SS Sea
ea
INTRU SLAVA SFINTEI CEI DE O FIINTA SI DE VIATA
FACATOAREI SI NEDESPAR'ITRI TREIML
MINEIVb
LUNE!
DECEMURIE |.
TIPARIT IN ZILELE PREA TYADTS7)
ib PASLORIA
I. P. S. PATRIARH MIRON
CU SINECUVANTARCA CrANTULU! SINOD AL SFINTEI RISERICL
AUTOCEFALE ORTODOKE ROMANE
Eun SESE
io27
TIPOGRAFIA SPINTEI MANASTIRI CERNICAMINEIUE, LUNEI DECEMYRIE
asinine | 4si, si pre doi ingeri cari-i acopereau capul
sfantulul Mina, pentru aceasta s'a Tators si
acrezut in Hristos, Iuand Botezul dela sfan-
ful Mind. Si nu numai aceasta, ci si vred-
ja Arhictiei a luat-o dela Episcopii ce se
adunasera acolo, Acestea auzind imparatul,
ser'se din nou la Alexandria si trimise de-i
aduse; si cercand sa-i desparta de credinfa
in Hristos, si vazand c& nu poste, portincl
4 impunga pre sfantul Ermoghen tn pantece
cu 0 sulifi, sa-i laie mainile si picioarele, si
sil pue pe un gratar de foc. $i ce va mai
ramane din trup, stl arunce in riu. fara
pre sfantul Min& a poruncit sé-I_ spanzure
infr’un loc intunecat, sist-i lege de picioare
opiatra foarte grea. Acestea facandu-se du-
pre porunca imparatului, sfintiiinsa prin dum-
nezeeasca putere, de ingeri pazindu-se in-
tregi si sanatosi, au siatut inaintea impara-
fului, si iarasi ca pre un pagan lau mus-
frat, Atuncea-sfintul Evgraf, ce era scriitor
sfintului Mind, marturisi cu indrazneala pre
Hristos. $i a zis multe cuvinte improtiva im-
| piratului, de fat’ delaimandu |, Iara tmparatul
nesuferindu-se a fi biruit si infruntat de cu-
Yintele sfntului, pornindu-se spre multa
manie, scoase sabia si omorl cu mana lui
pre Evgraf; apoi tmpreund cu sfantul Evgraf
sau omorit si sfintii Mind si Ermoghen de
cifite, navalind asupra lor slugile Imparatului.
lera sfintcle lor mooste o’at aduc prin porunca
umnezeeasca de s’au pus la Vizantia, unde
‘se alla si acum facdnd multe minuni, si
_ semine nepovestite,
Intru aceasta zi, siantul Gemell, pre Cruce
‘a sAvarsit,
| Stih: Gemell pentru Dumnezeu svfere a se ri
at
Gin Cruce spre a sa cununa a calatori
Acesta a stitut pe vremea imparatului
lulian Paravatul, traggndu-se din Anghira,
din Eparhia ce se ntimeste Climaxina, Deci
ecdnd oarecnd lulian prin mijlocul cetafi
Anghirei, a staitut sfantul acesta fatig inaintea
Iti, si la ranit cu cuvinte indumnezeite ca
ca sigeti. lara imparatul aprinzAndu-se de
manie, a poruncit de s’a_incins sfintul cw
un brau de fier rosit in foc, apoi @ porun-
cit s4 urmeze paginului pe cale. lara dupa-
ca ajuns Paravatul Ja mica cetate Edesa,
sfantul 2 fost intins de patru parti ale tru-
IN ZECE
pului, si ranit cu fepugi de lema_ascutite,
Apoi i s’a strépuns trupul cu frigari infocate,
gi fiind spanzurat, s’a _sfisiat pretutindenca;
a fost bagat apoi intr’o tigae ce clocotea
pe foc, plina de unidelemn, de rasina side
grasime, $i pe deasupra er’ batut cu toiege
le fier, ce aveau cangi, Ins4 din dumneze-
easca putere a cazut de sus ploaie repede
sia sting focul, si a rimas mucenicul ne-
vatamat, Acestea vazénda le spurcatul imp’-
rat, s’a spaimantat, si a poruncit sa-i bal
cuie prin cap, pand vor ajunge la -creeri
sai. Apoi a fost spanzurat sus, gi cu cuti-
tele a fost despoiat ca o oaie dela picioare
pana la umere, lara dupre dumnezeeasca
economie intémpinand stantul un preot, s’a
botezat de el, cdei inca era nebotezat, si
duptice s’a botezat, a iesit din sfanta colim-
vitra cu totul sanatos, fara sa aiba pe trup
‘vre’o rand, sau semn de rana; atuncea a au-
zit din Cer dumnezeesc glas, zicindu-i: *Fe-
ricit esti Gemelle, caci mult te-ai ostenit».
Acestea aflandu-le spurcatul mparat, a span-
auurat pre sfantul pre Cruce, sl i-a pironit cu
cuie mainile gi picioarele. Deci asa spanzurat,
facind rugaciune de trei ori fericitul, s'a dat
duhul in mainile Domnului, Iara cinstitul sau
{rup, pe tain’ oarecarii crestini pogorindu-1
de fe Cruce, Fau ingropat ia loc insemnat,
Intru aceasta zi, pomenirea prea cuviosu-
lui parintelut nostru Toma verurcninu,
‘oma puind pre Dumnezeu temelie prea
vesfirdmats,
Se araté demonilor spaima prea infricogata.
cost sfinfit Toma, avea patrie paman-
acela, ce se afla la pozlele mun-
telui numit Chiminew. Deci parinfi lui era
oameni de rand si cu indestulare viefuind,
lara dupace a ajuns sfantul in floarea var-
stei sale, a defaimat toate lucrurile Iumesti,
si ravnind viaje monahiceasca, s'a imbra~
cat cu Ingereasca shima si s’a facut monah
Deci sporea intru nevointa far de abatere,
caci fericitul de mic copil hanea in inima
sa dorul acest, pentruca obignuia a se duce
impreuna cu taial sau la monastiri, in. varsta
copilareasca. Si vazand viafa monahiceasca,
fi ex draga $i priimit’; pentru aceasta s’a
si dat pre sine la un dascal din monastirile
acelea, ca si invefe dela el gi monahiceasca