Comunicarea organizationala in cadrul Aras

Comunicarea organizaional este un proces, de regul intenionat, de schimb de

mesaje ntre persoane, grupuri i niveluri organizatorice din cadrul organizaiei, cu scopul nfptuirii att a obiectivelor individuale, ct i a celor colective. Esenial este ca, n cadrul organizaiei, s se realizeze o comunicare eficient, care apare atunci cnd oamenii potrivii primesc la timp informaia potrivit. Aceasta presupune stabilirea unei corespondene biunivoce ntr-un univers spaio-temporal ce include transferul de informaii de la expeditor(unul din memrii Aras) ctre destinatar(voluntarul Aras)care trebuie s-l neleag aa cum a intenionat emitentul. Transmiterea informatiei in cadrul Aras se realizeaza atat interpersonal cat si prin intermediul telefonului si internetului. Pentru orice organizaie, comunicarea este o cerin esenial n atingerea obiectivelor stabilite, o condiie a funcionrii sale eficiente, a stabilirii celor mai elementare relaii interumane. Numai o comunicare eficient face posibil planificarea i programarea, coordonarea i controlul, motivarea, sporirea performatelor individuale si collective, statornicirea unor relatii corecte si eficiente intre membrii , consultarea i participarea activ a membrilor organizaiei la nfptuirea scopurilor propuse. Comunicarea organizaional apare la toate nivelurile conducerii, se realizeaz pe toate treptele ierarhice i ntre acestea, att pe orizontal(intre voluntari), ct i pe vertical(de la coordonator la voluntar si invers). Fiecare moment din activitatea acestei organizaiei se bazeaz pe o comunicare eficient, ca modalitate de focalizare i corelare a eforturilor. Comunicarea in cadrul Aras se realizeaza intr-un climat suportiv : Respect si evaluare constructiva insa nu dupa etichete rigide Preocupare ptr nevoile vontarilor Relatia dintre voluntari si superiori se bazeaza pe respect acredinatndu-i cu o atitudine participativa. Relatiile se bazeaza pe transparenta si onestitate. Participarea la decizie : voluntarii au dreptul sa-si exprime opinia si sa contribuie la fundamentarea unei decizii. Atitudinea antidogmatica Democratic si nepartinitor Rezolvarea conflictelor se face pe cale pasnica, prin comunicare . Comunicarea intre voluntarii Aras are la baza respectul si consideratia pentru persoana fiecaruia. Orice tip de conflict este solutionat pasnic, fara brutalizari verbale sau fizice. Respectarea opiniei fiecaruia este una din regulile de baza. Confidentialitatea este un termen cheie e care se bazeaza relatiile dintre voluntari, angajati si beneficiari .

Comunicarea cu beneficiarii are la baza confidentialitatea. Suportul moral si psihic va fi intotdeauna apreciat in cazurile necesare. Facand o analogie intre Aras si o organizatie cu fundamente economice, putem considera coordonatorul ca pe un manger. In activitatea sa concret, coordonatorul are diferite roluri, n funcie de modul n care comunic, i anume: roluri interpersonale, ce se exprim n relaiile lui cu voluntarii. Coordonatorul poate juca rolul de: lider, persoan de legtur sau figur de reprezentare; roluri informaionale, ce se concretizeaz n aciunile de creare i dezvoltare a reelei informaionale. Coordonatorul poate ndeplini rolul de: monitor, diseminator de informaii sau purttor de cuvnt; roluri decizionale, ce se manifest n momentele alegerii variantei optime. Cordonatorul va fi: ntreprinztor, rezolvator de disfuncionaliti, responsabil cu alocarea de resurse. Pentru ndeplinirea cu succes a acestor roluri, coordonatorul trebuie s se bazeze pe urmtoarele funciuni ale comunicrii: funciunea de informare de monitorizare a informaiilor interne i externe obinute prin toate mijloacele posibile; funciunea de comand i instruire de asigurare a unitii i continuitii aciunilor colectivului n direcia obiectivelor stabilite; funciunea de influenare i convingere, ndrumare i sftuire de control asupra informaiei i comportamentului voluntarilor; funciunea de integrare i meninere a informaiilor asigur eficiena activitii pe ramura de control pe care o detine in organizaiei Maniera de aplicare a acestor funciuni ale comunicrii n activitatea concret a fiecrui coordonator depinde de capacitatea de comunicare a acestuia, de abilitatea lui de a fi bun comunicator, de a valorifica eficient informaiile de care dispune la un moment dat. Pentru a fi un bun comunicator, coordonatorul trebuie: s ntrebe, s rspund, s-i spun punctul de vedere, s se informeze i s informeze la rndul lui, s asculte, s consulte, s se documenteze, s neleag i s asigure cele mai eficiente relaii cu voluntarii, superiorii i egalii (colegii aflai pe acelai nivel ierarhic). El dispune de o serie de sisteme de transmisie i de procedee de comunicare pe care le poate pune n aciune, le poate dirija, fructifica i controla n vederea atingerii obiectivelor Comunicarea organizationala eficienta : Comunicarea eficient, ca sistem complex de raporturi mutuale ce apar ntre membrii organizaiei, presupune cunoaterea reciproc a acestora, confruntarea, concilierea i armonizarea opiniilor lor. De aceea, pentru fiecare coordonator, o preocupare esenial o constituie asigurarea unei comunicri deschise, permanente i precise, ce rezult din gndirea strategic a organizaiei, care trebuie s in seama de o serie de condiii:

 formularea concis i precis a mesajului pentru a fi neles uor i integral; transmiterea rapid i nedeformat a mesajului; asigurarea fluenei i a reversibilitii comunicrii; utilizarea unui limbaj comun de ctre emitor i receptor; simplificarea i decongestionarea canalelor de comunicaie; asigurarea flexibilitii i a adaptabilitii sistemului de comunicare pentru a putea fi utilizat n orice situaie. n calea unei comunicri eficiente se interpun o serie de obstacole ce trebuie depite cu abilitate pentru a nu se ajunge la blocaje. Ele sunt rezultatul factorilor generali, ce impun bariere comune pe care oamenii le aaz n calea comunicrii sau al factorilor specifici procesului de management. Cele mai frecvente obstacole sunt de natur: personal fiecare individ are o personalitate unic, generat de motenirea genetic, de mediu i de experien, care i confer o manier proprie de comunicare; fizic legate de caracteristicile individului, de starea lui fizic, dar i mediul n care are loc comunicarea; social referitoare la obiceiuri, tradiii, model social (rural, urban), religie, statut social (mesajul unui coordonator de rang nalt este considerat real, corect, chiar dac uneori este incomplet, fals); cultural vizeaz nivelul de pregtire, limbajul i vocabularul; semantic apariia unor nenelegeri generate de folosirea unor cuvinte n moduri diferite sau a unor cuvinte diferite n acelai mod, a neologismelor, a jargonului i a expresiilor strict tehnice; cognitiv apariia conflictelor interne datorate unor informaii incompatibile cu sistemul de valori al individului i cu deciziile anterioare; psihologic legate de particulariti ale comportamentului uman: emotivitate, timiditate, agresivitate i afectivitate. Percepia proprie a fiecrui individ este considerat cea mai important barier n interpretarea mesajului primit, pentru c oamenii folosesc propriile repere i concepte n judecarea altora; ambiental contextul n care are loc comunicarea; managerial obstacolele sunt generate att de coordonatori, ct i de voluntari ,,Problemele de comunicare ntre sunt provocate de: capacitatea insuficient de transmitere a informaiilor i de ascultare a superiorului, rezerva subordonailor de exprimare a prerilor, neobinuina n comunicare, neconcordana dintre cerinele comunicrii i posibilitile subordonailor, frecvena modificrilor n sistemul de comunicare; Toate aceste obstacole provoac perturbaii n cadrul procesului de comunicare, din momentul emiterii mesajului i pn la receptarea acestuia.

Att perturbaiile externe, care in de mediul de comunicare, distan, timp, structura reelelor de comunicare etc., ct i perturbaiile interne legate de natura uman, percepia mesajelor, tendina de evaluare a mesajelor, limitele individuale etc. trebuie identificate, analizate i diminuate prin msurile adoptate n organizaie, ceea ce va contribui la mbuntirea comunicrii.

Comunicarea didactica
- Este una instrumentala, direct implicata intr-un proces sistematic de invatare - Vizeaza intelegerea , profesorul fiind cel activ actionand a un filtru ce selcetioneaza , organizeaza si personalizeaza informatiile. - In ceea ce priveste comunicarea in cadrul liceelor este de preferat adoptarea unui ton formal dar flexibil. - Relatiile afectuoase sunt benefice insa pentru o eficienta mai mare e recomandabila o distantare pentru constientizarea autoritatii. - Nu sunt permise accesele de furie, brutalizarea verbala sau fizica. - Aplanarea conflictelor intr-un mod pasnic in cazurile necesare - Caracterul ludic al dialogului poate fi productiv insa limitele ar trebui sa ramana o intelegere tacita. - Testarea initiala a cunostintelor detinute si verificarea informatia transmisa in final. - In cazul unei dezbateri se incearca o moderare a discutiei intr-o maniera de tip focus grup, voluntarul fiind insarcinat cu rolul de moderator: - intrebarea de introducere in tematica vizata - intrebare de testare a cunostintelor existente - incercare de moderare a discutiilor astfel incat fiecare sa isi expuna punctul de vedere - nedivagarea discutiei, mentinerea subiectului dezbatut - respectarea dreptului la cuvant al celuilalt - respectarea tonalitatii( nu se ridica vocea , nu se recurge la glume nepotrivite) Comunicarea intr-un centru de plasament :

Constientizarea tipului de copii cu care intractionam pentru a sti ce tip de comunicare adoptam Adaptarea discutiei in functie de capacitatile de intelegere ale acestora. Atitudine mai formala in caz de necesitate. Evitarea conflictelor si solutionarea acestora in mod pasnic in caz de necessitate. In cazul intampinarii dificultatilor de comunicare se incearca alte metode la care copii s-ar dovedi mai receptive si cooperanti: jocuri de rol, directionarea discutiei catre o arie de mai mare interes.