprimare.. Elementele orizontale pe care reazerna tecile VOl' fi realizate din bare din otel rotund. distanta poate f sporita pana la 2000 111m. 9. In mod curent.. b) deformatii Ie parazitare (serpuirea) 111 plan orizontal sau vertical. axa canalelor trebuie sa fie dreapta 111 zonele de cuplare a armaturilor pretensionate... 9. In cazul mai multor fascicule. pentru a se evita deform area transversala.. Pentru diferente intre diametrul fasciculului ~i eel al canalului mai mari de 15 ]]1111 sau pentru rosturi mai late de 100 mrn. platbande sall profile.. abaterile la capetele aferente unui rost nu vor depasi ±3 mm pentru traseul aceluiasi canal. PARTEA I.. a1ese 111 functie de rigiditatea transversals a tecilor. Tara fascicule in timpuJ betonarii. crapaturi.pentru latimi mal mari de 1000 I11m ±5 mm ± 10 mrn ±20 mm (x) pentru tecile aflate la marginea sectiunii elementului. La teeile extrase.12 in zonele de capat.x11.pentru lati111icuprinse intre 200 si 1000 mm .. De asemenea. 853 bis/20.. 14 mm.. .. luandu-se masuri de remediere In ceea ee priveste: a) concordanta traseului realizat eu prevederile proiectului. depasirea abaterilor individuale. eu conditia ca abaterile la montarea acestora sa nu influenteze defavorabil preeizia de pozitionare a tecilor. 9.66 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. 1n cazul canalelor din boltari prefabricati. axa canalelor (captusite sau necaptusite) trebuie sa fie perpendiculara pe suprafata de rezemare a ancorajelor.

. de regula. 9.). In cazu! fascicu!elor. b) lungimea de taiere a fiecarui element poate fi realizata tara a implica sistemul de ancorare a arrnaturii pretensionate respective. 9.1 Montarea armaturii pretensionate postintinse se poate realiza: a) odata eu montarea tecilor sau tevilor.7. Varianta introducerii elementelor componente ale armaturii derulate direct din colac se poate aplica dad: a) elementul component are 0 rigiditate suficienta 'in raport cu lungimea si traseul canalului. aceasta fiind faza determinanta. c) luarea masurilor de protectie. sub aspectul duratelor. 9.7.7. care fac parte din procedeul de pretensionare. (ii) introdusa til' cu fir derulat direct din colac. prin invelire cu folii rezistente etc. arrnatura fiind: (i) confectionata anterior. in aceste cazuri trebuie avute In vedere urrnatoarele: a) asigurarea tuturor conditiilor pentru a nu se produce intrarea laptelui de ciment 111 interiorul tecilor.8. dupa realizarea elemcntelor din beton. Acest mod de montare a armaturii IllI este permis 'in medii agresive. pentru a evita sau a limita riscul de coroziuue a arrnaturii pretensionate. 9. armatura fiind introdusa In acestea. 'in cazul fasciculelor acestea trebuie sa fie prevazute cu 0 piesa solidara Cll capatul fasciculului pentru a preveni degradarea tecii ~i blocarea acestu ia. b) corelarea.5 Armaturi le pretensionate interioare sau exterioare neaderente trebuie sa tic izolate corespunzator impotriva umezelii ~i a agentilor agresivi cu actiune coroziva. b) dupa realizarea elementelor din beton.XII. la toroane. prin etansarea capetelor canalelor si protejarea partilor aparente ale armaturii pretensionate (cu levi din material plastic. de punere In opera a bctonului si de pretensionare. pentru lucrarile de montare a tecilor. 9. pentru a bloca armatura din interior. 9. sc efectueaza prin tragere sau impingere 'in canale. se recornanda utilizarea unor dispozitive ell tambur si frana cu care fascieulul sa poata fi scos din canal 'in caz de neeesitate.7. a termenelor de montare a fasciculelor. se incheie proces verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse). PARTEA I. tara deformatii semnificative ale pieselor componente.1 Ancorajele pentru armatura pretensionata. avea capacitatea de rezistenta eel putin egala ell forta caracteristica de rupere a armaturii pretensionate pe care 0 ancoreaza. Dupa efectuarea verificarilor si a remedierilor.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. in atelier. utilizandu-se.7.7 Montarea armiiturii pretensionate postintinse 9.3 Montarea armaturii pretensionate 111 canale. Nr.8 Ancoraje pentru armatura pretensionata VOl' 9.2 Montarea armaturii odata cu cea a tecilor se recomanda pentru a spori rigiditatea acestora 'in timpul operatiunilor de punere In opera a betonului.2010 67 e) montarea corespunzatoare a dispozitivelor de aerisire sau de introducere a amestecului de injectare.4 La fasciculele grele. cu traseu vertical sau cu inclinare mare. 853 bis/20.

2010 9. 8. (iii) conformitatea Cll prevederile prezentului norrnativ si ale altor reglementari tehnice. Verificarile se fae prin observare directa sau masurari. echipamentele de masurare.9.6.2 Ancorajele oboseala. privind si depozitarea ancorajelor pentru armatura pretensionata VOl' din subcap. b) tecile peutru canale.1. daca este cazul.8. 'ill special: modul de realizare.8. c) armatura si piesele inglobate din zonele de ancorare.4 in cazul ancorajelor la care intervine si prelucrarea armaturii pretensionate (spre exernplu.8. (iv) asigurarea trasabi litatii. prevazute la pet.5 Manipularea.1 se intocmeste proces verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse). dupa confectionare. Nr. depozitarea si trasabilitatea materialelor.5 ~i 12. .3 Sistemele de ancorare a fascieulelor obiectul unor documente tehnice legale.1. 8. dupa caz. dupa montarea acestora. cu bucla ~i dorn nu VOl' fi utilizate la elemente supuse fenomenului de Se recomanda ca aceste ancoraje sa fie amplasate In locasuri speciale pentru a putea f protejate corespunzator eu beton sau mortar de protectie.9 Verificarea si receptia armiiturii pretensionate 9.).4. tolerantele la dimensiuni ~i forma. asigurarii trasabilitatii ancorajelor utilizate. 9. 9.1 Verificarea privind armatura pretensionata se face pentru: a) armatura pretensionata. ~l examinarea docurnentatiei. executarea ~i verificarea lucrarilor. tratarea neconformitatilor etc.2 Pe baza verificarilor indicate la pct.8.4 (privind montarea tecilor pentru canale). sau pentru bare cu filet). prin inglobarea unuia din capete 111 beton fae 9. inainte de pretensionare.8.6 Prevederile pretensionate. PARTEA I. calificarea personalului.6. la care se va face trimitere (proceduri. elaborate de producator. precum si cele necesare pentru confectionarea ~i montarea arrnaturii pretensionate sunt cele aplicabile.1.9. 8.2. La baza procesului verbal de receptie calitativa pe faze a lucrarilor de confectionare si montare a armaturii pretensionate VOl' sta documentele aplicabile ale acestui sistem. 8.x11. Cll referire 1a: (i) docurnentele privind calitatea produselor.9. receptia. se aplica ~i elementelor de cuplare a armaturii ancorajele 9.9. incepand de la ~ipana la punerea in opera.6. manipularea. avandu-se 'i11 vedere. 9. 853 bis/20. 9. ancoraje pentru sarme cu bulbi la eapete. se VOl' respecta prevederile prcducatorilor acestora.1 0 Conditii prealabile ~i couditii arrnaturii pretensionate. (ii) conformitatea Cll proiectul. modul de verificare a calitatii privind prelucrarea arrnaturii si a ancorajelor. transportul respecta prevederile aplicabile Se va acorda atentie procurarea si receptia acestora 9. 9.68 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. necesare pentru confectionarea si montarea Conditiile prealabile. instructiuni si inregistrari privind: aprovizionarea.6. d) arrnatura pretensionata rnontata.

c) etansarea corespunzatoare. care trebuie sa fie fixate corespunzator.x11. cu exceptia cazurilor In care: (i) piesele fac parte din carcasa de armatura. 1003 Montarea pieselor inglobate in beton se face cu respectarea urmatoarelor conditii: a) asezarea 'in pozitie corespunzatoare. de la procurare/Iivrare ~i pana la montare.). In cazurile 111 care piesele inglobate au goluri III care nu trebuie sa intre beton sau lapte de ciment. PARTEA I. care poate avea repercusiuni. 'in cazurile in care piesele inglobate nu sunt simetrice. 853 bis/20. intocmindu-se proces verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse).2. prin verificarea lndeplinirii conditiilor prevazute la pct. care trebuie sa contina toate datele necesare pentru aceasta. 10.4 Dupa montarea pieselor care se inglobeaza In beton se face receptia acestora. . mai ales.1 0. avand in vedere. (c) si (d) de la pet. daca este cazul.1 Piesele inglobate in beton pot fi confection ate in ateliere proprii. lungimea si grosimea cordoanelor de sudura etc. conditiile privind executarea sudurilor. daca este cazul (tipul de sudura. in limita abaterilor admisibile prevazute 111 proiect. b) fixarea sigma. (iii) cota de nivel. pe cofraj sau pe elemente rigide independente. si se incheie proces verbal de receptie calitativa pe faze (lucrari care devin ascunse). conform prevederilor proiectului.3.l 0. 10. mra a f degradate sau deformate de armaturile din zona.3 si a documentelor de receptie conform pct. asupra conditiilor precizate la alineatele (b). imediat inaintea turnarii betonului. (ii) acestea sunt profile de etansare. sau procurate de pe plata. 0 constituie profileJe de etansare care 10. Nr. o categorie deosebita de piese inglobate in beton se monteaza la rosturile din beton. conform prevederilor din proiect.2 Piesele inglobate In beton se receptioneaza calitativ. se va asigura trasabilitatea acestora. 'in ceea ce priveste: (i) amplasarea fata de axele elementului. in mod deosebit. mai ales sub aspectul aderentei partilor 111 contact cu betonul. prin comanda la furnizori.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. avand pozitii diferite sau fiind montate 'in elernente diferite. (iv) pozitia. in cazurile in care de la aceasta receptie ~i pana la punerea 111 opera a betonului a trecut o perioada mai lunga. In cazurile in care sunt piese inglobate asemenea. d) indepartarea zgurii de pe suduri (a se vedea pet. (ii) amplasarea fata de suprafata elementului. se va face 0 noua verificare.2) si verificarea starii de curatenie. care trebuie amplasata si fixata corespunzator.2010 69 10 PlESE INGLOBATE iN BETON 10. lO.

2'. Pamantul. 11. din NE 012-1.8. (v) stare a rosturilor de turnare.1. care are urmatoarele obligatii: a) sa aprobe inceperea turnarii betonului pe baza verificarii directe a urmatoarelor: (i) starea cofrajelor si/sau a gropilor sau terasamentelor in care se toarna betonul: verificare efectuata conform subcap. c) 'in cazul in care temperatura mediului depaseste 300e In momentul turnarii sau 111 timpul perioadei de intarire este necesara utilizarea unor aditivi intarzietori de priza eficienti ~iIuarea de masuri suplimentare (de exemplu: stabilirea de catre un laborator autorizat sau acreditat a unei tehnologii adecvate de preparare. 1l. inainte de turnare. astfeI: .2 Sunt necesare masuri speciale.5. se aplica prevederile de la art.3. inclusiv cele necesare in eaz de situatii neprevazute. (iv) starea pieseloringlobate 111 beton: verificare efectuata conform pet. b) sa verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la statia proprie de preparare) avand in vedere: (i) prevederile de la pet. PARTEA I. piatra. transport. daca este cazul. Nr.3 Specificarea privind betonul. 11. . (iii) eventuale alte conditii c) sa verifice faptul ca sunt asigurate conditiile corepunzatoare pentru transportul betonului la loeul de punere In opera. daca este cazu!: verificare efectuata conform pet.1. . PUNEREA iN OPERA A BETONULUI 11. 8. determinate de temperatura mediului ambiant in tirnpul turnarii si intaririi betonului. sustinerile sau elementele structurale In contact Cll betonul ce Ul111eaZa f turnat trebuie sa aiba 0 temperatura care sa nu a provoace inghetarea betonuIui inainte ca acesta sa atinga rezistenta necesara pentru a rezista la efectele inghetului.4 si 7. prevazuta In proiect. sa fie cuprinsa intre 5°C si 30°C. 10.1 Punerea in opera a betonului va f condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. facilitatile ~i personalul pentru punerea in opera a betonului. punere 111 opera si tratare a betonuluij. precum si preIevarea de [probe pentru incercarile pe beton proaspat si beton intarit.13.1.5. (ii) planificarea livrarilor.2010 11. b) In conditiile in care temperatura mediului In momentul turnarii sau In timpul perioadei de intarire scade sub5°C. avdnd In vedere ~ieventuale alte conditii precizate 111 proiect. se face in conformitate cu prevederile NE 012-1. a) In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat. daca este cazu!' Aprobarea inceperii turnarii betonului trebuie sa fie reconfirrnara pe baza unor noi verificari. (ii) starea armaturii: verificare efectuata conform subcap. cu intocmirea unei proceduri de punere in opera.1 Prevederi generale II.4. 853 bis/20. 1.5.xll.6. preeum ~i mijloacele. 9.70 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. (iii) starea tecilor/tevilor rnontate pentru realizarea canalelor pentru arrnatura pretensionata. 7. d) sa cunoasca si sa supravegheze l110duI de turnare ~i cornpactare a betonului (cu respectarea prevederilor privind rosturile de turnare). pentru comanda la fumizori sau pentru preparare in statii proprii.3. in cazul in care au trecut 7 zile tara a incepe turnarea sau au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata Ia data aprobarii.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010

71

In functie de de tipuI de utilizare a betonului, permeabilitatea la apa se deterrnina prin: - adancimea maxima de patrundere a apei, conform SR EN 12390-8; - gradele de imperrneabilitate, conform Anexei X a prezentei reglernentari.
NOTA. - Pana la intrarea In vigoare a unor standarde/reglernentari noi pentru conditiile privind permeabilitatea Ja apa (clase tehnice, metode de incercare etc.) ~i revizuirea In consecinta a ceJor existente, care prevad asemenea conditii, gradeJe de impermeabilitate Ia apa pentru betoane se determine conform prevederilor din anexa X.

I 1.IA Comanda pentru beton trebuie sa fie conforma cu prevederile aplicabile din NE 012- I. 11. 1.5 Este obligatorie verificarea betonului la 10cuI de turnare, pe probe, conform prevederilor din anexa H Epruvetele confectionate Val' fi pastrate astfel: a) epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus In opera se piistreaza 'in conditiile prevazute In SR EN 12390-2; b) epruvetele de control pentru verificarea rezistentelor Ia compresiune Ia termene intermediare se pastreaza in conditii similare betonului pus in opera; c) epruveteIe pentru determinarea altar caracteristici ale betonului, daca este cazul, se pastreaza ln conditiile prevazute in standardele de incercare aplicabiIe. I 1.1.6 Pentru betoanele puse In opera, pentru fiecare constructie, trebuie tin uta, la zi, condica de betoane, care trebuie sa cuprinda eel putin urmatoarele: a) datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente In cazul producerii betonului de catre executant; b) locul unde a fost pus betonul 'in opera 'in luerare; c) ora inceperii si terrninarii turnarii betonului; d) temperatura betonului proaspat; e) probele de beton prelevate ~iepruvetele turnate, modul de identificare a aeestora si rezultatele obtinute la incercarea lor; f) masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat turnat; g) eventualele evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.); h) temperatura mediului ambiant; i) personalul care a supravegheat turnarea si compaetarea betonului, Datele din condica de betoane trebuie sa asigure trasabilitatea betonului, de la prepararea acestuia si pana la punerea lui in opera.
11.2 Livrarea, transportul la santier ~i receptia betonului proaspat

11.2.1 Livrarea betonului proaspat se va face conform prevederilor aplicabile din NE 012-1. in plus, producatorul de beton trebuie sa mentioneze pe bonuJ de livrare durata maxima de transport recomandata pentru care nu se rnodifica performantele ~i caracteristicile betonului comandat. 11.2.2 Transportul betonului proaspat va fi efectuat eu luarea masurilor necesare pentru rnentinerea caracteristicilor aeestuia In stare proaspata, precum ~ipentru prevenirea segregarii, pierderii componentilor sau contarninarii betonului. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
J J .2.3 a) Receptia betonului proaspat livrat pe santier se efectueaza pe baza bonului (documentului) de livrare, a examinarii vizuale a starii betonului proaspat si a verificarilor caracteristicilor acestuia prin incercari, conform prevederilor din anexa H. b) In cazul betonului preparat langa locul de punere In opera, examinarea vizuala si verificarea caracteristicilor se efectueaza ca pentru betonul proaspat livrat pe santier.

72

MONITORUL

OFICIALAL

ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20XI1.2010

Datele privind livrarea betonului proaspat, inelusiv eel preparat in statii proprii sau pe
santier, vor fi inregistrate In condica de betoane. 11.3 Turnarca si compactarca betonului

11.3.1 Executarea lucrarilor de betonare nu poate sa inceapa daca I1U este verificata indeplinirea, 111 detaliu, a urrnatoarelor conditii prealabile: a) intocmirea proeedurii pentru punerea In opera a betonului (planul de turnare) pentru obiectul in cauza ~iacceptarea acesteia de carte investitor: b) asigurarea livrari: sau prepararea betonului In mod corespunzator; e) stabilirea si instruirea formatiilor de lucru In ceea ce priveste tehnologia de punere In opera $i rnasurile privind igiena, protectia muncii $i PSI; d) reception area calitativa a lucrarilor de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz). 11.3.2 Betonul trebuie turnat si compactat astfeJ incat sa se asigure ca intreaga armatura $i piesele inglobate sunt acoperitein mod adecvat.Jn intervalul tolerantelor acoperirii cu beton compactat, si ca betonul va atinge rezistenta si durabilitatea prevazute. 11.3.3 Trebuie realizata 0 cornpactare adecvata 111 zonele de variatie a sectiunii transversale, in sectiunile inguste, In nise, In sectiunile cu aglornerare de armature $i la nodurile dintre elementele strueturilor. 11.3.4 Viteza de turnare ~icompactare trebuie sa fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare si sufieient de redusa pentru a evita tasarile sal! supraincarcarea eofrajelor $i sustinerilor acestora, Rostul de turnare se poate forma in tirnpul turnarii daca betonul din stratul anterior se intareste lnainte de turn area si compactarea urmatorului strat de beton. 11.3.5 Pot f stabilite conditii suplimentare de executare a lucrarilor eu privire la metoda $i viteza de turnare, 111 cazul in care exists prevederi suplimentare pentru finisarea suprafetei. 11.3.6 Trebuie evitata segrcgarea In timpul turnarii si compactarii betonului. 1J .3.7 Pe durata turnarii si cornpactarii, betonul trebuie sa fie protejat impotriva radiatiei solare nefavorabile, vanturilor puternice, inghetului, apei, ploii si zapezii, In anexa G sunt cuprinse prevederi privind punerea 111 opera a betonului: cu agregate usoare, autocompactant, eiclopian, aplicat prin toreretare, turnat In cofraje gIisante sau turnat sub apa. 11.3.8 Betonul trebuie sa fie pus In lucrare imediat dupa adueerea lui la locuI de turnare, tara a-i afeeta earaeteristicile. 11.3.9 La turnarea betonului trebuie respectate urrnatoarele reguli generale: a) cofrajele din lemn, betonul veehi sau zidariile - care sunt in contact eu betonul proaspat - trebuie sa fie udate ell apa atat cu 2 ... 3 ore inainte cat $i irnediat inainte de turn area betonului. dar apa rarnasa In denivelari trebuie sa fie lnlaturata; b) descarcarea betonului din mijloeul de transport, se face In bene, pornpe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in cofraj; c) refuzarea betonului adus la loeul cle turnare $i interzicerea punerii lui In opera, 711 conditiile In care nu se incadreaza in limitele de consistenta prevazute sau prezinta segregari; se adrnite imbunatatirea consistentei numai prin utilizarea unui aditiv superplastifiant ell respeetarea prevederilor aplieabile din NE 012-1;

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.X11.2010

73

d)

inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,0 m In cazul elementelor eu latime de maximum 1,0 m si 1,5 m 'in celelaltc cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii etc.); c) turnarea betonului In clemente cofrate pc 'inaltimi mai mari de 3,0 111 se face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betoneaza; f) raspandirea uniforma a betonului 'in lungul elementului. urmarindu-se realizarea de straturi orizontalc de maximum 50 cm Inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior (a se vedea ~i pet. 11.3. I O.t); g) corectarea pozitiei armaturilor 'in timpul turnarii. In conditiile 'in care se produce deformarea sau deplasarea acestora fata de pozitia prevazuta 'in proiect (indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor In
consola);

urrnarirea atenta a inglobarii complete In beton a armaturii, cu respectarea grosimii acoperirii, In conformitate cu prevederile proiectului ~i ale reglementarilor tehnice 'in vigoare; i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii In timpul betonarii si nici asezarea pe arrnaturi a vibratorului; j) urrnarirea atenta a umplerii complete a sectiunii in zonele cu arrnaturi dese, prin indesarea laterals a betonului cu ajutorul unor sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; In cazul In care aceste masuri nu sunt eficiente, trebuie create posibilitati de acces lateral, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului In beton; k) luarea de masuri operative de remediere 'in cazul unor deplasari sau cedari ale pozitiei initiale a cofrajelor si sustineri lor acestora; I) asigurarea desfasurarii circulatiei lucratorilor si rnijloacelor de transport 'in timpul turnarii pe podine astfel rezemate, incat sa nu modifice pozitia arrnaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zone le Cll beton
proaspat; 111) turnarea se face continuu,

h)

pana

la rosturile de lucru prevazute 'in proiect sau

'in procedura de executare; n) durata maxima admisa a intreruperilor de turnare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; 'in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se considera de 2 ore de la prepararea betonului, In cazul cimenturilor cu adaosuri ~i 1,5 ora 'in cazul cimenturilor tara adaosuri; 0) reluarea turnarii, 'in cazul cand s-a produs 0 intrerupere de turnare de durata mai mare, numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform subcap. 11.5; p) permiterea instalarii podinilor pentru circulatia lucratorilor ~imijloacelor de transport local al betonului pe planseele betonate, preCllm ~i depozitarea pe acestea a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24 ... 48 ore, in functie de temperatura mediului si de tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore, dad temperatura este de peste 20°C ~i se foloseste ciment de tip I, avand clasa mai mare de 32,5). 11.3.10 Compactarea betonului trebuie realizata dupa cum urmeaza: a) betonul trebuie astfel compactat incat sa contina oelus; cantitate minima de aer

0

dupa caz.1 I Turnarea b) . se adopts una din solutiile: (i) cofrarea unei fete pe maximum 1. c) 111 afara cazului 'in care se stabileste 0 alta metoda. beton autocompactant). e) vibrarea Cll vibratoare de adancime sau de suprafata se aplica sistematic dupa turnare pana la eliminarea aerului oclus.. este prevazuta prin reglementari speciale (beton fl uid. 853 bis/20. la selectarea metodei de compactare si Ia stabilirea consistentei betonului. (ii) turnarea ~i compactarea prin ferestrele laterale (a se vedea pet I I. caz In care punerea in opera trebuie sa continue pana Ia pozitia corespunzatoare unui rost.introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa. 'in functie de consistenta betonului. k) betonul se compacteaza numai atat timp cat este lucrabil.e). sau de prelungire a duratei de asteptare pe santier inainte de turnare. cu ciocanirea cofrajelor) 'in urmatoarele cazuri: .0 m. se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si turnarea pe la partea superioara a elementului. reluarea compactarii stratului de suprafata este recomandata pentru cornpensarea tasarii plastice a betonului situat sub primul rand de arrnaturi orizontale.74 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive. In afara cazului in care se demonstreaza prin turnari de proba ca sunt acceptabile grosimi mai mario Pentru a obtine 0 compactare corespunzatoare. In paralel.3. poate fi uneori necesara 0 vibrare suplimentara la margini. tipul elementului etc. i) cand se utilizeaza numai vibratoare de suprafata. in mod normal. . trebuie luata in considerare absorbtia de energie a acestora. Se evita vibratiile excesive care pot conduce la slabirea rezistentei suprafetei sau la aparitia segregarii. Se adrnite compactarea rnanuala (cu maiul. f) In mod normal. asigurandu-se sistematic vibrarea ~i revibrarea suprafetei stratului anterior. PARTEA I. pereti) se face respectandu-se urmatoarele prevederi suplimentare: a) In cazul elementelor cu inaltirnea de maximum 3. Nr.2010 compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee. b) in cazul In care se intrevad dificultati la compactarea betonului precum si In cazul elementelor cu inaltime mai mare de 3. sa depaseasca 100 rnm. 11. betonului in clemente verticale (stalpi. 11) in sectiuni eu grosimi mari. j) In timpul compactarii betonului proaspat. cornpactarea se efectueaza cu vibrator de interior. d) vibrarea se utilizeaza ca metoda de compactare ~inu ca metoda de deplasare a betonului pe distante lungi. diafragme.0 m inaltime ~i complctarea cofrajului pe rnasura turnarii. beton monogranular. g) 111 cazul In care structura contine cofraje pierdute. vergele sau sipci. se recomanda ca grosimea stratului de beton turnat sa fie mai mica dedit inaltimea tijei vibratoare. daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elernentului sau de desimea armaturilor.3.0 m.9.X11. stratul de beton dupa compaetare nu trebuie. trebuie evitata dcplasarea arrnaturilor si/sau a cofrajelor.

grosimea stratului sau treptei. In vederea asigurarii calitatii lucrarii. ]. fie In trepte.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI... betonului In grinzi si placi se face cu respectarea urmatoarelor prcvcderi I 1.. cornpletandu-se pe masura turnarii. care nu poate depasi 50 em.5 111. .3. prin caiete de sarcini sau proceduri de executare a lucrarilor.numarul necesar de trepte suprapuse. 2. pe inaltime de maximum 1. . 113 din deschiderea placii ~i turnarea ulterioara a acesteia.capacitatea de turn are a betonului Cb exprimata 'in m3/h. iar pe cealalta fata. respectiv cea mai mica dintre valorile capacitatii de preparare ~i a capacitatii de transport de la statie sau de la locul preparare Ja eel de punere In opera. 2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau peretilor pe care reazerna. Nr.durata de timp T.0 m. cofrajul se monteaza pe una din fete pe intreaga inaltime.13 Turnarea betonului in structuri III cadre se face acordand de la nod uri.. daca volumul acestora depaseste 100 1113. deosebita atentie zonelor 11.x1l.8 . . tinand seama de: .3. . fulgi de gheata etc.5 m. 111 acelasi timp.0111.2010 75 c) In cazul peretilor de recipienti. reclucerea temperaturii agregatelor prin stropire artificiala. d) primul strat de beton trebuie sa aiba 0 consistenta Ia Iimita maxima admisa prin procedura de executare a lucrarilor si trebuie sa nu depaseasca grosimea de 30 em. de regula. b) turn area betonului In elemente masive se face He in strat continuu. utilizarea de apa rece. c) detalierea tehnologiei de tunare a betonului se face in mod obligatoriu.adoptarea unui tip de ciment cu caldura de hidratare redusa (core1at cu cJasa betonului) si a unui dozaj cat mai scazut. pentru a asigura respectarea grosimii placilor prevazute III proiect 0 11. maxima admisa pentru turnarea 11l1l1i nou strat sau treapta de beton. 853 bis/20. c) la turnarea placii se folosesc repere dispuse la distante de maximum 2. utilizand In acest scop un aditiv reducator de apa si agregate Cll dimensiuni cat mai mari. daca procedura de executare a lucrarilor nu contine alte precizari.3. In scopul reducerii eforturilor din temperatura ~i contractie. conform detaliilor din fig.]4 Turnarea betonului in elemente rnasive. se face avand in vedere aspectele particulare prezentate in continuare: a) adoptarea de masuri speciale la stabilirea cornpozitiei betonului si a tehnologiei de tunare. respectiv a elementelor la care cea mai mica dimensiune este eel putin egala cu 1. b) grinzile si placile care sunt in legatura se toarna. la stabiIirea compozitiei si prepararii betonului se urmareste: .. .12 Turnarea suplimentare: a) turnarea grinzilor si a placilor incepe dupa 1. e) Illl se admit rosturi de lucru inclinate rezultate din curgerea libera a betonului.asigurarea unei temperaturi cat mai scazute pentru bet0I1111 proaspat. pentru a asigura umplerea completa a acestora. PARTEA I. se admite crearea unui rost de lucru la liS . Aceste prevederi se aplica si in cazul elementelor cu grosimea de 0..

Cl. rezultat pentru treptele 8/4 si urmatoarele) 8E71J#AR€ IN $TRAT cum-INV b~~I1rJIt!. Durata de timp T.durata de stationare si de transport local. se stabileste T. ~iT.2010 Durata de timp. PARTEA I.Turnarea betonului In elemente masive. " / / y_ . 2) privind: . T( .B.grosimea stratului (H): H =:::50 em . 2 .~EPT': ~I ordiu:a de' 6!~a~ ~~~~~~~~~~~~~~ Fig.76 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.durata de timp pana Ia inceperea prizei betonului. 853 bis/20...- " ~ ~ L· Eli7rJNAR£ IN rf... n . .tia '*4 ----------.:.. Nr.. in lipsa unor asemenea determinari se pot avea In vedere valorile orientative prezentate In tabel ul 13... 11=4. 20DC > 20°C <10° C 211 2 3 4 6 5 .. .durata de transport.T. sau 111 trepte (directia de turnare este de la stanga spre dreapta) . pana la inceperea prizei betonului se determina de un laborator de speeialitate autorizat. 'in care: ell ajutorul relatiei: T .--:::-:::.•/ r.intervalul maxim de suprapunere a treptelor (in exempluI din fig.XII.H) se Beton Fara aditivi intarzietori Cu aditivi intarzietori Grosimea stratului sau dimensiunile treptei (latime .. = T .conform eelor aratate mai inainte./. Ts . TabeluI 13 T (are) pentru temperatura medie de: 10D . Ta.-:-. 2.dimensiunile treptei: H·L::...Ts. pana la tunarea betonului.Ta / n·B In care: Ci.. grosime stabilcsc prin respcetarea urmatoarelor conditii (a se vedea fig. - . In strat continuu. di("~.. intre terminarea incarcarii mijlocului de transport al betonului la statia de preparare si terrninarea descarcarii la locul de turnare.---- .

daca este cazul. au scopul de a asigura atingerea caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv.XII. pentru tratarea si protectia betonului. c) cunoasterea influentei conditiilor de mediu (temperatura. 11. porozitate. dupa caz.15 Finisarea suprafetei prin netezire cu rigla salt mistria se efectucaza la intervale si intr-o maniera care sa perrnita obtinerea finisarii specificate. agregate rnonogranulare aparente). 111 perioada de dupa turn are. a conditiilor specifice privind unele caracteristici ale betonului si. agregate ~iaditivi. c) durabilitatea. b) cunoasterea comportarii betonului utilizat. temperatura etc. dupa caz. agenti de intarire a suprafetei sau alte materiale. dupa caz. impermeabilitatea. de: (i) impiedicarea evaporarii apei din beton. 11.) asupra cornportarii betonului respectiv In perioada de intarire ~i cea dupa intarire. b) evitarea efectului contractiei betonului. (ii) evitarea. trebuie sa faca obiectul unor prevederi speciale. Caracteristicile avute in vedere sunt: a) rezistentele si deformatiile betonului. In timpul finisarii nu se adauga apa. decat 'ill cazul in care se specifica altfel.2 Prevederile privind tratarea ~i protectia betonului nu se refera la: a) tratarea terrnica accelerata prin incalzire intern a sau externa care.). pc baza cerintelor beneficiarului lucrarii. b) aplicarea unor produse care se inglobeaza 'in stratul de suprafata al betonului pentru a-i conferi proprietati speciale (de exemplu. 'in perioada de intarire si cea dupa intarire. umiditate. agenti agresivi etc. ciment. In ceea ce priveste evolutia rezistentei 'in timp. In functie de tipul betonului si de conditiile de mediu preconizate.). precum ~i caracteristici ale betonului proaspat (raport AIC. d) cunoasterea mijloacelor si produselor care se pot utiliza. . din punctul de vedere al tratarii si protectiei betonului. PARTEA I. impermeabilitate etc. duritate.).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.4. a actiunilor mecanice daunatoare (vibratii.1 Tratarea ~i protectia betonului.4. pe baza cunoasterii domeniului de utilizare. sclivisire): c) tratarea suprafetei vazute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exemplu. trebuie sa faca obiectul caietelor de sarcini intocmite de proiectant.4 Tratarea si protectia betonului dupa turnare 11. daca este cazul.3 Principalele date necesare pentru aplicarea metodelor de tratare ~i protectie a betonului SLLnt: a) stabilirea. Nr. impact etc.4. a producerii fisurilor ~i. a inghetului sau a contaminarii cu sub stante daunatoare (uleiuri.). 111 functie de tipurile de ciment. Aceste caracteristici sunt determinate. 853 bis/20. 11. 'ill functie de clasele de expunere. 'in functie de domeniul de utilizare si de conditiile de mediu din aceasta perioada.2010 77 11.3. viteza curentilor de aer 'in contact cu betonul etc. Tratarea suprafetei betonului. a suprafetei acestuia (Jipsa fisurilor. conform punctelor (b) si (c). ~a finisarea suprafetei nu trebuie sa ramana lapte de ciment.

PARTEA I. 11. determinate prin incercari initiale sau bazate pe performantele cunoscute ale unui beton eu compozitie similara (a se vedea NE 012-1). se recornanda prelungirea duratei de tratare pentru primul caz. conform prevederilor de la pct. fixate la margini si la imbinari pentru a preveni uscarea. De asemenea. la care trebuie sa ajunga rezistenta betonului in perioada de tratare.1I. . de regula. situatie in care aceste mas uri trebuie stabilite pe baza unor determinari.5 Pentru protectia betonului se utilizeaza.aplicarea unui prod us de tratare corespunzator. se VOl' prevedea masuri speciale 111 proiect sau in caietul de sarcini. cornune. Cele mal nnportante caracteristici ale cornpozitiei betonului. printr-un laborator de specialitate. sau daca se dovedeste ca nu au nici un efect negativ asupra operatiilor ulterioare. se deosebesc doua situatii: (i) constructii aflate In c1asele de expunere XO sau XC 1. . in functie de cornpozitie. prin udare ell apa. In cazul utilizarii aceluiasi raport AIC.amplasarea de invelitori urnede pe suprafata si protejarea acestora impotriva uscarii: . care influenteaza durata tratarii betonului. d) viteza de dezvoltare a rezistentei betonului. Pentru acest procent sunt stabilite trei clase: 35%. In cazurile In care procentul necesar este mai mare de 70%. Utilizarea produselor de tratare pentru protectie la imbinarile constructive.V compozite sunt mai sensibile la carbonatare decat betoanele preparate cu cimenturi Portland de tip r.9. b) aplicarea unor masuri generale. Betonul eu un continut redus de apa (raport AIC mic) ~i care are 111 cornpozitie cirnenturi cu rezistenta initiala mare (R) atinge un anumit nivel de imperrneabilitate mult mai rapid dedit betonul preparat Cll un raport AIC ridicat si cu cimenturi cu rezistenta initiala uzuala (N).4.4.xll. avand in vedere ca. . este permisa numai daca acestea sunt indepartate cornplet inainte de unnatoarea operatic.aeoperirea suprafetei betonului cu folii impermeabile la vapon.2010 11. (ii) constructii af1ate 'in alte clase de expunere. In functie de clasa de expunere.4 Prevederile specifice privind protectia si tratarea betonului trebuie sa tie cuprinse In proiect. Nr. urrnatoarele metode. tipul ~i proportia aditivilor.. .6 La stabilirea duratei de tratare ~i de protectie a betonului trebuie sa fie avuti 'in vedere urmatorii pararnetri: a) conditiile de mediu din perioada de exploatare a constructiei exprimate prin c!asele de expunere stabilite In NE 012-1. tipul ~i clasa cimentului. c) procentul din valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile. pe suprafetele ce urrneaza a fi tratate sau pe suprafetele pe care este necesara aderarea altui material.4.mentinerea unei suprafete umede de beton.pastrarea cofrajului 'ill pozitie. In acest sens.4. In functie de urrnatoarele situatii: a) necesitatea un or masuri deosebite. rezultand durate ale tratarii diferite. betoanele preparate cu cimenturi de tip Il .raportul (r) dintre valoarea medie a rezistentei la cornpresiune dupa 2 zile (t~1112)~i valoarea medic a rezistentei la compresiune dupa 28 zile (fcm28). 11. 853 bis/20. 11. b) sensibilitatea betonului la tratare.. care poate fi stabilita in functie de: . 50% ~i 70%.4. separat sall eombinat: . .78 MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI. sunt: raportul apa/ciment (AIC).5 .

prevazute In tabelul 15.5 4 2.OC t> 25 25> t> 15 15>t>IO 10> t> 5 1.4. PARTEA I.15) 2.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.6 c). dad prin proiect nu se prevede altfel: conform conditiilor pentru atingerea a 35% din valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile.50> r> 0. b) elemente structurale din constructii ce urmeaza a f supuse doar conditiilor din c1asele de expunere XO sau XCI. NOT directa la soare.30 > r > 0. viteza vantului sau curentilor de aer.5 5 8 .0 5 II ( I) Temperaturi Ie sunt cele masurateziua.2010 79 e) conditiile de mediu 111 timpul tratarii: temperatura si expunerea umiditatea.7 Durata de tratare a betonului stabilita 'in functie de parametrii prezentati la 11. Tabelul 14 Temperatura la rapida (1' > 0. A: Durata tratarii betonului functie de tipul de ciment utilizat la prepararea acestuia este specificate In reglementari speeifiee de executie.30) 1. prevazute ill tabelul 16. precum prezentul normativ.l) sunt prezentateeu titlu inforrnativ.5 215 (0.4. se determina dupa cum urrneaza. r medie lenta suprafata betonului'!' (t). la ora 12 (2) Pentrutemperaturi sub 5 DC.0 1. dupa caz. pentru care nu se pun conditii privind tratarea: perioada minima de tratare trebuie sa fie de 12 ore. prevazute In tabelul 14. c) elemente structurale din constructii ce urrneaza a fi expuse unor conditii corespunzatoare altor clase de expunere dedit XO sau XCI. 11. 11.XII. (ii) daca acestea sunt supuse unor conditii prevazute 111 proiect (de exemplu rezervoarele pentru lichide): conform conditiilor pentru atingerea a 70% din valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile.6. zile Evolutia rezistentei betonului. astfel: (i) daca acestea nu sunt supuse altor conditii prevazute In proiect: conform conditiilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile. avand 'in vedere ~i precizarile de la pet. pentru: a) elemente nestructurale. Nr. durata se prelungeste eu 0 perioada egala eu timpul cat aeestea au valori sub 5 °C (2) (0. cu conditia ca priza sa nu dureze mai mult de 5 ore si temperatura la suprafata betonului sa nu fie sub 5°C.50) Perioada minima de tratare.0 1. 853 bis/20. Duratele minime prezeutate 111 anexa N a norrnativului NE 012-1 (tabelul N.4.

oC la Perioada minima de tratare.30) (0.5 3.50) 1.4. durata se prelungeste eu sub 5°C perioada egala ell timpuI cat aeestea au valori Tabelu! 16 Temperatura suprafata betonului(l) (t).2010 Tabellil 15 Temperatura suprafata betonului(i) (t).50> r:::: 0. Conditii de mediu In timpul tratarii nefavorabile Agresivitate durata de pe exploatare Durata de tratare recornandata: I II 1 3 zile 5 7 zile III 10 14 zile IV > 14 zile Sensibilitatea betonului la tratare Fig.5 3. Nr. zile t> 25 25 > t ~ 15 15>t~10 10> t ~ 5 (2) rapida (1' ~ 0.30) (0.15) 5 6 9 12 13 21 (2) 9 eu 0 18 30 (1) Ternperaturile sunt eele masurate ziua. r medie lenta I (0.x11.0 2.5Q} 3 5 7 Evolutia rezistentei betonului.5 2. se recomanda aplicarea indicatiilor din fig.OC la Perioada minima de tratare. 3.5 Evolutia rezistentei betonului. zilc t> 25 25 > t > 15 15>t>10 10> r > 5 sub rapida _(r ~ 0. 3 . la ora 12 (2) Pentru temperaturi sub 5°C. 853 bis/20.50> r ~ 0.80 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.30> r > 0.30> r ~ 0. durata se prelungeste 5 -c perioada egala eu timpul cat aeestea au valori 11. Ia ora 12 C?) Pentru temperaturi sub 5°C. r medie lenta (0.15) I I 2. PARTEA I.8 in cazul in care parametrii care determina durata tratarii nu pot fi cunoscuti In detaliu.Parametri ~idurata de tratare a betonului .5 4 7 7 12 18 9 0 (1) Temperaturile sunt cele masurate ziua.

II.5. pozitia rosturilor de lucru trebuie indicata in proiect precizandu-se si modul de tratare (benzi de etansare. ( a se vedea pet. suprafata betonului existent trebuie udata si lasata sa absoarba apa. a nelivrarii la timp a betonului etc. rosturile trebuie. rezervoare. .spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitu] prizei betonului (cca. c) 11. elemente de mare deschidere. pentru cazuri conform pet.5 Rosturi de Iueru la turnarea betonului [ 1.6 Recornandari privind stabilirea pozitiei rosturilor de lucru sunt date in anexa F.4.5.5. 11. b) indeplinirea conditiilor prealabile privind aprobarea inceperii turnarii betonului prevazute la pet. silozuri.6. 1 1. . de regula. constructii masive. Aceasta face ca stabilirea pozitiei acestora. din cauza unor defectiuni. este mai mare de 5 Nzmm"). 11.2010 81 11. 11. b) tratarea rosturilor de lucru: . urmatoarele: a) existenta.).I. sa fie deosebit de importante..5.5.. 11. pre cum si a celor de [a pct. 'in principal. . a proiectului. radiere etc. de asemenea. 1. cuve.5. realizate 11.4 La structurile impermeabile. dupa care se va uda. fe. la proiectare. pe santier.2).1 Conditiile prealabile. eu toate datele necesare. din beton impermeabile. PARTEA I.3. 1. 11. Nr. 11.I. 5 ore de la betonare sau in functie de rezultatele incercarilor de laborator. e) asigurarea conditiilor specifice punerii In opera a betonului. precum si cele necesare la punerea 'in opera a betonului sunt. 11. mentionate In acest capitol. sectiunea din beton este considerata continua.inaintea betonarii.3 .II. precum ~i tratarea corespunzatoare a zonei.5.1 Rosturile de lucru sunt suprafetele pe care se intrerupe turnarea betonului in elementele in care.3 Rosturile de lucru VOl' f realizate tinand seama de urmatoarele: a) suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi.l1.4 trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor accidentale ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice.I. 853 bis/20. prelucrare etc.5 Cerintele enuntate la pct.X11. dupa regula: betonul trebuie sa tie saturat dar suprafata zvantata. iar la placi ~ipereti perpendiculara pe suprafata lor. In cazul in care rezistenta atinsa de beton. perpendiculara pc axa acestora. pentru continuarea turnarii betonului.5.9 Temperatura suprafetei betonului nu trebuie sa scada sub QOC inainte ca suprafata betonului sa atinga 0 rezistenta care poate suporta inghetul tara efecte negative (de regula.2 Pentru constructii cu caracter special.5.inainte de betonare suprafata rostului de lucru va f bine curatata indepartandu-se betonul ce I1U a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sanna pentru a inlatura pojghita de lapte de ciment ~i oricare alte impuritati.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.6 Conditii prealabile si conditii necesare la punerea in opera a betonului 11.

prccum si la terrnenele orientative de incercare a epruvetelor de beton In vederea stabilirii rezistentei betonului. sunt date dupa cum urmeaza: . suporta aproape lntreaga solicitare prevazuta prin calcul. Nr. solicitarile pentru care acestea au fost proiectate. b) se recornanda urmatoarele valori ale rezistentei la compresiune la care se poate decofra: . Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau la care se toarna betonul.82 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. In principal. se vor lua masuri de a exista alternative In asigurarea dotarilor tehnice.70 % pentru elemente cu deschidere de maximum 6. precum si a personalului calificat. aer cornprimat etc. 711 functie de temperatura mediului ~i de viteza de dezvoltare a rezistentei betonului. se recornanda incercari nedistructive.p~rtile ~laterale ale ~ofrajelor s. se face prin incercarea epruvetelor de control.85 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 6. dupa decofrare. din cauza nefunctionarii mijloacelor de cornpactare prin vibrare. iata de clasa. confectionate In acest scop si pastrate 'in conditii similare elernentelor In cauza (a se vedea anexa H. precum ~i rata de rezistenta determinata prin incercari conform SR EN 206-1 si SR EN 12390-3. mentinand sau remontand popi de siguranta.5 Nzrnrn".7. c) personal calificat pentru activitati Ie respective. 11.2 Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie. a facilitatilor respective. in functie de temperatura mediului ~i de viteza de dezvoltarc a rezistentei betonului. 853 bis/20. . Pentru a evita intreruperi ale turnarii betonului In afara rosturilor de lucru prevazute. tratarea betonului etc. dupa caz.cofrajele fetelor inferioare la placi ~i grinzi se pot indeparta. 7 Decofrarea 11.e . In tabelele 17. 'in vederea decofrarii. apa.). dupa caz. 11.7.pot indeparta dUJ)a ce be:ol1:11 a~atins_o rezistenta la compresnme de mmunum 2.3 Recornandari eu privire la termcneJe minime de decofrare a fetelor laterale. numai In conditiile In care rezistenta la compresiune a betonului a atins. In cazurile In care exista dubii in legatura cu aceste rezultate.0 m.XII.2 Conditiile specifice punerii 'in opera a betonului sunt. astfel meat sa nu tie deteriorate fetele ~imuchiile elementelor.1 La decofrare trebuie sa se respecte urmatoarele prevederi: a) e1ementele pot fi decofrate In cazul in care betonul are 0 rezistenta suficienta pentru a putea prelua. urrnatoarele: a) dotari tehnice pentru transportul ~i turnarea betonului..6.7. pentru eompaetarea betonului si. Trebuie acordata 0 atentie deosebita elementelor de constructie care.0 m. tabelul H1). ] 1. produse de tratare pentru protectia betonului).2010 11. d) materiale corespunzatoare (spre exemplu. integral sau partial. c) indepartarea popilor de siguranta se face la termenele stabilite 'in proiect. pentru tratarea si protectia betonuJui. PARTEA I. La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de control trebuie sa se tina seama de faptul dl poate exista 0 diferenta intre acestc rezultate ~i rezistenta reala a betonului din element (evolutia diferita a caldurii In beton 111 cele doua situatii. b) facilitati neeesare: energie electrica. . 18 si 19 se prezinta recornandari cu privire la terrnenele minirne de decofrare si indepartare a popilor de siguranta. sau a altor intreruperi accidentale. urmatoarele procente: .

In tabelul 17. Hira socuri: clecofrarea se face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele care se decofreaza. PARTEA I.Om 6 _l 10 I 5 8 I I 4 6 _L 5 _L 6 I 5 5 I I 3 4 c) pentru indepartarea popilor de siguranta. Nr.0 rn :::'6.12. se sisteaza demontarea elementelor de sustinere piina la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare. decofrarea urmand a se face pe baza proceclurilor de executare (Ill functie de tipul cimentului utilizat. 'in cazul in care se constata defecte de turnare (goluri.7.4 In cursul a) b) c) d) operatiei de decofrare trebuie respectate urmatoarele reguli: desfasurarea operatiei trebuie supravegheata direct de catre conducatorul punctului de lucru. atunci durata minima de decofrare se prelungeste cu durata respectiva.0 III :::.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.0 . Tabelul 17 Evolutia rezistentei betonului Lenta Medie +5 2 "" Temperatura mediului (0C) + 10 Durata de la turnare (zile) 1 1/2 I + 15 1 I b) pentru fetele inferioare ale cofrajelor. placilor subtiri etc. In tabelul18. 111 tabelul 19. temperatura mediului exterior) In momentul in care elernentele au atins rezistentele minime indicate In functie de tipul de element si dirnensiunile cleschiderilor: .. zone segregate) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate. vinciuri) se face treptat.. Tabelul 18 Dimensiunile deschiderii elernentului +5 I +10 Lenta Temperatura mediului (OC) I +15 I +5 I +10 Evolutia rezistentei betonului Durata de la turnare (zile) I Medie +15 I I < 6.5 Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12. arcelor. sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme.x11. 12.0 m. 1l. cu mentinerea popilor de siguranta.Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub + 5° C. Tabelul19 +5 Dimensiunile deschiderii elementului Temperatura mediului (OC) +10 +15 +10 +5 Evolutia rezistentei betonului Lenta Medie Durata de la turnare (zile) 14 9 10 8 14 12 II 18 18 28 21 28 I +15 <.Duratele prezentate in tabele sunt orientative. . Inaltimile de coborire etc.0111 18 24 36 5 7 14 NOT A .7. 6. precum si ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului si sustinerilor acestuia. precum ~i pentru deseintrarea esafodajelor care sustin cintrele boltilor..2010 83 a) pentru fetele laterale. proiectul trebuie sa contina precizari In legatura eu executarea acestor operatii: numarul de reprize de descintrare. 853 bis/20.0 111 6. slabirea pieselor de descintrare (pene. 11.

b) documentele privind calitatea betonului proaspat livrat si condica de betoane. armaturi aparente etc.3 In cazurile 111 care se constata neconformitati (la dirnensiuni.) si a distantelor (pozitia relativa a elementelor. conform anexei H. dupa decofrarea elementeJor sau partilor de constructie respective. PARTEA I. care trebuie sa stabileasca solutii pentru fiecare categorie dintre acestea.XII. Rernedierea neconforrnitatilor. defecte (segregari. reprezentantul investitorului ~i de catre proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat). de catre conducatorul punctului de lucru. In urma verificarilor incheindu-se un proces verbal de receptie calitativa.84 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Nr.2 Aceasta receptie are la baza: a) proiectul lucrarii.). se procedeaza la indesirea verificarilor prin sondaj. J 11.8. prin sondaj. 853 bis/20. a pieselor inglobate. Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de efectuarea acestei exam inari. in apropierea intersectiilor de suprafate orientate diferit etc.). c) verificarea existentei corpurilor de proba. pentru elemente sau parti de constructie. . defectelor si/sau degradarilor 1111 se va efectua decat pe baza acordului proiectantului. daca este prevazuta 'in proiect sau stabilita de beneficial'.) sau degradari (fisuri.). pana la verificarea intregii suprafete vizibile.2010 1. ale golurilor etc. ~1 a trasabilitatii acestora: d) evaluarea starii betonului.8. pozitii. portiuni dislocate etc. tabelul HI.): e) masurarea dimensiunilor (ale sectiunilor. precum si eventuale defecte constatate.1 Receptia lucrarilor de punere In opera a betonului se efectueaza. mai ales 'in zonele deosebite (inguste ~iinalte. incheindu-se un proces-verbal 'In care se VOl' consemna calitatea lucrarilor. prin sondaj.7. La aceasta receptie participa reprezentantul investitorului si este invitat proiectantul.6 In tennen de 24 de ore de la decofrarea oricarei parti de constructie sc face 0 examinare amanuntita a tuturor elernentelor de rezistenta ale structurii.8. consemnand in procesul verbal toate constatarile facute. rosturi vizibile etc. prin exarninare vizuala directa. 11. a golurilor etc. 11.8 Receptia lucrarilor de punere in opera a betonului 11.

1 Prevederi generale 12.9 .3 Proiectantul trebuie sa prevada in proiect datele si conditiile privind prevederile de la pct. Echipele VOl' avea In componenta ~i personal ate stat profesional. elaborandu-se pentru aeesta caietul de sareini. (iii) modul de masurare a fortelor de control. sunt prezentate in anexa £2.1. proclusele si instalatiile utilizate pentru protectia arrnaturii pretensionate si a ancorajelor.1.(I). daca in proiect se prevede ea precornprimarea sa fie efectuata In etape. cu armature pretensionata postintinsa se pe baza proiectului tehnologic care. a) tipul de instalatie de pretensionare utilizat. De asernenea.1. in special. (ii) verificarea starii elementelor respective. injectare) VOl' fi executate numai de echipe dotate cu personal. Lucrarile de precomprimare (pretension are. pentru executarea lucrarilor de precomprimare. dad'! este cazul. precum ~i programuJ special de precornprimare. inclusiv portiunea necesara prinderii in prese.i fisa de injectare. (v) determinarea pierderilor de tensiune prin frecare. Alungirea se calculeaza pentru lungimea totala a armaturii pretensionate.12. 12. printr-un sistem de management al calitatii certificat. Necesitatea intocmirii proiectului tehnologic pentru pretensionare. Prevederi privind determinarea pierderilor de tensiune prin frecare. e) programul operatiunilor pentru protectia armaturii pretensionate. c) programul de pretensionare: (i) ordinea de pretensionare a armaturilor.1. precum si cele privind fisa de pretensionare . 1) documentele care trebuie sa fie intocmite privind pretensionarea ~i protectia arrnaturii pretensionate. conform prevederilor legale in vigoare. proiectantul trebuie sa definitiveze pe santier: a) marimea fortei de control. b) conditiile preliminare privind pretensionarea: (i) rezistenta betonului.1. b) marimea alungirii de control a armaturii pretcnsionate pentru efortul unital' de control. tinand seama de marimea reala a pierderilor de tensiune prin frecare determinate pe santier.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Nr. trebuie sa contina cel putin urmatoarele prevederi privind pretensionarea ~i protectia armaturilor si ancorajelor. (ii) fortele de control. instalatii ~i echipamente corespunzatoare si VOl' f supraveghete de un inginer competent in acest domeniu. va f precizata in proiect. In general.2010 85 12.. tinand seama cle moclulul de elasticitate al armaturii ~i de pierderile de tensiune prin frecare determinate pe santier. cu luarea In eonsiderare a conditiilor concrete in care se efectueaza operatiile respective. conform prevederilor din proiect. efectueaza 12.2 (b) . PRECOMPRIMAREA 12. PARTEA I. . daca este cazul.1 Executarea lucrarilor de precomprimare se realizeaza de catre executantii care pot asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor pentru structuri de constructii din beton precomprirnat.XII. 853 bis/20. si a zonelor de ancorare. (iv) verificarea starii annaturii pretensionate (inclusiv a acceselor in canale) si a ancorajelor. pe Ifll1ga prevederile legate de armatura pretensionata (pct. d) sistemele.1). (iii) verificarea starii esafodajelor.2 Precomprimarea elementelor/structurilor.

6 Instalatiile de pretensionare trebuie sa fie garantate de furnizor si verificate. 12.clasa manornetrelor de lucru sa fie de maximum 1. Acestea se anexeaza la Cartea tehnica a constructiei. fiind determinata de clasa de precizie a manometrului si de variatia pierderilor prin frecare in prese. Exactitatea la realizarea fortei trebuie sa fie de minimum ±3%.l. iar pentru manometrele etalon de maximum 1. se refera la fiecare armatura pretensionata si este asigurata de personalul care efectueaza lucrarile de pretensionare.6. . iar valoarea alungirii corespunzatoare intervalului dintre presiunea zero si presiunea treptei alese ca zero conventional se obtine prin extrapolare.2010 12. Fisele de pretensionare reprezinta unicul act valabil pentru stabilirea calitatii operatiilor de pretensionare. d) verificarea manometrelor de lucru se face eel putin saptamanal si imediat cand manornetrele au suferit socuri (de exemplu scaparea armaturii din presa. eel putin 0 data pe an.8 La instalatiile la care se utilizeaza manometre trebuie respectate urrnatoarele prevederi: a) transportul.1.1.X11. . datele de pretensionare pot fi inscrise intr-un caiet de lucru completat In timpul pretensionarii. 853 bis/20. de executantul lucrarilor. In acele cazuriin care conditiile de Iucru nu fac posibila intocmirea directa a fiselor.presiunea maxima adrnisibila a manornetrului sa fie CLl eel putin 30% mai mare decat presiunea maxima de lucru. in locul fiselor individuale se poate utiliza 0 fi~a comuna pentru mai multe fascicule.diametrul cadranului sa fie de minimum 100 111m pentru a permite 0 citire cat mai exacta. utilizat pentru verificarea periodica a manometrelor de lucru. fisele intocmindu-se pe baza datelor respective. Se atrage atentia asupra corelarii manometrelor gradate In bari cu cele In atmosfere: c) in afara de manometrele de lucru ~icele de rezerva trebuie sa se dispuna ~i de un manometru etalon.1. In cazul unor structuri cu numar mare de faseicule cu caracteristici identice.7 Utilizarea instalatiilor se face In conformitate cu indicatiile producatorului regulile tehnologice de executare a elementelor din beton precomprimat. e) se recomanda ca manornetrele utilizate sa aiba urrnatoarele caracteristici: .l. PARTEA I.5 Se recornanda ca toate datele din fisele de pretensionare sa se completeze direct in timpul efectuarii lucrarilor. Masurarea alungirii armaturii pretensionate se incepe dupa realizarea primei trepte considerate drept treapta "zero conventional". b) pe langa manometrele utilizate trebuie sa se dispuna de Inca 0 serie de manornetre de rezerva.0.86 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. datele fiind reunite sub forma tabelara adecvata. . face parte din activitatea de executare a lucrarilor. Nr. stabilita pe baza de rnasurari In timpul pretensionarii ~i consernnata in fisele de pretensionare. 12. puna la capaeitatea lor maxima. de 0 unitate de metrologie. pentru a se trage concluziile asupra realizarii alungirii prevazute.4 Conformitatea fortei de pretensionare efective. $i ell 12.). verificarea se face prin montarea in paralel a manometrului de lucru si a manornetrului etalon. manipularea si depozitarea manornetrelor trebuie sa se faca Cll deosebita atentie pentru evitarea socurilor. Citirile inregistrate se prelucreaza inainte de blocarea definitiva a ancorajelor. Manometrul etalon trebuie verificat periodic. precum si In caz c1eaccic1ente procluse 111 timpul transportului sau utilizarii acestuia. loviri etc. 12.

[nainte de montarea presei. pentru stabilirea alungirii efective.antisoc" cu glicerina sau alt sistem mecanic sau hidraulic de protectie. f realizata intr-o singura operatic. prin: a) masurarea deplasarii unor rep ere trasate pe armaturi.2 Este obligatoriu ca presa cu care se executa intinderea armaturii sa reazerne pe elementul ce se precomprima. in care pretensionarea 12.2. Presarea intermediara a conului de ancorare se recomanda sa se fad! cu 0 forta egala cu 70% din forta de presare finala. imediat dupa impanarea acestora 'in ancorajul de inventar al presei se traseaza semne pe to ate armaturile (in vecinatatea pieselor de ancorare). b) masurarea deplasarii pistonului. acestea VOl' fi ordonate pentru a putea fi identificate. 12. 12. fasciculelor pana la forta de control nu poate ca In prima etapa de pretensionare sa se atinga 40 . se recornanda 12. b) primele doua trepte sa fie egale intre ele si egale cu eel mult 1/6 din efortul unital' final. 853 bis/20.1. 'in cazul fasciculelor.2. dupa introducerea presei.2.5 In cazuri speciale. 60% din forta de control.2. Daca se constata lunecari neuniforme importante (mai mari de 5 mm).2.6 Alungirea armaturii In cursul pretensionarii se deterrnina cu precizia de 1 111m.3 Citirea indicatiilor manometrului se face numai la cresterea foarte lenta a presiunii sau imediat In momentul opririi pompei. care trebuic sa fie urmarite pe parcursul tensionarii.. de regula. 12.4 Pretensionarea armaturii pana la valoarea de control se va efectua 'in 4 sau 5 trepte.2.XII. la ternperaturi de minimum +SoC. c) sa se reprezinte pe hattie milimetrica diagrama efort-alungire pentru verificarea linearitatii acesteia In vederea extrapolarii datelor.. astfel 'incat deplasarea conului reprezinta valoarea de corectie.sa fie de tip .2010 87 . valorile obtinute trebuie corectate prin scaderea deplasarii armaturilor ca urmare a impanarii progrcsivc in ancorajul de inventar al preset.2 Efectuarea pretensionarii armaturilor se va face.2. PARTEA I. La fiecare treapta se VOl' nota toate datele care sa permita stabilirea alungirii si a fortei de pretensionare. Nr. De regula. 'in vederea rnontarii lor corespunzatoare 'in ancorajul de inventar. Pentru aceasta este necesar ca: a) presiunea corespunzatoare treptelor de pretensionare sa corespunda unor diviziuni ale cadranului manometrului. 12. . fasciculul se deblocheaza din ancorajul presei de pretensionare ~i se reia operatia de pretensionare. In vederea realizarii scurtarii elastice a betonului 'in timpul transferul ui. 12. deoarece la descarcare valorile sunt influentate de schimbarea sensului frecarilor interioare din presa. daca este necesar. ornologat.7 Pentru a se evita aparitia unei neuniforrnitati exagerate a eforturilor In arrnaturi In cazul fasciculelor. 12. In cazul b).9 Asigurarea respectarii tuturor prevederilor din prezenta reglementare tehnica privind lucrarile de precomprimare revine inginerului ate stat care conduce aceste lucrari.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. ansamblul format de sarme si conul ancorajului de inventar sc deplaseaza simultan.1 Pretensionarea 12.

in canale. Toate operatiile se fac ell atentie. care pot conduce la alunecarea armaturilor din ancoraj. pentru ca alungirea masurata sa fie cuprinsa in limitelc indicate la (a). 853 bis/20. dupa atingerea valorii maxirne.3 Efectuarca lucrarilor de protectie a armaturii pretensionate 12. Taierea sarmelor se face cu diseuri rotative sau cu flacara oxiacetilenica.1 Protectia arrnaturii pretensionate se realizeaza.2. 12. dc-alungul acesteia. evitandu-se socurile si indoirea arrnaturilor. la 0 distants de minimum 50 mrn de ancoraj. cornparatia se face pentru intreaga alungire.8 La 12. 12. La pretensionarea din am be Ie capete. la la circa 100 111mde fata ancorajului. forta poate f redusa la valoarea din proiect.. iar In lipsa acestora se vor adopta limitele ±8%.10 Taierea extrernitatilor arrnaturilor se face 'i11 momentul inceperii pregatirilor pentru injectare. c) +5% la + 10%: se efectueaza 0 verificare suplimentara a manornetrelor $i.ln cazul cand acestea corespund etalonarii. blocarii arrnaturii pretensionate se traseaza un semn pe arrnaturi sub urmaire pana a doua zi pentru alunecari au loc.88 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI. In cazul un or depasiri semnificative ale domeniului respectiv. PARTEA I. a materialului de protectie prevazut In proiect.XII. cu alungirea prevazuta In programul de pretensionare. intre valorile inregistrate la cele doua extrernitati putand exista diferente. Eventuala indoire a sarrnelor se face eLI chei speciale. deoarece aceste deforrnatii sau deplasari pot influenta valoarea al ungirilor masurate. pretensionarea se considera corespunzatoare.9 Dupa efectuarea ancorajele tip inel-con care trebuie sa fie tinut Daca asemenea ancorajelor (geometrie. b) -5% la -1 0%: se permite sporirea temporara a fortei de control. b) acoperirea ancorajelor prin bctonare sau cu alte sisteme. asimetria fasciculului etc . . 12. dupa pretensionarea unui numar de fascicule identice si stabilirea domeniului de variatie a alungirilor se cauta sa se determine cauzele producerii acestora. la fiecare treapta. pretensionarea duritate). d) rnai mari de ± 10% : se opresc lucrarile de pretensionare ~i se anunta proiectantul. limitele extreme (±IO%) se VOl' reduce In conformitate cu specificatiile tehnice ale procedeului. inainte de dernontarea manometrelor pentru verificare. In acest caz se are In vedere sporirea lungimii de taiere a sarrnelor. efectuandu-se blocarea ancorajului In acesta situatie. prin: a) injectarea. In cazul procedeelor de precomprimare ell ancoraje definitive deplasabile In timpul pretensionarii (de exemplu. prevazute in proiect. se opreste si se clispune verificarea 12. Daca diferentele constatate intre alungirea prevazuta $i cea masurata sunt In limitele: a) ±5%: operatia de pretensionare se considers satisfacatoare.2010 pretensionarea fiecarei armaturi se compara valoarea alungirii efective corespunzatoare fortei de control.2.2. se recomanda ca presiunea sa fie redusa la minimum 20% pentru a se evita mentinerea instalatiei la 0 presiune prea ridicata. in ancoraj $i indepartarea presei. a se constata eventualele alunecari. de regula. In functie de viteza de realizare a fortei. Taierea capetelor sarmelor nu este necesara dad betonarea zonelor de capat permite inglobarea lor la intreaga Iungirne. stabilitatea si eventualele defonnatii sau deplasari ale elernentelor pe care reazema armatura pretensionata. se va verifica.11 In cazul armaturilor pretensionate exterioare. procedeul de ancorare a armaturilor cu piulite).3. cu pana la 5% fata de valoare prevazute 111 project. Nr.2.

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.X11.2010

89

masuri speciale, pentru armaturile pretensionate exterioare, prevazute in caiete de sarcini, dar eel putin cele aratate 'in continuare. La realizarea protectiei arrnaturii pretensionate se VOl' avea in vedere prevederile SR EN 446 si SR EN 447. Dad lucrarile de protectie a arrnaturii pretensionate nu se efectueaza In scurt termen de la terminarea pretensionarii (maximum 7 zile), inainte de a efectua Iucrarile de protectie se va exam ina stare a arrnaturii pretensionate 'in zonele vizibile rezultatul examinarii fiind consernnat intr-un document de constatare. In cazul aparitiei unor fenomene de coroziune, se va anunta proiectantul pentru a decide in privinta continuarii lucrarilor. 12.3.2 Principalele cerinte privind injectarea canalelor armaturilor prctensionate sunt urrnatoarele: a) rcspectarea caracteristicilor materialului de injectare; b) cornpletitudinea umplerii canalelor, consemnata in fisele de injectare, pentru fiecare canal in parte (a se vcdea anexa E2). 12.3.3 Conditiile prealabile specifice, care trebuie avute In vedere inainte de inceperea lucrarilor de injectare a canalelor arrnaturilor pretensionate, sunt urrnatoarele: a) verificarea traseului canalului sub aspectul posibilitatii de circulatie a amestecului de injectare, precum ~i a posibilitatii de aerisire; b) asigurarea prepararii amcstecului de injectare in conditiile ~i cantitatile stabilite; c) existenta prevederilor, in specificatia de project, privind amestecul de injectare si eventualele conditii speciale; d) existenta conditiilor tehnice specifice acestor lucrari (dotari tehnice, inclusiv pentru inlocuiri, daca este cazul, facilitati etc.). 12.3.4 Conformitatea realizarii injectarii, 'in sensul asigurarii umplerii complete a canalelor ~i a mentinerii acestei umpleri, face parte din activitatea de executare a lucrarilor, se refers la fiecare canal injectat pentru care se intocmeste fisa de injectare ~i este asigurata de personalul care efectueaza lucrarile de injectare. Eventualele neconformitati, evidentiate in fisele de injectare, se rezolva cu acordul proiectantului. 12.3.5 0 atentie deosebita la protectia de caput se acorda ancorajelor dorn.
Cll

c)

bulb sau bucle pe

12.3.6 Protectiile temporare ale arrnaturilor, care se prevad a fi pastrate ~i dupa realizarea protectiei pennanente pe baza de cirnent, trebuie indicate in caietul de sarcini In urrna deterrninarilor efectuate de un laborator de specialitate, prin care sa se confirrne ca nu sunt afectate aderenta si protectia impotriva coroziunii. 12.3.7 lntervalele de timp in care trebuie realizata protectia permanents se stabilesc pe baza prevederilor de la pct.9.4.1. Eventualele prelucrari de la capete se VOl' proteja prin mansoane sigure impotriva degradarilor mecanice sau coroziunii. In aceste intervale de timp trcbuie sa se evite corodarea armaturii, prin una sau mai multe din urrnatoarele masuri: - impiedicarea patrunderii apei In canale; - evacuarea apei patrunse accidental In canale, prin orificiile de golire prevazute 'in punctele de cota minima ale traseelor si suflare cu aer comprimat; - protejarea prin invelire a portiunii exterioare a fasciculelor.

90

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010

In situtiile exceptionale in care termenul de realizare a protectiei nu poate fi respectat, se cere avizul proiectantului asupra masurilor de protectie ce trebuie adoptate. 12.3.8 Operatiile de realizare a protectiei armaturilor pretensionate (injectare, torcretare, betonare) se fac la ternperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre +50C si + 30°C. Tn cazul in care temperaturile I1U se inscriu in limitele mentionate, protectia armaturilor se poate face numai cu respectarea unor masuri speciale, care trebuie sa fie avizate de proiectant. 12.3.9 Este obligatorie stabilirea compozitiei amestecului (pasta de ciment) pentru injectare, pe baza unor incercari prelirninare de laborator privind determinarea proprietatilor amestecului, cu respectarea urrnatoarelor reguli: - incercarile se efectueaza pe cel putin doua probe diferite de ciment, prelevate din lotul de ciment aprovizionat; - pentru toate amesteeurile se reproduc strict aceleasi conditii de preparare (malaxare, temperatura etc.). Rezistenta minima la compresiune a amestecului de injectare trebuie sa fie stabilita 111 proiect. Este interzisa utilizarea clorurii de calciu sau a altor substante care contin clor si care favorizeaza eorodarea arrnaturilor. 12.3.10 Se recomanda ca inainte de inceperea injectarii sa se asigure utilajul si dispozitivele de rezerva necesare (rnalaxor, pompa de injectare, furtune, sarme pentru desfundat etc.) pentru o eventuala interventie la toate punetele de aeees ale fascieulului. De ascmenca, trebuie sa se elimine orice neetanseitate a pompei ~i racordurilor, care poate conduce fie la introdueerea aerului In canal, fie la obturarea 111 tirnpul injectarii. Nu se pot utiliza procedee de injectare la care deplasarea amestecului se face Cll ajutorul aerului eomprimat. 12.3.11 Pregatirea aneorajelor 111 vederea injectarii se face tinand seama de prevederile proiectului, Etansarea zonei ancorajelor 'in vederea injectarii se face fie eu mortar, beton sau rasina epoxidica, fie cu un capac metalie si garnitura de etansare fixat de placa metalica de sub
ancoraj.

Ambele variante trebuie sa permits cuplarea sigura si etansa a furtunului prin care se face alimentarea eu amesteeul de injectare si inchiderea sub presiune a circuitului. In aeest scop se pot utiliza fie bucati de furtun sau teava din material plastic care se stranguleaza la terminarea injectarii, fie robineti. 12.3.12 lnainte de injeetare se procedeaza la spalarea canalului, precum ~i la verificarea etanseitatii si continuitatii lui, utilizand apa sub presiune sau aer comprirnat trecut prin filtru de ulei. Spalarea trebuie sa fie mai intensa daca armatura a fost protejata cu ulei emulsionabil, Aeeste operatii se fae eu eel putin 15 minute inainte de inceperea injectarii, In cazul canalelor captusite sl cu eel putin 60 minute, 111 cazul canalelor necaptusite. Grice neetanseitate constatata trebuie sa tie reparata inainte de inceperea injectarii, Eliminarea apei se recomanda a se face cu aer eomprimat, daca nu au fost prevazute orificii de scurgere In punctele cele mai de jos ale canalului, 12.3.13 La fasciculele orizontale introducerea amesteeului de injectare se face prin: - axa ancorajului pentru fascicule rectilinii sau cu deviatii mici; la lungimi mai mari de 30,0 111, pentru cazul canalelor necaptusite, si 40,0 m pentru canale

MONITORUL

OFICIAL AL ROMANIEI,

PARTEA I, Nr. 853 bis/20.X11.2010

91

captusite, trebuie sa se prevada teuri intermediare de control, interventie sau eontinuare a injectarii; - teuri de injectare amplasate in punetul eel mai de jos al canalului. In eazul faseieulelor eu traseu curb; distanta Intre teuri nu trebuie sa depaseasca 20,0 m. 12.3.14 La fasciculele vertieale sau obliee eu inclinare mare, introdueerea arnestecului de injeetare se face prin axa ancorajului de la partea inferioara a faseieulului. Se recornanda ca la fascicule ell lungime mai mare de 25,0 111 sa se prevada teuri de control al umplerii sau dc injectare In caz de necesitate (de exemplu cand pompa nu poate realiza presiunea necesara pentru intreaga inaltime a eanalului). La fasciculele verticale sau oblice ell inclinare mare, trebuie sa sc prevada teuri de reinjeetare amplasate la 0 distanta cuprinsa intre 1,5 si 3,0 m de ancorajul superior. 12.3.15 La fasciculele cu un capat ancorat prin inglobare in beton, modul de amplasare, in aceasta zona, a teurilor de injectare sau control, trebuie sa garanteze umplerea pana la contaetul cu betonul in care este ancorat fascicului. 12.3.16 In cazul elernenrelor realizate din boltari se recomanda sa se prevada eel putin care un teu de control pe traseul fiecarui fascicul. 12.3.17 Introducerea amestecului pentru injectare In canale se face cu respectarea urrnatoarelor reguli: a) injectarea se face cu pompe prevazute cu membrana, snec sau piston; b) accesul in canal se face continuu si lent (6 ... 12 m/rnin), toate orificiile In lungul canalului fiind la inceput libere; se va avea grija deosebita ca prin pompare sa nu se intrcduca aer odata eu amesteeul; diversele orificii trebuie sa tic astupate pc masura ce amestecul ajunge In dreptul lor. Dopurile de astupare a orificiilor trebuie sa tie umezite in prealabil pentru a putea fi indepartate ulterior; c) In functie de modul de desfasurare a injectarii la prime le fascicule, se poate uvea In vedere 0 reducere a fluiditatii amestecului; d) dupa ce fluiditatea amestecului iesit prin ultimul orificiu este apropiata de cea determinate initial, orificiile se astupa ~i se mareste presiunea cu circa 3 bar peste presiunea de injectare a amestecului; aceasta suprapresiune se mentine constants timp de circa 2 minute, In cazul canalelor captusite, si de circa 3 minute, 'in cazul canalelor uecaptusite. In cazul utilizarii aditivilor expansivi, presiunea se poate reduce la 2 bar iar durata la 1 minut, In acest caz fie se utilizeaza dopuri din materia le poroase, care sa permita eliminarea apei separata din amestecul de injectare, tie orificiile sunt lasate libere, intr-o prima etapa, ~i astupate ulterior; e) canalele care comunica intre ele trebuie sa fie injectate simultan sal! unul dupa altul Hira intrerupere, trebuind sa existe certitudinea umplerii complete a tuturor canale lor; f) dupa aproximativ 45 minute de la injectare, se procedeaza obligatoriu la reinjectare, fiind respectate aceleasi conditii ca si la injectare; cantitatea de amestec introdusa la reinjectare trebuie sa tie de maximum 10% din cea inrrodusa la injectare (inainte de racordarea pompei, accesul trebuie sa fie desfundat cu 0 tiil metalica adecvata); g) reinjectarea eanalelor verticale sau oblice se face prin teurile prevazute special in acest scop, Se recomanda efectuarea reinjectarii chiar In cazul utilizarii unor aclitivi expansivi. lntervalul de timp la care se face reinjectarea este de aproximativ 45 minute de la terminarea injectarii, Se recomanda ca la primele canale injectate sa se faca doua sau trei reinjectari, la diverse intervale de timp.

este obligatorie izolarea elernentelor de atmosfera exrerioara. verificate prin probe de laborator.18 Pentru controlul calitatii arnestecului de injectare trebuie sa se efectueze urrnatoarele probe cu metodele prevazute In standardele in vigoare: . raze infrarosi i. care sa confirme ca nu are loc cresterea volurnului dupa mentinerea timp de 36 ore la temperatura de +2°C .. eu ajutorul unor constructii sau arnenajari auxiliare. Se recornanda ca in toate cazurile In care injectarea se face In perioade foarte reci. cu toate masurile luare. Indilzirea trebuie sa continue eel putin 48 ore dupa terminarea operatiei de injectare. RezuItatele obtinute trebuie sa fie inregistrate In fisa de injectare. Injectarea trebuie sa se efectueze la minim 48 ore de la inceperea incalzirii. In cazul In care exista pericolul ca prin coroziune betonul sa fie deteriorat. Se recomanda ca la aceste canale sa se prevada orificii In punctele inferioare. incalzite la 0 temperatura minima de +SoC. .19 Daca In perioada In care sc fac injectarea si intarirea amestecului de injectare. PARTEA I. trebuie sa fie umplute cu amestecul de injcctare. De regula.3.. temperatura mediului ambiant coboara sub +SOC. perrnitandu-se evacuarea apei separate la partea superioara. din 6 in 6 ore. operatia respectiva se face prin axa conului superior. Nr. 12.determinarea fluiditatii: la fiecare ~alja de arnestec.3. astfel ca eventuala apa patrunsa sa se poata evacua liber. pana la fata betonului sau pan a la capatul tevii teului. efectuata in aceleasi conditii. sa se utilizeze amestecuri rezistente la inghet. aceasta trebuie sa fie evacuata imediat cu ajutorul aerului comprimat. In cazu! in care. apoi.3. deoarece in cazul utilizarii apei. aceasta verificare se face. cu incepere de Ia pozarea arrnaturii ~i pan a la efectuarea operatiei de injectare..+SoC si. trebuie sa se ia masuri sporite de impiedicare a patrunderii apei In canale. rezistente electrice etc. in cazurile exceptionale In care nu s-a reusit efectuarea reinjectarii prin teul special prevazut. h) la circa 24 ore dupa terminarea operatiei de injectare toate golurile ramase la orificiile de injectare. coborarea rapida a temperaturii la -20GC.92 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI. golire sau control. orientate in jos sau lateral. pentru a se detecta eventualele blocari datorate formarii unor dopuri de gheata.21 Inainte de injectare trebuie sa se procedeze la verificarea continuitatii canalelor. se constata.3. Cantitatea de amestec introdusa la reinjectare nu trebuie sa depaseasca. evacuarea . un volum de pori de 6 .. dupa care efectul sedimentarii amestecului de injectare devine neglijabil. ca a patruns apa in canale.201 0 pentru a se stabili intervalul optim de reinjectare. 10% asigura obtinerea UI111i amestee rezistent la inghet. Pe toata perioada de incalzire trebuie sa se rnasoare. cantitatea necesara pentru inlocuirea golului format prin sedimentare. cu aer caJd. sensibiJ. totusi. 12.XII.determinarca sedimentarii ~i a rezistentei la compresiune: 0 determinare pentru toata cantitatea de amcstec utilizata la injectarea fasciculelor dintr-un schimb. 0 atentie deosebita trebuie sa se acorde acestei operatii la fasciculele cu inclinari mari la capete ~i la cele verticale. registre de tevi cu apa calda sau abur. in functie ~i de temperatura exrerioara. temperatura realizata: vaJorile obtinute se inregistreaza 'in coloana de observatii din fisa de injectare. 12. Tevile metalice ale teurilor de acces trebuie sa fie indepartate sau protejate.20 in conditiile In care se prevede ca injectarea sa se realizeze pc timp friguros. numai Cll aer comprimat. ob!igatoriu. 853 bis/20. 12.

aflata la exteriorul sectiunii.3. La pregatirea ~i introducerea amestecului de injectare se respecta prevederile mentionate anterior. Renuntarea la aceasta prevedere se poate face numai pe baza unor prescriptii speciale.. fapt care se verifies prin iesirea libera a aerului prin capatul opus.1). eventual prin sablare: daca exista urrne de rugina. Nr.XI1.. respectiv M30. 40°C.amestecul trebuie S21 fie la 0 temperatura de eel putin +20oC in momentul introducerii In canal: . cu urmatoarele masuri suplimentare: .3. dar eel putin egala cu C20/2S. care se mentine in canale timp de circa 15 minute. Betonul sau mortarul de protectie trebuie sa fie cat mai compact. operatiile se fae 'i11 conformitate ell reglernentarile tehnice aplicabile si cu respectarea urmatoarelor prevederi: a) la stabilirea sortului granular al nisipului si a dimensiunii maxime a granulei de agregat se line seama de distanta minima libera dintre doua sarme alaturate ~ide grosimea stratului de protectie. 9.apa de amestecare trebuie sa fie la 0 temperatura intre +30oC si +40oC. In ziua injectarii. Este interzisa utilizarea. Aceasta operatic se efectueaza de minim doua ori. unele canale spalate nu pot f injectate In aceeasi zi. Este interzisa incalzirea armaturii pretensionate prin trecerea unui curent electric. 12. in acest scop. utilizandu-se aer comprimat incalzit. 12. este necesara evacuarea integrals a apei din acestea. se introduce aer cornprimat incalzit.23 La elernentele la care fata opusa celei pe care este plasata armatura pretensionata vine In contact cu lichide sau cu materiale agresive. lntroducerea apei calde se face nurnai In acele canale pentru care exista certitudinea ca pot fi injectate 'in aceeasi zi. daca este cazul. In cazul 'i11 care se constata existenta unui dop de gheata. in cazul 'in care.22 La elementele sau constructiile din beton precomprimat la care se prevede ca armatura pretensionata. sa aiba aderenta cu betonul. se . trebuie sa se proeedeze la spalarea si incalzirea peretilor canalelor si la topirea eventualelor resturi de gheata ramase in canale. b) efectuarea unei curatari ingrij ite a suprafetei. grosimea stratului.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. Pentru cazurile necuprinse in aceste prevederi se solicita avizul unui laborator de specialitate. din motive exceptionale.24 La elementele sau constructiile la care protectia armaturii exterioare este prevazuta sa se Cadi prin torcretare. PARTEA I.3. acestea VOl' fi indepartate de pe armatura. trebuie sa se ia masuri . atat In canalul obturat.incepand Cll fazele prernergatoare pretensionarii . iar clasa de rezistenta se recomanda sa fie egala cu cea a betonului din elemente. pana la asigurarea continuitatii canalului (prin topirea completa a ghetii). In acest scop. canale le se umplu eu apa il1calzita la 30 .4. a aburului. dupa sablare.se recomanda utilizarea de aditivi pentru sporirea volumului de pori al amestecului ~iimbunatatirea comportarii la inghet.2010 93 acesteia din canalele obturate este foarte anevoioasa. in functie de agresivitatea mediului (a se vedea pet.ca protectia armaturii sa se faca dupa remedierea neetanseitatii betonului. 853 bis/20. clasa mortarului sau a betonului. Acoperirea ClI mortar sau beton se stabileste prin proiect. prin proiect trebuie sa se prevada eel putin urmatoarele: modul de punere In opera a betonului san a mortaruJui de protectie. 12. cat si In cele alaturate (neobturate). . conditiile privind impermeabilitatea.

12.4.2010 efectueaza curatarea suprafetei cu un jet de aero Daca armatura a fost protejata temporal'. 12.4. 111 cazul precizat la pet.4.). verificare care se efectueaza prin examinarea directa a tuturor acestor zone (fisuri.3.4 Verificarea si receptia lucrarilor de prccomprimare receptia armaturii 12. aderenta de stratul suport etc. precum si. daca prin proiect nu se prevede altfel.3. ~l 12. a elementelor de sustinere a arrnaturii exterioare de-a lungul acesteia si a rosturilor Ia clemente asamblate prin precomprimare. J2.) si a fiselor intocmite pentru aceste operatiuni.4. mai ales 'in zonele de ancorare a armaturii pretensionate. prevazute In proiect.12.9). prin care se stabilesc detaliiIe de executare in functie de conditiile specifice (distants intre armaturi. dupa caz. conform conditiilor din prezentul norrnativ (pct. 853 bis/20. 12. Pentru cazurile necuprinse In aceste reglementari se cere avizul unui Iaborator de specialitate.94 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. e) verificari in tirnpul operatiunilor privind protectia armaturii pretensionate (injectare.1 ~i 12. PARTEA I.3) se cornentioneaza in procesul verbal de receptie calitativa pc faze (pentru lucrari care devin ascunse).1 .4.3 Verificarea privind protectia armaturii pretensionate se refera la: a) verificarea c1ocumenteJor privind livrarea ~i receptia procluselor implicate. verificare care se efectueaza in timpul pretensionarii pentru fiecare armatura pretensionata si se consemnaza In fisele de pretensionare: b) verificarea starii elementelor precornprimate. montarea pretensionate (pct. de exemplu cu lapte de ciment sau cu alte substante de protectie ternporara care reduc aderenta. In masura in care este posibil.1 aliniatuI ultim. dupa caz: b) luarea In considerare a documentelor privind stare a armaturii.). prin examinare directa. Nr. La receptia lucrarilor va f invitat proiectantul.4. 12. striviri locale etc. a conforrnitatii ell prevederile proiectului.12.9.. c) aplicarea mortarului prin torcretare la protejarea armaturilor infasurate sub tensiune pe recipienti se face. 12.2).). I Verificarea lucrarilor de precomprimare consta In: a) verificarea documentelor privind confectionarea. acestea trebuie sa fie indepartate prin procedeul care se dovedeste mai eficient (sablare.3. curatarea se va face cu procedee care sa nu conduca la degradarea acesteia.. betonare etc. de regula. a presiunii maxirne a apei. jet de apa si aer cornprimat etc. precum ~i a starii acestora. In timpul si dupa efectuarea pretensionarii.2 Verificarea privind pretensionarea armaturii se refera la: a) verificarea realizarii fortei de control ~i verificarea rnentinerii acesteia. Recipientul nu se goleste pana la obtinerea rezistentei torcretului.4. Receptia lucrarilor de precomprimare efectuata pe baza verificarilor aratate (pct. ce se dezvolta In expIoatare. posibilitate de cornpactare. dupa umplerea cu apa a acestora si realizarea. 12. 1n conditiile In care se prevede mentinerea protectiei ternporare. b) verificarea privind pretensionarea armaturii: c) verificarea privind protectia arrnaturii pretensionate.25 Protectia armaturilor cu beton sau mortar turnat se prevede prin proiect si se realizeaza nurnai pe baza un or experimentari prealabile.26 Sisternele de protectie anticoroziva a suprafetei straturilor aplicate prin torcretare sau turnare se adopts si se executa pe baza prevederilor din reglernentarile specifice 111 vigoare. .XI1.

intocmit In concordanta cu ordinea de montare a elementelor si tinand seama de timpul necesar pentru intarirea betonului de monolitizare a imbinarilor. g) graficul calendaristic de lucru pentru transportul ~i montarea elementelor prefabricate. La stabilirea masurilor necesare pentru fixarea provizorie a elementelor la montare se VOl' avea In vedere prevederile standardelor SR EN 1991-1-6 si SR EN J991-J-6/NB.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. In functie $i de cornplexitatea lucrarilor de montare. Proiectul (proiectuI tehnologic) va cuprinde eel putin urrnatoarele: a) cantitatea de clemente de montat. dupa cum urmeaza: a) cele din clemente turnate in situ. Armatura si betonul se vor realiza si pune III opera 'in conformitate CLl prevederile prezentului normativ. I) etapele la care este necesara 0 receptie partials a lucrarilor de montarc sau de imbinare.3 Succesiunea operatiilor de montare este conditionata de posibilitatea executarii imbinarilor definitive. de catre proiectant.4 Produsele necesare pentru rezemari umede (mortar) sau uscate (aparate de rezem metalice. cu suruburi etc. dupa caz. care nu trebuie sa fie stanjenita de elementele ce se monteaza 'in continuare sau prin executarea altor Iucrari.1 Montarea elementelor prefabricate se efectueaza pe baza datelor din proiect.1. 13. urmind ca. pe care se monteaza elementele prefabricate. defalcata pe sortimente: b) mijloacele de transport pana la locul de montare.1. 13.1 Prevederi generale 13. d) metodele de montare.) trebuie sa fie conform proiectului si sa aiba. a caietului de sarcini. daca este cazul. f) formatiile de lucru necesare pentru montare. precum si pentru imbinari umede (monolitizari cu beton si arrnatura) sau uscate (prin sudura. structurale superioare se va efectua sub conducerea si in dorneniul constructiilor si a 13. atestarea de conformitate cu standardele sau documentele tehnice legale de referinta. c) locul de depozitare pe santier ~i conditiile de asezare si rezernare (daca rnontarea IlU se executa direct de pe mijlocul de transport). PARTEA I. i) modul de pozitionare si regulile de verificare a respectarii abaterilor admisibile pentru montare.2 Montarea elementelor prefabricate supravegherea unui personal cu studii responsabilului tehnic cu exectia Iucrarii. e) ordinea de desfasurare a operatiilor de montare. prin proiect sa sc prevada necesitatea intocmirii proiectului tehnologic ~i elaborarii. prin receptia conform prevederilor prezentului normativ. . din neopren arm at etc. utilajuI necesar si amplasamentul acestuia. Pieseleinglobate 111 beton se considera corespunzatoare.X11.1. k) ordinea de executare a sudurilor si conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca sudurile. Nr. j) masurile necesare pentru fixarea provizorie a elementelor. h) 1110dulde pregatire a suprafetelor pe care VOl' rezerna elementele ~i a zonelor de monolitizare.). 111) abaterile admisibile la montare.2010 95 13 MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE 13.1. precum ~i a altor lucrari secundare. 853 bis/20.

cu rep ere atat pe zonele de asezare. Este interzisa montarea de elemente pe aIte clemente. in special sub urmatoarele aspecte: (i) respectarea conditiilor privind dimensiunile ~i forma (planitate. La ridicarea elementelor prefabricate se va executa In prealabil 0 ridicare provizorie de pan a la cca. 20 111m inaltime pentru verificarea prinderii elementelor In dispozitiv.30 mm pentru elemente cu inaltimea pana la 1.. trebuie utilizate cabluri/funii pentru oprirea balansarii.2 Pentru montarea elementelor prefabricate se VOl' folosi utilaje care sa asigure montarea in conditii de securitate.1 Inainte de montare trebuie realizate urmatoarele: a) verificarea suprafetelor care Yin In contact si a celor care intra In imbinare.. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea. 853 bis/20.2. Piesele de prindere provizorie nu vor putea fi demontate decat dupa executarea imbinarii definitive. 13.5 111 si de 35 . Nr. fie prin executarea imbinarilor definitive.. Indiferent de tipul elementului.200 mm) b) matare sau injectare de mortar In rosturile avand grosimea de 15. care nu au fost fixate definitiv (cu exceptia cazurilor prevazute prin proiect). daca este cazu!.5 111. cat $i pe elernentele care se monteaza. b) trasarea de detaliu pentru pozitia de asezare.2. 55 mm pentru elemente cu inaltimea mai mare de 1. PARTEA I. Asigurarea se va realiza inaintea desprinderii elementului din carligul macaralei.3. respectiv In cazul imbinarilor umede sau mixte. eliberate de producator.2 Realizarea montarilor si unbinarilor manipulare). Imbinarile definitive trebuie sa fie executate 'in cel mai SCUtt timp posibil de la montare. dupa eel putin 3 zile de la betonare.x11.. 13. c) verificarea cotei de nivel a suprafetelor de asezare pe care se rnonteaza elementele. d) pregatirea mijloacelor provizorii de asigurare a stabilitatii elernentului montat pfma la realizarea imbinarii definitive. pnn 13. perierea cu perie de sarma $i spalarea din abundenta In cazul 'in care Yin in contact cu beton de monolitizare sau mortar de poza).3 Executarea prefabricate rosturilor la clemente sau constructii asamblate prin precomprimare din boltari sau panouri 13. daca este cazul: (iii) pozitia si forma corespunzatoare a armaturilor sau ale altor piese care intra 'in imbinare.). (iv) starea de curatenie.. la ridicarea $i deplasarea orizontala 111 stare suspendata a elementelor.2010 b) cele din clemente prefabricate (pentru lmblnan ~i pentru documentele privind calitatea acestora.1 Urnplerea rosturilor dintre elementele prefabricate prin: (boltari sau panouri) se poate face a) turnare de beton 111 spatii largi (100 . rugozitate etc. fie prin mijloace provizorii. 13. dupa caz: (ii) prelucrarea corespunzatoare (spre exemplu. Elementele vor fi eli berate din dispozitivul de prindere numai dupa realizarea corecta a rezemarii.96 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. ..

3 Realizarea rosturilor trebuie sa satisfaca. 13.pentru mortar. curatenie).7 Inainre de asezarea boltarilor san panourilor 13.se va verifica starea canalelor (obturare. inclusiv. 13.3. urmatoarele cerinte: a) sa asigure legatura intre materialul din rost (beton. d) rezistenta betonului din rost trebuie sa fie superioara cu 0 clasa rezistentei betonului din elemente.3. dirnensiunea maxima a agregatelor trebuie sa nu depaseasca 3 111m pentru rosturi cu grosimea pana la 25 mrn. asamblarii se vor examina.x11. murdaria si eventualul strat superficial de lapte de ciment de pe fete le dinspre rosturi ale boltarilor si panourilor. . utilizand : . polietilena sau Pvc.2 Boltarii sau panourile care urmeaza a f asamblate prin precomprimare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: a) sa fie receptionate bucata Cll bucata si sa corespunda prevederilor proiectului. este necesar sa se verifice concordanta dintre lungimea reala a elementului si cea prevazuta 'in proiect.3.mansoane nerecuperabile din tabla. platforme. De asernenea. prin amprentarea suprafetelor. 13. PARTEA I. boltarii sau panourile prefabricate. 11101iar)~i betonul din boltari. caz 'in care grosimea rostului nu va depasi 1 mm: utilizarea rasinilor se va face pe baza documentelor tehnice legale si a prevederilor furnizorului d) alte metode speciale. dupa caz. CLI ajutorul periei de sarma ~i prin spalarea cu apa.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.pentru beton.3.3. Nr.3. . boltarii sau panourile prefabricate se vor aseza pe reazeme (calaje. controlul calitatii materialului din rosturi se efectueaza la data inceperii precornprimarii si la 28 zile de la turnarea rosturilor. pe baza documentelor tehnice legale.mansoane reeuperabile din caueie sau alt material. c) dimensiunile rostului trebuie sa permita realizarea imbinarilor armaturilor nepretensionate ~i betonului 'In conditii corespunzatoare. care sa perrnita scurtarea elementului pe care II forrneaza (deplasarea lor) la precomprimare ~i descentrarea usoara a rcazemelor interrnediare. dupa caz. Inca 0 data. pentru a avea certitudinea ca acestia corespund din punet de vedere calitativ cerintelor proiectului. 853 bis/20. 13. 13. cuburi cu latura de 150 111m sau cilindri. e) lungimea eordoanelor de sudura sau petrecerea buclelor de armatura din rost trebuie sa se incadreze in limitele tolerantelor din proiect. .se vor indeparta praful. b) sa aiba asigurata pozitia relativa (coincidenta. b) sa asigure conditia de etanseitate (forma rostului sa perrnita aplicarea materialului sau garniturii de umplere).7 mm. 111 pozitia de asamblare: .6 Tnainte de inceperea . prevederea de mustati de armatura ~i arm area cu plase a rostului. ~i 7 mm pentru rosturi peste 25 111m grosime. continuitate) a canale lor: c) sa fie executate coreet fetele din rost si suprafetele acestora sa nu prezinte stirbituri. aceasta legatura se asigura. cu atentie. dandu-se o atentie deosebita reazemelor de capat care trebuie sa fie capabile sa preia greutatea proprie a intregului element mra a se produce denivelari irnportante.5 Pentru asamblare.4 Continuitatea si etanseitatea canalelor 'i11 rost se poate realiza 'in una din urmatoarele variante: . rupturi sau fisuri. fundatii netasabile).2010 97 c) lipirea cu rasini epoxidice. prisme 40 x 40 x 160 111m sau euburi cu latura de 70.

11.XII.5. c) . de asemenea. PARTEA I. 13.98 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.). la fiecare imbinare realizata prin monolitizare sau matare. care sa nu impiedice deformarea elementului la precornpnmare.8 Dupa asezarea boltarilor sau panourilor In pozitia de asamblare ~i panfl la umplerea rosturilor se vor lua masuri pentru a impiedica murdarirea fetelor interioare ale rosturilor si ale canalelor. la imbinarile elementelor structurale.1amestecuri pe baza de ciment. prin observare vizuala directs si prin masurari simple. in plan si pe inaltirne. Pentru 0 mai buna cornpactare se poate prevedea pe fiecare din fetele panoului 0 alveola sernicirculara. dupa montare ~i fixarea definitiva. In cazul In care se foloseste metoda de compactare interioara a mortarului sau betonului se va avea 'in vedere ca mijloacele de compactare sa nu deterioreze sau sa nu deplaseze mansoanele pentru realizarea canalelor in rost.10 Compozitia si consistenta materialului de umplere a rostului se vor stabili prin incercari preliminare. si verificarea incadrarii In abaterile admisibile. in cazul rezemarilor simple pe pat de mortar sau pe aparate de rezem.1.9 inainte de umplerea rosturilor c1.3. Nr. luandu-se masurile necesare pentru indepartarea apei de la baza rosturilor (a se vedea si pet. a armaturilor care intra 111 imbinare. 13. prelevarea epruvetelor (cuburi sau cilindri) pentru fiecare ~arja de beton pusa in opera.3. se vor lua rnasuri de protectie a rosturilor atat impotriva rntaririi rapide (in cazul timpului excesiv de cald). e) supravegherea operatiilor de turnare a betonului sau de matare (starea spatiului. 13. Se incheie.4. Cll suruburi sau alte sisteme mecanice.12 Dupa turnare. 13. precurn ~i a spatiului destinat turnarii betonului. cat si impotriva inghetului (In cazul timpului friguros). d) verificarea. uscate. la fiecare rezemare. Utilizarea aditivilor se face pe baza documentelor tehnice legale fiind insa obligatorii incercari prelirninare. 13. eventual. care sa permita introducerea unui pervibrator In rost. caracteristicale betonului proaspat etc.3.3.se va analiza siguranta la rasturnare atat a panourilor cat ~i a intregului element si se vor lua masuri de sprijinire adecvate.3. procese verbale privind conformitatea pozitiei in plan si pe inaltime a elernentelor prefabricate structurale. a modului de rezemare. pentru fiecare element montat: b) verificarea. 13.3). 853 bis/20.4.2010 .11 Compactarea mortarului in rost se executa 'in general prin indesare cu sipca sau cu vergeaua metalica. a imbinarilor prin sudura. fetele respective ale boltarilor sau panourilor vor fi udate cu apa. la santier. verificarea. 13. prin sondaj. cu spioni. clasa betonului. precum si prin deterrninari nedistructive. verificarea aspectului betonului la decofrare ~i verificarea clasei betonului turnat. Verificarea lucrarilor de montare a elementelor prefabricate se refera la: a) verificarea pozitiei.1 b-e) se lncheie procese verbale de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse).4 Verificarea si receptia lucrarilor de montare a elementelor prefabricate 13. utilizarea concomitenta a doua tipuri de aditivi se va face numai Cll avizul unui laborator autorizat. prin observare vizuala directa si. atunci cand acesta este de grosime mare. Pentru lucrarile si zonele care devin ascunse (pet. prin observare vizuala directa.

l11'. echipamentul de sudura. pe baza unei comenzi directe.4. (ii) executarea cailor de rulare ale utilajelor de montare. (iv) executarea schelelor.XII. I. daca este cazul. de verificare a trasarii etc.). in care acestea se realizeaza prin prestare de servicii.4. receptia.3 In cazurile 111 care executantul Iucrarilor de constructii aplica un sistem de management al calitatii (a se vedea tabelul 20.3 Documentele privind calitatea elementelor prefabricate sunt: a) in cazul elementelor prefabricate de serie.2 Elementele prefabricate prevazute pentru montare trebuie sa fie receptionate In prealabil. 13. a prevec!erilor din protect ~i examinare directa. tratarea neconformitatilor etc. instructiuni si inregistrari privind: aprovizionarea. prin observarea vizuala directa.2 Receptia lucrarilor de montare a elementelor prefabricate este consernnara prin proces verbal de receptie calitativa.5.a baza procesului verbal de receptie calitativa pe l faze a lucrarilor de montare a elementelor prefabricate VOl' sta documentele aplicabile ale acestui sistem. 13. manipularea.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. 13. precurn ~l a dispozitivelor de prindere si fixare provizorie. c) examinarea. la care se va face trimitere (proceduri. pentru accesul la zonele de lucru (de rezemare.1. b) documentele privind ealitatea lucrarilor de montare. inclusiv a rezemarilor ~iimbinarilor acestora. mai ales in situatiile. Receptia se efectueaza prin analizarea documentelor privind calitatea acestora.2010 99 13. 13. executarea si verificarea lucrarilor. 853 bis/20. PARTEA I. depozitarea si trasabi1itatea materialelor. (ii) materialelor utilizate la rezemari si imbinari. . de regula. Nr. introduse pe piata. eliberate de producator. c) efectuarea lucrarilor pregatitoare. montare si fixare provizorie. (iii) verificarea bunei functionari a utilajelor de montare. echipamentelor si dispozitivelor necesare pentru manipulare.4. care are la baza: a) documentele privind calitatea si receptia: (i) elementelor prefabricate montate.1 si 13. La receptie este invitat proiectantul.cr1:. declaratia de conformitate conform prevederilor legale privind categoria elementelor respective. pentru 0 anumita constructie. conform graficului de montare.2.5 Conditii prealabile si conditii necesare pentru efectuarea lucrarilor elernentelor prefabricate de montare a 13. 13. calificarea personalului. de regula frecvente. de desfacere din macara. 13.). incheiate ca urmare a verificarilor conform pet. echiparnentele de masurare.1 Principalele conditii prealabile pentru realizarea lucrarilor de montare de elemente prefabricate sunt: a) receptionarea elementelor prefabricate procurate pentru montare. cum sunt: (i) executarea cailor necesare transportului elementelor si accesului utilajelor de montare.4.5. b) 'in cazul elementelor prefabricate unicat (elemente executate pe baza unui anumit proiect. declaratia de conforrnitate ell proiectul (comanda). a elernentelor prefabricate montate. data de producator conform sistemului 4 de atestare a conform itatii.2).4. cum este cazul. utilajele de constructii. b) asigurarea utilajelor. a elementelor structurale pentru cladiri si constructii ingineresti). in celelalte cazuri. prin procesul verbal de receptie calitativa pe faze se VOl' consemna toate datele precizate la pet.5.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->