EVOLUŢIA INSTITUŢIONALĂ A

AGRICULTURII ROMÂNEŞTI

ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

1
AGRICULTURA ROMÂNIEI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

A fost dominată de efectele

 reformei agrare din anul 1921 şi ale

 crizei agrare din perioada 1928-1936

2
 REFORMA AGRARĂ DIN ANUL 1921

 Premise
 Conţinut
 Consecinţe

3
 Premisele reformei agrare
din anul 1921
 Situaţia economică şi socială a ţărănimii în urma
războiului din anii 1916-1918;
 limitele şi neajunsurile aplicării reformei agrare din anul
1864;
 contradicţiile de interese dintre PNL şi PNŢ;
 unificarea României în anul 1918;
 presiunea externă exercitată de:
• iminenţa pericolului bolşevizării României;
• reformele agrare efectuate în statele central şi sud-est europene.

4
 Conţinutul reformei agrare din
anul 1921
 Criteriile împroprietăririi ţăranilor;
 condiţiile împroprietăririi;
 categoriile de terenuri alocate
 suprafaţa expropriată, respectiv suprafeţele
distribuite ţăranilor;
 numărul gospodăriilor împroprietărite.

5
CRITERIILE ÎMPROPRIETĂRIRIRII

1. Participarea la război

2. Suprafaţa deţinută, în vederea completării cu

loturi până la asigurarea unei suprafeţe minime
de 5 ha/gospodărie

REFORMA AGRARÃ DIN ANUL 1921

 Criteriile împroprietăririi ţăranilor prin legile
de împroprietărire din anii 1918-1921

 Au primit pământ:
• ostaşii participanţi la război;
• văduvele şi orfanii de război;
• ţăranii fără pământ;
• ţăranii proprietari ai unor terenuri până în 5 ha.
 Care este semnificaţia criteriilor împroprietăririi?
 Prin ce se deosebesc criteriile din anul 1921 faţă
de cele din anul 1864?

7
 Condiţiile împroprietăririi
în anii 1918-1921

 Spre deosebire de reforma din anul 1864, în anul 1921

noii împroprietăriţi au plătit contravaloarea pământului,
preţul reprezentând de 20 de ori arenda, după preţurile
din anul 1913, în funcţie de regiune.
 Suma totală a ratelor de plată a împroprietăririi s-a
ridicat la 6,2 mild. lei, din care până în anul 1939 s-au
achitat doar 3,2 mild. lei.
 Marii proprietari au primit ca despăgubire obligaţiuni de
stat în valoare de cca 9 miliarde lei.

8
 Categoriile de terenuri alocate în anii
1918-1921

 pământ arabil;
 păşuni;
 fâneţe;
 izlazuri;
 păduri.

9
 Suprafaţa expropriată, respectiv suprafeţele
distribuite ţăranilor în anii 1918-1921
 Au fost expropriate cu plată 6,4 mil. ha - cca 2/3 din
suprafaţa terenurilor particulare - pământ arabil,
păşuni, fâneţe, păduri şi în întregime domeniile
Coroanei şi ale statului.
 Au fost alocate:
• 3,5 mil. ha arabil, păşuni şi fâneţe (loturi individuale);
• 1,1 mil. ha păduri comunale;
• 800 mii ha izlazuri comunale;
• restul suprafeţelor expropriate au format rezerve şi
ferme agricole de stat, au fost destinate unor instituţii
publice etc. 10
 Numărul gospodăriilor
împroprietărite în anii 1918-1921

 Au fost împroprietărite 1,6 milioane

gospodării fără pământ sau având până la
5 ha.
În anul 1934, unul din cei mai avizaţi cunoscători ai
situaţiei agriculturii româneşti, Ioan C. Vasiliu, afirma:
„… reforma agrară […] a creat […] un număr
impresionant de unităţi economice precare la a căror
pulverizare asistăm zilnic şi care, în scurtă vreme, va pune
statului probleme dintre cele mai serioase.”
11
 Consecinţele reformei agrare
din anul 1921
1. restrângerea relativă a categorilor sărace şi a
proletariatului sătesc, respectiv lărgirea celor
mijlocaşe, a gospodăriilor cu relativă
independenţă economică;
2. în loc să contribuie la dezvoltarea diferenţiată a
gospodăriilor ţărăneşti pe calea capitalismului,
reforma agrară din anul 1921 a frânat procesele
aşteptate;

12
 Consecinţele reformei agrare
din anul 1921
3. pe de altă parte, creşterea ofertei de pământ
ţărănesc a stimulat formarea unor exploataţii
agricole mai mari de tip fermă, generând, pe arii
restrânse, forme capitaliste;
4. prin reforma agrară s-a restrâns rolul şi
importanţa marii proprietăţi moşiereşti şi a marii
exploataţii în agricultura ţării;
5. agricultura românească a devenit o zonă de
exploatare predominant mică ţărănească.
13
 CONSECINŢELE REFORMEI AGRARE
DIN ANUL 1921

 Reforma agrară din anul 1921 nu a dat rezultatele

aşteptate:
• împroprietărirea ţăranilor a dus la formarea micilor
proprietăţi ţărăneşti, care au suferit un intens proces de
“pulverizare”, determinat de
– creşterea demografică (de la 16 mil. loc. în anul 1920 la 20 mil. loc. în
anul 1940)
– regimul succesiunilor - împărţirea proprietăţii funciare între
moştenitori.
• pulverizarea proprietăţilor mici ţărăneşti a dus la apariţia
fenomenului “suprapopulaţiei agricole relative”;
14
 SUPRAPOPULAŢIA AGRICOLĂ RELATIVĂ
FACTORI DETERMINANŢI

 caracterul extensiv cerealier al culturilor;

 stagnarea creşterii randamentelor din lipsa
inventarului modern;
 deschiderea “foarfecei preţurilor” în defavoarea
celor agricole;
 utilizarea incompletă a fondului de timp agricol;
 fărâmiţarea, prin diferenţiere şi moştenire, a
exploataţiilor agricole.
15
 SUPRAPOPULAŢIA AGRICOLĂ RELATIVĂ
EFECTE

 reducerea veniturilor;
 slaba capacitate de investiţii agricole;
 condiţiile precare de trai;
 îngustarea relativă a pieţei rurale;
 migrarea forţei de muncă spre mediul
urban în căutarea unor locuri de muncă.

16
 SUPRAPOPULAŢIA AGRICOLĂ RELATIVĂ
SOLUŢII

 Virgil Madgearu:
industrializarea
 Gromoslav Mladenatz:
cooperaţia

17
 CONSECINŢELE REFORMEI DIN ANUL 1921
ŞI ALE CRIZEI AGRARE
DIN PERIOADA 1928-1936

• Diminuarea suprafeţei marilor proprietăţi a dus

la scăderea producţiei pentru export.
• Agricultura românească devine în deceniul 4 o
agricultură de subzistenţă pentru marea
majoritate a populaţiei ţării.
• Marea criză din perioada 1929-1933 a provocat
prăbuşirea preţurilor produselor agricole şi
deschiderea “foarfecei preţurilor” în favoarea
produselor industriale.

18
 FOARFECA PREŢURILOR
- price scissors -
1929 = 100
120
106.7
110 100
100
90 97.1 100
99.2
80
82.6 67
70
60
50 44.1
40
30
1927 1929 1934 1938

Indicele preţurilor produselor agricole Indicele preţurilor produselor industriale

19
 CE SE ÎNŢELEGE PRIN
“FOARFECA PREŢURILOR”?

a) scăderea preţurilor agricole şi creşterea

celor industriale;
b) inversarea tendinţelor de evoluţie a indicilor
a două categorii de preţuri;
c) scăderea mai accentuată a preţurilor
agricole decât a celor industriale.
(Pentru un punct, justificaţi într-o singură frază
varianta aleasă.)

20
 CONSECINŢELE DESCHIDERII “FOARFECEI PREŢURILOR”
DETERIORAREA CAPACITĂŢII DE PLATĂ A
GOSPODĂRIILOR ŢĂRĂNEŞTI

Până în anul 1932, proprietarii ce deţineau

suprafeţe de până la 10 ha acumulaseră
datorii de 37 miliarde lei.

Legea de conversiune a datoriilor agricole,

promulgată în anul 1934, prevedea preluarea
de către stat a jumătate din mărimea
datoriilor, restul fiind reeşalonat pe 17 ani, cu
o dobândă de numai 3%.
21
EVOLUŢIA INSTITUŢIONALĂ A
AGRICULTURII ROMÂNEŞTI

ÎN PERIOADA 1945-1989

22
 REFORMA AGRARĂ
DIN ANUL 1945
Premise

 ocuparea ţării de armatele sovietice după

23 august 1945;
 pregătirea trecerii la coperativizarea
agriculturii prin
 distrugerea puterii economice a ultimelor
proprietăţi funciare de peste 50 ha.

Decret-lege nr. 187 din 23 martie 1945.

23
 REFORMA AGRARĂ
DIN ANUL 1945
Premise – scop declarate prin lege (art.2)

 mărirea suprafeţelor arabile ale gospodăriilor ţărăneşti

existente care au mai puţin de 5 ha;
 crearea de noi gospodării ţărăneşti individuale pentru
muncitorii agricoli fără pământ;
 înfiinţarea în apropierea oraşelor şi localităţilor
industriale a unor grădini de zarzavaturi pentru
aprovizionarea muncitorilor, funcţionarilor,
meseriaşilor;
 rezervarea unor terenuri pentru şcoli agricole şi ferme
experimentale model în vederea ridicării nivelului
culturilor agricole, a producţiei de seminţe
selecţionate, a creşterii vitelor şi creării şi dezvoltării
industriei agricole, terenuri care vor fi sub
administrarea statului. 24
 REFORMA AGRARĂ DIN ANUL 1945
Criteriile împroprietăririi

 ostaşii concentraţi şi mobilizaţi şi toţi cei care au

luptat împotriva Germaniei hitleriste;
 orfanele, văduvele şi invalizii din războiul
antihitlerist;
 orfanele, văduvele şi invalizii, în general;
 ţăranii fără pământ;
 muncitorii agricoli şi dijmaşii care au lucrat pe
proprietăţile expropriate, indiferent de comuna lor
de reşedinţă;
 ţăranii cu pământ sub 5 ha.
25
REFORMA AGRARĂ DIN ANUL 1945
Condiţiile împroprietăririi

bunurile ce cădeau sub inncidenţa legii au fost

confiscate
“fără nici o despăgubire, pe deplin în proprietatea
statului, pentru scopurile arătate la art. 2.”

26
 REFORMA AGRARĂ DIN ANUL 1945
Condiţiile împroprietăririi
Exproprieri (art. 3)
 pământurile şi proprietăţile agrare de orice fel
aparţinând cetăţenilor germani şi cetăţenilor români,
persoane fizice sau juridice, de naţionalitate (origine
etnică) germană, care au colaborat cu Germania
hitleristă;
 pământurile şi alte proprietăţi agricole ale criminalilor
de război şi a celor vinovaţi de dezastrul ţării;
 pământurile celor care s-au refugiat în ţările cu care
România era în stare de război ori s-au refugiat în
străinătate după data de 23 august 1944;
 terenurile şi toate bunurile agricole ale absenteiştilor.
27
 REFORMA AGRARĂ DIN ANUL 1945
Condiţiile împroprietăririi
Exproprieri (art. 3)
 terenurile celor care în ultimii 7 ani consecutivi
nu şi-au cultivat pământurile în regie proprie,
cu excepţia loturilor până la 10 ha;
 bunurile agricole de orice fel ale cetăţenilor
români care s-au înscris voluntari pentru a
lupta împotriva Naţiunilor Unite;
 bunurile de mână moartă;
 prisosul terenurilor agricole constituind
proprietăţi ale persoanelor fizice care
depăşesc suprafaţa de 50 de ha...;
28
 REFORMA AGRARĂ DIN ANUL 1945
Conţinutul reformei
(art. 21)

 “împroprietăritul primeşte pământul liber de orice

datorii şi obligaţii”, dar, cu toate acestea
 ţăranii urmau să plătească către stat loturile primite,
plata putând fi făcută atât în bani, cât şi în natură (în
cereale);
 preţul echivala cu valoarea unei recolte anuale mijlocii
(1000 kg grâu sau1200 kg porumb la hectar);
 după achitarea unui avans de 10% din preţ, restul era
eşalonat pentru o perioadă de 10 sau 20 de ani;
 “preţul pe care cei împroprietăriţi urmau să-l plătească
era mai mult simbolic”.
29
 REFORMA AGRARĂ DIN ANUL 1945
Conţinutul reformei
Completări până în 1949

 până la 30 decembrie 1947 au fost confiscate

suprafeţele de pământ deţinute de Casa Regală; prin
Decretul-lege nr. 83/1949 au fost confiscate şi restul
suprafeţelor de 50 de hectare rămase foştilor
proprietari, în urma măsurilor din 1945;
 circa 1 milion de hectare;
 în total, împreună cu prevederile reformei din anul
1945, suprafaţa confiscată s-a ridicat la cca. 2,5
milioane de hectare.

30
 REFORMA AGRARĂ DIN ANUL 1945
Conţinutul reformei
1945-1948
 peste 150.000 de proprietăţi expropriate;
 suprafaţa expropriată: 1,5 mil. ha – din care 1,1 mil. ha au fost
împărţite ţăranilor;
 peste 900.000 de gospodării au primit pământ;
 400.000 de noi gospodării au fost înfiinţate;
 au fost confiscate peste:
• 3000 de tractoare;
• 2500 pluguri pentru tractor;
• 2100 batoze de cereale;
• 5000 semănători de cereale;
• 600 locomobile;
• 2100 secerători;
• 30 combine. 31
 REFORMA AGRARĂ DIN ANUL 1945
Consecinţele reformei
1945-1949
 a fost desfiinţată cu desăvârşire marea proprietate;
 agricultura românească a devenit agricultura micii
proprietăţi ţărăneşti;
 eficienţa noilor exploataţii era mult redusă prin absenţa
gospodăriilor tip “fermă”;
 reforma agrară a pregătit terenul pentru colectivizarea
ulterioară;
 suprafeţele medii reduse ce reveneau unui mare
număr de gospodării (cca. 60%) au contribuit la
crearea unui climat favorabil colectivizării în rândul
ţăranilor care “nu aveau ce pierde”.
32