tu nu ma mai iubesti

mi-ai spus

si ai lasat sa cada apa cuvintelor printre randurile insetate

aiurand in plina febra

lasasem harletul pe buza fantanii si ma gandeam la izvoarele ce-asteapta

sa le decojesc de-ntuneric

iubeste-ma incet

atat de incet incat sa nu te aud cum cresti

si ma ridicam viscol din pustie tarand toate ingenuncherile si caderile

printre musuroaiele ce se dau

reavene

imi pipai ochii de-ntuneric si palmele intunecate...

ultimul gand,

gaura neagra curband spatiul

ma-nchide bob de nisip

intr-o ranire de sidef

printre aurolaci cresc capace de canal

rupte in aburi ca painea scoasa din cuptor

si acolo jos visele sapa fantani orizontale

aruncand toate clipele inutile pe fereastra