P. 1
Greierul si furnica

Greierul si furnica

|Views: 1,769|Likes:
Published by Oprea Valentina

More info:

Published by: Oprea Valentina on Nov 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/18/2013

pdf

text

original

Greierul si furnica , fabula de Alexandru Donici

Greierul în desfatare, Trecand vara cu cantare, Deodata se trezeste Ca afara viscoleste, Iar el de mancat nu are. La vecina sa furnica Alergand, cu lacrimi pica Si se roaga sa-i ajute, Cu hrana sa-l imprumute, Ca de foame sa nu moara, Numai pan' la primavara. Furnica l-a ascultat, Dar asa l-a întrebat: - Vara, cand eu adunam, Tu ce faceai? - Eu cantam In petrecere cu toti. - Ai cantat? Imi pare bine. Acum joaca, daca poti, Iar la vara fa ca mine.

fara umbra de farama. Ce sa faca?…Hai sa ceara la Furnica. pentru toti… -„Joaca astazi daca poti!” . pan’ la vara.Greierele si furnica . niscai boabe de secara. voi plati cinstit cucoana. zi şi noapte am cantat pentru mine. Greierele se trezi fara musca . fara rama. cu tot ce vrei!…” Dar Furnica. fabula de Jean de La Fontaine Petrecuse cu chitara toata vara. harnica. cu dobanzi. are un ponos al ei: nu-i din fire darnica si-i raspunde cam rastit: -Astă-vara ce-ai patit? -Daca nu e cu banat. Insa iata ca-ntr-o zi cand vifornita porni. -“Pe cuvant de lighioana.

1841 Se căsătoreşte cu Profira. Iaşi. Florile. Ursul la priseci. Galbănul. Lupul nazâr. Poetul şi bogatul) şi 5 poezii (Dlui Grigore Alexandrescu. Stigleţul şi ciocârlanul. clucerul Dimitrie. La hărăzirea fabulei Râul şi heleşteul. Fierul şi argintul. Lupul la pieire.Puşkin. Parnas. Vulturul şi paingul. Iaşi. Lupul şi cucul. Vulpea şi măgarul. Bărbatul cu trei femei. Naş a fost Iancu Lambrino. Gâştele. Prieteşugul şi amorul.nul şi calul. la Cantora “Foaiei săteşti”. Krâlov şi al poemului Ţiganii de A. Momiţa şi oglinda. Leul şi iepurele. Pizmătareţul şi şarpele. Greierul şi furnica. broasca şi ştiuca. 1831 7 iulie Este ales asesor din partea nobilimii în Judecătoria regională a conştiinţei. Teiul şi stejarii. Morarul. aceasta din urmă cuprinzând 25 de fabule (Înfiinţarea fabulei. se stabileşte cu traiul în Principatul Moldovei. Leul la vânat. 29 aprilie Moare tatăl fabulistului. Cartea I.zând fabulele: Vulturul şi albina. Pieptenul. Ţăra. în care A. Ţăranul şi oaia. Donici este prezentat ca traducător talentat al fabulelor lui I. Donici donează Epitropiei Învăţăturilor publice 100 de exemplare Fabule. pe termen de 3 ani. Furnica. la Cantora “Daciei literare”.toarea. Epigramă. Vulpea în livadă. Era primul copil din cei patru băieţi ai clucerului Dimitrie Donici şi ai Elenei. blagocinul bisericii din satul Stanca (în prezent Donici). Cartea a II-a şi 10 exemplare Poezii de G. Autorul şi hoţul. Antereul lui Arvinte. Calul şi măgarul. Veveriţa. unchiul după mamă. fiica lui Costache Rosseti-Bălănescu. de tuberculoză. lăsându-i doi copii. 1839 În “Albina românească“ apare poezia Amoriu şi prieteşug (ulterior Prieteşugul şi amorul). Măgarul. Lupul şi lupuşorul. care a decedat în curând. probabil în decembrie. Împărţeala. 1829 4 noiembrie La Iaşi se stinge din viaţă unchiul după tată al fabulistului — cunoscutul pravilist Andronache Donici (n. Aceasta îi va naşte 10 copii. Oracolul. Spre sfârşitul acelui an. Racul. 1835 În revista moscovită “Teleskop” apare articolul lui A. 1819 20 februarie Împreună cu fratele său Petrache (1808-1872) este înscris la Liceul de cadeţi nr. Cartea I. în vârstă de 46 de ani. Râul şi heleşteul. Lupul şi motanul. Cheltuitorul şi rândunica. Alexandrescu. cuprin. Vulpea şi bursucul. Cartea a II-a. Momiţa şi două mâţe. fiica vornicului Scarlat Krupenski. Măgarul şi privighe.Fisa autor Alexandru Donici 1806 Potrivit unui act eliberat la 4 iunie 1818 de ieromonahul Nicolai. Înţeleptul şi magnatul. Vulpea pedepsită. tipărită tot atunci la . Calul şi călăreţul. Doi raci. Alecu Donici a fost botezat la 19 ianuarie 1806. 1840 Apare Fabule. Liliacul şi rândunelele. ed. 1842 Apare Fabule. Mun. născută Lambrino. 16 iunie A. Şoarecul şi guzganul. Norocul în vizită. Zi întâi aprili). Lupul şi şoarecul. ţinutul Orhei. a doua şi Fabule. Se căsătoreşte cu Maria. Pietrenii şi Bistriţa. unde s-a aflat până la terminarea studiilor în 1825.tele. Hâjdeu Literaţi basarabeni.1760). Două poloboace. Elefantul în domnie. Doi câini.1 din Sankt-Petersburg.

Donici. 7 iulie S-a pus piatra de temelie a unei şcoli publice în or. A.tru minte. Ştiuca şi motanul.. Înfiinţarea fabulei. 1857 În “Calendar pentru poporul românesc” (Braşov) se publică fabula Turma şi câinele. 1851 Se publică fabulele Bondarul mizantrop (“Zimbrul”) şi Umbra şi omul (“Calendar pentru poporul românesc pe anul 1851”). Kogălniceanu. în traducere din ruseşte. Piatra care suferise de incendiu. Donici. Greierul şi furnica. în “Calendar pentru poporul românesc pe anul 1857” (Iaşi) se publică fabula Frunzele şi rădăcina şi poezia Stelele. 1847 În “Albina românească“ apar fabulele Bricele şi Câinele lătrând (publicată concomitent în “Curierul românesc” şi în “Foaie pen. redactat de C. în “Opiniunea” — fabula Presura. La Ceahlău. Vulturul şi paingul. Asachi a ţinut o scurtă cuvântare. Panu şi M. alături de Gr. Măgarul. În “Foaie pentru minte. Fabula Muştele şi albina apare concomitent şi în “Revista Carpaţilor”. Gâştele. Laurian. Lermontov). alcătuit de A. Pumnul (tomul 2. — Capra şi iada. Bărbatul cu trei femei. a citit actul de fundaţie. 1853-1854 În ziarul “Săptămâna” sunt retipărite fabulele: Veveriţa. Kogălniceanu. pentru a-şi aranja doi copii la studii şi a-şi căuta de sănătate. C. Fierul şi argintul. Cuza. Teiul şi stejarii. este numit într-o comisie însărcinată cu tipărirea Hronicului românilor de Gheorghe Şincai. Donici publică în ziarul “Viitorul” fabulele Carele cu oale. Lupul şi cucul. precum mărturisea el. Săulescu. I se conferă rangul de vornic. Neguţătorul. Vulturul şi albina. Hurmuzachi. Donici publică în “Revista română“ câteva fabule şi poezii: Dorinţa românului din 1862. Muştele şi albina. 1850 18 mai Este numit prezident al Judecătoriei ţinutului Neamţ. T. 1855 iulie-august Călătoreşte la Paris. Donici e numit prin ofis domnesc de către Grigore Ghica prezident al Divanului de Întărituri. G. Lupul şi lupuşorul. Vulpea pedepsită. Racul. Vulpea şi măgarul. Cartea a II-a: Fierul şi argintul. împreună cu M. reprodusă în “Foaie pentru minte. În 1861 A. partea I) e retipărită fabula Focul şi statuia de ceară din Satire şi alte poetice compuneri de prinţul Antioh . Codrescu şi D. Vulpea în livadă. Prin ofis domnesc A. Vulpea şi bursucul. Negruzzi. Măgarul şi privighetoarea. Lupul nazâr. este numit într-o comisie pentru cercetarea autenticităţii unui Fragment istoric. Calul şi călăreţul. 1853 În “Calendar pentru poporul românesc pe anul 1853” se publică fabula Vulpea duioasă. inimă şi literatură“. 1852 În “Calendar pentru poporul românesc pe anul 1852” apar fabulele Două mance şi un copil şi Trecătorii şi căţeii. publicat de G. T. începându-şi activitatea în această calitate la 1 noiembrie din acel an. A. broasca şi ştiuca. pe atunci prezident al tribunalului. Bojincă. Lupul şi şoarecul. Ursul la priseci. Este ales membru al Divanului obştesc. iar aga A. Parnas. Pieptenul. Cu acest prilej Gh. În Lepturariu rumânesc. Boldur-Costachi. Gh. Momiţa şi două mâţe. inimă şi literatură“). Pizmătareţul şi şarpele.Cantora “Foaiei săteşti” prin stăruinţa şi cheltuiala în parte” a donatorului. Turma şi câinele. Donici. Torentele şi oamenii (traducere din poetul rus M. inimă şi literatură“ au fost reproduse din Fabule. 1862 A. 1852 22 ianuarie. în ziarul “Săptămâna”. rămânând totodată prezident al Divanului de Întărituri. Leul şi iepurele. 25 septembrie E avansat la postul de membru al Curţii de Apel. august A. precum şi un fragment din Memoarul brigadierului Maureau de Brasey. în ziarul “Buciumul” — poezia La Buciumul. Asachi. Antereul lui Arvinte. despre bătălia din anul 1711 de la Stănileşti pe Prut.

celebru loc de întâlnire al oamenilor de ştiinţă. Se căsătoreşte. dând uneori indicaţii de . urmate de alte 5 cărţi scrise între 1678-1679 şi o a douăsprezecea carte 1693. El a îmbogăţit considerabil povestirile simple pe care fabulişti anteriori se mulţumiseră să le redea identic. din 1673 a făcut parte din cercul salonului doamnei de La Sabliére. Donici se stinge din viaţă la Piatra-Neamţ JEAN DE LA FOTAINE FISA DE AUTOR (1621-1695) Născut la Château-Thierry. partea I) sunt retipărite fabu. Vulpea şi măgarul. într-o familie de burghezi. A. La Fontaine s-a născut în regiunea Champange. Fabulele reprezintă indiscutabil vârful realizărilor lui La Fontanine. Vulturul şi albina. Timp de 20 de ani. Lupul şi cucul. Între 1652 şi 1671 lucrează ca inspector al pădurilor si apelor. La Fontaine n a inventat materialul din Fabule. Tot aici se pub. În 1657 devine unul dintre protejaţii lui Nicolas Fouquet. cu Marie Héricart.lele: Florile.lică fabulele Împărţeala şi Muntele. Gâştele. ci le-a luat mai cu seamă din Esop. totuşi cele mai importante contracte le are la Paris şi îşi petrece aici cei mai productivi ani ca scriitori. 1864 În Lepturariu rumânesc (tomul 4. iar în cazul celei de a doua culegeri. filozofilor şi scriitorilor. Primele 6 cărţi au fost publicate în 1668. poet ale cărui Fabule se plasează printre cele mai mari capodopere ale literaturii franceze. dar se despart ]n 1658. În cea de-a douăsprezecea carte se simte un declin al talentului său. de la est-asiatici. Vulpea şi bursucul. Excelează în caracterizarea rapidă a personajelor sale. În 1683 devine membru al Academiei Franceze.Cantemir. Fabulele din cea de a două culegere dovedesc o mai mare îndemânare tehnică decât cele din prima. în 1647. Pizmătareţul şi şarpele. Râul şi heleşteul. controlor general al Finanţelor. Galbănul.

Boileau şi Racine. intim cu Moliére. . oglindind adesea ierarhia socială a vremii. epistole sau meditaţii poetice. el îi numără printre prietenii săi. idile. În cele 240 de poeme este prezentată o diversitate de subiecte. Unele fabule sunt adevărate elegii.regie. Madame de La Fayette şi mulţi alţi scriitori. Evocă farmecul peren al satului. Deşi nu a fost după a exagerat legenda. cum să se mişte. Madame de Sevigné. ca şi pe La Rochefoucauld.

dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". In 1936 M. Cel ce a fost supranumit "Ceahlaul prozei romanesti" sau "Stefan cel Mare al literaturii romane" ori ". in care se misca comandanti de osti si mari voievozi. la Pascani. In 1919 editeaza.. cu o capacitate de a vorbi autentic enorma.Codreanu si Gr. prin lecturi reluate. semnind cu numele sau. revista Insemnari literare. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. la Cimitirul Bellu. mitic si tragic". intr-un spatiu epopeic. legendar si mitic. din lipsa de izvoare. G. un scriitor de tip "arhaic".si-a consacrat extrem de bogata sa creatie artistica.Mihai Sadoveanu .a. Genoveva de Brabant. Crisma lui Mos Precu. in 1896. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata . intentioneaza a alcatui. Ceea ce da farmec povestirii este taina care se cere dezvaluita si la care noi.Sadoveanu e un mare povestitor. atras de "epopeic.Popa scot. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. asadar. starea de echilibru si semnificatia tacerii sadoveniene.Cocea. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. incepind din cele mai indepartate timpuri ale alcatuirii fiintei neamului si pina in contemporanietate. fata de razesi. Sadoveanu este creatorul romanului istoric romanesc. surprins in iferite ipostaze si intruchipari si evocat in felurite momente. dar si a romanului modern.Ibraileanu. la Iasi. (George Calinescu) Epoca in care scrie Sadoveanu este epoca marelui roman realist. Tudor Arghezi si altii.. incepind cu luna ianuarie.D. impreuna cu Tudor Sarghezi. Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. Colaboreaza la revista "Samanatorul". El vede istoria ca pe o scena imensa. dominarea trairilor. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu".Mihail Sadoveanu-FISA DE AUTOR Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880.Topirceanu. In decembrie. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). linga Mihai Eminescu. Dureri inabusite.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. M. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. dar si cu pseudonimul M. N. in 21 octombrie. insa. In timp ce studia la gimnaziu. unui singur erou: poporul roman.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. La moartea lui G. Sadoveanu " . la Congresul de la Berlin. In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction. Originalitatea operei este data de capacitatea de a se contopi cu lumea evocata. M. cititorii.S.una dintre principalele si maiestuasele coloane de lumina ale culturii si ale existentei noastre . renuntind.Povestiri. adunata in peste 120 de volume. al treilea mare Mihai din istoria poporului roman" . . M. ajungem treptat. impreuna cu Liviu Rebreanu.T. revista lunara Insemnari iesene. este. reviasta isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. Soimii . In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi.Sadoveanu. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. Luat in totalitate. In 1904 se stabileste la Bucuresti" se casatoreste si va avea unsprezece copii. impreuna cu un coleg. descoperindu-i muzica..Cobuz..

d. nemâzgălit.Emil Gârleanu fisa de autor (n. animalelor și plantelor. 1908 1877. Ulterior. 2 iulie 1914. Copil ciudat. păsărilor. Flacăra.Părinții. al cărei președinte a fost între 1911-1912. 1907 Într-o zi de mai. Iași. 1908 . loc cu o încântătoare priveliște de care scriitorul își va aminti. Părinții locuiau în apropierea Copoului. Se juca de-a soldații și citea cu nesaț "Povățuitorul copiilor". precum și faptul că locuind în aproprierea cazărmilor a avut deseori ocazia să vadă armele. Schițe din război. [necesită citare] După ani. patriarhali și visători. locotenent colonelul Emanoil Gârleanu. A fost sublocotenent în armata română dar este exilat la Bârlad pentru activitatea sa publicistică.  Un alt volum. în care sunt evocați boieri de viță veche. Reprezentant de frunte al Semănătorismului. 5 ianuarie 1878.  Cea mai cunoscută operă a lui Emil Gârleanu este Din lumea celor care nu cuvântă (1910). în fața grădinii lui Vodă Sturza. Sămănătorul. născută Antipa. Nucul lui Odobac (1910). Fiul lui Emanoil Gârleanu. manualul e întreg. burgheze. A participat activ la înființarea Societății Scriitorilor Români în 1908. Evenimentul. A colaborat la revistele Arhiva. când îl află printre cărți uitate. aparținând unei familii de răzeși din Bacău și mama. își îngrijorează mama prin îndelungile lui stări de visare. 1907 Odată!. superiori lumii noi. editat de Creangă. regizor. se despart. colonel și al Pulcheriei. în care a relatat întâmplări alegorice din viața gâzelor. căruia îi dedică volumul de debut. care iau cultivat înclinarea spre duioșie și frumos. de o prea mare sensibilitate și concentrare. Câmpulung) a fost un prozator. unde devine coleg cu Gheorghe Brăescu. Începe liceul la Iași în 1889 dar se retrage și se înscrie la Școala fiilor de Militari. apoi devine discipol al lui Mihail Dragomirescu. etc.  A debutat cu volumul Bătrânii (1905). scenarist de film și jurnalist român. unde devine coleg cu Jean Bart. care i-a ruinat.A debutat la revista ieșeană „Arhiva” în 1900 cu schița Dragul mamei și cu poezia Iubitei sub pseudonimul Emilgar. Albina. S-a născut în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1878. Pulheria Antipa. interzisă de regulamentul militar. Convorbiri literare. de origine greacă. dezvoltă tot o temă semănătoristă: dispariția țărănimii patriarhale și a obiceiurilor tradiționale. Alte opere     Cea dintâi durere. a fost redactor la revista sămănătoristă „Făt-Frumos” și colaborator la „Convorbiri critice”. apoi intră la Școala de Ofițeri de Infanterie. lăsând copilul în grija unor mătuși din Iași. Luceafărul. Foarte apreciat de Nicolae Iorga.Doi factori l-au îndrumat însă spre cariera armelor: influența tatălui.

      Punga. Vârgolici. 1915 O lacrimă pe-o geană. postum Scenarist si regizor  A regizat filmul „Cetatea Neamțului” (1914) și a scris scenariul pentru filmul "Dragoste la mănăstire" (1914). 1916 Culegătorul de rouă. îngrijite de I. 1915 Povești din țară. postum Scrieri alese. 1919 Opere alese   Opere alese. 1909 Trei vedenii 1910 Amintiri și schițe 1910 Visul lui Pillat. 1955. îngrijite de T.Negoiescu. . 1964.

speriat. Îmi vine-a râde. Ştiu. Aşa-i de caraghios să te strige cineva Casian Alexandra! Ca şi cum ar striga-o tata pe mama. drept în faţă. de sub care nu i se mai văd genunchii.. ciorapi lungi prinşi cu gumă de pieptăraş. Casian Ecaterina. Dar nu răspund. pe-o margine de bancă. care-o supără puţin. Casian Alexandra! răspund repede. mi-e ruşine de tot.. .A MURIT LUCHI de otilia cazimir Un clopoţel a început să se smucească deasupra uşii. răpezind înainte două degete ascuţite. cum o supără şi cozile împletite prea strâns.Casian Alexandra! E numele meu.. covrigeii lui săraţi... una bondoacă si zburlită. Toată lumea mă strigă Luchi. . că se aude cum îşi strigă Hună.Nu-i adevărat! Acasă. Doamna se uită la mine şi râde.Cum îţi zice mama acasă? stăruie doamna tot blând. Simt în jurul meu râsul stăpânit al clasei. Are-un dinte de aur. dar ochii lor împung şi dor. Cum te cheamă? Am uitat că banca e înaltă şi cad de sus. în loc de Catia. Nu mă mai întreabă nimeni nimic.. Fetele se foiesc o vreme. Pe mine nu mă strigă nimeni aşa. pe urmă se astâmpără. Mă ridic în vârful picioarelor. Mă aşez la locul meu şi mă uit la mine. mama îmi zice. Încă nu râd. Pupitrul e înalt. . strâmb. Casian Alexandra are şorţ negru. mi-e ruşine de mine. . Şi dintr-o dată mi-e ruşine de numele meu. Stă cuminte cu mâinile pe pupitru şi i-e ruşine că o cheamă Luchi. Parcă vrea să-şi rupă frânghiuţa şi s-o ia la fugă. în picioare.Cu mata vorbesc fetiţo. S-a isprăvit. dar c-un fel de nerăbdare parcă. ca să se isprăvească odată.. uitându-mă urât spre zburlită. mă sprijin în coate şi abia izbutesc să mă aşez. la fetiţa asta nouă pe care-o cheamă Casian Alexandra şi pe care parcă n-o cunosc. . Intrăm în clasă.Luchi! sare de lângă mine. .. E aşa de linişte.. care-i trag ochii spre tâmple ca la chinezoaice. ca la căţei! Toate fetele se uită la mine. ca pe căţei. Luchi. pe stradă. bocănind. şi guler de pichet alb..

. Dacă doamna ar fi întrebato: . Le văd întâi limpede...Nu.Dar nu-i adevărat. doamnă. demult.. Turnul stă acum hait. Dar vântul le umflă penele şi le suflă jos. Luchi a murit. A rămas pe undeva pe-acasă.. Liniile se strâmbă.. crucea s-a întors ca semnul înmulţirii. Luchi nu mai este. Mă uit la turnul bisericii. Nu i-e rău lui Casian. Luchi era fericită. poate în lădiţa din cămară.. Casian? Ţi-e rău! .Ce ai. Şi doar nu plâng. Luchi era proastă. Luchi era caraghioasă. Luchi? Poate că ar plânge. A murit Luchi. un gust de cenuşă. ... În locul ei o şcolăriţă cuminte clipeşte mărunţel şi-şi înghite lacrimile care au.. Două ciori încearcă să se aşeze alături pe spiţele crucii. printre resturile de jucării pe care nu le mai ştie ce-au fost şi care nu mai au nume. Lui Casian Alexandra i-e milă de Luchi.Ce ai. Cum să nu cadă ciorile. Luchi era mică. într-o dimineaţă de Crăciun. .. săracele? Ceva fierbinte îmi frige obrajii reci. pentru întâia oară. Dar Luchi nu mai este nicăieri.. Şi ar fi mai bine.. pătrat şi greu. I-e milă. ca de păpuşa moartă căreia i-a cules ochii verzi şi reci de pe covor. îi vine să plângă în gura mare şi nu poate. N-o cheamă Luchi. pe urmă cenuşiu. ca printr-o ploaie măruntă şi deasă..

Uneori cântam. ca la căței!”. Între ei s-a legat o strânsă prietenie și o adevărată poveste de dragoste. nu mi-a plăcut niciodată. cunoscută ca autoare a unor versuri pentru copii. A fost cel de-al cincilea copil al învățătorului Gheorghe Gavrilescu. Totul se datorează pasiunii mele precoce pentru astronomie. În anii 1937-1947 a fost inspector al teatrelor din Moldova. cl..era proastă. Când eram o <<mătușică>> abia ieșită din școala primară. de care nu mă despărțeau decât câțiva ani. Mă jucam singură.R. Mă sfiam de toți. N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane. mi-e rușine de tot!”. Mica poetă se simte rușinată și își spune în sinea ei: „Mi-e rușine de numele meu. . Pentru bogata sa activitate literară a primit numeroase premii și distincții: Premiul Academiei Române (1927). Pseudonimul i-a fost ales de scriitorul Mihail Sadoveanu și de criticul literar Garabet Ibrăileanu. mi-e rușine de mine. A urmat cursurile liceale și universitare la Iași. În Iași se află Casa Memorială „Otilia Cazimir”. În copilărie a simțit lipsa prietenilor de joacă: „Am fost o fetiță tare cuminte. M-am apropiat de ei văzând. le povesteam nepoților mei. în care își va tipări majoritatea scrierilor.Otilia Cazimir FISA DE AUTOR (n. La revista Viața românească l-a cunoscut pe George Topîrceanu. abia mai târziu. scriindu-le poezii vesele cu o nuanță ușoară de ironie”. Iași) este pseudonimul literar al poetei Alexandra Gavrilescu.. am început să scriu pentru ei. (1943). județul Neamț . Premiul Național pentru Literatură (1937). Și-a petrecut copilăria în satul natal și a început să scrie poezii de când era mică. că numele acesta. iar cea dintâi <Otilie> pe care am întâlnit-o în viață fetița cu care am stat în bancă în clasa primară . 8 iunie 1967. Părinții îi spuneau în copilărie Luchi. O colegă îi explică învățătoarei că acasă i se spune „Luchi. fetița nu răspunde. A debutat în anul 1912 în revistă Viața românească. Alteori priveam gâzele.d. Atunci când este strigată de învățătoare pe numele ei adevărat. Scriitoarei nu i-a plăcut noul nume: „Dați-mi voie să vă mărturisesc. I (1964) [1]. ? (1954). oraș în care și-a petrecut întreaga viață. Toți erau mai mari decât mine. 12 februarie 1894. vizitată de cititorii de toate vârstele. Premiul Femina (1928).. Cotu Vameș. „Am început prin a spune copiilor povești și.S. despre stele”. după atâta amar de ani. Din proza sa autobiografică A murit Luchi reiese că numele Luchi dispare odată cu intrarea în școală. Otilia Cazimir iubea copiii și a început să realizeze creații literare pentru ei: „Gingășia copiilor ma cucerit dintotdeauna. grasă și buboasă. pe care totuși l-am purtat cu cinste. când se topeau zăpezile”. când fetița a crescut și a devenit elevă. pentru că pe ea toată lumea o strigă Luchi..”. Ordinul Muncii cl. PremiulS. păsările.

A venit asa. Frunze moarte. Ca puteam si eu s-adun O graunta cât de mica. Când se scutura de ciuda. Toamna cea întunecata.. Botezând natura uda C-un manunchi de ciumafai.Balada unui greier mic Peste dealuri zgribulite. Ca sa nu cer împrumut . Din casuta lui de huma A iesit un greierus. Doar pe coasta. Si cum vine de la munte. deodata. Toamna gri. Negru. Blestemând Si lacrimând. Iar macesii de pe câmpuri O întâmpina în cale Cu grabite plecaciuni. Toti ciulinii de pe vale Se pitesc prin vagauni. Împrejurul ei departe Risipeste-n evantai Ploi marunte. muiat în tus Si pe-aripi pudrat cu bruma: .. Guturai. Peste tarini zdrentuite. mic. la urcus.Cri-cri-cri. Stropi de tina. Lunga. Nu credeam c-o sa mai vii Înainte de Craciun.George Toparceanu .. slaba si zaluda..

a publicat și la alte reviste: Duminica. Sava (1898 . Iosif și Dimitrie Anghel) prin care se face remarcat în lumea literară. Si-apoi umple lumea toata Ca m-am dus si i-am cerut. George Topîrceanu s-a născut in București la data de 20 martie 1886[1].1895 și o continuă pe valea Topologului.[5]).d. fără a termina studiile. ca profesor suplinitor. Viața socială a lui Nicolae D.. Fi'ndca nu-mi da niciodata. În 1909 publică în Viața românească parodia Răspunsul micilor funcționari. se înscrie la facultatea de drept (1906). Garabet Ibrăileanu (cu care întreține o interesantă corespondență). 7 mai 1937. Dar de-acus s-a ispravit. la 19 ani. sub pseudonimul „G. publicând primele încercări.La vecina mea furnica.. Prima încercare literară datează din timpul școlii primare și este primită cu răceală de colegul mituit cu „o peniță și doi nasturi” pentru a-i folosi de public [4].. apoi. prozator. unde părinții se stabilesc o vreme. amândoi originari din părțile Sibiului. Zise el cu glas sfârsit Ridicând un piciorus. Revine la București și se înscrie la liceul Matei Basarab până în clasa a IV-a[2]. În paralel. la Suici. Spiruharetul.[3]. îl cheamă la Iași (1911). Odată cu stabilirea la Iași. cu pauze de șomaj și de viață boemiană. țesătoare de covoare la azilul „Doamna Elena ". Tare-s mic si necajit! George Topîrceanu-FISA DE AUTOR George Topîrceanu (n. Cri-cri-cri. pe care o părăsește pentru cea de litere. Ramuri. Toamna gri. Iași) a fost un poet. Revista ilustrată. Revista noastră. O. Neamul românesc literar. Top” la revista umoristică Belgia Orientului (1904). Topîrceanu abandonează faza adolescentină a creației sale. După absolvire intră funcționar la Casa Bisericii.1906). activitatea la Viața românească și influența lui Ibrăileanu. Cocea. Începe școala primară la București intre ani 1893 . ca subsecretar de redacție la Viața românească (Topîrceanu: conferința „Cum am devenit ieșean". București . memorialist și publicistromân. ca o replică la Caleidoscopul (1908) lui A. ca fiu al cojocarului Gheorghe Topîrceanu și al Paraschivei. Sămănătorul. membru corespondent al Academiei Române din 1936. 20 martie 1886.. cu romantismul desuet. Mirea (pseudonim al lui Șt. județul Argeș. Debutează încă din liceu. apoi la Sf. Dar de-acus. sentimentalizarea .

În ghiara lor.. . cu retorismul lor patriotard-sforăitor și idilismul desuet[6]. Tudor Arghezi. 1920) și Pirin-Planina. redactează împreună cu Sadoveanu revista Însemnări literare. Scrisori fără adresă. La despărțirea de adolescență invocă clemența criticii postume: „O. rând pe rând. în special poezia. Deși bolnav de cancer la ficat întemeiază împreună cu Sadoveanu și Grigore T. apoi la primul război mondial. aflată sub influența lui Ibrăileanu. până la reapariția Vieții românești (1920).1913. (Topîrceanu: Prefață). Volumele sale (Balade vesele și triste. dar căsnicia se va destrăma. cu care a avut un fiu unic. publicat postum în 1938). Ulterior. al cărei prim-redactor va fi.Planina) se bucură de succes de public și de presă. Topîrceanu cunoaște și colaborează cu scriitori de frunte. pentru care obține în 1926Premiul Național de Poezie.excesivă și tendințele vădite spre filozofarea retorică. (București. 1936). precum Sadoveanu. căzând prizonier în primele zile. Amintiri din luptele de la Turtucaia. Rămâne în captivitate până în 1918. Pirin . Prietenia cu Sadoveanu se reflectă și înPovestirile vânătorești. Întors la Iași. Popa revista „Însemnări ieșene” ca un ultim efort creator. grupare aflată în luptă polemică cu sămănătorismul lui Nicolae Iorga sau cu modernismul estetizant și importat de la Sburătorul lui Lovinescu. Între 1912 . se va înfiripa o poveste de dragoste discretă între el și poeta Otilia Cazimir. Experiența celor două campanii și a prizonieratului va fi evocată în proza sa. ubsecretar. împreună cu M. În 1916 debutează editorial cu două volume: Balade vesele și Parodii originale. La Iași încearcă să-și termine studiile de filozofie dar este mobilizat și participă la campania din Bulgaria. Sevastos publică revista Teatrul. epizoduri tragice și comice din captivitate. la Turtucaia(1916). Rădulescu. În 1912 se căsătorește cu învățătoarea Victoria Iuga. indulgentă Critică postumă.promotori ai simbolismului și ai modernismului . pornind spre noi orizonturi poetice. Gheorghe.sau după Dimitrie Bolintineanu și Mircea Dem. Mihai Codreanu sau Hortensia Papadat-Bengescu. poetul”[7]. Amintiri din Bulgaria și schițe ușoare. publicarea romanului satiric Minunile Sfîntului Sisoe (neterminat..Nicolae Davidescu . apoi secretar de redacție la Viața românească. Migdale amare. în care tovarășul de pușcă și de undiță este numit de Sadoveanu „prietenul meu. Să nu le-nțepi cu vârful unui ac. (Iași. Că. În anul 1934 începe în Revista fundațiilor regale. 1918). În 1936 este ales Membru corespondent al Academiei. Gala Galaction. baloanele de spumă În lacrimi grele iarăși se prefac. (București. Din această perioadă din ajunul Primului Război Mondial datează parodiile după Ion Minulescu.

. de unde trimite ziarului Adevărul literar (23 mai 1937) un pamflet de solidarizare cu Sadoveanu. într-un sanatoriu. Articolul acesta a fost publicat postum. care fusese greu atacat în presa vremii și de protest față de huliganismul care lua amploare în presa română. la Iași. Poetul a decedat la 7 mai în casa lui Demostene Botez.Primăvara lui 1937 îl prinde la Viena.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->