CAPITOLUL I.

RELAŢII ŞI FUNCŢII

1.1 RELAŢII

1.1.1 NOŢIUNEA DE RELAŢIE

Definiţia 1.1.1.1: Fie A şi B două mulţimi nevide şi a∈A, b∈A. Numim cuplu sau sistem de două
elemente o pereche / mulţime ordonată (a,b) în care a este primul element al cuplului / sistemului şi b
este al doilea element al cuplului / sistemului.
Teorema 1.1.1.1: Două cuple (a,b) şi (a′ ,b′ ) sunt egale dacă şi numai dacă:
a=a′ şi b=b′ .
Demonstraţie: Două mulţimi finite şi ordonate sunt egale dacă şi numai dacă au aceleaşi elemente şi
elementele de acelaşi rang (de pe aceeaşi poziţie) coincid în ambele mulţimi.

a= 1
Exemplul 1.1.1.1: (a,6)=(1,b) ⇔  .

b= 6
Definiţia 1.1.1.2: Fie A, B şi C trei mulţimi nevide şi a∈A, b∈B şi c∈C. Numim triplet sau sistem de
trei elemente, notat (a,b,c), un cuplu de forma ((a,b),c), deci în care primul element este la rândul lui
un cuplu: (a,b), iar c este al doilea element al cuplului.
Corolarul 1.1.1.2: Două triplete (a,b,c) şi (a′ ,b′ ,c′ ) sunt egale dacă şi numai dacă:
a=a′ , b=b′ şi c=c′ .
Demonstraţie: Din Definiţia 1.1.1.2 rezultă că (a,b,c)=(a′ ,b′ ,c′ ) dacă şi numai dacă:
((a,b),c)=((a′ ,b′ ),c′ ),
ceea ce, conform lui (1.1.1.1), implică:
(a,b)=(a′ ,b′ ) şi c=c′ .
Aplicând încă odată Teorema 1.1.1.1 pentru egalitatea (a,b)=(a′ ,b′ ), obţinem afirmaţia din enunţ.

x = 2

Exemplul 1.1.1.2: (x,3,z)=(2,y,-5) ⇔  y = 3 .
z = 5

Definiţia 1.1.1.3: Fie A, B, C şi D patru mulţimi nevide şi a∈A, b∈B şi c∈C. Numim qvadruplu sau
sistem de patru elemente, notat (a,b,c,d), un cuplu de forma ((a,b,c),d), deci în care primul element

1
este tripletul (a,b,c), iar d este al doilea element al cuplului.
Corolarul 1.1.1.3: Două qvadruple (a,b,c,d) şi (a′ ,b′ ,c′ ,d′ ) sunt egale dacă şi numai dacă:
a=a′ , b=b′ , c=c′ şi d=d′ .
Demostraţie: Aplicăm Definiţia 1.1.1.3, Teorema 1.1.1.1 şi Corolarul 1.1.1.2.

α = 9
β = −7

Exemplul 1.1.1.3: (9,β,-3,δ)=(α,-7,γ,0) ⇔  .
 γ = − 3
δ = 0
Definiţia 1.1.1.4: Fie n∈N∗, n≥ 2, A1, A2, …, An n mulţimi nevide şi a1∈A1, a2∈A2, …, an∈An. Numim
n-uplu sau sistem de n elemente, notat (a1,a2, …, an), un cuplu de forma ((a1,a2,… an-1),an), deci în
care primul element este un (n-1)-uplu: (a1,a2, …, an-1), iar an este al doilea element al cuplului.
Corolarul 1.1.1.4: Două n-uple (a1,a2, …, an) şi (b1,b2, …, bn) sunt egale dacă şi numai dacă:
a1=b1, a2=b2, …, an=bn.
Demostraţie: Aplicăm (inductiv) Definiţia 1.1.1.4, Teorema 1.1.1.1 şi Corolarul 1.1.1.2.
Definiţia 1.1.1.5: Fie A şi B două mulţimi nevide. Prin produsul cartezian A× B înţelegem mulţimea:
{(a,b) | a∈A, b∈B}.
Exemplul 1.1.1.4: Dacă A={1,2,3} şi B={a,b,c,d}, atunci:
A× B={(1,a);(1,b);(1,c);(1,d);(2,a);(2,b);(2,c);(2,d);(3,a);(3,b);(3,c);(3,d)}.
Observaţia 1.1.1.5: În general, dacă A şi B sunt două mulţimi nevide,
A× B≠ B× A.
Mai mult, se observă că
A× B=B× A dacă şi numai dacă A=B.
Notaţia 1.1.1.1: Pentru orice mulţime finită A vom nota cu | A| cardinalul său, adică numărul
elementelor sale.
Se verifică imediat următorul rezultat:
Observaţia 1.1.1.6: Pentru orice două mulţimi nevide A şi B, avem:
| A × B | = | B × A | =| A | ⋅ | B | .
Acum putem defini noţiunea de relaţie binară.
Definiţia 1.1.1.6: Numim relaţie binară între elementele mulţimilor A şi B un triplet ρ=(A,B,R), unde
R⊆ A× B. Mulţimea A se numeşte domeniul relaţiei, mulţimea B se numeşte codomeniul relaţiei, iar R
se numeşte graficul relaţiei.
Exemplul 1.1.1.5: Dacă:

2
 A={1,2,3},
B={a,b,c,d} şi
R={(1,a);(1,c);(2,b);(2,d);(3,b);(3,c)},
atunci ρ=(A,B,R) este o relaţie binară între elementele mulţimilor A şi B.
Exemplul 1.1.1.6: Dacă:
A=N,
B=Z şi
R={(x,-2x) | x∈N},
atunci ρ=(N,Z,R) este o relaţie binară între elementele mulţimilor N şi Z.
Definiţia 1.1.1.7: Dacă ρ=(A,B,R), unde R⊆ A× B şi (a,b)∈R, atunci vom spune că elementele a şi b
sunt în relaţia ρ şi vom nota acest fapt prin aρb. Dacă însă, prin abuz de notaţie, vom identifica pe R
cu ρ, atunci acest fapt îl vom (mai) nota şi (cu) (a,b)∈ρ.
Corolarul 1.1.1.7: Două relaţii ρ1=(A1,B1,R1) şi ρ2=(A2,B2,R2) sunt egale dacă şi numai dacă:
A1=A2, B1=B2, şi R1=R2.
Demostraţie: Aplicăm Corolarul 1.1.1.2.
Definiţia 1.1.1.8: Dacă ρ=(A,B,R), unde R=A× B, atunci ρ se numeşte relaţia universală între
elementele mulţimilor A şi B.
Exemplul 1.1.1.7: Dacă:
A={1,2},
B={a,b,c} şi
R={(1,a);(1,b);(1,c);(1,d);(2,a);(2,b);(2,c)},
atunci ρ=(A,B,R) este relaţia universală între elementele mulţimilor A şi B.
Definiţia 1.1.1.9: Dacă ρ=(A,B,R), unde R=∅, atunci ρ se numeşte relaţia vidă între elementele
mulţimilor A şi B.
Definiţia 1.1.1.10: Fiind dată o mulţime A, numim relaţie omogenă pe mulţimea A o relaţie
ρ=(A,A,R), unde R⊆ A× A, adică o relaţie la care domeniul coincide cu codomeniul.
Definiţia 1.1.1.11: Fiind dată o mulţime A, numim relaţia de egalitate pe mulţimea A, o relaţie
omogenă ρ=(A,A,R), unde R={(a,a) | a∈A}⊆A× A.
Notaţia 1.1.1.2: Pentru orice mulţime A, vom nota cu ∆ A relaţia de egalitate pe A.
Exemplul 1.1.1.8: Dacă:
A={1,2,3,4,5,6,7},
atunci ∆A=(A,A,R), unde:
R={(1,1),(2,2),(3,3),(4,4),(5,5),(6,6)(7,7)}.
Observaţia 1.1.1.8: Dacă m, n∈N∗ , iar A şi B sunt două mulţimi cu | A| =m şi | B| =n, atunci numărul
3
relaţiilor binare între elementele lui A şi B este 2mn.
Demonstraţie: Deoarece, conform Definiţiei 1.1.1.6, o relaţie binară între elementele mulţimilor A şi
B este o submulţime a produsului cartezian A× B, rezultă că numărul acestor relaţii este egal cu
numărul submulţimilor lui A× B. Dar, în general, o mulţime cu k elemente, k∈N, are 2k submulţimi
(verificarea este imediată). Acum Observaţia 1.1.1.6 completează demonstraţia.