Raport de Cercetare

BETOANE CU CONTRACŢII REDUSE REALIZATE CU ADITIVI SPECIALI

Grant: CNCSIS TIP AT nr. 32940/20.06.2004 Tema nr. 5 Cod CNCSIS 203 Autor: Asist. Drd. Ing. Liana IUREŞ Universitatea: “Politehnica” Timişoara

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

1/10

Caracteristici tehnice ale aditivilor superplastifianţi utilizaţi La prepararea betoanelor s-au utilizat trei aditivi reducători ai contracţiei: Eclipse. 5. % Tabelul 1 ECLIPSE lichid de culoare galben 0. . g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. Contracţia betonului – scurte noţiuni teoretice Contracţia betonului la uscare se datorează mai multor cauze.ISSN. Teoria tensiunilor capilare ( E. Factorii care influenţează contracţia betonului sunt: 1. 3. 6. acest aditiv poartă denumirea Eclipse. existând trei teorii principale care explică acest fenomen: Prima teorie prezintă fenomenul de contracţie a betonului ca fiind caracterizat printr-o micşorare a volumului de beton.prin dozaj – creşterea cantităţii de ciment duce la creşterea contracţiei pastei de ciment.prin natura mineralogică ( componentul C3A prezintă cea mai mare contracţie). Dimensiunile elementului. Apa: Creşterea raportului A/C conduce la creşterea contracţiei betonului. Teoria sorbţiei superficiale ( teoria coloidală) explică fenomenul de contracţie al betonului prin migrarea apei în gelurile fazei hidratate a cimentului.1582-1218 2/10 .93 30. provocat de modificarea conţinutului de apă din structura pietrei de ciment. . . Dozajul recomandat este de (1. % pH Conţinut de cloruri. Aditivul Eclipse acţionează asupra mecanismului de contracţie a betonului fără să adauge nici un material expansiv în beton.creştera cantităţii de agregate duce la reducerea contracţiei. deoarece creşte şi numărul porilor din beton. FM 40 şi SR .prin granulozitate.5 – 10 l/m3).0 7 fără Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . rezultând micşorarea volumului masei gelice = contracţie. 2. Firma italiană Grace. O caracteristică negativă a utilizării betonului ca şi material de construcţie o reprezintă instabilitatea volumică de-a lungul timpului. presiunea pe pori creşte rezultând o micşorare a volumului. Evaporarea spre exterior a apei din geluri este însoţită şi de o absorbţie spre nucleul nehidratat al granulei de ciment.Numar Special 2005 . Cimentul: . cu o reducere a contracţiei finale a betonului de 25-50%. În porii mijlocii apa formează meniscuri care conduc la apariţia unor tensiuni superficiale ce solicită pereţii porilor.creşterea componentei gelice implică o creştere a contracţiei pastei de ciment. Umiditatea şi temperatura mediului ambiant. Micşorarea volumului datorită legării apei prin adsorbţie şi folosirii ei la hidratare. Freyssinet) se bazează pe contracţia betonului prin efectul tensiunii superficiale a apei din porii capilari. dacă umiditatea aerului scade.1. păstrat în aer. ECLIPSE este un aditiv lichid pentru reducerea fisurilor provocate de contracţiile hidraulice şi a fenomenului de curbare a suprafeţei turnate la betoane şi mortare. a realizat de curând un aditiv care reduce contracţia la uscare a betonului cu până la 50 -80% la 28 de zile. . 2. Agregatele: . are loc şi în stare proaspătă (contracţie plastică) şi este mai puternică în primele zile de întărire a betonului. Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C. cu alte cuvinte proprietatea betonului de a se contracta şi de a fisura în timpul uscării sale. Modul de punere în operă. deci are loc contracţia betonului. producătoare de produse pentru betoane.prin fineţea de măcinare.5) % soluţie din cantitatea de ciment (2.prin natura şi rigiditatea lor.0 – 2.2. 4.

Compoziţiile s-au stabilit în conformitate cu prevederile Codului de practică NE – 012 – 99/3/. % pH Conţinut de cloruri. la 1m3 de beton. Dozajul recomandat este de (0.ISSN.au turnat cuburi cu l = 14. (Sorturi 0/3.044 30.0) % soluţie din cantitatea de ciment.1% Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C. astfel: 2 minute agregatele. Procentele de aditiv utilizate s-au situat în intervalul recomandat de agrementele lor tehnice/1/.ciment portland cu zgură. Tabelul 2 FM 40 lichid de culoare maro 1.Numar Special 2005 . La realizarea lor s-au utilizat: . cimentul şi 60% din apa de preparare şi apoi 3 minute după adăugarea restului de 40% apă împreună cu cantitatea calculată de aditiv.0 7 ≤ 0. folosit pentru prepararea betoanelor fluide şi a betoanelor cu rezistenţe superioare. Pentru încercări s . cantitatea de apă de preparare a betoanelor cu aditiv s-a stabilit astfel ca apa utilizată plus apa adusă de aditiv să fie egală cu cea a betonului martor corespunzător.2 – 2.5 R. Pentru a avea acelaşi raport A/C. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Materialele componente s-au amestecat 3 minute la betoanele martor şi 5 minute la cele cu aditiv. Compoziţiile corespunzătoare fiecărei clase de beton (martor şi cu aditiv). folosit pentru prepararea betoanelor şi mortarelor la care se doreşte o creştere a durabilităţii şi a impermeabilităţii. % SR .apă de la reţeaua de alimentare a municipiului Timişoara.FM 40 este un aditiv superfluidizant pe bază de eteri policarboxilici.2 este un aditiv pe bază alcool superior. g/cm3 Conţinut de substanţă uscată.0 7 ≤ 0.1582-1218 3/10 .1cm pe care s-a determinat rezistenţa la compresiune (Rb) şi densitatea aparentă (ρb).6) % soluţie din cantitatea de ciment. s-au realizat la acelaşi raport A/C pentru a compara efectul superplastifianţilor asupra proprietăţilor betoanelor proaspete şi întărite. g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. Tabelul 3 Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C. .54 100. Efectul produs de SR – 2: creşterea coeziunii. precum şi prisme cu dimensiunile 10x10x55 cm pentru determinarea rezistenţei la întindere (Rt) şi a contracţiei.1% 3. produs de către firma SIKA Aditivul are şi un efect întârzietor de priză. . Prepararea compoziţiilor s-a realizat manual. Optimizarea compoziţiilor de beton martor şi cu superplastifianţi Prin tema proiectului s-au propus efectuarea unor determinări experimentale asupra proprietăţilor betoanelor realizate cu diferite procente de aditiv reducător al contracţiei.agregate de balastieră cu dmax = 16 mm.2 solzi albi 0. Dozajul recomandat este de (0. 3/7 şi 7/16 mm). II/A – S32. Epruvetele au fost decofrate la 1 zi iar apoi au fost păstrate în laborator la temperatura mediului ambiant. % pH Conţinut de cloruri.5 – 3. prin prevenirea contracţiilor la uscarea şi implicit a fisurilor de contracţie produs de către firma SIKA. % SR .

ISSN.5 T4 13.3% Beton martor Beton cu SR .2 Clasa betonului 14.3% Beton cu FM 40 1.5 T3 7.0% Beton cu Eclipse 2.Numar Special 2005 . .densităţile aparente ale betoanelor cu superplastifianţi au valori asemănătoare cu cele ale betoanelor martor.5% Beton cu SR .tasarea betoanelor proaspete este slab influenţată de superplastifiant.4.9 2360.5 T4 13.0 T4 13.2 T3 8. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .0% Beton cu SR .4 2461 2474 2461. T Beton martor Beton cu Eclipse 1.cm ρ bp.5 T4 14.3% 2461 2474 2461.2 2.5% Beton cu Eclipse 2.1582-1218 4/10 . 3 kg/m Clasa.0% Beton cu FM 40 2.0 T3 6.4 2461 2336.5% C20/25 Beton cu FM 40 2.5 T4 14.6 2366.5 T4 13.1 2356.0 T3 Se constată următoarele: .5 T4 5.2 1. Caracteristicile betoanelor în stare proaspătă Tabelul 4 Proprietăţi ale betoanelor proaspete Caracteristici ale betonului proaspăt Densitatea Consistenţa aparentă Tipul betonului Tasare.2 2.

Rt.5% Beton cu Eclipse 2.16 2.57 C20/25 Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Probele utilizate pentru măsurarea contracţiei au fost prisme cu dimensiunile 10x10x550 cm (fig.0% Beton cu Eclipse 2. ţinându-se cont şi de influenţa variaţiei de temperatură şi umiditate cu ajutorul unui termohigrometru.3 +20.1582-1218 5/10 .1).55 2.5 +16.38 36.57 2.54 2.ISSN. Fig.02 37.5. Caracteristicile betoanelor în stare întărită Contracţia betoanelor în stare întărită a fost măsurată cu ajutorul unor microcomparatoare 1/1000 mm.Numar Special 2005 . 1. N/mm2 N/mm2 % 31. la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Rb.22 +13. ± ∆ Rb. Măsurarea contracţiei Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu ECLIPSE Tabelul 5 Clasa beton Tipul betonului Beton martor Beton cu Eclipse 1.24 39.3% Caracteristici ale betonului întărit.

38 Beton cu SR . d) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente.3% Se desprind următoarele concluzii: a) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite.5% Beton cu FM 40 37. Tabelul 6 Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu aditivul FM 40 Caracteristici ale betonului întărit. c) Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite.0% Beton cu SR . f) Rezultatele experimentale obţinute pe cele două tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. ± ∆ Rb. sunt conform graficului de mai jos: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .2 23.3% Clasa beton C20/25 Clasa beton C20/25 Tabelul 7 Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu aditivul SR .98 -10. N/mm2 N/mm2 % Beton martor 26.0% Beton cu FM 40 39.5 2. Rt. în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.1582-1218 6/10 . conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40.35 1.05 1.55 2.16 2.Numar Special 2005 . în primele 28 de zile.5% Beton cu SR .2 21. e) Aditivul SR – 2 utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse duce la o micşorare a rezistenţelor betoanelor destul de semnificativă ( cu până la 20% în cazul utilizării unei compoziţii cu 2% aditiv SR . la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Tipul betonului Rb. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul Eclipse. ca şi aditivul FM 40.66 2.3 2.Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent. Rt. duce la micşorarea contracţiilor. cu până la 15%.54 2. b) Aditivul FM 40.02 +13.61 2.22 +20.5 -19.09 2.5 -8.57 2. cu până la 30%.38 Beton cu FM 40 36.2 24. rezultă că aditivul Eclipse este mai eficient decât aditivul FM 40.ISSN. la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Tipul betonului Rb.57 1. N/mm2 N/mm2 % Beton martor 31. faţă de betonul martor.88 1.24 +16. utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse.2).10 2.2 Caracteristici ale betonului întărit. ± ∆ Rb.

Facilităţi pentru tratarea apelor evacuate.Numar Special 2005 . Poduri. afectând durabilitatea. poate fi totuşi un indiciu cheie. Aditivul pentru reducerea contracţiilor la uscare ale betonului se poate recomanda pentru a fi utilizat la toate proiectele de construcţii în care apar probleme datorită contracţiei . respectiv a fisurării betonului. de proprietăţile materialului cum ar fi: modulul de elasticitate. nivelul maxim al contracţiei. de condiţiile prevăzute pentru a împiedica contracţia. precum şi asupra consistenţei. Garaje pentru parcare. Structuri maritime.8 Timp (zile) La toate probele turnate s-au efectuat determinări asupra densităţii aparente în stare proaspătă a mortarului şi a betonului.5 -0.3% -0. de exemplu: Planşee industriale de înaltă performanţă. funcţionalitatea sau estetica elementelor.2 -0. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul FM40 sunt conform graficului de mai jos: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .6 -0.1582-1218 7/10 . rezistenţa la întindere a betonului etc.7 -0. Structuri hidraulice.4 Eclipse 1.0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 -0. deşi nu este suficient. Pentru stabilirea rezistenţei la fisurare.5% Eclipse 2% Eclipse 2.1 -0.ISSN.3 Contracţia [mm/m] Martor -0. Fisurarea betonului în timpul contracţiei este o problemă complexă care depinde de nivelul contracţiei.

3% -0.3 -0.7 Timp (zile) Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . rezultă că aditivul Eclipse este mai eficient decât aditivul FM 40.2 2% SR .3% -0.1 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Contractia (mm/m) -0.0 0 5 1 0 1 5 20 25 30 35 40 45 50 55 -0.3 FM 40 2. în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.4 -0.5% SR .5% M artor -0.2 0.2 FM 40 2.1582-1218 8/10 .1 0 0 -0.6 -0.ISSN.5 -0.4 -0.2 Martor SR .1 -0.Numar Special 2005 .5 -0.6 Timp (zile) Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent.0% FM 40 1 . Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul SR .2 sunt conform graficului de mai jos: Aditivul SR .2 2.2 1.

2 2.7 1.2.0% 0.Numar Special 2005 . Utilizarea aditivului SR . Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent.2 utilizate la prepararea betoanelor cu contracţii reduse. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40 sau SR .47x 10-5 FM 40 1.2 la prepararea betoanelor conduce la o micşorare a rezistenţelor betonului faţă de betonul martor.6 1. în primele 28 de zile. Aditivele FM 40 şi SR .5% 0. Rezultatele experimentale obţinute pe cele trei tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite. Acest lucru conduce desigur la un cost mai ridicat al produsului finit. Raportul preţ/efect reducător de contracţie fiind deasemenea în favoarea produsului de la firma Grace. cu Rc toate că nu are sporuri din punctul de vedere al rezistenţei la compresiune la fel de semnificative ca şi cele obţinute cu aditivul FM 40. Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. Tendinţa de fisurare scade cu creşterea procentului de aditiv.14x10-5 Se desprind următoarele concluzii: 1) 2) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite. de aceea se recomandă ca la utilizarea lui în betoane să se adauge şi un alt aditiv ce are ca şi efect sporirea rezistenţelor betonului întărit.5% 2.88x10-5 2. rezultă că aditivul Eclipse este cel mai eficient în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse. ca fiind raportul Elementul de beton fisurează dacă γ ≥ 1.3% 0. cu până la 30%.9 2 2. Rt Rt Indice de fisurare γ FM 40 Eclipse Martor Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .66x 10-5 10-5 2.3% 0. 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 1.8 1.4 Procent aditiv (%) 3) 4) 5) 6) 7) 8) σ E ⋅ εc ⇒ γ= .85x 0. prezintă o contracţie caracteristică mai importantă: Tabelul 8 Proba ν Martor 1. Dacă se notează cu γ – indice de fisurare. duce la micşorarea contracţiilor.2 cu până la 15%.1 2.3% 1.5% 1.1582-1218 9/10 .13x10-5 2.75x10-5 2.19x 10-5 Eclipse 1.ISSN.16x10-5 2. faţă de betonul martor. rezultă din tabelul 4 că aditivul Eclipse.64x10-5 SR 2 1.5 1.3 2.Definind ν= εc ca fiind contracţia caracteristică.0% 1.0% 0. ca şi aditivele FM 40 şi SR .

1996 12 . 1996 13 .Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. Bibliografie: 1 . An International Journal.1582-1218 10/10 .Zilele Academice Timişene.6153/2000. 8 – 9. Indicativ NE 012 – 99. T. Betoane speciale pentru reabilitarea construcţiilor. Iureş. 5 .Agrement tehnic 015 – 07/0061 – 2002. 1999 4 . produs de HEIDELBERGER BAUCHEMIE GmBH – Germania. ing. 10 .I. Rehabilitation and Protection. Scotland. faţă de betonul martor. 3) Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite. Popaescu. Ionescu.2 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă. tema B19 . Cement and Concrete Research. 7) Tendinţa de fisurare scade cu creşterea procentului de aditiv. Editura Tehnică. beton armat şi beton precomprimat.6153/2000. tema B19 .I. Concrete in the Service of Mankind. 8) Rezultatele experimentale obţinute pe cele două tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. 2003 16.Se desprind următoarele concluzii: 1) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite. 29. 1996 14 – Incorporating Advanced Cement Based Materials. dar influenţează negativ rezistenţele mecanice ale betoanelor întărite. Scotland. A. 8 – 9. Fiber Reinforced Concrete – from research to practic. 1980 2 . Concrete in the Service of Mankind. în primele 28 de zile. Bucureşti.2 cu până la 15%. Noi tipuri de betoane speciale. Betoane de ultra înalte performanţe. L. cu până la 15%.Grant ANSTI tip S NR. ca şi aditivele FM 40 şi SR . cu până la 30%. drd. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40.Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. 6) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. Buletinul Construcţiilor. 1999. Ediţia a VIII-a. UK. elemente şi structuri compozite pentru construcţii – prezent şi perspective. drd. 1999 15 . 18. vol. Appropriate Concrete Technology. L. C. Materiale. UK. simpozion. Timişoara. Concrete for Environment Enhancement and Protection. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .C.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. director de proiect prep. 2) Aditivul FM 40. Ispas. Buletinul Construcţiilor. Avram. Buchman. ing. beton armat şi beton precomprimat. Scotland. 17. ConcreteRepair. Bucureşti. director de proiect prep. Iureş. Vol. utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse. Editura Orizonturi Universitare. Indicativ NE 012 – 99.Conference organized by the Hungarian Group of fib. Bob. UK. No. Editura tehnică Bucureşti. 6 . 1999 3 .Grant ANSTI tip S NR. produs de HEIDELBERGER BAUCHEMIE GmBH – Germania.2.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. Betoane speciale pentru reabilitarea construcţiilor. Concrete in the Service of Mankind. ca şi aditivul FM 40. Influenţa aditivului superplastifiant FM 40 asupra betoanelor în stare proaspătă şi întărită. duce la micşorarea contracţiilor.1. 1999. Timişoara. 4) Aditivul SR . Influenţa aditivului superplastifiant FM 40 asupra betoanelor în stare proaspătă şi întărită. vol.Agrement tehnic 015 – 07/0061 – 2002. 1999 11 . conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40 sau SR . Budapest.ISSN. 5) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. Bucureşti. în primele 28 de zile.Numar Special 2005 . Betoane de înaltă performanţă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful