Raport de Cercetare

BETOANE CU CONTRACŢII REDUSE REALIZATE CU ADITIVI SPECIALI

Grant: CNCSIS TIP AT nr. 32940/20.06.2004 Tema nr. 5 Cod CNCSIS 203 Autor: Asist. Drd. Ing. Liana IUREŞ Universitatea: “Politehnica” Timişoara

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

1/10

presiunea pe pori creşte rezultând o micşorare a volumului. Micşorarea volumului datorită legării apei prin adsorbţie şi folosirii ei la hidratare. dacă umiditatea aerului scade.Numar Special 2005 . Contracţia betonului – scurte noţiuni teoretice Contracţia betonului la uscare se datorează mai multor cauze. . Aditivul Eclipse acţionează asupra mecanismului de contracţie a betonului fără să adauge nici un material expansiv în beton. Cimentul: . cu o reducere a contracţiei finale a betonului de 25-50%.0 – 2.prin dozaj – creşterea cantităţii de ciment duce la creşterea contracţiei pastei de ciment. FM 40 şi SR . 5.5 – 10 l/m3). 4. Modul de punere în operă. În porii mijlocii apa formează meniscuri care conduc la apariţia unor tensiuni superficiale ce solicită pereţii porilor. Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C. 2. Firma italiană Grace.creşterea componentei gelice implică o creştere a contracţiei pastei de ciment. deci are loc contracţia betonului. ECLIPSE este un aditiv lichid pentru reducerea fisurilor provocate de contracţiile hidraulice şi a fenomenului de curbare a suprafeţei turnate la betoane şi mortare. existând trei teorii principale care explică acest fenomen: Prima teorie prezintă fenomenul de contracţie a betonului ca fiind caracterizat printr-o micşorare a volumului de beton. Freyssinet) se bazează pe contracţia betonului prin efectul tensiunii superficiale a apei din porii capilari. are loc şi în stare proaspătă (contracţie plastică) şi este mai puternică în primele zile de întărire a betonului. 3. % pH Conţinut de cloruri.prin fineţea de măcinare. Factorii care influenţează contracţia betonului sunt: 1. a realizat de curând un aditiv care reduce contracţia la uscare a betonului cu până la 50 -80% la 28 de zile. Teoria sorbţiei superficiale ( teoria coloidală) explică fenomenul de contracţie al betonului prin migrarea apei în gelurile fazei hidratate a cimentului.5) % soluţie din cantitatea de ciment (2. .93 30.prin natura mineralogică ( componentul C3A prezintă cea mai mare contracţie).2. Dozajul recomandat este de (1. % Tabelul 1 ECLIPSE lichid de culoare galben 0. acest aditiv poartă denumirea Eclipse. provocat de modificarea conţinutului de apă din structura pietrei de ciment. Dimensiunile elementului.prin natura şi rigiditatea lor. deoarece creşte şi numărul porilor din beton.1582-1218 2/10 .prin granulozitate. 2.creştera cantităţii de agregate duce la reducerea contracţiei. Teoria tensiunilor capilare ( E. păstrat în aer. . producătoare de produse pentru betoane. cu alte cuvinte proprietatea betonului de a se contracta şi de a fisura în timpul uscării sale.ISSN. Apa: Creşterea raportului A/C conduce la creşterea contracţiei betonului. rezultând micşorarea volumului masei gelice = contracţie. Umiditatea şi temperatura mediului ambiant. 6. Caracteristici tehnice ale aditivilor superplastifianţi utilizaţi La prepararea betoanelor s-au utilizat trei aditivi reducători ai contracţiei: Eclipse. Agregatele: . g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. .0 7 fără Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .1. O caracteristică negativă a utilizării betonului ca şi material de construcţie o reprezintă instabilitatea volumică de-a lungul timpului. Evaporarea spre exterior a apei din geluri este însoţită şi de o absorbţie spre nucleul nehidratat al granulei de ciment.

g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. % pH Conţinut de cloruri.54 100. precum şi prisme cu dimensiunile 10x10x55 cm pentru determinarea rezistenţei la întindere (Rt) şi a contracţiei.agregate de balastieră cu dmax = 16 mm. prin prevenirea contracţiilor la uscarea şi implicit a fisurilor de contracţie produs de către firma SIKA. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . 3/7 şi 7/16 mm). Efectul produs de SR – 2: creşterea coeziunii.0 7 ≤ 0. Compoziţiile s-au stabilit în conformitate cu prevederile Codului de practică NE – 012 – 99/3/. produs de către firma SIKA Aditivul are şi un efect întârzietor de priză.Numar Special 2005 . Dozajul recomandat este de (0. .1582-1218 3/10 .1% Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C. % SR . % SR .au turnat cuburi cu l = 14. astfel: 2 minute agregatele. II/A – S32.1cm pe care s-a determinat rezistenţa la compresiune (Rb) şi densitatea aparentă (ρb). Materialele componente s-au amestecat 3 minute la betoanele martor şi 5 minute la cele cu aditiv. Pentru a avea acelaşi raport A/C. s-au realizat la acelaşi raport A/C pentru a compara efectul superplastifianţilor asupra proprietăţilor betoanelor proaspete şi întărite. folosit pentru prepararea betoanelor şi mortarelor la care se doreşte o creştere a durabilităţii şi a impermeabilităţii.5 R.0) % soluţie din cantitatea de ciment. Pentru încercări s . Tabelul 2 FM 40 lichid de culoare maro 1.ciment portland cu zgură. g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. Epruvetele au fost decofrate la 1 zi iar apoi au fost păstrate în laborator la temperatura mediului ambiant. la 1m3 de beton. folosit pentru prepararea betoanelor fluide şi a betoanelor cu rezistenţe superioare. % pH Conţinut de cloruri.044 30. (Sorturi 0/3.2 este un aditiv pe bază alcool superior.2 solzi albi 0. Compoziţiile corespunzătoare fiecărei clase de beton (martor şi cu aditiv). Tabelul 3 Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C. Prepararea compoziţiilor s-a realizat manual.ISSN.6) % soluţie din cantitatea de ciment. cantitatea de apă de preparare a betoanelor cu aditiv s-a stabilit astfel ca apa utilizată plus apa adusă de aditiv să fie egală cu cea a betonului martor corespunzător.5 – 3.apă de la reţeaua de alimentare a municipiului Timişoara.1% 3. La realizarea lor s-au utilizat: .0 7 ≤ 0.2 – 2. Dozajul recomandat este de (0. . Procentele de aditiv utilizate s-au situat în intervalul recomandat de agrementele lor tehnice/1/.FM 40 este un aditiv superfluidizant pe bază de eteri policarboxilici. cimentul şi 60% din apa de preparare şi apoi 3 minute după adăugarea restului de 40% apă împreună cu cantitatea calculată de aditiv. Optimizarea compoziţiilor de beton martor şi cu superplastifianţi Prin tema proiectului s-au propus efectuarea unor determinări experimentale asupra proprietăţilor betoanelor realizate cu diferite procente de aditiv reducător al contracţiei.

densităţile aparente ale betoanelor cu superplastifianţi au valori asemănătoare cu cele ale betoanelor martor.5 T4 5.5% C20/25 Beton cu FM 40 2.Numar Special 2005 .1 2356.0% Beton cu FM 40 2.2 2. 3 kg/m Clasa. T Beton martor Beton cu Eclipse 1.5 T4 13.2 Clasa betonului 14.1582-1218 4/10 .5 T3 7.5 T4 13.9 2360.0 T4 13.2 T3 8. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .4 2461 2474 2461.4 2461 2336.tasarea betoanelor proaspete este slab influenţată de superplastifiant.5 T4 14.5 T4 13.0% Beton cu SR .5 T4 14.2 2. .6 2366.3% Beton cu FM 40 1.3% Beton martor Beton cu SR .0 T3 6.4.cm ρ bp.3% 2461 2474 2461.2 1.5% Beton cu SR .5% Beton cu Eclipse 2.0 T3 Se constată următoarele: .0% Beton cu Eclipse 2. Caracteristicile betoanelor în stare proaspătă Tabelul 4 Proprietăţi ale betoanelor proaspete Caracteristici ale betonului proaspăt Densitatea Consistenţa aparentă Tipul betonului Tasare.ISSN.

ISSN.3 +20.22 +13. ţinându-se cont şi de influenţa variaţiei de temperatură şi umiditate cu ajutorul unui termohigrometru. 1.57 2.54 2.5. ± ∆ Rb. N/mm2 N/mm2 % 31. Fig. Caracteristicile betoanelor în stare întărită Contracţia betoanelor în stare întărită a fost măsurată cu ajutorul unor microcomparatoare 1/1000 mm.55 2.Numar Special 2005 .24 39.16 2.38 36. Măsurarea contracţiei Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu ECLIPSE Tabelul 5 Clasa beton Tipul betonului Beton martor Beton cu Eclipse 1.5% Beton cu Eclipse 2.57 C20/25 Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Rb.02 37.1582-1218 5/10 . Probele utilizate pentru măsurarea contracţiei au fost prisme cu dimensiunile 10x10x550 cm (fig.3% Caracteristici ale betonului întărit.1).5 +16.0% Beton cu Eclipse 2. Rt.

57 2.2 Caracteristici ale betonului întărit.3% Clasa beton C20/25 Clasa beton C20/25 Tabelul 7 Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu aditivul SR .5 2.10 2.02 +13. Rt.54 2.5% Beton cu FM 40 37. Rt. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul Eclipse.61 2. e) Aditivul SR – 2 utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse duce la o micşorare a rezistenţelor betoanelor destul de semnificativă ( cu până la 20% în cazul utilizării unei compoziţii cu 2% aditiv SR . la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Tipul betonului Rb. în primele 28 de zile. cu până la 15%. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40.Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent. cu până la 30%. N/mm2 N/mm2 % Beton martor 26.38 Beton cu SR . la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Tipul betonului Rb.57 1.0% Beton cu FM 40 39. ca şi aditivul FM 40.88 1.98 -10.1582-1218 6/10 . în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.22 +20. c) Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite.2 23. rezultă că aditivul Eclipse este mai eficient decât aditivul FM 40.5 -19.2). sunt conform graficului de mai jos: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .2 21. ± ∆ Rb.3% Se desprind următoarele concluzii: a) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite. ± ∆ Rb.66 2.24 +16. faţă de betonul martor.5% Beton cu SR .38 Beton cu FM 40 36.2 24. utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse.3 2.16 2.09 2.5 -8. d) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente.0% Beton cu SR .Numar Special 2005 .ISSN. N/mm2 N/mm2 % Beton martor 31. Tabelul 6 Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu aditivul FM 40 Caracteristici ale betonului întărit. b) Aditivul FM 40. duce la micşorarea contracţiilor.55 2.35 1.05 1. f) Rezultatele experimentale obţinute pe cele două tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate.

de proprietăţile materialului cum ar fi: modulul de elasticitate. Aditivul pentru reducerea contracţiilor la uscare ale betonului se poate recomanda pentru a fi utilizat la toate proiectele de construcţii în care apar probleme datorită contracţiei . Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul FM40 sunt conform graficului de mai jos: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Structuri hidraulice.8 Timp (zile) La toate probele turnate s-au efectuat determinări asupra densităţii aparente în stare proaspătă a mortarului şi a betonului. afectând durabilitatea.6 -0.5 -0.ISSN.1582-1218 7/10 . Fisurarea betonului în timpul contracţiei este o problemă complexă care depinde de nivelul contracţiei. funcţionalitatea sau estetica elementelor. poate fi totuşi un indiciu cheie.2 -0. precum şi asupra consistenţei. Poduri.4 Eclipse 1.Numar Special 2005 . Garaje pentru parcare. nivelul maxim al contracţiei.1 -0.3% -0. rezistenţa la întindere a betonului etc. deşi nu este suficient. Structuri maritime.0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 -0. de exemplu: Planşee industriale de înaltă performanţă. Facilităţi pentru tratarea apelor evacuate. respectiv a fisurării betonului.3 Contracţia [mm/m] Martor -0.5% Eclipse 2% Eclipse 2. Pentru stabilirea rezistenţei la fisurare.7 -0. de condiţiile prevăzute pentru a împiedica contracţia.

3% -0. rezultă că aditivul Eclipse este mai eficient decât aditivul FM 40.5 -0. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul SR .5 -0.4 -0.6 Timp (zile) Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent.0 0 5 1 0 1 5 20 25 30 35 40 45 50 55 -0.2 2% SR .3 -0.0% FM 40 1 .1 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Contractia (mm/m) -0.5% SR . în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.2 sunt conform graficului de mai jos: Aditivul SR .2 1.7 Timp (zile) Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .6 -0.Numar Special 2005 .1 0 0 -0.2 FM 40 2.4 -0.2 Martor SR .ISSN.3 FM 40 2.2 2.5% M artor -0.3% -0.1 -0.1582-1218 8/10 .2 0.

3% 0.3% 0.4 Procent aditiv (%) 3) 4) 5) 6) 7) 8) σ E ⋅ εc ⇒ γ= .Definind ν= εc ca fiind contracţia caracteristică.3% 1.3 2.8 1.64x10-5 SR 2 1.5% 0.19x 10-5 Eclipse 1.6 1.5% 2.2 la prepararea betoanelor conduce la o micşorare a rezistenţelor betonului faţă de betonul martor. Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite.47x 10-5 FM 40 1.2 cu până la 15%.0% 0. de aceea se recomandă ca la utilizarea lui în betoane să se adauge şi un alt aditiv ce are ca şi efect sporirea rezistenţelor betonului întărit. rezultă că aditivul Eclipse este cel mai eficient în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.75x10-5 2. în primele 28 de zile. Rt Rt Indice de fisurare γ FM 40 Eclipse Martor Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . ca fiind raportul Elementul de beton fisurează dacă γ ≥ 1. Utilizarea aditivului SR .85x 0.1582-1218 9/10 . Aditivele FM 40 şi SR .ISSN. cu Rc toate că nu are sporuri din punctul de vedere al rezistenţei la compresiune la fel de semnificative ca şi cele obţinute cu aditivul FM 40.1 2. ca şi aditivele FM 40 şi SR .0% 0.0% 1.14x10-5 Se desprind următoarele concluzii: 1) 2) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40 sau SR .13x10-5 2. prezintă o contracţie caracteristică mai importantă: Tabelul 8 Proba ν Martor 1. rezultă din tabelul 4 că aditivul Eclipse. cu până la 30%. faţă de betonul martor. Rezultatele experimentale obţinute pe cele trei tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. Acest lucru conduce desigur la un cost mai ridicat al produsului finit. Tendinţa de fisurare scade cu creşterea procentului de aditiv.2. 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 1.9 2 2.66x 10-5 10-5 2.5% 1. Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent. Dacă se notează cu γ – indice de fisurare.16x10-5 2.88x10-5 2.Numar Special 2005 . Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente.2 utilizate la prepararea betoanelor cu contracţii reduse. Raportul preţ/efect reducător de contracţie fiind deasemenea în favoarea produsului de la firma Grace.7 1. duce la micşorarea contracţiilor.5 1.2 2.

Bibliografie: 1 .I.6153/2000. drd. Indicativ NE 012 – 99. 29. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . ing. dar influenţează negativ rezistenţele mecanice ale betoanelor întărite. ConcreteRepair. 2003 16.2 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă. tema B19 . 1996 12 . Avram. utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse. No. 6) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40 sau SR . 1996 14 – Incorporating Advanced Cement Based Materials. Influenţa aditivului superplastifiant FM 40 asupra betoanelor în stare proaspătă şi întărită. produs de HEIDELBERGER BAUCHEMIE GmBH – Germania. Rehabilitation and Protection. cu până la 15%. 1999. Concrete in the Service of Mankind. Buletinul Construcţiilor. Influenţa aditivului superplastifiant FM 40 asupra betoanelor în stare proaspătă şi întărită. în primele 28 de zile. UK. 5) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. Indicativ NE 012 – 99. Concrete for Environment Enhancement and Protection. director de proiect prep.Grant ANSTI tip S NR. în primele 28 de zile. beton armat şi beton precomprimat. Timişoara. 4) Aditivul SR . An International Journal.Agrement tehnic 015 – 07/0061 – 2002.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. Fiber Reinforced Concrete – from research to practic. Scotland. 2) Aditivul FM 40.Zilele Academice Timişene. 7) Tendinţa de fisurare scade cu creşterea procentului de aditiv. ca şi aditivul FM 40.Grant ANSTI tip S NR.1.Conference organized by the Hungarian Group of fib. beton armat şi beton precomprimat. Bucureşti. simpozion. Betoane speciale pentru reabilitarea construcţiilor. Editura Tehnică. 5 . Appropriate Concrete Technology. Betoane de ultra înalte performanţe. 6 . faţă de betonul martor.Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. 1980 2 . A. Betoane de înaltă performanţă. T. duce la micşorarea contracţiilor.Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. UK. Vol. 8 – 9.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. ca şi aditivele FM 40 şi SR . 1999 15 . 18. ing. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40. 3) Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite. 17. 8 – 9. Ediţia a VIII-a. Ionescu.2. drd. 10 . Bucureşti. Concrete in the Service of Mankind.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. vol. L. C. Iureş. Editura tehnică Bucureşti. 1996 13 . elemente şi structuri compozite pentru construcţii – prezent şi perspective. 1999 11 .6153/2000. director de proiect prep. UK. Timişoara. L. Scotland. 8) Rezultatele experimentale obţinute pe cele două tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. Betoane speciale pentru reabilitarea construcţiilor. Bucureşti. Concrete in the Service of Mankind. Popaescu. Editura Orizonturi Universitare.Se desprind următoarele concluzii: 1) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite. Cement and Concrete Research. Buletinul Construcţiilor. Buchman. 1999. produs de HEIDELBERGER BAUCHEMIE GmBH – Germania. Iureş. Budapest.Agrement tehnic 015 – 07/0061 – 2002.Numar Special 2005 . cu până la 30%. Materiale. 1999 4 . Scotland.I. 1999 3 . Ispas.2 cu până la 15%. Noi tipuri de betoane speciale.1582-1218 10/10 . Bob.ISSN. tema B19 . vol.C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful