Raport de Cercetare

BETOANE CU CONTRACŢII REDUSE REALIZATE CU ADITIVI SPECIALI

Grant: CNCSIS TIP AT nr. 32940/20.06.2004 Tema nr. 5 Cod CNCSIS 203 Autor: Asist. Drd. Ing. Liana IUREŞ Universitatea: “Politehnica” Timişoara

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

1/10

5. Teoria tensiunilor capilare ( E. rezultând micşorarea volumului masei gelice = contracţie.prin granulozitate. Dozajul recomandat este de (1. Agregatele: . O caracteristică negativă a utilizării betonului ca şi material de construcţie o reprezintă instabilitatea volumică de-a lungul timpului.0 – 2. Evaporarea spre exterior a apei din geluri este însoţită şi de o absorbţie spre nucleul nehidratat al granulei de ciment.prin fineţea de măcinare.Numar Special 2005 . Aditivul Eclipse acţionează asupra mecanismului de contracţie a betonului fără să adauge nici un material expansiv în beton. Modul de punere în operă. . g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C. Contracţia betonului – scurte noţiuni teoretice Contracţia betonului la uscare se datorează mai multor cauze.2. 4. Dimensiunile elementului. ECLIPSE este un aditiv lichid pentru reducerea fisurilor provocate de contracţiile hidraulice şi a fenomenului de curbare a suprafeţei turnate la betoane şi mortare. deoarece creşte şi numărul porilor din beton. provocat de modificarea conţinutului de apă din structura pietrei de ciment. 6. existând trei teorii principale care explică acest fenomen: Prima teorie prezintă fenomenul de contracţie a betonului ca fiind caracterizat printr-o micşorare a volumului de beton. . presiunea pe pori creşte rezultând o micşorare a volumului.5) % soluţie din cantitatea de ciment (2.1.prin dozaj – creşterea cantităţii de ciment duce la creşterea contracţiei pastei de ciment. Umiditatea şi temperatura mediului ambiant.1582-1218 2/10 . cu alte cuvinte proprietatea betonului de a se contracta şi de a fisura în timpul uscării sale. cu o reducere a contracţiei finale a betonului de 25-50%. Factorii care influenţează contracţia betonului sunt: 1.prin natura şi rigiditatea lor. acest aditiv poartă denumirea Eclipse. Firma italiană Grace. 2. % pH Conţinut de cloruri. Apa: Creşterea raportului A/C conduce la creşterea contracţiei betonului.ISSN. % Tabelul 1 ECLIPSE lichid de culoare galben 0. păstrat în aer. 3. Caracteristici tehnice ale aditivilor superplastifianţi utilizaţi La prepararea betoanelor s-au utilizat trei aditivi reducători ai contracţiei: Eclipse. 2. Teoria sorbţiei superficiale ( teoria coloidală) explică fenomenul de contracţie al betonului prin migrarea apei în gelurile fazei hidratate a cimentului. . dacă umiditatea aerului scade.0 7 fără Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . producătoare de produse pentru betoane. Freyssinet) se bazează pe contracţia betonului prin efectul tensiunii superficiale a apei din porii capilari.creştera cantităţii de agregate duce la reducerea contracţiei.93 30. deci are loc contracţia betonului. În porii mijlocii apa formează meniscuri care conduc la apariţia unor tensiuni superficiale ce solicită pereţii porilor. a realizat de curând un aditiv care reduce contracţia la uscare a betonului cu până la 50 -80% la 28 de zile.creşterea componentei gelice implică o creştere a contracţiei pastei de ciment.prin natura mineralogică ( componentul C3A prezintă cea mai mare contracţie). . Micşorarea volumului datorită legării apei prin adsorbţie şi folosirii ei la hidratare. FM 40 şi SR . are loc şi în stare proaspătă (contracţie plastică) şi este mai puternică în primele zile de întărire a betonului. Cimentul: .5 – 10 l/m3).

3/7 şi 7/16 mm). Tabelul 3 Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C.6) % soluţie din cantitatea de ciment. Optimizarea compoziţiilor de beton martor şi cu superplastifianţi Prin tema proiectului s-au propus efectuarea unor determinări experimentale asupra proprietăţilor betoanelor realizate cu diferite procente de aditiv reducător al contracţiei. g/cm3 Conţinut de substanţă uscată.5 – 3.ciment portland cu zgură.FM 40 este un aditiv superfluidizant pe bază de eteri policarboxilici. astfel: 2 minute agregatele.0) % soluţie din cantitatea de ciment.ISSN.1cm pe care s-a determinat rezistenţa la compresiune (Rb) şi densitatea aparentă (ρb).2 solzi albi 0. Compoziţiile corespunzătoare fiecărei clase de beton (martor şi cu aditiv).044 30. folosit pentru prepararea betoanelor şi mortarelor la care se doreşte o creştere a durabilităţii şi a impermeabilităţii. Epruvetele au fost decofrate la 1 zi iar apoi au fost păstrate în laborator la temperatura mediului ambiant. Dozajul recomandat este de (0.5 R. folosit pentru prepararea betoanelor fluide şi a betoanelor cu rezistenţe superioare.Numar Special 2005 . Efectul produs de SR – 2: creşterea coeziunii.0 7 ≤ 0. Dozajul recomandat este de (0. precum şi prisme cu dimensiunile 10x10x55 cm pentru determinarea rezistenţei la întindere (Rt) şi a contracţiei. (Sorturi 0/3. Pentru a avea acelaşi raport A/C. % pH Conţinut de cloruri. cantitatea de apă de preparare a betoanelor cu aditiv s-a stabilit astfel ca apa utilizată plus apa adusă de aditiv să fie egală cu cea a betonului martor corespunzător. . Compoziţiile s-au stabilit în conformitate cu prevederile Codului de practică NE – 012 – 99/3/.au turnat cuburi cu l = 14. Materialele componente s-au amestecat 3 minute la betoanele martor şi 5 minute la cele cu aditiv. % SR . Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Procentele de aditiv utilizate s-au situat în intervalul recomandat de agrementele lor tehnice/1/.apă de la reţeaua de alimentare a municipiului Timişoara. Tabelul 2 FM 40 lichid de culoare maro 1.1582-1218 3/10 .0 7 ≤ 0. Prepararea compoziţiilor s-a realizat manual. s-au realizat la acelaşi raport A/C pentru a compara efectul superplastifianţilor asupra proprietăţilor betoanelor proaspete şi întărite. produs de către firma SIKA Aditivul are şi un efect întârzietor de priză.54 100. . Pentru încercări s . % pH Conţinut de cloruri.2 este un aditiv pe bază alcool superior. g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. la 1m3 de beton. prin prevenirea contracţiilor la uscarea şi implicit a fisurilor de contracţie produs de către firma SIKA. La realizarea lor s-au utilizat: . cimentul şi 60% din apa de preparare şi apoi 3 minute după adăugarea restului de 40% apă împreună cu cantitatea calculată de aditiv. % SR .1% 3.1% Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C.agregate de balastieră cu dmax = 16 mm. II/A – S32.2 – 2.

3% Beton cu FM 40 1.2 1.0 T4 13.1 2356.0 T3 Se constată următoarele: .5 T4 14.5 T3 7. 3 kg/m Clasa.1582-1218 4/10 .3% Beton martor Beton cu SR .tasarea betoanelor proaspete este slab influenţată de superplastifiant.5% Beton cu Eclipse 2.0% Beton cu SR .5 T4 13.2 Clasa betonului 14.0% Beton cu FM 40 2.2 2.4 2461 2336.densităţile aparente ale betoanelor cu superplastifianţi au valori asemănătoare cu cele ale betoanelor martor.ISSN.0 T3 6.0% Beton cu Eclipse 2.9 2360.5 T4 13.cm ρ bp.Numar Special 2005 .6 2366. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Caracteristicile betoanelor în stare proaspătă Tabelul 4 Proprietăţi ale betoanelor proaspete Caracteristici ale betonului proaspăt Densitatea Consistenţa aparentă Tipul betonului Tasare.4 2461 2474 2461.2 2.5 T4 14.5% Beton cu SR .3% 2461 2474 2461.5 T4 5. T Beton martor Beton cu Eclipse 1.5% C20/25 Beton cu FM 40 2.5 T4 13.4. .2 T3 8.

02 37.5 +16.ISSN.24 39.1). Rt. 1.Numar Special 2005 .57 C20/25 Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .3 +20. ± ∆ Rb.5.54 2. Probele utilizate pentru măsurarea contracţiei au fost prisme cu dimensiunile 10x10x550 cm (fig.5% Beton cu Eclipse 2.0% Beton cu Eclipse 2. N/mm2 N/mm2 % 31.57 2.1582-1218 5/10 .55 2.3% Caracteristici ale betonului întărit. ţinându-se cont şi de influenţa variaţiei de temperatură şi umiditate cu ajutorul unui termohigrometru.22 +13. la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Rb.16 2. Caracteristicile betoanelor în stare întărită Contracţia betoanelor în stare întărită a fost măsurată cu ajutorul unor microcomparatoare 1/1000 mm. Fig. Măsurarea contracţiei Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu ECLIPSE Tabelul 5 Clasa beton Tipul betonului Beton martor Beton cu Eclipse 1.38 36.

5 -8. f) Rezultatele experimentale obţinute pe cele două tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. sunt conform graficului de mai jos: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Tabelul 6 Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu aditivul FM 40 Caracteristici ale betonului întărit.88 1.38 Beton cu FM 40 36. e) Aditivul SR – 2 utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse duce la o micşorare a rezistenţelor betoanelor destul de semnificativă ( cu până la 20% în cazul utilizării unei compoziţii cu 2% aditiv SR .05 1. ± ∆ Rb.35 1. duce la micşorarea contracţiilor.38 Beton cu SR . faţă de betonul martor.55 2.3% Clasa beton C20/25 Clasa beton C20/25 Tabelul 7 Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu aditivul SR . Rt. în primele 28 de zile. la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Tipul betonului Rb.2 24.54 2. ca şi aditivul FM 40.5 -19.Numar Special 2005 .61 2.2).ISSN.5% Beton cu SR .02 +13.57 1. Rt. c) Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite. ± ∆ Rb.Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent. în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.16 2.3% Se desprind următoarele concluzii: a) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite. N/mm2 N/mm2 % Beton martor 26.2 Caracteristici ale betonului întărit.5 2.66 2. N/mm2 N/mm2 % Beton martor 31.98 -10. rezultă că aditivul Eclipse este mai eficient decât aditivul FM 40.0% Beton cu FM 40 39.10 2. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul Eclipse. d) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente.09 2.2 21.1582-1218 6/10 .3 2.5% Beton cu FM 40 37.24 +16. cu până la 15%.0% Beton cu SR .57 2. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40. la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Tipul betonului Rb.2 23. b) Aditivul FM 40.22 +20. utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse. cu până la 30%.

5 -0. afectând durabilitatea. de exemplu: Planşee industriale de înaltă performanţă. funcţionalitatea sau estetica elementelor. Facilităţi pentru tratarea apelor evacuate.0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 -0. respectiv a fisurării betonului. Garaje pentru parcare. Poduri.3 Contracţia [mm/m] Martor -0. Aditivul pentru reducerea contracţiilor la uscare ale betonului se poate recomanda pentru a fi utilizat la toate proiectele de construcţii în care apar probleme datorită contracţiei . de condiţiile prevăzute pentru a împiedica contracţia. Pentru stabilirea rezistenţei la fisurare.5% Eclipse 2% Eclipse 2. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul FM40 sunt conform graficului de mai jos: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .4 Eclipse 1. precum şi asupra consistenţei.7 -0.3% -0.6 -0. rezistenţa la întindere a betonului etc. nivelul maxim al contracţiei.Numar Special 2005 .8 Timp (zile) La toate probele turnate s-au efectuat determinări asupra densităţii aparente în stare proaspătă a mortarului şi a betonului.1582-1218 7/10 . poate fi totuşi un indiciu cheie.ISSN. deşi nu este suficient. de proprietăţile materialului cum ar fi: modulul de elasticitate. Fisurarea betonului în timpul contracţiei este o problemă complexă care depinde de nivelul contracţiei. Structuri hidraulice.2 -0.1 -0. Structuri maritime.

rezultă că aditivul Eclipse este mai eficient decât aditivul FM 40.7 Timp (zile) Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .5 -0.6 Timp (zile) Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent.3 FM 40 2.1 -0.3% -0. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul SR .Numar Special 2005 .2 2% SR .0% FM 40 1 .0 0 5 1 0 1 5 20 25 30 35 40 45 50 55 -0.1 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Contractia (mm/m) -0.2 0.2 sunt conform graficului de mai jos: Aditivul SR .2 Martor SR .2 1.3 -0.6 -0.5 -0.4 -0.1582-1218 8/10 .1 0 0 -0.2 2.5% SR .3% -0.5% M artor -0.ISSN.4 -0.2 FM 40 2. în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.

5 1.16x10-5 2.13x10-5 2. cu Rc toate că nu are sporuri din punctul de vedere al rezistenţei la compresiune la fel de semnificative ca şi cele obţinute cu aditivul FM 40.9 2 2. Tendinţa de fisurare scade cu creşterea procentului de aditiv. faţă de betonul martor. cu până la 30%.75x10-5 2. prezintă o contracţie caracteristică mai importantă: Tabelul 8 Proba ν Martor 1.19x 10-5 Eclipse 1.Definind ν= εc ca fiind contracţia caracteristică.Numar Special 2005 .47x 10-5 FM 40 1.66x 10-5 10-5 2.3 2.85x 0.5% 0. duce la micşorarea contracţiilor.2 utilizate la prepararea betoanelor cu contracţii reduse.4 Procent aditiv (%) 3) 4) 5) 6) 7) 8) σ E ⋅ εc ⇒ γ= .14x10-5 Se desprind următoarele concluzii: 1) 2) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite.6 1. în primele 28 de zile.1582-1218 9/10 . rezultă din tabelul 4 că aditivul Eclipse. Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite.88x10-5 2.3% 0.3% 0.0% 1.2 la prepararea betoanelor conduce la o micşorare a rezistenţelor betonului faţă de betonul martor. Dacă se notează cu γ – indice de fisurare.2 cu până la 15%. Aditivele FM 40 şi SR .7 1.64x10-5 SR 2 1. Acest lucru conduce desigur la un cost mai ridicat al produsului finit.2 2. Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent. Rt Rt Indice de fisurare γ FM 40 Eclipse Martor Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40 sau SR .5% 2. Rezultatele experimentale obţinute pe cele trei tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. de aceea se recomandă ca la utilizarea lui în betoane să se adauge şi un alt aditiv ce are ca şi efect sporirea rezistenţelor betonului întărit.0% 0.0% 0. Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente.ISSN. ca fiind raportul Elementul de beton fisurează dacă γ ≥ 1.5% 1. Utilizarea aditivului SR .2. ca şi aditivele FM 40 şi SR . 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 1. Raportul preţ/efect reducător de contracţie fiind deasemenea în favoarea produsului de la firma Grace.8 1. rezultă că aditivul Eclipse este cel mai eficient în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.3% 1.1 2.

Rehabilitation and Protection. Vol. 6 .6153/2000. 1999 15 . Materiale. 1999 11 . produs de HEIDELBERGER BAUCHEMIE GmBH – Germania. 8) Rezultatele experimentale obţinute pe cele două tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. 7) Tendinţa de fisurare scade cu creşterea procentului de aditiv. elemente şi structuri compozite pentru construcţii – prezent şi perspective. duce la micşorarea contracţiilor. 1999 3 . beton armat şi beton precomprimat. 3) Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite.Zilele Academice Timişene. 5 . Buchman. drd. 10 . Betoane speciale pentru reabilitarea construcţiilor. ca şi aditivele FM 40 şi SR . Buletinul Construcţiilor. Scotland. Popaescu. Ediţia a VIII-a. ca şi aditivul FM 40. Scotland.C. Concrete in the Service of Mankind.Se desprind următoarele concluzii: 1) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite. 1996 13 . 1999 4 . ing. 1999. 6) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. dar influenţează negativ rezistenţele mecanice ale betoanelor întărite. Editura Tehnică. vol. 4) Aditivul SR . A. director de proiect prep. Concrete in the Service of Mankind. Ionescu. Bucureşti. 1999. L. 29. Influenţa aditivului superplastifiant FM 40 asupra betoanelor în stare proaspătă şi întărită. Bucureşti.ISSN. în primele 28 de zile. Avram. 8 – 9. 17. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Noi tipuri de betoane speciale. Indicativ NE 012 – 99. UK. beton armat şi beton precomprimat.Grant ANSTI tip S NR. simpozion. UK. cu până la 15%.I. Timişoara. Bucureşti. C.I.2.6153/2000. tema B19 . Betoane de ultra înalte performanţe. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40 sau SR . Iureş. tema B19 . Editura Orizonturi Universitare. 5) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente.Grant ANSTI tip S NR. No. Timişoara. Ispas. T.Conference organized by the Hungarian Group of fib.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. Budapest.Numar Special 2005 . Iureş. Betoane de înaltă performanţă. vol. în primele 28 de zile.1582-1218 10/10 . produs de HEIDELBERGER BAUCHEMIE GmBH – Germania. UK. 18. Cement and Concrete Research. 1996 14 – Incorporating Advanced Cement Based Materials. Editura tehnică Bucureşti. 2003 16. Appropriate Concrete Technology. 1996 12 . conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40.Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. 8 – 9. cu până la 30%. Concrete in the Service of Mankind.Agrement tehnic 015 – 07/0061 – 2002. Fiber Reinforced Concrete – from research to practic.Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. Bibliografie: 1 . utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse.2 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă. L. An International Journal. 1980 2 . ConcreteRepair. 2) Aditivul FM 40. Buletinul Construcţiilor.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. faţă de betonul martor. ing.1. Bob. Scotland.2 cu până la 15%.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee.Agrement tehnic 015 – 07/0061 – 2002. Influenţa aditivului superplastifiant FM 40 asupra betoanelor în stare proaspătă şi întărită. drd. Concrete for Environment Enhancement and Protection. Indicativ NE 012 – 99. director de proiect prep. Betoane speciale pentru reabilitarea construcţiilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful