Sunteți pe pagina 1din 69
Psihologie practic’ Arta de a fi egoist nu se preds la nici o scoals, la nici © universitate si nici la fara frecventa, ceea ce nu este nicidecum o intémplare. Motivul este cd nimeni nui realmente interesat s8 facd din alti niste oameni inde- pendenti, care reflecteaza la ei insisi. Cici cine nu stie ce vrea s8 realizeze in viata este o victima care se pre- teazé perfect sd fie exploatatd de catre altii. Si exact asta vor cu tof de la noi. L-] Gine este de parere c a venit momentul de a nu mai {sa ca alti sa stabileasca pentru el criteriile aprecieri, is facé el insusi, inainteazd un pas decisiv in intele- gerea artei de a fi egoist. Josef Kirschner Arta de a fi egoist Arta de a fi egoist Cum sa traiesti fericit, chiar daca altora nu le place "s TT Josef Kirschner > Tn aceeasicolectie au mai apart Fritz Riemann gi Wolfgang Kleespies, A regi entra vaste atreia Emmanuelle Daviet, Mare Levy-Davila, Ti bani ‘Véronique Morald, Fevstete st iabest wn perven Peter Collet, Cartes gesturilor europene Peter Collett, Caren gesturilor Alix Girad de Ii, Cum sf cs Cristophe André, Cum sii construiet fericinan Frangois Lelord, Cristophe André, Cu i ne exprin Frangois Lelond, Cristophe André, Cun Frangois Lelord, Cristophe André, Cu sf te jubest pe tine pentru ate ifelege mai bine cu celal Frangoise Dolo, nti se despart 1 prevenin sferinelecopior Gérard Leleu, Cum st fim fri cup, tntintate Gérard Leteu, Cu si fi eric i cup, fnte ielitate si Henri:Jean Aubin, Pateick Dupont, Gilbert Lagrue, Cuan sf le lap de frst Marie Haddou, Cum st spu NU. Acas, la serviciu,pretenilor, fn viata d= Marie Haddow, Cum rederen tne Maui Fries, Cum sine lnitincopitul ear plnge 3s! noapte ‘fall petra print pio Nigel Warburton, Cunt st gin covets ficient Patrick Legeton, Cum ste api de tres Josef Kirschner Arta de a fi egoist Cum sa trdiesti fericit, chiar daca altora nu le nlace ‘Traducere din limba germana de Daniela $tefainescu SANZIANA DOMAN, EUGENIA URSU KIRSCHNER JOSE ‘rte ig ‘Mocs nate pace / ont Riper a8 Sefnesc"Bocues: Bata Tre, 2007 etre, Dara ead) cea cate a fost rads dps Die Kunst, n Egon 2 se de Josel Kirsch, apacut in 1978 ‘nese de buzunar complet DDroemeriche Verlagsansal Th. Knaur Nach, Minchen © Droemer Knaue Verlag Schoeller & Co, Locarno, 197. Copyright © Esitura Te, 2 pont ei CP. 27-0490, Bucur 1a. Faxed (2300 6090 Cuprins Deceest i fi ogi, dev eb 7 imap autor ator, 6 pre cum ptt tage nav 16 Capitotel 1 Pecan este egos, dor nus pin stpines a ata pe crear dor sod. 1) Si ducom viafa pe care am dor so ducem 2. Sh ucem viafa care le place atora ri owste ele mi ap 26 au in drum 1 Pasim alors rispunderea pentra no, in oe so artim singurt ae 2. Hverecem pe alti mai mule dcit ne credem pe noi ine, pent ci nse dm seama Singur ce ni se polriveste nous, x0 Ipocrzia din compleventa face en sentimentele ‘oaate adevarate si se alrofieze tot mai ull, au 4. Ne lipsste disponibilitatea de a ne apara devpte! la fericito si autodezvoltare u 5. Lisimm si fie slirbita forta cea mai poternica datorits ‘geiane-am putes elibers din dependent fantezia % 6 Josef Kirschner 6, Incapacitates dea face coea ce este important side renunfa cu usuringé la ceea ce este neimportant Avonturn scan de lu vag singe i 3! tna deine de ai. Cun did tension fonts dad Indep “our fabusim Hmpurit fd (Ce urmiy poate msn dace ellie satisfac de sbi Canta fut foi de 43 deo peste nape di onto, print decee sop, cos ma mae goed Cinct psi consent care dco vin fa Implinie 5 ne daw Pritul pas sp impli une dosing te loponibitten de da oganed ce deval Al olen pas peta tng ue cari xe Wolirfea dea mina ote indole Altes pos penta implies un dorije cna in [Apart pos pers implnres unl orn ca Sa Aline Capitolul 3 Cun of oamoni cout sigurant spin rior si muna in le ese Aout dea dtine un comcpt dp cnve pate fila ecco ings sigur concep erect inet Cte pra pe ‘Punctul 1:$3 recunose ce dorese Punetul 2: $8 recumose de ce sunt in stave Purtul 3: $3 pun dorinfa $i aptitudinea th acord co realitaten Punetl J St deci Ia ce trebuie sf rena penteu a ‘bfine cea ce dorese $8 obfin cea mai bund inte tote posible ea pas pentra implinires une dorine const in 1 63 Cuprins Capitotul 4 Concept de ne gn mere mat ntl sabia apd Ia celal Lum eoncpt eu bi masini cov ce mee sn Indows inden permanent Incr no Concept de open sigur niger pra ac LUn concept penra a bisal pe abi cu nl fc ea fie tert cot dealt Lun concep mt est un pace wneesal, da ol me confer con na mare gue pow pte fe prolemcor Capitolul 5 Motion! decisis petra creat deol eaten se fa cu i mens apie a mul ten nunc or dct cstigare prestiinl Primal exempiu: Cum sia examinat un participant ‘utoturismal dup valoarea de prestigi gla c Conclusit a ajuns Al doilea exempln © pereche povestese ce urea ‘ava gindirva el orienta constient spre prestigin pent fica de 13 Al treilea exemplu: ,Cecn ce blochea28 cel mai adesea randamentl sexual ete idoea cd Se agteapta performante Doce ato eet a soi sea flnce pole sf duc fp et Wrap pus mat pestis lr deci pe feria lor conga 1. Metoda convinigeri 2. Metods alternatvei consecvente Capitolal 6 scare mp ave titra propria, Dac nu apt iw lf in posse ald cu uct Metode supuneri “Metoda sli prin insinuare Metodaademenii %3 04 109 ua uw 1 12 128 1m 1 139 141 M4 5 8 Josef Kirschner pneu ur Cele na importante don premise de care aoe necoie entra nn pt apie sees teri 152 1. Si fim dispusi ste aparam 153 2. Shim dispusi st renin 155, De ce, data ov, mente eter se ace eu o deze srs 1s Cle ma portant te msrp care le per aa petra ‘paren terial nostra 1a Semnalizajeatacantalu ed suntehi gata de apsrare...163, 2. Dati de lire atacantuls! ince condi suntefi dispus si Incheiai cu el un compromis 165 8. Rerwnfafi mai degraba la ceva inainte dea va Lisa santajat cw ace er os Ln exempl practic despre cum ne lw i possi dot hse chit pare am Capitotul 7 Fac c-mi face plier. smi face picee fc fo 8 Kinin trebu s8ne impodice si scootem din mune mai ul penis ni dec rat Bais recunastre 12. De ce este nee sd face cst bund ew Iucrurie de cre ne temo ce a lt 15, Deceeste tit vont nostre’ inyartan foi bs desire natural a laerarr, Joe = npn 189 ce na ne poate sat niment dele ma importante expriente te ii ndifeont ee cooine stu ra 194 Capitolul 8 Sst me oventn decal func Dace ete ma ines scp e208 pri i aide de nm pci jot de ote De ce este neces a i ree important de cee neportant 200 Nien a rb me reid 3 sine 24 c Capitotul 9 mick penta ating Postftt utiilr prieteni pe cxre Hi am De ce este mai bine sa fii egoist, decat sa te bazezi intotdeauna numai pe ajutorul altora fin, Inca niciodats nu ne-au oferit atajia oameni si ata lase balta cand avem cu adevarat nevoie de el T im Intr-o epocd a marilor promisiuni care nu se institufit ajutorul lor, pentru ca apoi s8 ne Dac’ ar fi respectati chiar si numai o fractiune din toate promisitnile ficute, ar trebui ca tof si fim de mult timp absolut fericifi. Majoritatea oamenilor nu sunt. De ce oare? Pentru ci nu asteapti mereu decat si vind cineva si-iajute, ‘Acesti oameni nu au priceput ca suntem cu tofii nigte cegoipti. Ei nu infeleg regulile jocului care ne determin’ conviefuirea si care sunt urmatoarele ‘+ Fiecare ipi este sie insusi cel mai aproape. Mai cu seams cei care pretind ci se simt responsabili pentru noi + Tofi incearcd mereu si-i inhame pe alfii in avan- tajul lor. Printre ei se numaea gi oamenii care ne sunt deosebit de apropiay 1M Josef Kirschner + Cine se bazeaza pe promisiunile semenilor sai devine dependent de ti # Cine nu stie singur ceea ce vrea s& realizeze cu adevarat in viata nu tezolva niciodata problemele pe care ile aduce zilnic viata ‘ Nimeni nu primeste ceva in dar. Tot ce vrem sa realizam isi are proful sau, pe care fiecare trebule sil plateasca singur, Cu toate cf suntem cu totii egoisti, numai putini au invfat si scoati pentru ei ingisice este mai bun de aici Cei mai mulfi oameni se agai de ideea fixi ci aceasta lume ar fi stspinits de dragoste si prietenie, de corectitudine si onestitate, de ingelegere si respect reciproc. Chiat si ideea de a se gandi mai intai de toate Ja sine insusi declanseaza deja la multi sentimente de Ei se intreabi: ,Unde am ajunge oare daca tofi coamenii ar fi egoisti?” Raspunsul este: ,Daca fiecare sar preocupa mai mult de sine decat de ceilalfi, ar exista mai putini oameni nefericifi.” Nuar fiat responsabilitatea pentru nemultumirea lor. Nimeni nu trebuie si-i compatimeascs pe acesti oameni. Fi ingisi sunt de vind pentru tot ce Ii se intampla. Cine nu este pregatit si-si gestioneze singur viata gi si-si apere fericirea personals cu din si ghearele faa dle tof cei care vor si-1 impiedice s-0 fact nu are nici cea mai micd sansi ca viafa lui si aduca implinire Coea ce se tot spuine despre necesitatea de a ne adapta lumii inconjuratoare nu ar trebul si amageasca pe ni- meni numai noi ingine suntem ragpunzitori pentru noi a care is irosesc timpul pasndu-le altora De ce este mai bine fi egoist, deci ce Ne-ar putea aduce pentru citva timp 0 oarecare satisfac- fie 88 ne punem ideile noastre, intreaga noastra putere ide munca si dorinfa noastra cle a realiza ceva in slujba unor feluri pe care le-au fixat alfil, Daca ins mu mai vem de dat nimic, nat se va mai sinchisi nimeni de noi Progresul — orice s-arinfelege prin el —ar putea si propulseze societatea noastr’, Dar ce are individul de cistigat dacd el rimane inainte de vreme poticnit in drum? O soarti care ne amenin|a in fiecare zi pe fiecare dintre noi. De aceea este dreptul fiecieuia in parte sa igi consti- entizeze proptiile lui dorinfe si feluri, adevaratele lui necesita si bucuril si sa si le Implineasca 2i de 2i. Ca si ru trebuiasc’ si-si spuna la un moment dat: Am trait dar nu a fost viafa mea.” Cateva indicatii despre cum putefi si trageti din aceasta carte foloasele cele mai mari A“ dea fi egoist nu se preda la nici o scoala, la nici o universitate si nici la curs fri frecvent, ceea ce ‘nu este nicidecum o intamplare. Motivul este ci nimeni nu-i realmente interesat sa faca din alfiiniste ‘oameni independenfi, care reflecteaz’ la ei ingisi. Caci cine nu stie ce vrea si realizeze in via este o vietima care se proteaza perfect si fie exploatata de catre alfi. $i exact asta vor cu tofii de la noi. De aceea nu trebuie si se mire nimeni daca la semenii sii de greutafi in implementarea unora dintre indicatiile pe care le ofer’ aceasta carte, Urmatoarele pagini confin, ce-i drept, si destule sugestii despre cum se loveste poate fiecare om si transforme aceste greutati in avantaje. Col care traieste numai pentru a fi placut de alji va fi dezamag Fa nul va ajuta pe mai departe in viaga. Cu exceptia desigur, ca pe parcursul lecturiisa-si schimbe parerea, Nu a cumpairat cartea care i se potriveste. ‘Cateva indicat despre cum. ” Trobuie spus si c¥ arta de a fi egoist nu se bizuie pe anumite cunoasteri teoretice sau stintifice. Se bazeaza ‘mai degraba pe experienjele pe care fiecare, indiferent cine si ce este el, le face el insusi in decurstl viii Iu Groseala multor oameni este ins’ c3 nu-si folosese experientele, chiar gi pe cele mai dureroase, pentru viitorul viefil lor. Dar astlel se afld de fapt in compania a milioane de alfi oameni. Inclusiv a celor care guver neazi aceasta lume. Pe urmaitoarole pagini se gisese adunate mulfime de experiente, cunostinfe, exemple si concluzii care trebuie 88 serveascs unui singur scop: ca dumneavoaste si va extrageti din cele prezentate cvea ce vi este de folos dumneavoastrs, $3 nu va Lisafi insd indusi acceptind necritic un lucru ca fiind corect numai pentru ci altora le pare corect. Modificafi-l in avantajul dum- neavoastra si aplicaj-l practic, Nu odata si odata...cand= va. Ci, pe cit se poate, imediat. Daca este posibil, chiar de astazi. AAcest indiciu este important, Caci in viafa noastra nu se poate schimba nimic, dar chiar nimic, daci nu folosimy neintarziat, in mod practic, o experienfa. Acesta este dez~ avantajul une’ sumedenii de eunoasteri si teori stingifice frumoase: atit sunt de discutate si risdiscutate, de dise- cate, supuse indoielii si contrazise, pana ce ajung s8 nue ‘mai aib’ aproape nici o utilitate practic’ acd aceasté carte are o valoare, attnci ea const in a va indemna si actionali. Si mai pufin in a va Imbogati bagajul de cunostinte, ‘Trebuie menfionat ca ea a fost precedata de o alta car te, care poarti ttlul Manipulieren, aber richtig (A manipula, 1 Josef Kirschner dir corect). Scopal aceei arg ex, in primul rand, 88 incurajezecittori si aplice metodele manip, cu care sunt permanent influenfaf, pentra impuneren pro- pallor lor felur. inteun anume sens, Aria deaf gost este o comple tare a acestuiobiectiv. Nu este vorba act desigur de ai infiuenta pe ali, ci pe sine Pinte provocarile permanente cirora le suntem ex psi se numard acee refete detaliate despre cum si ne Incadrim in comunitate, Toate presupun 8 renungim astiel lao parte a inchs nostra sisi lism pe ali sk ne ian posesie Casi cum cei cin jur nu near flat ined sulicient de mult in poses In aceast carte este vorba pe larg despre flul cum ne puter sustrage lui in posesie de catre alti, dact este in detrimentul nostra, Se escrit ia amanunt si rmetode pentru a ne elibera de dependents cu scopul de 2 ajunge la o autrealizare optima Trebuie atras in orice caz atenfia c8 aici nu se pune problema invafarit citorva metode. lui care se ocup’ jn mod serios cu arta de a fi egoist i se cere mai mult injelegerea necesitifi unei atitudini egoiste fats de viafa| side mediul lui Cerinfa de a fi egoist in mod constient si conseevent j-ar putea soca pe unii, Ceea ce ni s-a prezentat ani de zie de cite ali ca find fals s3 fie deodati corect? Asta trimite la ridacina indoielilor noastre:alfiine-au spus nu fim egoisti, Aga cum, in general, alji sunt cei care incearca constant si ne motiveze pentru cea ce consi- deri ei a fi corect (Citeva indicat despre cum. 1” Cine este de parere ca venit momentul de a nu mai lisa ca ali si stabileases pentru el crteriile aprecieri, ci 5-0 fac el insu, inainteazai un pas decisiv in infelegerea arte’ de a fi egoist, Se poate prea bine ca preocuparea cu ea s& ducd la schimbarea totali a obiceiurilor de vial. O data ce cineva incepe s, se ocupe intens cu sine insusi el va constata ce bucurie fi face. Constiinfa lui de sine va reste, Parerea altora despre el va pierde din important’ e poate intmpla si ca unii $i recunoasc’ necesitatea de a se desparfi de slujba lor de pind atunci, de uni prieteni nefolositori sau de parteneri lor conjugal, Saxe 4 scoati pe viitor mult mai mult decat pnd atunet din ‘mauinea lor, din relafille lor ori din casnicta lor ‘rice afi veea si modificati in viala clumneavoastea, trecef la fapte cind consideraji cd este bine so facefi. Si 1nu vA intrebati de o mie de ori daca le-ar placea oare celorlalt Daca veti ajunge la aces prezenta carte v-a fost utili, Fa na trebuie si vi conving’| de nimic altceva si nu trebuie s8 va indemne la nimic altceva decat la a va determina singuri viafa cu toate forfele si dupa posibilitatile dumneavoastra 8 atitudine, inseamna ca cirea personal, Fie duce o vias sub pavaza comunitifii, adaptindu-i-se ei. Preful pe care-1 pliteste in schimb este un grad mare de dependenta de alli. Fie duce viafa pe care ar dori el s-0 duca si poarta sur intreaga responsabilitate pentrt coea ce face. Cine vrea si-siconstruiasea singur fericirea intampina doi adversari. Pe de o parte, lumea din jur care vrea permanent si ne ia in posesie, Pe de alta, rezistenfele din nol ingine, Cele sase rezistente principale sunt 1. Tendinja de a pasa altora rispunderea pentru noi ingine, 2, Aci crede mai mult pe altii decat ne credem pe noi 3. Ipoctizia sentimentelor din complezenti 4. Lipsa disponibilitagii de a 5. Lasiim sa fie stiebita forga noastea cea mai puter- nica: fantezia 6, Incapacitatea de a distinge ceca ce este important dle coea ce este neimportant. FE Jecare om are dou’ posibilitati si-si gaseasc’ feri apiiea fericivea, 22 Joset Kirschner Fiecare este egoist, dar numai putini stapnesc arta de a duce viafa pe care ar dori si 0 duca in capetele majorititit oamenilor este inrédcinat iden ci pentru ei nu este nimic mai important decat si se fdapteze lumii din jus, Viaja lor pare a se fp nama in comunitate, Ai gisese reeunoasterea si siguranta la core aspini. Dar fiecare ins din comunitate are doar un singur sop: scomt ct se ponte de mult pent el din Conviefuiea cu cela, Cat se poate de mult fericire, satisfactie si dezvoltare a proprici personaliti Nimeni nu trebutes8 se minuneze cin aceast ste dane ajunge mere in confit ca celal. Ca atacant, nd {ncearea svi exploateze pe ceilali in avantajal si. Ca apatator, cand vor ali s& pun mana pe eli flosul lr. Tnacest oc natural al conviefuir, in care fecare vrea sa cistige cat se poate de malt pentra sine, se impot- rmolese in drum ce care nus cum s8 se impun Un hanalcap este credit intro hime care nu exist Fa se exprima in slogans precum urmatoarele, cu care am fost indopat inc’ din frageda tinerte + Nutte gin la tine. ine cont de ceilalfi, Suntem cu tof in aceeasi cia + Nuumai dacii aj pe celal esti ajutat situ + in interesul comunitai,interesele proprit trebuie ile lsi pe planul dot + Tofi pent uns, wn pentru tof + Fi mereu prezent pentre ali si ei vor fi ecu noscitori Lumea in care comunitatea este tote, iar individu nimi este oinvenfie a unde oameni care vor Sti supums Figcate este egos, cor numa 2s pe alfiiintereselor lor. Ca recompensa promit pace si armonie, siguranfa si fericire sin genere toate cele la care navuuim. Ce sa realizat pana acum din aceste promi- siuni? Peiviti in jur gi vefi constata ce s-a intamplat cu cle Trebuie si admitem cu luciditate: ‘Cine fine cont mereu numai de afi, fir a se gandi la el este exploatat ‘© Toleranja se taxeazs ca slabiciune si fi determina pe alfii sine exploateze in continuare, # Nimeni nu ne ajuta daca nu vede aici $i un avantaj pentru: sine. Chiar de-ar fi numai acela de a-si potoli constiinfa incdreata, Concluzia este evidenta: folosul pe care il trage 0 comunitate de pe urma sacrificilor individuale nu este altceva decit folosul pe care il trag cdtiva de pe urma comunitii. Convietuind in comunitate, ne stau la dispozitie dou pposibilitSf: putem si punem interesele comunitiii peste ale noastre proprii sisi facem sacrifici care le folosese preponderent altora, Sau putem sf acordam propriilor noastre interese prioritate, pentru a duce viala pe care am dori so ducem. Haideti si cintirim consecinfele pe care le aduce cu sine fiecare dintre aceste posibilitSti 1 Sit ducem viata pe care am dori s-o ducem Asta inseamna, mai ales, s8 ne baziim pe nol insine si nu pe alfii, Caci nimeni nu cunoaste adevaratele noastre dorinfe si necesitati mai bine decat noi, Nimeni nu are 2 Jose Kirshner tun interes mai mare pentru satisfacerea lor decat noi Mai inseamna si sd ne preocupe mai mult ceea ce ne place noud, decat ceea ce ar putea si le placi altora, fn stradania dle a duce acest lucru la indeplinire este nece- sar si mobiliziim pentru noi ingine forfele noastre cele ‘mai bune in loc dea le folost in avantajul altora, Este cit se poate de firesc c3 ne expunem astfel atacu: rilor lumii inconjurstoare, care vrea sa ne se pentru ea si spre profitul ei, Ar dori si-i urmam criterile, in loc si acfionam dupa proprifle noastre idei. Familia dumneavoasted, de exemplu, ar doris fiti un tats grijuliu, care nu precupefeste nici un sacrificity pentru ca persoanelor dragi sa le mearga bine. Seful dumneavoastra este interesat si-i urmafi indi- cafiile, chiar daca asta va adluce mai multa munca. Firma doreste sa ocupafi postul pe care viel ofers Chia daca el nu vi oferi satisfaciile la care sperati in fine, economia agteapti si va decideti pentru pro dusul cel mai recent, care vi aduce mai mult prestigity = dar trebuie s4 si plitigi mai mult pentru el Ca si putem contracara aceste atacuri gi apara viata pe care am dori si.o ducem, trebuie sine dezvoltiim ca- pacitatea de a ne afirma in mod hotarat in fafa contem- estreze poranilor nostri 2. Sil ducem viata care le place altora [Ar fi extrem de incorect sf susfinem c& aceasta viata nu "merit si fie trita de noi, Fapt este e& multor oameni te Fiecare este egoist, dar numa as este perfect suficients. Ei gisese destuls sigurangi, adaptandu-se societatii si regulilor ef gi faeand ceea ce li Desigur cd aceasta este doar 0 siguranti care le poate fi retrasd imediat, daca ies din roll ce le-a fost atribuit. Dar este in multe privinfe numai o problema de timp, pani ce se obisnuiese si adapteze ideile proprii despre viafa lor ceringelor lumii din jur. Ce se ofer3 ca substitut satisface pretentiile pe care le au. [ath citeva dintre ofertele de substitut adesea folosite: + Admirafie pentru destoinicie si performange si tot ce ne putem permite in schimb, Chiar daca, realitate, nici nu ne trebuie + Viaja comoda in cadrul trasat de alti. © Laud gi recunoagtere pentru sacrificile pe care le facem pentru alfi Aceste sacrificii sunt preful pentru o viafi asa cum le place altora, Ele constau, in primul rind, in aceea c& majoritatea dorinfelor si viselor noastre cele mai fru- moase, a nazuinfelor si necesitatilor noastre tainice ra man neimplinite, intrucat noi trebuie sa finem seama de ali Fiecare om este desigur liber si se decid pentru una dintze posibilitayile indicate aici, La urma urmei, el este cel care trebuie si suporte consecingele, Cert este ca va exista intotdeauna 0 minoritate care tinde sa faca din singura viat& ce ne sta la dispoviio mai mult decit ceva ce lass ali s8 ramand pentru noi. Muli esueaza Insa in efortul lor, deoarece nu cunose rezis: tenfele care le stau in drum. 26 Josef Kirschner Sunt pe de o parte rezistentele pe care ni le pregatesc semenii nostri. Dar sunt si cele care sau format de-a Jungul timpului in noi insine, Sunt teoriile despre adap- tare, ascultare si subordonare cirora ne supunem de unsvoie, Sunt normele comportamentale stabilite, cli- scele morale si teama permanent dea pune-n joc presti iul dobandit, siguranfa si recunoasterea din partea alltora Cele mai puternice sase rezistenfe din noi, care stau in drumul autodezvoltirii noastre celei mai ample Asta de afi egoist pomeste de la ideea de baz: ocups-te ‘mai mult de tine decat de cellalti oameni si ealizeaza Jmpotriva tuturor revistenfelor, ceea ce tu ai recunoscut «a fiind corect si potrivit pentra tine. Att e de simplu. Nu trebuie decat sii acfionaim ca tare, si viafa ar putea deja 68 arate complet diferit, Dar de ce nu se intémpls in fond mai des aga? Deoarece este jnfotdeauna mai greu si transpunem o solufie simpla in fapt, decit si evitim pur si simplu o solutie, Motul cel mat sigur dea o evita este sa nici nu cautim macar 0 solutie. ‘De aceea, atafia oameni teiesc cu probleme pe care Je-ar putea rezolva firs mare greutate. Cel putin in prima fa78 a apartiei lor. Dar ce spun oamenii? ,Eh, 0 i treaci” sau ,,Am atitea de fcut eX mu am timp si ma sinchisesc de asemenea fleacuri.” Lipsa de timp, istovirea peste masura in munc’, uarea in considerare a celorlalti, acestea sunt scuzele preferate pentru a evita proprille probleme, pand ce se Cele mai puternice sase reristenge din nol, care. 27 mplifici de-olungul timp, devenind nist rezistente puternice care ne determina Vina, Suntem incapabili st gasim solu pentru problemele noasire, atat timp cit ar mai putea f incd stapanite Znte-un mod! simplu. Cand ne depasese, pasim raspun- dierea pont ele altora E grew de gist un exempl mai tipic pentrs aceasta atitudine decit este urmatoru: * 0 viafi inireagi milioane de oameni fac toa pentru asi dstruge sinitatea, Cand apar, in cele din vera, primelesimptome severe de boa, tre buie st sarh medic in ajutor. + Medicié apartin — ca si avocati, bance cieni judecstori sau statal — de acele institut de Ia care oamenii asteapti solutii pentru probleme de care a fert pind in ultimal moment + Medicul vindect in majoritatea cazusilor boala noastri acolo unde ii face ea aparifia. El ne pre- Serie un medicament cate ne vindoc’ pasager du rerea de cap. Inschimb,diferite parti componente ale acestui medicament atacS alte organe, Asa cum, de exemple, xn analgezie cunoseut produce ‘tamale rinichitor. + Urmari ca acelea care poate vor apites mai tz nu ne preocups pe moment. Ceea ce ne trebuie sunt soluile rapide. Aceste solu ne si sunt fur- nizate prompt. Fle vindect dureren sotto neces tate de moment. Dar pe termen lung ne putem ajuta numai no! insine Prim as pcre pte ace in aces sans se ne ocupiim de acele sase rezistente pisterce din not care ne impiedics sa facem not ingine mai mult pentre lit 28 Josef Kirschner foricirea noastra, in loe sa asteptim minuni pe care sa le 1. Pasiim altora raispunderea pentru noi, in loc sii o purtitm singuri De curind, mam intretinut citeva ore ew un tind eare se hotSrdse si divorfeze. Am fet incercar timide Sk pun ined odatt in discufie acest pas. Zadarnic. Nimic nt Fra putt determina 58 renunte Gis tecisprezec lun inainte mai stituserdm o dat de worba. Imi comunicase atunci c® gasiseo femeie mina hata si c3 nunta era deja in pregitire. Am incercat sil afenfionez.c& pentru o cisnicie ar mai trebui se intr: neasci eventual citeva alte premise. Mica raspuns numat ca era perfect kimurit asupra lor, Decizia lui era luat. $i cra definitiva Bineinfeles e& acum era nefericit din cauza nereusitel scurtei lui casnicii, Treispeezece luni ii fusesera totusi suficiente pentra ca si se clarifice complet asupra unui Iucru: aceasta femeie inainte atat de minunatd nu era nsi cea potrivita pentru el. Nu-linfelegea. Toate incer- cirile lui de a solufiona impreuna problemele dideaut ‘grep din pricina lpse et de infelegere ia pugin mai mutt deci un an a renunfat la ceva ce fasese conceput penis o vag intreaga. Numai din ca tic nu reusiserd cateva incercari rapide de convie~ fuze, EL in orice caz, avea astfel un alibi De vind era celal Cele mai puternice sase rerstente din noi, care. 29 Oricine ingelege atunci cind un arhitect, un conse tructor, un mecanic, o croitoreass, o doctorita au nevoie dle tre, cinei sau zece ani pentru a invata meseria aleasi Dar, foarte pufini sunt cei care isi fac timp sa invete ceva despre ei inpisi gi s8 reziste la aceas nice, trecand peste citeva esecuri: si invete cum sisi recunoasca adeviratele lor dorinfe si si dezvolte un concept pentru a le impune; cum si scoatd avantaje din sgreseli; sat cum si ia 0 decizie gi si mobilizeze toate forjele spre a 0 realiza perioadi de uce- Este mult mai comod <8 aruneiim de la inceput asi= pra altora vina, Pentru ca, ulterior, cand nu mai stim in otto si o Iudim, si avem un alibi credibil pentru nereu: sita noaste. In acest fel a devenit un joc de societate general in- nigit si se gaseasca un responsabil pentru orice, fa timp. Numai nu pe sine ‘+ Medici trebuie sa ajute, dac’ ne-am ruinat sini- tatea ani de zile © Statul ne va acorda el intr-un fel oarecare sigurant’ si bunastare, Pe cit posibil asa, incat noi si nu facem vreun efort # Chiar 5i concediul lasim si ne fie planuit de o agentie de voix ca $4 nu ne chinuim ocupandu-ne singuri de ceva ce ne aduce cu aclevirat recreere. ‘= Cumparim mii de lucruri frd de care am putea trai la fel de bine. Dar trebuie pur si simplu si le vem, fiindea si ali le defin. Daca nu nile putem permite, lui credite si ne facem timp de decenii dependent de cei care au dat banii. Ca si ne ia ei rispunderea pentru necesitatea noastri nesafioas’ de bunastare, so Joset Kirschner Aceasta este modalitatea simpla de a ocoli orice rise Cel putin pentru seurt timp, Pana ce ajungem si nu mai fim stapanii propriei noastre viefi. Am amanetat altora tot ce ne-ar putea face fericti si independenti Si de ce se poate ajunge atat de departe? Intrucat nu ne putem decide si purtim singuri rispunderea pentru tot ce vrem si facem. Singuti si pana la ultima consecings ‘Aceasté recunoastere va fi ceva de la sine infeles pen tru oricine realizeaza cA numai el singur poate gisi solu- sia la toate problemele sale. Ceea ce- oferaalfi este numai lun substitut trecstor, al cdrwi pre} nu se alld pe termen| Jung in nici un raport acceptabil cu folosul asteptat 2. fi credem pe altii mai mult deedt ne credem pe ni se potriveste nous (Oamenii se afla mereu in grup pe drum pentru a gisi pe cineva care si le indice calea. Fi insigi nu se simt capabilt si o recunoasci. Ei spun: ,Cum as putea oare, doar ew sunt numai tn individ nesemnificativ, care munceste din grou”. Sau: ,Ma iau dupa oameni mai destepfi care tre- buie s-0 stie”, De pared oamenii destepfiar fi mai capa- bili si duct o viaf’ fericita decat sunt cei mai pujin destepfi ‘Daca cei care cauta neajutorafi primesc un mesaj care le spune: ,Luafi-o la stinga, numai acolo este finta vons- tea", vor merge intr-acolo. Ce-i drept, abia atunci cand s-aul convins 4 sunt in compania altora, Caci li se pare ‘mai usor Si Suporte un destin imparts, Cole mai puternice gase rvistenge din noi, care. 31 Daca marsul devine prea anevoios, cavta indicatoare pentru 0 cérare mai comods. Dac’ indicatorul anunt ya stinga este gresit, la dreapta trebuie s-0 luati,cSci acolo se afld scdparea voastra”, il vor urma ascultator Recunostinfa lor este atat de mare, c& Fai putea trimite oriunde, Sunt mulfumii aga, pentru cd ei ingigi nu sti jncotro vor de fapt. \Vestitorii salvsrii, poiticienii, oamenii din publicitate si, in general, tofi cei care au de proclamat un singur adevair corect se folasese de asta, Bi stiu exact ce le lip= seste oamenilor. Este capacitatea de a gandi ei pentru ei side a recunoaste ce este corect si potrivit pentru ei, Cine se lasi astfel condus de alfii nu poate si duca niciodata viata pe care ar dori s-0 duc’. Deoarece la tot ce-si doreste trebuie s-si puna intrebarea: ,Ce vor zice cellali?". Daca ar fi posibil si nu le placa, el isi va repr ‘ma doringele cele mai arzatoare si necesititile cele mai firest. Probabil ci, in unele cazuri, va manifesta chiar un sentiment de vinova si necesitafi, Caci traieste sub constrangerea de a con= sidera gresit tot ceea ce alfi nui ingiduie. ‘5 totusi nu existd nimic si nimeni care si-l poata im- piedica si mearga pe propriul lui drum. Cu condita, desi- sur, si stipaneasc’ arta de ase face indepenclent de alfi din causa ci are astfel de dorinje 3. Ipocrizia din complezenta face ca sentimentele noastre adeviirate sii se atrofieze tot mai mult Printre acele rezistenge care ne impiedics s3 fim aga cum am dori se numara ipocrizia sentimentelor. Ea nu per- 3 Josef Kirshner turba numai relajia noasted cu alfi eameni, ci ne pune si permanent in conflict eu noi \Vorbim in genere despre ,sentimentele noastre" si ignorim cu desivarsire ce se ascunde indirtul lor: + Exist 0 data sentimentele autentice. Dar deja aceasta clenumire este problematic, intrucat cei ‘mai mulfi oameni nu mai pot distinge de mult care sentimente sunt ,autentice” si care nu. sta sentimente pe care normele sociale ne ingiduie s8 le aritam sialtele pe care le inabusim, ca si nu provocim indignarea semenifor. + Multe sentimente nu le nutrim, de fapt, deloe. Le simulsm ins5, pentru a ne adapta unei atmosfere generale sats pentria fi pe placul altora prin aceas 1 Aimicie + Exist’ sentimente care nu sunt nimic mai mult dlecat © manevrd tactics penteu a-iimpresiona pe supune. ‘+ SS nu uitm s8 menfionam si cd nu rareori se in timpla si ne refugiem in lumea de nedefinit a sentimentelor, numai pentru a scipa trecitor de lumea searbada a reali Aproape nimeni mu va putea susfine c nut cunoaste din proprie experiena toate formele insirate aici. Cine este insi in stare si deosebeascii ce e autentic de ceca ce ‘nui autentic? Pentru un egoist, veti gandi acum, este perfect egal daca manifesta sentimente autentice sau neautentice Principatul este si-i folosease’ La ce foloseste insi daca, de pilda, o femeie joaca timp de zece ani fati de soyul ei rolul sofiei profund iubitoare, alii sau a we reistenge din noi, care. 33 Cele mai puternice rnumai pentru e3 nus vrea si-si puna ia joc siguranfa con- fortabild a cisniciei? Nu inseamna decit zece ani de dependen|a. Mai puin de soful ei care nu banuieste nimic, cit de sentimentul ei nesincer. Cunose o astfel de femeie, Nu voi uita niciodata dis- id mica marturisit: ,Zece ani am simulat fata de soful meu ceva ce nu a existat niciodati. Cand ne culeam impreund voia mereu si auda de la mine daca il jubesc, -am spus de mii de ori: «Te iubese, te iubese» Dar, de fapt, nu simfeam nimic, absolut nimic, Mi-a fost indiferent de la bun inceput.” Se cisitorise cu soful ei — si asta nu afirm eu, ci ea a spus-o — pentra a pleca de la paringi sia avea siguranja zilei de maine, Orice sacrificiu i se parea indreptatit; chiar si si arate un sentiment care nu exista. La urma turmei, primea in schimb tot ce poate visa 0 femeie. “Aptoape orice dorinfi fi era indeplinitS, Banii nu contau, E drept ci zece ani mai tarziu toate astea nu mai re- prezentats nimie pentru ea. Ba, dimpotriva. Voia s& re- rnunfe la tot, Dar nu a reusit, cei nu si-a putut lua in din ca sii spuna sofului ei adevarul. Nu prizoniera ipocriziei ei. Era si prizoniera serupulelor ei Laasta sh aspire oare un egoist, al cArui scop suprem este si ducd o viata liber’, care-] face ferict? Sigur ci acest caz pe care kam menfionat este un exemplu extrem. Dar, pentru cei mai multi dintre noi, perarea ei ci fay trece 0 zi in care si nu intram fntr-un fel sau altul in conflict eu hamea sentimentelor noastre, Din mili. Din scrupul, Pentru ci simukim entuziasm si simim exact contrariul. Se prea poate ca in acea clips chiar si credem oh suntem entuziasti. Credem asa pentru cd vrem $8.0 34 Josef Kirschner credem. Este calea mai comoda deca spunsind cutva: la ascult aici, Dumneata pol si creziinacest Iueru pe care ‘rei si mil preving ea atrigator. Dar pe mine ma las total eee.” Celalalt ar putea f dezamagit de noi. Near puteao tua in nume de rau, Ne-ar putea retrage favorurile si recunoasterea lui. De aceea ne-am dori si spun despre noi: ,Astasi un tip grozav. Sincer entuziasmat de pro- bem, Na unl dintee aia care au vesnic de obiecta cite E posibil ca acesta si fie doar un exemplu foarte co- mun, Dar else poate incheia dupa zece zile sau zece ani intr-un mod asemanator cazului acelei femei pe care tocmai lam evocat. lipseste disponibilitaten de a ne apiira dreptul la fericire si autodezvoltare Frumoasa lume fericita rimane pentru noi un simple vis| daca nu luptim mereu pentru ea. Mulfi oameni sunt ‘gata si puna in joc totul pentru alti, Toata energia Tor, fantezia lor, sinstatea lor. Fi fac tot felul de sacrificii. Nu numa fizic, ci si dezmintind tot ce le sta pe suflet Doar atunci ednd este vorba despre el ingisi, despre fericirea lor, libertatea lor si dezvoltarea lor de sine, atunci se agaza in fotoliu si asteaptt. Eroarea lor fun= damentala este: ci considera ca daca luptsi ca nebunit pentru alii, pentru binele firmei, pentru dreptatea gene ral, pentru fericirea familiei, atunci nu at mai trebui si faci nimic pentru ei. Cele mai puternice gase rerstente din not, care... 55 Tofi tindem si ne identifica atat de mult eu comu- nitatea, ineat suntem de pirere cd binele acestei comu- nitati inseamna automat si binele nostra personal. Dar mai degraba contrariul este cazul. Cu cat jertfim mai mult pentru ca, de exemplu, firma sau familia noastr’ si se poati dezvolta, cu atat mai mics devine propria noastra posibilitate de de Si lui urmatorul exemplu: gospodina X nu progets si fad familiet ei viaga comoda. Se straduieste s8 aiba infelegere pentru problemele sofului ei. Este ca 0 closes pentru copii ei, Zilnie strange dezordinea pe care proge- niturile ei au Tasato fr urma lor fiind sigur e& 0 88 fac ‘mama ordine Nu trebuie si spun mai multe, Oricine cunoaste ima- sginea chinuitei gospodine. Face parte dintre reprezents rile cliseu ale epocii noastre, care s-au transmis ca mo- coltare dele intangibile din veacurile trecute. Si o spun cu toati claritatea: acest rol al gospodinei model nu este altceva decat refugil comod in fata ne- cesitifii autoafirmarii, Este aibiul pentru propria neferi- cite. Putem spune oricand: ,Sunt atat de ocupat(s) cu ceilalji inet nu-mi mai eimane timp si pentru mine.” Aceasts atitudline trezeste lauds gi recunoastere. La nevoie, si simpatie, Autoafirmarea trecatoare ne absolva de efortul dea face mai multe pentru propriul nostru bine, Cine se multumeste cu asa ceva nu poate sa fie liber, ‘implinit sau fericit oricat este de slavit, compatimit sau Iuat ca exemplu, Este incapabil si se lupte pentru ceca ce ar vrea 85 fack el insusi gi si-si apere acest Iucru Ajunge intr-un circuit pe cate singue la ales, care ii cere ‘mereu noi sacrifii 36 Josef Kirschner Elle matura celorlalfi oameni problemele din drum Astfel, problemele personale devin tot mai mari, Cu cat se obignttiesc ceilalfi mai mull ci cineva se sacrificd| pentru ci, cu atst descares mai mult asupra lui. Hi sunt recunoscitori? Nici gind. Sunt indignafi dae’ respectivul se gindeste o data la ol si nu le satisface mai intai cerinfele lor mereu crescande, Lucrul este valabil pentru gospodina care se sactificd Fste valabil si pentru salariatul care nu oboseste niciodata, pentru animalele de munca, secretarele indispensabile, fetele bune la toate" si in general, pentru tofi cei care nu au altceva in minte decat si se disteugs pentru alti Daci nu vor si se mulfumeasca cu situafia de a stars intro 2i storsi de energie gi plini de amar pe ,tusa” viet, uitagi de cei care au profitat de pe urma lor, chinuiti de autoreprosuri prea tarzii, nu le rimane nimic altceva decat s3-si mobilizeze la timp forfele pentru ei insisi si sisi apere propriile lor reprezentari de viata. In loc sa Ie jertfeascd pentru alti 5. Lasitm sii fie stirbita forfa cea mai puternicit datorita careia ne-am putea elibera din depen- dlenfit: fantezia Pentru a o spune deschis: ind afirmam ci ,ceea ce este corect pentru toficeilalfitrebuie si fie corect si pentru imine”, mit este nimic altceva decat o simpli comoditate, ne cunoastem propriile dorinte si si te im= punem, ne adaptim colectivitati In toc Daci am dori s8 trim precum Crd Fingens! sate prinfesa Anne a Mari Britanii este vorba numai de o opie, Nie’ asta nat duce Ia astodewoltarea noaste Fiecore, a trebui si admitem acest lucr, este une in personalitten sa, De ce nu incercim si scostem cei ma bun de aici? Siga cB este corect ef suntem tof @ parte a come nitijt in care tim, Dar dopinde numai de noi daci ne cree intreaceste limite cadrul in eare ne putem dez volta liber dups propriile noastre considerente. Acest proces incepe ca dezvoltarea liber a fanteviei noastre. Dumneavoastetreprimagi ideea de a vit elibera de dlependenele pe are ar dari svi le impund ali, in loc sii nutrfi aceasta idee sso stimuli, pnt ce devine att de paternics, incit ea v3 sileste chiar de la sine sé actionafi [Nimic din ceea ce at creat oameni in aceastd lume nu ar fi puts ia nastere dacd nw sar i intimplat ca dats, cindva, un om individual sil fi gandlit es tats forta fanteziei sae, ns aceasta fort nu se poate dez- volta decit daca ise creeaza posbilitatea respectiva, O singut® propoziie deschide aceasts posbilitat. Ea este |Pentrw mine nu exists imposibilul.” Cine o respects pane in migcare motoral care ne face s8realizim ceea ce alfi consider afi irealizabil in acest mod este transformats lumea de mii de ani De ce si nu putem, dumneavoastra si cu mine, trans 7” Car (sa mai bine cunosct in America sub fra Cir) gem (915-1989), actor german de film i tetra, ajuns renumnit a Hollywood! dup cel deal Delea Rizbos Mona. ¢) 38 Joset Kirschner forma pe baza acesteiexperiente i mica noastra hime propric? Dar noi ce facem? Cautim modele strain decide si gisim modelul in not In loc si stabilim rier propti pentru actiunea nosst, ne subordondm crite til altora, Fixim granija dezvoltari fantezei noastre ‘acolo unde ali spain: Asa ceva miei posibil. Asta mu se poate.” intrucat mu ne puter imagina sa realizam mai malt lect alti, nici nt vom realza, Ne incadrim astfel de bunavoie intro valé mediocra i ne inabusim aspratia Ia acea via caves ne adc un maxim de satistatic. Si totus zac Drebuie doar i faci uz de acenst for pentru ci nu ne putem in fiecare forga de a schimba situatia 6. Incapacitatea de a face ceca ce este important si de a renunta cu usurinta la ceea ce este neimportant Ceea ce ne dezorienteaz’ tot mereu este oferta mare cu care vrea si ne amageasc’ lumea inconjuratoare. Totul ni se prezinta in aga fel, de parci ne-ar ft indispensabil Dar importanta efectiva a majoritafit acestor oferte ‘consti in folosul pe cate-l aduc celorlalfi. Noi suntem doar mijlocu! lor pentru a-si atinge scopul Cine se increde orbeste in evaluaile pe care le fac alti “obiectelor nu va mai sticurdnd ce este important penta clin schimb, cine a stabilit singur cum vrea si-si mode- leze vinja gi ce este necesar pentru fericirea lui define un etalon propriu de evaluare. Daci cineva vrea si-l ,abu- Cole mai puternice sase reistenje din noi, care. 39 reasci” pentru ca sf accepte un obiect, oricit ar fide Convingitoare argumentele, el ni tebuie decit s8 se Jntrebe Imi est util in eaizareaflurilor mete sau este important numai pentrs alg?” fn felulacesta ners peste timp si energie cu ceva insigifiant gi poate si se Sedice cu totul lucrurilor importante Cunase o multime de eameni care ms obosesc in tene tativa de a fi in pas cu timpul”, dupa cum se exprima Ei trebuie si abs fact mereu ceea ce tocma este la mod. Chi nai ier era moder Capacitatea att de malt slvita a adapta rapide fa trend yremiserveste cu precdere la mascareaincapa- citait de a ne preacupa de valorile constante ale vets noastre. Mai ales de ce-i mai important — de noi ingine ‘Acesti oameni pot si explicecuiva ore integi de ce atit de importants se discute sisi se demonstreze acd este exact contrariul a ceea ce pind pentru Biafra, Vietnam, libertatea in Chile sau alte probleme care tocmai agit’ omenirea. Avand in vedere procesele din lumea mare si larg’ — spun ei —, este iresponsabil si te gandesti la propriile tale probleme rnvirunte, Mai puin comoda, dar in schimb mai eficace este 0 constatare mult mai evidenta: cine nu-si rezolva proprile sale probleme va putea contribu prea pusin la rezolvarea problemelor universale Dar cum ne-am putea rezolva problemele daca nu le |uim in serios gi nu ne lum nici pe noi? Cine s vinga altit de ceea ce le pare lor important nu are de ce ncrede in apelurile cu care vor si ne con- ‘Si se mire daca trebuie si constate int-0 21 cit de absurd sia irosit cei mai frumosi ani ai vieti “0 Josel Kirschner Alunecarea spre probleme marunte este pentru mulfi © scuza comod’ ca si amane ceva important pe mai \rziu. ,Astazi", zic ei, ,mai am ined mit de alte teburi de rezolvat. Dar maine o fac.” De atita teama si nu rateze tot felul de lucruri, rateaza tocmai ce-i decisiv ste pentru ei marea speranta. Maine vor face coea co ined nu s-au putut decide astazi si aca Dar pentru tot ce este astizi important maine este deja prea tarziu. Exact asa cum multe ucrusi secundare nu pot compensa niciodats o singur& decizie esential’. De Aaceea se si mir’ atifia oameni care-s fac cu rivna datoria de dimineaja pina seara ci exista indivizi care ig ating, scopul aproape fara efort cu o singura fapta importanta (Cum reusesc? Poarte simplu: au recunoscut ce este impor- tant pentru ei si nu se asa sii abata nimic de la felul lor, Mine — asta es Aventura fascinanti de a-si lua viata singur in maini si de a nu mai depinde de alfii Ininte de sfrsitul acest capitol a mai treba 8 v8 indic ceva ce va poate f de folos. Cunoagtefi acum cele mai importante sase revistente care ne impiedic8 si ducem viata pe care am doris ducem. Si nu mai ziceti deci niciodlats de acum incolo cu constinfacurat Ali sunt de ving cin pos fine atten altel de ce nt reupescoare?” Acum stijicu siguranta mai mut si asta v8 va f de autor in continua. Ca condita si nu spuneti Tot ee nm citt ac este perfect. Numai c, in eal meu, hur rile tow cu tel altel.” § aga cum as dori.” Sau ,As dori st i apoi si ingirati dows duzini Aventura fascinanta de ai faa “4 le motive pentru care nis putefi face nici pe viltor nimic {in folosul dumneavoastea $i nu uitafi nici ci a schimba fn viaja dumneavoastea ceva in bine nu poate fi problema acestei edrfi, Numai dumneavoastea insiv sunteti responsabil de schimbare, De dumneavoastra depinde $8 faceti din asta 0 aventura fascinants, Unora Ii se poate prea ci merits si lupte pentru a transforma humea sau a risturna socie tatea noastes. Poate vor si eusi cindva ceea ce intenfio- rneaza, Viitorul este lung si este o frumoass mangaiere ci urmasii nostri o vor duce mai bine oda si odats Aventura de care este vorba aici e mai pufin preten fioasa, Fste revolufia extrem de personala pe care 0 poate declansa oricine in sine insusi. lar beneficiarul ei este el. Nu odati, cindva, ci ast deja, Este o revolufie impotriva asupririi cireia fi suntem expusi, Expusi de tre alfi side catre noi. De etre rezistentele in fafa ea- rora ne dam speriatiinapoi, pentru ci le supraapreciem, Cu cafiva ani in urma, cand aceasta tema tocmai era foarte la moda, cei care ficeau sondaj de opinie se preocupati din nou si afle dorinfele sexuale tainice ale catorva mii de germani, Nurmi mai amintesc toate deta- lille picante, care au fost apoi date publicitagii inte-un raport. Insi declaratia unui negustor in varsta de 42 de ani si cisstorit mi-a rmas intipaviti in minte ‘Omul a spus, printre altele: , Visez de ani de zile si rmerg 0 dati cu sofia mea Ia iarba verde si si o sedue acolo, fiind goi int-0 poians. Mi-a lips ins pana acum Intotdeauna curajul si -0 spun, Probabil c& meat considera total nebun.” “a Joset Kirschner Inteucit sofia lui Lar putea considera total nebun — refine despre aceasta idee — el nu intreprinde nimic pentru a-si Jmplini aceasta dorinfa pe care o nutreste de mul ani ‘Ati putea zimbi cu mili gndindu-vi la acest barbat Dax, in fond asta-irealitatea zilnica a viefii noastre. Nu asa-zisele lucruri mari de pe lumea asta, ideile si d coperirile importante sunt cele care aleatuiesc mica noastr fericire personala. Sunt rezistentele aparent futile sifelul cum ne descurcam cu ele De curand, a murit pionierul american al zborului, Charles Lindbergh. A devenit eroul uneiintregi natiuni, dupa ce a strabatut in 1927 Atfanticul intr-un avion minuscul _ar putea”, cici el nu stie de fapt ce gandeste ea ‘Atunci aceasti aventur’ a fost o faptt admirata in lumea intreag. Ceea ce merita pani in ziua de azi aten- fie este hotirirea cu care a depasit Lindbergh toate rozistentele pentru a putea efectua acest zbor temerar, Tatal lui era deputat de Minnesota in Congres. Un birbat destal de incapatainat. $-a crescut ful in ideca de ase baza mai mult pe sine decat pe alfii. Obisnuiia 88 spuni: , Un bivat este un biiat, Doi biiefi sunt ojumatate dle baiat, Trei baiefi nu mai sunt absolut nici un baat.” Nui de mirare cd in viafa micului Charles insusiti precum incadrarea, adaptarea si dependenta niu jucaut nici un rol, Peel il faseina zborul, ceea ce era ins privit pe atunci inca drept o aventura lipsita de responsabili- tate, S5 sada singur undeva sus intr-un aparat de zbor cera exact pe gustul lui, ,Gustul lui... de fapt a devenit marea sa pasiune, continutul viejii lui, suprema impli nire pentru el Aventura fascinants dle silva 43 aAcolo sus", spunea, ,acolo savurez sentimentul de alt decit scepticii de jos de pe pamant, care mi consider’ nebun pentru c& imi tri la un nivel omenese ma sum acest rise.” Ceilalti n-aveau decat s8-I consicere nebun, s8 rida deel, el tot era convins ¢3: , Mai bine traiesc un decenity ‘aga cum imi face cea mai mare plicere, Daca ma ia apoi dracu’, fiecare an in parte mi-a fost mai prefios decit © viagi lunga in mediocritate.” A ajuns oricum ta 70 de ani, Ce ar fi ramas din sentimentul de fericire, din satis- factia Ia implinirea celei mai mari dorinje a Tui, daca acest Charles Lindbergh ar fi plocat urechea la oameni? Pesemne, exact cova ce le rimine numerogilor oament care se abjin de la implinirea nazuingelor lor si de la savurarea viefii lor ping la capa. $91 totul, numai pentru cd-si spun mereu: ,Ce vor zice cellalfi2” Sau: ,Doar sunt un nimic, nu 6 88 pot face niciodata acest lucru.” F Gacizie. Avem din nou dows posit + $4 mobilizim toate fore disponibile, pentru a 0 realiza gia obfine ase satisfacte 5 fericte + Sto inabusim, pentra cl nu corespunde criterilor carora ne-am adapta. Urmaitori cnc pase jut 8 folosim congtint toate forjle si posibilitsile, spre a reaiza cu succes orice intenie 1. Disponibilitatea de ada rice doringeo sansi de ase decvola 2, Hotirarea de a elimina toate indoielile 3. A da cus liber fantezei 4. Decizi pentru cea mai buns dint tonte post biltile gasite 5. A aciona Cum decid tensiunes 9 antevia dact “5 Cum decid tensiunea si fantezia daca n nim o dorinfi sau o inabusim timpu Pentru mul oament a devenit o rutin cotidians sisi inabuse dorinfele cele mai frumoase, ine inant se f oferito sans de ase realiza, Negustorul aminit,care voia sisi seduca dat soia Ia iarba verde, este un astfel de om. Fantezia lui sar pitea si se avante gindindu-se cum ar putea fi Totusi, eva il impiedica si-si mobilizeze aceasta fantezie in gisirea cit pentru asi impune dosinga Aceast dorin il transpune fea indoiala into stare de tensiune, care tinde si fie solutionata si dec satistS- cuti. Insi negustorul inabuss aceasta tensiune deja in fasi, Incdinainte ca a si fi devenit atat de puternics incat si producs decizia de a actiona. Este acecagi tensiune care-l cuprinde cand vrea si vandii cova uni client, a i strnesteo atenfie mai spe- cali. fi ascute instinctele negustoresti si il face receptiv Ia indicagile pe care le poate folosi in avantajul stu, act este vorba de o decizie in profesia sa, da frau liber acesteitensiuni, La fel cum las fanteei lui camp liber pentru a gsi posibiltai de influenfare a afaceri in favoarea lu Toate acestea ii lipsese in cazulvisulu su sexual. El reprima dezvoltarca util a tensiunii si fanteziei.Incepe st acfioneze un mecanism de inhibite, care i impiedict dlecizia de a actiona. Facem cu tofit zinc astel de experiente sau unele asemintoare, Acea inifiativa pe care poate cA 0 valorifi *6 Josef Kirschner cim in probleme profesionale ne lipseste in deciziile private. Sau invers. Unde zace vina? In crterlle pe care ni le dictea2’ lumea inconjurstoare si ale céror ingridliri le preluim, fara si le verificdim. temeinic in privinga folosului egoist. Mai bine lam. asupra noastra sacrificii si renunfari. Sau ne mulfurnim, cu compromisuri care ne aduc mai multe dezavantaje dlocit avantaje Negustorul citat nu are probabil nici un fel de rejineri si tragi pe sfoard un partener de afaceri, Este ceva per- mis dupa criteriile general acceptate in lumea afacerilor. Cine reugeste este mindru 4 a objinut un profit penta In schimb, reprezentarea ce fost inocula din copi- litie despre actul sexual este supusa unor limite mult sai nguste a ceea ce este ingaduit, In realitate, ma este si acam valabil in aceasta epocs aporent att de libertin 4, pentru nenumarate cuplur, relia intima nu este ltl de imaginat dec in dormitor fla in intneric $i dupa un ritual monoton, pe cae fomeia il bi supust Patem spune ci toate dorinjele noastre, dupa ce ne-au devenitconstiente, au de tecut printr-xm contol. Dorese 8 numess asta fa kil a oricaeui proces deci= zonal. Aici, doringele sunt verificate, aprobate sau re Pinse dup criterile comportamentale inmagazinate ‘Apar dows posbiliti 1. Decirn dea mobilza toate fortele disponibile pen teu_a realiza doringa,obfindnd astel satisfac si 2. Dacizia dea nabs doris, ntact ne conespane de normelor citora ne-am adapta Cum decid tensiunea si fantezia dact a in aceasta faza killer se decide ce se intmpli eu do- rinjele noastre. Vefi admite ca pentru oricine cunoasterea| iacestor procese este de o importang’ neobisnuita. Aici se hotarise, adesea in doar cdteva clipe, fericirea si prabu- sirea. Uneori si cursul viitor al intregii noastre viet Totusi, foarte pufini oameni sunt constienfi de aceste conexiuini Ei stit foarte exact cum trebie si-si mine: jascd autoturismele, si umble cu masinile de spalat sicu jelevizoarele. Dar procesul decizilor lor, care este mult mai important pentru ei, se sustrage influenfarii lor intenfionate. iil Iasi in seama unor dispozifii de moment gi in- fluentelor exterioare cArora tocraai le sunt supusi, Sau gradului de comoditate la care au ajuns de-a lungul timpului. Ori sau resemnat deja si spun plini de auto- compsitimire: ,Mi-am ingropat de mult toate marile mele visuri despre fericire. Cate ceva stitea mereu in calea realizarii lor.” Era ins vorba numai despre propria lor incapacitate de a lua decizia corecta, Cu alte cuvinte: oamenii prefers si facd ceea ce le solicit cel mai mic efort. In caz de dubiu, asta inseamna reprimarea dorinfelor lor. Arta de a fi egoist nu poate folosi ins Jasd aga in seama intimplirii daca dorinfele lui sunt duse sau nu la indeplinize, De aceea, este necesar si ne pre- ‘ocupe intens cum putem influenfa constient si intenfio rat procesul decizional descr, $5 presupunem ci soful A primeste de la firma lui oferta si preia tn post care- face si inainteze cu un pas considerabil in ierarhie. Fste gat de mai mult prestigiu side mai mulfi bani, cu care isi poate cumpara mai “a Josef Kirschner multe. Desigur 8 side mai multi muncs, mai mult stres si mai mull rispundere. Sa presupunem in continuare ‘cd acesteiispite i sta impotriva in A dorinja naturals de ase bucura de cate ceva in vial, dea avea timp pentru toate Iucrutile pe care ar dori si le faci, de a le savura, fri a fine seams de interesele altora. intr-adevar, si-a creat gi in anii trecusi tot ce Far putea inlesni aceasta viags Prin oferta firmei este periclitati implinirea ace dorinte. Problema trebuie solujionat, Ajunge in faza kuller a procesului decizional. intrebarea este: se decide A pentru reprimarea dorintei sale personale de viata hutrite de mult sau renung’ la oferta atragatoate? Dorinjei personale i se opun numeroase rezistenfe, printre care urmatoarele: A se intreaba: daca pierd aceasts sansa unie’ nu zi se va mai face niciodata o asemenea oferta in firm’. Ar putea si insemne sfarsitul carierei mele, Sunt aruncat undeva pe linie moarts Ce vor spune sofia mea si toate cunostinjele noastre? + Se gandeste: nimeni nu va infelege un refuz, Ar cechivala cu un esec. Cel pufin in ochii celorlalfi, * Fantezia lui ajunge in sfere inalte, cand ist inchi- ule cate ii va aduce oferta. Admitate, statut social si trium. Va putea si realizeze pentru el si familie Iucruri pentru care it invidlia pana acum pe ati, Nimic nu este conform reprezentirii generale despre masculinitate mai greu de suportat de catre un barbat dlecit si renunte la 6 victorie care-| prop Aceasti reprezentare a victoriei afi} vanitatea unui barbat la fol ea si gestul unei femei cerute de mai mulfi in casatorie de al prefera fata de toti copretendentis Sunt foarte pufini cei care pot rezista tentatiei de a fi a7 ierarhic (Cum decid tensianes si fantezia dc “9 admirafi si inviclingi maear pentru scurt timp de alii Dups ce tumultul victoriei a trecut de mult si toate dezavantajele legate de acest pas au devenit clare, ei tot se vor mai brani din ea, Intalniti acest fenomen peste tot unde se intrunese barbati si vorbese despre ,trecut”, anii lor de glorie si ‘marie for fapte. Desigur, si femeile sunt vietimele acestei constrangeri de a fi admirate. Ble vorbesc despre anii cand ined erau frumoase gi ravnite, inainte de a incepe si se sacrifice pentru birbat si familie ‘Omul nostru A ja deci o decizie de infeles pentru me- diul siu inconjurstor si accepts oferta, Oricine va spune: Te admir.” Sau: ,.Dar stiu ca esti un tip norocos.” Sau: Acum ai dat lovitura.” Astfel de linguseli i fac 88 uite toate gandurile despre planurile pe cate si le ficuse pentriel Este posibil si fi acfionat corect. In orice caz ins, nut mai si numai dupa criteriile pe care le considera alti corecte. Li s-a adaptat lor. in realitate, decizia lui se afl, bineinfeles, in contra: dictio cu dorinfa fui adevarata. Faptul ca era dispus si nntirilor semenilor sai la determinat se adapteze repre: si reprime ceva ce constituia necesitatea lui propriu-zist Este foarte clar e3 se pune astfel in cea mai mare de- pendent’. Caei, cu cat urca cineva mai sus pe scara cati- terei, cu atat mai mult are de pierdut si cu atat mai din sgreu lrebuie si lupte ca rmana sus. Creste si frica lui 8 tofi cei care il admird acum igi vor retrage aprecierea in cazul unui esec al lui, Pentra a impiectica asta, trebuie pur si simplu sa aiba succes, fie 3 veea, fe cd nu. O decizie ca aceasta, in al carel centru sta alegerea intre dorinfa propre ¢1 norma larg rispandits ,munca 50 Josef Kirschner si succesul sunt cel mai important Iueru in viata unui ‘om, se poate explica din simplal apt ci dintre noi etaloanele mediulsi nostr sunt mult mai puternic ancorate decat ale noastre proprii, Suntem atat de mult fixati pe succes, performanta si prestigiu, incat nici nu ne imaginim cum ne-am putea confrunta cu o vviafa dua in liniste si fericire, intr-o independents cat se poate de mare de alfi, fara graba si dupa proprile doringe. Imediat ne vin in minte tot felul de atribute de care am fost avertizati ine’ din tinerofe. Atribute cu care ne-ar putea eticheta alii, cum ar fi + Asta ar putea s8 ofere mai mult famitiei sale, dar este prea puturos ca si munceasca mai mult + Ar i foarte capabil, dar ii lipseste disciplina de a se incadra intr-o colectivitate. + am fi oferit orice posibilitate sa ajunga departe, Dar ne-a dezamagit profund, ‘Asa si in multe alte feluri este pedepsit cu clesconsi- slerare cineva care se sustrage adaptatii pe care 0 cere Jumea de la el. ‘Muli oameni se tem de desconsiderarea semenilor de ‘© mie de ori mai mult decat se iubesc pe ei si inde- pendenfa lor. De aceea, li se pare cit se poate de normal sisi jertfeasca doringele. in cei mai mul Ce urmiri poate avea daci ne mulfumim cu satisfactii de substitut Inainte de a continua cu reflectile noastre, mai rerum 0 dati cele spuse deja, pentew o mai buns infelegere: Ce urmari poate avea daca ne a Fiecare dorina pe care © avem cere si fie satistacuti [Accasti satisfacere ne di sentimentul fericiri, Cu cit au fost mai mari greutajile pe care le-am avut de depayit pentru ajunge la fnt, cu att mat puternicd neva Fi mai tava increderea in noi ch am castigat. Fiecare dorinjd pe care nu o implinim ne reduce in crederea in noi sicapacitatea de a ne impune, Putem obfine prin adaptare recunoasterea celorali. In aceeasi misurd scade ins sprijinul pe care- gasim in noi insine Decizia dea ne da lao parte din calea implintilunei dboringe nu duce la nici o satisfacfi. Tensiunea pe care 0 declansea2a orice dorinfa care tinde si fie realizats timéne. fn continuare, mai multe despre urmarile pe care le poate avea acest fapt Intrucit tensiunea na se poate descirca prin saisla cecea ei, cAutim 0 satisfacfie de substtut sau cel putin tun alibi pentru comportamentl nostra Fiecare dintre noi cunoaste astie! de situatii, Am evitat solutionarea unei probleme saw implinirea unei dorinfe — de indat’ ni se activeaza fantezia pentru a sisi o scuza credibila sau un inlocuitor. Fat’ de noi si, desigur, fat’ de alti, a caror apreciere nu dorim si 0 pierdem. Unii oameni au dezvoltat o adevarati miiestrie In acest domeniu. Fi risipese mult mai mult’ fantezie gi energie ca si caute un alibi, decat le-a fi webuit penta rezolvarea problemei propriu-zise. Probabil ci fiecare cunoaste destule exemple eum se refugiaza uni oameni inte-o lume a aparenjelor existent snumai in imaginafia lor, spre a cduta acolo un substitut pentru satisfacerea de care nu au avut parte Cineva se lauda de piled fap cle aft ea realizat ceva’ ce de fapt a evitat s& faca. Drept substitut pentru satis- 52 Josof Kirschner facfia de care, In realtate, mu sea bucurat eau cel putin acdmiratia celor din jur. Simuleaza ceva despre care pre supune c& va declansa admirafie. in mod automat ajun- ge astfel intr-o situagie de dependents Ea const in aprecierea din partea celorlalsi pe care este edificata toat8 manevea lui. Daca ceilalti fi ghicese blufFul, se instaleaza contrariul asteptarilor Iu. [si vor bate joc de el, in loc de recunoastere recolteaza dispret. ‘Cineva care a rezolvat problemele ce erau legate de im- plinirea dorinfei lui nu este dependent de recunoasterea altora sau ea chiar nus intereseazi, Increclerea in el este puternica. Isi poate spune: ,Stiu singur cel mai bine 3 am izbutit si sunt mulfumit. Nu se schimbi cu nimic situayia daca le place si celorialf.” Se sustrage astfel dependentei de aprecierea altora, CCiteriul dups care se ghidea7a este satisfactia traits, Este siguranja pe care o are si pe care nu +0 poate lua nimeni Recunoasterea din partea altora, in schimb, este deter rminati de motive multiple. Un gef, de exempla, poate in| mod constient s8 lege de exprimarea recunoasterii 0 intenfie cate-i este folositoare lui Va va spune eventual: ,Mi se pare cd afi ficut aici 0 treabs bund, Dar culare si cutare lucru ar fi putut si fie ceva mai bine fcut.” Nu este interesat si va lase si va ‘bucurafi din plin de increderea in dumneavoaste’. Asta ‘ar putea sa va scada dorinta de a munci, iar lui si-i sub- ‘mineze autoritatea. De aceea, el vi diminueaza in mod intengionat realizarile, pentru a va stimula in continuare, Cine igi creeaza o satisfactie de substitut, care-t face 8 depinda de ali, trebuie Si traiasca cu teama c& lume aparentelor pe care s-a edificat-o va fi odata demascata In ace ‘az, va reacfiona eventual cu resemnare, Urma- Ce urmari poate avea daca ne, 8 toarea doringa care cere o decizie 0 va intercepta in faza killer lamentandu-se cu alibink: ,Orice as face, dau chix, {Asa cf nui mai incere deloc.” ‘Se poate intimpla si sa spunem ca urmare a demas crit una alibi ta agteptagi. Rade voi a de mine. Dar Oo wd art eu vous” Mindria init ne impulsioneaza a fapteexoiceiesite «in comun care depagese cu mult adevaratele noastre apacitfi, In striduinja nossa de afi aprecigi, mobi Tizim in mod absied fore care nit mai at de mult de-a face cu dorinjanoastra propriu-zis O satsfatie fas se poate produce, ascunsi ifn tinuits, si exclusiv in fantasmele noose CCunose ofemete martats care a scris ani de zie scr- sori tandre de dragoste unui ubit care nici ma exist, abreacfiona in ele dorinja de tandreje pe care voin si 0 rmanifeste fala de propriul et so. Nu reusise inst nici- (dati sisi realizeze aceasti dorinfs, Soul susfinea mat dlograbs despre ea char fi probabil frigid. Cova ce era pentru el alibiul de a avea o pretend ‘Uncle femei igi vor aminti de ani fagezi ai adoles- cenje lor cind se laudau fafa de prietenee lor cu pri- mele experienfeamoroase, Povesteau cu lux de amnunte cel care ascultaw admiati intamplati pan la ulti dletaia inti, Era de fapt numat un substitu fantasmatic al unei satisfac niciodat tte Ca si nat mai vorbim de baba care se lauda cu cucertle lors cu marie lor performange sexuae pe care fn ralitate ni lea reusitnicodata Multe dintreacestesatisfaci false ale unor doringe ce si-aw aflat sfrgitul inci din faza killer imine 6 Josef Kirschner urmari durabile pe termen lung, Altele devin ins’ pro- bleme medicale, Psibiatria si, mai cu seama, psihosomatica (aceasta ocupinduse de fenomene patologice fizice care pot fi ded din cauze psihice) se indeletnicese de ani de zile cu aceste probleme. Cunoscutul profesor vienez de psi- hosomaticd, dr. Erwin Ringel, apreciaza precaut la 40 procentul acelor pacienti care carita tot mereu ajutor la medici CO boali organics poate fi rezultatul unor doringe ne- realizate. Fuga in boali este substitutul nei satisfaceri dle doring’ esuate. Daca zicem bolnavi in pat ii constran- gem pe Semenii nostri macar sf ne acorde atentie si ne datoreze simpatie. Nimeni nu se va astepta ca sugestiile date aii s8 facd peste noapte dintr-un om resemnat un om fericit. Insti cunoasterea conexiunilor de acest fel este premisa pentru a influenfa constient procesele care cluc Ia fericire si satisfactie Cum a facut o femeie de 43 de ani peste noapte din viafa ei monotona, printr-o decizie simpla, cea mai mare aventuri Vi relatez acum un eveniment petrecut in 1965 in satul italienese Rotzo. El arati intr-un mod foarte elocvent ce se poate intimpla cdnd, pe de o parte, oamenii ajung la slecizia: ,Renunt si las rispunderea in seama altora” si cand, pe de alti parte, cineva spune in exact aceeasi problema: ,Gasesc eu o solute gi fac ceva”, Cum a facut o fomeie de 43 de ani pest 3 Acest sat de munte Rotzo avea pe atunci 789 de lo- cuitori si era administrat de un avocat ca primar si un consiliu comunal format numai din bazbagi, Administrat erabil, Sci comuna era atit de indatorata, inci i responsabili nu mai stiau nici 0 cale de iesire. sion Cum atunci era exact perioada dinaintea alegerilor comunale, primarul a ticluit un plan rafinat. Intro inf a consiliului comunal a propus: ,Cel mai simplu este efectiv daci nici unul dintre noi nu candideazs la alegerile viitoare. Atunci guvernul trebuie s8 mumeasea lun comisar administrativ. Pentru ea acest comisar si oats functiona, guverul va trebui si acopere din vis- tierie deficitul nostru. Daca se intémpli asa, anunfiny alegeri noi, suntem confirmafi in vechile noastre functit si putem relua afacerile.” Consiliului comunal is-a parut o propunere remarca- bili. Nimeni nu a avut nici o obiectie, Sa hotarit deci ca laalegeri si nu candideze nici w ‘Acesta a fost unul dintre aspecteleistoriei, Dupa cum puitefi recunoaste cu usuringa, el arati cum primarul si consiliul comunal igi folosesc timpul si creativitatea nu peniri a gisi solufia la o problems, ci pentru a fabrica tun alibi deosebit. Un obicei care nu este atipic pentru deputatii din intreaga lume, ca sim’ exprim o dats cat se poate de precaut. Ar fi fost, este un lucru evident, foarte improbabil ca aceiasi oameni din Rotzo, cu ati tudinea ce fi caracteriza, si fi administrat mai bine bani de impozite ce li s-ar fi pus la dispozitie decit mai inainte banii propri Domini nu luaserd in considerare ins o femeie hota 18, pe nume Carla Slaviero. Avea 43 de ani si era im al dintre acei domni. 56 Josef Kirschner toarea satului. Cand a auzit de decizia functionarilor, primul ei gand a fost ca trucul intengionat de ei nu ar putea reprezenta o solutie durabila, Rafiunea eta spus ca o astfel de solufie putea venii numai de la insisi locuitori cin Rotzo Fireste cA acest gand a intrat Ia ea imediat in faza Aitler bine cunoscutS now, A tnceput si emits obiect i, precum: ,Ce pot oare eu 0 femeie, fac impotriva lor” Intruct in acea veeme acolo, casi in alte parti era ined de neconceput cao femeie si preia functia de primar, 0 astlel de idee neobisnuita a ajuns bineinfeles de indats ’n masinaria dubiilor, Nu numa la invafatoare, ci sla ceelalte femei eu care a abordat subiectul Carla Slaviero ar i putut deci si coteasca foarte bine pe linia albulu sii spun ln tmp ce celal au stat Cu mainile in sin si au prvit, ett macar am ridicat last si am prevenit-” Dar signorina Slaviero nu a procedat asa. Ca sii md exprim in sensul refleciilor noastre: mu sia mobilizat energia ca si gSseasc tn alibi, ci sa con- centrat total pe gisirea unei soluti. A decis: Fae ceva.” Dupa aceea, a inceput si se gindleasc’ la toate posibili- tale practice imaginable, $a hotarat in cele din urma pentru una care isa parut cea mai tealizabild: cu dow’ ore inainte de incheierea inscrieri pentru candidatila 0 functie publicy, ainaintato lists exclusi feminind. Pana «a oamenii safle de ea si sisi revina din surprindere, 2 fost prea tarziu ca si mai inteeprinda ceva impotriva aceste initiative iesite din comun. La alegeri s-au dat 236 de voturi nevatide. Nu este greu de ghict ce la cine proveneau cele mai multe dintre le. Asta nu a putut si impiedice ca signorina Carla Cum a facut o femeie de 43 de ani peste 57 Slaviero si fie aleasi primar, iar candidafii de acelasi sex cu ea, in colelalte functi Este de infeles c3 barbatii invingi prin surprindere au ctichetat de la inceput dominafia feminina cu comentarit batjocoritoare si 3 se asiguray la edtciuma uni pe ait cu formulri gen: , Nevasti-mea este inty-adeviir in con= siliuil comunal, dar acasa tot eu sunt seful” si alte argu- ‘mente asemanatoare pe care le scornese birbafii cand aut dat gres. ‘Acest eveniment de la Rotzo a starnit atunci ceva val- va. Agentii mari de presi intemagionale, cum ar fi United Press International, au relatat in toaté Jumea despre el. Revista american’ Life care mai exista pe a- tunci i-a dedicat Carlei Slaviero chiar un reportaj pe ddoua pagini. Acolo se mentiona si ci ea si colegele ei ar fi luat imediat citeva decizii care erau scadente deja de rmuilfi ani. Au ficut un credit cu o rat’ a dobanzi deose- bit de seazuta si primarifa a alcatuit un plan cum ar puttea fi dezvoltat Rotzo ca si devina o localitate pentru sporturi de iarna, spre a aduce prin turism bani in casa ccomunala, Sine gandim: 0 femeie total necunoscut’, nascuts gi crescuti intr-un sat de munte italienese, din care de abia daca iesise vreodata de cind se stia, care nu fiicea de 20 de ani nimic altceva decat sa le peedea copiilor gi si-si fin gospodatria! Din aceasta monotonie a smuls-0 intro Singur clips o decizie simpla, purtind-o in marea aven- turd care i-a schimbat total viafa. A fost decizia: ,Fac ceva pentru ct sunt in stare si fac", in loc de a urma cexemplu!l predevesorului ei, care se hotarise ii lase pe alli sd actioneze iar el si-si scline rispunderea, 58 Josef Kirschner Nu este acest exe lu dovada impresionanta c& oti cine, chiar oricine, indiferent undle este si ce este, poate 8 facd in viata lui si cu posibilitaile lui lucruri pe care mai inainte le considerase complet imposibile? Cu cor difia si recunoasca momentul in care trebuie st ia deci Zia care pune in miscare © dezvoltare ce duce de la sa care promite succes. Cam tot ce sa schimbat pe pimant ndul initial, prin tot felul de idei utilizabile, la actiunea de cand lumea s-a petrecut intr-un mod asemendtor. Cinci pasi constienfi care duc 0 dorinta la implinire si ne dau satisfactie Na este de presupus ed invifatoares a fost constient de procesele care au dus de la decizia ela atngereascopul i Ceea cea facut ea a petrect mai mult sau mai pun intuitv. ntamplarea s-aavut gia rolul ia creat premise favorable. Un lu ‘mai frumoasi coincident disponibiltatea oi de a ua iniiatva pide a-i impune ideile tn fafa tuturorrezis- tentelor Ce avant nebanit aga tebuie si ne intrebim, are ins nu lar fi putut produce nici cea in faja exemplului de mai sus cineva care influenfeaz’ aceste procese de la bun inceput in mod constient si intentionat? Urmattori cinci pas sunt in esenfi cei cu care putem obtine ceva: inci pop constienyi care duc 39 Primul pas spre implinirea unei dorinfe este disponibilitatea de a-i da 0 sansa sit se dezvolte Foarte multe feluri pe care am dori si le atingem in viata sunt inibusite mn fash ined in prima faz a deavoltari lor. Noi spunem: Ar trebui de fapt..” sau: ,Aiciar f bine s..”, dar nu invartim cheia care pune motorul in funcfiune Primul pas pentru implinirea unei doringe consti in si spune: ,Oricate ar pleda in acest moment impotriva realizarii ei, eu tot incere." Caci, eu adevérat imposibil este numai ceca ce noi desemnam ca fiind imposibil, A re= din capul locului acest gand nu este decat un alibi pro pentru a nu trebui facem un efort ga ocoli orice rise Al doilea pas pentru implinirea unei dorinte este hotitrarea de a elimina toate indoiclile Intrucat stim ci intentia noastra se cincneste acum in faza killer de tot felul de rezistente, ar trebui si ne decidem dintru inceput si elim mai intai deoparte toate {ndoielile, pentru ca doringa noastra s& se poatd intari, jimaginajia pozitiva si se poata destisura liber si tensi= tunea care cauti implinirea si se poats dezvolta, Fapt este ca, in majoritatea cazurilor, folosim de la bun inceput numai o fracfiune din forfele noastre pentru realizarea unei dorinte. Tindem mai degraba sa reacfio ‘im imediat cu tot felul de obiectil, cum ar fr ,Chiar att de simplu mu va fil”, ceva ream facut inca niciodata.” Ce vor spune ceilalti?” si Aga eee Josef Kirschner Nu trebuie si uitim nici ca decizia ,vreau si incere mobilizeaza tensiune si energie. De noi depinde so folosim in continuare pentru intentia noastra, lata un cexemplu cotidian a ceea ce se petrece in noi: MG alu la restaurant si beau cu cafiva amici un pahar ‘cu bere, poate chiar doud, Apoi, imi dorese dinte-o data i plee acas ‘Amici zic: Fi, mai stai un pie si mai bea un paharel cu noi.” Ma aflu in faja deciziei de a ceda sau de a face ce consider eu civeste corect, Sunt deja intr-o stare de tensiune, Dac ma decid acum sa rimin totugi, pentru a ma adapta, reprim aceasts tensiune. Daca mi decid st plee, tensiunea se extinde gi mai ‘mule in ur. Trece de fa centrul decizional din ereierul meu supra intregului corp. El se concentreaza pe actitunea iminents Circuitul igi mareste activitatea, Inima bate mai iute, ‘Sangele este pompat in cantitate crescindé din piele gi din intestine in mugchi si in ereier, Hidrafii de carbon inmagazinali in ficat sunt eliberati $i invadeaza singele cu zahar, Activitatea respiratorie devine mai intensa, Corpul eliberea7a energii pentru actiunea iminent’, Probabil ci eu nu observ nimic din toate astea, Dar dacs le sti, constientizez 3 trupul meu mA sprijina in intenfia mea. Trebuie doar si-i dau comanda si se ridice sist plece. Fine deci numai de mine si folosesc energiile care-mi stau la dispozitie, penteu a-mi executa planul sau a-l inabusi in germene, A se refine: in aceasta faz3 a procesului nostru de cizional ar putea exista niste obieefi foarte indreptatite Cnet pasi constiensi care duc 6 impotriva realizarit unei dorinje. Numai ca ar trebui si eadmitem abia dupa ce am formulat destule posibilitaji de soluionare, care poate cd anuleaza ined din capul ocului aceste obieetii De aceea, cel de-al doilea pas din acest model ab pro cesului decizional dirijat constient trebuie sa fie decizia |) Mai intai elimin complet toate temerile, indoielile si ‘rgumentele inhibitori, Nu consicer nimic ea flind impo sibil simi adun toate forfele pentru a gisi posibilitati de solufionare.” Al treilea pas pentru implinirea unei dorinte constit in a da curs liber fanteziei noastre Acum exist cele mai bune conditii pentru a lisa ca tele creative din noi si devins eficiente. Fantezia no trebuie si se identifice in totalitate cu dorinfa noastra si si dezvolte cele mai nebunesti posibilitai de solufionare, Fireste cd acest pas se loveste imediat la mulfi oameni de greutafi. Nu am fost crescufi sa ne folosim neingradit fantezia, ci si o punem in lanfur La scoala, de exemplu, primeam note proaste daci ddesenam 0 casi, un copae sau un om asa cum le vedleam noi, Trebuia si le desenam mai curand asa cum cores- ppundea repreventarii generale, cleci a profesorulu, Ne-am obisnuit s8 rezolvam problema in aga fel incat si-i plac profesorului. Propria noastrs imaginafie era reprimat’, De aceea, acest pas in intenfia noastra este mai mult decat simpla aplicare a unel tehnici de gasire constients a solufici Este ceva ca un act ce autoeliberare din restric- Hit impuse. cum am ficut dintotdeauna” sau: ,Conform experientel Termenul englezese este intnit uncori tn romind s sub den ‘mirile de furtuna de dei, ,asalt de ide, ,furtuns in eeier”(N! 1) CCinei pasiconstiongi cate duc 6 tre. Orice idee este permis’, chiar gi ideea aparent cea mai nebuneascs Pentru a nui ne impovara memoria cu temerea cd am putea uita din nou una sau alta dintre ideile bune care re-au venil, un mijloc util este s8 consemnim la rand toate gindurile, Refinefi:foate gandurile In aceasta faz} a procedeului nostru nu ar trebui si cercetim nici una dintre idei dupi criteriul dacé este sau ru realmente realizabila. Inc& nu exist’ nici un rise $3 facem ceva gresit. Un plan este pe ale si se infripeze. Este tun avantaj daca dejinem cat se poate de multe posibili titi de solutionare, pe care le putem valorifica ulterior. Al patrulea pas pentru implinirea unei dorinfe este decizia pentru cea mai bunit dintre toate Acum a sosit momentul ingradiii si al dubiilor utile Pentru prima data includem realizarea doringei noastre {in procesul nostru de gindire, Ne intrebam: ,Care dintre posibilitjile gisite se potriveste cel mai bine? Care are ‘sansa cea mai mare de reusita?” Nu exist pentru aceast’ alegere nici o norma general valabild. Aprocierea este determinats de premise foarte personale, Acestora trebuie sili se adapteze dosigur fi care, [nsa in asa fel, ncat pentru el si iasi de aici folosul cel mai mare. Solujia optima consta in a se decide pentru acele idei care fac win modul cel mai avantajos de toate premisele date, 6 Josef Kinschner Al cincilea pas pentru inplinirea unei dorinte constit in a se identifica cu ideea, a folosi tensiunea — si a actiona A venit momentul si ne transpunem planul in fapt Suntem pregitifi pentra asta + Avem o idee claré dupa care putem si procedim, ceea ce ne da siguranfs. Nu depindem de intam. plore sat de ajutorul tora + Tensiunea noastr’ aatins punetel culminant. Este total axath pe activitate, Am programat energia noastra pe sole” in loc de pe ,gaseste un alibi ceil" + La fel si fanteria noastri. Na facem urmatorul nostra pas in nectinoscut. Avetn 0 reprezentare concreté despre cum trebuie s# arate implinirea doringet noastre. Suntem curiosi daci intentia nossa are sori de iin * In aceste condifii este data identificarea cea mai mare posibilé cu dorinfa noastra st implinirea ei. Putem s8 lui orice rise asupra noastr caleulat. Chiar dacé suferim un esec, orice Intampia, el nu ne poate descuraja intracat flu nostru de a proceda s-a derulat dupa/un plan exact, putem compara cw acest plan ceca ce am realizat si constata ee am ficutgresit Imbogatiti eu aceasta experients, ne putem repeta straidanile. Pina co ibutim terior, dar numai pusini le gasese, Cauza este cd :majoritatea oamenilor si cauta siguranga in depen- denta de alfii si nu in et ings ‘A ne gai siguranfa in noi ingine inseamné a define tun concept dupa care verificim si evaludim toate influ eenfele din timpul zilei. Este criteriul pentru deciziile ;noastre, dupa care judecsm ce foloseste implinirii dorin- [elor noastre si la ce trebuie si renungaim ca si atingem tun scop, Cele patru puncte esenfiale spre a gisi singurul concept corect pentru noi sunt 1, Si recunose ce dorese 2. Si recunose dle ce sunt in stare. 3. Si adue doringa si capacitatea in acord cu realitatea, 4, Si decid la ce trebuie si renunt, penteu a abfine ce as dori si objin. 0 rice om caut permanent siguranfa si sprijin in. 66 Joset Kirschner Cum tofi oamenii cauta siguranfi si sprijin interior si numai putini le gasese Fie ch vrom si admitem sau mu: fn noi toftexistt 0 !izinfa permanent spre siguranfa. Cineva posteat fe medic sau gospodina, se sau subordonat, elev, Func. fionar, vanzatoare sau manager — fecare cauts necon- tenit in viajasa ceva de care si se poat fine stn Acest colac de salvare pentru siguranta la care se aspird poate si fie un alt om, 0 utopie religioasd sanz politics, aderarea la un grup sau incadrarea into ina tute. Unora le ajange deja o uniforma Sister fn cane {ei ae prea enum atl de cola de sare, le care oanventi se agata ca nasragiati in largul ma AMsmenfiona aici muta cteva inte acest ert a cate chutim protect im fafa vicistudinilor viei i fret permanente ci sar putea s8 nu ne descureim sa le rezolvin singuti + Raportarea la o autoritate, indiritul civeia ne ascundem slabiciunile + Criterile valabile pentru frumusege si moda, la cate ne adaptim, de parci am putea sf camullin ate! el pain inspre exterior nesiguranfa noasta + Definerea unui simbol de statut respecta, care simuleaza ceea cent posed in reaitate + Folosires puter fags de cei mai slab, ca s rim ‘ascata incapacitatea de a le cistiga respectul inten alt mod Este surprinzitor la ce sacrifii se preteaz mul came, pentru a prinde macar o bucaficd dinttn ase de colac de salvare Iyjertesc 0 mare parte din fesciea Cum toi oameni cats siguranya gi or lot personals, Se subordoneaza cle bunavoie normelor generale de comportament, Renunga la realizarea pro- priilor dorinfe, care lear face viaja demna si fie trait Un procedeu ce ii ja individului sansele cele mai bune dea se dezvolta in viagd drept acela care este cu adevarat, Dup’ cum vedem, aici nu este vorba despre concepte plicute auzului, pompoase, de libertate $i siguranya, despre care se discuta atat de mult, Despre libertatea tunor intregi popoare sau grupuri si despre siguranja pe care ne-o promite statul saw pe care o asteptam de la el Este mai degraba vorba despre lipsa de libertate pe care si-0 impune fiecare singur, ca pret pentru o firima de si- _guranfi aparentd in stipanirea problemelor sale cotidiene, Este vorba despre ingradirea posibilitiilor personale de dezvoltare, pe care o acceptim dea dreptl bucurosi jn schimbul a ceva mai multi bani sau mai mult pres tigiu. Triumful recunoasterii pe care ne-o acords alti scurta vreme ne si ajunge ca substitut pentru siguran cw adevarat durabila Fiecare dintre noi poate trai zi de zi pe pielea lui cum se risfring raporturile menfionate. lati an exemple: Cu cateva siptimani in rma eram in magin§, aflin- ducma pe o sosea uilati de Dumnezeu. Bra ora dow’ noaptea, iar pana hit departe nu se vedea nici ipenie de ‘om. La iesirea dinte-o micd localitate am trecut intr-o ccurbi larga peste o linie continua trasata pe mijlocul strazii, Atunci a {2gnit neasleptat un polifist din umbra unui pom si m-a oprit. Sa infiripat urmatorul dialog: Polijistul a constatat: Ati trecut aici pe linia continu.” Eu: ,Da, am observat.” EL: , Vi este clar c& afi facut o contraventie.” 68 Josef Kirschner O clips am fost tentat si joc rolul pacstosului spasit Si Siti ofer omului ceea ce isi dorea in mod evident atit cde mult: confirmarea lingusitoare a importanfei lui ca reprezentant al autoritati. Probabil ca flexibilitatea lui ar fi erescut in maura in care mi-as fi exprimat edinga, Dupa cum am spus, am cochelat timp de o clips cu. aceasta posibilitate. Totusi, dps aceea, a invins in mine curiozitatea sa vad cum se va comporta in fafa unor argumente rezonabile. ‘Am spus: ,.Nu imi dau de fapt seama care este moti- vul pentru care m-as fi fScut vinovat. Linia continua se afla acolo numai pentru a ma apita pe mine de alfi parti- cipanti la circulate si a-i feri si pe ei de mine, Cum in lung si-n lat nu se vede nici un alt autovehicul, aceasta interdicfe gi-a pierdut orice functie in situagia dati. De ‘ce map impune deci limite in modul meu de a conduce?” Funcfionarul ma privit cu ochi mirafi, Mi-a dat sen- zatia ci nu poate fi total refractar la argumentele mele. Dupa aceea a reacfionat totus cum era de asteptat Aconstatat: ,Nu vreau sa incep cu dumneavoaste’ dliscutie lung. Aji incalcat legea, deci trebuie si va pedep- S-a retras in spatele zidului autoritatii pe care io) confereau functia $i uniforma. Asta ia scutit mai intai ‘efortul de a reflecta mai mull la intreaga poveste. Asa nit cera obligat si-si asume responsabilitatea pentru o decizie proprie care Lar fi adus probabil in conflict cu concepyia pe care o deprinsese despre serviciul lui. A taiat de la ‘bun inceput orice incercare de infelegere gia luatcolacul de salvare Am prescripfile mele si sunt puternic aumai acti le urmez.orbeste", in schimbul libert3ii de arsi for- (Cum tof oamenii cauts sigarana st 7 sma o pirore propre, Increderea supusd in autoritatea funcfe ui era mat de pret decitincrederea in capaci- taten sa foarte personal de judecats Tste desig simply s3 ne amuzm pe seama sinor astfel de osmeni sia comportamentului Tor sebordonat Constrangerilor. Ne di senzatia eS tot suntem ea ceva tai uni deca ei Dar nui ne amigim atl negara cu constrangerile date de sentimentul de sigurants cirona ne supuinem noi inne de bunavoie. $1 adesea 0 facem 0 inf inteag “Alitudinea agai critics Fatt de tof st de toate, cul vati cu gni, in spatele careiaincercdm si ascundem propriie nonstreslbiciuns, ns este nic ea nimic altceva Mecit retragerea intro sera a sigurante’ aparente Princip acestui procede este cit se poate ce sim- plu: imi ascund propria nesiguranga folosindu-ma, prin Critica so superiortate simulat, de nesiguranfa altora [Nu comport nici wn fl de primi si este como st simula superioitatea dacd nu tebuie SA peeiuam noi Inne responsabiltatea pentru un Iucra. Dacd am expli- cat unui cercde indivi care ne ascultécreduli cum am face ordine in finanele status, am pune capst evi economice mondiale si am fi invins adversaral echipei ‘oastre ce ftbal duminia recut putem plecaacas cu sentimentul ci lumea ar fi in cea mai bund ordine, in azul in cave noi am fi cet care am putea si lim deci- ziile. In realitate, nu am facut astfel nimic decat si mi- mam in fat altora o sigurana in nite domenii in care a nu este supusi nicl unui control Cat de sigur suntem fn domeniile care ne vizeaza direct si foarte personal ‘vom simi pe plea noastr cl tir atunc ind iarigt 70 Josef Kirschner ru ggisim o solugie pentru urmstoarea noastra problem’ cotidiana, Confruntarea cu realitatea propriei noastre vieti ofer3, la urma urmei, controlul neinduplecat cat de puternic este speijinul din care ne obfinem siguranga pentra acti= tunea noastr’ zilnic’. De aici putem recunoaste — ca conditia si reusim 3 depistam citeva conexitini ratio= rnale — in ce masurd doar simulim siguranfa si ce pret platim in schimb, Lumea noastr4 este, in definitiv, de-a dreptul speciali- zati in a ne impiedica sA gsim in noi ingine siguranga reli, Asta-isimplu de infeles, cici nimic nu face ca incli= vidul si fie atat de usor de manevrat de catre alfii ca propria Jui nesiguranfa. Metoda acestui tip de manip lare ne include pe tofi ca persoane active si ca persoane vieate. Alfio aplici necontenit fafa de noi pentet a eSuta in ea sigurants. Noi o practicam vizavi de alfii exact din acelasi motiv. Tata formula de aplicare: * Cineva imi ofera o siguranta pe care mi-o poate retrage oricdnd. Acest ,cineva” poate si fie statul, © institufie, educatorul, patronul sau numai seful imediat superior, care decide cum imi este evaluata munca El imi fine treaz8 constiinga e& am dreptul sa ma legain in siguranta numai atata timp cat fac ce imi cere el + In aces fel ma obignuiese treptat si recunosesi- gulranga ce mi se oferd in schimbul prefula de- pendentei implicate. Comoditatea erescancs ma impiedica sa ies din aceasta dependent sisi imi Avantajul de a dine un concept dups n formulez propre criterii pentru autorealizarea mea, Aproape tot ce fac este tot mai putemic deter ‘minat de frica si nu pun in pericol domentul sigu- ranfei aparente, in care sunt expus bunului plac al altora, Aceasta este formula de baza a manipulisii cu frica spre a mengine siguranja personal. Probabil cl nu vor reusi o vings intreaga si ne sustragem total efeetelor ei Depinde totusi de fiecare in paste si foloseasca toate posibilitifile care rman pentru a dobandi edt se poate de multi independenta si autorealizare personala Putem sine resemnam si si spunem: ,Prefer pufin’ siguran{a in ciuda dependentei legate de ea, decat ma- rele rise pe care ar trebui attorealizari mai mari.” Sigur cA putem spune gi: ,O via am gi in fiecare zi trdiese numai o singura data. Merits orice rise pentru a scoate din ea ce-i mai bun.” Daci va decidefi si va resemnati, putefi si inchideti ccartea linistifi in acest loc sis o punefi deoparte. Daci vi decidefi s4 va asumati riscul, ar trebui sa va punesi serios in vedere $8 nu cutafi siguranta dumneavoastra interioara in dependenga fafa de alfi,ci in criterile pe care vi le stabilifisinguri pentru viaja dumneavoastr. ict astum in schimbul unei Avantajul de a define un concept dupa care putem filtra evenimentele zilei _Evenimentele zilei invadeaza pe fiecare, $i dacd nu ddoginem un concept dupa care le filtrim,ajungem in cele re Josef Kirschner ‘mai mari greutaf.” Barbatul cdruia fi aparfin aceste vorbe 2 ajuns la aceasta coneluzie in timpul studiului stat pe © perioada de douaizeci de ani al stiinfelor politice. Henry Kissinger este numele I Ceea ce spune el este valabil pentru diplomatie, po- litica, profesie si viafa fieciruia dintre noi in parte. Cine ru intelege cum sa filtreze dupa eriterii proprii toate influenfele care ne asalteaza zilnic este luat cu forga de cle si purtat intr-un jures al nesiguranfei in care se im= potmolesc proprile lui dorinte gi feluri Exist, asadar, doua lueruri care isi pun amprenta asupra viefii noastre. Pe de o parte sunt evenimentele zilei, confruntarea permanent pe care ne-o impune lumea contemporand. Pe de alta este conceptul dupa care judecim aceste influente in functie de utilitatea si valenga lor. Cine nu define acest concept ca sprijin in actiunile sale este determinat in comportamentul siu cu precidere de influenjele momentului. Siguranja pe care crede e5 0 sgaseste aici poate maine deja si nu mai aibi nici o valabilitate, Cine define un concept care vizeaza un fel pe termen ling, creeaza astiel premisa ca si poata aprecia corect ispitele de moment, Si cercetim aceste corelafii pe baza unui caz practic La cateva luni dupa ce a apirut pe pias cartea mea ‘Manipulieren, aber richtig, mi sa adresat un anume Man- fred S. pentru a-mi cere ajulorul, Mi-a spus la telefon ci avea probleme in cSsnicie sic toate legile mele frumoa- se despre influenfarea oamenilor nut i-au folosit pan’ acum deloc. Mia zis ci era rindul meu s8 dovedese ce Avantajul de a detine un concept ups. 1 infelegeam cu adevirat prin toate aceste lucruri. Mi-am dat toata silinfa s8 contracarez asteptarile sale inalte, [Fam spus ¢4 nu sunt niet psihiatru, nici consilier matei- monial. Eu insumi ma infelegeam, ce-i drept, de 15 ani foarte bine cu sofia mea, dar asta nu trebuia si insemmne nici pe departe c& stiam si gasesc si pentru el singura solutie corecti. insii oricate pretexte de acest fel mi-au trecut prin minte, nu am reusit s8 scap de respectivul Manfed S. ‘M-a mai sunat de vreo patru-cinci ori, dupa care ‘m.am dat in fine batut, Admit cat se poate de deschis 3 ‘nu mia fost prea greu s& recunose suecesul eforturitor sale manipulatoare. M-a invins in cele din urma prin aplicarea practicd a ,principiului repetirii stiruitoare", fo metodai de a se impune pe care am descris-o pe larg in cartea mea. Ne-am intalnit deci intr-un restaurant. Acolo am dis- ccutat aprins ping la ora unu noaptea. Apoi Manfred 5. sma mai facut si si achit nota de plata pentru amandoi Niciodati nu as fi crezut a sfatusile mele pentrs manipu- Iarea semenilor se vor risfrange intr-o zi intr-un mod. atat de direct chiar asupra mea Problema conjugal’ a lui Manfred S. era usor de in- tuit, Existi multe casnicii in care sofia nu mai este dispusd ints-o zi s3 ia drept de la sine infeles rolul do- inant al birbatului Situafia se poate relata repede: In cei tei ani ai acestei casnicié stabilise numai soful nd si cum aveau loc relatile sexuale. Sofia s-a supus la inceput dorinfelor lui, in mod evident firs a se im= potrivi. Asta i-a dat lui. iluzia sigurantei. A considerat 7% Joset Kirschner ci dreptul sau de autoritate in acest domeniu este asi- sgurat si cdi mai gi este unul dintre cei mai grozavi amo- zezi din toate timpurile. O consecin|a a supraaprecierii propriei persoane adesea observata la oamenii care isi dlediue siguranta de sine din aparente succese de moment {nts-o bund 21 insi, sofia si-a schimbat atitudinea. A. spus foarte simplus ,Lasi-mi-n pace, azi nu vreat.” La inceput, rezistenfa ei nu I-a nelinistit in mod special Abia dupa ce ea La lasat, conform propriei lui exprimari, tot mai des st flarbi-n suc propriu*, a devenit nesigur [La derutat total cindl sofia a inceput si emit pretenfi pro- -i puna sub semnul intrebsri pretinsa autoritate Toate astea lau nimerit pe Manfred S. din plin in or- goliul sau. Pur si simplu nu mai stia ce se intampla gi ‘cum trebuia sa se comporte. Cand voia el, nut voia et (Cand voia in fine en, se simtea ef umilt si limitat in drep= tul sau de dominaie. Pentru a pastra cel pugin aparen- tele, gasea tot felul de pretexte, ca stresul profesional, joboseala sat cd avea mult de luera in dimineafa urmatoare Mic in orice caz mi sa lamentat ia ragut din carne de Vit gi vin rosu: ,Eram inainte atat de sigur pe mine, Dar {acum ma are pur si simplu la mana. Toata sigurana mea de mine sa dus naib,” Si oare de co? Din cauza cai siguranja lui de sine se sprijinea pe doi Piloni care se clitinau. El se baza pe ideea ca simphul fapt de a fi barbat i-ar asigura in fafa sofiei lui pentru tot- deauna autoritatea la care nazuia. Pe de alta parte, nu stia cf prin aceasta apreciere eronata se ficea dependent de dispozifa sofie lui de a recunoaste aceasta autoritate Avant de a define un concept supa 7 (Cand aceasta premisi mu a mai existat, nua mai avut rnimic de care si se poata tine, Sau, pentew a o exprima altfe: el nu era in posesia unui concept pe termen lung, dupa care si poata filtra evenimentele neasteptate si si le poat face tats. Un astfel de concept ar fi putut suna, de pilda, asa: ,Oricand ag dori si ma cule cu sofia mea, ma IAmu: esc mai intai daca ar dori si ea. Dacd ea refuza, na ma raportez la autoritatea mea, ci imi folosesc toata arta seductiei, pentru a-i schimba dispozifia, Daca aceste ceforturi nu dau roade, renunf la intenfia mea. Fad a fh jignit, i dau de ingoles ca i respect punctul de vedere.” Acest concept ar fi oferit pentru fiecare dintre cele treisituafii de moment imaginabile siguranfa unei solutit satisficatoare: * Daca ar fi vrut amandoi, ar fi fost de la totul clar, * Daca va arf ezitat, el ar fi folosit orice efort pentew 2.0 seduce. Asta ir fisatisficut probabil ei nevoia dea nu fi tratatd ca un obiect lipsit de voinga, cide afi respectati ca femeie. * Daca ea totusi ar fi refuzat, conceptia lui iar fi conferit acea sigurana incat sii poati respecta decizia Daci aveti chef, putefi compara ,conceptul de dra: .goste” propus si cu ideile unui mare strateg. Ele nu arata ‘mai pufin clar eat de important este de stabilit la timp criteriile dupa care ne putem orienta in aprecierea unor situatit inopinate, Urmatorul citat provine de la Sun Zi, un conducator chinez de osti din secolul al Vi-lea i, Cr, $tim despre el \ceput ve Joset Kirschner ca, datorita strategie’ sale remarcabile, castiga toate bataliile importante. El urma acest concept: Dact-fi cunosti adversarul si daca te cunosti pe tine, alunci pofi si duci o sutd de bili fara si existe un pericol. Daca te cunosti pe tine, dar nu-gi cunosti ad= versacul, atunci sansele tale de a cAstiga sau de a pierde sunt egale, Dact nu te cunosti nici pe tine gi nici nici ccunosti adversarul, atunci vei fi invins in orice batalie.” Daca afi mai dori acum sa stiti cum a continuat povestea cu Manfred S. si sofia lui, va pot spune cd i-am seris citatul de mai sus din Sun Zi pe versoul notei de plati pe care o achitasem eu pentru amindoi. Mai ina- inte discutaseram despre solufii posibile de genul celor pe care le-am expus in paginile anterioare. A luat cu el bucata de hartie sia parut destul de mul jumit. Curand dup aceea, el a si dat witarii intreaga istorie. Cu cateva zile inainte s& incep s& lucrez. la acest capitol, mi-a ajuns o vedere ilustrata trimisé de el din Tenerife: ,Salutii cordiale din concediu., Totul okay. Al lumneavoastra Manfred S." Pot numai sé presupun cd sia petrecut concediul eu sofi teva indicafii scurte vor arta ined o dat ce avantaj avem daca definem un concept penteu actiunile noastre: + A avea un concept si a-l urma inseamna a sti dinainte cum ne vom comporta in tumultul even mentelor zilei * A avea un concept pe termen lung inseamni a ‘monta o plas’ care ne da siguranta in actvitafile care se deruleaz’ pe ,trapezul"vietiicotidiene, 3 ne va prinde in caz de nevoie. « le patru puncte decisive in sisi, 7 + seams gis fi delmitat a timp acel domenitial aptitudinilor si posibilitailor noastre care ne aduce ‘mai aproape de un fel pe care nil dorim, Pente a putea rezista tentafilor influenfelor exterioare de ‘moment. + Cine nu define un concept ajunge in pericolul ‘muiltor politicieni. Bi vizeaz.s nuimai succes zilei sipe cel al alegerilor viitoare. Amani deciziile ne populare pans ce acestea se amplific’, devenind o problema irezolvabila Cele patru puncte decisive in gisirea singurului concept corect pentru sine (Oricand am intanit in anil trecuti oameni care mi-au creat senzafia cd se descurc’ mai bine in viata decat ati, -am {ntrebat care erau premisele lor. Unul dintre acesti oameni ‘fera un exemplu deoscbit de impresionant despre cum poate un concept si ajute pe cineva si stipaneasc’ in via probleme mici, dar si probleme mari Birbatul despre care este vorba a creseut in conditit SSnicicioase la far. Dups moartea timpurie a tatalui si, a studiat, a devenit judecitor, apoi diplomat gi ministra, Astizi il gasifi in cartea de telefon a capitalei austriece la pagina 889 ca: , Kirchschlager, Rudolf, Dr,, Bundes- prisident” [presedinte federal] Aflndu-ma recent in vizitd in biroul siu din vechiul Hofburg vienez, Lam intrebat: ,Domnule presedinte, af dleclarat odata ci suntefi un om perfect fericit. Cum reu- v8 Joset Kirschner sit?" Sa gandit cateva clipe, apoi a spus calm, lent, in still sit peopris {uA dori 5 ingridese aceasta afirmafie sisi spun e& sunt tin om apraope perfect foricit. Exist desigur o serie dde motive in acest sens. Doua dintre ele sunt cu sigu= ranfii Trebuie s8 ne sprijinim pe noi ingine. Trebuie sa pputem realiza ceva 5! numai cu ajutorul propriei noastre Persoane simi ar trebu si ne facem atat de dependent de lucrari exterioare” entra uni care citescaceste propoziti ele sunt poate nnumai vorbe goale sau reprezentiri abstracte de daring Pentru de. Kirchschlager, cae teieste in conformitate cu ele, sunt insi cheia penteu starea de fericire aproape perfecti, Din acest mare concept de via’ el deduce mi- cile concepte pentru solufionarea problemelor de 2i cu 2. ‘Un exemple pe care mia istorisit se refed la con- trolul greutayi lai corporal. In timp ce alfi oameni in- shit cantitati de pastile pentru a-si infrana pofta de ‘mancare sat fin din cind in cind cure de slabie, la care {i sfituiesc ali, el rezolva problema in fell uemator: ln fiecare duminicd ma pun pe cAntar dupa bai. Daca am 80 de kilograme, continu si mndnc in urm’- toarea siptimans la fel ca si in cea precedent. Dacii am peste 80 de kilograme, mandne timp de o saptamans ‘uma jumstate cin toate. in acest interval de timp, exco- sul de greutate se reduce si ajung din nou la cele 80 de ‘lograme ideale pentru inljimea mea.” Pate vei intreba: ,Ce leturd exist oare intre aceas- ti problema cotidians destal de secundars pentru un sef de stat si concept siu despre fericire?" Foarte simplu: Una se deduce din cealalta Cate patra puncte decisive n gies ” Ela spus:.Trebuie si ne sprifinim pee noi ingine.. war trebui st ne facem atat de dependenti de hucrutt exterioare.” + Na intreabas ,Cine ma ajuts ima greuti? Ce pastile se oferd pentru sabi, ce Gite fin ali” A gasit mai degrabs o soluie care ‘face sa depind de niment altel «Nu las clecizia despre cit inane ziini in seama intimplii saw atracfci oferte, ci se ghideaza dupa conceptul lui. Urmande,capats siguranta tie se putea sprjni pe sine insu. Acesta este unul dintre aspecte, acela de a verifica cotelatile. Celalalt se refer la intebarea: Ce premise trobuie si existe de fapt, pentru a dezvolta un atare concep? In esenf, aici stint patra panete conchudente Pe iceare inte el il sii desris mat in amanunt pe turmatoarcle pagin. -mi rezolv proble- Punctul 1: Sa recunosc ce dorese [Afi analizat veeodata temeinic chestiunea daca titi cu adevarat ce doriti in viata? Nu ce afi dori pentru a impu= ne astfel altora, Nu ma refer nici la dorinfele care au fost reduse din anumite considerente; daca spuneji ceva de sgenuil: As dori s3-mi fac vara vitoare concedil in Tuni- sia, cici cilétoria mea de vis in insulele Maledive doar nu mi-o pot permite.” Sau: ,Pot sa vreau orice as vrea, tot nu se intimpla decat ceea ce si-a pus soful meu in cap. Daca impartim oamenii dupa relafia cu doringete lor, constatdm: | Joset Kirschner + Exists oameni care stiu cw adevarat ce doresc in Via}. $i ogi fae + Fxista oameni care nu o stiu si nict mu vor si pti Leeste pur si simplt frca de dorinfele lor. Fi spun: {Ceca ce-mi doresc cu adevarat nu pot oricum si Capit niciodata, asa ii nu ma mai gandesc.” Prefer si vrea ce vor si ali si ce mu comport nici un fel de rise Acesti oameni realmente nu si ce doresc. De-abia se iveste © dorinja in constiinta lor, cgi este inabusit in fsa cle etre intrebarile killer: ,Pot ex asta? Am voie? Ce vor spune ceil? Ce se intém pila dacs totus mu reusesc?” [Daca acest oameni doresc ceva, este aproape intot- deauina numai ceea ce doresc afi si nu ei ins + in fine, exista si oamenii care tia aparent foarte sigur ce dorese. in realitate, nu au inst habar. Se deosebese de a dova grupa sus-menfionata numai {ntr-un singur punct: ei pun mare pret pe dorinja de a trezi la alti oameniimpresia cd ar gt exact ce ddoresc, Asta le confera certitudinea de a parea superiori celorlag. gur cunoasteiastel de oameni. Sunt coi care sti {ntotdeauna tot. Mai cu seama ins’ stits total mai bine Ce infleg ins’ aici prin , $8 recunose ce doresc este dorinta care vine numai din noi ingine si se refer la no} Ingine. Este 6 mare diferent3 dacs dorim si cantirim cu cateva kilograme mai pugin pentru ed atwnci ne simtion efectiv mai bine sau daca ne infometim pentru cd pre- supunem ci. am putea placea mai mult altor oameni daca am avea cu cateva kilogeame mai putin Cele patra puncte decisive in gasiten oo Exist8 apoi si destui oameni care se supun unei cure, chinuitoare de slabire numai pentru a putea si vorbeasca :mereu cu alfii despre ea sia se autocompatim. Simpatia| preficutd a celorlali le procurs recunoasterea dupa care tanjesc, Asadar, pentru a putea recunoaste ce dorim, este necesara examinarea critic: # Dorese asta cu adevarat? Sau o doresc numai ca si fiu pe placulaltora ori ca substitut pentru ceva de care nu mi ered capabil Punctul 2: Sat recunose de ce sunt in stare Exist, gi asta este mai degraba o subevaluare, cel putin atatia oameni care nu stiu de ce sunt in stare pe cat exist ‘oameni care nu stiu ce dorese Si aici putem face o impartire in trei grupe * Oamenii care igi subapreciazd fri limite capaci- tafile = Oamenii care se supraapreciaza far8 limite, ‘Exist desigur gi unii care se apreciaza singuri corect i rancluiese dupa acest criteriu tot ce vor sit faca in viaja. Ei fac parte dintre rarele exemplare care sunt mulfumite cu sine si nici nu au nevoie si ‘cumpere cirfi precum cea de fafa. Ar fi de aceea o pura risipa de spasiu daca am vorbi aict mai in amanunt despre ei Nu este — dupa cum stim — nici pe departe o coin- cident’ ci atigia oameni se subapreciaz’ si nici nu fac nimic pentru a-si dezvolta aptitudinile neglijate. Aw = Jose Kirsehnor recunoscut probabil devreme fn viap ci este malt mai comod s8 se adapteze lumii inconjuratoare, Criteriul actin lor este media, ei tnd s8 ating@ linia de mijloc i ‘nu dezvoltarea plenari a capacitifii lor efective in vara Iui 1974 s-au intrunit in oragul englezese Blackpool niste profesori, pentru a avea un schimb de pireri, Aw ajuns la concluzia c& unul din cincizeci de elevi de-ai lor avea premisele uni genius, Orice at fi ingeles ci prin denumirea de , gent”, fapt este cle ati= buuiau in orice caz copiilor aptitudin’ iepte din comun, care 23ceau in ei. $i ce se intémpla cu aceste aptitudini iesite din comun? Profesor a trebuit si admit: erau reprimate, nivelate la programa scolata, inabusite pe linia meclioera. Pind ce majoritateaacestorelevi genial se adaptau, In convingerea: sunt recunoseut numai dact am note bune si nu daci merg pe urma inclinafilor si capacitatilor mele reale cas le dezvolt in continuare. Ei ‘mu vor ala niciodata de ce arf fost in stare. ‘Cam in aceeasi perioads, in landul federal german Baden-Warttemberg, din 3594 de solicitangi pentru politia de intervenfie ass fost respingi 16 la suti, Oare pentru ci se presupunea ci nu aveau calitatea necesar ca sh devina polifst buni? Nicidecum, Mai degraba, asa cum menfiona raportul respectv, din cauza de ,orto- grate slaba acuta. in raportul la care ma refer scrie fn continuare: Institujia este in principiinflexibila. Cine nu dispu- ne de suficiente_cunostinfe ortografice nu poate si dlevina polis, nici dac8 dispune altminteri de insusiri si aptitudini excelente si dact este aproape sigur cf om in conflict cu alfabetul ar da un bun polifist.” Cele pateu puncte decisive in sire. CF Nu trebuie s8 ne mire dacd sub constrangerea ingré- divi coi mai mui oameni isi aprociaza capacitaile dup smisura in care sunt recunoscute de ali si nu dupa gra- dul de satistacte pe cate li Lar putea aduce in cazul unei ddeavoltari plenare Rezultatul: v-ati obisnuit de mult si va subapreciati pe dumneavoastr’ gi adevaratele dumneavoastrd capaci titi, Ca substitut v-afi pus niste obiective care se bucur’ de recunoastere, fn timpul activitatii mele Ia Universitate am fut cunostin}a cu o gramada de tines, al céror unc fel era si obfind ttl de ,doctor” sau vreun alt titty respectabil Nu aveau habar ce vor face cu el mai térzn in vias Se poote presupune cu suicient siguran{i cl aceasti judecats legati de importanja unui tthe le va marca si restul viet. Ei insist se jucecs dupa importanta pe care Je-0 confer el in ochii celorali sinu dupa ce ar fie stare sa faci Punctul 3: Si pun dorinta si aptitudinen in acord cu realitatea Punetul al treilea in cSutarea unui concept consta ina pune ceea ce dorim si suntem apfi sa realizaim in acord ‘cu realitatea. Caci toate dorintele noastre se pot implini numai daca punem in calcul, in conceptul nostru, circumstanfele fafa de care trebuie s& le impunem, {in anii trecusi de bundstare extinsi, foarte mulfi oa ‘meni au pierdut capacitatea aprecierii corecte a limitelor lor. Au castigat mai mult ca niciodata, Sau putut per= a Jose Kirschner mite mai mult decit se asteptasers vreodata, Ofertele mereu noi si tot mat ategatoare au momit sisi depi- seasc} limite posibilitfilor. Nu aut mai furnizat pentru eis familia lor ceva cei puteau cu adevarat permit, ci ceca ce sperau ci-si vor pptea permite in ani maton. In schimb, sau inglodlat in datori La mulfsa scat impresia:,Pot i am tot ce aug vex cin si prietenii mei, Ce voi sisi permit nai mai era determinat de neceitfile si posible lr eal, ci de Implinirea dorinjelor lor nu mai era deci pusi in acord cu ceea ce erau ei in stare si fact. Lipsea rapor- tarea la realitate, Ficind complet abstractie de ea, se prindeau prin depasirea posibilitajilor lor in lafurile unei dependente in care de-abia mai puteau fine cont de aptitudinile lor reale. Multi igi cdutau un job care le aducea suficieni bani gi o siguran{3 aparent’. Ca sub- stitut pentru munea pe care gi-ar fi dort s- facs Daca vreau sa ajung cu partenerul meu — pentru a ua ca exemplu o dorings larg raspandita — la o satis- factie sextala de durata, nu-mi voi atinge niciodata acest scop dacs folosesc orice ocazie pentru a ma culca cu cite alteineva, Partenerul meu, asa cum este el, reprezinta realitatea Svar putea si nui mai aibi 18 ani, Cu certitudine exists foameni mai frumosi, mai incitanfi sau mai pasionasi decit el. Fetele din Thailanda sau barbatii din Sicilia ar putea avea aptitudini amoroase mai bune, la care visim, Dar cole mai frumoase visuei au tin dezavantaj: ne ispi tesc sa le confundam cu realitatea Cele patrs puncte decisive in gasiten. 8s Asa-numitele mari modele ale epocit noastre, profe siile de vis si dealurile de care se entuziasmeaza mili- pane de oameni pot tre7i in noi dorinfa: asa ay vrea si ew si iu, Cu cit ne crampondim mai tare de astfel de utopii, cewalat ne indepictim mai mult de realitatea noastr pro- prie si cu atit mai pufin suntem in stare sii facem faa Pentru ao explica mai simplu: grania tutueor dorin- telor noastre suntem noi ingine. Ce suntem astizi si de ce suntem in stare astizi. Nu ce sunt ali, ce pare si le pplacd altora sau ce sperm noi maine pentru noi Unii considera ca asta este prea pufin ca si fi fact fericif. Realitatea insi este: in orice caz e tot ee aver la dispozitie, Nemulfumicea celor mai mulfi oameni are un singur motiv: pan’ acum nu au stiut eum si scoatd cet ‘mai bun din realitatea propriei lor viet Punctul 4: Sit decid la ce trebuie sit renunt pentru a obfine ceea ce doresc sit obfin Este trisitura pict timpului nostru cd oamenti sunt de parere ci ar putea ,scipa” tot meteu cite ceva in viata. Lacomia nestapinita dea sot dea obfine tots diva poseda tt cel se ofer it mana prin vag ca fte-un sprint pe o sui de metr Jn graba de a nu le ,scapa” nimic, majoritatea oame- nilor au reprimat realitatea de neschimbat: ns exit nim in viafa noastr, absolut mimic, penra care ni am avea de plait preful adccvat -Acest pref se mumeste renngare a6 Josef Kirschner Avand in vedere cd ne gandim totdeauna numai la «cea ce am dori sé avem si atat ce pain la cele la care ar trebui si renunjam in schimb, viaja atatora dintre noi este pling de permanente dezamigii ‘+ Bi dorese mulfi bani pentru pufina mune’, + Doresc independent si se fac tot mereu depen- enti din nou de alti + Dorese sansitate fi nae * Dorese o via de familie fericts, Dar din timpul, rabdarea si energia lor diruiesc familiei doar o parte infima, pe care toate celelalteindatoriri apa- rent atat de ingrozitor de importante le-o mai las liber. Dorese tot ce au gi alti, gi doresc sil aiba imediat gi Pe cat se poate pentru totdeauna, Fireste c& ar dori i siguranta eterna si sunt extrem de dezamagiti dact aceasta eternitate nu fine decat pana a doua 2 De ce oare? Raspunsul este simplu, rezonabil si clar: ei se decid Pentru un scop, o doring, un concept. Dar nu se decid concomitent si cut exact aceeasi fermitate si convingere si pentru cele la care trebuie sa renunfe ca si-si ating’ scopul A define un concept dupa care filtrim toate influen- fole, ca si facem singurul lucru corect pentru fericirea oastri, succesul nostru si autorealizarea noastra na inseamna de aceea nimic altceva deca: + A decide, pe de o parte, ce foloseste indeplinirit acestui concept. $i a face luceul respectiv firs ezitare. a remunfa la tot ce strica Cele patra puncte decisive in gases ar # Adecide, pe de alts parte, ce nu foloseste indepl nirii acestui concept, oricat de atragator poate piirea acest lucrts pe moment. Sia renunga la el Aceasta cunoastere simpla si, dupa cum vefi admite, cle-a dreptul fireasca este chela siguranfei la care aspirsim cu tof alit de mult, Cine a infeles acest principiu este ‘mai intarit launtric, El se va ,sprijini” pe sine insusi, supa cum se exprima dr. Kirchschlager. Cine nu tine cont de acest principiu si nu-si ghideaza viaja dupa el vva ajunge mereu in cele mai mari greuta}i", asa cum, spunea Henry Kissinger. Recunose ca oricat de simplu si de firesc suna toate astea, existd o sumedenie de piedici care stau in calea realizarii lor, De ce natura pot fi aceste piedici i cum le putem infrnge cu ajutorul unai concept sal sigurantei ce decurge din el reprezints subiectul urmtorulu capitol Zilei va intra tot mereu in panics, Fl treste cu teama ci ms poate face fa unei probleme ce se iveste bruse. Cauta consolare tn speranfa: .Nu mi se nkampla mie nic” Sau Inte fel sau all, 088 fie bine” Sau: ,O si mi ajute pi la ema cineva si ies din brace.” Cine define un concept proprit drept criteria al com- portamentului si mu trebue a se bate pe nimeni. EL poate si asepte fries pi sperange false virea fecdret Zile cu problemele e. Este pregtit pentru ce-i mai ri Pe paginile urmatoare past alte indicai legate de avantajele pe care un concept le poate avea pentru fiecare dintre not, C ine asteapta permanent ce-i adue evenimentele Conceptul de ane gandi mereu mai intai la noi si abia apoi la ceilalfi Este de fapt de prisos si-i ceri cuiva si se gindeasc’ mai intai la el. Doar asta facem cu tofii necontenit. O facem, Conceptul de a ne inci mereu mak 89 dar avem refineri si 0 ridicim la rang de concept dupa care si trdim consecvent. in acest fel, intrim iara sara in toate greutitile posibile. Sigur 5 tot ce facem este un compromis permanent intre dorintele noastre si realitate. Dar de noi depinde si extragem din fiecare dintre aceste concepte maximul pentru noi. Este nevoie atunci si cunoastem piedicile care ne stau in drum. Dintre aceste piedici fac parte nofiuni ca: * fidetitate = onestitate + solidaritate + constiinfa responsabilitgii fafa de alti Ele ne stau in drum atunci cind vem si ne apucim 8 ridicdm la rang de concept egoismusl. Nise pare cit se poate de natural sa fim egoigti, dar ne temem s8 fim considerafi ca atare. Asa ca incercdm tot mereu si fim oameni amabili, adaptabili si plini de consideratie. Ni- ‘meni si nu ne trateze de egoisti. Aga ni s-a inoculat de ici prin educagie. Si de ce nu este nimeni interesat si ne pists fi de toate propriul nostru avantaj? Numai pentew 3 el insusi vrea SH se foloseased de noi in avantajul lui. Asta putem presupune la orieine ne zice: ,Hai, nu fi atat de egoist.” Daca nu deinem un concept dupa care putem filtra astfel de reprosuri sau altele asemsi nelinisti tot mereu. Ideea despre omul amabil, care tro- Duie si fie agreabil oricui, este adane inraidacinata in noi Ea ne face gata si cedkim, chiar daca este in detrimental noste witoare, ele ne vor 90 Josef Kirschner in acest ful, compromisuri dezavantajoase ne abat de 4a felul pe care ni tam propus, Singura mangaiere care ze ramane in final este doar vaga satisfactie de a fi un om amabil. Dar recunoasterea de care avem parte in schimb de la celalalt nu dureaza o vesnicie. El tie acum cc suntem gata sa cedaim daca ne face citeva reprosuiei iscusite. Data urmatoare cand are din nou nevoie de noi va incerca jar cu exact aceeasi metod.. Trebuie si ce si acum dacd vrem ca el si ne agreeze in continuare, ‘Ajungem astfel intr-o dependent’ tot mai stricta de slabiciunile noastre care sunt exploatate de ali. Curdnd or sa ne preocupe mai mult grijle si problemele lor, decat ale noastre proprii. Renuinfim aga cu prea multa ‘usurinjd la premisele de a ne determina singuri viaga. Si Tuam ca exemplu nofiunea de fidelitate. Daca suntefi o forf de munca utila pentru firma, vi se va inmana dup 25 de ani de activitate constiincioasd in cadrul unei mici festivitafi un document. Poate si o insignd si o prima modesta. Veti fi caplesit cu cuvinte ‘migctoare in fafa personalului adunat si dat celorlalfi de exemplu pentru fidelitate deosebit’ fala de firm Asta va poate recompensa pentru tot ce af sacrificat de-a lungul anilor ca dorinte si sanse personale. Dar a fost folosul pe care Lafi reprezentat dumneavoastr’ pen= fru firma si in acord cu folosul pe care lau avut pentr dumneavoastr’ fidelitatea si renunarea? Sau afi renun- {at din comoditate la tot ce v-ar fi putut oferi viata in alts parte? Doar cunoasteti formula: ,iji dau siguranga, dar nu- ‘mai atata timp cat te incadrezi,” Pagina siguranta ca substitut pentru cel mai mare capital pe care-] posedati: libertatea de a hotiri singur in legaturd cu fericivea Concept ea ne pind mereu ma ” dumneavoastra si de a scoate maximul din viaja dum- neavoastri. Maximul, si nu numai ceea ce Iasi alfit pentru dumneavoastra in urma lor ‘Am spus ,putind siguranta, cdci nici o firma si nici alteineva nu pun mare pret pe fidelitatea dumnea- voastri, daci nu mai au nevoie de dumneavoasted dacs, de pild’ ,in rafiuni de transformari organizatorice” sau din necesitatea unor masuri de rationalizare” — asa ‘cum sunt invesmantate frumos exprimarile —, se poate renunfa la dumneavoastra, Este in afara orickrui dubju: dacd cineva vrea si va fac si apreciafi fidelitatea, procedeaza asa numai din cauza ci igi promite de aici un avantaj pentru el. Daca cineva cere de la dumneavoastra ,jurd-mi credin(a ves- nica", vrea doar si vi acapareze cu totul. Un timp asta VA poate mangia orgoliul, Dar trezivea la realitate va fi ‘cu att mai dureroasa, cu cat suntefi mai pufin pregatit cd vesnicia se poate sféryi maine deja, Acelagi lucru este valabil daci se cere de la dumnea- voastra solidaritate, Sau onestitate, Ca si nu se creeze aici vreo confuzie: eu nu vreau si afirm ci pentru dumneavoastra trebuie s8 fie neaparat ‘mai avantajos 68 mintiti de fiecare dati cand va este de folos. Probabil ci nu au intotdeauna dreptate nici acei ‘oameni care susfin c3 a mini este numai atunei un dez- avantaj cand esti prins, Vreau doar si arit ci si onestitatea face parte dintre acele nofiuni pe care alfi le cer de la noi din motive pur tactice, Cand lucram cu mulfi ani in urma ca magazioner inte-un magazin, aveam un coleg mai in virsta care era axat de-a dreptul fanatic pe ideea de a fi absolut sincer 9 Josef Kirschner fa} de orice om. Scopul s3u era sa il dea jos pe seful nostru comun de pe locul Iui si sii devina el seful depo- Zitului. Sunt ferm convins c& avea calificarea necesara si shar ff putt realiza curind planul, cu ceva iscusings Dar el ce-a facut? A intratintr-o 2ifanfos, umflandussi pieptul in biroul adversarului siu si ra comunicat ci el era mult mai iit pentru acest post ;puneji-mi adevarul,a replicat seful, ai dori si obti- refi postul meu?” Colegul meu a recunoscut fara ocolisuri: ,Da sigue, il vreau gi 0 sil gi primes.” Mia relatat ulterior aceasta confruntare, sticlindu-i ‘ochii. Vorbea despre afi ,fair", despre ,a lupta cu vizi- cera ricicata si altele asemenea. Recunosc c3 toate astea rme-au impresionat atunci foarte tare, Aproximativ o lun’ ‘mai tarziu a fost mutat in alt departament, ulterior a pirisit firma. inainte mi-a mai afirmat sus gi tare cat de ru le va prea tuturor $i c3, orice s-ar intimpla, ade- ‘varul va igi totusiinte-o 2i la iveal’, Ce-ilipsea acestui om pentru realizarea felului sia nu era nimic aliceva decat conceptul pottivit. El avea 0 dorinja indreptayits, ar fi fost in stare sisi indeplineasea remarcabil functia pe care o voia, Dar felul eum aprecia 1 realitatea era tulburat de una dintre acele nosiuni pe care le-am ingirat la inceputul acestui subcapitol. Din cauza asta a esuat pind la urm3. Onestitatea sa nu facuse decat si-i duneze lui si 3-1 apere in schimb pe aclver- sarul siu, Se petrece, si aceasta realitate nui ar trebui s-0 sc niciodata din vedere, cu fidelitatea, onestitatea, vrednici si toate aceste nofiuni care sun minunat exact la fel ca i Un concept cum si obinem maximal din... 93 si cu egoismul, Daca lumea intreags ar fi pling de on- ‘meni foarte onesti, harnici, vitor, care si-ar xi propria lor Via si nar lasa si pe celal si-sitriasea propria lor viaf’, atunci nimic ne ar stain calea fericir individu Intr-o asemenea lume ar fi total de prisos si-izici cuiva si se ocupe mai mult de persoana lui decat de ceilalt Dar aceasta lume nu exist si nici nu va existaintreun viitor previzibil, din cate se pare. De aceea nu ne mai ramane altceva dect si construim dispozitive de pro: tec, care ne apira constant de riscul de a ne sacrifica propiile clorinte si feluriinteresolor altora Printre aceste masuri de protecjie se numara si con- ceptul de a ne gandi mereu mai intai la noi si abia apo la ceilalfi. $i de a ne intreba far retineri cind lim 0 decizie: La ce-mi foloseste?” in loc de: ,Ce ar putea zice cella” Un concept cum si obfinem maximul din cea ce avem si suntem, in loc si tindem permanent la ceva nou Nu stiu daca numele de Pablo Casals va spune ceva, A fost unul dintre cei mai mari muzicieni din vremurile rnoastre 5 a murit in 1974 in etate de 97 de ani. A dirijat, a compus, a predat gi a organizat festivaluti. A cintat la flaut, la vioara, la pian, la orga sila violoncel. in special la violoncel Dirijorul Wilhelm Furtwangler a spus odata: Cine nu La auzit pe Casals cantand nu stie cum suna un in- strument cu coarde.” % Josef Kirschner in amintirile sale de batraneye, Casals serie: in ultima optzeci de ani mi-am inceput fiecare dimineata in acelasi fel, intrucat era esential pentru viaja mea. Ma duc la pian si cint doua preludii si doua fugi de Johann Sebastian Bach. Atunci tréiescincredibiful pur —acela de a fi om.” Imaginati-va pusin. Un om se asaza timp de optzeci de ani in fiecare dimineaé la pian gi cinta doua preludii si doua fugi de Bach. Asta-l implineste si il face fericit Ti da sentimentul de a fi om Nu avea nevoie de nimeni care si asculte plin de respect si si exclame dup aceea: ,Maestre, iar afi fost colosal!” Nici nu cdnta in unele diminefialtceva, poate de un compozitor a cirui muzica toemai era la mod. Ci impotrivd. Cu cat canta mal des Bach, cu cat se adancea| mai mult in muzica lui cu atat objinea mai mult din ea pentru sine, Nu lisa nici in seama intimplirit sau a altcuiva dacd si se ageze dimineata la pian. Canta, fie c& trecea prin momente bune sau rele, fie ci tocmai se afla in casa lui din Puerto Rico sau la prieteni la New York Stiti de ce pentru cei mai multi dintre noi viaga este atat de plin’ de neliniste si nemulfumire? Trei motive pot fi menfionate in acest sens: 1, Pentru ed suntem mereu de parere cd ceva este mult mai important decat ceea ce am fcut pan’ acum sau facem acum, Pentru ci nu suntem niciacats mulfumiji de noi si am dori si fim mereu altfel decat suntern. 3, Pentru ci nu ne facem timp si cunoastem cu adevarat, si savurim cu adevarat tot ce avem si Un concept cum si objinem maximaldin.. 98 tot ce suntem,s8 ne bucurdm de ele gi s8 scoatem ce-i mai bun din ee, inainte de a incepe ceva now Ne lisim inhiimafi inte-un circuit rapid si agitat care mu ne las niciodaa si sim eu adevarat drumul spre noi ingine, Ni se spue:,Cine se odihneste rugineste” sau ,Cine este mulfumit de sine nu ajunge departe in vial", De fapt, este exact contraril. Nu suntem multu- mii tocmai pentru ci mu ne oprim ‘Acest circuit rapil in care ne miscim ne-a ficut si ne pierdem bucuria fats de un lueru de indati ce am bginut. fn loc s8 inceredm acum s din e, gonim ups altceva care pare si fie mai atractiv. $i eam realizat pentrs prima data realmente cons ent acest abicei acum vreo cinci ani. Datorité unui inci dent curent. Ca in fiecare luna ma dusesem in oras la frizerul meu. M-am chinuit jumatate de ori prin trafic, apoi a trebuit sa ocolese strada de veeo sase-sapte or pani ce am gasitinsfarit un loc de parcare. La frizerie am agteptat alts jumstate de oF ca si-mi vind endl In timp ce treba la paral meu, frizerul mi-a vorbit despre tot flul de loyiuni, fects allele asemenea, cu care voia si-mi tateze paul. Am zisla toate da, pentru ‘savea linigte. Cind am plitit am constatat apo c3iaris , Sau lichida ceva ce i se spuses Wun, astea-s numai teincénel idjoate> romarca: «Ei, ces 422 Josel Kirschner In ceea ce priveste sconla, a mers tou la inceput asa cur ne imaginaserim. Era cea mai bun’ eleva din clasa ei. lavititoarea vorbea despre ea numai la superativ Apoia venit gimnazi, si cu asta a apt i grout.” Greutie sau ave originea in constrangerea pentru niste peeformane deosebite, pe cae print le impu nea fie lor, Biestle pot rezamate dup cum urmenz + Piringitstabilisera etaloane pentru copilul lor Acesten corespundeai cw precadere propel constiinfe a prestigiuiui si mai putin capacitti personale a copula + Copitil nu a reusit, in ciuda tuturorstrédanillor, si fie ceva jcleosebit’,adics eleva de exceptie la toate materi, aga cum corespundea reprezen- tarilor pSrinfilor. Era Ia anumite materi foarte bana, Ia altele insd rezultatele ei se situaw sub media clase + Uni profesor -au spus mame, care se tt interosa speriats la coal: ,Fiica dumneavoasttd nu se concentrea7a s este dezinteresat. Uneori deran- jeaza ora. Nu se poate integra bine in disciplina invatatului”. Bineinfeles cd ma pomencaw un cus ‘vant dace ng Faeae total cas captezeatenfia elevilor pentra object strait lor + Asa cf pavinft aw contintat ssi find fata sub presiune, Trebuia si realizeze mai mult dec voia sau putea i chiae dees corespunden util ime slate La urma urme! arf fost indeajuns dact aia putea trece la sfasitul fecseui an scolar in clasa urmatoare + Aceast presiune legaté de randamentul siu nu a perturba numai relia copilalyi cu pain. Fa a lor ‘Cum s.au decis uniioameni si aprecieve mai. 125 transpus opill sto permanent stare de fic. Fata i i iocare not caren conespunden astep- Sirilor paringilor aducen acasé o tensiune sup mentaa,alte restrict i cert. fn pls, sa iscat de aici ocazional neinflegeri inte ping + Aceasté evolutiea dus la pierderea proggesiva a consti de sine a fete Uneori se plingoa cu ami- riciune: ,Orice a face, tot nu suntefi mali. S.aajuns in cele din urma la situagia cf nimeni din familie nu mai era mulfumit, Aceosta rilor pind ce rundele de discuii de la sarsit ce sipti- sind leas dervStuit prinfilor un now aspect analizarea asteptirilor lor in ceea ce priveste performangele in funefie de utlitate gi de prestigia ‘Mama a povestit mai tirius Am Iuat de Ia inceput aceasta stigestie extrem de in seros.Zile niregi nu am sai vorbit despre nimic altceva, A durat desigu ctv timp pins ce am regi ne convingem si chutim cauiza furor acestorgreutfila noting sina la fata noo In cele din um am cizut totus de acord cera par si simp fipsit de sens sii impuinem copitul nse exaloane de mari care mai mult ne dana tuturor decit ne foloseaw, O dat ce am recunoscut acest luc, ne-a venit relativ usor si renungim de acum incolo la dorinta de a se spune despre fica noastr «A, fata este eleva de excepfic? Mram ginal eu mereu cn ea zace cova deosebit» Dupa ceam luataceastsdecizie, am fost cu ti real mente wsurafi, Casi nu mai spun cit de fericiti este asta fica noastrs S-a props sis ia bacalaureatal a starea lucrst= tee Josef Kirschner Acest obiectiv este s etalonul dupa care ne ghidkim astizs cu toi.” AL treilea exemplu: Coen ce blocheaza cel mai adesea randamentul sexual este ideca ed se asteapti performante” Al treilea exempli pe care-t voi relata aici se refera la un ‘cuplu tanar care inca nu era casitorit la debutul acest experiment. Cei doi locuiau pe atunci de vreo doi ani impreuna. Dar, din motive pe care nu le cunostea nimeni inainte, nu pareau s& puna pret pe formalitatea unei cisitori ‘Am fost de aceea cu tofii intru eatva surpringi cind am aflat ulterior urmatoarea situatie: Va spun acum citeva lueruri", a inceput femeia, ,de- spre care nu am vorbit pand acum cu nimeni. Fapt este cf aceasta tema nu fusese discutaté nici intre noi dot ‘vreodati ca lumea De cand ne cunoastem a existat intre noi propriu-zis ‘numai o singura problema reali. Ceva nu functiona in pat chiar asa cum trebuie, De cele mai multe ori cand cram impreuna, actul sexual se transforma intr-un fel de act de forfa. Fiecare se chinuia foarte tare si satisfac’ asteptarile celuilalt. Sau cel putin ceea ce presupunea el ch astepta colélalt Dupaice se termina, ne prefaceam amandoi ca fusese inunat, Fiecare se temea si nu-l dezamageasca pe ce= Talalt care se striduise atat de mult. fn realitate,fiecare (Cum s-au desis uni amen si apresieve mai. 125 se temea incd dinainte ef nici de data asta nu va merge chiar cum treba. Cand ne-am decis acum un an s8 ne analiza reali- zirle dupa utiltate si motive de prestigis, am considerat asta o idee grozavi, Nu ne-am gandit, cei dept, ctusi de putin si punem total in legs cu problema noastr3 sextild, Pind ce, inte-o sears, a decurs ca de la sine, ‘Am fost din now impreund gi, ca de cele mai multe Fi, ne-am preficut reciproc c& fusese frames. Atunci prietenul meu spuise brusc: «M-am striduit teribil, dar hu ered ea ai avut orgasm. Secieam in pat unl lings alt. Nici unl net privea pe celalalt. In mine sa crspat totul, ma gindeam nama acum sa terminat intre noi. Simjeam oarecum de pact ‘Snova care se ineredea orbeste in mine maf prins a fart. Inti am fost tentatss8 neg categorc gi si mi prefac in continuare ca totul arf cea mai buns ordine. Dar pe urma mi-a devenit clarc@ asa nu putea si continue. Trebuia pus o data punctul pe i. Venise momentul ‘Am spus deci: «Ai dreptate, nesam stedduit amandoi, dar ni am avut ow adevarat orgasm. Astizi nu si nici alta dati. Cova facem gresit si nu am habar ce-ar putea fi, Fiecare vrea co-i mai bine pentra celalalt, dar pur gi simplu nu reusinw Un timp, el nu a scos un cavant. Sedeam doar gi fixam tavanul cu ochi. Apoi zise: \cerearea permanenti de a Sofiei mele m- celui pe care 2 fost vorba despre "4 unui concept propria. El a : ce pretenite iti me ma ct on epee mers le erformanfe Unde ae de Punctul de unde activitatea mea i ‘elane ‘mai fie utili mic sniee ieee! * Ce nebuie sae tea Pentru a reveni pe solul ‘alittil in care doringele mele se afi in ord eq la fericirea care sf ésilor meet "enunj ra soi hu. ncotiledate apa sea ae Be 7 ‘4 pierdere i-ar fi fost suportabila, ° ‘vente. ba spus: ,Dacd est inte-adevar con i {malt brat posts acs mai male peso fac eu, atunci cel mai bine ar fi $5 anda ‘ceste vorbe nu au fost desi ie} Ye Penta prima dati a vizut iit eh pee derea a ceva despre a oar vorbise Ne faca responsabil de destinul ei, mut Do ce atten femel ish man so s3 139 Prima ei reacjie a fost 88 declare plind de mandrie rinild: Sigur, asta voi face. Ca si impiedice ca dup’ un timp oarecare lucrurile si fie date uitati ea si'0 poata Jua de la inceput cu strategia pretentilor ei, bazbatul a ci un termen. Pana atunei, ea urma insistat sd se stabilea sf se decida clar: + Fie isi accepta sopul asa cum era si eu ceva cei putea ol oferi + Fie il paraisea, pentru a tra fn fine cu barbatul ideal despre care perorase mereu. Nu pot aprecia cat s-o fi striduit ea realmente si vident nit a gasit insi pe ofere mai mult decat al ei sglseasct acest barbat ideal nich unel care et ven propri, In orice cnz, a amas cael, A mai facut catova tentative s&raspandeasci in hung sien lat ce pierde de fopt in ving prin aceasts castor. Dar curnd a incett, ici defecate data soul eit amintea:,Draga mea, exis= t8 doar dou’ posibilti, Le cunosi, Te og, hotirset” ‘Asta deci in legitura cu femeile de tipul despre care soa fostlpresedinte american Eleanor Roosevelt a spus oda ,Druml spre succes este pavat cu femei care i impulsioneaea sofa si mearga inainte”. Nu ma Indoiesc cf milioane de americance sau comportat sie comports conform acesteiafirmati. Na voi uita desigur niciodati o intamplare pe care am tro acum citiva ani fn acest context. Am petrect © siptimand in oragul american de jocuri Las Vegas. Int-o sear, tocmai cstigasem la un automat 100 de dor lari, am ina in sala de mese a faimosutui hotel ,Sands" Mi witam dupa o masa bers, ind a trecot deodats pe fanga mine o ceats de femei mai in vars, 9 cAror ae Josef Kirschner Priveliste m-a speriat. Purtau rochii scuete in culori Sipatoare, pantaloni pestriti sau sorturi caraghioase. Fetele lor erau machiate intr-un strat atat de gros, incat pe ele nu se mai putea recumoaste nici un rid, dat, ce rept, nici vreo expresie omeneases, Purtau inele mari la degete. Confurile lor erau aranjate artistic. Unele din {re aceste cucoane aveau patul vopsitin albasten, Dupa ce s-au réspandit toate prin sal’, am intrat intamplator in vorba cu un barbat, care s-a dovedit a fi shidul acestui grup. ,Ce-i cu astea?” Lam intrebat. Ra Punsul lui a fost atat de impresionant, incat as dori si redau textual, Mi-a spus: ,Astea, draga biiete, sunt tonte niste vaduve care-si depling soft, care s-au spetit de ‘moarte muncind. Acum sofile lor cilatorese prin intrea. 88 faF8, pentru a scdpa de banii pe care li i-au lisat bay bali lor. Dupa o clipa a adaugat ginditor: ,Cand vad asa md intreb uneori daca are vreun sens si muncesti ca bezmeticul” Pe Langa asemenea fenomene exist desigur si nents mitate femei care au de suferit sub furia de performante find scop a sofior lor. Mute dintre aceste femet seal casa si asteapts pans ce barbati lor binevoiese, din cand in cind, sd le lase s& participe la succesele lor. Dar de fapt ele nu asteapts decat sa lise duca de rapa snicia In functie ce felul lor de a fi, a incercatgrijuhi, ribdatoare sau agresive st objina pentru ele din asemenea casnici ceva mai mults fericie Totusi aceste eforturi se incheie de obicei in unull Glntre cele douii moduti: fie cu resemnare, fie cu apex siune. Avocafit specializati in divorturi pot s8 depene ‘multe povesti despre ce sunt in stare niste femei inves [De ce atitea femel igi mind softs 13 si se rzbune la intrebare: sunt chiar femeile. Si anume din urmatoarele i cumsecade si neajutorate,