Fizi

a povestit
Cristian Presura

n lu ru
April 19, 2010

i
Observatii:
Dia riti ile nu au fost in a integrate.
Permisiunile pentru materiale preluate nu au fost in a erute.
Paginatia este aleasa doar pentru a  printata usor pe un
A4. Ea se poate s himba.

ii

Contents

1 Me ani

1. Lumea material este ordonat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Limbajul naturii este matemati a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Despre Godel si limitele intrinse i ale matemati ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Astronomia n epe u iesirea din meditatie si msurarea mis rii astrilor eresti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. Cum putem msura u un bt raza ntregului Pmnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6. De e nu s-a nvrtit Pmntul pentru mii de ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7. Avantajul pra ti al stelelor xe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
8. Umbra e as unde mrimea Lunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
9. Cum putem msura distanta pn la Soare fr s mergem a olo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
10. Modelul lui Ptolemeu si oin identele sale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
11. De e sistemul lui Coperni este on eptual superior elui al lui Ptolemeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
12. Povestea lui Kepler si numrul magi 1.0042 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
13. Galileo Galilei si derea liber a orpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
14. Despre Newton si ele trei prin ipii ale me ani ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
15. Desi diferite on eptual, masa inertial si masa gravitational sunt perfe t egale . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
16. Cum ade Luna mereu pe Pmnt, fr s-i ating vreodat suprafata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
17. De e se s himb mareele de dou ori pe zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
18. Despre omete si mis area elipti a a estora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
19. Cum a fost des operit planeta Neptun din penita stiloului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
20. O teorie o ntelegem bine atun i nd putem s rie un program pe omputer are s simuleze numeri teoria . . . .
21. Forta de atra tie gravitational dintre doi oameni este egal u greutatea unei furni i, sau povestea lui Cavendish
22. Energia n zi este un numr u unitti de msur, nu o notiune izoteri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
23. Notiunile zi e ne ajut s ntelegem fenomenele, dar nu au existent de sine stttoare . . . . . . . . . . . . . . .
24. Me ani a analiti , sau despre um a ajuns o simpl sme herie matemati s e "piatra din olt" a zi ii . . . .
25. Prin ipiul a tiunii minime n me ani a analiti si e uatiile lui Lagrange . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
26. Prin ipiul lui Fermat si dilema salvamarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
,

2 Ele tromagnetism
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.

Ele tri itatea a un jo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dopul de plut si mpul ele tri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Broas a ele tro utat si aparitia bateriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Polii magneti i nu pot  separati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cmpul magneti este generat de sar inile ele tri e n mis are . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cmpul magneti a tioneaz asupra sar inilor n mis are . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum a msurat Millikan sar ina ele tronului de pe o pi tur de ulei . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum a msurat Thomson raportul dintre sar ina ele tri si masa ele tronului . . . . . . . . . . .
Numrul lui Avogadro ne spune te mole ule sunt n dou gleti de gaz . . . . . . . . . . . . . . .
Cum putem estima masa si dimensiunea unui atom din experimentele de ele troliz . . . . . . . .
Sar ina pozitiv a atomilor este on entrat n nu leu, iar ele tronii orbiteaz n jurul a estuia . .
O s urt enumerare a strilor materiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Materia vie, sau um er etm Universul n dire tia gresit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cmpurile magneti e variabile genereaz mpuri ele tri e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Si mpurile ele tri e variabile genereaz mpuri magneti e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
E uatiile lui Maxwell . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Despre um se genereaz undele ele tromagneti e si um au fost ele msurate de Hertz . . . . . .
Lumina este o und ele tromagneti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Os ilatiile undelor ele tromagneti e si difra tia luminii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum a fost vizualizat mpul ele tri al luminii abia a um tiva ani . . . . . . . . . . . . . . . .
Energia mpului ele tromagneti este distribuit n toate olturile spatiului . . . . . . . . . . . .
Generatorii ele tri i transmit energie e hipamentelor ele tri e prin mpul ele tromagneti din aer
Cum are mpul ele tromagneti masa inertial si problema ele tronului lasi . . . . . . . . . . .
Presiunea luminii si um am putea ntri lumina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Potentialele mpului ele tromagneti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Forma analiti a mpului ele tromagneti si densitatea de lagrangean. . . . . . . . . . . . . . . .
,

iii

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

1
1
1
3
3
4
5
6
6
7
8
9
11
12
13
14
15
15
16
17
17
18
19
19
20
23

29

29
30
31
33
34
34
35
37
38
39
41
43
44
46
47
48
49
51
52
55
56
57
59
61
63
65

CONTENTS

iv

3 Relativitate restrns
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
73.
74.

Sistemele de referint inertiale sunt e hivalente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

E uatiile lui Maxwell sunt a eleasi n toate sistemele inertiale, sau um am zugrvit asa ve inului . . .
Cmpurile ele tri e si magneti e iau valori diferite n sisteme de referint inertiale diferite . . . . . . . .
Viteza luminii este a eeasi n ori e sistem de referint inertial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Viteza luminii nu depinde de vitez sursei e o emite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Lumina nu ir ul prin "eter", pre um sunetul n aer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pmntul nu antreneaz eterul n mis area sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
De e trebuie a timpul s se dilate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dilatarea timpului are lo nu numai pentru easuri, dar si pentru atomi sau ardeleni . . . . . . . . . . .
Dilatarea timpului pentru sistemele ele tromagneti e se poate expli a lasi . . . . . . . . . . . . . . . .
Dilatarea timpului este un fenomen universal, valabil nu numai pentru efe tele ele tromagneti e . . . .
Contra tia Lorentz ne spune obie tele n mis are vor  turtite n dire tia mis rii . . . . . . . . . . .
Postulatele lui Einstein . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Nu exist un timp absolut, e are si du e u el propriul su timp. Materia genereaz spatiul si timpul.
Despre simultaneitatea absolut e nu exist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Paradoxul gemenilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Evenimentele se pot ordona ntr-un spatiu-timp 4-dimensional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Formularea lui Minkovski pentru spatiu-timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum numai un simplu prin ipiu de re ipro itate ondu e la transformrile lui Lorentz . . . . . . . . . .
Masa inertial a unui orp reste u viteza lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
De e ni i m ar informatia nu poate depsi viteza luminii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Masa si energia sunt e hivalente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
,

4 Relativitate generalizat

75. Teoria in omplet a gravitatiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

76. Prin ipiul e hivalentei si heia ntelegerii relativittii generalizate . . . . . . . . . . . . . . . . . .
77. Geometria ne-eu lidian exempli at de suprafata sferei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
78. Harta unei suprafete urbe si metri a sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
79. Metri a spatiu-timpului urb. Analogia u o sfera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
80. Corpurile se mis a pe geodezi a temporal a spatiu-timpului, iar lumina pe geodezi a nul . . .
81. Metri a spatiu-timpului este data de tensorul de energie al obie telor e sunt ontinute n spatiu
82. Teoria relativitatii generalizate, sumarizata in trei relatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
83. Aproximarea e uatiei lui Einstein . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
84. Metri a S hwarzs hild a spatiu-timpului urb din jurul unei stele . . . . . . . . . . . . . . . . .
85. Raza de lumin se urbeaz n mp gravitational . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
86. Spatiul nsusi este urbat n apropierea stelelor masive. Lentile gravitationale . . . . . . . . . . .
87. Fre venta luminii este deplasat spre rosu n mpurile gravitationale intense. . . . . . . . . . .
88. Timpul este n etinit n mpurile gravitationale intense . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
89. Sistemele de navigatie GPS foloses teoria relativittii generalizate . . . . . . . . . . . . . . . . .
90. Periheliul lui Mer ur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
91. Undele gravitationale au fost dete tate indire t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
92. Sistemul LIGO de dete tie dire ta a undelor gravitationale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
93. O alatorie atre gaurile negre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
94. Dovezi experimentale ale existentei gaurilor negre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
95. Radiatia Hawking si "gaurile de vierme" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
96. Friedmann si expansiunea prezisa a Universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
97. Hubble si expansiunea masurata a Universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
98. Radiatia osmi de fond, sau um s-a ntune at Universul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
99. Materia ntune at . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
100. Energia ntune at este responsabil de expansiunea a elerat a Universului . . . . . . . . . .
101. Din olo de Einstein, sau teoria dinami ii newtoniene modi ate . . . . . . . . . . . . . . . . . .
,

5 Me ani a uanti
102.
103.
104.
105.
106.
107.
108.
109.
110.
111.
112.
113.
114.
115.

Radiatia orpului negru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Un os ilator uanti are nivele dis rete de energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
De e orpurile n lzite apar nrosite si nu albstrite... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Lumina este uanti at n pa hete dis rete de energie, numite fotoni . . . . . . . . . . . . . . .
Emisia sau absorbtia luminii are lo prin tranzitii ntre nivelele dis rete de energie ale atomilor
Unda pilot a ele tronului si rezonanta ei n atom . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unda de probabilitate a fotonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unda de probabilitate a ele tronului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
E uatia lui S hrodinger des rie evolutia undei de probabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Colapsul undei de probabilitate, misterul me ani ii uanti e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Superpozitia uanti , statuia uanti a si pisi a lui S hrodinger . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Prin ipiul de in ertitudine al lui Heisenberg . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Spinul ele tronului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Situatia mai multor parti ule. Bozoni si fermioni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
,

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

71

71
72
73
75
76
77
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
91
95
97
98
100
100

107

107
108
110
112
114
117
119
121
122
123
125
126
128
131
133
134
134
135
137
139
141
143
146
148
150
153
155

161

161
162
163
164
166
167
169
172
175
176
178
182
184
186

CONTENTS
116.
117.
118.
119.
120.
121.
122.
123.
124.
125.
126.
127.
128.

Postulatele me ani ii uanti e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De oerenta poate expli a olapsul undei de probabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Constiinta nu are probabil de-a fa e u me ani a uanti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ipoteza universurilor multiple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Paradoxul masuratorii fara intera tie, sau um putem identi a o bomb a tivat fr s o vedem
Laserul, sau um putem obtine o stare de superpozitie uanti a n garaj . . . . . . . . . . . . . . .
Cal ulatoarele uanti e exempli ate pe tabla de sah . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cal ulatoarele uanti e implementate u elemente opti e liniare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Me ani a uanti nu poate  expli at lasi , prin variabile as unse . . . . . . . . . . . . . . . . .
Me ani a uanti nu este o teorie lo al u variabile as unde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Paradoxul EPR si veri area lui experimentala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Teleportarea uanti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Criptograa uanti a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

Putina re apitulare si punere in s ena . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Metode de observatie a noilor parti ule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A eleratoarele moderne de parti ule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pionul, pre ursorul fortei nu leare tari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Intermezzo: Despre u tuatiile de energie, sau legea lui Murphy din me ani a uanti a . . . . . . . . . . . .
Familiile de parti ule: leptoni, barioni si mezoni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ordinea as unsa a noilor parti ule si sar inile lor aditionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Aparitia quar ilor: aromele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sistematizarea parti ulelor elementare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Quar ii si " ulorile" lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Intermezzo: Ele tri ianul si transformarile de etalonare ale potentialelor ele tromagneti e . . . . . . . . . .
Intermezzo: Experimentul Aharonov-Bohm si faza ele tronului privita a un grad de libertate intern . . . .
Intermezzo: Spatiul Kaluza-Klein u patru dimensiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Intermezzo: Manun hiurile de bre si spatiile interne ale parti ulelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Invarianta la etalonare pentru romodinami a uanti si simetria SU(3) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Gluonii olorati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Quar ii se ignor la distante mi i si se atrag la distante mari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
De e nu se gses quar i liberi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cateva uvinte despre " ulorile" quar ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Intera tia ele tro-slaba: punere in s ena . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Neutrinul, pre ursorul fortei nu leare slabe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Teoria lui Fermi pentru intera tiile slabe si bozonul W . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Eli itatea neutrinului si ruperea simetriei de hiralitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Intera tia slab si simetria SU (2) x U (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ideea de baza a bozonului Higgs: asemanarea u teoria supra ondu torilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
"nghetul" Universului si ruperea spontana de simetrie datorata bozonului Higgs . . . . . . . . . . . . . . .
A hizitia de mas pentru bozonul W si uni area ele tromagnetismului u teoria intera tiilor nu leare slabe
A hizitia de masa a ele tronului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Quar ii si intera tia slab . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Modelul standard al parti ulelor elementare. Re apitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Os ilatiile neutrinilor si masa lor nenul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
O s urta, foarte s urta istorie a Universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

6 Me ani a uanti a relativista si ele trodinami a uanti

129.
130.
131.
132.
133.
134.
135.
136.
137.
138.
139.
140.
141.
142.
143.
144.
145.
146.
147.

Esenta me ani ii uanti e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Mis area relativisti a ele tronului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pozitronul exist! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Strile semi- lasi e din ele trodinami a uanti si unda de probabilitate a Universului . .
De la ampul lasi la a doua uanti are . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
De la ampul lasi la parti ule singurati e in Univers . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Metoda lui Feynman pentru o parti ula fara spin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Diagramele Feynman: propagatorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Diagramele Feymann: Intera tia dintre ele troni si fotoni . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Diagramele Feynman si multiplele pro ese virtuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Parti ulele virtule si supa Universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Antiparti ulele pot  interpretate a niste parti ule are merg napoi n timp . . . . . . .
Diagramele Feynman in reprezentarea impulsului. Din nou despre parti ule virtuale. . . .
Problema innitatilor din ele trodinami a uanti si masa innit negativa a ele tronului
Renormalizarea ele trodinami ii uanti e n metoda dimensional . . . . . . . . . . . . . .
Deplasarea Lamb si lungimea de und Compton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Momentul anomal al ele tronului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Vidul uanti are nu este into mai ... vid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Aspe te moderne ale vidului uanti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
,

7 Modelul Standard al parti ulelor elementare

148.
149.
150.
151.
152.
153.
154.
155.
156.
157.
158.
159.
160.
161.
162.
163.
164.
165.
166.
167.
168.
169.
170.
171.
172.
173.
174.
175.
176.
177.
178.
178.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

188
191
193
197
199
202
206
209
214
215
216
222
225

231

231
232
234
237
238
241
244
249
252
254
259
261
263
268
271
274
277
277
279

287

287
288
289
292
294
297
298
300
301
302
304
306
310
312
315
318
320
322
323
324
325
326
328
330
334
338
342
344
346
348
349
353

CONTENTS

vi
179.
180.
181.
182.
183.
184.
185.

Modelul inationar al Universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Violarea simetriei dintre materie si antimaterie si a elei de sar ina-paritate
Supersimetria parti ulelor elementare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Marea Uni are a fortelor fundamentale ale Universului . . . . . . . . . . .
n utarea bozonului Higgs u a eleratorul Large Hadron Collider . . . . .
Gurile negre mi ros opi e, un peri ol pentru Pamant? . . . . . . . . . . . .
Ce ne mai asteptm s gsim la LHC? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
,

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

358
362
364
368
371
372
377

Capitol 1
Me ani

se dedu una din alta. Este a si um Rusell ar n er a s

ne onving Universul are o stru tur logi , e se poate
regsi si re onstrui prin propozitii logi e deduse una din alta,
u ajutorul unor reguli denite mai dinainte.
Foarte n ntati, multi oameni de stiint au ridi at matemati a n sfera abstra tului, undeva din olo de a est Univers,
ne ontaminat de timp si spatiu, um spunea Mir ea Eliade
despre oameni. Dar vai, e dezamgire pentru ei, nd
matemati ianul Godel a demonstrat ( ulmea, matemati !)
si matemati a si are limitele ei.
,

1. Lumea material este ordonat.

Einstein spunea odat lu rul el mai de nenteles despre

lume este lumea poate  nteleas. Ciudat, nu? Ne-am 
asteptat poate a lumea s e o ole tie haoti de ntmplri
pun tuale si omplet imprevizibile, un Univers n are ori e se
poate ntmpla si ori nd. Dar nu, Universul si are legile lui,
pe are oamenii de stiint n ear s le s oat la suprafat.
Ploaia, de exemplu, ade mereu de sus n jos si nu ne
asteptm s ne punem umbrela sub pi ioare atun i nd iesim
din as. Aristotel este desigur printre primii are a apre iat
a east ordine n Univers si printele stiintei. Dar nu despre
el as vrea s spun ai i teva uvinte, i despre divinitate.
Unii istori i spun noi am inventat divinitatea atun i nd
am n er at s ne expli m lu rurile din jurul nostru si nu am
putut. Atun i am invo at interventia divin. O onse int a
a estei teorii este , odat e am des operit multe lu ruri
n Univers se ntmpl n mod natural, fr interventia dire t
a divinittii, am n eput s ne ndoim de prezenta ei.
C i ai i este heia a estei ordini a Universului relevate de
stiint: este independent, este autosu ient. Ploaia ade de
sus n jos mereu, independent par de vointa divinittii. Cel
putin n lumea material l putem pune pe Dumnezeu deoparte,
l lsm doar s priveas , i lumea material o putem expli a fr el. Este desigur putin autoironie ai i, dar pe de alt
parte poate ai i st rd ina adn a ateismului modern:
putem expli a lumea material fr prezenta divinittii.
Pentru zi ieni ns, paradoxal, a est fapt este el nsusi a
un dar dumnezeies . C i e poate  mai frumos de t a porni
pe a est drum lung, la aptul ruia putem expli a poate tot
Universul nsusi, sau m ar modul n are el fun tioneaz?
,

3. Despre Godel si limitele intrinse i ale matemati ii

,

Ai i vrem s lari m ideea nu ne asteptm s putem

expli a tot Universul odat e fa em parte din a est Univers.
Nu este nevoie s i lozof a s-ti dai seama , n a est az,
nu putem expli a totul. Este o iluzie s redem asta. O iluzie
e trebuie eliminat de la n eput, pentru a nu rea asteptri
e nu se vor adeveri mai trziu.
Matemati a este parte a a estei lumi tot asa um eu, sau
dumneavoastr, suntem parte a a estei lumi. 1 + 1 = 2 pentru
toat lumea, pentru Universul n are trim este asa f ut.
Da pun un mr lng altul am dou, ori ine e de a ord
sunt dou, dar asta pentru nimi zi nu se ntmpl u
merele. Si pentru este asa pentru toti, dem de a ord si
putem onstrui limbajul matemati ii.
,

2. Limbajul naturii este matemati a

S m atenti si s observm ordinea Universului o " itim"
u limbajul matemati ii. Da avem dou monede de in i lei,
stim avem ze e lei n total. Da trenul plea din Bu uresti
la o or si stim t de repede merge, atun i putem prezi e nd
ajunge la Rmni u Vl ea. Pozitia unei stele o msurm pe
er si o s riem n aiet u ajutorul unor numere. Putem prezi e
unde se va a steaua peste dou ore da lum n al ul rotatia
n jurul Pmntului, adunnd si nmultind numere. Et ., et ...
Matemati a st profund la baza zi ii si a a estei ordini a
Universului. Clar, fr s nvtm s rezolvm integrale nu vom
putea rezolva e uatiile din zi , fr s numrm nu putem s
abordm a east problem a ordinii Universului. Matemati a
este limbajul naturii, asa um a fost armat adeseori.
Matemati ianul Betrand Rusell (1872-1970) a n er at
magistral s n apsuleze toat logi a matemati ii n elebra
sa arte " Prin ipia mathemati a ", pentru a demonstra
non ontradi tia si ompletitudinea matemati ii, fr s
reuseas de t partial. Pentru ei uriosi, " Prin ipia mathemati a " este o arte diferit de ori are alta. Dup o s urt
introdu ere n uvinte, urmeaz mii de propozitii logi e are
,

Figure 1.1: O mna e o deseneaz pe ealalt, ntr-o

unos ut lu rare a artistului olandez Maurits Es her.
Cine este Creatorul si ine este reatia?
,

Nu numai obie tele e le folosim fa parte din lume, dar hiar

si imaginatia noastr este ontaminat de lume, i ea imit
,

Capitolul 1 : Mecanica

si opiaz omportrile a estei lumi. Cine spunea noi nu

inventm nimi , i doar redes operim? S e lar, matemati a
este parte a a estei lumi, se trage din ea si se manifest n ea.
Ca atare nu ne putem astepta a matemati a s poat expli a
omplet nssi lumea din are fa e parte si are a reat-o, i
ar rea ontradi tii prin referinte la ea nssi.
S lum de exemplu fraza "Eu mint". E usor de vzut
ea nu poate  ni i adevrat ni i fals si ea ontine o
referint la ea nssi. O astfel de propozitie ni i adevrat ni i
fals este un osmar pentru matemati . S s riem a um o
propozitie matemati despre un lu ru din lume. Ca 1+1=2.
Da propozitia matemati ar  dintr-o alt lume, iar lu rul la
are se refer (s zi em niste mere) ar  din a east lume, ni i
o ontradi tie nu ar putea aprea printr-o referint la ea nssi.
Ori e propozitie pe are o s riem este ns parte a a estei
lumi, doar a s o s riem avem nevoie de erneal are las
urme de atomi pe hrtie. F nd a esta propozitie s se refere
hiar la atomii din are e propozitia f ut (de i la propozitia
nssi) putem rea auto-referinta de are aveam nevoie a
propozitia s nu e ni i adevrat ni i fals. Iar a easta a
fost tehni a lui Kurt Godel (1906-1978) pentru a demonstra
in ompletitudinea matemati ii. n a est fel a demonstrat
Godel matemati a e in omplet, ontine propozitii e nu
pot  artate ni i adevrate ni i false.
,

n t vom avea si uvinte a "5 123409" sau " 5d".

n azul logi ii matemati e, Godel a putut res rie toate
propozitiile logi e u numai sapte ifre, prin niste arti ii ingenioase, are au minimizat simbolurile folosite. Pra ti si uvntul " sau " si uvntul egal din propozitiile logi e erau
des rise de niste numere. n nal, e are propozitie logi era
exprimat printr-o su esiune de ifre, adi un numr. S remar m atun i o su esiune de propozitii devine o su esiune
de numere. A demonstra sau inrma o propozitie se redu e la a
gsi su esiunea de numere ( onform unor reguli bine stabilite)
are du e la armarea propozitiei sau la negarea ei.
,

In orice sistem suficient de complex exist

o eroare ce nu poate fi decodificat

Figure 1.3: Cte numere reale avem? Cum pentru e are

ifr a numrului real avem ze e alegeri, nseamn
numrul total de numere reale este (R) = 1010...10.
Da notm u (N ) numrul de elemente innite ale
multimii numerelor naturale, atun i avem (R) = 10(N ) .
Se poate arta ele dou numere (N ) si (R) sunt
innitti diferite, pentru nu poate  atribuit o relatie
bije tiv ntre multimile pe are le reprezint. Interesant
ns, printr-o teorem asemntoare u ea a lui Godel,
matemati ienii au demonstrat nu vom putea sti ni iodat da exist o ole tie de numere u un numr de
elemente intermediar ntre (N ) si (R).
,

n prin ipiu, ne-am astepta a ori e propozitie are poate

 formulat s e nu numai fals sau adevrat, dar si
demonstrabil. n limbajul lui Godel, a easta nseamn
pentru ori e numr e reprezint o propozitie logi trebuie s
gsim o su esiune de numere are reprezint demonstratia sau
inrmarea propozitiei. Godel ns a artat exist propozitii
matemati e al ror numr nu poate  onstruit a o su esiune de numere ale propozitiilor intermediare. Adi , u
alte uvinte, matemati a este in omplet, pentru exist
propozitii are nu pot  demonstrate ni i false ni i adevrate.
Demonstratia lui Godel foloseste faptul metalimbajul,
adi limbajul logi ii, limbajul matemati ii, a devenit a um o
su esiune de numere, su esiune reia i se poate si ei atasa
un alt numr! Pe de alt parte, limbajul matemati ii se refer
la numere. Ne am atun i n situatia initial, nd vrem s
des riem o lume (lumea numerelor, a matemati ii, a logi ii)
u instrumente apartinnd a elei lumi ( tot numere, ele are
,

Figure 1.2: O ari atur e s oate n evident faptul

paradoxurile se nmultes odat e omplexitatea unui
sistem reste.

Metoda lui Godel este pe t de interesant, pe att de

e ient. Astfel, Godel urmreste ideile lui Rusell, are
re unoaste matemati a (si n general ori e fel de limbaj)
este o ole tie de simboluri. Godel ns are ideea genial de a
alege a este simboluri hiar numere !
Exemplul el mai simplu este el al jo ului opera Gusti,
un jo pe are opiii l joa pentru a-si transmite mesaje
"se rete". Ai i, o parte din litere sunt nlo uite u ifre, prin
identi area "operagusti"="1234567890". Dup um se poate
vedea, uvntul "toiag" se s rie a "91056". Desigur, n azul
jo ului nu avem ifre su iente s a operim toate literele, asa
,

as, trilor ceres, ti

4. Astronomia ncepe cu ies, irea din meditat, ie s, i masurarea
mis, carii

des riu metalimbajul). Propozitia onstruit de Godel are nu

poate  demonstrabil este de fapt elebra "Eu mint", s ris n
a est metalimbaj al numerelor si are se refer tot la numere.
Este util de mentionat teorema de in ompletitudine a
lui Godel nu a rmas n aria lozoei. Astfel, matemati ienii
hiar au gsit o propozitie matemati despre are ei red
nu poate  demonstrat ni i fals ni i adevrat. A easta se
refer la numrul de elemente pe are le au diferite multimi
innite si pe are matemati ienii le numes ardinali.
Astfel, paradoxal, numrul de elemente innite al multimii
numerelor naturale ( ardinalul numerelor naturale) este diferit
de numrul innit al elementelor multimii numerelor reale
( ardinalul numerelor reale). Ciudat nu? Dou numere innite
are sunt diferite. A est lu ru este posibil, pentru nu se
poate atribui o relatie bije tiv (unu la unu) ntre elementele
elor dou multimi.
Ne putem ntreba ns da exist multimi innite al ror
ardinal s se ae ntre el al numerelor naturale si el al numerelor reale ( are este evident mai mare). Conform teoremei
lui Godel, apli at n a est az, se poate arta nu putem aa
ni iodat rspunsul la a east ntrebare, pentru a east ntrebare nu are o su esiune de propozitii logi e are s ondu
la rspunsul ei! Cu alte uvinte, este demonstrat matemati
nu putem sti ni iodat pre is da exist o astfel de multime u
un ardinal intermediar... Fas inant nu? S stim u sigurant
nu putem aa vreodat rspunsul la a east ntrebare...

Var
Iarn

Ctre Steaua
Polar

15 /h

Soarele

Vest

Nord

Est

Figure 1.4: Mis area zilni a Soarelui pe er, n diverse

anotimpuri. De notat Soarele se mis aparent pe er
u o vitez de 15 pe or, adi exa t 360 pe zi, att t
i trebuie s o oleas Pmntul.
,

Luna si reeaz efe tul de e lips. Cum a east umbr e

rotund, Pmntul trebuia s e rotund a on luzionat el.
Briliant, am zi e noi astzi. C i astfel toat astronomia s-a
ns ut. Da Pmntul poate  o olit si e rotund, unde se a
el si t de departe se a Soarele sau Luna? Dar stelele? Ct
de mare e atun i Pmntul?
Iat um, pornind de la o simpl observatie si gndind alfel
de t majoritatea ( are vedea a elasi lu ru) tiva oameni
au putut rea atta progres n ntelegerea fenomenelor e ne
n onjoar. A um toti gndim a Aristotel, dar s nu uitm
s-i utm printre noi pe ei putini are anti ipeaz gndirea
diferit a urmtoarelor milenii... S nu uitm s privim u alti
o hi lumea din jurul nostru.
,

4. Astronomia n epe u iesirea din meditatie si

msurarea mis rii astrilor eresti
,

O s n epem a um in ursiunea n zi , printr-o s urt

introdu ere n astronomie, pornind de la observatii simple,
a esibile si nou, dar are as und n ele esenta lu rurilor...
Pentru gre ii anti i, rsritul si apusul zilni al Soarelui
era o enigm. Unii, a de exemplu Xenophanes (570-480
.H.), redeau Soarele este o ole tie de pietre de fo , e
se adun n e are dimineat s formeze Soarele, a s se
despart apoi seara. Altii redeau Soarele este mereu altul
n e are dimineat. Greu de spus atun i e este Soarele, iar
ei mai multi l onsiderau desigur un zeu. Altii, putini ns,
au ndrznit s gndeas altfel.
Astfel, ei au observat mis area Soarelui pe er este
uniform, de 15 grade pe or. S observm a easta ondu e
la 360 de grade n 24 de ore, adi ntr-o zi. Ori 360 de grade
este un er omplet! Pi atun i, au zis ei, nu este mai usor
s presupunem Soarele des rie un er omplet si o oleste
Pmntul? Remar ati t de puterni este argumentul.
C Pmntul poate  o olit a fost a eptat greu, i el
prea urias de mare si nimeni nu i vzuse aptul. Dar da
poate  o olit, nseamn are form. Indienii redeau el
este plat a o farfurie, purtat pe spate de un elefant.
Filozoful Aristotel (384 .H. - 322 .H.) avea ns alt prere.
Astfel, el a putut estima n prim instant pozitia Soarelui
n timpul noptii, de ealalt parte a Pmntului. Desigur, de
tot e a avut nevoie a fost un eas are indi a ora din noapte,
i stia Soarele se mis u 15 grade pe or. n a est fel,
el putea al ula unde ajunge Soarele la ori e or din noapte,
de ealalt parte a Pmntului, de i putea extrapola pra ti
pozitia Soarelui pe er.
Apoi, Aristotel a studiat pozitia Lunii n adrul noptilor
u e lips de Lun si a omparat-o u pozitia extrapolat a
Soarelui (de ealalt parte a Pmntului) n a elasi moment al
noptii. El a remar at atun i pozitia extrapolat a Soarelui
este pre is opus elei a Lunii fat de Pmnt, de i pra ti
ei trei astri sunt aliniati n spatiu.
Ca atare, Aristotel a presupus atun i ore t umbra
Pmntului ajunge pre is pe Lun si ea este ea are as unde
,

5. Cum putem msura u un bt raza ntregului

Pmnt
,

Primul are a msurat dimensiunile Pmntului a fost gre ul

Eratostene (276 .H. - 194 .H.), u mai mult de o mie de ani
naintea lui Cristofor Columb (1451 - 1506).
S ne reamintim expeditia lui Cristofor Columb tre
Indii a fost nantat de spanioli, dup e portughezii au
refuzat. Se rede ns adeseori gresit navigatorul Columb
a fost refuzat de portughezi pentru a estia nu au rezut
Pmntul e rotund si a atare el nu ar  putut ajunge n Indii
o olind Pmntul.
Gresit, portughezii au fost de a ord Pmntul e rotund,
numai ei stiau si dimensiunile lui, printre altii de la gre ul
Eratostene, despre are vom dis uta ai i. Ori, au zis probabil
ei, "dup al ulele noastre, Indiile sunt prea departe pentru a
le atinge o olind Pmntul". "O s mori de sete pn a olo,
sau de s orbut", ar  ontinuat ei. Columb ns nu a as ultat,
pentru el redea gresit Pmntul este mai mi , i-a onvins
pe spanioli si a ple at. Si noro ul lui a dat de Ameri a pn
la Indii, pentru altfel ar  murit sigur pn la Indii! Ca
s vedeti des operirile se pot fa e si pornind de la premise
false atun i nd noro ul ne st n drum, rar e e drept...
Dar s revenim la gre ul Eratostene si s vedem um a
msurat a esta dimensiunile Pmntului fr laboratoare de
milioane de Euro. Astfel, Eratostene a observat umbra unui
bt n dou orase egiptene, n a elasi moment de prnz al zilei.
ntr-un oras, denumit Syene, Soarele era perfe t deasupra
,

Capitolul 1 : Mecanica

apului, iar un bt verti al nu ddea umbr, pentru era

ndreptat hiar spre Soare. La a eeasi or ns, n Alexandria,
orasul elebrei bibliote i, Soarele de amiaz nu era perfe t
deasupra apului. n onse int, btul verti al, s zi em de 2
metri, ddea o umbr de aproape 25 de entimetri.
,

Am vzut n pun tul pre edent um ve hii gre i au on luzionat n mod ore t Pmntul e rotund si i-au al ulat
si raza. Am folosit ns pe as uns n determinarea formei
Pmntului un lu ru esential si anume umbra Pmntului
se poate forma pe Lun, u alte uvinte a Luna e un orp
material si nu fo , imagine sau alt eva.
Teoria Luna, mpreun u elelalte orpuri eresti
(Soarele, stelele, stelele ztoare, et .) sunt substante materiale (bolovani eresti am putea spune) a stigat n greutate
odat u derea unui mare meteorit lng Aigos Potamoi,
n 467 .H. Evenimentul l-a determinat pe Anaxagoras din
Klazomenae (500 .H. - 428 .H.) s presupun hiar
Soarele e o piatr rosie erbinte mai mare de t Peloponez!
Astronomia va  fost astfel ns ut, i tot eea e va urma,
va  de fapt msurarea mis rii a estor "pietre" prin spatiu,
mis are vzut de pe Pmnt si apoi eventual ntelegerea ei!
Duetul experiment-teorie, um l-am numi azi.
n urmtoarele pun te vom exempli a a east idee u
onstru tia si determinarea aproximativ a sistemului PmntSoare-Lun, folosind alte teva exemple heie din istoria
astronomiei. n er m s-l fa em pe ititor s nteleag n
multe azuri msurarea propriu-zis poate  efe tuat de tre
ititor nsusi si nu e mereu foarte di il, ns ideea tipului
de msurtoare a fost desigur revolutionar. Asa um am
mentionat deja, ideile noi si msurtorile ru iale sunt "dup
olt", trebuie s stim numai dup are olt s ne uitm!
,

umbra

Razele
Soarelui

Alexandria

Syene

Pmntul

Figure 1.5:
Cum a msurat gre ul Eratostene raza
Pmntului. Stiind nltimea btului (2 m), umbra lui n
Alexandria (25 m) si distanta dintre Syene si Alexandria
(800 de Km) puteti estima raza Pmntului?
,

O astfel de situatie se poate expli a simplu, da vom

onsidera Pmntul este rotund, iar Soarele este foarte
departe (s zi em milioane de Km). n a est az, btul ar
 n linat diferit fat de Soare, n fun tie de lo atia sa pe
suprafata Pmntului rotund si va genera umbre de lungimi
diferite. n a east situatie, stiind distanta dintre ele dou
orase (800 de Km) si lungimea umbrei (25 de m pentru un
stlp de 2m), u putin geometrie, Eratostene a estimat raza
Pmntului a ind de aproape 6000 Km.
Curios ns, a elasi efe t l-am obtine si da Pmntul ar
 plat, iar Soarele s-ar aa undeva aproape de Pmnt. Ai i,
situatia este asemntoare u ea n are Soarele ar  un fel
de be aat pe un stlp de iluminat eva mai mare. Si n a est
az lungimea umbrei ar  dependent de lo atia btului aat
pe undeva sub stlp. Cnd suntem sub stlp (situatia orasului
Syene) lumina ade peste noi exa t de deasupra apului si
nu lsm umbr. Cnd ns ne mutm mai n olo de stlp
(situatia orasului Alexandria), vom avea o umbr are se
lungeste pe msur e ne deprtm de stlp. Lund n al ul
distanta dintre ele dou orase si mrimea umbrei, putem
al ula nltimea stlpului pe are s-ar aa Soarele si am obtine
tot am 6000Km. Care din ele dou situatii e adevrat?
Desigur ea n are Pmntul e rotund, a spus Eratostene,
are a trit dup Aristotel si unostea prerea maestrului
Pmntul e rotund. Ceea e e bine de retinut din a east
poveste sunt dou lu ruri. Primul este e bine s vezi e s-a
f ut nainte, a s n epi u premise ore te.
Al doilea lu ru, poate mai important, este unele
experiente sunt "dup olt", adi pot  f ute repede, odat
e premisele sunt ghi ite ore t. O umbr de 25 de entimetri
este vizibil pentru ori ine, iar experimentul poate  f ut de
un grup de s olari n ex ursie de la Baia Mare la Bu uresti.
Oare te astfel de experimente nu s-ar putea fa e n zi ,
psihologie sau biologie, numai da am ghi i premisele ore te,
numai da am sti dup are " olt" s ne uitam...

Ctre Steaua Polar

Luna

Soarele

Soarele

Luna
Pmntul

Pmntul
n rotatie

Sfera stelelor
n rotatie

Sfera stelelor fixe

Figure 1.6: Stnga: Pmntul e nemis at, iar Luna,

Soarele si sfera stelelor revolutioneaz n jurul Pmntului
sin ron, u o perioad de 24 de ore. Dreapta: a eeasi
situatie, doar a um numai Pmntul se nvrte n jurul
axei orientate tre Steaua Polar (n sens opus!) la 24 de
ore, restul rmnnd xe pe par ursul unei zile.
,

Am vzut de i um ve hii gre i au dedus Pmntul este

rotund si au msurat dimensiunile lui. n plus, ei au presupus
ore t (pentru timpul lor) Soarele si Luna o oles Pmntul
n e are zi. Chiar si erul u stelele sale o oleste Pmntul
n e are zi. Cel mai natural prea atun i ntreaga bolt
ereas ( u Soarele, Luna si elelalte stele xate pe ea a
pe o ortin) se roteste zilni , n jurul Pmntului. Desigur
la intervale mai mari, de un an, Soarele se deplaseaz pe
bolta ereas , a si Luna la intervale de o lun. Dar pentru
o singur zi, putem presupune u o rezonabil aproximatie
ntreaga bolt ereas se nvrte sin ron n jurul Pmntului.
Situatia este oare um surprinztoare. Avem trei tipuri de
obie te eleste (Soarele, Luna si stelele), are se nvrt sin ron
,

6. De e nu s-a nvrtit Pmntul pentru mii de ani

29

Capitol 2
Ele tromagnetism

Am vzut n apitolul pre edent um sistemul lui Newton

des rie ore t intera tia gravitational dintre obie te, asa
um sunt planetele masive ale sistemului solar sau bilele
din experimentul lui Cavendish. Nu ne asteptam ns a
natura tuturor fortelor s e numai gravitational. Atra tia
gravitational dintre obie tele u are suntem obisnuiti este
prea mi , de mrimea greuttii unei furni i, asa um am
vzut. Ea nu poate de i expli a adeziunea s o iului sau forta
mus hilor nostri, de exemplu.
Forta gravitational este prea mi si pentru a expli a
atra tia unui magnet, sau hrtiutele ridi ate de un pieptene
atun i nd a esta este fre at. A este dou exemple sunt
desigur exoti e, fr prea multe utilitti pra ti e (ex eptnd
utilizarea magnetului n navigatie), motiv pentru are au si
fost ignorate se ole de-a rndul.
n a este dou exemple (magnetul si fre area unui pieptene)
gsim ns smburii urmtoarei teorii, ele tromagnetismul.
C i, adeseori n zi , mi a ex eptie de la regul "des oper"
un alt sistem mai profund. Totul este s remar m si apoi s
studiem ex eptia.
,

Faraday (1791 - 1867), are a presupus obie tele pot avea

n orporate n ele un fel de "uid ele tri ", e poate  de dou
tipuri: pozitiv si negativ, ele dou tipuri atrgndu-se ntre ele.
Astzi stim materia obisnuit e onstituit din ele troni,
protoni si neutroni. Fluidul negativ al lui Faraday este format
atun i din toat ole tia de ele troni, iar el pozitiv din toat
ole tia de protoni. O parte din materie, format din neutroni,
rmne neutr ele tri .
De fapt, tuturor parti ulelor elementare li se poate atribui
a east ara teristi fundamental, denumit sar in ele tri . Ea poate  nul, pozitiv, sau negativ. Ele tronii au
sar ina ele tri negativ, iar protonii o au pozitiv. Din feri ire pentru noi, sar ina ele tri are a eeasi valoare absolut
pentru ele tron si proton, doar semnul difer. Datorit a estui
lu ru, materialele obisnuite sunt neutre din pun t de vedere
ele tri , i numrul de ele troni este egal u numrul de
protoni si atun i sar ina ele tri total este nul.
Dup um se stie, sar inile ele tri e se atrag sau se resping
una pe ealalt, dup unos uta lege: sar inile ele tri e de
a elasi tip se resping, iar ele de tip opus se atrag. Unitatea de
msur a sar inii ele tri e este Coulomb, o unitate e ne poate
aprea arti ial aleas astzi. Astfel, forta de intera tie ntre
dou parti ule u o sar in ele tri de un Coulomb, situate
la un metru una de alta, este e hivalent u greutatea unui
milion de tone!
De fapt, da am avea dou persoane, una f ut doar din
ele troni si alta doar din protoni, situate la un metru distant,
atun i forta de atra tie ar  e hivalent u o greutate de 1026
tone... Adi aproape miliarde de miliarde de miliarde de tone,
inimaginabil... De a eea am spus "din feri ire" orpurile
noastre sunt neutre ele tri , altfel ne-am  lipit unii de altii
pentru vesni ie...
Cantitatea de ele tri itate dintr-un obie t este suma
sar inilor ele tri e ale tuturor parti ulelor din are este format
obie tul. Asa um am mentionat, materialele obisnuite sunt
neutre ele tri , pentru a east sum este zero. Cu toate
a estea, problema poate  teodat mai omplex, i
sar inile ele tri e dintr-un material se pot deplasa dintr-o
parte n alta, desi suma total rmne nul, iar materialul
rmne n ansamblu neutru din pun t de vedere ele tri .
A east deplasare a sar inilor ele troni e (ele troni si protoni) n material este destul de omplex si ea depinde de material. Pentru dis utia noastr, putem presupune momentan
doar ele tronii au a east apa itate, protonii ind imobilizati
n stru tura are d de fapt forma materialului. Pentru ele troni ns unos dou azuri extreme: metalele, n are unii
dintre ei se pot deplasa liberi de la un apt la altul si izolatorii,
n are ele tronii ramn mpere heati u protonii n atomi, dar
se pot totusi mis a putin mai la stnga sau mai la dreapta.
A um, s lum exemplul pieptenelui are atrage bu tele
mi i de hrtie. Ce se ntmpl? Odat e pieptenele este fre at
de haine, a esta a umuleaz sau pierde sar ini ele tri e de pe
haine (ele troni) si si pierde neutralitatea, devenind n r at u
ele tri itate. Cu toate a estea, hrtiuta nu a fost ni i fre at,
ni i atins, si de i ea este n neutr din pun t de vedere
ele tri . Din a east auz ea nu poate  atras de pieptenele
,

27. Ele tri itatea a un jo

Termenul de "ele tri itate" este deviat din gre es ul "elektron", are nseamn " hihlimbar". Chihlimbarul este o rsin
solidi at de opa , e ontine de multe ori n interiorul
su plante, sau mi i inse te si de a eea este folosit des a
bijuterie. Ve hii gre i au observat un efe t straniu: de te
ori hihlimbarul era fre at, el atrgea pene sau obie te mi i.
Desigur si noi nd eram opii, ne ju am fre nd un pieptene
de haine: dup a eea puteam folosi pieptenele pentru a atrage
bu tele mi i de hrtie.
,

Figure 2.1: Inse t onservat n hihlimbar

Expli atia ore t a a estui fenomen a fost dat de Mi hael
,

30

Capitolul 2 : Electromagnetism

n r at ele tri . A easta pentru dou obie te trebuie s e nd eram opii poart n el smburele si expli atia unei legi
ambele n r ate u sar ini ele tri e pentru a s se resping sau fundamentale din ele trostati : variatia fortei ele tri e u
atrag. De e este atun i atras hrtiuta, da ea este neutr ? distanta. Cu alte uvinte, este ne esar a a east fort de
intera tie dintre sar inile ele tri e s depind de distant...
,

28. Dopul de plut si mpul ele tri

,

Forta ele tri de atra tie sau respingere ntre orpurile

n r ate ele tri a fost msurat pentru prima dat de Charles
Augustin de Coulomb (1736-1806), printr-un instrument foarte
asemntor u el al lui Cavendish folosit la msurarea fortei
gravitationale. Rezultatul este uimitor de asemntor: forta
de atra tie sau respingere ele tri este proportional u
mrimea sar inilor si invers proportional u ptratul distantei
dintre ele. Supozitia noastr din se tiunea pre edent este
astfel onrmat, a east fort variaz u distanta.
,

Forta Coulomb de atra tie sau respingere a dou sar ini

ele tri e este:

Figure 2.2: n gur este reprezentat intera tia mi ros opi e are lo atun i nd un pieptene fre at atrage o
hrtiut. Obie tul din stnga-sus este un pieptene fre at de
haine, are a devenit n r at u sar ini ele tri e pozitive,
iar el de jos este o hrtiut neutr ele tri . Deoare e
sar inile ele tri e pozitive din piptene atrag ele tronii
din hrtie, materialul hrtiei se polarizeaz (ele tronii se
redistribuie). Pentru ele tronii sunt mai aproape de
pieptene, forta u are ei sunt atrasi e mai mare de t
forta u are sunt respinse sar inile pozitive din hrtie, e
sunt mai departe (vezi s hita din dreapta). n nal, forta
total este nenul, iar hrtiuta este atras n sus.

Ai i 0 este onstant de permitivitate a vidului, q si Q sunt

valorile elor dou sar ini ele tri e, d este distanta dintre ele,
iar i un ve tor unitate orientat pe dire tia elor dou sar ini.
Da s riem a east e uatie a:
,

1 qQ
i
40 d2

F=

E=

1 Q
i
40 d2

F = qE

atun i putem deni al primul termen a un mp ele tri

produs de sar ina Q iar al doilea termen a ind forta pe
Expli atia a estui fenomen st n stru tura mi ros opi a are o simte sar ina q n mpul ele tri E produs de sar ina
hrtiutei si n faptul sar inile ele tri e negative (ele tronii) ele tri Q.
sunt ntr-o oare are msur putin mobili. Astfel, pentru
simplitate, s presupunem pieptenele pierde ele troni n
Desi se stie mai putin, el are a veri at primul forma
urma fre rii si de i el are un ex es de sar in ele tri pozitiv ptrati a atra tiei ele trostati e a fost, a si n azul
(pra ti are mai multi protoni de t ele troni). A east sar in fortei gravitationale, tot Henry Cavendish! Istoria spune
ele tri pozitiv n surplus atrage ele tronii din hrtiut, Benjamin Franklin (1706-1790) a observat o sfer metali
are au sar ina ele tri negativ. A um ns, hrtia este un goal pe interior, n r at u sar ini ele tri e pe suprafata sa,
izolator si de i ele tronii se pot deplasa putin n interiorul atrage o bil de plut doar da bila de plut este situat n
atomilor, tre partea u hrtiuta, ind atrasi de pieptene. Pe afara sferei metali e, dar nu n interiorul ei. Curios, nu?
de alt parte, sar inile ele tri e pozitive (protonii) nu se pot
La o ntlnire a So iettii Regale Britani e, Franklin i-a odeplasa, de i ele rmn la lo ul lor.
muni at a east " uriozitate" lui Joseph Priestley (1733-1804).
S observm n a est pro es ele dou antitti de sar ini A esta a observat efe tul este identi u el al ulat teoreti
ele tri e (ele troni si protoni) din hrtiut rmn n egale si pentru fortele gravitationale, da ne imaginm o planet
de i hrtia rmne neutr, hiar da ele tronii s-au deplasat goal pe interior. Si ai i, da punem un obie t n interiorul
putin. Rezultatul nal este avem mai multi ele troni tre gol al planetei, a esta nu va  atras gravitational de tre
partea u pieptenele de t n partea opus. Fenomenul a esta planet, indiferent de pozitia lui. Priestley a tras on luzia
de reorganizare a sar inilor ele tri e dintr-un material izolator fortele ele tri e trebuie s aib a eeasi omportare a ele
poart numele de polarizare ele tri .
gravitationale, adi trebuie s s ad u ptratul distantei.
S observm , da sar ina pozitiv n ex es din pieptene
Henry Cavendish, auzind a east argumentare, a repetat
ar atrage ele tronii din hrtie u a eeasi fort u are respinge foarte bine aranjamentul lui Franklin si a dovedit expoprotonii din hrtie, atun i hrtia tot nu se va mis a... A easta nentul distantei din formula fortei ele trostati e este e 2,
n azul n are ele dou forte (de atra tie si respingere) ar  e difer de 2 printr-o valoare mai mi de 0.03! Din p ate
egale n valoare absolut si de i s-ar ompensa...
Cavendish nu si-a publi at ni iodat rezultatul are, n ziua
Cu toate a estea, nimi nu ne mpiedi s presupunem de astzi, i-ar  adus un premiu Nobel...
forta de atra tie si respingere depinde de distant ! Da este
Expli atia a estui fenomen porneste de la aranjamentul
asa, atun i forta u are sunt atrasi ele tronii din hrtiut este uniform al sar inilor ele tri e de pe sfera metali (ele troni
mai mare de t ea u are sunt respinsi protonii, pentru de exemplu). A easta fa e a forta ele tri n entrul sferei
ele tronii sunt mai aproape de pieptene... Forta total asupra s e perfe t nul indiferent e omportare are a easta u
hrtiutei va  atun i nenul si de i hrtia va  atras hiar distanta, datorit simetriei sferi e. Cu toate a estea, forta
da ea rmne neutr!
ele tri n elelalte pun te din interiorul sferei poate  nenul !
Iat um un simplu experiment efe tuat a o joa atun i A easta pentru unele sar ini ele tri e de pe sfer sunt mai
,

31

29. Broasca electrocutata s, i aparit, ia bateriei

- - -

- - -

Figure 2.4: Stnga: Cmpul ele tri al unei sar ini

ele tri e pozitive Q. A esta este dat de forta u are
sar ina Q a tioneaz asupra unei alte sar ini ele tri e
pozitive q = +1C , de marime egal u unitatea (numit
sar in de prob). Dreapta: mpul ele tri al unui dipol
format din dou sar ini ele tri e opuse
,

Figure 2.3: n gur este reprezentat o sfer metali

n r at ele tri . Lng a easta se adu e nti un dop de
plut (dreapta sus). Sar inile ele tri e de pe sfera metali
vor polariza dopul de plut si l vor atrage nspre sfer.
ntr-un al doilea experiment se aseaz dopul de plut
n interiorul sferei metali e ( entru). Si a um dopul de
plut este atras n toate prtile de sar inile ele tri e de pe
sfer ns forta total este identi nul. Cum este posibil
un astfel de rezultat nul, are nu se regseste initial n
simetria problemei?

ve torial, are a tioneaz asupra sar inii de prob. Cum ns

forta este proportional u mrimea sar inii ele tri e a probei,
putem mprti forta ele trostati la valoarea sar inii de prob.
Obtinem atun i un alt mp ve torial, are este identi de fapt
u mpul de fort (pn la o onstant) si are este ns independent de mrimea sar inii de prob. l numim pe a esta mp
ele tri . Am putea spune a esta este un mp "potent", e
deseneaz n spatiu liniile de fort ale sar inii ele tri e mari.
Pra ti , putem spune atun i sar ina ele tri mare nu
atrage dire t orpul de prob, i indire t, prin intermediul
a estui mp ele tri . Astfel, sar ina mare Q reeaz n prima
instant a est mp ele tri . Sar ina de prob, aat undeva
prin spatiu, simte a est mp ele tri sub forma unei forte,
fort are este atun i produsul dire t dintre sar ina sa ele tri
si mpul ele tri din pun tul n are se a. Forta a easta
o vom denumi de a um n olo fort ele tri . Pra ti , am
mprtit a tiunea ele tri n dou etape. n prima etap
o sar in ele tri reaz un mp ele tri , iar n ea de-a
doua etap, mpul ele tri a tioneaz asupra unei alte sar ini
ele tri e prin intermediul fortei ele tri e.
Des rierile matemati e ale intera tiilor ele trostati e e prin
forte ale lui Coulomb e prin mpuri ele tri e sunt e hivalente,
u unostintele pe are le avem n a est moment. Cum am
mai dis utat n le tiile pre edente, da des rierile matemati e
sunt e hivalente, nimi nu fa e o des riere mai "real" de t
alta. Astfel, mpurile ele tri e pot aprea n prima instant
am "misti e", nenaturale. De e ar trebui s introdu em
un element aditional are nu se vede u o hiul liber ( mpul
ele tri ), are este generat n tot Universul de o simpl sar in
ele tri si a rei "potent" se poate msura doar plasnd
o alt sar in ele tri n apropiere? Pare ne ompli m
mai mult ! n plus, e are sar in ele tri din Univers va
produ e propriul ei mp ele tri si pe toate a estea trebuie
s le adunm, dup um adunm si fortele ntr-un pun t.
Cu toate a estea, vom vedea mai trziu to mai a east
des riere u mp ele tri este mai "real" de t ea u forte,
pentru simplul motiv a este mpuri ele tri e pot evolua
n ontinuare hiar si atun i nd sar inile ele tri e e le-au
generat au fost eliminate! Pra ti , mpul ele tri apt
propria lui viat, n lipsa sar inilor ele tri e...
,

ndeprtate, altele mai apropiate, iar valoarea fortei mai

depinde si de distant. Pra ti , simetria este rupt si forta
total va putea  nenul...
A um si ai i este toat frumusetea problemei, da forta
ele tri variaz pre is invers proportional u ptratul
distantei, atun i forta ele tri total n ori are pun t din
interiorul sferei este nul ! Numai n a est az si numai da
sar inile ele tri e de pe sfer sunt aranjate uniform, este forta
ele tri nul n toate pun tele din interiorul sferei. De notat
n exteriorul sferei forta rmne nenul hiar si n a est az.
Putem pune de i un material izolator a dopul de plut n interiorul sferei, ntr-un pun t aleatoriu si msura forta. Da ea
este nenul, atun i dopul de plut se va polariza ( a si hrtiuta
din se tiunea pre edent) si apoi va  atras ntr-o parte sau
alta... Interesant este nu vrem s punem o singur sar in
ele tri u are s testm prezenta fortei, dintr-un motiv
pra ti : a easta atrage la rndul ei ele tronii din sfera metali .
A estia, ind foarte mobili, se vor deplasa ntr-o parte sau alta,
stri nd uniformitatea e este ne esar pentru a testa teoria!
Pornind de la forta ele tri , putem folosi o mi sme herie
matemati , pentru a introdu e eea e vom numi de a um n olo un mp ele tri . Astfel, forta de intera tie ele trostati
dintre dou sar ini este proportional u produsul sar inilor
a estora si a tioneaz pe dire tia elor dou, a un ve tor. Ne
putem imagina atun i o sar in mare n entru si una mult
mai mi , pozitiv, pe are o vom numi sar in de prob,
pe undeva prin spatiu. Oriunde ns s-ar aa ea, sar ina de
prob este atras sau respins de sar ina mai mare u o fort
anume, are depinde de lo atia ei si este proportional att
u valoarea sar inii mari t si u ea a sar inii de prob. Pe
a easta sar ina de prob o putem folosi s msuram mpul 29. Broas a ele tro utat si aparitia bateriei
de forte ele tri e din jurul sar inilor.
Am mentionat faptul a ele tronii (sar ini ele tri e negA est mp de fort din jurul sar inii mari este un mp
,

32

Capitolul 2 : Electromagnetism

ative) posed o anumit mobilitate. Desigur, mobilitatea

a easta depinde de material si ea este ea mai mare n metale.
n se olul al XVIII-lea fuseser deja onstruite dispozitive
spe iale ( a de exemplu generatorul van der Graa) are
permiteau extragerea ele tronilor prin fre are si depozitarea lor
pe ondu tori metali i. De ai i, ele tronii puteau  pusi apoi
n mis are pentru produ erea anumitor efe te, a de exemplu
des r ri ele tri e. Cu toate a estea, un dispozitiv are s
ntretin ontinuu mis area ele tronilor nu fusese des operit.
Spre sfrsitul se olului, Luigi Galvani (1737-1798), are
efe tua experimente u ele tri itate pe broaste, a observat un
lu ru urios. Astfel, el a pus n onta t apetele a dou re
metali e de materiale diferite. Apoi, u elelalte dou apete
rmase libere a atins mus hii unei broaste, are apoi s-au
onvulsionat instantaneu. Dou teorii au aprut apoi are s
expli e fenomenul. Prima, sustinut de Galvani, spunea
mus hii genereaz ele tri itate, eliberat apoi de rele metali e. A doua, sustinut de Alessandri Volta (1745-1827), spunea
rele de metale diferite n onta t genereaz ele tri itate,
la are mus hii broastei doar rea tioneaz.
,

Figure 2.6: Bateria lui Volta onsta n esenta din trei

elemente: un dis de upru, unul de zin si ntre ele un
ele trolit ( a de exemplu hrtie impregnat u sare). A este
elemente sunt asezate ntr-un sandwi h unul peste altul
pentru a rea o tensiune ele tri t mai mare.
,

densitatea de energie din toate bateriile rmne am a eeasi,

deoare e propriettile ele trolitilor rmn asemntoare. De
a eea avem n baterii voluminoase si grele da avem nevoie
de energii mari.
Sar inile ele tri e generate de tre baterie sunt ole tate
de obi ei prin dou re metali e asezate la apetele ei. S-a
observat apoi alte re metali e pot  utilizate de asemenea
la transportul n ontinuare al sar inilor, punnd astfel bazele
primelor ir uite ele tri e. A est lu ru nu trebuie s ne
surprind i metalele sunt ondu toare, prin ele sar inile
ele tri e ir ul foarte usor. Cir ulatia de sar ini ele tri e din
ondu tori este uanti at de urentul ele tri . A esta se
deneste a ind antitatea de sar in ele tri e tre e prin
ondu tor n unitatea de timp.
,

Zinc

Cupru

Figure 2.5: Experimentul lui Galvani. Ai i dou re

metali e de zin si upru sunt aduse n onta t la aptul
din dreapta gurii. Ele formeaz atun i la ellalt apt
(stnga gurii) o baterie ele tri e genereaz so uri
ele tri e n mus hii broastei.
,

Pn la urm, n azul studiat, s-a dovedit Volta are

dreptate, desi, dup um a presupus Galvani, ele tri itatea
poate  produs si de orpurile vii. Pentru a-si demonstra
teoria, Volta a onstruit o su esiune de dis uri de metale
diferite (zin si upru) n onta t, alternate u bu ti de
arton impregnate u sare. n a est fel, el a onstruit de fapt
prima baterie are, ind apabil s genereze sar ini ele tri e
n mis are ntr-un mod ontinuu, s-a dovedit apoi ru ial n
urmtoarele experimente de ele tri itate.
O simpl baterie se poate onstrui u ajutorul unei lmi, n
are la un apt bgm un ui, iar la ellalt apt punem o
moned de upru. Pra ti , lmia joa rolul bu tii de arton
impregnate u sare din onstru tia lui Volta, ind un ele trolit.
Trebuie ns spus , pentru a lumina o simpl diod luminoas,
avem nevoie de teva astfel de "baterii u lmi" n serie.
Interesant este , pn astzi, prin ipiul bateriilor nu s-a
s himbat prea mult. Avem desigur metale diferite, ele troliti
diferiti, geometrii diferite, et ., ns prin ipiul de baz a
supravietuit iat, mai mult de dou se ole de la inventia lui.
A esta este si motivul pentru are miniaturizarea bateriilor nu
poate  onsiderat de t partial un su es... Desigur, bateriile
se pot fa e mai mi i, dar la fel si energia sto at n ele. n nal,
,

Figure 2.7: n gur este exempli at um putem aprinde

o diod luminoas, onfe tionnd o baterie n bu tria
asei. Pentru a easta, avem nevoie de teva lmi u
ele trozi "implantati", one tati n serie. Un ele trod poate
 o moned de upru iar ellalt un ui galvanizat (a operit
de obi ei u un strat subtire de zin ). n er ati!
,

n nal, s mentionm metoda lui Galvani de a genera

so uri ele tri e broastei a fost extins azi n domeniul medi al.
Astfel, n azul unui stop ardia , se poate folosi un aparat
,

71

Capitol 3
Relativitate restrns

n apitolul pre edent am vzut um ele tromagnetismul,

elaborat pe par ursul se olului XIX, expli foarte bine
fenomenele ele tri e si magneti e. Desi nu am insistat, pe
par ursul prezentrii teoriei am folosit un singur sistem de
referint inertial n are a east teorie se elaboreaz. Desigur,
am avut n minte un sistem de referint x n raport u
Pmntul, pe suprafata ruia am efe tuat experimentele.
Problema major este ns Pmntul si s himb dire tia
de mis are n de ursul unui an si de fapt noi am veri at,
fr voie, a eleasi legi ale lui Maxwell n mai multe sisteme
inertiale... Desigur, a elasi lu ru este valabil si pentru legile
me ani ii newtoniene, unde a east revelatie nu produ e nimi
spe ial. n azul ele tromagneti ii ns, asa um vom vedea,
onstatarea de mai sus a produs o revolutie la n eputul
se olului XX si a dat nastere teoriei relativittii.
,

z'

O'

zA

x'

y'

yA

xA

Figure 3.1: Dou sisteme de oordinate ortogonale (Oxyz

si O x y z ) n mis are unul fat de altul u viteza v.
n zi , un sistem de referint reprezint un ansamblu Pozitia ori rui pun t A se determin u ajutorul a trei
rigid de pun te din spatiu fat de are se raporteaz pozitia numere n e are dintre a este trei sisteme de oordinate,
unui orp si ruia i se ataseaz un sistem de trei axe x, y , {xA , yA , zA } sau {xA , yA , zA }.
z , numite axe de referint. Pe par ursul a estui apitol, o s
avem n vedere numai sistemele de referint ortogonale, unde
ele trei axe x, y , z sunt perpendi ulare ntre ele.
ntr-o prim instant, situatia a easta omplex se poate
Pra ti , un sistem de referint ortogonal poate  privit ignora. Pot alege de exemplu sistemul meu de referint
a o hart tridimensional: pozitia ori rui pun t o putem ortogonal dat de oltul amerei. Este adevrat a est olt se
determina u ajutorul a trei oordinate x, y , z . Interesant mis , ns nu m deranjeaz, n e are moment eu determin
este putem alege, pentru a eeasi situatie, o innitate de pozitia pun telor din Univers raportate la a est olt, oriunde
sisteme de referint; depinde unde aleg entrul sistemului de s-ar aa a est olt... Pentru un pianjen are si fa e plas n
oordinate si n e dire tie sunt orientate axele.
a el olt de amer nu prea are sens s stie mis area oltului,
Pentru un singur moment de timp, odat e am ales pentru ori um el se deplaseaz prin Univers odat u el.
sistemul de oordinate (originea lui si orientarea), putem
Dar, pentru o ntelegere a unor multitudini de evenimente
determina pozitia ori rui pun t u ajutorul oordonatelor din Univers, ar  bine s stiu um se mis oltul amerei
sale. Problema se ompli ns da vrem s studiem mis area mele (originea sistemului de referint) prin a est Univers...
orpurilor n timp. De e? O s spuneti, doar putem alege Cu alte uvinte, ar  bine s onstientizez mis area sistemului
un sistem de referinte pe are s-l pstrm mereu a elasi... de referint. Ajungem astfel la on luzia , pentru a des rie
Da eu aleg originea hiar n oltul de sus al unei amere, evolutia temporal a sistemelor zi e, avem nevoie s stim
iar ele trei axe date de ele trei dungi e formeaz oltul, nu numai originea si orientarea sistemului de oordinate la
atun i pot determina pozitia unui pun t, n ori e moment, un moment dat, dar si mis area a estora prin spatiu. Avem
prin trei numere e se s himb n timp x(t), y(t), z(t). Ele vor atun i o ole tie innit de sisteme de oordinate, are se
reprezenta traie toria orpului.
mis unele fat de altele, pe traie torii urbe, a elereaz,
Desigur, faptul putem des rie mis area orpurilor n timp et . Dintre a estea ns, ele mai importante vor  pentru noi
n a elasi sistem de referint este ore t. Trebuie numai s sistemele de referint inertiale.
onstientizm eea e se ntmpl u sistemul de referint
nsusi... De multe ori avem senzatia unui sistem de referint
absolut, are st x, fr s se miste sau s se roteas , n
a eeasi pozitie din spatiu. A est lu ru ns nu este adevrat,
i nimeni nu a putut gsi un astfel de sistem de referint
Oare te nu sunt lu rurile otidiene din jurul nostru are ne
absolut pn a um...
Astfel, n azul oltului de amer, este lar sistemul spun eva fundamental despre Univers? Cerul ntune at ne
de referint nu este un sistem de referint absolut, i a est spune Universul are o dimensiune si vrst nit, altfel am
olt de amer se mis odat u Pmntul n jurul Soarelui!  inundati de lumina stelelor (paradoxul lui Olbers). Faptul
Un sistem de referint xat rigid pe Soare ar  probabil mai apar linii ntune ate ntre dou degete pe are le apropiem
aproape de el absolut, da n-am realiza si Soarele se ne spune lumina este o und. Oare e se as unde n spatele
faptului nu putem du e de t trei linii perpendi ulare una
mis fat de stelele xe...

53. Sistemele de referint inertiale sunt e hivalente

,

Capitolul 3 : Relativitate restrnsa

72

pe peronul trenului va prezi e a eeasi mis are a orpului n

dere, fat de tren, fr s se ontrazi unul pe altul.

pe ealalt? Nimeni nu stie...

54. E uatiile lui Maxwell sunt a eleasi n toate

sistemele inertiale, sau um am zugrvit asa ve inului
,

Teoreti , sistemul de referint inertial este a el sistem de

referint n are mis area unui orp lsat liber, asupra ruia
nu a tioneaz ni i o fort, este re tilinie si uniform. Este
pra ti a el sistem are satisfa e prima lege a lui Newton,
are ne spunea un orp lsat liber se mis re tiliniu si
uniform. C i, da as avea un orp liber de forte n vidul
osmi si sistemul meu de referint a elereaz fat de orp,
atun i mis area orpului n a el sistem de referint va prea
a elerat! Un astfel de sistem nu satisfa e ni i legile lui
Newton, ni i intuitia noastr: de e ar a elera orpul da nu
a tioneaz o fort asupra lui?
S mai observm ori e sistem de referint are se mis
liniar si uniform fat de a est obie t lsat liber n innitatea
osmi este de asemenea un sistem de referint inertial. n
pra ti , sistemele de referint inertiale sunt a elea are se
mis u vitez onstant n raport u un sistem imaginar
are este denit de stelele xe. Foarte important este ns s
remar m toate sistemele de referint inertiale se mis
unul fat de altul u vitez onstant.
Este usor s ne imaginm a este sisteme de referint
inertiale, i avem experienta lor aproape zilni . Un astfel de
sistem este el pe are l denim nd stm n repaus pe un
peron. Axele a estuia le putem xa rigide fat de peretii grii.
O minge asupra reia nu a tioneaz ni i o fort rmne n
repaus fat de a est sistem.
Un alt sistem inertial este el pe are l denim atun i nd
suntem ntr-un tren e ir ul u vitez onstant. Axele
a estui sistem le xm rigid de peretii trenului. Uitndu-ne
pe fereastr, am putea a um vedea mingea de pe peron um
se deplaseaz, u vitez onstant, n dire tia opus trenului.
A est lu ru satisfa e ns legea lui Newton, are ne spune un
orp asupra ruia nu a tioneaz forte se deplaseaz u vitez
onstant. Ori asta este exa t eea e se ntmpl u mingea:
ea pare se deplaseaz n sens opus u vitez onstant!
Desigur, n azul mingii ne dm seama noi suntem ei
e ne deplasm, i putem privi apoi opa ii n mis are, sau
gara. De te ori nu ne nselm ns, atun i nd un tren de
lng noi porneste n et, iar noi ne speriem pentru un s urt
moment, avnd senzatia trenul nostru este el ple at?
Mai iudat ns, nd ne am n tren si dm drumul la un
obie t s ad jos, el ade n mod natural pe podea, fr a
rmne n urma trenului. De fapt, da am trage perdelele si
am a operi ferestrele si am avea el mai silentios tren, ni i nu
am putea sti ne am n tren! Am putea merge u 100 de
Km/h si tot nu ne-am putea da seama trenul merge, ori te
experimente me ani e am efe tua n abin...
A est aspe t a fost n apsulat de Galileo Galilei n prin ipiul
de relativitate e i poart numele si are spune toate
sistemele de referint inertiale sunt e hivalente pentru legile
lui Newton. Pra ti , legile me ani ii sunt a eleasi n e are
din a este sisteme. A easta expli de e orpurile ad simplu
pe podeaua trenului n mis are, pentru putem apli a pur si
simplu legea derii orpurilor libere n sistemul de referint al
trenului, asa um o stiam din sistemul de referint al peronului.
Desigur, omportarea derii orpurilor n tren o putem
expli a si altfel, da onsiderm toate orpurile n dere
liber din interiorul trenului n mis are primes un impuls n
dire tia de mis are a trenului. Pra ti , asa um am dis utat
la le tia de me ani , ele vor ir ula paralel si sin ron u
podeaua trenului, vzut de pe peronul trenului. De a eea,
lu ru foarte important, un observator din tren sau unul de
,

S revenim a um la mpul ele tromagneti si s ne

ntrebm n are sistem inertial am elaborat noi teoria ele tromagnetismului. Desigur, ne-am  dorit s o  elaborat ntr-un
fel de "sistem inertial absolut", da el o  existnd... si astfel
s  s pat de toate grijile. Cu toate a estea, in onstient, am
efe tuat toate experimentele de ele tromagnetism pe suprafata
Pmntului. Partea proast este Pmntul se mis n
raport u Soarele si de i nu poate  un "sistem inertial absolut", desi poate  onsiderat un sistem de referint inertial pe
momente s urte.
Astfel, am dovedit valabilitatea e uatiilor lui Maxwell
ntr-un sistem de referint inertial parti ular, are este x u
Pmntul si nu are ni i un ara ter de "sistem de referint
absolut"! Suntem astfel n situatia unui zugrav are zugrveste
o as foarte frumos si, la ntoar erea proprietarului, i arat
a estuia mun a minunat. Proprietarul este de a ord, f nd
ns observatia a ea as este a ve inului si nu a lui.
,

Figure 3.2: Pozitia Pmntului n patru lo uri ale orbitei

sale n jurul Soarelui. Noi am veri at, de-a lungul anului,
legile lui Maxwell ntr-un sistem de referint inertial
parti ular, xat n a elasi lo pe suprafata Pmntului (reprezentat n gur prin niste guri mi i). Cum
Pmntul ns si s himb pozitia n timpul anului, noi
am veri at fr s vrem legile lui Maxwell n mai multe
sisteme de referint. Cum ni i unul nu este preferential
si um legile lui Maxwell nu ontin un termen referitor la
viteza Pmntului, e musai atun i a legile lui Maxwell s
e valabile n ori e sistem de referint inertial!
,

De fapt, da urmrim mis area Pmntului, vedem

viteza Pmntului si s himb dire tia si de i noi am veri at
experimental legile lui Maxwell ntr-o multitudine de sisteme
,

73

55. Cmpurile electrice s, i magnetice iau valori diferite n sisteme de referint,a inert, iale diferite

de referint inertiale! Cum e uatiile lui Maxwell nu ontin ni i

un termen referitor la viteza Pmntului, nu ne rmne de t
de on luzionat ele sunt probabil valabile n ori e sistem de
referint inertial...
Mare s ofal, o s spuneti, nseamn atun i si legile lui
Maxwell satisfa prin ipiul de relativitate al lui Galiei, a si
legile lui Newton: ele sunt a eleasi n ori e sistem de referint
inertial. Care este problema?
n se tiunile urmtoare o s dis utm teva probleme. Asa
um vom vedea, ea mai mare problem este viteza luminii
(viteza undelor ele tromagneti e), are este o onstant
universal n e uatiile lui Maxwell. Atun i lumina trebuie s
mearg u a eeasi vitez (egal u valoarea onstantei) da
este privit din ori e sistem de referint inertial... Ori um se
poate asa eva, din moment e sistemele de referint inertial
se deplaseaz unele fat de altele?
n ontinuare vom vedea e hivalenta e uatiilor lui Maxwell
n diverse sisteme de referint inertiale pune probleme serioase.
De fapt, ai i este pun tul unde se sparge me ani a lasi si
are impune teoria relativittii restrnse. De a eea poate
n-ar  ru s re apitulm ordinea a estor argumente ru iale:
,

astfel si mp ele tri si mp magneti ! Ce se ntmpl atun i

u mpul magneti , este el sau nu este n realitate?
,

Figure 3.3: Avem o sar in ele tri n tren. Pentru

observatorul din tren (stnga), sar ina este n repaus,
de i a easta produ e numai mp ele tri E. Pentru
observatorul de pe peron (dreapta), sar ina ele tri este
n mis are, de i produ e si mp magneti B, are este
desenat ntr-un plan perpendi ular pe dire tia de mis are a
trenului. Ce se ntmpl? Produ e sar ina ele tri mp
magneti
sau nu? Cum poate un observator ( el de pe
1. E uatiile lui Maxwell au fost obtinute ntr-un sistem inertial
peron)
s
vad
si mp magneti iar altul ( el din tren) s
rigid u Pmntul.
2. E uatiile lui Maxwell nu ontin ni i un termen are s se vad numai mp ele tri ?
refere la viteza Pmntului.
3. Pmntul nu este spe ial n Univers, ba mai mult, el are
dire tii diferite de mis are n diverse momente ale anului. n
Chiar da ntrebarea pare n uietoare, solutia nu este. V
e are moment noi am veri at astfel e uatiile lui Maxwell mai adu eti aminte nd am spus trebuie s lum legile zi ii
pentru diferite sisteme de referint inertiale.
a pe niste e uatii matemati e are des riu lumea si nimi mai
mult? Cum mpul ele tri , are este un mp ve torial, nu
Din observatiile de mai sus nu se poate trage de t o singur este o ole tie de "sgeti zi e" de are ne ntepm, i un sistem
on luzie logi : E uatiile lui Maxwell sunt a eleasi n ori e matemati are des rie um se omport sar inile ele tri e?
sistem inertial !
Ei bine, a um avem a eeasi situatie. Fie are din ei doi
Da nu v onving argumentele de mai sus, atun i putem observatori are sistemul su matemati are des rie lumea,
adu e si veri ri experimentale. S ne gndim numai la u alte uvinte anumite valori pentru mpul ele tromagneti .
satelitii lansati pe orbite n jurul Pmntului sau n sistemul Cmpurile ele tri e si magneti e vor  ns diferite n ele
Solar, are efe tueaz msurtori bazate pe mpuri ele tro- dou sisteme de referint, pentru sistemele u are des riu
magneti e. n fond, ne-am  asteptat hiar a a esti sateliti ei lumea sunt diferite! Ciudat nu? Desigur, dar adevrat. Ceea
s se prbuseas da e uatiile lui Maxwell ar  fost diferite e e important, este ambii observatori s prezi a eeasi
n sistemele de referint inertiale ale satelitului, pentru mis are a sar inilor ele tri e, altfel ar iesi ontradi tii.
ele troni a de la bord nu ar mai  fun tionat asa um am
Faptul doi observatori, din dou sisteme inertiale, prezi
onstruit-o noi pe Pmnt...
a eleasi rezultate pentru mis area sar inilor, nu este delo
evident. n exemplul nostru, ne putem imagina vrem s
al ulm are este forta u are a tioneaz sar ina din tren
55. Cmpurile ele tri e si magneti e iau valori diferite asupra unei a doua sar ini ele tri e de prob, aat tot n
tren. Vor prezi e si observatorul din tren si el de pe peron
n sisteme de referint inertiale diferite
a eeasi inuent? Va avea sar ina de prob a eeasi mis are n
ambele
azuri? S vedem...
n pun tul pre edent am ajuns la on luzia e uatiile lui
Observatorul din tren ar al ula mpul ele tri dat de
Maxwell sunt a eleasi n ori e sistem inertial. S dis utm
a um despre prima onse int major a a estei observatii. prima sar in ele tri , apoi forta ele tri asupra sar inii de
Pentru a easta, s studiem putin legile ele tromagnetismului prob, pentru a n nal s determine mis area a esteia, n
n dou sisteme de referint inertiale diferite. S alegem parti ular a eleratia ei. Observatorul de pe peron va al ula
dou azuri mentionate mai devreme, el al trenului si el al si mpul ele tri si mpul magneti dat de prima sar in
din tren ( are se mis pentru el). Apoi va al ula si el fortele
peronului.
Pentru usurinta exprimrii, nd vom spune de a um n olo e a tioneaz asupra sar inii de prob, ns nu numai forta
un observator din tren msoar eva, ntelegem el fa e ele tri , dar si pe ea magneti pentru , pentru el si
a ele msurtori n sistemul de referint inertial are este rigid sar ina de prob va  n mis are. n nal, folosind fortele, va
u trenul. Desigur, a elasi lu ru va  subnteles si pentru obtine si el o a eleratie pentru sar ina de prob.
S observm ns um mpul ele tromagneti este diferit
observatorul de pe peron: nd el msoar eva, el msoar n
pentru ei doi observatori, a si fortele e a tioneaz asupra
raport u sistemul de referint e este xat rigid de peron.
S n epem a um u un az simplu: s presupunem n sar inilor si de i nimi nu ne asigur ei vor obtine n nal
tren se a o sar in ele tri n repaus. Atun i, un observator a eeasi a eleratie a sar inii de prob! Pra ti , noi nu putem
din tren ar raporta numai un mp ele tri , sau mai bine spus  siguri ei vor prezi e a eeasi mis are a sar inilor, ea are
un mp ele trostati , pentru sar ina ele tri nu este n se observ n pra ti ...
mis are fat de tren. Pe de alt parte, observatorul de pe
Partea ea mai interesant este , pentru viteze mi i ale
peron va vedea o sar in ele tri n mis are, are genereaz sar inii, folosind e uatiile lui Maxwell (e are n sistemul lui
,

Capitolul 3 : Relativitate restrnsa

74

"Potrivirea" a easta a fortei magneti e se poate ntelege

si antitativ, da vizualizam mpul magneti neuniform al
magnetului. Da ne-am aa pe ondu tor, am vedea um
magnetul se mis a fata de noi si de i um noi vom per epe
a est mp magneti a ind variabil pentru noi. Ori gradul
de "variabilitate" depinde de viteza u are magnetul se mis a
fata de noi, de i u vitez relativ dintre magnet si ondu tor.
Creste viteza, reste si variatia mpului. A easta variatie este
ns proportional u mpul ele tri generat, de i u forta
ele tri pe are o simt sar inile n ondu tor. n plus, a easi
variatie depinde si de mrimea total a mpului magneti
are variaz. Estimativ atun i, mpul ele tri pe are l simt
sar inile din ondu tor reste u sar ina ele tri , u vitez
relativ a ondu torului fata de magnet si u mpul magneti .
,

F'm
F'e

Fe

E'

+q

B'

+q

Figure 3.4: Stnga: Dou sar ini ele tri e pozitive se resping ntr-un ompartiment de tren (n sut este s hitat
forta ele tri e a tioneaz asupra sar inii de sus).
Dreapta: Fat de un observator de pe peron, ambele sar ini
sunt n mis are. n a est az prima sar in ( ea de jos)
genereaz un mp ele tri modi at E , dar si un mp
magneti aditional B . Cea de-a doua sar in ( ea de sus)
este a um n mis are n a est mp magneti si ea va simti
o fort magneti aditionala (vezi suta din dreapta). n
prin ipiu, suma fortelor magneti e si ele tri e n azul din
dreapta ar putea  diferit de forta ele tri din stnga, eea
e nseamn ei observatori ar prezi e mis ri diferite
ale elor dou sar ini. Cu toate a estea, si ai i este mira olul e uatiilor lui Maxwell, forta magneti din dreapta
ompenseaz exa t s derea fortei ele tri e, n asa fel n t
ele dou forte totale din stnga si dreapta sunt egale!
,

Figure 3.5: Un magnet si un ondu tor sunt n mis are

relativ. Datorit a estui lu ru, mpul magneti indu e urent ele tri n ondu tor. Stnga: n sistemul de
referint al ondu torului magnetul n mis are reeaz mp
magneti variabil, are la rndul lui reeaz mp ele tri
e a tioneaz asupra sar inilor ele tri e. Mis area a estora
ondu e apoi la un urent ele tri . Dreapta: n sistemul
de referint al magnetului, ondu torul este n mis are si
u el sar inile ele tri e din ondu tor (ele tronii). Asupra
ele tronilor a tioneaz numai forta magneti , pentru n
a est sistem de referint magnetul este stati si de i nu exista mp ele tri . Forta asupra ele tronilor va genera din
nou urent ele tri . La viteze mi i, forta asupra ele tronilor va  de fapt a eeasi indiferent de sistemul de referint
ales si la fel va  si urentul ele tri generat. Exemplul
ne arat n odat nu apar ontradi tii nd folosim
e uatiile lui Maxwell dintr-un sistem de referint n altul si
de i a este legi rmn valabile n ori e sistem de referint.
,

de referint), ei doi observatori vor obtine a eeasi valoare a

a eleratiei. Cum se poate? Da am studia al ulele, e uatie
u e uatie, am observa heia ntregii potriviri o poart
forta magneti . Astfel, a easta este luat n onsiderare doar
de observatorul de pe peron, dar ea are pre is valoarea are
ompenseaz diferenta de fort ele tri raportat de ei doi
observatori. De fapt, la viteze apropiate de viteza luminii,
exist onguratii n are forta ele tri este aproape omplet
nlo uit u ea magneti si totusi ei doi observatori prezi
a eeasi mis are a sar inilor.
Un alt exemplu de orelatie strns dintre mpul ele tri
si magneti este legea indu tiei magneti e. Ai i un mp magneti variabil indu e o tensiune ele tri ntr-un ondu tor.
A east tensiune ele tri pune apoi n mis are ele tronii din
ondu tor. Pra ti , ele tronii din ondu tor "simt" mpul
ele tri e a fost generat de tre mpul magneti variabil,
onform u e uatiile lui Einstein.
Pentru ineva de pe magnet ns situatia e diferit, pentru
a el nu vede mp ele tri ( mpul magneti este stati fata
de el, nu e variabil), i doar mp magneti . El vede ns un
ondu tor n mis are, are se se deplaseaz relativ fata de el si
presupune ore t a asupra sar inilor ele tri e din ondu tor
a tioneaz fort magneti , are le pune n mis are. Ce pune
atun i n mis are sar inile din ondu tor, fort magneti
sau forta ele tri ? Observatorul de pe ondu tor spune
forta ele tri , iar el de pe magnet spune forta magneti .
Pra ti , e are observator are rspunsul lui diferit, ns el
mai important este ei prezi ambii a sar inile ele tri e vor
 puse n mis are si ambii vor dea de a ord asupra vitezei.
Ori a est lu ru este posibil to mai pentru a fort magneti
(proportional u viteza si mpul magneti ) are o valoare e
fa e posibil a easta potrivire.
,

Pe de alt parte, un observator aat pe magnetul n mis are

vede doar o sar ini ele tri e ( ele din ondu tor) e se mis
relativ la el. El nu observ mp ele tri , i doar mp magneti . Cu toate a estea, stie de la primul observator asupra
sar inii s-a a tionat u o fort. Cum nu are mp ele tri , el
nu poate da vin de t pe mpul magneti , are a tioneaz
asupra sar inii. Mai mult, va trebui s on luzioneze
a east fort reste u sar ina ele tri , mpul magneti si
u viteza sar inii, asa um a prezis primul observator, pentru
a raporta a eeasi mis are a sar inii ele tri e.
Vedem astfel a fort magneti are o form spe ial onstruit, pentru a doi observatori din sisteme inertiale diferite
s prezi a eleasi rezultate, folosind e are n parte legile
lui Maxwell. Este desigur remar abil , la viteze mi i, fort
magneti potriveste asa de bine lu rurile.
Desigur, da era s  onstruit noi Universul, am  ales o
,

107

Capitol 4
Relativitate generalizat

Cine presupune teoria relativittii generalizate este mult

mai di il de t ea a relativittii restrnse, s-ar putea nsela.
Este adevrat e uatiile sunt mult mai omplexe, ns baza
teoriei, metri a spatiu-timpului, a fost deja onstruit n
teoria relativittii restrnse. Asa um am dis utat in apitolul
pre edent, a easta reprezinta o formula e ne da "distanta"
dintre doua evenimente in spatiu-timp, a easta distanta
putandu-se masura e u rigla e u easul.
Tot eea e trebuie adugat in teoria relativitatii generalizate
sunt trei ingrediente aditionale: forma urb a a estei metri i,
formula are ne spune um se onstruieste metri a urba, si
e uatiile are spun um se mis materia n a east metri .
Restul sunt detalii...
O s pornim si noi la drum, dis utnd despre esenta teoriei
relativitatii generalizate in a din primele se tiuni. A easta
reprezinta o rasturnare a metodei pedagogi e obisnuite, are
in epe de la lu rurile simple, pre um urbura luminii sau
dilatarea timpului in ampuri gravitational si apoi merge
atre lu rurile mai omplexe, a de exemplu metri a spatiului
urb. Noi insa o sa fortam putin apa itatea de asimilare a
dumneavoastra, si o sa in er am sa onstruim esenta teoriei
Atra tia gravitational pe are o exer it
pe elementele apitolului pre edent, in mod spe ial metri a Figure 4.1:
Pmntul
se
poate
des rie si prin intermediul potentialului
spatiu-timpului. Abia dupa a easta urmeaza s dis utm
gravitat
ional
V
(r)
.
Ai i r reprezint distanta de la pun tul
apli atiile si nouttile teoriei.
de masur la entrul Pmantului. Potentialul gravitational
reste u masa Pamantului M si s ade invers proportional
u r. n plus, el poate  privit a o und sferi e plea
75. Teoria in omplet a gravitatiei
din entrul Pmantului si are se se deplaseaz u viteza
n apitolul de relativitate restrns am dis utat extensiv nit a luminii. Ca atare, Pmntul nu atrage orpurile
despre e uatiile ele tromagnetismului, pe "spinarea" arora a olo unde potentialul gravitational n n-a ajuns! Enam dezvoltat de fapt teoria. Dupa um ati vazut insa, nu ergia potential a unui orp n mpul gravitational al
ne-am "atins" de teoria atra tiei gravitationale a lui Newton, Pmantului se s rie simplu a E = mV (r), ind dat de
desi si a easta trebuie fa uta ompatibila u teoria relativitatii masa orpului si de potentialul gravitational n pun tul
restranse. De exemplu, nu am dis utat despre forta de atra tie unde se a orpul. La nltimi h mi i fat de suprafata
gravitationala dintre orpuri, are este instantanee in teoria Pmntului, potentialul graviational ia forma simpl
lui Newton, desi relativitatea restrns ne spune ni i o
informatie nu poate ir ula u o viteza mai mare de at viteza V = gh, unde g este a eleratia gravitational.
luminii. Cu alte uvinte, nu se poate a un orp s atrag
instantaneu un alt orp aat la mii de ani lumin...
Am putea extinde legea de atra tie gravitationala a lui New- gravitationala) este mereu de atra tie, si nu de atra tie si de
ton, lund n al ul viteza nit a luminii? Rspunsul este pozi- respingere a in azul fortei ele tri e.
tiv. Da vrem s onstruim o teorie n are inuenta gravitatiei
Da a vrem sa extidem teoria gravitatiei in asa fel in at
s nu depseas viteza luminii, ea mai natural n er are este intera tiile gravitationale sa se deplaseze u viteza maxima a
s presupunem a easta se deplaseaz exa t u viteza luminii. luminii, putem opia reteta potentialelor ele tri e din teoria
Pentru a easta ar trebui sa pornim de la potentialul grav- ele tromagnetismului. E uatiile pe are le vom obtine se
itational, si nu de la forta, are este o onse inta a lui. A est dovedes nu prea omplexe, si asemntoare u ele ale unei
potential gravitational ne este familiar, el ind proportional u sar ini ele tri e are emite potentiale ele tri e sub forma unor
energia potentiala pe are o a umuleaza un orp de proba aat unde sferi e e se deplaseaz u viteza luminii. Teoria astfel
in a el amp gravitational. Pra ti , potentialul gravitational obtinut se numeste a potentialelor gravitationale retardate.
ne spune are este "potenta" orpului de proba are s apa de Potentialele se numes "retardate" pentru ele ir ul u o
a olo, at de multa energie poate el onverti apoi in energie vitez egal u ea a luminii si de i ajung intr-un pun t anume
ineti a... El reste u masa a elor orpuri are reeaza ampul din Univers mai trziu, si nu instantaneu.
Pra ti , atun i e are orp isi extinde inuenta gravitationgravitational, si este mai puterni in apropierea a estora. Am
putea spune a potentialul gravitational este foarte asemanator ala ontinuu, prin intermediul unui front de unde sferi e e se
potentialului ele tri ( el are deneste tensiunea ele tri a deplaseaza pre is u viteza luminii. Ori, u alte uvinte, un
intre doua pun te), atata doar a forta e rezulta din el (forta orp emite in ontinuu unde e sunt e hivalente potentialelor
,

Capitolul 4 : Relativitate generalizata

108

gravitationale, unde e se deplaseaza u viteza luminii. Atentie

insa, asa um vom vedea mai tarziu, a estea nu sunt in a
unde gravitationale, pentru a ele nu poarta intrinse energie
(altfel, un orp lasat liber in Univers ar pierde in ontinuu
energie prin a est me anism si masa lui ar s adea, eea e nu
este in a azul).
Teoria potentialelor gravitationale retardate, desi adevrat
ntr-o prim aproximatie, nu este ins solutia nal! Cu
alte uvinte, formula potentialelor gravitationale retardate
nu reprezint forma omplet a teoriei gravitatiei, desi teoria
gravitatiei se redu e ntr-o prim aproximatie la a easta.
A est lu ru a fost a entuat n mod spe ial de Albert
Einstein, desi a esta a urmat o alta ale de gandire. Astfel,
Einstein a fost nemultumit de faptul teoria relativittii restranse se restrnge la azurile sistemelor de referinta inertiale.
El a sesizat legtura dintre sistemele de referinta inertiale
si mpul gravitational, pentru sistemele inertiale trebuie
utate la deprtare de mpuri gravitationale si a presupus
inuenta mpului gravitational este mai profund.
Epopeea utrii sale a durat tiva ani, pn n anul 1915,
nd formulele prin ipale are o des riu au fost gsite. S
n er m si noi s urmrim n parte a east urgere a ideilor,
pornind de la a ele observatii are l-au f ut pe Einstein s
read gravitatia joa un rol mai profund n natur de t
o simpl fort de atra tie.
Dup um vom vedea in nal, gravitatia se va dovedi mult
mai mult de t o simpla intera tie e se deplaseaza u viteza
nita a luminii. Astfel, forta gravitationala va  intrinse
diferita de tot restul fortelor din Univers (ele tromagneti ,
nu lear sau slab). Forta gravitationala va  in nal o
manifestare dire t a propriettilor spatiu-timpului asupra
obie telor are sunt il el !
Ori, in termeni tehni i, metri a spatiu-timpului este ea are
va determina um se mis a obie tele, si nu forta gravitationala.
De a eea, asa um vom aminti des, zi ienii pun astazi un semn
de egalitate intre gravitatie si teoria relativitatii generalizate.
Ambele sunt a elasi lu ru.
,

F = mg si a eleratiei g de i va  in a est az egala u masa

gravitationala. Dar de fapt noi stim a si a est orp ade u
a eleratia g . Egalitatea elor doua mase inseamna atun i
pur si simplu a toate orpurile ad u a eeasi a eleratie g la
suprafata Pamantului (desigur, da a se neglijeasa fre arile).
Cu alte uvinte, n onditii ideale, dou orpuri diferite
lsate libere vor dea n a eeasi manier pe Pmnt, un lu ru
pe are l stim de la experientele lui Galilei. Ori, ntr-o alt
formulare putin diferit: mis area orpului m ntr-un mp
gravitational este independent de valoarea masei sale. Pun tul
a esta este esential, asa merit s l strigm n gura mare:
Mis area unui orp pun tual ntr-un mp gravitational este
independent de masa si ompozitia sa, da a se neglijeaza
fre arile.
Si totusi, si-a zis Einstein, de e orpurile nu ad diferit n
mpul gravitational, da ele tot sunt diferite ? Trebuie s
e un motiv mai profund de t oin identa egalittii maselor
gravitationale si inertiale, asa um a fost formulat de Newton.
C i e determin atun i mis area a elui orp? Da a east
mis are nu are de-a fa e u orpul nsusi (pentru toate se
mis la fel) atun i e poate ? Cu e este in jurul orpului?
Dar e este, a este numai spatiu vid... Ne apropiem de
raspuns...
,

76.
Prin ipiul e hivalentei si heia ntelegerii
relativittii generalizate
,

Poate prea iudat, dar motivul pentru are Einstein s-a

n ptnat s read gravitatia joa un rol spe ial se
regseste n gndirea si experimentele lui Newton. Astfel, Newton a realizat teoria sa are un aspe t pe are nu l putea expli a: e hivalenta dintre masa inertial si masa gravitational.
Am dis utat a est pun t n apitolul de me ani , dar s
re apitulm pe s urt ai i. Masa inertial a unui orp se
al uleaz n experiente n are nu intervine gravitatia. Ea
se deneste raportul dintre forta u are se trage de un
orp si a eleratia pe are a east fort o imprim. Pe de
alt parte, masa gravitational se deneste a raportul dintre
forta u are orpul este atras de Pmnt (da a ar  asezat
pe suprafata lui) si o onstanta universala g , e reprezinta
a eleratia u are toate orpurile ad pe Pmnt (si are are
valoarea g = 9.8m/s2 ).
Cele dou valori ale maselor au primit denumiri diferite,
deoare e sunt rezultate ale unor tipuri diferite de experiente
(a elerri n imponderabilitate sau atra tie gravitational).
Dupa um se vede, primul experiment este dinami ( orpurile
se mis , pentru noi tragem de ele) iar el de-al doilea
este stati si impli gravitatia (Pmntul trage de orpuri)...
Vedem de i ai i o relatie intrinse ntre mis area orpurilor si
fortele de gravitatie.
Da a luam in onsiderare a si orpul despre are vorbim ar
ade a elerat u a eeasi a eleratie g , atun i egalitatea elor
doua mase s-ar expli a. Pra ti , Pamantul trage de el, el ade
u a eleratia g iar masa inertiala va  dat de raportul fortei
,

Figure 4.2: Reprezentare a lui Einstein aat in imponderabilitate intr-un lift. Intrebarea este, va putea sti Einstein
da a se aa intr-un lift aat in imponderabilitatea osmi a,
departe de stele? Sau poate a se aa intr-un lift in adere
libera? Cum in el de-al doilea az toate orpurile ad
sin ronizate Einstein n-ar putea observa diferenta fata
de primul az. Pra ti , din interiorul liftului, Einstein
nu poate vedea da este n imponderabilitatea spatiului
interstelar sau n dere liber.
De a eea, si pentru a rspunde la a east ntrebare, Einstein
a imaginat elebrul experiment al liftului. n lift, o persoan
fa e experimente u orpuri, neputndu-se uita afara pe un
eventual geam. O alt persoan, pus pe sotii, e pune liftul
n spatiul imponderabil, e l lasa s ad liber n mpul
gravitational al Pmntului. Dup um intuitiv ne asteptam,
deoare e toate obie tele din liftul n dere ad sin ronizate,
n a elasi timp, observatorul din lift nu va remar a ni i o
,

109

,ii generalizate
76. Principiul echivalentei si cheia nt, elegerii relativitat

diferent ntre ele dou situatii, ea n are liftul ade liber

pe Pmnt, ori ea n are liftul e n imponderabilitate undeva
n spatiul ndeprtat.
Desigur, obie tele ad sin ronizate to mai datorit egalittii
elor dou mase, n onformitate u observatiile lui Galilei.
Rezultatul este ns remar abil: un observator din lift nu
poate fa e diferenta ntre ele dou situatii ( derea liber sau
imponderabilitate), el putin da se uit la orpurile din lift.
Situatiile sunt identi e. Este ns posibil a situatiile ele dou
s e identi e n ori e privint?
Albert Einstein, sub inuenta teoriei relativittii restranse,
a propus exa t a est lu ru, si anume ele dou situatii ( ea
n are liftul ade liber, sau ea n are e adus n imponderabilitate) sunt e hivalente. A esta este unos ut a prin ipiul
e hivalentei. Dintre proprietatile omune, Einstein a de is sa
se foloseas a de una anume, si anume metri a spatiu-tipului,
are trebuie sa e de i a eeasi in ambele situatii.
Sa ne adu em a um aminte a, in spatiul impoderabil,
departe de ampuri gravitationale, metri a spatiu-timpului
este data de teoria relativitatii restranse, si ea a fost dis utata
in apitolul pre edent. Asa um am vazut, a easta deneste de
fapt "distanta" dintre ori are doua evenimente din spatiu-timp.
"distanta" pe are am denumit-o interval. Da a evenimentele
sunt temporale, atun i "distanta" se masoara u un eas
in mis are re tilinie si uniforma intre ele doua evenimente.
Pra ti , ea este data de timpul propriu al easului in mis are.
Dupa um am dis utat, easul bate mai in et (intarzaie)
to mai pentru a este in mis are, iar timpul propriu e tre e va
 altul de at diferenta de timp dintre momentul nal si initial
al ulata in sistemul nostru de referinta. Timpul propriu poate
 insa al ulat dire t din spatiu-timp, u ajutorul metri ii,
de i u o formula asemanatoare teoremei lui Pitagora.
Pentru simplitatea dis utiei o sa denumim metri a a easta
a spatiu-timpului minkowskiana, pentru a sa stim a ea se
apli a teoriei relativitatii restranse. Si, pentru a forma a estei
metri e (dis utata in apitolul pre edent) este asemanatoare
teoremei lui Pitagora, o sa aso iem a easta metri a spatiului
eu lidian, el in are se apli a pre is teorema lui Pitagora.
Sa revenim la observatorul din liftul in adere libera, si sa
remar am um situatia a estuia este e hivalenta u ea din
liftul in imponderabilitate, departe de ampuri gravitationale.
Atun i, da observatorul din liftul n dere liber si va trasa
oordonate de spatiu si timp, spatiu-timpul observat de el
va  tot minkovskian ! Cu alte uvinte, andu-ne n interiorul liftului n dere liber, vom veri a n ntregime legile
relativittii restranse. A easta desi ne-am aa n dere ntr-un
mp gravitational si nu n spatiul imponderabil pre um am
presupus nd am onstruit teoria relativittii restranse!
Presupunerea lui Einstein este astfel ru ial si ea mreste
n primul rnd situatiile n are relativitatea restrns poate
 apli at, el putin u azul liftului n dere liber n mp
gravitational.
S observm ns oriunde este un mp gravitational
putem alege un lift n dere liber. ntr-un sistem inertial rigid
u liftul, legile relativittii restrnse vor  lo al satisf ute.
Lo al, metri a spatiu-timpului va  minkovskiana, n a ord u
teoria relativittii restrnse. Pra ti atun i, n ori e pun t din
spatiu ( hiar si n ele n are a tioneaz forte gravitationale)
putem gsi lo al sisteme de referint ( ele ale liftului de i)
are satisfa legile relativittii restrnse. Desigur, a estea
a tioneaza pe o zona mi a ( ea din interiorul liftului), de a eea
si sublinierea noastra a a est sistem de referinta va  lo al.
Ne putem imagina atun i tot spatiul, hiar si a olo unde
ampurile gravitationale sunt puterni e, a ind onstruit
de bu atel e mai mi i (lo ale) unde spatiu-timpul este
minkowskian (de i se supune teoriei relativitatii restranse).
Inseamna a easta a tot spatiu-timpul este minkowskian? Nu
desigur, a i nu are um, stim doar a in azul general ( ampuri
,

Figure 4.3: Cheia teoriei relativitatii generalizate. Stanga:

o suprafata spatiala urba, pe are este desenata o metri a
( a o plasa de peste) e s oate in evidenta proprietatile
lo ale. Astfel, lo al, suprafata este planara, desi la distante
mai mari ea ramane urba. Axele sistemului de oordinate
sunt x si y . Dreapta: in a elasi fel este si spatiu-timpul
urb. Pe zone mi i, lo ale, a esta este minkovskianan, adi a des ris de teoria relativitatii restranse, dar pe distante
mari va  urb, si pentru a estea trebuie sa dezvoltam teoria
relativitatii generalizate. Axele sunt a um x si ct (timp).
,

gravitationale) un orp lasat liber nu isi va pastra viteza onstanta... Si atun i, e poate  spatiu-timpul da a este ontruit
din zone mi i in are e minkowskian, a intr-un fel de puzzle?
Raspunsul pe are l-a gasit Einstein este heia intregii
povesti... El se bazeaza pe asemanarea dintre spatiu-timpul
minkowskian si spatiul eu lidian, la are se mai adauga un
ingredient: suprafetele urbe ! Astfel, se stie a suprafetele
urbe sunt, pe portiuni lo ale, drepte, planare am putea spune.
Atun i Einstein a generalizat: n prezenta gravitatiei, putem
presupune toate evenimentele se aseaz pe un spatiu-timp 4dimensional urb. Lo al, pe portiuni mi i, putem alege o metri Minkovskiana. n totalitate ns, spatiu-timpul va  urb.
Un spatiu-timp urb poate  imaginat prin analogie u
suprafetele urbe, un deal s spunem. Metri a a estor suprafete
urbe ( a dealul de exemplu) este ne-eu lidian, spre deosebire
de ea a unor suprafete planare. Pe portiuni mi i ale dealului,
putem onsidera ns suprafata planar si de i eu lidian.
Tot asa, ne putem imagina tot spatiu-timpul este urb, a
un deal. Pe portiuni mi i ns, ni-l putem imagina planar,
eea e nseamn putem onsturi lo al sisteme de referint
minkovskiene.
Sistemele de oordonate lo ale ale spatiu-timpului e vor
satisfa e astfel legile relativittii restrnse vor  el rigid fat
de un lift n dere liber, si ele are au vitez onstant fat
de a esta. Conse inta prin ipiului e hivalentei, pra ti heia
intregii probleme este de i:
ntr-un mp gravitational, toate evenimentele se aseaz
pe un spatiu-timp 4-dimensional urb. Lo al, metri a spatiutimpului este minkowskiana.
In nalul se tiunii putem raspunde si la intrebarea initiala:
e pune in mis are orpurile aate intr-un amp gravitational,
da a a easta mis are nu trebuie sa depinda de proprietatile
orpului, atata timp at el ramane pun tual? Desigur, trebuie
sa e eva din jurul orpului. Iar raspunsul lui Einstein este:
Corpurile sunt puse in mis are hiar de atre spatiu-timpul
urb are este reat de ampul gravitational!
Dar, pentru a lmuri mai bine a este aspe te, o s dis utm
n ontinuare despre suprafetele urbe (neeu lidiene ), e hivalentul bi-dimensional al spatiu-timpului urb. A easta este
ns numai un pas intermediar, i n nal va trebui s ne
onfruntam u exemplul unui spatiu-timp urb...
,

Capitolul 4 : Relativitate generalizata

110

77.
Geometria ne-eu lidian exempli at de dreapt. Desigur, n azul eu lidian (foaia de hrtie ntins,
suprafata sferei
de exemplu), linia dreapt dintre dou pun te este ole tia
,

Am dis utat pn a um de impli atiile fundamentale a

unei simple observatii, a ea a prin ipiului e hivalentei.
Am vazut um a esta sugereaza heia teoriei relativitatii
generalizate: spatiu-timpul este urb. A um ns trebuie s
intrm mai adn n subie t si s dis utm despre stru tura
urb a spatiu-timpului. Vom n epe de a eea mai simplu, u
geometria ne-eu lidian ( urb) a spatiului.
Pentru a xa ns la n eput notiunile, mentionm
geometria eu lidian se apli suprafetelor planare. Conform
lui Eu lid ( a. 325 .Hr - 265 .Hr) a estea sunt suprafete pe
are, printr-un pun t, se poate du e doar o singur paralel
la o linie dreapt dat. Din pun tul nostru de vedere, el mai
important este , in geometria eu lidiana, distanta dintre
dou pun te se poate al ula din oordinatele pun telor u
teorema lui Pitagora. Pe de alta parte, geometria ne-eu lidiana
se apli a suprafetelor urbe, a de exemplu o sfera sau un
ilindru. Ai i distanta dintre doua pun te va avea nevoie de o
alta formula de at teorema lui Pitagora.
,

de pun te intermediare are deneste distanta ea mai s urt

dintre ele dou pun te.
n azul sferei, sau al ori rei alte suprafete urbe, situatia
este mai omplex. Ai i nu mai este lar imediat are este
distanta ea mai s urt dintre dou pun te. Desigur, a easta
trebuie al ulat de e are dat n fun tie de forma lo al
a suprafetei sferi e si ea deneste eea e se numeste o
geodezi . Geodezi a este de i linia ea mai s urt dintre dou
pun te date. Ea este e hivalentul liniilor drepte din geometria
eu lidian, si trebuie aata de la az la az.
S lum de exemplu azul parti ular al suprafatei sferi e
a Pmntului. Va mai amintiti, meridianele sunt a ele linii
are strbat Pmntul de la Nord la Sud, tre nd prin ei doi
poli. S alegem a um dou orase aate pe a elasi meridian,
unul mai la Sud si altul mai la Nord. E lar, linia e deneste
distanta ea mai s urt dintre a este dou orase este hiar
meridianul. Meridianul este atun i o geodezi parti ular.
Pra ti , putem observa usor a ori e geodezi a n geometria
sferei este atun i o linie urb (un er ) are mparte Pmntul
n dou emisfere perfe t egale. n azul meridianului, geodezi a
tre e prin ei doi poli ns, n general, ea va tre e prin
pun te opuse pe suprafata sferei, onstruind pra ti er ul de
diametru maxim are n onjoar Pmntul.
Nu numai meridianele sunt geodezi e, dar si e uatorul. O
linie are uneste Romnia u Noua Zeeland este o geodezi
n a east geometrie, pentru ele dou tri sunt situate la
apete opuse ale Pmntului. Da vrem s ajungem t mai
repede in Noua Zeeland, atun i trebuie s urmrim a east
linie a geodezi ei, pentru ea deneste distanta ea mai
s urt ntre dou pun te de pe o suprafat urb.
,

Figure 4.4: Imagine din Google Earth u meridianele si

paralelele Pamantului. Toate meridianele sunt geodezi e,
denind linia ea mai s urt dintre dou pun te prin are
tre , dar nu toate paralelele. Geodezi ele mpart Pmntul
n dou emisfere egale. Si e uatorul este o geodezi a.
Cer ul polar si tropi ele nu sunt o geodezi a. O linie are
tre e prin Romania si Noua Zeelanda, si are imparte
Pamantul in doua parti egale va  o geodezi a.

Figure 4.5: Cele trei tipuri de geometrii: eu lidiana

(stnga), elipti ( entru) si hiperboli (dreapta). Liniile
paralele isi pastreaza distanta intre ele (stanga), se apropie
(mijlo ) sau se indeparteaza (dreapta). Suma unghiurilor
ntr-un triunghi este e 180 de grade (stanga), e mai
mare de at 180 de grade ( entru) sau mai mi (dreapta).
,

S testm a um prin ipiul lui Eu lid pe suprafata urb a

Pmntului si s lum a exemplu "linia dreapt" (geodezi a)
hiar meridianul e tre e prin Bu uresti. Putem du e a um
o paralel printr-un alt pun t (s zi em Rm. Vl ea) la
meridianul Pmntului e tre e prin Bu uresti? Sunt multe
geodezi e ("linii drepte") e plea din Vl ea, dar ea are are
sansa s e paralel este hiar meridianul e tre e prin Vl ea.
Ghinion ns, meridianul e tre e prin Vl ea se ntlneste u
meridianul e tre e prin Bu uresti de dou ori, la ei doi poli!
Putem trage atun i on luzia simpl: pe suprafata sferei,
dou linii paralele ( ele doua meridiane alese) se ntlnes !
Desigur, rezultatul este de asteptat, deoare e ori e doua
er uri mari are in onjoara Pmntul (nprtindu-l n dou
prti egale) se vor interse ta. Prin ipiul lui Eu lid nu mai este
valabil, de unde denumirea de geometrie non-eu lidian.
,

Pentru simplitate, s lum azul unei foi de hrtie. A easta

este o suprafat bidimensional, pentru pe ea se pot desena
doar dou axe perpendi ulare una pe alta. n a elasi timp ns,
da foaia este ntins perfe t, suprafata este si eu lidian,
planar am putea spune. Astfel, printr-un pun t se poate du e
doar o singur paralel la o alt linie, iar suma unghiurilor
ntr-un triunghi este de 180 de grade.
S lum a um o alt suprafat si anume suprafata sferi a
globului Pmntes , are nu este planar. Mai este ai i valabil
postulatul liniilor paralele al lui Eu lid?
Pentru a dis uta ns de linii paralele pe suprafete urbe,
va trebui mai nti s expli m e ntelegem ai i prin linie
,

161

Capitol 5
Me ani a uanti

n primele patru apitole ale a estei rti am dis utat teoriile lasi e : me ani a, ele tromagnetismul, teoria relativittii
restrnse si ea a relativittii generalizate. n ultimele patru
apitole, vom dis uta orespondentele uanti e ale a estor
teorii lasi e.
Astfel, me ani a lasi va lua forma me ani ii uanti e
iar ele tromagnetismul va lua forma ele trodinami ii uanti e.
Teoria relativittii restrnse se va materializa n teoriile
uanti e de mp, adunate n modelul standard al parti ulelor
elementare. Ct despre teoria relativittii generalizate, nimeni
nu a reusit s o uanti e pn n prezent, asa vom dis uta
numai o propunere e n ear s fa a est lu ru, unos ut
sub numele de teoria orzilor relativiste.
Cuanti area teoriilor lasi e este ns mai mult de t o
simpl sme herie matemati , este o noua imagine a realittii
are iese la iveal, u aspe te extrem de paradoxale ntelegerii
noastre lasi e. Vom vorbi de in ertitudine a unoasterii, de
teleportare, de atra tie a vidului sau de dis ontinuitti n
lumea aparent ontinu.
Este interesant de observat multe dintre a este aspe te
paradoxale ale me ani ii uanti e au n eput s e n orporate
pe s ar larg n tehnologie, ns ele nu ne-au uprins n
viata de zi u zi, are rmne lasi . Astfel, ne asteptm a
dimineata s ne trezim n a elasi pat, desi me ani a uanti
ne spune este posibil (dar u o sans innitezimal de
minim) s ne trezim si pe Luna... Noi in a vedem imagini
netede si ltrate ale lumii din jurul nostru, desi o hii nostri
sunt apabili de a inregistra "puri ii" uanti i din a este
imagini, dati de natura dis reta a luminii, fotonii...
Pe de alt parte este posibil a, peste milioane de ani,
oamenii s experimenteze dire t u simturile lor a east form
uanti a lumii, n fond natura ei real. Poate suetul
lor va putea sri de la un pun t la altul n univers, asa um
poate fa e uanti un ele tron, poate reierul oamenilor
va per epe ash-urile dis rete de lumin e formeaz fotonii,
poate gndirea lor va iesi atun i din forma ei analiti
si ontinu pe are o simtim noi a um si va avea olapsuri
uanti e de nebnuit... La urma urmei, revolutia uanti este
o revolutie a ultimei sute de ani, iar urmrile a estei revolutii
peste sute sau mii de ani sunt imposibil de prezis.
Noi vom urmri, n urmtoarele dis utii, um a avut lo
a east revolutie uanti si n e onst ea. Vom in epe pe o
linie "istori a" si pedagogi a in a elasi timp, urmarind aparitia
diverselor on epte uanti e si evolutia lor ulterioara. Inspre
partea a doua a apitolului ne vom on entra pe aspe te mai
avansate, are sunt la ora a tuale subie te a tive de er etare.
,

lumina. Proie tnd apoi toate ulorile astfel separate pe un

e ran, Newton a obtinut spe trul a elei raze de lumin alb,
e era in a est az olorat a un ur ubeu, de la rosu la violet.
n anul 1859, Gustav Kir ho (1824-1887) era preo upat de
prezenta unor anumite linii ntune ate n spe trul luminii de
la Soare, pe are el le-a msurat ntr-o manier asemntoare
lui Newton. Desigur, a este linii ntune ate relev absenta
unor ulori n lumina parti ular a Soarelui. n n er area sa
de a le ntelege, Kir ho a onsiderat absorbtia si emisia de
lumin a orpurilor n lzite n general, nu numai a Soarelui.
,

102. Radiatia orpului negru

,

Faptul lumina e vine de la Soare este ompus din

mai multe ulori a fost demonstrat u su es de tre Isaa
Newton prin experientele sale u o prism opti . Newton a
plasat prisma n drumul unei singure raze de lumin alb si
e are uloare omponent a fost deviat ntr-o alt dire tie.
El a reusit astfel sa separe e are uloare din raza alba de
,

Figure 5.1: Pentru msurarea radiatiei orpului negru, se

ia mai nti o in inta n his (stanga), a rei pereti interiori se nnegres . Apoi in inta se n lzeste uniform la o
temperatur T dat, dup are ea se va nrosi datorita aldurii, hiar da a in inta este neagra. Spe trul luminii radiate in urma in alzirii se poate msura printr-o gaur mi
f ut n in int. In gura este prezentat prin ipiul masuratorii spe trului, printr-o prisma opti a asezata in alea luminii emise. Datorita dispersiei, lumina se separa in ulorile omponente. Apoi, masurand intensitatea luminoasa a
e arei omponente putem re onstitui spe trul intregii raze.
,

Faptul Soarele erbinte, sau fo ul, emite lumin, este un

fapt obisnuit. Pare normal ori e obie t n lzit se nroseste
si emite lumin. Cu t se n lzeste mai mult, u att devine
mai strlu itor si emite mai mult lumin. Kir ho a fost
interesat ntre relatia dintre temperatura orpului si spe trul
luminii emise. Pentru o temperatur dat, t de mult
lumin se emite, are este spe trul a esteia?
ntr-o prim etap, Kir ho a artat, printr-un argument
ingenios, raportul dintre t lumina radiaz un orp
nd este n lzit si t lumina absoarbe este o mrime
universal, independent de natura orpului si dependent
doar de temperatura lui. Fizi ienii au ales s msoare a east
mrime universal pe un az parti ular, aproape ideal, el al
asa-numitului orp negru.
Dupa um ii sugereaza numele, un orp negru absoarbe
,

Capitolul 5 : Mecanica cuantica

162

toat lumina in ident pe el. Pra ti , din toata lumina e ade

pe el nu se mai ree ta nimi , eea e il fa e sa apara negru.
Contrar asteptarilor insa, un orp negru radiaza lumin da a
este in alzit! Cu alte uvinte, un orp negru va apare si el
rosu odata e este in alzit... Emisia orpului negru are de i un
spe tru de lumina (mai mult rosu, mai putin galben, et .). In
plus, spe trul a esta este dependent de temperatur, pentru a
u at il in alzim mai mult u atat el devine "mai rosu" sau
"mai galben"...
Pentru un orp negru de i, absorbtia luminii egaleaz
unitatea (pentru a se absoarbe tot), pe and emisia este
dependent de temperatur. Mrimea universal utat
de Kir ho (raportul dintre emisie si absorbtie) ar  atun i
egal u emisia a estui orpului negru. De a eea, er ettorii
au n eput s e interesati n msurarea spe trului radiatiei
orpului negru si dependenta a estuia de temperatur. Desigur,
a easta ar trebui s e o marime universala, independent de
materialul din are e fa ut orpul negru.
,

n ontinuu, ajungndu-se dup un timp la un e hilibru

termi . n nal, Lummer si Pringsheim au msurat spe trul
luminii radiate prin mi a gaur f ut intentionat. Variind
temperatura in intei, ei au putut astfel masura si variatia
spe trului u temperatura.
Spe trul msurat de ei doi zi ieni are un maxim de radiatie
la o anumit uloare a luminii, e depinde de temperatur.
La temperaturi mi i, a est maxim este n infrarosu, iar la
temperaturi din e n e mai mari el se apropie de rosu. De
a eea orpurile n lzite ne apar nrosite.
Astzi, a este efe te sunt foarte bine unos ute. Ele sunt
folosite invers, la msurarea temperaturii unui orp numai
pe baza spe trului de lumin generat de a esta. n a est fel
putem msura temperatura orpului uman u ajutorul unui
termometru n infrarosu, sau temperatura medie a Universului,
u ajutorul radiatiei de fond. Spe trul radiatiei orpului negru
ar  ramas o uriozitate poate, u ateva apli atii tehni e,
da a el nu ar  s os la suprafata una dintre esentele me ani ii
uanti e: uanti area nivelelor de energie....
,

103. Un os ilator uanti are nivele dis rete de energie

n paralel u msurarea spe trului de radiatie al orpului
negru, zi ienii au n er at s expli e forma a estuia. Primul
are a avut su es a fost zi ianul german Max Plan k
(1858-1947). Remar abil, a esta a putut ta tot spe trul de
radiatie al orpului negru, pentru toate temperaturile, u o
singur formul. Interesant este a east formul ontine
o singur onstant nou h fat de ele deja unos ute, e a
primit mai trziu denumirea de onstanta lui Plan k.

1646oC

1460 C

1259oC

Raportul dintre emisivitatea e a unui orp si absorbtia sa a

este dat o onstanta universala K(, T ) = e(, T )/a(, T ).
Pentru orpul negru a = 1, iar onstanta autata K depinde
numai de emisivitate. Pla k a reusit sa teze toate urbele de
emisivitate (radiatie) ale orpului negru u formula:
Figure 5.2: Msurtorile originale ale zi ienilor Lummer
si Pringsheim (anul 1900) pentru variatia u temperatura a
spe trului orpului negru. Pe axa verti ala este intensitatea
unei anumite ulori din spe tru, iar pe axa orizontala este
lungimea de unda a a elei ulori, exprimata in mi rometri.
Spe trul de radiatie al orpului negru este reprezentat la
diverse temperaturi. Pe masura e temperatura reste,
intensitatea luminii reste, iar lungimea de unda a maximului se deplaseaza spre valori mai mi i (spre stanga).
In plus, pe gura mai sunt si tot felul de artifa te ale
masuratorii (asa um se ade unor masuratori originale),
a de exemplu o banda aditionala de absorbtie a apei,
vizibila in jurul lungimii de unda de 3 mi rometri.

K(, T ) =

8hc
1
5
hc/kT
e
1

Ai i h este onstanta lui Pla k, c este viteza luminii, este

lungimea de unda, k este onstanta lui Boltzmann si T este
temperatura.

Plan k ns a venit si u o teorie are expli zi formula

folosit pentru spe trul de radiatie. Pentru a easta, Plan k a
apli at legile deja unos ute ale termodinami ii, onsidernd
suprafata orpului negru are emite este o ole tie haoti
de os ilatori aati n e hilibru termi . Pentru a obtine ns formula to mai des operit, el a trebuit s introdu o modi are
esential: energia a estor os ilatori ia numai valori dis rete si
nu ori e valoare, asa um spune me ani a lui Newton.
Valorile dis rete ale energiei unui singur os ilator sunt,
O msurtoare de su es a spe trului de emisie a orpului dupa Plan k, e hidistante, diferenta E dintre a este nivele
negru, si a dependentei sale de temperatur, a fost efe tuat de energie ind proportional u onstanta lui Plan k h si
de zi ienii Otto Ri hard Lummer si Ernst Pringsheim n anul fre venta f a os ilatorului:
1900. A estia au onsiderat o avitate n his, t se poate de
neagr, are are numai o gaur mi pe unde putem msura
lumina are iese din interiorul avitatii. Apoi au n lzit u
E = h f
totul a east avitate, pn nd toti peretii din interior au
avut o temperatur uniform.
Desigur, presupunerea a easta iese omplet din adrul zi ii
Datorit temperaturii ridi ate, peretii au n eput s emit lasi e, a olo unde un os ilator de o fre vent dat poate avea
lumin n interior. Lumina era radiat si absorbit de pereti ori e energie (nu numai valori dis rete), pentru poate avea
,

163

104. De ce corpurile ncalzite

apar nros, ite s, i nu albastrite...

ori e amplitudine a os ilatiei. In me ani a uanti a, simplisti

vorbind, numai anumite amplitudini sunt permise, si de i
numai anumite energii...
Valoarea experimental a onstantei lui Plank h iese din
tarea spe trului de radiatie al orpului negru. Pra ti ,
a easta adu e u sine nasterea me ani ii uanti e, a olo unde
energiile nu iau mereu ori e valori lasi e, i pot  uanti ate,
adi iau n mod normal valori dis rete. Constanta lui Plank
h are dimensiunile a tiunii (v mai adu eti aminte, ea are
reprezint lagrangeanul sumat pe traie torie in me ani a lasi a), si ea este innitezimal de mi fat de valorile me ani e
obisnuite ale a tiunii: h = 6.62 1034 m2 kg/s.
,

DE=hf
E2=2hf+E0

de 1013 ori mai mi a (energia este propotionala u patratul

amplitudinii), adi a eva de ordinul de marime al nu leului
unui atom! Cu alte uvinte, trebuie sa " iupim" o oarda
de hitara si o deplasam pe distanta unui nu leu de atom
pentru a observa efe tele uanti e in nivelele dis rete! Cu atat
mai mult trebuie sa admiram reusita lui Plan k are, iata,
reuseste sa gaseas a o manifestare a a estei dis retizari inme
in masuratorile radiatiei orpului negreu....
Desigur, da a vorbim de faptul a energia orzii de hitara ia
numai valori dis rete, trebuie sa m atenti um interpretram
amplitudinea os ilatiei... Astfel, intr-o imagina simplista,
putem spune si a amplitudinea os ilatiei orzii de hitara
poate lua numai valori dis rete! Nu este ore t, insa ne ajuta
sa ne imaginam mai usor efe tele uanti e... In plus, nu mai
putem vorbi de o mis are ontinua a orzii de hitara pentru a
a easta ar insemna in esenta tre erea ontinua printre nivelele
de energie, ori a est lu ru nu mai este posibil in me ani a
uanti a, a olo unde a eastea au valori dis rete...
n nal, s mentionm un lu ru surprinztor. Astfel,
os ilatorii e sunt n e hilibru termi , responsabili de emisia
de lumin in azul radiatiei orpului negru, nu sunt dati de
stru tura intern a atomilor asa um poate ne-am  asteptat.
n s himb, ei sunt dati de os ilatiile atomilor n jurul pozitiilor
lor de e hilibru! Cu alte uvinte, nu stru tura intern a
atomilor a relevat forma uanti a energiei, i mai degrab
mis area lor de os ilatie.
Ori a est lu ru este suprinztor, pentru a atomii sunt
elemente ompuse, formate din ele troni, protoni si neutroni.
Pra ti , os ilatia ntregului sistem ompus (atomul) este
uanti ata. Le tia de nvtat este una singur: ori e mis are
a unui obie t ompus este uanti at n me ani a uanti ,
hiar si ea a atomilor, a pietrelor, a leagnului, sau a stelelor...
,

E1=hf+E0

E0=hf/2
0

Figure 5.3: Nivelele uanti e de energie ale unei orzi

de hitara are vibreaza u fre venta f sunt dis rete si
e hidistante. Da a ordonam nivelele de energie dupa
un numar uanti n, atun i energia unui nivel este
En = n hf + hf /2, diferenta dintre ele ind E = hf .
A easta diferenta este pentru oarda de hitara am de
1026 de ori mai mi a de at energia medie a orzii. Pra ti ,
pentru a s oate in evidenta efe tele uanti e, un hitarist
ar trebui sa " iupeas a" oarda si sa o deplaseze pe o
distanta e hivalenta u dimensiunea unui nu leu atomi ...

104. De e orpurile n lzite apar nrosite si nu

albstrite...
,

Pentru a ne fa e o idee despre at de mi a este onstanta

lui Plan k, putem al ula are este diferenta dintre valorile
dis rete de energie ale unui pendul are os ileaz u o fre vent
f de o se und: E = hf = 6.62 1034 J . Pentru un pendul
obisnuit, de o mas de aproximativ 100g obtinem a a east
energie este transferat la o mis are a pendulului de doar
h = E/mg = 1034 m! Deplasarea a easta este att de mi
fat de dimensiunea unui nu leu atomi am t este un nu leu
fat de dimensiunea noastr! Pra ti , ea de ordinul de mrime
a eea e a ajuns s e unos ut a lungimea Plan k... Este
de i remar abil um de onstanta lui Plan k rezult din niste
msurtori ma ros opi e.
Un alt exemplu poate  o oarda de hitara are os ileaza pe
fre venta sa fundamentala. In me ani a lasi a, mis area orzii
este ontinua iar amplitudinea os ilatiei poate lua ori e valoare.
Energia de vibratie a orzii o putem estima luand in onsiderare de exemplu energia ineti a Ec = mv2 /2. Astfel, o oarda
de hitara antareste ateva grame, sa zi em un gram pentru
simplitate, m = 103 Kg . Viteza medie de os ilatie se poate estima din amplitudinea a os ilatiei si fre venta sa. Putem alege
pentru amplitudinea orzii de hitara am 1 milimetru (pentru
a mis area este vizibila), iar pentru fre venta am f = 100Hz.
Atun i oarda trebuie sa par urga un milimetru intr-un timp
de aproape 0.01 se unde, de i aproape 100 milimetri pe
se unda, adi a v = 0.1m/s. Folosind a um formula enegiei
ineti e si masa orzii, obtinem pentru energia medie o valoare
estimativa de E mv2 /2 = 103 0.01/2J = 5 106 J .
Pe de alta parte, diferenta intre nivelele dis rete de energie
ale orzii de hitara este de E = hf = 6.62 1032 J . Vedem
atun i a a easta diferenta uanti a este de 1026 de ori mai
mi a de at energia medie! Pra ti , pentru a vibra u a easta
energie inma, oarda trebuie sa se miste u o amplitudine
,

Este interesant de urmrit justi area teoreti a nivelelor

dis rete de energie. Astfel, orpul negru poate  privit a
ind onstituit dintr-o serie de os ilatori haoti i, aati n
e hilibru termi la temperatura aleas pentru msurtoare.
Toti os ilatorii sunt identi i, iar ei pot os ila, e are, pe mai
multe fre vente posibile. Os ilatorii pot  omparati u niste
orzi os ilante, deoare e si e are oard os ilant are mai
multe fre vente posibile de vibratie. Sa notam a, in azul
orzii, fre ventele de vibratie ale orzii sunt armoni i (multipli
nf0 ) ale unei fre vente fundamentale f0 , date de lungimea
orzii. A elasi lu ru este valabil si pentru os ilatorii orpului
negru, si ei au niste fre vente fundamentale de os ilatie, si
apoi armoni i u fre vente mai mari.
n azul os ilatorilor din orpul negru, e are dintre os ilatori poate os ila doar u o singur fre vent, la alegerea lui.
Clasi , un os ilator al orpului negru poate alege o singur
fre vent s os ileze si o amplitudine pentru a east os ilatie.
Datorit e hilibrului termi , unii os ilatori vor alege fre vente
mai mari, altii fre vente mai mi i, unii o amplitudine mai
mare a os ilatiei, altii una mai mi a, et .
Distributia de fre vente si amplitudini a os ilatiilor se dedu e folosind legile termodinami ii. Astfel, n termodinami a
lasi , e are fre vent are a eeasi probabilitate de a 
aleas de os ilator. n plus, exist si o lege universal, numit
teorema e hipartitiei energiei. Ea ne spune energia medie
a os ilatiilor este am a eeasi, indiferent de fre venta os ilatiei,
si dat numai de temperatur, ind proportional u a easta:
= kT /2.
Conse inta a estor dou presupuneri lasi e este urmatoarea. Astfel, la fre vente din e n e mai mari sunt din e n
,

Capitolul 5 : Mecanica cuantica

164

e mai multe fre vente pe are os ilatorul le poate alege a sa

os ileze. A easta pentru a fre venta fundamentala a os ilatiei
este ea mai mi a, iar armoni ele sunt multipli ai a estei
fre vente. Cum probabilitatea de alegere este a eeasi pentru
ori e valoare a fre ventei (in termodinami a lasi a), nseamn
ei mai multi os ilatori vor os ila u fre vente foarte mari.
n plus, um e are os ilatie are am a eeasi energie
medie, nseamn energia termi a totala a sistemului va 
distribuita mai mult in os ilatii u fre vente foarte ridi ate.
Presupunand a um a fre venta luminii emisa are egala u
fre venta os ilatorului, atun i ne asteptam a orpul sa emita
lumina la fre vente foarte mari, a olo unde sunt ele mai
multe os ilatii.... Paradoxul a esta lasi poart numele de
" atastrof ultraviolet" si a fost s os n evident de Lord
Rayleigh si Sir James Jeans n 1905. Ca i, efe tuand al ulele
lasi , vom dedu e a un orp in alzit va emite o antitate
innita de energie luminoasa (datorita fre ventelor ridi ate)
eea e evident nu este azul in pra ti a...
Cum ar arta emisia unui astfel de orp negru n lzit?
El ar emite fre vente luminoase din e n e mai mari, tre
albastru (fre venta luminii albastre ind mai mare de t ea
a luminii rosii) iar orpul n lzit nu ar mai arta nrosit, i
albstrit ! Mai mult, ori e be ar  un potential peri ol n as,
i ar emite raze X, a i ele au fre vent si mai mare de t
undele ele tromagneti e vizibile...
Din feri ire ns, nu asa stau lu rurile n realitate, are de
data a easta este uanti si salveaz " atastrofa ultraviolet".
Astfel, n situatia uanti , e are os ilator poate lua, pentru
o fre vent dat, numai nivele dis rete de energie. Diferenta
dintre valori este proportional u onstanta lui Plank si
fre venta os ilatorului. A easta nseamn , la fre vente mai
mari, diferenta dintre nivelele de energie devine din e n e mai
mare ! Cu alte uvinte, la fre vente mari sunt mai putine nivele
de energie orespunzatoare unei fre vente anume de os ilatie...
A um, os ilatorul are parte de a eeasi energie medie din
partea mediului ambiant, data de temperatur. Ce fre vent
alege el ns? Datorita agitatiei termi e, os ilatorul isi poate
s himba fre venta, prin intera tie u ei eilalti os ilatori, insa
energia lui medie ramane am a eeasi. El va "sri" atun i
in pra ti a de la o fre venta la alta... Cum insa el are la
dispozitie mai putine nivele de energie la fre vente mai mari,
si mai multe la fre vente mai mi i, este foarte probabil a se
va aa in medie mai mult pe nivelele de energie de la fre vente
mi i, pentru a si a estea sunt mai multe...
S remar m a est lu ru nu se ntmpl n me ani a
lasi , a olo unde os ilatia putea avea ori e amplitudine si
ori e energie, pentru ori e fre vent. Ai i os ilatorul putea
alege o fre vent mare si ajusta amplitudinea os ilatiei pentru
energia de are dispunea. n azul uanti , nu mai poate fa e
a est lu ru, pentru os ilatiile au nivele dis rete de energie,
eea e se tradu e simplist prin faptul a os ilatorul nu poate
avea de at ateva valori pentru amplitudinea de os ilatie.
Os ilatorul nu poate fa e de t s "sara" de de la o fre venta
la alta, sfarsind mai mult pe nivelele de energie ale fre ventelor
s azute, pentru a a estea sunt mai multe....
Conse inta? Deoare e os ilatorii uanti i vor alege fre vente
mai mi i si lumina emis va avea fre vente mai mi i si va
 de i rosie si nu albastr. Pra ti , be ul se va nrosi si nu
albastri! Mai mult, fre venta razelor X este att de mare, n t
probabil putini os ilatori vor avea (din ntmplare) energie
su ient, iar be ul nu va radia, din feri ire, raze X...
Iata um, simpla uloare rosie o obie telor in alzite as unde
in spatele ei me ani a uanti a... Poate a veti medita asupra
a estui lu ru atun i and veti privi in linistea serii lumina
unui fo de tabara. V va tre e desigur un or pla ut, stiind
a puteti intelege uloarea fo ului pe are il vedeti, a puteti
vedea me ani a uanti a dire t in a tiune. A elasi or pe are
l-a simtit si George Gamow and a inteles um fun tioneaza
,

Figure 5.4: In partea din dreapta este reprezentata o

ole tie de os ilatori in e hilibru termi . In partea de sus
este situatia lasi a, iar in ea de jos, situatia uanti a.
Un os ilator poate  omparat u o oarda, el putand avea
mai multe fre vente. Fre ventele posibile sunt detaliate in
gurile din stanga, iar ele sunt armoni i ale unei fre vente
fundamentale f0 . n situatia lasi (stanga-sus), os ilatorii pot lua ori e energie la o fre venta data. E hilibrul
termi distribuie atun i egal fre vente si energii diversilor
os ilatori, energii are sunt aproximativ egale u energia
termi a kT /2, unde k este onstanta lui Botzmann. Cum
multi os ilatori vor avea fre vente ridi ate (pentru a sunt
multe fre vente), orpul n lzit va arta albstrit. n azul
uanti (jos), os ilatorii au putine moduri disponibile la
fre vente ridi ate, pentru nivelele de energie sunt dis rete
( uanti ate), iar diferenta de energie dintre ele reste
u fre venta. Cei mai multi os ilatori vor alege atun i
fre vente mai joase, a olo unde sunt mai multe nivele de
energie posibile, iar orpul n lzit va aprea nrosit.
,

Soarele, privindu-l impreuna u prietena lui. Sa nu va asteptati

la prea mult insa da a in er ati sa impartisiti entuziasmul si
partenerului dumneavoastra, a i puteti primi a elasi raspuns
pe are l-a primit si Gamow: "Draga, alt eva mai romanti nu
puteai sa spui?"

105. Lumina este uanti at n pa hete dis rete de

energie, numite fotoni
O onrmare ulterioar (dup 5 ani) a propunerii lui Plan k
a venit odat u expli area efe tului fotoele tri de tre
Albert Einstein, pentru are a esta a si primit premiul Nobel.
Astzi, pare urios premiul Nobel a fost a ordat lui Einstein
nu pentru ontributia sa ovrsitoare n ele dou teorii ale
relativittii, i pentru o ontributie n me ani a uanti ! Nu
este ns de mirare, teoria relativittii a fost foarte ontroversat la n eput. ntre timp ns, rolurile s-au s himbat...
Astfel, Einstein a fost onstient de observatiile experimentale
efe tuate de tre zi ianul Philipp Lenard (1862-1947) si altii
la tre erea dintre se ole. Mai pre is, a estia au studiat omportarea ele tronilor smulsi de pe o suprafat metali nd
a easta este iluminat, msurnd viteza u are erau eje tati.
Faptul se smulg ele troni ntr-o astfel de situatie nu este
surprinztor. Clasi , ne putem imagina lumina in ident
,

231

Capitol 6
Me ani a uanti a relativista si ele trodinami a uanti

In apitolul pre edent am introdus me ani a uanti a,

urmand a in a est apitol sa dis utam ateva notiuni de
me ani a uanti a relativista si ele trodinami a uanti a.
Pentru a sunt destul de "spe ializate", ele doua teorii raman de ele mai multe ori in gradina zi ienilor si nu fa e parte
din bagajul de unostinte generale al uiva interesat de proprietatile Universului in are respira si traieste. Pentru a ridi a uriozitatea ititorilor, iata ai i ateva din ideile fundamentale ale
ele trodinami ii uanti e si ale me ani ii uanti e relativiste.
Intr-o prima instanta, me ani a uanti a relativista este,
asa um ii spune si numele, o teorie are pune de a ord
me ani a uanti a u teoria relativitatii restranse. Ea introdu e pozitronul a o noua parti ula u a eleasi proprietati
a ale ele tronului, insa u sar ina ele tri a pozitiva. Intr-o
analiza mai detaliata se poate arata a pozitronul nu este
numai ne esar pentru a fa e me ani a uanti a ompatibila u
teoria relativitatii restranse, dar si pentru a pastra relatiile de
auzalitate. Me ani a uanti a relativista, asa um se preda
la atedra, ramane insa o teorie pentru o singura parti ula, a
de exemplu ele tronul sau pozitronul.
In ontinuare, ele trodinami a uanti a este o extensie
a me ani ii uanti e relativiste, pentru azul mai multor
parti ule. Ea onsidera insa numai trei tipuri de parti ule:
ele troni, pozitroni la are mai adaugam fotonii ( e mediaza
de fapt intera tia dintre ele troni sau pozitroni).
Ai i ar trebui doar sa fa em un exer itiu si sa ontruim
undele de probabilitate multi-parti ula pentru ele trei parti ule, asa um ne invata me ani a uanti a, si sa apli am ele
trei postulate ale me ani ii uanti e. In prin ipiu, toate bune
si frumoase, pana and trebuie sa s riem e uatia de evolutie
S hrodinger a undei de probabilitate multi-parti ula. Ce forma
ea a easta? Cum arata? Postulatele me ani ii uanti e spun
doar a o astfel de evolutie exista, insa nu ne spun are este
forma exa ta a e uatiei... A easta este in fond provo area ea
mai mare...
Noi o sa intampinam a easta provo are prin intermediul
metodei lui Feynman, denumita si metoda integralelor de drum.
Vom vedea a este posibil sa des riem ele trodinami a uanti a
inventarizand intera tiile dintre ele ele trei parti ule pe are
ea le des rie: ele tronul, pozitronul si fotonul. Lu rul nu este
de i i de olo, a i ele trodinami a uanti a ramane teoria ea
mai bine veri ata de experiment.
Din olo de a este aspe te ale ele trodinami ii uanti e, o sa
mai dis utam si despre notiuni larg raspandite, a de exemplu
parti ule virtuale, antiparti ule sau diagrame Feynman. Sa
in epem insa u o s urta re apitulare.

129. Esenta me ani ii uanti e

,

Dup um am vzut, me ani a uanti este o extensie

neobisnuit a me ani ii lasi e. Da n me ani a lasi un
ele tron se deplasa ontinuu pe o urb, de la un pun t la
altul, n me ani a uanti trebuie s renuntm la a east
imagine. Ai i, ntre dou msurtori, trebuie s uitm de
parti ul si s onsiderm unda sa de probabilitate.
,

Dup um v amintiti, unda de probabilitate a ele tronului

fara spin des rie probabilitatea de a gsi ele tronul ntr-un lo
n altul, iar evolutia ei este dat de e uatia S hrodinger. Ea nu
ne spune pre is unde vom gsi ele tronul, i doar are este probabilitatea de a-l gsi n toate lo urile n are el poate ajunge.
Da am putea privi u o hii nostri lumea uanti am avea
imaginea unei lumi foarte nefamiliare, n are parti ulele par
sar brus dintr-un lo n altul: da a um gsim un ele tron
ai i, peste teva momente l putem gsi pe Luna si peste n
un minut poate tot ai i. Ni i vorb de mis ri ontinue, de
evolutii pe traie torii, et ., i doar de o unda de probabilitate
are evolueaza, iar parti ula o putem gasi " and i i and
olea" dupa um da unda de probabilitate...
Desigur, v mai adu eti aminte si de postulatul olapsului
fun tiei de und. A esta spune unda de probabilitate
evolueaz ontinuu ( onform e uatiei lui S hrodinger) doar n
absenta observatorului. Odat ns e fa em o msurtoare,
a east und se s himb brus n tot Universul. Da un om
vede de exemplu unde este ele tronul, unda de probabilitate olapseaz, devine lo alizat n zona unde a fost gsit ele tronul,
dup are n epe din nou s evolueze ontinuu onform e uatiei
lui S hrodinger. Cu alte uvinte, simplisti vorbind, ara terul
de parti ul al ele tronului se fa e vizibil doar la msurtori, n
rest, trebuie s ne gndim numai la unda sa de probabilitate.
Atun i, datorit postulatului olapsului undei de probabilitate, va exista o probabilitate mai mare s gsim ele tronul
unde l-am gsit si la ultima masuratoare. n nal, aparitiile
a estea su esive ale ele tronului (n urma msurtorii noastre), hiar da pot  aleatorii, au o probabilitate mai mare
de a  gsite aproape de traie toria lasi ... De a eea lumea
noastra apare ontinua si lasi a...
Faptul n ori e moment putem gsi ele tronul n toate
lo urile posibile, desigur, u probabilittile aferente, reprezint
heia ntelegerii ori rui sistem de parti ule uanti e si, in
mod general, a ori rui sistem lasi . A easta pentru a ea se
poate tradu e si prin a spune a ele tronul se aa, in a elasi
timp, in toate pun tele din spatiu...
Astfel, pozitia ele tronului in spatiu poate  aso iata unei
stari lasi e a ele tronului. Cum unda de probabilitate a
ele tronului reprezinta in fond un numar omplex in e are
pozitie a spatiului, putem spune a a easta unda de probabilitate este data de o ole tie de numere omplexe, ate unul
pentru e are stare lasi a a ele tronului. Vorbim atun i de
o superpozitie uanti a si de faptul a ele tronul se gaseste, in
a elasi timp, in toate starile sale lasi e...
A easta abordare fa e posibila generalizarea la ori e sistem
(nu numai ele tron), e el o roata de automobil, ole tie de
parti ule sau minge de fotbal. In apitolul prede ent am dat
ateva exemple de superpozitie uanti a a unor sisteme, a de
exemplu statuia uanti a, pisi a lui S hrodinger, sau hiar un
foton polarizat la un anume unghi...
Asa um am dis utat, in azul general se stabiles toate
pozitiile lasi e pe are le poate lua un sistem, n totalitatea
lui. Apoi i se ataseaza e arei stari lasi e ate un numar
omplex, formandu-se astfel o ole tie ne numere pe are
o numim tot unda de probabilitate. Dup um ele tronul
,

Capitolul 6 : Mecanica cuantica relativista si electrodinamica cuantica

232

elelalte. O sa vedem mai tarziu, in metoda lui Feynman, um

a easta existenta simultana in mai multe stari se rasfrange nu
numai asupra pozitiilor parti ulelor, dar si asupra istoriei lor...
Asa um am amintit insa, greutatea ea mai mare este
ontru tia e uatiei de evolutie a a estei unde de probabilitate
giganti a pentru intregul Univers. Cum arata ea, um o putem
s rie? Raspunsul este dat, in azul ele tronilor, fotonilor
si pozitronilor, to mai de atre ele trodinami a uanti a.
Pentru a vedea um, sa fa em un pas inapoi si sa introdu em
pozitronul, prin intermediul me ani ii uanti e relativiste.

130. Mis area relativisti a ele tronului

,

Considerentele de me ani a uanti din apitolul pre edent

nu au luat n al ul teoria relativittii restranse. C i, desi
nu am mentionat, e uatia lui S hrodinger de evolutie a undei
de probabilitate pentru o parti ula libera nu este relativisti
invariant. Astfel, asa dup um arat matemati ienii, timpul
joa un rol preferential in e uatia lui S hrodinger: el apare
derivat doar o dat, n timp e pozitia spatiala apare derivat
de dou ori. Pentru a  relativist invariant, o e uatie trebuie
s ontin n a elasi mod si timpul si spatiul...
In ompatibilitatea e uatiei lui S hrodinger u teoria
relativittii este de nedorit. Primul are a reusit s s rie o
e uatie uanti pentru ele tron are s e ompatibil u
teoria relativittii a fost zi ianul Paul Dira (1902-1984).
A esta a pornit de la forma relativist (dar lasi a) pentru
energia E a unei parti ule libere, al ulat de Einstein, n
are ptratul energiei este o sum a ptratului impulsului p
si a patratului energiei de repaus mc2 : E 2 = p2 c2 + m20 c4 .
Urmarind a easta forma, Dira a reusit apoi s onstruias
o e uatie de evolutie pentru unda de probabilitate, n are si
timpul si spatiul apar ambele derivate o singura data si are
este ompatibil u teoria relativittii.
Surpriza ea mare a fost ns Dira a trebuit s extind
strile uanti e ale ele tronului pentru a s rie o astfel de
e uatie. Astfel, pn la Dira , ele tronul in repaus era des ris
de dou stri uanti e posibile ntr-un pun t din spatiu, ate
una pentru e are stare de spin. In e uatia lui Dira ns,
ele tronul trebuie des ris de patru stri uanti e ntr-un singur
pun t din spatiu. Cele patru stri uanti e poart denumirea
ole tiv de spinor.
,

Figure 6.1: Unda de probabilitate a unui sistem, in trei

azuri. Stanga: un ele tron fara spin se aa in a elasi
timp in sase pozitii spatiale, eea e inseamna a unda de
probabilitate primeste ate un numar omplex pentru e are
pozitie. Mijlo : o statuie uanti a se gaseste in a elasi timp
in doua pozitii posibile. Dreapta: un sistem format din
doi ele troni si doi fotoni. O stare lasi a este o fotograe
parti ulara a pozitiei elor patru parti ule. In gura sunt
reprezentate doua stari lasi e posibile. Sistemul uanti
al elor patru parti ule se aa in a elasi timp in ambele
situatii. Unda de probabilitate a Universului format de ele
patru parti ule primeste ate un numar omplex pentru
e are astfel de stare lasi a.

poate  gsit n ori e moment n ori are dintre pozitiile sale

lasi e, tot asa si sistemele lasi e, odat uanti ate, pot 
gsite ori nd n ori are dintre starile lor lasi e, u anumite
probabilitati desigur... Ori, u alte uvinte, a sistemul se
gaseste in a elasi timp in toate starile sale lasi e.
Atun i me ani a uanti a ne spune a sistemul poate 
gsit la momentul urmtor, da a este masurat, n ori are
dintre pozitiile lasi e posibile si numai unda de probabilitate
ne va spune are este probabilitatea de a-l gsi ntr-o situatie
sau alta, nu ns u ertitudine. Desigur ns, este ne esar
s si s riem e uatia lui S hrodinger pentru evolutia undei de
probabilitate a intregului sistem, altfel nu stim um va evolua
probabilitatea de a-l gsi ntr-o stare lasi sau alta...
In ele trodinami a uanti a sistemele " lasi e" sunt ole tii
de trei tipuri de parti ule: ele tronul, fotonul si pozitronul.
A este parti ule sunt imprastiate prin olturile indepartate
ale Universului, iar o stare " lasi a" ne spune unde se aa
in parte e are din ele. Pra ti , da a Universul ar  fa ut
doar din ele troni, pozitroni si fotoni, starea lasi a a tuturor
parti ulelor ar  o stare lasi a a Universului intreg.
Unda de probabilitate a sistemului reprezinta in a est az
o ole tie de numere omplexe, ate unul pentru e are stare
lasi a a Universului (de i pentru e are ombinatie posibila
a pozitiilor parti ulelor). Modulul a estor numere omplexe
ne da probabilitatea de a gasi Universul in a ea stare lasi a.
Cu alte uvinte, pentru a onstrui ele trodinami a uanti a
trebuie sa onsideram toate a este stari lasi e ale Universului
(fa ut numai din ele trei parti ule) si sa onsideram a
Universul se aa de fapt intr-o stare de superpozitie uanti a
a a estor stari lasi e...
Intr-o imagine mai "artisti a", dar nu departe de adevar, am
putea spune a Universul se aa, in a elasi timp, in toate ombinatiile sale imaginabile... Lumea apare insa lasi a pentru a
asupra ei se efe tueaza in ontinuu masuratori, iar unele dintre
a este ombinatii au atun i o pondere mult mai mare de at
,

Figure 6.2: Paul Dira la un onferinta e a avut lo la

in eputul anilor 1930. Puteti ghi i subie tul dezvoltat pe
tabla?
Poate lumea ar  fost reti enta la noua e uatie a lui Dira ,
da a easta nu ar  expli at n mod natural un lu ru a
parea azut din er pn atun i: momentul magneti de spin
,

233

130. Mis, carea relativistica a electronului

al ele tronului! C i, sa ne adu em aminte a a esta fusese

introdus de Pauli numai pe baze experimentale. n prin ipiu,
nimi nu opreste ele tronul n e uatia lui Pauli s aib si un alt
moment magneti spin (sa zi em de doua sau de trei ori mai
mare) si de i onstru tia lui Pauli este oare um arti ial...
Pe de alt parte, e uatia lui Dira porneste de la forma
lui Einstein pentru energia ele tronului n mis are, are este
apoi s ris pentru fun tiile de und u patru stri uanti e
distin te, asa-numitii spinori. Spinorii au o semni atie mai
adan a, legata de transformarile Lorentz in spatiu-timp, insa
noi nu vom aborda a est aspe t ai i. Pentru noi este su ient
a um sa mentionam a nu exist ni i un element arbitrar
sau aditional n e uatia lui Dira si a marimea momentul
magneti de spin al ele tronului iese din a easta e uatie.
,

E uatia lui Dira des rie evolutia undei de probabilitate

(x ), si ea are urmatoare forma ompa ti ata:

(i~ mc) = 0

Ai i se foloses mai multe onventii de notatie, toate insa

identi e u ele de la teoria relativitatii generalizate. In primul
rand, re unoastem numarul omplex i si onventia lui Einstein,
are spune
P a un indi e e se repeta trebuie insumat. Adi a
= . In plus, ~ = h/2 este dat de onstanta lui
Plan k iar c este viteza luminii.
Apoi, denota derivarea in raport u oordinatele spatiale
si temporale: = /x . In plus, m este masa de repaus a
ele tronului, iar desemneaza matri ile lui Dira . Interesant
este a ele pot lua mai multe forme, insa alegerea lui Dira
este urmatoarea:
1
0
0
=
0
0

0 0
0
1 0
0
0 1 0
0 0 1
0 0 0 i
0 0 i 0
2
=
0 i 0 0
i 0 0 0

Figure 6.3:
In gura sunt reprezentate s hemati ele
patru stari uanti e posibile ale ele tronului aat in repaus
in a elasi pun t din spatiu. Doua dintre a este stari au
energia pozitiva, si doua energia negativa. Cele doua stari
pentru a eeasi energie identi a ele doua stari de spin ale
ele tronului, s hemati desenate printr-o sageata. Sageata
reprezinta orientarea momentul magneti de spin al ele tronului, odata e a esta se aa intr-un amp magneti ...
Astfel, n aproximarea vitezelor mi i, e uatia lui Dira arata
um ele tronul se omport n mp magneti a si um ar
avea atasat un moment magneti de spin. Mai mult, valoarea
a estuia este dis ret, ele dou valori pe are le poate lua
ind exa t valorile propuse de Pauli si are sunt onrmate experimental. Cu alte uvinte, e uatia lui Pauli pentru ele tron
rezult a o aproximare a e uatiei lui Dira la viteze mi i!
Con luzia? Momentul magneti de spin al parti ulei este o
manifestare a relativittii restrnse, in lus n e uatia lui Dira .
Surpriza a fost asa de mare, n t si pn azi e uatia lui Dira
este onsiderat una din ele mai frumoase e uatii ale zi ii...
,

1 =

3 =

0
0
0
1
0
0
1
0

0 0 1
0 1 0
1 0 0
0 0 0
0 1 0
0 0 1
0 0 0
1 0 0

O rezolvare minutioasa a e uatiei lui Dira arata a a easta

are in general patru tipuri de solutii, e desemneaza in fond
patru unde planare, orespunzatoare elor patru stari uanti e.
Doua dintre a estea au energie pozitiva E = mc2 (re unoastem
relatia lui Einstein) iar doua energie negativa E = mc2 .
Pentru a studia mis area ele tronului relativist intr-un amp
ele tromagneti , zi ienii adapteaza e uatia lui Dira dupa o
"reteta" valabila pentru ori e parti ula fara spin, inlo uind
pur si simplu u ( + ieA /c), unde A = (c, Ax , Ay , Az )
reprezinta potentialele ampului ele tromagneti (vezi al doilea
apitol), iar e sar ina ele tronului. E uatia devine
i
h
e
i~ ( + i A ) mc = 0
c

Partea ea mai frumoasa dintre toate este a e uatia pre edenta

des rie um ele tronul se mis a in ampul ele tromagneti a
si um ar  un mi magnet. A esta este momentul magneti
de spin al ele tronului, si el iese egal u el al magnetronul
Bohr-Pro opiu, adi a exa t rezultatul experimental al lui
Stern and Gerla h...

Unda de probabilitate a ele tronului relativist al lui Dira

este des risa de o matri e oloana are are patru linii, pentru
a ele tronul poate avea patru stari uanti e distin e in a elasi
pun t din spatiu, in a elasi moment de timp. Da a notam,
a la teoria relativitatii, evenimentele spatiu-timpului u
x = (ct, x, y, z), unde = 0 : 3, atun i unda de probabilitate
devine:

1

= 2
3
4

Ai i 3 = 3 (x ) este un numar omplex, iar |3 (x )|2 des rie

probabilitatea de a gasi ele tronul in starea uanti a 3 in
evenimentul x (momentul de timp x0 = ct si pozitia spatiala
x1 = x, x2 = y , x3 = z ).

Noua propunere a lui Dira pentru mis area relativista

a ele tronului are insa si probleme. Astfel, ele patru stri
uanti e ale ele tronului, propuse de Dira , ar  n ontradi tie
u doar ele dou observate experimental! Ca i, sa ne adu em
aminte, tabelul lui Mendeleev a fost re onstruit de Pauli
presupunand a e are nivel orbital poate  o upat de doar
doi ele troni, ate unul pentru e are stare posibila a spinului.
De e de i patru stari uanti e in e uatia lui Dira , da noi
vedem experimental a sunt doar dou ?
Pentru a intelege e se intampla, putem privi mai indeaproape ele doua noi stari uanti e, si le ompara u ele
doua stari uanti e mai ve hi. Astfel, ele doua stari uanti e
unos ute deja (de la Pauli) des riu o mis are relativista a
ele tronului, asa um ne asteptam. Pentru a este doua stari
" uminti" relatia dintre energia si impulsul unui ele tron liber
este ompatibila u relativitatea restransa: energia totala are
o ontributie data de energia de repaus (m0 c2 unde m0 este
masa de repaus a ele tronului) si una data de impuls. Energia
ele tronului in mis are este de i mai mare de at energia sa
repaus relativista m0 c2 , asa um ne asteptam.
,

Capitolul 6 : Mecanica cuantica relativista si electrodinamica cuantica

234

Cele doua noi stari uanti e aditionale au insa o omportare

iudata. Astfel energia unor ele troni liberi aati in repaus
este pentru a este stari uanti e E = m0 c2 , adi a negativa !
In plus, da a ele tronii se mai si mis a, energia devine hiar
mai mi a de at m0 c2 ! Dintr-un posibil dezastru pentru
teoria sa, Dira a reusit sa fa a o vi torie glorioasa, u o
propunere at se poate de bizara...
Astfel, sa ne adu em aminte din nou de tabelul lui Mendeleev
si de maniera de ompletare a nivelelor de energie ale ele tronilor din atomi. Ca i, atun i and avem mai multi ele troni,
trebuie sa asezam ele tronii de la valori s azute ale energiei la
valori mai ridi ate, ate unul pentru e are nivel (pentru a
ele tronii sunt fermioni). Sa remar am a in azul atomului
vom avea ate doi ele troni pe e are nivel orbital, pentru
a ele tronul poate avea pe a el nivel doua stari uanti e
distin te, datorita spinului.
In azul ele tronului liber des ris de e uatia lui Dira avem o
innitate de nivele de energie negativa, toate avand mai putin
de at m0 c2 . Ar trebui sa umplem atun i toata innitatea de
nivele de energie negativa (toate mai mi i de at m0 c2 ) pana
and putem pune ele troni de energie pozitiva, ei pe are ii observam in experiment... Cum noi observam experimental a esti
ele troni de energie pozitiva, nu e oare mai bine sa presupunem
a spatiul este deja umplut u ele tronii de energie negativa?

131. Pozitronul exist!

Asa um am mentionat n pun tul pre edent, me ani a
uanti a relativista (e uatia lui Dira ) ne spune a ele tronul
are doua stari uanti e aditionale fata de ele unos ute deja
ale spinului. Ceea e so heaz n primul rnd la a estea este
faptul energia a estor doua noi stari se ntinde la innit
tre valori negative.
Pra ti , pentru ele tronii liberi, spe trul energeti are doua
benzi separate: o banda de energii pozitive mai mari de at
energia de repaus a ele tronului m0 c2 , si o banda de energii
negative, mai mi i de at m0 c2 . A este dou benzi de energie
sunt mprtite n dou de eea e se numeste o band interzis,
o zon de energii pe are ele tronii nu o pot avea.
Asa um am mentionat, di ultatea se observ da lum
n al ul ompletarea nivelelor de energie u ele troni, pe baza
postulatelor are le-am folosit la atom: nivele de energie se
ompleteaz de la energia e mai joasa (in azul nostru energii
negative) n sus, pentru e are stare uanti distin ta te
un ele tron.
Asa um am vazut in se tiunea pre edenta, solutia lui Paul
Dira a fost s admit exist deja o innitate de ele troni
are ompleteaz noile niveluri de energie negative. Da a
nu ar asa, atun i ori e ele tron de energie pozitiva ar putea
avea o tranzitie spontan atre un nivel de energie negativa
(mai mi ) are ar  liber de ele troni. Pra ti , ele tronii s-ar
evapora in Univers pe starile de energie negativa, lu ru are
nu se observa experimental. Da a insa toate nivele de energie
negativa sunt deja o upate u ele troni, pro esul de mai sus
nu poate avea lo , a i doi ele troni nu pot imparti a eeasi
stare uanti a nala... Pra ti , ele tronul de energie pozitiva
nu mai poate avea o tranzitie pe starile de energie negativa,
pentru a a estea sunt deja o upate u ele troni...
Solutia lui Dira pare desigur greu de a eptat si trebuie
spus a ea ni i nu des rie realitatea ore t. n realitate, lumea
nu este umplut u o innitate de ele troni de energie negativ.
Cu toate a estea, a easta propunere a lui Dira des rie ore t
teva efe te e vor aprea lare n ele trodinami a uanti .
Astfel, s presupunem pentru moment nivelele de energie
negativa sunt ompletate total u o innitate de ele troni si sa
vedem e se poate intampla.
Astfel, a zis Dira , da o innitate de ele troni o up
omplet banda de energie negativ, noi nu observm a est
lu ru n experimente, pentru noi msurm mereu ele troni
de energie pozitiv. Ele tronii a estia din banda de energie
negativa ar forma atun i un fel de "fundal" aproape invizibil.
Ceea e am putea ns observa este disparitia unui ele tron
din a east band!
Cum ar putea insa parasi un ele tron a easta banda de
energii negative? De exemplu, un ele tron din a easta banda
ar putea absorbi un foton si, u energia obtinuta, s-ar putea
deplasa pe un nivel de energie pozitiva. A east disparitie
ar lsa n urm un "gol " in marea de ele troni u energie
negativa. Situatia este desigur asemntoare golurilor din
materialele semi ondu toare.
Dira a studiat mis area golului si a reusit s il exprime a
mis area unei parti ule de energie pozitiv si avnd sar ina
ele tri pozitiv. A easta pentru a "lipsa" unui ele tron
dintr-un fundal de sar ini negative este experimentata a un
lo de sar ina ele tri a pozitiva. Apoi, a zis Dira , noi nu
putem "vedea" innitatea de ele troni din banda de energie
negativ, i numai lipsa de ele troni din a east band, adi
golurile. Atun i, pentru noi, golurile ar  niste parti ule
oare are, are au de i energie pozitiv si sar ina ele tri tot
pozitiv. A este goluri au fost denumite mai apoi pozitroni si
ele reprezint eea e azi numim antimateria ele tronului.
Sa observam a absorbtia unui foton reeaz un gol in banda
de energii negative (de i un pozitron ) dar si un ele tron in
,

Figure 6.4: Reprezentarea starii de "vid", in propunerea

lui Dira . Ai i ar exista o mare de ele troni de energie
negativa, are ar umple deja tot spatiul, ate doi in e are
pun t. In gura sunt reprezentate patru pun te ale spatiului, u ele patru stari uanti e posibile. In e are pun t,
ele doua stari u energie negativa ( ele de jos) ar  deja
o upate de ele troni, iar ele de energie pozitiva ar  libere.

Cu alte uvinte, sugestia lui Dira este ele dou noi

stri uanti e nu au fost observate n pra ti pentru ele
sunt deja o upate u ele troni, n ori e pun t al spatiului. Noi
observam doar pe ele doua stari uanti e ramase libere si de i
doar ele troni u energie pozitiva, pentru a toate nivelele de
energie negativa au fost deja ompletate u ele troni liberi... n
azul a esta am avea un Univers n are exist deja o innitate
de ele troni, hiar si n vid, are nu pot  observati n .
Desigur, o astfel de propunere este greu de a eptat... n
nal, Dira nu a avut dreptate, a i nu exist o innitate de
ele troni are deja umplu pe jumtate spatiul. Dar propunerea
lui Dira a evoluat, ajungnd la o form are presupunea
existenta unei noi parti ule, pozitronul, si a unei noi notiuni
din zi parti ulelor elementare, a ea a antiparti ulelor...
,

287

Capitol 7
Modelul Standard al parti ulelor elementare

Da a priviti putin de la distanta apitolele pre edente, o

sa observati a ele des riu intera tiile a doar doua forte din
natura: forta ele tromagenti a si ea gravitationala. Intr-un
fel nu este de mirare, a i ele mai multe pro ese zi e din
jurul nostru se poat expli a doar prin ele doua forte...
Pe de alta, si ai i este unul dintre marile mistere ale
unoasterii, natura prezinta si alte intera tii, a de exemplu
intera tiile nu leare. A estea se manifesta in prin ipal intre
parti ulele din interiorul nu leului ( a de exemplu neutroni
sau protoni), de unde si numele lor. In esenta insa, intera tiile
nu leare se redu la forte fundamentale noi din Univers, a de
exemplu forta slaba nu leara sau forta de uloare.
De e spunem a a esta este un mister al unoasterii?
Pentru a, intr-o prima instanta, ne-am  putut astepta poate
a Universul sa e fa ut dintr-un fel de "gelatina", eva fara
stru tura si simplu. Asa am  fa ut noi Universul, da a era sa
ju am rolul unui Creator, nu? De e a fost nevoie de a easta
stru tura omplexa a materiei? Oare Creatorul insusi nu avea
alta alegere da a ar  fost sa onstruias a un Univers oerent
matemati are sa in orporeze toate simetriile dorite?
Un gand indraznet desigur, dar poate nu departe de adevar...
Ca i, dupa um vom vedea in dis utiile urmatoare, simetria
joa a un rol ru ial in forma fortelor de intera tie. Mai mult,
asa um sugereaza zi a moderna, fortele de intera tie sunt un
rezultat dire t al simetriilor. Cu alte uvinte, un matemati ian
poate spune: "Da-mi simetriile interne ale parti ulelor si eu
iti dau fortele de intera tie dintre ele"...
Sa in er am si noi sa dam deoparte putin din voalul e
as unde se retele a estor forte (si impli it ale a estui Univers),
pornind u o mi a re apitulare a eea e am dis utat in
apitolul pre edent.

148. Putina re apitulare si punere in s ena

n apitolul pre edent am urmrit n prin ipal onstru tia
ele trodinami ii uanti e, e este o teoria uanti a mpului
dedi at intera tiilor dintre ele troni prin intermediul fotonilor.
Pra ti , asa um am aratat, ele tronii si fotonii nu sunt de at
parti ulele a doua ampuri uanti ate : unda de probabilitate
a ele tronului si ampul ele tromagneti (pentru foton).
Astzi stim ns exist o multitudine de alte parti ule n
natur, des operite toate n se olul e to mai a tre ut. Povestea
lor este fas inant n sine, si a easta nu numai pentru a este
parti ule sunt alea pe are poate vom ntelege legi n mai
profunde ale Universului... nainte de a n epe s "toar em"
putin din a east poveste, s fa em ns teva observatii.
Astfel, din pun t de vedere teoreti , vom urma a eeasi linie
generala a teoriilor uanti e de amp in metoda lui Feynman,
linie de argumentatie pe are am folosit-o in ele trodinam ia
uanti a. Astfel, a este parti ule noi vor apartine si ele unor
ampuri uanti ate, pe are ar trebui sa le identi am sau
sa le re onstruim (o vom fa e si noi desigur, dar doar pana
la un pun t...). In plus, intera tia dintre a este parti ule o
vom des rie prin amplitudinile de probabilitate des rise de
diagramele Feynman. In nal pro edura este o opie a eea e
,

Figure 7.1: Fortele elementare ale naturii, organizate

dupa gradul de uni are. In stanga avem ele tri itatea si
magnetismul, uni are de Maxwell in ele tromagentism.
A treia forta este forta nu leara slaba, are apare in
dezintegrarea nu leelor (si impli it a atomilor). A easta
se uni a u ele tromagnetismul in teoria ele tro-slaba.
Mai in dreapta este forta tare nu leara, ea are tine
protonii si neutronii uniti in interiorul nu leelor. La
baza insa, a easta forta este datorata uar ilor, are sunt
partile omponente ale neutronilor si protonilor. Forta de
intera tie dintre uar i poarta numele de forta de uloarea,
iar teoria lor se numeste romodinami a uanti a. Toate
a este teorii de pana a um se regases in "modelul standard al parti ulelor elementare". Cea mai din dreapta este
gravitatia, are la ora a tuala fa e nota aparta, hiar da a
ea a fost in orporata in teoria relativitatii generalizate de
Einstein. Nimeni nu stie in a um putem uni a gravitatia
u elelalte forte ale universului.
am avut la ele trodinami a uanti a: parti ulele sunt rezultate
ale uanti arii ampului, si intera tia dintre parti ule este
des risa de diagramele Feynman.
Dupa um am vazut in se tiunea pre edenta, diagramele
Feynman se pot al ula in doua reprezentari: reprezentarea
spatiala si reprezentarea impulsului. Prima este mai intuitiva,
insa ea de-a doua este folosita mai des in pra ti a, deoare e ea
se apli a intera tiilor dintre parti ule are au energia si impulsul bine denit. Cum in azul experientelor in a eleratoarele
moderne de parti ule avem de-a fa e u parti ule in idente
pentru a stim impulsul si energia initiala (pentru a stim at

288

Capitolul 7 : Modelul Standard al particulelor elementare

de mult le-am a elerat) vedem a reprezentarea impulsului

este ea mai potrivita. In onse inta, in a est apitol vom folosi
si noi aproape peste tot diagramele Feynman in reprezentarea
impulsului.
Aspe tul el mai fas inant al a estor diagrame sunt fara doar
si poate parti ulele virtuale. Asa um am dis utat in apitolul
pre edent, parti ulele virtuale nu sunt de at alte reprezentari
ale parti ulelor obisnuite, are ne ajuta sa des riem mai usor
intera tiile si amplitudinile lor de probabilitate de are avem
nevoie. De i, de ate ori vom spune de exemplu "ele tron
virtual" sa nu va imaginati eva "misterios". Este vorba pur
si simplu de a elasi ele tron u are noi suntem obisnuiti,
dar are are tranzitii virtuale pe diverse stari de energie in
de ursul pro eselor.
Reprezentarea a easta spe iala de parti ule virtuale are
anumite parti ularitati, pe are o sa le enumeram din nou. In
primul rand, in reprezentarea impulsului, energia E si impulsul
p unei parti ule virtuale pot lua ori e valori ne orelate. Ai i,
energia si impulsul parti ulei virtuale nu trebuie sa mai e
legate de relatia lui Einstein pentru parti ulele reale, unde
energia reste intr-un mod unos ut odata e impulsul reste...
Pra ti , putem avea parti ule virtuale u impuls nul si energie
e depaseste u mult energia de repaus, hiar da a pare ilogi
(pentru a la un impuls nul, energia parti ulei reale este egala
u energia de repaus).
Apoi, emisia si absorbtia de parti ule virtuale ( a de exemplu
emisia unui foton de atre un ele tron) are lo u onservarea
energiei si impulsului. Desigur, a estui pro es i se atribuie o
amplitudine de probabilitate, prin intermediul diagramei sale
Feynman aso iata, asa um am dis utat in apitolul pre edent.
Si, in nal, pro esele are impli a parti ule verti ale sunt
pro ese intermediare in diversele oliziuni din a eleratoarele
moderne de parti ule. Cu alte uvinte a este parti ule virtuale
nu pot intra sau iesi din pro esele de intera tie are au lo in a eleratoarele de parti ule. In a odata insa, a este parti ule virtuale nu sunt de at o reprezentare a parti ulelor obisnuite, are
fa mai usoara des rierea fenomenelor zi e, de i nu trebuie sa
se speriam a, aoleu, a um trebuie sa invatam parti ule noi...
Am vzut n apitolul pre edent teoria ele trodinami ii
uanti e poate  onstruit logi pornind de la ele tromagnetism si me ani a uanti a relativista pentru un ele tron. Mai
mult, asa um vom vedea ntr-una din se tiunile e urmeaz,
ele trodinami a uanti este una din putinele teorii e se pot
onstrui ad-ho si are s satisfa erintele unei teorii apli abile la experiment: s e relativisti invariant, s e renormalizabil, s e invariant la transformarea de etalonare lo al si
a rei e uatii s e t se poate de simple ! Cu alte uvinte,
n mndria noastr innit, am putea arma, parafrazndu-l
pe Einstein, Dumnezeu nu ar  avut alt alegere ori um
pentru a onstrui lumea si am putea ple a linistiti la ul are...
Poate to mai pentru a ne mai domoli o astfel de mndrie,
sau poate pentru ori um Universul nu putea  asa simplu
(s nu uitm nu am uanti at delo gravitatia), iat
des operim n natur o ploaie de alte parti ule, nu numai
ele troni, pozitroni sau fotoni. Pentru multi experimentalisti,
a este noi parti ule s-au dovedit un adevrat rai, pentru
teoreti ieni o n er are.
n prima faz multe din a este parti ule au reusit s e
sistematizate n tabele de parti ule. Teoreti ienii ns au
avut apoi o mun di il pentru a onstrui teorii are s
des rie m ar n parte propriettile noilor parti ule. Datorit
su esului ele trodinami ii uanti e, noile teorii au luat de
asemenea forma unor teorii de mpuri uanti e. Cum ns
numrul parti ulelor elementare a res ut, tot asa si numrul
a estor noi mpuri uanti e.
n forma prezent se diferentiaz dou teorii uanti e de
mp fundamentale. Prima este romodinami a uanti , e
des rie mpul uanti aso iat quar ilor, ei din are sunt fa uti
,

protonii si neutronii. Apoi avem teoria ele tro-slab, e des rie

dezintegrarea nu leelor si n are este integrat si ele trodinami a uanti (si de i ele tromagnetismul). A estea doua
teorii fundamentale formeaza eea e se numeste azi "Modelul
Standard al Parti ulelor Elementare " ("elementare", pentru a
se refera la doar parti ulele elementare, nu si la ele ompuse).
Cu tot su esul intermediar, noile teorii se arat a  n
omplexe si nimeni nu rede azi ele pot  teorii "ultime". Cu
alte uvinte, a estea sunt teoriile ele mai avansate veri ate
experimental pe are le avem si u ele delm. Ele sunt ns
nu numai omplexe, dar si in omplete, si nu expli anumite
oin idente, a de exemplu simpla egalitate a sar inii ele tri e
a ele tronului si protonului...
A este observatii fa evident ne esitatea unei teorii mai
avansate are s des rie toate parti ulele elementare la un lo ,
are sa in luda si gravitatia si are s e de preferint logi
si simpl. O astfel de n er are (teoria orzilor relativiste ) va
 prezentat ns n apitolul urmtor desi, trebuie spus de pe
a um, ea ramane doar la stadiul de propunere, a i nu a fost
n veri at experimental.
,

149. Metode de observatie a noilor parti ule

,

n pun tele urmtoare ne vom o upa de modul n are

unele din noile parti ule au iesit la iveal, felul n are au fost
msurate, iar mai apoi vom n er a s le sistematizm. n
spatiul rezervat nu putem fa e desigur o prezentare detaliat
si de a eea vom neglija multe din des operirile esentiale, um
ar  radioa tivitatea sau neutronii.
O prim ntlnire u o metod de observatie a noilor parti ule a fost f ut n apitolul pre edent, unde am vzut um Carl
Anderson a fotograat pentru prima dat pozitronii, antiparti ulele ele tronilor. A esti pozitroni proveneau din raze osmi e,
o sursa naturala de noi parti ule. A easta nu atat din faptul a
parti ulele e vin din spatiul osmi pot  noi, at prin faptul
a ele sunt foarte energeti e. Energia lor ineti a mare fa e a
la impa tul u atomii din atmosfera sa se reeze alte parti ule,
are la randul lor vor  foarte energeti e. In nal, printr-un
efe t de avalansa, se reeza un adevarat jet de parti ule in atmosfera Pamantului, e provin toate de la parti ula originala.
90% dintre parti ulele osmi e are loves Pamantul sunt
protoni, iar 9% sunt nu lee de heliu provenind de la Soare.
In restul de 1% se regases si alte parti ule, provenind nu
numai din ve inatatea osmi a, dar hiar si de la galaxii foarte
indepartate. Ceea e este poate spe ial este a energia a estor
parti ule osmi e poate atinge 1020 eV, unde 1eV reprezinta
energia ineti a a umulata de un ele tron da a este a elerat
intre doua pla i ale unui ondensator in ar at la 1V. Pentru
omparatie, sa mentionam a energiile ele mai mari atinse de
parti ule in laboratoarele er etatorilor sunt de aproximativ
de 1013 eV, adi a de milioane de ori mai mi i de at eea e se
gaseste in razele osmi e!
Anderson a folosit in observatiile sale experimentale pentru
determinarea pozitronului o amer u eat Wilson. Camera
u eat onst dintr-un ilindru prevzut u un geam prin
are se pot fa e fotograi. A est ilindru este umplut u aer
saturat u vapori (de obi ei de al ool), eea e nu nseamn
alt eva de t vaporii stau gata s ondenseze pe diversele
parti ule din re ipient.
Situatia este asemntoare u azul mult mai obisnuit al etii
de dimineat. Ai i vaporii de ap ondenseaz pe parti ulele de
praf din atmosfer, formnd eata. Nu este de i de mirare ,
n prezentarea pe are Charles Wilson a f ut-o n 1927 odat
u primirea premiului Nobel, a esta mentioneaz fenomenul de
eata. Astfel, uriozitatea pentru fenomenul de ondensare a
pi turilor de ap i-a fost des his privind frumoasele fenomene
opti e are apar nd Soarele lumineaz norii si a este
observatii l-au inspirat ulterior n onstru tia amerei u eat.
,

289

150. Acceleratoarele moderne de particule

Figure 7.3: S hema amerei u eata a lui Wilson. In

partea de sus este un ompartiment saturat u vapori.
Pentru a reste sensibilitatea, amera este prevzut u un
piston in partea de jos. Cnd pistonul este retras brus ,
volumul aerului din ilindru reste brus , temperatura
s ade brus , si vaporii se suprasatureaz. Cand o parti ula
tre e prin amera, ea ionizeaza atomii intalniti in traie torie. Pe a estia ondenseaza vaporii sunt forma un pi aturi
innitezimale. Parti ula lasa o urma de ondens in mis area sa, urma are este observata si fotograata (dreapta).
Fotograa se fa e sin ron u mis area regulata a pistonului.
,

Figure 7.2: Un desen artisti al impa tului razelor osmi e

asupra atmosferei Pamantului. In partea de sus se vede
um o singura parti ula osmi a de energie mare genereaza
(la impa tul u un atom din atmosfera) mai multe tipuri de
parti ule. A estea la randul lor vor genera alte parti ule energeti e, si asa mai departe, obtinandu-se o adevarata ploaie
pe parti ule din are numai ateva vor atinge suprafata Pamantului. Prin onventie, se obisnuieste sa se deseneze u
linie ontinua parti ulele are pot  observate de dete toare
si u linie intrerupta parti ulele are nu pot  observate (au
o viata prea s urta sau nu intera tioneaza u dete torul).

o dovedeste si prima msurtoare a unei alte parti ule elementare, si anume muonul , mai denumit si muonul ele troni
(pentru a ne reaminti e rud u ele tronul). A east msurtoare a fost efe tuat de zi ienii J. C. Street and E. C. Stevenson n 1937, u ajutorul unei astfel de amere u eat. Vom
reveni mai trziu la semni atia teoreti a a estei des operiri.
O alt tehni pentru observatia noilor parti ule au fost
pentru o bun bu at de timp dat de pl ile fotogra e.
Emulsiile fotogra e pe are a estea le foloses sunt desigur
sensibile la absorbtia de fotoni ( uanta luminii), i n a est
fel se formeaz o poza obisnuita. n anul 1937, er ettorii M.
Blau si H. Wamba her au observat a este emulsii fotogra e
sunt sensibile si la tre erea unor raze osmi e. Prin insistenta
zi ianului Ce il Frank Powell (premiul Nobel n anul 1950),
a east tehni a fost mbunttit, n iuda faptului
primele expuneri la razele osmi e trebuiau efe tuate pe vrful
muntilor si au durat aproape un an!
Este de remar at , pentru a observa traie toria parti ulelor din razele osmi e, sau a elor rezultate n urma io nirii
u nu leele atomilor din emulsia fotogra a, planul pl ii
fotogra e trebuie s e ntmpltor a elasi u el n are
parti ulele se deplaseaz. De a eea pl ile fotogra e au fost
onstruite atun i a un fel de "sandwi h", pentru a se urmri
traie toria parti ulelor si ntr-o dire tie perpendi ular pe
pla a fotogra . Si n tara noastr astfel de msurtori au
fost f ute extensiv dup rzboi de tre... si olaboratorii si .
,

Camera u eata este atun i a un fel de pus a "in ar ata".

Astfel, aerul sta "in ar at" u vapori saturati de apa, are
ondenseaza imediat pe ori e parti ule e intra in in inta.
A easta in mod spe ial pentru a parti ula in identa are
energii mare si ea poate ioniza atomii din in inta, formand
entre de ondensare... Privind urma de ondens lasa de
parti ula in tre ere putem spune atun i eva despre traie toria
ei. Pentru a putea masura si sar ina ele tri a parti ulelor
are tre , amera u eat se aseaz de obi ei ntr-un mp
magneti , are urbeaz traie toria a estora. Raza de urbura
ne da in general raportul dintre sar ina ele tri a a parti ulei si
masa sa. n plus, aerul din interiorul in intei amerei u eata
trebuie s e destul de pur, altfel vaporii ar putea ondensa
pe ori e parti ul de praf e se a a olo.
Cu toate a estea, instrumentul astfel onstruit nu este n
ndeajuns de sensibil. Pentru a reste sensibilitatea, vaporii
trebuie adusi n starea de suprasaturatie si de a eea partea de
jos a ilindrului este prevzut u un piston. Cnd pistonul
este retras brus , volumul aerului din ilindru reste brus ,
temperatura s ade dintr-o dat si vaporii se suprasatureaz.
n a el moment sistemul este extrem de sensibil, iar aerul va
ondensa pe tot felul de parti ule are se ntmpl s trea
prin ilindru. n a est az putem fa e o fotograe a traie toriei
parti ulei prin geamul de sti l.
Este ntr-un fel surprinztor un astfel de sistem este asa
de sensibil n t s observe parti ule elementare a ele troni
sau pozitroni. Cu toate a estea, lu rul este posibil, asa um
,

150. A eleratoarele moderne de parti ule

n anii de dup 1955 msurarea noilor parti ule a ptat un
avans urias odat u introdu erea a eleratoarelor de parti ule,
are au devenit astzi pra ti singurele surse pentru msurarea
pre is a noi si noi parti ule. Da puterea dumneavoastr de
umprare nu a avansat mult n ultimii ani, n asa fel n t s
v umprati un televizor u e ran u ristale li hide, se prea
poate s aveti un astfel de a elerator de parti ule n as.
Ne referim desigur la tuburile atodi e de televizor, are pot 
privite a niste "tunuri" de ele troni.
,

290

Capitolul 7 : Modelul Standard al particulelor elementare

Figure 7.4: Prima msurtoare a altei parti ule de t

ele tron, proton sau neutron, efe tuat de J. C. Street and
E. C. Stevenson n 1937 ntr-o amer u eat. Parti ula,
are a lsat urma alb urbata din stnga, a fost denumit
muon . Ea mai este denumita si mionul "ele troni ",
pentru a este o rud a ele tronului e . Curbura este
datorata prezentei ampului magneti , are arata a
mionul ele troni este in ar at u sar ina ele tri a. Raza
de urbura ne da raportul dintre masa si sar ina ele tri a.
Presupunand a sar ina muonului este at a ele tronului,
se obtine o masa pentru muonul ele troni am de 200 de
ori mai mare a a ele tronului.
,

Ai i ele tronii sunt a elerati n tubul atodi datorit unei

tensiuni de 20kV reat de un ondensator si ei pt astfel
energii de aproximativ 20keV (1eV este energia a umulat
de un ele tron da este a elerat ntr-un potential ele tri
de 1V). nainte a ele tronii s ating e ranul uores ent,
ei sunt dee tati de atre niste mpuri magneti e spe ial
reate, pentru a ei s s aneze ntreaga suprafat a e ranului
de televizor si s reeze imaginea dorit.
A easta metoda sta si la baza a eleratoarelor moderne de
parti ule, are a elereaz parti ule in ar ate ele tri la energii
de pn la tiva TeV (1012 eV ), dupa are le olizioneaza
violent unele u altele. A easta este de fapt energia pe are
ar apata-o un ele tron da a ar  a elerat intre pla ile unui
ondesator intre are au fost apli ate o mie de miliarde de
volti... Pentru omparatie, s amintim energia de repaus a
ele tronului ( u are de i se poate rea un ele tron din vidul
uanti ) este mult mai mi a, ind de aproximativ 0.5MeV
(0.5 106 eV ). Energia de repaus a protonului este am de
1GeV (109 eV ). Atun i, pentru a atinge a este energii de TeV
(1012 eV ), mult mai mari de at energia de repaus, ele tronii
trebuie sa ir ule la viteze relativiste. Astfel, vitezele a umulate de ele tron n a eleratoarele de parti ule pot atinge
99.9999991% din viteza luminii.
Pe par ursul a estei apitol o sa exprimam des energiile in
ele tron-Volt (pres urtat eV). Dupa um am mentionat, energia de 1eV este egala u energia ineti a pe are o primeste un
ele tron atun i and este a elerat intre pla ile unui onden-

Figure 7.5: In gura este prezentata observarea unei noi

parti ule, denumita ++
c . Parti ula se dezintegreaza in
stanga jos in tot felul de parti ule e sunt identi ate pe
s hita din dreapta prin litere gre esti. Indi ele a estora
ne da sar ina ele tri a. De exemplu + este un pion
in ar at u sar ina ele tri a pozitiva, iar este un muon
ele troni , u sar ina ele tri a negativa, ambele egale in
valoare absoluta u ea a ele tronului e . Masuratoarea a
avut lo intr-o " amera u bule", in Laboratorul National
Brookhaven (Statele Unite) in anul 1974. Camera u bule
este o versiune imbunatatita a amerei u eata, unde
gazul este inlo uit u un li hid suprain alzit.

Figure 7.6: In gura este s hitat bombardamentul u

ele troni asupra unui proton, e are lo in a eleratoarele
moderne de parti ule, pentru a aa stru tura interna a
protonului. In stanga ele tronul este a elerat intre doua
pla i de ondensator, intre are se pune e hivalentul a mii
de miliarde Volti. In dreapta este s hitat protonul, are
este format (asa um vom vedea mai tarziu) din trei quar i
( ele trei bile mari). Pe langa quar i exista insa un nor
de parti ule sub forma lor virtuala (ele troni, pozitroni,
et , reprezentati sub forma unor bile mai mi i si sageti
ondulate). Contributia parti ulelor virtuale devine din e
in e mai evidenta la energii mari de oliziune. Masurand
protonul atun i, masuram nu numai quar ii dar si alte
parti ule sub forma lor virtuala, are fa parte din "supa"
protonului.

381

Capitol 8
Teoria orzilor relativiste

186. Introdu nd oarda relativist

n apitolul pre edent am urmrit onstru tia Modelului
Standard al Parti ulelor Elementare. A esta, mpreun u teoria relativittii generalizate (denumit teodat simplu teoria
gravitatiei ), este aproape tot eea e stim despre evolutia
materiei n a est moment. Da am rede ne-am aa
aproape de "sfrsitul zi ii", am putea in er a s expli m,
de jos n sus, omportarea ntregului Univers: fun tionarea
protonilor, a atomilor, apoi mis area stelelor, aparitia vietii si
formarea onstiintei din reierul nostru...
Pe de alt parte, am vzut ele dou teorii (Modelul
Standard si relativitatea generalizat) sunt neuni ate. Prima
teorie (modelul standard al parti ulelor elementare) este prin
ex elent o teorie uanti , pe nd a doua teorie (teoria
relativittii generalizate) este prin ex elent o teorie lasi .
Mai exist ns si o alt deosebire fundamental. Astfel,
in me ani a uanti a ea are joa rolul determinant este
parti ula pun tual, pentru n experiment ele tronul ne
apare pun tual, fr o dimensiune anume. n teoria relativitatii
generalizate, rolul determinant l joa mpul.
Prin urmare, suntem n fond n utarea unei teorii uni atoare a me ani ii uanti e si teoriei gravitatiei, o teorie pe
are n nimeni nu a gsit-o pn a um... Ne-am astepta a
ea s uni e n parte si notiunea de parti ul u ea de mp.
O parte din greutatea a estei sar ini se datoreaz n prin ipal s arilor diferite ale elor dou teorii: me ani a uanti
are de-a fa e u parti ule mi ros opi e, pe nd gravitatia
are de-a fa e n general u orpurile masive eresti. Cteva
punti de legtur ar  interiorul stelelor masive, sau n eputul
Universului, dar a estea sunt mai degrab azuri parti ulare.
n n er area lor de a gsi o astfel de teorie uni atoare,
zi ienii au dat peste o solutie are are potentialul de a  ea
ore t si pe are ei o denumes " teoria orzilor relativiste "
. Pentru a a easta ar uni a me ani a uanti a si teoria
relativitatii, unii zi ieni o mai numes si "teoria tuturor
lu rurilor" ("the theory of everything" in limba engleza).
Esenta teoriei orzilor relativiste este toate parti ulele
elementare sunt f ute din a elasi tip de oard. A easta
oarda ar vibra insa u viteze apropiate de viteza luminii,
de a eea ea poarta numele de oarda relativista. Felul n
are a easta oard vibreaz ne va da o parti ul sau alta.
Si ele tronul si quar ul si fotonul si toate elelalte parti ule
elementare ar reprezenta de fapt a eeasi oarda, are apare
insa in moduri de vibratie diferite.
In a est apitol vom n er a s vedem prin ipalele ara teristi i ale teoriei orzilor relativiste, avertiznd de la
n eput ititorul a easta teorie este n prezent un domeniu
nou de er etare si foarte ontroversat n a elasi timp. n
plus, nu exist n ni i o veri are experimental a teoriei
orzilor relativiste. Este de i o sans (mai mare, sau mai
mi , dup opinia e ruia) a teoria s e n nal fals si a
dumneavoastr s v pierdeti n zadar timpul. n a este az
nu pot de t s v onsolam nu veti  fost singurul!
,

Figure 8.1: n gura este reprezentata stru tura posibila

a materiei, de la mai mare la mai mi . Ai i e are obie t
este format din atomi, are la randul lor sunt formati din
ele troni si protoni. Ele tronul insa nu ar  o parti ula
elementara, i ar  de fapt o oarda, e poarta denumirea
de " oarda relativista", pentru a vibreaza u viteza luminii.
Protonul ar  format din quar i, insa a estia la randul
lor ar  formati si ei din a elasi tip de oarda. Natura
parti ulei (ele tron, quar , foton, et .) este data de modul
de vibratie al a estei oarde.

n nal, o mi observatie asupra tradu erii numelui teoriei.

n englez ea se numeste "string theory", de la "string"
are nseamn oarda. n romneste se mai spune si teoria
stringurilor. Noi am optat ai i pentru denumirea "teoria
orzilor relativiste", pentru a s oate n evident faptul ne
asteptam a singurul tip de " rmida" de baz a materiei s
e o " oard" si s o putem vizualiza usor. Coarda este ns o
oard relativist deoare e, asa um vom vedea, vibratia orzii
are lo u viteze apropiate de viteza luminii.
,

187. Avertisment
La noi in tara, teoria orzilor relativiste a fost popularizata
prin intermediul unor tradu eri, a de exemplu "Universul
intr-o oaja de nu a" al lui Stephen Hawking, si "Universul
elegant" de Brian Green. Cartile sunt foarte bine s rise, asa
a nu este de mirare a au fost elevi are au luat de izia de a
deveni zi ieni itindu-le. Paradoxal insa, pentru a ontinutul
a estor arti s-ar putea sa e fals... A estea pentru a ele
doua arti nu au evidentiat su ient de lar ontroversele
puterni e din jurul teoriei orzilor relativiste.
De a eea, inainte de a tre e la o introdu ere tehni a
orzilor, vrem s atentionm din nou ititorul u privire la
,

382

faptul teoria orzilor este n n dezvoltare. Astazi interesul

pentru a easta teorie este oare um in s adere si pana a um ea
nu a fost veri at experimental si a atare poate  omplet
fals.
n lumea zi ii teoreti e ontemporane este o dezbatere
aprins u privire la posibilitatea a teoria orzilor s des rie
lumea zi real. Dezbaterea merge de la a onsidera teoria
un nonsens, pn la a o onsidera singura teorie viabil
la momentul prezent, iar numele er ettorilor impli ati n
dezbatere pornes de la do toranzi obisnuiti pn la laureati
ai premiului Nobel. Iat ai i teva itate ale unor nume
unos ute din lumea zi ii sau a matemati ii:
,

Edward Witten (matemati ian, premiul Fields n 1990)

"Teoria orzilor relativiste apartine se olului XXI, insa a
fost des operita din intamplare in se olul XX"

Steven Weinberg (premiul Nobel n 1979) "n

teoria
orzilor relativiste nu exist ni i un fel de " rpeal". Teoria
este e omplet adevrat, e omplet fals"

Ri hard Feynman (premiul Nobel n 1965) "Cred

u
adevrat teoria orzilor relativiste este un nonsens. Nu
mi pla e teoreti ienii orzilor nu pot al ula nimi exa t.
De e sunt masele parti ulelor atta t sunt? Teoria orzii
nu d ni i o expli atie pentru a este valori, absolut ni i una!"
,

Sheldon Glashow (premiul Nobel n 1979) "Dup te

vd eu, teoria orzilor relativiste este omplet rupt de
experiment... De fapt, nu exist ni i un fel de experiment
are s inrme denitiv teoria. A east teorie este mereu
sigur nu poate  falsi at. V ntreb, este a easta zi
sau lozoe?"

Dup um vedem, prerile despre teoria orzilor relativiste

sunt extrem de mprtite hiar ntre spe ialisti. Ris ul este
atun i extrem de mare a tot eea e vom dis uta n se tiunile
urmtoare s se dovedeas ntr-o zi fals si a alt teorie s ia
lo ul a um favorizat al teoriei orzilor.
A east posibilitate a devenit din e in e mai populara
n ultimii ani, nd riti ii teoriei orzilor s-au nmultit. Sa
ne gandim de exemplu la ze ile de studenti romni, zi ieni
teoreti ieni, pentru are a um ze e ani lu rul n adrul teoriei
orzilor prea att de fas inant si promittor... Pe multi dintre
a estia i-au atras uvinte magi e a "d-brane", "heteroti
string", sau faima unor zi ieni unos uti ( a Weinberg,
S hwarz). Criti ii a uz , n anii 90' si la n eputul anilor
2000, lubul sustintorilor teoriei orzilor a primit ele mai
multe fonduri, n asa fel n t tinerii teoreti ieni erau aproape
fortati s aleag teoria orzilor, ignornd n mare parte alte
teorii posibile.
Ultimii ani insa nu au parut sa adu a progrese fundamentale
in teoria orzilor relativiste si ni i onrmari experimentale, u
tot efortul depus. Doar ativa dintre tinerii zi ieni au ontinuat sa profeseze in teoria orzilor relativiste si asta datorita in
prin ipal numarului limitat de pozitii in universitati. Cei mai
multi dintre ei au urmat alte ariere in zi a, matemati a sau
in afara mediilor a ademi e. Cu ei au dus insa si unostintele
si metodele invatate.
Rmne desigur, a istoria s dea rspuns a estor ontroverse. Noi ne vom on entra in se tiunile e vin pe partea
ex lusiv tehni a a teoriei orzilor relativiste.
,

188. Istoria orzii relativiste

Teoria orzilor relativiste a fost dezvoltat n anii 1960 s, i
1970 n prima instant, a o teorie a hadronilor, a ele parti ule

formate din mai multi quar i (neutroni, protoni, pioni, et .).

n a ei ani teoria quar ilor ( romodinami a uanti ) nu era

n omplet dezvoltat si a eptat, iar teoria orzilor era o
alt optiune pentru expli area intera tiilor dintre hadroni.
Ideea de baza a teoriei orzilor este a parti ulele nu ar
 pun tuale, i ar  un fel de orzi (benzi de au iu ) are
vibreaza in moduri diferite. In azul hadronilor, ele ar  avut
dimensiuni de ordinul 1015 m, adi a ar  fost tot atat de mari
a si protonii... De unde si pana unde insa orzi?
Ei bine, sugestia a pornit in mod spe ial de la observatii
experimentale asupra "rezonantelor ". A estea sunt parti ule
de o viata foarte s urta, are se dezintegreaza rapid in alte
parti ule unos ute. In a eleratoarele moderne de parti ule,
"produ tia" de rezonante este o treaba inginereas a: pentru
a produ e o "rezonanta", dire tiile, unghiurile, energiile si
spinii parti ulelor in idente trebuie ajustate orespunzator.
Odata insa obtinute rezonantele, s-a observat o relatie urioasa: momentul ineti unghiular J al a estor rezonante
era proportional patratul energiei lor E , si anume J E 2 .
A easta relatie des rie asa-numitele " urbe Regge " ("Regge
traje tories" in limba engleza).
Sa ne adu em a um aminte a momentul ineti unghiular J
lasi des rie rotatia unei orp in jurul unei axe date ( are poate
 o axa proprie a orpului). El este analogul impulsului in mis are de rotatie si ne da o indi atie despre "puterea" rotatiei.
Astfel, u at reste viteza unghiulara de rotatie u atat reste
si momentul ineti unghiular J . Cu at este mai greu orpul de masa m, u atat este mai puterni a rotatia J m. In
plus, rotatia devine mai puterni a si da a a el orp are dimensiuni L mai mari: J L2 unde L este dimensiunea orpului.
A uma, ne-am putea imagina a rezonantele nou produse
ar  un fel de orpuri rigide in rotatie nerelativista. In a est
az energia E a rezonantei ar  sto ata in prin ipal in masa sa
de repaus m, dupa relatia lui Einstein E = mc2 , si mai putin
in mis area sa de rotatie. Cum am vazut a momentul ineti
unghiular J este proportional u masa m, vom sfarsi u o relatie
de proportionalitate intre momentul ineti al rezonantelor si
energia lor J E , eea e nu este eea e ne dorim...
De a eea zi ienii au autat un alt model pentru expli area
a estei omportari, si au sfarsit a onsidera un orp delo rigid:
o oarda elasti a, foarte asemanatoare unei benzi de au iu !
In a est az, u at at oarda de lungime L este mai intinsa,
u atat ea are mai multa energie E inmagazinata in ea, pentru
a este a un fel de ar armat e ontine energie in el L E .
Devenind mai intinsa, ea devine si mai lunga, si de i momentul
ineti unghiular J devine mai mare odata u lungimea.
Contributia a easta se adauga la ea originala, unde apare
variatia relativisti a a energiei u masa m E . In plus, oarda
de relativista se mis a (paradoxal) mai in et odata e energia
inmagazinata in ea reste 1/E . A easta deoare e oarda
devine mai lunga si, um apetele orzii au o viteza limitata de
viteza luminii, viteza unghiulara trebuie sa s ada. Luand in
al ul toti a esti termeni in relatia noastra J mL2 , vedem
a um a momentul ineti unghiular reste u patratul energiei
J E 2 , exa t asa um ne dorim! Pra ti , atun i rezonantele
studiate ar  de fapt niste orzi vibrante.
Comportarea orzilor relativiste devine interesanta da a ne
intoar em privirea spre mezoni, despre are astazi stim a sunt
formati dintr-un quar si un antiquar . Ori, am vazut a ai i
forta de atra tie dintre ei doi uar i are o omportare iudata:
ea devine mai puterni a pe masura e uar ii se inteparteaza,
si mai slaba pe masura e ei se apropie unul de altul. In nal
este nevoie de energie innita pentru a separa ei doi quar i...
A easta este insa si omportarea unei orzi obisnuite, a i
a easta "manan a" energie odata e este intinsa din e in e
mai mult. Putem atun i spune a forta de atra tie dintre
ei doi quar i e formeaza mezonul este des risa de o oarda,
adi a de un fel de banda de au iu ... Pra ti , un mezon ar 
o ole tie de doi uar i tinuti impreuna de o oarda relativista.
,

188. Istoria corzii relativiste

Figure 8.2: Relatia Regge dintre masa si momentul sau

ineti orbital J pentru mezonii . Relatia ar  expli ata
da a a estia ar  de fapt niste orzi in rotatie, asa um este
s hitat in gura. La valori mi i ale energiei (stanga) am
avea o oarda mi a u o viteza de rotatie mare. La valori
mari ale energiei orzii (dreapta) reste si lungimea orzii
(pentru a este mai intinsa) si masa lor (pentru este data
de energia E = mc2 ). De notat a momentul unghiular
este mai mi de at in azul and oarda era mai mi a.

Asa um vom vedea insa, exista o diferenta fundamentala

intre o banda de au iu si oarda relativista. Astfel, o banda
obisnuita devine mai tensionata nd este extinsa, pe and
tensiunea din oarda relativista este mereu a eeasi, indiferent
de at de mult este intinsa oarda!
ntre timp ns, romodinami a uanti s-a dovedit teoria
ore t pentru intera tiile dintre uar i, asa , n etul u
n etul, teoria orzilor relativiste a fost dat uitrii... Teoreti ienii au lu rat apoi tiva ani singuri si au ontinuat s fa
progrese n onstru tia unei teorii mai libere de ontradi tii si
mai onsistente.
Astfel, teoria originala des ria doar bozoni, lu ru in ne on ordanta u pra ti a, unde o parte din hadroni (protonii de
exemplu) sunt fermioni. Teoria nu era de i in esenta apli abila
tuturor hadronilor... Din feri ire insa, zi ianul Pierre Ramond
a reusit, in anul 1970, sa modi e teoria orzilor, introdu and
si fermionii in teorie. Noua teorie imbunatatita a devenit
unos uta sub numele de teoria super orzilor (despre are
intelegem a sunt relativiste...). Asa um sugereaza si numele,
ea este o teorie supersimetri a, in sensul a e are parti ula are
un partener supersimetri , asa um am dis utat in apitolul
pre edent. Unul dintre avantajele noii teorii imbunatatite
a fost eliminarea tahionului din teoria originala, o parti ula
elusiva e s-ar deplasa u o vitez mai mare de t viteza
luminii si are nu a fost observata pn a um in experiment.
n anul 1974, John S hwarz si Jol S herk fa o noua
"des operire" teoreti a. Astfel, printre parti ulele are ar
putea  des rise de orzile relativiste ei identi a una are ar
putea  gravitonul ! Dup um se stie, gravitonul este parti ula
uanti aso iat mpului gravitational. O in ludere a
gravitonului n arealul de parti ule elementare este un prim
pas spre uni area Modelului Standard u teoria gravitatiei
(teoria relativittii generalizate). Astazi se stie a teoria
orzilor relativiste nu numai a permite, dar si ne asita o
parti ula are poate  aso iata gravitonului, ori a easta este
una dintre ele mai pla ute surprize ale zi ienilor.
,

383

De exemplu, datorita gravitonului, putem generea noi parti ule printr-o o dinami a puterni a a spatiului. n abordarea
uanti a am avea multi gravitoni are apoi s-ar dezintegra n
alte parti ule... Ori o dinami a puterni a a spatiului a existat
imediat dupa Big-Bang, atun i and au fost reate multe parti ule. O alta situatie sunt gaurile negre. Din pa ate, ai i dinami a extrema este inautrul orizontului gaurii negre, a olo unde nu
ne putem uita. Ce pa at, oare te parti ule si e fel or  reate
a olo, un adevarat laborator osmi , invizibil pentru noi nsa...
Pentru a a omoda gravitonul in teoria orzilor relativista,
datele problemei se s himba substantial. Astfel, lungimea
orzii nu mai poate  omparabila u ea a hadronilor, i
u ea a gravitonului ! Cat de mi este insa un graviton?
Lumea stiinti a nu are un raspuns pre is, insa are o banuiala
puterni a a el ar  de o dimensiune data de lungimea Plan k
1035 m pe are am introdus-o in apitolul pre edent. Pra ti ,
a easta ar  dimensiunea la are insasi stru tura spatiului ar
parea uanti ata, asa um ne asteptam de la graviton...
Realizand potentialul noii teorii odata u introdu erea gravitonului, S hwarz si S herk au propus apoi teoria s-ar apli a
nu hadronilor, i tuturor parti ulelor elementare (ele tron,
foton, graviton, et .)! O propunere remar abila, pentru a ea
a s himbat omplet unghiul de vedere sub are noua teorie a
fost privita: a un potential andidat are poate uni a toate
fortele fundamentale ale naturii, in lusiv gravitatia!
Cat ar  tensiunea T dintr-o oarda relativista in noul
az? Valoarea a esteia este data a um de taria intera tiei
gravitationale purtata de un graviton. O valoare estimativa se
obtine ombinand onstantele fundamentale, obtinand din nou
o marime Plan k: T = c/G2 1028 g/cm2 . A easta inseamna
pra ti a tensiunea dintr-o oarda relativista e hivaleaza u
sute de miliarde de miliarde de tone intr-o banda de au iu
are ar avea un diametru de ativa milimetri. La a este tensiuni uriase, ori e material obisnuit s-ar rupe, desigur... Coarda
relativista n-ar  fa uta insa dintr-un material a si el obisnuit
( are este fa ut din atomi) i din eva u totul spe ial, fara
stru tura, apabil sa nu se rupa la a este tensiuni in redibile...
Da a fa em identi area gravitonului in teorie, sfarsim astfel
u doua marimi de baza, lungimea orzii si tensiunea ei, marimi
are sunt de ordinul unitatilor Plan k. De fapt, se poate arata
a lungimea orzii este un rezultat al tensiunii la are ea este
intinsa. Astfel, o oarda libera are tendinta de a se strange, si
a easta tendinta este ompensata in azul nostru de prin ipiul
de in ertitudine, are impune o anumita dimensiune minima.
A esta genereaza un fel de u tuatie uanti a a orzii, are ondu e in nal o dimensiune minima, data de lungimea de unda
Compton L = = h/(mc), unde m este masa orzii, asa um
am dis utat in apitolul pre edent pentru parti ulele obisnuite.
A um insa, tensiunea T si lungimea L a orzii ne da in
esenta si energia E = mc2 inmagazinata in ea, a i u at
tragem mai mult de oarda, u atat ea va aduna mai multa
energie: E T L. Coarda noastra are o lungime si o tensiune
data de marimi Plan k, asa a nu este depmirare a produsul
elor doua ne va da energia Plan k E ~c5 /G 1019 GeV .
Coarda relativista va avea atun i energia Plan k si hiar masa
Plan k, asa in at lungimea de unda Compton = h/(mc) va
iesi egala u lungimea Plan k 10 35 metri, asa um ne dorim...
Ne putem imagina atun i um, datorita tensiunilor uriase
din oarda relativista, a easta are tendinta sa se stranga
intr-un pun t. Cu toate a estea, u tuatiile uanti e datorita
prin ipiului de in ertitudine o pastreaza pe a easta in dimensiuni medii de marimea lungimii de unda Compton, are se
dovedeste a um egala u lungimea Plan k, exa t asa um ne
dorim pentru graviton...
Sfarsim astfel u o oarda relativista are este o ole tie
de marimi Plan k. Surpriza este pla uta, da a ne reamintim
dis utia din apitolul pre edent, a i ne asteptam a parti ulele u adevarat elementare sa e des rise in nal de marimi

384

are aparusera intre timp sa e onsiderate a ind manifestari

ale unei a eleiasi teorii fundamentale, are de data a easta
s-ar manifesta in 11 dimensiuni.... A est al doilea moment
semni ativ este unos ut sub numele de "a doua revolutie " a
toriei orzilor relativiste.
Ca i, odata u studiul mai aprofundat al teoriei, a reiesit
la iveal si omplexitatea as uns si faptul se pot onstrui
o multitudine de astfel de teorii, n fun tie de propriettile
alese ale orzii relativiste. Ceea e la n eput a prut a  o
oportunitate ( i avem atun i de unde alege teoria orzilor
ore t), s-a dovedit a  mai trziu o problem, i ni i pn
astzi zi ienii nu au reusit s identi e forma ore t a teoriei
orzilor are expli Modelul Standard al parti ulelor... Astzi
sunt el putin in i teorii ale orzilor separate, u asemnri
ntre ele (asemanari numite dualitti ).
Asa um am mentionat, teoria orzilor a adus la suprafat
o sugestie mai ve he, ea a unor noi dimensiuni spatiale
aditionale. Astfel, supra orzile ar trebui s existe ntr-un
spatiu u 9 dimensiuni spatiale (10 in total da a luam in al ul
si timpul), dintre are de i 6 ar  aditionale la e observm
noi. n mod evident, a estea ar  mi i, ompa ti ate, din
moment e noi observm doar trei dimensiuni spatiale...
Astzi, se dis ut mult despre msurarea a estor dimensiuni
spatiale aditionale. Pn a um ns nimeni nu a reusit s le msoare. S remar m ns , da ele vor  gsite, nu nseamn
teoria orzilor va  onrmat. Desi azi se obisnuieste s se
vorbeas de dimensiunile aditionale n relatie u teoria orzilor
relativiste, a estea nu sunt numai apanajul teoriei orzilor.
In ultimii ani se observa insa o s adere a a tivitatii in
domeniul teoriei orzilor relativiste. A easta are de-a fa e
in primul rand u ese ul a estei teorii de a onstrui in timp
s urt o teorie ompatibila u Modelul Standard al parti ulelor
elementare. Dupa um spun unii riti i, teoria pare a in epe
sa e uitata hiar inainte de a  demonstrata falsa...
In nal, o mi a paranteza despre arierele unora dintre
zi ienii impli ati in dezvoltarea teoriei orzilor relativiste.
Astfel, am vazut a Pierre Ramond a introdus fermionii in
teorie, teorie are de atun i in lude automat supersimetria.
Cu toata a easta realizare remar abila, lui Ramond i s-a
refuzat profesoratul la Yale. Si lui John S hwarz i s-a refuzat
profesoratul la Prin eton, in iuda ontributiilor sale ru iale
mentionate de noi mai sus. El a trebuit sa se mute in alta
parte, unde a devenind er etator aso iat timp de 12 ani, ind
platit din fonduri temporare.
Este a easta o ara teristi a a elor e sparg bariere? A elor
e aleg in ertitudinea pentru a-si urma ideile? Cu exemple nu
numai din zi a, dar si din arta (van Gogh)? Oare nu este
mai sigur a sa te atasezi unei teorii larg raspandite pentru
a apata o pozitie permanenta de profesorat la o Universitate,
visul elor mai multi er etatori? Desigur, asa este...
Este insa ironi a, peste timp, er etatorii teoriei orzilor relativiste si-au luat revansa. Peste ani, atun i and ei mai multi
dintre ei au deveni in nal profesori, iar teoria orzilor ea mai
populara la atedrele de zi a teoreti a, a fost randul zi ienilor din elelate domenii on urente sa bata pe la usi in hise...
,

Figure 8.3: in partea de sus este reprezentata o oarda relativista des hisa, lasata libera. Datorita tensiunii enorme
din oarda, a easta are tendinta sa se restranga aproape
instantaneu la un pun t. Atun i and insa oarda atinge
dimensiuni de marimea lungimii de unda Compton, u tuatiile uanti e joa a un rol important, iar oarda va avea in
media o dimensiune data de a easta lungime Compton =
h/(mc). Pentru a masa m a orzii (data de energia inmagazinata) este in jur de masa Plan k, lungimea Compton
se dovedeste aproape egala u lungimea Plan k 1035 metri.
Plan k... Cu toate a estea, nu suntem in a a olo, si trebuie
sa des riem u ajutorul orzilor relativiste ma ar parti ulele
elementare unos ute, a de exemplu ele tronul, quar ul,
fotonul, nu numai gravitonul...
A um insa avem o problema fundamentala, ea a maselor de
repaus a a estor parti ule unos ute, a i a estea sunt de miliarde de miliarde de ori mai mi i de at masa Plan k! Cum ar
putea des rie teoria orzilor relativiste parti ulele elementare
obisnuite (ele tron, quar , foton) and masa a estora este mult
mai mi a de at masa unei orzi relativiste, are este de ordinul
masei Plan k si de i de miliarde de miliarde de ori mai mare?
Solutia a estei probleme a venit odata u eea e zi ienii
numes "prima revolutie" in teoria orzilor relativiste. A esta
este momentul in are zi ienii John S hwarz si Mi hael Green
au aratat a teoria super orzilor este onsistenta matemati ,
insa intr-un Univers de ze e dimensiuni ale spatiului si timpului!
Chiar da a surprinzatoare, prezenta a estor 6 dimensiuni
spatiale aditionale a adus u sine un avantaj e rezolva problema pre edenta. Astfel, in Universul u ze e dimensiuni se
arata a nivele de energie uanti ate ale super orzilor in ep de
la zero. Atun i este posibil sa atribuim parti ulelor obisnuite
(ele tron, quar , et .) starile de energie nula ale orzilor,
pentru a atun i si masa lor de repaus m = E/c2 va  nula.
In prima instanta ar parea a solutia nu se potriveste, pentru
a parti ulele obisnuite ar trebui sa aiba masa de repaus nula
(pentru a E = mc2 ), eea e ele tronul nu are. Cu toate
a estea, atribuirea de masa nenula pentru a estea se poate
fa e prin me anisme aditionale, a de exemplu me anismul
Higgs. Mai important este insa a in a est Univers u 10
dimensiuni exista niste orzi relativiste a aror energie (si de i
masa) este foarte mi a, multa mai mi a de at energia Plan k
si de i are pot reprezenta parti ulele elementare obisnuite
(ele troni, fotoni, et .)
Dupa a est su es, teoria orzilor a primit un avant puterni ,
are a s os in evidenta o parti ularitate aparte, ea a teoria
ontine nenumarate variante. Putem exempli a de exemplu
u alegerea intre orzi in hise sau des hise. Apoi, in anul 1995,
Edward Witten a propus a nenumaratele variante ale teoriei
,

189. Ce este o oard relativista?

Teoria orzilor ne spune parti ulele elementare (ele tronii,
quar ii, fotonii, et ., ) sunt toate de fapt nu niste pun te
innitezimale, i niste orzi minus ule, un fel de "elasti e"
f ute toate din a elasi tip de "material". A est material insa
nu trebuie privit a o ole tie de "parti ele" in a si mai mi i,
i mai degraba a pe eva ontinuu, "lu ios" si fara stru tura
interna. Grosimea a estor orzi se onsidera innitezimala si
se neglijeaza, asa in at oarda poate  privita a un obie t pur
uni-dimensional.
Corzile relativiste pot  des hise sau n hise ( a o brtar..),
,