Introducere în instituţionalism

Tema 1
Instituţionalizarea economiei de
piaţă în România
• Caracterele principale ale economiei de
tip feudal până în anul 1859
• Tranziţia de la economia de tip feudal
la economia modernă. Premise şi
transformări
• Instituţionalizarea economiei de piaţă
după modelul occidental
 INSTITUŢIE
SENS LARG: FORMĂ DE ORGANIZARE A
RAPORTURILOR SOCIALE, POTRIVIT NORMELOR
JURIDICE STABILITE PE DOMENII DE
ACTIVITATE
SENS RESTRÂNS: ORGAN SAU ORGANIZAŢIE (DE
STAT SAU PRIVATĂ) CARE DESFĂŞOARĂ
ACTIVITĂŢI CU CARACTER SOCIAL , CULTURAL,
ADMINISTRATIV ETC.
 INSTITUŢII
INSTITUIT: REGLEMENTAT
INSTITUIND, INSTITUITOR: CARE
REGLEMENTEAZĂ
În accepţia oferită de D.C. North trebuie
considerate instituţii atât
ORGANIZAŢIILE, cât şi
LEGILE, NORMELE DE INSTITUIRE
Douglas Cecil North, laureat al premiului Nobel pentru
economie, 1993 - cliometrie
D.C. North, Institutions, institutional change and economic
performance, 1990
INSTITUŢIILE SUNT CONSTRÂNGERI
• informale (obiceiuri, • formale - consemnate
tradiţii, cutume) în scris, emanate de la
un organ abilitat
pentru elaborarea şi
sancţionarea lor
 DIRECŢII ALE TRANZIŢIEI
DE LA : LA:
• autocraţie • separarea puterilor
• structuri sociale rigide • structuri sociale mobile
întemeiate pe ranguri întemeiate pe egalitate
şi privilegii în faţa legii
• constrângere • constrângere
extraeconomică economică
• economie • economie de piaţă,
seminaturală monetară
 DIRECŢII ALE TRANZIŢIEI
DE LA :
• tehnologii manuale
• economie agrară
• localizare preponderent
rurală
• producţie simplă
destinată
autoconsumului
• ritmuri lente de creştere
LA:
• tehnologii mecanizate
• economie industrială
• localizare preponderent
urbană
• producţie în expansiune
destinată pieţei
• ritmuri înalte ale
creşterii economice
Principalele sectoare supuse
transformărilor instituţionale
• POLITIC - CONSTITUŢIONAL
– polis = cetate-stat - politeia = constituţie (republică)
– materia dreptului constituţional
• SOCIAL - DREPTURILE DE
PROPRIETATE - Codul Civil
– materia dreptului civil
• ECONOMIC - COMERCIAL -
Codul Comercial
– materia dreptului comercial
Principalele momente şi acte normative ale
noului cadru instituţional

• 1831-1832 Regulamentele Organice

• 1864 Legea Rurală
• 1864 Codul civil (tradus după Codul Civil
napoleonian - 1804)
• 1866 Constituţia (copie a Constituţiei
Belgiei - 1831)
• 1887 Codul comercial (C. It. 1882)
 Probleme-reper
• Caracterul necesar istoric al instituţionalizării
în România a economiei de piaţă moderne,
după model occidental.

• Justificaţi necesitatea intervenţiei statului

pentru introducerea noilor instituţii ale
economiei de piaţă în România, în perioada
1860-1900.
 Transformări instituţionale:
NECESITATEA SCHIMBĂRILOR INSTITUŢIONALE
• Cum se explică schimbările instituţionale?
• Care a fost amploarea transformărilor - aria
de cuprindere a modificărilor ?
• Au fost eficiente noile instituţii de la bun
început?
• Există vreo legătură între mentalităţi şi
instituţii?
omogenizarea instituţională
(de cine este dictată? Sau este ea spontană?)
Întrebări-reper
• Care a fost principiul de demarcaţie a
sistemului politic modern de cel feudal?
• Prin ce act a fost consacrată trecerea de la
vechiul sistem politic la cel modern?
• Menţionaţi cele trei obligaţii feudale ale
ţăranilor dependenţi faţă de stăpânii lor feudali.
• Când au devenit boierii proprietari funciari (cu
drept de dispoziţie asupra pământului
deţinut)? Dar ţăranii?
 a. Domeniul politic
separaţia puterilor în stat
Sistemul feudal Sistemul modern
Domnitorul (principele) Organele puterii de stat
deţine cele trei puteri: devin:
- legislativă - parlamentul
- executivă - guvernul şi domnitorul
- judecătorească - organele puterii
judecătoreşti
Prin Regulamentele Organice, Adunarea Obştească preia
unele atribuţii legislative ale domnitorului, fiind de
asemenea organizate primele ministere şi primele
tribunale comerciale. Regulamentele Organice au fost
aplicate până în anul 1856.
 b. Relaţii sociale
drepturile de proprietate
Sistemul feudal Sistemul juridic modern
Proprietatea
Atributele dreptului de
condiţionată de tip
proprietate
feudal a fost înlocuită
• posesia
cu cea modernă, în
care dreptul de • folosinţa
dispoziţie este • dispoziţia
atributul fundamental • uzufructul
al proprietăţii
 b. Relaţii sociale
statutul ţărănimii
Două categorii de ţărani: Obligaţiile ţăranilor
• liberi - răzeşi şi dependenţi:
moşneni • în natură (în
• dependenţi – rumâni şi produse): dijma
vecini
• în muncă: claca
• în bani
TIPUL DE ECONOMIE REFLECTAT DE
RELAŢIILE SOCIALE
PREPONDERENŢA OBLIGAŢIILOR ÎN NATURĂ ŞI
ÎN MUNCĂ RELEVĂ CARACTERUL RESTRÂNS AL
RELAŢIILOR MONETARE ŞI TIPUL DE ECONOMIE
(SEMI) NATURALĂ AL ECONOMIEI ROMÂNEŞTI
LA ÎNCEPUTUL MODERNIZĂRII
 c. Domeniul economic
• economie naturală şi economie de schimb
• economie monetară - arie de răspândire
• economie monetară - expansiunea
schimburilor comerciale - dezvoltarea
sistemului bancar şi de credit
• geneza sistemului de common law (dreptul
comun).
 SISTEME DE DREPT PRIVAT
• SISTEMUL DE COMMON LAW
consacră unitatea dreptului privat
law merchant devine parte integrantă a
sistemului juridic
• SISTEMUL DE DREPT ROMANO-GERMAN
consacră dualitatea dreptului privat în
DREPT CIVIL ŞI DREPT COMERCIAL
 TRĂSĂTURI ALE CELOR DOUĂ
SISTEME DE DREPT
• SISTEMUL DE COMMON LAW ESTE JURISPRUDENŢIAL
în cazul Marii Britanii este considerat sistem
instituţional autogenerativ
• SISTEMUL DE DREPT ROMANO-GERMANIC SE
ÎNTEMEIAZĂ PE CODURI DE LEGI
în expansiune după revoluţia franceză din anul
1789 se întemeiază pe impunerea unui anumit
pattern instituţional
Probleme-reper
• Precizaţi patru domenii ale transformărilor
instituţionale din perioada 1860-1900.
• Enumeraţi 5 trăsături ale vechiului sistem
feudal.
• Enumeraţi 5 trăsături ale sistemului
modern al economiei de piaţă.
• Menţionaţi cele trei legi ale anului 1864
care au transformat radical viaţa majorităţii
populaţiei României.
PRINCIPALELE DOMENII ALE INSTITUŢIONALIZĂRII
ECONOMIEI DE PIAŢĂ ÎN ROMÂNIA

• proprietatea
• forţa de muncă
• producţia şi schimbul de mărfuri
• măsurarea valorilor şi bunurilor - sistemul
monetar
 PRINCIPALELE DOMENII ALE
INSTITUŢIONALIZĂRII ECONOMIEI DE PIAŢĂ ÎN
ROMÂNIA
• înfiinţarea organismelor şi organizaţiilor
specifice economiei de piaţă:
Camerele de comerţ şi industrie
Bursele de mărfuri şi valori

Problema “formelor fără fond”

 LEGILE ANULUI 1864 CARE AU MODIFICAT
RADICAL VIAŢA MAJORITĂŢII POPULAŢIEI
• LEGEA RURALĂ
• LEGEA COMUNALĂ
• LEGEA INSTRUCŢIUNII PUBLICE
 Probleme-reper
• Exemplificaţi - cu ajutorul a trei indicatori
– decalajul dintre nivelul de dezvoltare
economică a României şi nivelul statelor
occidentale avansate la mijlocul secolului al
XIX-lea.
• Menţionaţi patru cauze ale decalajului
dintre nivelul de dezvoltare economică a
României şi nivelul statelor occidentale
avansate la mijlocul secolului al XIX-lea.