Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Interiorul Corpului Uman

    Încărcat de

    Silvana Mihoc
    28 vizualizări21 pagini

    Titlu original

    Interiorul Corpului Uman (5)

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    28 vizualizări21 pagini

    Interiorul Corpului Uman

    Încărcat de

    Silvana Mihoc

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 21
    UMAN FERTILIZAREA IN VITRO: Rezultate miraculoase pentru cuplurile fara copii ASTMUL: Toate amanuntele despre afectiunea pulmonari cel mai des intalnita @ OPERATIA DE CATARACTA: Urmirirea pas cu pas a acestei proceduri ce red vederea lH CRANIUL COPILULUL: Cum se osifica oasele cranjului dupa nastere l= LUNA A DOUA: Dezvoltarea embrionului intre siptimanile a patra si a opta DEAGOSTINI | Iss 7 | Interiorul CORPULUI UMAN NUMARUL 5 - CUPRINS rene ST ‘CAZURITN URGENTA ‘Unblrbat i pierdeaconstontaropetat si arf putut ‘muri frd interventia personalull medical: dupa un {ceident, a femeie vede cu un och’ pinzi de pane feagré. 9 un dependent de drogur organizeazio Tnseenare petra obineodo28 ‘au tratament, nlferent de simptome, Dace prezental orice fel de simptome, consulta medicul “urant. Autor 9 elt nu sunt responsabit nel un fl de prejudil| suerte de once ‘persoand cael aciune se bazeaza pe informatio Contnute de aceesta publiate. ECOGRAFIE: Trunchlu labdomenut (zona emite unde sonore de nat frecrents care sirbatfasuurilesiorganele si dau ‘imagine in deals acestorapeecran. ‘Aceasta permite mediculu s#examineze uyor shin siguran organee interne ‘De Pippe Keech | De angela Riedell DOFTALMOLOGIE: Informati generale | ORANIUL coPILULUI MIC Dftelmelogise acupS de och In maeritatoa situfilor, activates lor este medical, da rezul {atele ciruricaleabinute cunt impresionante Echipamentele moderne Laser, bimicrascopul tenia locoemulsticsr penteutratarescataractet SQuschimbat cu (lu chirurgia ffalmologic, Forma si propor cranulu unui nou-nscut sunt festul de ler t de celal adil Portiines superior a craniulu, care adiposteste lan creier deja bine darvalat, est relativ mare, inti ce ana nas obra sunt mai putin ronunta. De Wagih Aelimandes De Barry Berkovitz ‘OFTALMOLOSIE: Opera {LUNA D0UA Cataractareprezinté opaczarescrstalinuli gi duce lopierderesvegeri, eae oafectiune frecentdin spe- ‘la a BStrén, area poate e8 apa a orice varsth ‘Aceste dau pogii ne fac martr ao nov operaie, Fevolujionord, de redare a vederi, care dureazS mal Ina dove lund de sarcina, embrionul se dezvolté pind i stalin care poate recunoscut cao fink umand Tarte mic cu dagete la mbin ila piioare, cate fare ee ndoale cn i un virtue} de nas. La sfrsiul fcestel ant importante, stil embricnar se ermin Dulin de ajumstate de or DeRicki Ostrov De WagihActimandes - |) INDEXUL BOLILOR _ MEDICINA REPRODUCERII ASTMUL SSARCINA: Fertilizareain vitro Deseor,singura sperantd acuplrilor fbr copieste FIV =metode pin care se produc a¢3-igi.copiln Cprubets” Dele adoptoreaacestel metece, apfrute | wheezing respirafi gulerStoarel.Aceastpogind seunzo decnisaulscutpregrese majors, careau | seocupa de cauzee boli.de modulTn care poate fea Grescatgancelfertlzirivcu sucess ltr frei, | conflate cele mail forme de traterent De Virginia Salton De Treversiver ‘Astnul poate afecta persoane de toate varstele, dar fnspecal copil Este osutrina iscotinud 2 faparatul respirator, caracterizalé de tse 5 COLABORATORI ton Mh Po end rai ft Med EDITOR CONSULTANT Bieta nce erwraoy Gee gaat Sore oranda Avo JEDTORCONSULTANT ig ac, | iocussau scones an” Segwimmmacioe gpa omoe |FRCS(EA), FRCR 7 a gasce Foto etunt ate scesaten | Sean ott 5 ra enone cc tgs rain Sot Meee, 4s dots we 9s FACS Bary Berar PO DrReaerrt a Cod ea foe Un cel inet Cale Lae opeteca acs wncsopreng besten maha fei infoat! — Rexowbor : Sn Mee Mr act mee dene to de as To an Aso ctnandca FRCS FRCOphh «aside pe cort ruraNe Eeodean rece, iene PRS acc oo “rege Svar us 88 DA FRCP ore inc oem ‘Sher ege mete geroa persons ‘pata pce nati res ce oowe i parent coe chruit ane x abAeg POQLET Yea orta tsace seme EE ines oan ra Poti wane oxy unes en Pret pr und: 299 LEVYO NOL Pell del deieanmsr sa trreerate rite tre a cont. Ete Bs Sx rdSB 22 fue ForsSP SU? testa non eke URIS See i 8-H Pas ay er are ah? rere cat pete apite 2 Pierderea brusca a constientei ™ Pentru Jim, un jurmalist de 51 de ‘ani, era 0 2i agtatd de lueru in autobuz, pe drumulc3tre servici, ‘rapierdutconstienfa de dous oi, dar nu mai mult de 30 de secunde de iacare dats. Adecis £8 meargi totusi la treabs in pauze de prinz,sifaci ovizits mediculuide familie. Dar, chiarinainte dea intra in birou, @ mai lesinat 0 dat. Din erie, n preaima era persoans ccupregitireinacordarea primului ajutor. A venit si s-a asigurat 3, pind la sosirea ambulantal, Jim 5e afi inkr-o pote confortabils sirespirs In drum spre spital, Jim s-a treait, dar era confuzgiingrijorat din cauze lesinului; pan in acel ‘moment, el fusese intotdeauna sindtos. ‘Afostimediat dus c3tre salonul de reanimare, unde asistenta\-a ‘montat un aparat de montorizare cardiact gi \-a verificat semnole vitae, care erau normale. Medieull-a chestionat, pentru 2 afla ce se intémplase Tnainte, In timpul si dupd lesin; aceste detali puteau s& Ti dea informa- sit tile. Jim nu si-a putut amint ‘imic neobignult In legitura eu ‘momentele de dinaintea lesinu- lui si afirma e3, in prezent, se simfea normal 9.30 a.m. Intimput examina, Jim a carut In stare de incongtion}3. Moni- torul ardta o situatie ingrijo- rBtoare, un ritm care fécea ca ‘ima (ui s8 bat rapid 5inefici- tent, Pulsuli-a disput sitensi ‘nea arterialé a sc&zut la zero. oe Un colape neapteptat ote Intotdeauna caurd de ingrijorare, {in gpectel end vletima prezint, i> (eneral ostare de sdndtate bund Bact se gaseptecaura plea cate legatd dona, ature! e nevole (de tratament de urgent’. Medicul a fost ingrijorat de evolutia rapids si neastep- {atd, iar echipa s-a pregatit sa \ resusciteze pe Jim folosind defibrilatorul, Exact ia momen tulin care medicul era gata s3- Udefribiteze pe Jim, pentru ai aduce acestula inima (a un itm normal, acesta a deschis achii si inima lui a inceput s8 bats normal. Jim @ avut noroc. in tim- pul oricSruia dintre episoadele prin care a trecut, ar fi putut SB nu se mal trezeascd, Se stie foarte bine cit este de dificil de determinat cauza unui lesin, in acest caz, ela fost provocat de Un rtm anormal a nimi 11.45 a.m. La scurt timp, Jim 2 fost trimis citre serviclul de cargiologie, Echipa de specialist i-aintro- dus in torace un pacemaker cpicardic. Acesta este un pace- maker ,de contorizare’, capa bil $8 simt& cénd batsile inimii sad sub 0 anumit& rat. pre- Stabilité gi atunci stimulears ‘electric inima, printr-un fir ata~ sat la ventricul (una dintre cele ous camere inferioare ale ini- mil, pentru a mentine un ritm sindtos. data instalat pacemakerul, pentru Jim a urmat © perioads de reabilitare. Curénd, ela fost ‘apabil si ducd oviatS normals, dar a fost avertizat $8 nu facd excese 51 $8 se prezinte regulat la medic pentru controale, a ae _— loge nid pritrsn Un medle cn Urgent tocmal vaincope defibrarea, un rocedeu care da un gnont” Inumi prin gocurelectice, nd ‘aceasta a opit. Din cauze Tecutt de oc electric restul ‘ereonaiutlrabule od clon wa FO. Informatii generale Oftalmologia este o ramur a medicinii care trateaza ochii. Multe dintre probleme pot fi rezolvate medical, dar cele mai spectaculoase rezultate se obtin prin chirurgie oftalmologic’, folosind microinstrumente sau laser. Una dintre problemete cel mai implici repoztionarea ochiu- anume; uni intre e, in special orbits si aparatul lacrimal, Ges intSlnite la ochi pentru care lui Ateeia ca frecvent este tra- pe segmentul posterior al ochiu- cBrui problema obisnuité est pacientii se aéreseaz8 unui chi-baculotomia, practicatd pentru lu,careinclude sirelinasiumoa- _obstructia canalelor[acrimale, arg aftalmolog, este cataracta, care apare atunci cand cristal nul din ochi se opacizeazd. Paci ‘enti se plang fie de vedere ince. intenss ‘A doua operatia ca frecvent’ este cea pentru strabism, care se specializeze intr-un domeniu Mugen octiatal “retperecn de muych contleaza migcarie ‘loblorocar. Un dezactiibrs a aoostora Ponte cauzaastnopie(boseala oes Eau srabama care necenta nner huge comput vitros Geta transparent co umole camera ‘och, So poste lama (ts) eau poate Gos ls datre de veing prin contrac ‘pul ves Ls pack fsplaucom, so poate ace de Chiurglea, porta reduce presiones, Ccietatinut Este un oistalvansparent care react uri oe nan os ‘ovooalzeazs pe retina. err ave pot congenital sau provoeae de boas ~ pot suce Famosticarea fom cistalrati Soult pot face opac (cataract) Operati de cataracts ‘Tratamentulcataractol a fost revouionat in li- ‘mi 20 de ani nant, tot ce putea face chiru- era 9 scoat ritalin! afecat, Pentru a com- Pensa linsa cristal dn och, paciont tabu: Tau 88 poarte ochelari cu lentle foarte gras, care dstrsionau imaginea,dacd pacientl nu pri ‘ea chiar prin centr or. Mai recent s-2 dscopert ca pot fmplantate lente arficil in loculestalnului, din material tolerat de oti fir react edverse, fend inutis purtarea ocheltor. ‘Nout in tratamentu cu uitrasunete 0 alt descoperie in tatamontu cataract! este ezvoliarea facoomuisficirt (0 und de ultra sunet care dzo'V cristal po loc). Procodeu! "poate epicat print micd inci in och i cris- ‘alin artificial fat prin inca respectivs, este nu este necesard. a scddea presiunea intraocu- {ar la cei ce eufers de glaucom, cregtare de presiune care poate afecta vederea. 0 altd operatie tosata iede disconfortlalumin8 frecventé este pentru a corecta declipirea de retin Chirurgit oftalmologi tind si © incee mic’ implicd © recyperare mult mat rapids mai psn deranj al camer artrioae a ‘chil. Pacintul 9 ecapata vedere in cteva alla dela operaie ‘Tratamentul ev aver Flosiealaseruli in cirurgiaoftalmologic este din ce nce mai frecrents, deoarece undele laser ‘de hnginifrite po rata actu dere. ‘Cel mai frecvent est laserul cu argon, Sau dod lear, pentru ratamontul oti, sau fun- Aula de oc fa pacioni cabot. Acesta sto un ‘modfart ecient dea salva vederes. Poste pre ‘ven orbirea sau poate intra procesul de oie, {a pacienti diabetic curise mae. Lasorul este flost in metodele recent dezvol tate deindepartare a catarate, cu renutate mai bone cit chiruria Este de asemenca flo bebelusi néscui prematur, cu euferng datoraté ezechilibrluin aportul de oxigen. rea vitroasa, mediul transparent gelatinos din globul ocular. Ali fe pot specializa in polul ante- fio cornee, glaucom, migcarle ale copillor, care de obicel sur globului ecular sau alte operat estetice dn jurul ochiull Uni se specializeaz8 in tumori bism, aceasta find o problem sialte afeciuni ale ochiului din frecvent8 a coplul mic. 0 alt specializare este ch rurgia oftalmologicd pediatric: ce rezolv3 problemele ocular mostenite, Oftalmologii pesiat tratoaz8 variatele forme de stre ‘Selena Numi albu coher, 2 poate inten (eco, sus scermalacie = Doaton necesara ncopararea et alata scleroctore) \ Statin sensta ern. ‘Sopoate dept dc oil ‘dn sat nervos port ir | Fee umonivaroase ide #8 x | seumioze sub ot Cana eine | Setetatamata sna vedere: se stectata Artora gl vona contral ratine ‘Tranapetsednge de Jag eitre och Daca w Sir ia ea locnaazé prin amin sau trombur, 96 produce ‘ets veal epare reared, Pacienta este ratata ambulatory pentru © problems oftimologict al -afost at ape! penta mplachen migcarea lu edict! flosepte un aparat eu aser pent. tratarea reine. Laser este vansms Sub forma uel sen de pulsur. catego Majoritatea _pacionttor adult ce se adreseazi unui oftalmo- log au cataracté sau tulbur&ri de vedere. Cea mai frecvents cauz3 de reducere a vede- Til este legatd de schimbarile la nivelulretine, datorate ina intaeii in varsta ‘ste denumits dager macular’ legatS de varst8 sau senild [OMS]. Majritatea paci- eniilor ce se adreseazd oftal- mologului pentru aceast8 pro- blema au peste 63 de ari DOftalmologul pedatrutrateaz’ 1 prematuri din incubatoare, are au probleme oftalmologice din cauza oxigenului in exces, Mui gitre copii mai mari con- sult de etre un ehirurg oftal- ‘elog au probleme banal, pre- de pacienti cum strabism sav alte deficiente de vedere, Cea mai frecventé cauzBa strabismuluilacopileste delcient de refractie,careface a ochiul safe prea seurt pentru 2 focaliza corect, cum se intam- IS in hipermetropie lafectares vedert de aproape. Prescrierea de ochelaripoate rezolva aceast problems. Alte cauze ale stra- bismului Sunt paraliia muscu- laturi datorat® unor bol, sau 0 uumflaturd ce impiedicd miscares ochiulul, Aceste cazuri necestté ‘deseorintervontie chirurgeals Un oftaimoleg toetoars ‘iaucomul cu un tonometry care ‘irectioneazs un fet scurt (deer care och pentru a masura restunea intern. Najortatea_instumontolor folo site de chirurgitoftalmologi sunt microinstrumente, da exomplu ‘micropensele. Persea, cu sau tard din, s0folosese pont a imobi liza pleoapele, mugciigi ate esu- ‘un doicat, in cadrul operatici de_cata- acts, sonda_facoemuliicator Tul un fntrument eu ulrasunete peniru extract, este folost pe: iu a sparge ga scoate cristal ‘ul (f8e0"inseamnd cristal, iar ‘emulsificarea” so relral instr ‘mentul care cheazdnucleul eri talnull ~ miezul dur din central Jul. In facoemulsficare, uitrasu fetul poate sparge cristina in pair isi diolve. ‘Acelagi aparat poate functions in mod fert, care nu implicé folosirea utrasunetlor, pentru ‘luiul in exces i pentru sspiratla —_Microscopul_bino Iu, care suge partea moale a cris- operat, echipat cu 3 talinuli, cunoseutd ca tnvelgul vzoaro, aga incét os ‘extern $34 cortex. Avast instr retorluls8 poste luc ment a. revolujonet chiruigie chirurg, a evolutions ‘oftimologed, permitind operat- gia ofalmologes Ince i caine ‘eo. “Acoust sonds elected fac emiteutrasunete poniry a de Crletlinl. Tuburle de igareg aspirareevetune) sunt a, Operaia de cataracts ‘modficet radical Tn ut mil ani, odati cu apart {ia chirrgiet sub micro: s00p 1 a facoomuls- Catorui.Chrurgit fac acum 0 inciaie mich $i inser o lentil pit in acl vechiull retain, Operatia este ecient gi rapid {Si'de dures sue DEZUPIREA DE RETIN FOILE 68 de obice dupa o rap- turd sau pliere a ret ei, care permite fu
      i aparutir La rT se ! atl =e TT peta a eT ety Injrlvrete dun an. Se poate forma o gronts mbar. S Marginasinteioard a corul manaibutl asele craniului nou-ndscutului sunt mai mci decat echvalentele este superficial | ' lor adulte, cu exceptia oscioare- trece prin aceast 1S n\urcheo mace foc Hem asin i eaeqarg coal care de tern ou frcops maesStrt fu sceay mens copies ep sae isae aerte ew trma de prosa nel — Bat ete trl proprtir fats emorsr ioreate angi no (Sig onset bai cra area brie Sel e's mol cvtte't special pusd 9 ine ue crn Ss {ihermtsteatcomaiceapare- Sele abeslare,c ttl potion Lape) Sina | alatonpsgmapacteg dees umend ab snmeh oe) search cutproemrente, asd stra aetaree Meinendlaeoodancturdnorete forma seme Boe , inveittepart onde eearicus dproceslak nn ieee ssrtmenaiblrlfteula- Prim di ‘peat este mar as — Teaira | evtcmporomniar este erupinjrle aa | Stmantlsens siya Proce mastoid spe. Aces ina ¢ ram aces ecard aca este stad tran Dent nee rerttaan env Ce urare auras poste compl! Ramenat —(Gustodara oni temporal, Seder! Articulatiile ENCICLOPEDI! ee craniului la Fontanelele sunt spatii situate intre oasele craniului ta nou-nascut Fontanelele sunt spatii aco perite de membrane fibroase Gite intre oasele, in eres. tere, ce aledtuiese bolta crani and. Acestea, alaturi de sutu- Fontanei anterior Este cea al ma de fomanete care 89 va rch ju vata en 3 nalomatae File larg, fac posibils aluneca- rea caselor eraniului unul peste | Celalalt gi incdlecarea lot, pen cae gee prin canalul ingust Fontanela etenoldt ——— ‘Setormearala fe nagtere, Acest fapt duce fdeseor la deformarea craniului la nastere Exsta gase fontanele, loca late la fiecare col} al ceselor pariotale, POZITIA FONTANELELOR Fontenela anterioar’ spi terioara sunt situate de un- ful line sagitale ce strabate Botta eraniang. Fontanela ante- Foard este cea mai mare dintro toate, avand forma de diamant. Se gasesteintre osul frontal si el parietal, Fontanela posteri- bard, mai mic gi de form tri- Unghivlar’ se gBseste [= Spa tele capul Pe fiecare partes craniulu se aft fontanelele pereche sfeno- {a3 (anterolateral) si mastoid3 (posterolateralal. Ambete sunt mmici 31 de forma neregulalé Fontanela posterioara. si cea ‘stenoidd se inchid Tn jurul var~ Stel de tei luni, cea mastoid ta ‘proximativ un an iar cea ante- roara cam la un an 3ijumtate PALPAREA FONTANELELOR Tntimpultravaliulu. cind capul teste angajat in canalul de na5- tere, fontanela anterioard sea posterioara pot fi palpate [sim fitel de medic sau moag. Cand povitionareafatului pentru nag~ fore este cea ideal, fontanola fanleriard ar trebui 8 fie in fafS.o schimbare a acest poz- ti indiednd rotatia copitului in ler Aceasta ar putea insemna onastere dificil temporal tormace ciamant, ‘se dimensur ‘an, eat re ‘esate tena part ulin reser so dezolit-un dou modu posible, O pare din ose, pre= cle ale boli cranione fete se pot dez “rect eno membcand format cin Yesut ie opatur, prin proves de osifcreinta- ‘Alte oa, prc cele alte De a baz can (toils parte ul cect deriva din carteole rin osicareendocondral imbinaen arto ‘salons parietal ‘sutura frontal Decatur la ‘Sev chide comet lamajortatesediior irontlg paral | casole paritste cena rath amibele fori suicienta peru a separa (ove [a nivel suttlor. Apoi se depune test Base ta marginie star, stablizand dimensit- ‘ind reer se oprese din principaa etapd de cregtere, in jurlvarsti de gapte an sence ‘og simul de crestre al suturlr gi rail te mares prin remodolare os0a58, cu 0 rat tral mica Se depune structurd osousa pe supre= {age externa craniulu gi se resoarbe cin ite: Fab. ccata face ca, woptat, forma oaselor s8 Ge schimbe, continubndue totodat crestree A MEDICALA CORPULUI cop cep spe tote \_} Remsiee sree mal aricase dn ‘Septrea cranial sv tr) ‘Suossel ont, per forma finer se face os, dec slieetit Dee ‘indout vars posi foc de ani pert e jul i fin La stérgitl luni a dova, emi ‘nul seaman mult mai mutt cu o fnga umant, in specia in ceva ce priveste ochi, vartul nasull maxilarele §i gura. Coada din- tre fese a cigparut gi trunchiut devine mai putin curbat gi in formé de C. Membrele se _articuleazd la rivelut coatelor si incep 38 apara degete distincte la mini 5 picioare, Majoritatea organe~ lor interne sunt deja formate si unele vor incepe $8 functioneze destul de bine SKPTAMANA A CINCEA in timpul cele de-a cincea sép- mani, Incep 58 apar’ muguri din care se dezvalté piccarele. Muguri din care se dexvolt8 bre: feles-au dezvoltat din s8ptimana 8 patra 51 acum eresc in ungime 518 Impart in segmente: pentru rnd, brat siumar, Muguri pen tru mén& gi cei pentru laba picio- rului au la capat o plac¥ tur, ENCICLOPEDIA MEDICALA Luna a doua Pe parcursul saptimdnilor 5-8, embrionul devine mai usor de recunoscut ca forma de viat umand. Se dezvolt& trasdturile faciale, membrele cresc din core se vor dozvolta degetete Tn plus, incep £8 dovind vii- bile urechile externe i apar iste fose care marcheaz8 paz sia nasului, Mailarul superior si Cel inferior, formate din arcurile braniale,incep s3 se dezvote Inima bombesza acum, mis cat3 din poztia initials, in zona anterioard a pioptulul. La acest moment sa impartit deja in ‘camere separate, pe partes freapta si tangs, Bronhile pi mare - cli pentru trecerea aeru: lui = sunt deja prezente tn pla mini, Emisterele cerebrale care alcStuiese cele dova juma- {8i ale ereieruli,incep si ole s3 creasci,intimp ce ochiiginsrile se dezvoltS iar limba se poate Fecunoaste. La sfarsitul celet de-a cine cea siptaméni, toate celelalte trgane interne, precum ficatul panereasul, stomacul, vetica biliar3,rinichi gi organele sexu ale, incep s&seformeze, dar sunt trunchiul se lungeste si organele interne incep sé functioneze greu de recunoscut, apirand ca ‘uguri foarte micidefesut TRACTUL ALIMENTAR Desi un embrion de cinci s4pti- ‘mani nuare un tract éigestiv [ali enter] format, cutee stratulu celular ce a format inima, coada SsicapulintiazSalcdtures intes tinal “Tubutdigesty, cae initia este inchs la ambole capete, se des- chide in gurintimpul ssptims. ni cincea, CelStalt capat i Gin care se va forme anusul, 5° dezvelt8 mult mai tarziu. SAPTAMANA A SASEA iin timpul sEptiménii 2 93528, ‘embrianul continu s& creasc’ si 8 se schimbe rapid. La sfBrsitul ‘siptimani embrionulvamasura aproximativ 20-25 mm, dea cap, pind la degetele do la picioare. Principalele organe interne s-2u format deja, des ele sunt ned in stadiu rudimentar I period saptic: ‘cordonul embilea! ‘fe poste vedes ca, Fatina och. nie Inatara gi mains Inmugurt In accasté pe cembrionului_ este mare, in raport cu. tu, iar trdsaturit mai usor de obs fila, care erau parfi, sau mises eu cresterea § acesteia. 1cepe $8 apar retina, dar ochi pana in saptiman Urechea intern ponsabile de sim Siaur, crescrope fexterad nu este apirut sivarfuln

      S-ar putea să vă placă și