Stomacul este un organ musculo-cavitar, in forma de cimpoi sau litera J , reprezentand portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv

cu rol de depozitare si digestie a alimentelor. In stare de umplere are 25 cm, iar gol 18 cm. Capacitatea lui este 1300 1500 cm3.

Stomacul este un organ digestiv de mare importanta, dar nu vital.

St c l este sit t in et j l s pr ez c lic l c vit tii bd in le, intre splin si fic t. Se intinde de l rifici l c rdiei p n l rifici l pil ric.

ac l are fata a teri ara si a steri ara. Mar i ea l i rea ta se este ica c r ra, iar ar i ea sta a se este area c r ra. P ate fi ivizat i 2 arti: 1. Partea verticala f r ata i re i ea car iei, f l st ac l i si c r l st ac l i. 2. Partea riz tala e f r ata i 2 se e te: - ca al l il ric, i ti s a r xi ativ 3 c la sta a rifici l i il ric. - a tr l il ric, sit at la sta a ca al l i il ric si rel este ica c r ra. St

 Fundul st

acului vine in ra rt anteri r cu grilajul c stal, i ediat in stanga a endicelui xif id. acului vine in c ntact anteri r cu l eretele anteri r al a domenului. ul stang

r ul st he atic si

Ra orturile osterioare se fac rin intermediul

unei relungiri a cavitatii eritoneale numite ursa omentala. Vine in ra ort cu rinichiul stang, suprarenala stanga, corpul si coada pancreasului, splina si artera splenica.

De la interior spre exterior, peretele gastric este format din: Tunic uc s . Aceasta formeaza pliuri verticale in corpul gastric si orizontale in antru. La suprafata ei se disting zone circulare numite arii gastrice, in care se deschid glande gastrice. Epiteliul gastric este de tip cilindric simplu si contine glandele gastrice: - glande cardiale cu secretie de mucus - glande gastrice propriu-zise. Se gasesc la nivelul fundului si corpului gastric. Secreta enzime, H l, mucus si factorul intrinsec (necesar a s. Vit. B 12) - glandele pilorice care secreta mucus si gastrina. Tunic sub uc s . Este formata dintr-o patura de tesut conjunctiv lax si este o importanta retea vasculara. Tunic uscul r . Este formata din 3 straturi: superficial longitudinal, intermediar circular, profund oblic. Aceste fibre oblice inconjoara orificiul cardia, asigurandu-i astfel o mai buna inchidere. Tunic ser peritoneu. s . Este reprezentata de

Vascularizatia stomacului este asigurata de cele trei ramuri ale trunchiului celiac: artera hepatica, gastrica stanga si splenica. Aceste artere dau ramuri care se unesc intre ele, formand doua cercuri arteriale, pe mica si pe marea curbura. Venele stomacului au acelasi traseu cu arterele si duc sange in vena porta.

Inervatia stomacului este asigurata de plexul gastric, format din fibre simpatice si parasimpatice. Provine din plexul celiac. Fibrele nervoase formeaza in peretele stomacului plexul mienteric si plexul submucos. Plexul mienteric controleaza miscarile intestinale si este alcatuit din lanturi liniare de neuroni interconectati care se intind pe toata lungimea, iar atunci cand e stimulat apare o crestere a tonusului peretelui, o crestere a contractiilor ritmice si o crestere a trasmiterii undelor de-a lungul intregului perete stomacal.