?#*bi.

Stvrtie3?$togoi

t a-rHrthr a

MICUL PATERIC

PARTMTE!E tAVATlt EAITOVOI

, ATHr)hr A

Reda.borEleM Ma!i!6d Coprta:lmmdah Sa$tie 8altorci

CUViNTiNAINTE

O lebmorEh Salatie Batto@i O Editura Cathisnr, P6Eu Prezdta edilie, Bucuietti, 2ftl8

i CIP. BiblioEdt N.$dtL.I@&t D..@d @Pll d. i.lmoi.n r,fi.lr ?.tdt / povdit ti ltu.hr Fnh thlie B.lorci. - Buclr.tn: Carhb6. 20(E L s.hne 8.!orci, i@nonrh (.drPti tl )

e la bun inceput,trbuiesI spunem esreun ce Pareric. Cuvinhrlpat nc provinede ta gcescurprrer,adict p&inte. Prin urmareParericul esteo cartecarc $pdnde cuvinte.le Sfintilor perinli adunate pentrufolosuloedincioqilo!. Biserica Ortodoxea mogtenit multe Datedce. mai Cel mai cunoscrrt PokncnlErtpkar. El cu;rinde mtueste turii deEprp s6nFicareau Uiiin reacuriteI rV-lea at Vl-lea,in sFcid in PustiaEgptului, dupdcumil a.rat

astfel ii Cutjmpulaufostalc:tuite altePaterice' incit mari minJstirile Mai de destul mLrlte. toate eleauaiuns lor' din lumeaintreatd au Patericele de Patericul faF, numit de noi ,,mi(, nu esteo Prc_ mad ci o culetere s.urtarea vreunuiadinte Patericele Pd' Je tertedin m* multeizvoarc,Qmar h: LtL"ai@nul Vctilesfrnliln Pe Ptoloagete tn;it feiot"an,Urro"aAul, Sfnlilu lta' [nc: a&L+ am pretuatisvmsitl ds Vt4ile sfintului GrigoriecelMare cuprin:in Dialogudle I'rsr"i uza este Mi.ui Paterir dmumit astfelalit din ca dimen_ clor siunilor sal,cit $ PerltrufaPtul c, s adreseazi e* .aot t je i"t".tim Povestii cares: hezeast! -i"i. Pentfl a fi cit inieresulcopiilor.Ele au fost rePovestite, urmarit' nai clare maiusorde 9i tt"U"ie sJ uititn ct Micl Pakrtr E" t*ti i "u intimPlirile Povestjte o "."tt nu este culeser dePo\$i Toate amintitiin orte sint Ae slnt ua""i'"t" Sri"F,li oarnenii au reJ oin cauzamodatlet nu toatenumele-Efintilor se tJtransmise ptnl la noi.inseaeastanu tsebuie fieo oi"ai.f l*mr'" i,"t ln t glture cu ei Prinrugiciune' " '-N" i"aoirn ce Snn$t,c e au fost atit de buni in "'. timDulvietii nu vor lntlrrh 3l vine in aiutorultuturor ceidr*re *'orati cu dtago.tr vt4ile lor 9i vor ln'erca Be lor faPtele bune. urmze

M T CULPAT ERT C
(UVINTE FOI.O3ITOAR E PENTRU CEI Mlcl

5 T R U 6 U R ELE

5FINTULUI MA<ARIE

cflugiii atunci cind s-a petrecut intimplarea pe care o inti-una din zile, a venit la Sffrtul Macarieun om oarecare9i i-a adusun stmSurecopt 9i bine mirositor. Trebuie segtim ci in pustie clluglrii nu aveaude unde culege struguri deoarceacolo e ari$A mare tot timpul, nisip cit r'zi cu ochii Siplantele lipsescaproapcu des:dr9ire. Omul s-a gindit ci ii va face o mare bucurie pdrintelui Macari aducindu-i acel strugure care e3te adt de pr4ia6 in pustie, unde nici mdcarapanu e indeajuns.Sffntul a luat sEu8urcle$i a multumit oaspetelui pentru dragosteaadtate.

riia odale pustaEgiptului parinte nuin un cu meleMacdrie. Acesta cunoscut toa$ la. era in ra pentrufaptele bunepecdrele facea mult: 9i Iumevmea la el dupe sfat.Deoarece aceeati in pustie mai locuiainci un plrinte Macarie,pe acesta, despe care vomvorbi,toli l.aunumitOr4eanul, cauza din c; piovmea din vstitacetatea Alexandriei.Snntul Macarie era de acumbdtdn si conducea m5nestire o de

Rlmassingu in hiliasa,perintele Macarie gins-a dit se menincestrugureleacelaatit de frumos careil imbia mireasna ru luiplacut:Darcind vrutsA a rupa o bobitd,dintr-odategi-aadusaminted intreagaobFted cilugiri pe careo conducea s-agindit cdSii 9i glste dinh-un astfelde strugrre. ar fi vrut, desigur,se Cesi faci sffntul? Se-lmenince singurn-a marvrut, gindulla ceilalf celugari fdcusessimtd deoarce il z8hcit 9i lacom.,,Oaieeu Eint chiar atit de mic la suflet, incit se manincaceststruguresingrrr,in timp c Nu alti {ratirabda sete? voi face de dcedstal")i-a zis pArintele sineasa.$i" tot gindindu-secese facecu in acelstrugure,Snntul Macadehoteri sil deaprimului Nu trcumdte r'rm9i iatncdun ctlugir a bltut la pdrintele bucurat V-a"indu-1" s-a u$ pldntlui Macarie. Ei, strugurle i l-a dat zicindupl c. 6 vorbit cuel a sco6 ti strugu,d eu de dunr"htl, fiaE, primegie la mineacest bolnavatacenu potdnca Btrulrt btfrtr tl .m sionacul a ld." 3ftttuI Macarie zispricinabolii doarpentrua-l tut. F lnt .l ptkmal.I darul,clci 9iel ar fi &stat hi.ar o Frateldf dh .ol tod sft dearlic ri debinemirositor. h I lud rtsqunle ii ea dusmultunind la chiliasa. l0

insAcind a ajunsin chilie ii a vrut sl m;nine strugugind pe carel-a avut re1e, tinarulc5luger avut acela$i a SiSfntul Macarie:,,Cumvoi m'incaeu singur aceststrugure,in timp cealli frati rabd; de ste?Md voi duce9i il voi da uui fratebolnav." Celugiiul a ieit 9i s'a dus la unhatepe careilttia maibolnivicios: aremai mar ,,El nevoiedeit mine de strugure" - i$i ziceain sinasa. bolnav n-a tinut Dar s-aintimplat ce nii calugdrul A$a pentrusine,ci a hot:dt sel deaaltcuiva. strugurele de a trecutstrugurele la un ciluger h altut,c;ci ficare sgindeala ceilalti, nu la sine.Spresear;,unul din Si

11

cllugl4 caretocmaiprirnise dar ael in strugureminunat dela un alt frate,s-aSinditin sineasa:,,Cestru$re frurnos!Cumde a alunsel in aceasti pustiearsA soade !e 9i lipsiul deverdeall?Md voi ducese-idaustrugurele pr ntelui nostruMacarie, pentrucAl e btrtfin qi are mai multe ne!oie de o hranecaaceasta ddt mure,care sint tinlr 9i putemic."Zicind acsta, cAlugliul a asclrnsstrugurele haina9i s-adus cu el la chilia Sffnsub tului Macarie.

Cind a vezutSnntulMacade strugurelemult s-amip mmal cici l-a recunoscut indatd.Erachiarstrugurele carcet pdmindu{ in da! 9i nevnndsal mdrince,I-adat unui frate.Sa mirat,pentruci fratele cari-a adusstrugurele inapoi eraaltul decitcelde dimineall. Sffntulininlimplate,cumcdfralii n-au dati ii-a dat sama cele de pentrusineFil-audatde voit nici unul snine sEugurle la unul la altul, iar acumstruBurele intorsinapoi la +a el. Pregdndu-6 nu ttie nimis S6nhllMacarie luat cI a strugurele a mulumit, minunindu-se citi dngoste de 9i au dat dovadi c ugerii din obtteasa,deoarece nimeni gindit la sine,ci fiecare ceilalti. nu ea la 1.2

Rimas sinSur, plrintele Macade a luat strugurele, zicindu-gir,,Devremecenici unul dintre frati nu a mincatacest strugure,cumil voi mincaeu,catel sint plrinte 9i invAtdto.?"9i, zicind acste4a dus strugurel Sil-a pus pe o piaht. O paslre a venit 9i l-a luat, ducindu-l puigorilori. AFaa sfiriit strugurelSfntului Macarie,

5 FIN TU AcATON 5 I IN GER U L L

e wmeasfrntului Antoni cl Mare htria in Egiptun pErintepe numeAgaton.Sespunecl A8atot! pe dnd ela dnl{, l-a vizitat pe Sfntul din darul Antonie.Ac6ta ulrni aveade la Dumnezeu ata d a !dea sulleteleoamenilor, cufl noi le vedem fala. Deci.dupi ceau statde vorbr, SfintulAntoniia zb dnirului Agatonceti l vaaiunte sfnt qi vaff atit de rdul btrnd$ ftue dereutate, tncit nu va mai putar'dea in oammi,ci numaibinele.
14

A9as-aSiindmplat clci, cu timpul, perintel Agaton a ajuns deblind,incitniciodaH cesup;rape njdtit nu mni,oricit de mult rtrui-ar fi pricinuir. A avut loc, atadar, cu Snntul Agaror! urmitoarea infmplare, din caresevedecit de ribd;tor qi de blind ajunsse. ktr-o zi. s-adus sfnrul in ora! savindd vas" Ie de lut pe careh fecea dina sain pusrie am uicu tat saspunem pirintele Agatonela pusrnic. ce Mer8ind el a;a, a SIsit pe calun lepro6.L,eprosul intrbat: l-a ,,Unde ducil" ,,Inorat,s, vind va!le te acesrea,,i-a r;spuns sfintul. ,,Fii bun - a ,is iar4i leprosul-, ia-n, 9i pe minecu tin." ,,Hai!" - a crTut la invoiau Sfintut A^8aton luindu-l pe leprosin spate,l-a dus cu gieu 9i,
L6

cind au atunsin piat5,leprosuli-a zis ian ,,Pune'mi acolounde vinT vasle Sfintula oql . f,cutaiacumi-a cerutbolna\,lL dar nu apuce bineselindi un vas,cind leprosul$ri iar cu gura: ,,Ai rindut un vas?",.Da!"a r:spuns prrintele Agaton. l-ai ,,Dace vindul insamni ce ai banil Acl'm sd-micumperio pltcintl de banii 4tid!" Sfmtuln-a statdelocpe ginduri,s-adus ti i-a cmp:rat leplosului o plEcintd.Dar leprosulnu s liniita. Numai cea vindut pirintele Agatonumdtorul l?s, i leprosuliar a strrit cu gura:,,Ai vindut incl un !?3?Cump;r;-miun strugure:" tot atd.pinSin se.5r r& deindati cevindeasnntulcem,leprosulii cerea si-i cumPere un4 ba alt4 pintr cind s-auterminat9i vaba Ele. banii. si

t7

Ahrnciainteles Sfi.nrutAgdron leprosuleecaret-a cd punat in.spateiu era un tepro6ddeve ci un Inger d h rar cer,ftimis de Dumnezeu sJ incerce ca btindeled r:b,i darealui. D ariti bucurie, p&inretui Agaton i_arie<ut ii oboseala. a luat-o incetitor spl chli; sa nulte zite El 9i .,n oupaaceea nu-ijputeatua Bindutde ta cele rimDlate.

Cum seapropiaseara, pirintle Agatonvru s: poineasce spr casl. Leprogulins: nu-l shbea: sd "Vrei pleci?la-mi ti pemine,casi mtrlati acolodeundem-ai g luat!" Remas flre vasti f;ri bani, sffntul il lut tn spatepe lepros9i pomi inctla drum.Aiunsla locul de undeil luase pe dimineaF leprot l.a p'rscu gniajosii a!.rut sdplece. nu apucl si fad un pas,cind aauzir Dar in urmasarm glasatit de pHcut,indt n-ai fi gisit in rot pemintul un Slasmai dulceti mai frumosde.it acela: ,,Bincuiintate9ti.Atato& de Domnulin cer9i pe prmint!" lnsdcind s-aintor6si vad: cinea gr;ft, n-a mai vezutpenimeni.
18 79

CALU6ARU L ' FUDUL <ER'ETORU R A < LA

'I

Odatl a venitin mrnlstire un cergetor. V;zindu-I,bltdnul caluSir i.a intins singurapiine pe careo ava. ins{ a zb suplra! ,,Nu weau piine,weau o Crrgetorul clma9r!" C:luSlrului i s-aflcur mill debietul cergror si l-a chemat intr in tumul s;u si seodihneasc; s;

1t ,u foart multe veacuriin urmE a fost pe maIurile dului Iordan o min&tire caresenurnea a Tumu lor, deoarec cilugtrrii de acolotrliau tumuri. In-aceasul mindstireeraun ciluger brtdn 9i 'n foartslrac.Insi necAtlnd sirrcia sa celug;nl fdcea la intotdeauna milostenie putinul p caril avea. din 20 2l

Cind a htrat in ddlia Bitrinului, cer$torul mis-a nunatIoartetare.Ciluglrul nu mai avea nimic in afard de cimaF p carco purta. Atunci dezlegindu-ritrai' sta,cer9torul delertatin mijlocul chiliei tot ceavea, a zicind:,,Ia acestea" c5lugdrgc, eu voi mai 8;si in alte Darte ceimi tbuiesc!" cl plecat, gindindu-se sinea ot de iuin Certetorula sa bitor em acelcelu8fusA6c,dacr gi-adat ultima lui piinecamilostenie. ziua acee4cergtorul hotedt si Din a fie mai bun, si nu mai facemofturi atuncicind i sedi ceva, strprimeascA cu muliumire. ci totul

CALUCARUL <ARE DORMEA tEII CU

ot in pustiaIordanului treia lm alt c{uger bila trin care,pmtru multa lui bunltate,ajunsese sffnimi.Sffntulbedn iubeaa6t de mult rug;ciunea" incit de multe od ple.a din mEnlstire9i petrepustiului.Acoloel ceasdp6nini intrgiin singurAtatea vorbacu Dumnezeu cu inSerii9i multe lucruri mi9i nunatei selnfmDlau. 22 23

denoi.Cici Dumnezeu ftrcut9i animalele sating i-a nu deceicareascultd Dumnezeu." de ToficaluBarii rrmasrnnai fi de atunciau incau put sI ffe mai buni 9i mai bfmziunul cu altul, ca$ ei str ajurydneinJriati, bdtfnul celstrnt. ca

Trebuie ttim cein pustiusint o multimede6nimase le fioroase, ar fi bii, hienel, la fel depericuloti cum dar sint $i gerpiive-nino$i. Ctlugerd ins; nu setmea nide mic,deoarce a!a .a aprrebr chiar pe Celcarea AIl cut toateanimalele, adicl peDumnzeu. Sspuna despre acest c{ugtu brfiin nu doarcAnu setemea fiarelesebatice, Sic!, atuncicind pleca de dar singurin pustie,sead;poGtea pstenoaptein culcujurile leilor! Odattr bdtrinul s-aintors in m;nesdrecu doi pui de Ieu inveli$in hainasa.Totj criug;rii s-auminunat 9i l-auintrebatcumdea reu9itstria acipui din culcutul lor, c{ndsegtiecit de fioroase relesint leoaicele Si are&iapird puii. Betrinulle-azb: ,,Dace vom pdziponrncileDorhnuluinostruIisusHdsto6,leii sevor teme 25

STiNTUtEUFRO5IN LE tr MERE DrN RAI

te c ug& srugacu inima la Dumnzu segindeala Ei bun;tltile carevor fi in viataviitoarc. Duirnezeuil iubeafoanemult pEufrosin, penFuce el nu secertaniciodatt cunimeni.Vrind slj r;spldteascepentrubunetaEa Dumnezu fkur lui Eufrosin sa, na urmitorul dan sdpoatl plecain ficalenoapt, intr-o dipit . oriunde l-ar duce Sindul. Cu alte cuvint,era dstul ca Eufrosinse-9idoreasclcevafoartemulr, cd Dumnzeu 9i indeplineadorinla. Dar pentru ce Eu, ii frosin seBindeatot timpul la Gridina Raiului noapre clenoapte pomenea acea se in Sredini incir nu gtiadace ca i sintimpli esteadevtuat viseaz:. ce sau

uviosul Eufroeins-an&cut intr-o familie foarte s;raci. De mic copil a fost linittit ;i a3cnlttrtor. Clnd a ctes<lt mar mlrisor, s-adu! intr-o mAnlstireii-i ajutapeciluglri la trcbudlelor primind in schimbadlpost 9i hrantr.Tintr$l Euftosh era ticut 9i smerit9i-i pHceaseFtreaci mai mult in rugdciune Dumnezeu a d<itpildvdgind saulenevind.De aceea, dnduit ln a9afel, indt EuIrosinst fie pus la bucieide Aici sneritul fi iubitorul de linig s: tlteasce mincarc. 27

m-a lesataici si o pezesc semininc din eatot cvof iesc." Auncipreotuli-a ,,Oa poli sJ-m daiii mie zis: re i mecarcevadin acasti$idina preafrumoase?" ce ,,Ia voiesti" rtrspuns Euftosin. Preorul aritdtcumind d -i-a niite merfrumoase, Eufrosi&rupind citeva,i le-a iar pusin rasn.In acea'iclipd a betuttoaca9i preotuls-a vedenie. trezit din acea

In acea manistireheia f un preotsffnt.Acesta rus gademul6 vrmela Dumnezeu descopre e3se-i am tein Gr;dinaRaiului. ru8ind aF, i;H cr 6.apoTot u-s menitintr-o nodpte intr-o gredini preafrumoasa, plina cu pomi/in caredntau pis&i nemaipomenite. c:mds uite mailine, preotul cesl vad;? Nu-i venea oeade s.{ odilorl ln mijlocul gredinii stlta EuJrosin, bucrrarul, pomilor. 9i sindulceadin roadele Apropiindu-s, preotul l-a inbebat mirar ,,A cui este gr;dina acasta cum ai ajunsaici?" ,,Aceasta est ti lui iar Sridina alegilor Dumnezeu, p mine Dumnezu 28

Prcotula crezutcetot ces-aintimplat a fostun simplu vis. Dar,cind s-aridicat din pat,esevad:?Pemasderautrei merefrumoase, umDleau caie camera o de

29

Bdgindmerelein snr preornireasrne nemaipohenitd. tul a alergatrepedesel cautepe Eufrogin. Acesta tomaiieFea chiliasa,dnd preotulSrtbit l-a oprit,,Eudin frosine,spun-miunde ai fost azinoapte?",,La mine in chilie" - ia i:BpunsEufrosin.,;Iejur p Durnnezeu, spune-miadeverul!"Vezindce protul gtie totul, Eufrosinnu s-amai putut ascunde i-a zis:,,Am fostaco9i pe lo undeai fostSiSfmtiaTa9i euF-amdatmerele car le ascunzi acumin sin." foanetar,hdat; dupa terminarea Minrh'hdu-se rugiciunii preotulaadunattoaE rdnistirea d le-apovestit cnlugeribr celeindmplate Fi despredarul mare al p:rintlui Eufrosin. Insncind toli au wut sealer8e la Eufrosinsl-gi ia binecuvintar, pe Eufrosinde unial fiind smerit$ nesuportindlaudede nu-i! Cdciace5ta, le oamnilor, fugit int!-o alti mlnlstire, undeea a5a c!is, canimenisAnu-l flmoas.e.AcoloSffntulEufrosin acontinuat seroage taintrlui Dumnezeu sAplece sa in $ in fiecare noapte Gddina Raiului. in Iar merele acelea minunate fostvezute mulau d t lume. Multi bolnavi, gustind cite o bucilict din ele, s-au vindecat de bolile lor. Iar preotul a p;strat unul din merepini la doartea sa,clcl mlrul nu ard30

ta deloc semnec; ar putrezi, ca merleobi$nuite,ci, dimpotrivt rdspindea intotdauna mireasmifoaro te Dlicutd.

31

5 FIN TU L ONO N C

il TILHA RI I I NM A R MU R IT I

Inia odateun c ugArbltrtn p nume Conon. Acestara foane iubit de Dumnezupentru b$ltatea lui. De aceea Dumnzeu pa"ainil totdeauna, Bi nu i sindmplecevar;u. ca OdateSffntulConon mrgea prin pustie.Nigteiilhai l-au vlzut ii .u vrut sll omoare. Dar,cind au aiunsin dreptul Bffntuluiti ii-au ridicat sebiilecasi-l loveasct au inmirmudt. Mai miSclti ntnnik, dacdpoti! Tilhadi au rimas aga, sdbiileridicate,petrecindtoatt ziuain cu arqitA ribdind de ste. ti

Spresar{,SfintulCononsintorceapeacela:idrum in mdndstirea Tilharji cind l-au vezui, auinceputa sa. striga9i a sdita, zicind: ,,Omuleal lui Durnne"er!te ru8&r, fAcvacas: nu rrminem aiciintepniti,iar noi fictduim cAde acumn-o Bemai fa.emrAuniminui!" -Sfintului Cononi s-afacut miH de tithari pentru c: a v;zut cit de nectriilierau,cu buzelcrtpate de aliiF 9i c! fafa plinsi. ,,Bine a zis Sfintu]-, u m; voi rugd pentruvoi, dar voi sl vl tin4i de cuvint,cecialtfel o se intepnitiiar&i!" 9i, ficind SffntulConono ruSeciune, tilharii 9i-aurcvenit9i plingeaudebuclrie, mullumind De Sfntului Conon9i lui Dumnezu. atuncitilharii acia n-aumai flcut rlu nimenui.
33

hainaf a acoperitmortul. APoi te,impdratul gi-ascos mult de mersin Tiua drumul,crci avea continuat Si-a

POVESTEA

iMPARATULUT MrLosTrv

in# tot c dtorindel at4 s-aintimplat caa cezutde pe cal ii s-afinit fo6rtetare la Picior.Ajuns acast impiratul a chematci mai buni doctori la palat,dar in zadar Picioruls-aumflat9i doctoriiauzis c;, dacdnu-t va vor tei4 acsta putrezi 9i impiratul \a muri. ASace au hotldt ca a douazi de dimineaF se-itaie piciorul, Dentrua-i salvaviata.

tiner 9i foartebrln la ini_ fostodataun imPArat mi. Acestade mult od obitnuia snsPlimbe slut:. De rin tara Ea insotit doard o singurtr dte ori intilna ul,n om sirman, lrnP:ratul ii dddea milostenie atutacu cePutea. 9i-l Odati mergind pe cal,impirahl a vizut intr-un loc pustiu un .llu8:r mort. Trimilindu-ti slugainain35

ieri?Dumnezeu vizut neca2ul 9i m-atda tiu acoperit missatevindec, deoarece tu mi-aiftcutbine." ii A douazi imperatulela dnltos, spremirareadoctodlor. El a povesdttuturor ces-aintimplat 9i toli au l?iupeceibunila inib;. datpeDunmzu, ii aiuta Care

impdBtul n-a putut domi. EI a ruIn noaptea aceea prigato sluSlsl-i aprind:candela a rimassingur, 5i vind ta icoane9i gindindu-sela soalta sa grea.Chiar qi atuncis-ades{hisfrastra in camer! a intrat un c:luger luminos.,,Deceetti asamihnit, imFrate?" - l-a intrbat s; miine c.iiu8rrul. ,,Cum nu fiu mih^it,daca trebuiesr-mi taiepiciorul?"- i-a lespunsel. Atunci cnlugeruls-aatinsde piciorul impdiatului si acela indatA6-aficut sdnetos. ,,Ridicl-te9i mergil" - ra zis cilugirul. ,,Nu pot, c{ esterupt" - a r;spunsimperatul.Dar luindu-l c ugirul de rnid, imperatuls-aricin dicatSia putut merge 9i maiinainte.,,Spune-mi, ca elti?" - a intrebatimpiratul nedumerit.,,Cum,nu me hainata, cu carem.ai recunosti? oare nu esteaceasta
36

cRADT NA R U T tl
B OR ( A N UL < U 64LBENI

Dar iaui cAintr-o zi a venit DiavoN la Sridinar 9i a inceDuta-l ispiti: ,,Decedai toti banii tii stuacilor9i Iate, nu-ti ;ui mdcalcitiva deoParte? o s, ajungi 9i tu tine?" bitdnl Si cvei facedacl vine Yreoboal! Peste vorbe,deLainceputgradinaruln.a luat in 6eam:acele il oarece i6 Dumnezeu aiut5in toate Dar, trecind ;tia la cuvinte,a hotAritsePuzilelegitot gindindu-se acel nAun calbendeopart N-a-trecutmuli6 vrem,cAg:dinarul a dosit ti un al doileagalben. tot at4 Pintra umPlutcu galbniun $i p borcan, carel-aingropatin grddina.

A-1 ra odatl un gredinarfoartebun la inima, care ziuala gr;dinasa,iar baniicitt8aF l- lucratoata siracilorMult; vrem peEecut a Lt ij dedea BiAdinarul ara d Dumnezeu aiutain toatepentrubunlil tatealui.
38

39

Nimeni nu pricepeace s petsece glidinarul. Toti cu au vezut ce de la un timp el s schimbase foarre mult. Seracii,caremai inainte veneaula el ti primau din legumeledin grddine, erau acumalungali cu minie. Grddinaiul vindea totul la pialt iar banii ii ascundea fticu

Vezindzgirceniade carea fost cuprins gridinarul, Dumnezeu intors fala de la el $ nul mai ajuta.9i si-a la iatd ceiftr-o zi, lunind prin gredineii gindindu-s borcanulcubani,gredinarula c;lcatintr-o greblt ri $i-a renit piciorul pind la os.Mutti doctoria.hmat SrAdi' narul,dar ferefobs, cdcipicioruli seumfla tot mai tare sI 9i de acumincepuse putrezeas.L ASaa cheltuit grtdinarul tot borcanulcu galbnip docto . Rlmas qi bolnavii firA bani, a hotedt secheme un doctoi, ti de ultimul galbensrl roagesn-itaie piciorul. grddinarula adormit mihnit 9i iati .5 i s-a Noaptea iti adtat in vis Ingerul Doimului i i-a zis: ,,Unde sint
47

40

banii grldinarc?Decnu t Iacislnltos cu ei,aia cum neddjduiai? Stiide acumctrbanii nu sint de marefoSe los,iar omul milostiv Il arecaajutorpe Dumnezeu. Iat;, ri eu am fost trimis la tine El te aiuLctrciDumnezeu dnd impa4eaiaverea s:ta 9i-aadusamintedevremea racilor9i e.aibun cutoatelumea."Interul aatinspiciorul gridinarului Siacela flcut srnrtos. s-a Gnd a venit doctorul dirbinaF,l-a glsit pe grldinar lucfnd in gddine. Toati Iumea minunatdecele s,a intimplate,dar mai alesoameniis:rmani s-aubucurat de tdmiduirea gredinarului.Clci din acea $Adinazi lul ainceputsI fie milostiv camai inaintEitot ci*i8d siu il imDtrnea saracilor.

Ti L H AR U L(AR E

A A'UNs 5FINT

fostodatl, cu multeiacuriin urmI, in Pe4jr ra Egiptului,un lilhar penumeMois.Ace5ta tutunegru9i atit dputemic,incit erasPaima de se ror Nu numaroamniiobiQnuiti temau Moise,ci de cind auzeau numelelui. !i tilhaii scutremurau lnsdnimeninu Stiaci, dincolod obiceiulcelfioros, tilharul Moiseaveao iniml buna.De multe ori s n4l

trebain inima sa: ,,Oarela ce bun s; fa atitea rdut:ti? M-am dturat sA se team, toti de mine. Pentru ce sint atit de reu, nimeni nu me iub$teSi eu mi simt atit de krtr-o zi, g'indindu-seel a9a,iata d s-aintilnit pe cale cu un celuger.Inda6 ce I-a vezut, celugarul a vrut sI tugt dar tilharul a zis: ,,Nu te teme,d nu-ti voi face nici un reu. Ci te rog sestai d vorb: cu mine!" Cdlugirul i-a povestit tilharului despre credinta in Hristos Ai despreviala in minestire. filharului i-au plicur foate mult eleauziie de la cIluger 9i a hotarit sepleceimpreunl cu el la m:n:stire.

AAaa ajuns Moise, din tilharul vestit ce eia, cilugir. EI ii a construit chiliemici nu depate de m;dstire o zi lui 5i tr:ia acolorugindu-se Qinoapte Dunnezeq p Care Il iubea foarte mult. intr-o zi, pe cind Moisse rugain chilie,au nrvaluit asupralui patru tilhari. Dar, spre mirarealor, clluglrul i-a hintit pe toti la p;mint si, legindu-i fedeleq,i-a dus ca pe un <nopde gdu LaslareFl manasHrii, zicin d u-i:,.Luati-i fac4i ceweli cu ei.c;cieu nu vreausAi ti baL pntru ce l-am f;geduit lui Histos se nu mai fac reu nim;nui." Starelul mirat foartemutt de puterea s-a Tilhdrir r;md5 ei iM;rmucea mara Iui Mois. du 5r

44

glugac5lug;rului in riti, cici in timp ce-iducea spate, ce i-a cAzutde pe capqi ei l-au recunoscut estevestitul Mois, ciperenialor de altidate. Atuncitilharii siau cerutiertaredla staret intdnd d, t-auintrebatcnma ajunscilu86r,clci in vorH cu Moise, ei il clutau demutt.Moisel-aPovstittool de-afir a prr, ataincit tilharii au crezut9i ei in Hdstos,fdSeduinnici du-s deacumnu vor mai face ei rau nim;rui cA Pirintele Moisea trlit ince multi ani in menestire Ei atit de bfmd,inclt a ajunssffnr!i Dumnezeu a devenit i-a diruit darul facriide minuni. El a aiutatmulti Iuincit v6tea despre eale, mecu rugdciuile !i cu sfatudte sfintenialui s-arespindiiin tot EgiPtul,ajungindpini

A v A D A NI L t l
EVL O6 H PIETR AR U L IE

ra odatelm pitrar pe nume Evloghie.Acesta m$cea toati ziua la cioplit piatrt iar banii cirtigati ii impirtea in doui: o Paitepentru srne, iar alta pntru sAraci. EvloShie atit de milostiv, era incit aveaintotdearma uiile casisaledeshise pentiu strrini.

S-aintimplat odatA.a Sfntul Daniil pusts cul se zrbovascaprin acele locuri iar Evloghie, anind de eL l-a chematin casasa.Ata a allat Sffntul Daniil despre faptelebune pe carele f6ceaEvloghie.Intorcindu-sein pustie, Sffntul Daniil s-a rugat lui Dumnezeu, zicind: ,,Doame, am vizut cit de milostiv stepietrarul Evloghie, ca i9i imparte putinul snucittig cu stdinii. Te rog sa facicaEvloghiesiseimbogAteascl. pentruci a'a va ajuta qi rnai mutti oamenil" Durnnezeu asculta intotdeauna rugiciunile Sfintului Daniil. Dar acum, auzindu-i rug;mintea l-a intr-

ba! ,,Pentru pidnte Daniile,ceriun lucru caacesta? ce, EvloghieImi estephcut ata cumsafli ii nu estebine pnfru el $ seimboSileasct.",,Doamne a zis iar;fi avaDaniil -, Terog sn-miindeplinetti aceastidorinF, dci cled c! Evloghier,? ajutape Ioarte mul6 lume." ,;Ie pui tu hezaipntru el?" - a intrebat Dulmezeu. ,,Da,Doamne!" a zi' cu hoftire ala Daniil, A douazi umblind dupe piand.Evloghiea glsit asin Insr, in locs: faci cuns pamintun burduJcu galbni. maimuke mibstenie,ata cumsatteptaSffntulDaniil, Evloghiea disparutcu bani cu tot. Marea fo8tintristareatuturor cecinu mai aveaone str-iprimeascipe ci48
49

Htoni striini. Sffntul Daniil era mihnit qi el l:e nu L-a ascultat pe Dumnezeu. intr-o noapte oumne.eu i S-aarttat in vis Sffntului Daniil in chip de copil si i-a zis: ,,Vezice s-a'intimplat? Unde esteacum Evloghie al Meu 9i cine ii mai ajuti pe streini?" ,,Doamne,Tu Ie gtii pe toate dinainte 9i trebu' ia se Te asult! - a zis ava Daniil. Ce pot 5; fac ca s:-mi pentru el, du-te ispetescvina?" ,,Dac: t-ai pus chezaS acumsi-l adu. cici el seaflAin Alexandria." 50

intrebind din om in om, ava Daniil a Sesitin celedin urml casalui Evloghie. Acestainse nu mai era acum pietrarul milostiv de alt;date. Aveao casemare,p care o pizeau slujitori inarmati. Vezindu-l Pe caluS:rul b; trin carestriga din urma sa Evloghie a Poruncit si fi Mtut cu bete.

51

il rnea ti el de multe ori acas: la Evloghie, cAcibie-

.e,
Asa a rlbdat avaDaniil dulte sepGtnini la poarta lui EvloShie,betut 9i batjocorit de slugi, dar Evloghienu-l blea in sama. V:zind Dumnezeu rdbdarcaSffntului Dannl a flcut urmdtoarcaminune. S-aintimplat .a Evloghisasecerte cu un mare dresltot carel-a 9i dat in judca6. Dregitorul acelaera neam cu imp;ratul, a;a cI s-a hot;ft + ca lui Evloghie is taiecdpul.cu chiu,cu vai a reutit Evloghie sl tugI intr"o noapte din Atexandria 9i sl Evloghia tePldat sintoarcl in saful seu.Ajuns acase, hainelescumpepe carele avea aqacI urm;ritorii strinu l-ar mai fi recunoscutniciodatl Evloghie s-ainrors iar la viata sa de mai inainte, ooplind pietre ti impn4indu-9i ci$ti8!l cu strdinii El a inceput sA fie iartr9i pltrcut lui Dumnezeu.Snntul Dani51

slugilor tul pietrart-a cerutiertarepntruci poruncise sd-lbat; in Alexandria iar snntul l-a irtat.Povestirea aceasta istodsit-ochiar ava Daniil unui u.emc de-a] a siu, vrind sl-l invetecI nu estebine strceremoricede la Dumezeu, ci numaicelecenesint de folos.

5l

STiNTUtDE PE6UNoI

inci de la nasterecestSfint a fost neobisnuit insuqinumele o arita - coprie, adica;el de lui pe gunoi. CAciCuviosul Coprie,pe cind era inci su8ar, fostg&it decitre cilugirii din obqtea a S6ntului Teodosie Marep o gremadi de gunoi.Mama cel s4 fiind gonitl de barbari,a Hsat mpilul pe gr&nada de gllnoi din apropierea rnendstirii. Copilul Copriea fost luat in menistire d alugAri. Aici l a fost hranit cu laptede o caprd.Capracred ce gtiactracestcopil va ajungesfnt, ceci,de ffecare date
54

cind copilul plingeo alergadin turma cu carepa9tea ai copilul. venea auDteze se il insuri Sffntul Teoaosi iubeafoartemult Pecopil, pentru erain toate ascrltator hamic CoPriein(: c5 ir era mifitLii aiutaPecelu8drii.are imPleteau de cand la a coturi, ducindule apddebAut.Crscind, fostfAcuL randullui, celusrr

55

l-a Pntrucdera smerit9i ascult tor, Durnnezeu invrednicit Coprie maridaruri, care insufinu pe d de el pe 9tia.Aceasta pentru mareadragoste careo avea 9i cici ce CopriepentruSfntul Teodosie, el credea pentru rugiciunile s6ntuluipoateIaceorice. htirnplat cns-adw odati in pidure dupi lem&a s-a ne.Un urs, dvilind aslpra m:giru$lui, i-a sfiliat pipe ciorul.Atuncitinirul Copriel-a apucat u6 deuE he ferintele Teodosie atme ii i-a zis:,,Deceai ficut asta? Acffi o s: teinhampetineii o secan te.pti cu lemnle! tu lemnele loculmlgliugului, pinl se!.avinde.a!" in Marele-afostmirarea tuturor s; vad; cumursul carA lemnein locul megarului! pi' CuviosulCoprieatriii in otqteaSfintutuiTeodosie ni la adincibidneti, fitdnd mdtimi de minuni. Unel dintre le s-auscris,dar ;i mai multe au fost uitatede l|reme cecide ahmciau tsecut mdte veacud.

z6iR(T tl vAMEtUL
PiINEA ARUNCATA

fo6t odatl in pd4ile Africii rm vameg roarte zgircit, p nume Petru. AcestaIa atit de riu

E i de nemilostivindt Etuacii tmeau s: se 9i niciodatenimic de la apropiede el. Nimeninu PrimiEe

56 57

Intr-o zi, shinSindu-sestuacii impreune, unul din i a pus rimlgag ce nu se vd llsd pina ce nu va pnml ceva de la vdmefulzgircit.7is ri facur.Slracul5-adus Ia Poartavame lui Sia inceput se strige cit il tinea gura s,-i deacevamitostenie. S-a intimplat ca vamegultocmais: aduci acasa o clrul; cu p'iini. Nemaipurind rlbda strigftele s:racului, Petrua ludt o piine ti a dnDcaro in acela minie. cu l'rind si-l alung.SAracul luat bucurospiinea ii a alera gat la ceilalli certtori, hudindu-se ce a primit milostenie de la vame$l cel hain. Noapteavamequla avut un vis careI,a infricoqatfoarte mult. Parceau venit la el nitte negri ii i-au luat sune58

tul, ducindul la un ludecdtor imbrecat in haine de lu' minl. Aretd.ile cele n8re zbierau, zicind i ei trebuie acelanu a flcut nimic si ia sufletul vameqului,deoalece bun. Atunci a aplrut un inger luminos qi a zis: ,,Nu este adev;iatl leri Petru a dat o Piine unui seraclIatl aceaste Diinel" itrmci ludecdtorul, carenu era altul decit Hristos, a zis: ,,Si punem pe cintar faPtelercle ale lui Petru, cteo piine!" Demorui au pa e, iar de cealalteparte aceasttr o ;ll3 oe cintdJ multimede faptereleti cintdnl c-ainllin;t p'rd ios.Ahs(i s-a apropiar ingerul ti a Pu5 ti piinea pe ceulat taler Ce minunel Piineasinguri a ridiiat ciniarul ri a tras mai mult decit toate faPtelerele in59

datl, urlind superati,demoniiau dispArutdin fata ludeAtorului Milostiv Trezindu-se, vametulainlelscea fost acelvis 9i 6-a minunai ,,Daclo piine pe careadrdat-ounui Eirac,fld voia mea,mi-a ajutatat de mult, oarcdt de phcuti lui Dunhezu6int ceicarfacmilostenie timpul?" tot De atuncivame l Petrua lncputs! faci mibstenie in fiecare indt nu seputeaSdsitm om maimilostiv ii zi, mai bun in tot orasul.

HAINA DATALUI H RI'TOs

? ntr-o zi vamqul petru a intilnit un om atit de s5nici Pe I rac,incitnu avea haine el Flcindu-i-semihainasafrumoasi ti s(umPi ti I la, Petrusi-ascos i-a dat-oslrac;lui. it singur,s'aSind ci nu Poate Slracul,dupl cea 'rma6 o sj| Doarte hainl atit ile scumpa a hotalit sJo vindl ti Dup: citra zile,merSindPrin Pial:, Petrutj-a vtuut pe.areo drduse sdracului la vivare El s-a haina Pus, nu mult fi 9i-azis in gindr,,Dumnezeu mihnii foarte siracul nu a PtuFat mea,doarece a primit milostenia haina,ci a pus-ola vinzar"
@

61

Petrua umblat mihnit toatdziua $ agaa 9i adormit. Noaptea a alut urmetorulvis. Un dner frumosa veel nit la el imbrAcat hainape careo diduse siracului. in Nedumeritpestemisure, Petrul-a intrebar ,,Cineegti haind?"Iindrul i-a rdspurucuglas d deundai aceastl dulc:,,Eusint Hristos,ii aceast hainAMi-ai dat-otu. CAcioricined, ce!? unui B;rac Mie lmi dA." Petru s-a trezit nespusde bucuror hoterind ca d atunciinaintesefaceFi mai multi milosteni. a deEl venit atit debun,incit a ailis sfnt.

A'CUN5A 5TICLA

u foartemdte !.remein urmt treia in Pa4ib Acesttaliei un ciluglr sfnt PenumeBenedict. ta ra staretal unei mrnestid, Pe careo connimic de Nimeni nu Puteaascunde duceacu stnctete. ceci Sfintul Benedict, btrtrinul etainzestratde Dumntot zeucu darul darviziunii 9iveda ceseflceain taine, la oricedepe(are. trlia $ un dnarPenumeFxilarat m:nAstire in aceasi l-a intr-o zi. SfinhtlBenedict trimis peb;jat si aduc: de
62

53

la cinevani*e vin. Exilarat a primit doue sriclecu vin, dar pe drum a hot;dt st ascundao srid; 9i sel minte pe baHn cea primit numaitlna.Atd d rifacut. Ajungind la mlnistire cu o singur; srid:, biiarul a dat-o staretului s6nt, carei-a multumit cu cilduri. inse h despl4ire Bfintul i-a zis: ,yezi sAnu bei din sticla ci Pecareai a<cuns-o, sJ o inclini puFn,$ ve?ice-osa se intimple." Rutinat peste misurtr, Exilarat $i-a cerut iertare pentlu paatul fdcut ii s-a dus str vadd ce se va indmpla cu stilaascrmsi. Ajuns la locul ude era ascunsvinul, Exilarar a luar stida 9i_a inclinat-o pulilr a$acum ii spusese Sffntul Benedici. lndate din sticH a iedt un arp. Atunci a inleles Exilarar cine l-a indtar sA ascundi vinul Sice i s-ar fi putut intimpla dac; Sfintul Benedict nu I-ar fi atentiondtsa beadin sridaascun$. nu

PU TE EAR U 6 A(IU N II R

ulti sint ci careseroagl in oricevremelui Dmnezeu, dar pulini cunos.purerea rugecitmii,maiales atuncidnd sfae crcdinF cu de cttre oameniipHcutilui Dumnezeu. aceea noi De i raemsi povestim in6mplare o minunati pecalea transmis.o scris in Stinhrl ngorie Varc.papa G cel Romei.
65

Pednd gotii aun&elt asupra Italii,un loldat oarecareafostluatprizonier. :'oliaacetuianu 9i-a pierdutclllnpih.il, ci, atrmcidnd aveavreme, rnerSa biserice il Ia 9i rugapepreotsll pomene.sc6 soldar Utur8hje. p la Dupl rD timp,soldatul fosreliberat.Intorcindu-s a acase, ia povestitsotiic;, in anumitezile, lanfurile el c:deau peel,incitgardienii il peze.u qrjau de care nu ce 6eintimpli. Fmeia dat seama acelea qi-a ct erau?ilel in careeasducea biserice seroagepentruella se

iNA11rmre
SMER EN IEI

reiauodatdin Alexandriadoi celugaribdtrini, unul intr-o partea cetiiii, iar altul in alta.Ace$tia au petrecutfoartmulti ani inchi:i in chitii' le lor, incit nimeni.in afarede ciliva u.enici, nu le vedeafala.
66 67

Tot oratul ziceadespre doi bAhini cnsinr Bfintiti cei multeminuni sesivirgeaupentm .ugeciunilelor. Pentruce erau atit de bdrfni, s-a apropiarvremea caunuldintrecaluS;ri moart.Acesta, sa pentruc; auzise atitadsprccblalr bdtrin sffnt, a vrut sAt cunoasce inainte moarte. de Decia trimisla el pe ucemcul $u, rugindul sAvini sl-qi ia r;mas bun inainrede Auzind invitatiadin Buraucenicdui,ceulaltbetrina hotlrit 5; facapeplacsffntuluj celug:-r, car et de pe ii mu-lt;vremedored$ -l cunod3{a. hoEri st nu vine lnsJ indati, ci sI a9tepte noaptea. Cecisetmea brtsinul ca nu cumvaoameniis:-l vadAd sI alergedupt el. Trebuiesi ttim c! sfintilor nu I phcea ca oamenii str-ilaude.Ei raufoartemodeqti. cu cit seascunDar deaumai mult de laudele oammilor cu arirDumnezeu le dtrdeamai multe daruri ti ei devneau mai tot vestiF. Ata s-ainrimplat ii cu bitfnul nostru.Cici, dorind el s5sascundA ochiioammilor,d hot;rit samearq; de la celilaltbakinnoaptea. cinaa i4t in straae,;ati ins: cedoi ingeri au statalAturidel cufictii aprins, sa-i a
68

E usor si ne ddm seamace toati cetateaa alrgat sA vadi o astfelde priveligte minunati, iar Bthinul smerit' in loc sl s as.undt a devmit 9i mai vstit' Asaseinlimplacu toti ceicarenu slaudacu faptele insufiiilace vestili lor bune,clci ie xertla Dumnezeu inaintea tutur;r.

69

CUPRIN'

S6nh'l Cononii lilharii inmiftturiF . . . . . .. 32 . imp:ratului milo6tiv ....... Povestea 38 cu crldinarul ii borcanul galbeni. . .. ..... Tilharul calea ajunss6nt pietlarul....... AvaDan SiEvloghie S6ntul depBxrnoi...... zSircit piinea aimcati....... vamrul Fi . Haina dat, llri Hristo6. . Sticlaasolns: ru8lciunn...... Puterea hiuF[\ea smereruel.,...
43

...
54

.
67

Cudnll ainlc. .... ... . -.

Strugurle SffntuluiMacarie. . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 SffntulAgaton9i inSerul.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 CrluSerulsdmc certetorultudul . . . . . . . . . . . . . . . 20 Ai Clluglrul caredormeacu leii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Sftrtul Eufrosin9i mereledin Rai . . . . . . . . . . . . . . . . 26

70

77

DIFUZARB S.C ssp.rg.pt SRL sE Id Muut<u r 35,tuJ 031216 Bucr9d T.L:02r-320d1.19, @r319.ros 6r:
cnd: Mbdo3lp.l3EPh.b @Jih.d:$Phj x MPhi.6 S<i.bh. d. Difud. SUPERGRAUI

vaorat pcibdlbte. d. , prihi prin p.rH dF tu bu. drt d.,ptritu.xur. teolqi., dttlr{ Elsio.d d4 6to&6. +!rult t. .djui d. prBt*iu. PLb I he mbuD L p;niE d4ito4 a4 Pogre Mt aP@E d. slFaEph lt.ri.pd, t U!RART^SoPHIA e. Bibd vodr d. 19, 0{.15r, Bu.lr.rti ,..toi 4 lLlr3r FnX.b d.T6loSF) 6d.tDt.$6.10.00i tzrl6 613

scrftl P4inrM patu,,4i.rt!L ,fuht: 6edrqrep,rtust.rt @ pt grttrr ti ttQ ht,yj er!

e l. bun j.Llput, trebuie s;i spunen.c esrcrn Patedc Clfintu I tnrd,. provine dr ta 8r...s.!l .ul.src o I'rn?, rrli.ri firirle. I)rin !rmdre Patefl .Itr.are cuPri.d. cnyinlr'.le Siintikr l)iiri.li.drnrt(, P.intrufdosul.r.dnlcnrsilor. l'.rt.ritul de fitii, mmr de nor,,'nr',, nu estuo pnr scurii(.d rreunui.r dftrc f.r.i.elc mnri,.to Larlc8.iu de l!\tc tlin mai nr lrt' i/vorr,, cum .r ri: /rn,vrnunrt llr t.i.tt trltun, Lir.M tt, Pt"/"r,(ld 111/. Srt,rihr f. lin8s.e(ea, am piullat istorisifidin rnJtfSln,rilr lh /td{J.utrnrsenrDidl\r,/. Sfiflulur (;rigo.ie al Nlan, Mrrrl lrrt(rir estr d.runrir rsrfrl .lil ilin Lnu/a dinr.n simild sal., cit ii p.nrr! Iaptut.S s. iJrserzri Lltd nri.j Ah.iut.rt si srl..|jh porlnirr.rr. si ttu&ns.i inter.\ul (opiil()r t:lt .r! n,st repo!srft.,$!nrru a li cit m J i . l . r r c5 i ma iu $ r d . u .mi ri r

lffillii