Trăsăturile vechiului sistem de

credit (cămătăresc)

Existau două zone (arii) ale

creditului:

A. creditul mare
B. creditul mic
 CREDITUL „MARE”
- trăsături -
• era destinat clientelei bogate, boierimii, marilor
negustori, statului;
• era practicat de bancheri, zarafi, mari negustori;
• avea caracter neproductiv fiind destinat acoperirii
cheltuielilor de lux (călătorii, sejururi în străinătate);
• datoriile deveneau perpetue, debitorii fiind
permanent îndatoraţi;
• comporta riscuri relativ reduse, garanţiile fiind solide
(bunuri imobiliare - moşii, case etc.).
 CREDITUL „MIC”
- trăsături -
• era solicitat de ţărănime, meşteşugari, mici
negustori, slujbaşi;
• era practicat de moşieri, arendaşi, cârciumari,
cămătari specializaţi;
• ratele dobânzilor ajungeau până la 200%, nivel
care reflecta nu numai presiunea cererii, ci şi
riscurile mai mari, determinate de caracterul
garanţiilor;
• avea caracter antiproductiv, ratele dobânzilor
fiind de regulă superioare ratelor medii ale
profiturilor
 Trăsăturile noului sistem de
credit
• abundenţa ofertei faţă de cerere;
• rata dobânzii inferioară ratei medii a profitului;
• specializat pe principalele ramuri ale
economiei: comerţ, industrie, agricultură;
• caracter preponderent productiv, destinat
investiţiilor şi tranzacţiilor economice;
• întemeiat pe garanţii rezonabile;
• stimulativ pentru depuneri.