Raport de Cercetare

BETOANE CU CONTRACŢII REDUSE REALIZATE CU ADITIVI SPECIALI

Grant: CNCSIS TIP AT nr. 32940/20.06.2004 Tema nr. 5 Cod CNCSIS 203 Autor: Asist. Drd. Ing. Liana IUREŞ Universitatea: “Politehnica” Timişoara

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

1/10

2. FM 40 şi SR .prin granulozitate.93 30.5 – 10 l/m3). . deoarece creşte şi numărul porilor din beton. Modul de punere în operă. producătoare de produse pentru betoane. rezultând micşorarea volumului masei gelice = contracţie.prin fineţea de măcinare. Freyssinet) se bazează pe contracţia betonului prin efectul tensiunii superficiale a apei din porii capilari.ISSN. Dozajul recomandat este de (1.creşterea componentei gelice implică o creştere a contracţiei pastei de ciment. deci are loc contracţia betonului.0 – 2.1. dacă umiditatea aerului scade. Micşorarea volumului datorită legării apei prin adsorbţie şi folosirii ei la hidratare. Evaporarea spre exterior a apei din geluri este însoţită şi de o absorbţie spre nucleul nehidratat al granulei de ciment. Teoria sorbţiei superficiale ( teoria coloidală) explică fenomenul de contracţie al betonului prin migrarea apei în gelurile fazei hidratate a cimentului.prin natura mineralogică ( componentul C3A prezintă cea mai mare contracţie). provocat de modificarea conţinutului de apă din structura pietrei de ciment. Apa: Creşterea raportului A/C conduce la creşterea contracţiei betonului. . presiunea pe pori creşte rezultând o micşorare a volumului.0 7 fără Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . 5. Caracteristici tehnice ale aditivilor superplastifianţi utilizaţi La prepararea betoanelor s-au utilizat trei aditivi reducători ai contracţiei: Eclipse. Aditivul Eclipse acţionează asupra mecanismului de contracţie a betonului fără să adauge nici un material expansiv în beton. existând trei teorii principale care explică acest fenomen: Prima teorie prezintă fenomenul de contracţie a betonului ca fiind caracterizat printr-o micşorare a volumului de beton. a realizat de curând un aditiv care reduce contracţia la uscare a betonului cu până la 50 -80% la 28 de zile.creştera cantităţii de agregate duce la reducerea contracţiei. O caracteristică negativă a utilizării betonului ca şi material de construcţie o reprezintă instabilitatea volumică de-a lungul timpului. Umiditatea şi temperatura mediului ambiant. . 3. 4.prin dozaj – creşterea cantităţii de ciment duce la creşterea contracţiei pastei de ciment. 6.Numar Special 2005 . Firma italiană Grace. Contracţia betonului – scurte noţiuni teoretice Contracţia betonului la uscare se datorează mai multor cauze.1582-1218 2/10 . Dimensiunile elementului. 2.prin natura şi rigiditatea lor.2. Factorii care influenţează contracţia betonului sunt: 1. Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C. . Teoria tensiunilor capilare ( E. păstrat în aer. ECLIPSE este un aditiv lichid pentru reducerea fisurilor provocate de contracţiile hidraulice şi a fenomenului de curbare a suprafeţei turnate la betoane şi mortare. % Tabelul 1 ECLIPSE lichid de culoare galben 0. acest aditiv poartă denumirea Eclipse. În porii mijlocii apa formează meniscuri care conduc la apariţia unor tensiuni superficiale ce solicită pereţii porilor. are loc şi în stare proaspătă (contracţie plastică) şi este mai puternică în primele zile de întărire a betonului. Cimentul: . Agregatele: . g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. cu o reducere a contracţiei finale a betonului de 25-50%. cu alte cuvinte proprietatea betonului de a se contracta şi de a fisura în timpul uscării sale. % pH Conţinut de cloruri.5) % soluţie din cantitatea de ciment (2.

% pH Conţinut de cloruri. Efectul produs de SR – 2: creşterea coeziunii. folosit pentru prepararea betoanelor fluide şi a betoanelor cu rezistenţe superioare.044 30.ciment portland cu zgură. la 1m3 de beton.ISSN. g/cm3 Conţinut de substanţă uscată.0) % soluţie din cantitatea de ciment. cimentul şi 60% din apa de preparare şi apoi 3 minute după adăugarea restului de 40% apă împreună cu cantitatea calculată de aditiv. Dozajul recomandat este de (0.2 – 2. % pH Conţinut de cloruri. Optimizarea compoziţiilor de beton martor şi cu superplastifianţi Prin tema proiectului s-au propus efectuarea unor determinări experimentale asupra proprietăţilor betoanelor realizate cu diferite procente de aditiv reducător al contracţiei.1% Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C.0 7 ≤ 0. Pentru încercări s . prin prevenirea contracţiilor la uscarea şi implicit a fisurilor de contracţie produs de către firma SIKA.1% 3. cantitatea de apă de preparare a betoanelor cu aditiv s-a stabilit astfel ca apa utilizată plus apa adusă de aditiv să fie egală cu cea a betonului martor corespunzător. astfel: 2 minute agregatele. g/cm3 Conţinut de substanţă uscată.au turnat cuburi cu l = 14. Compoziţiile s-au stabilit în conformitate cu prevederile Codului de practică NE – 012 – 99/3/.apă de la reţeaua de alimentare a municipiului Timişoara. Pentru a avea acelaşi raport A/C.FM 40 este un aditiv superfluidizant pe bază de eteri policarboxilici.6) % soluţie din cantitatea de ciment. Prepararea compoziţiilor s-a realizat manual. Compoziţiile corespunzătoare fiecărei clase de beton (martor şi cu aditiv). % SR .2 este un aditiv pe bază alcool superior.5 – 3. Dozajul recomandat este de (0.54 100. precum şi prisme cu dimensiunile 10x10x55 cm pentru determinarea rezistenţei la întindere (Rt) şi a contracţiei. .2 solzi albi 0. Tabelul 2 FM 40 lichid de culoare maro 1.agregate de balastieră cu dmax = 16 mm.0 7 ≤ 0. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . La realizarea lor s-au utilizat: . Procentele de aditiv utilizate s-au situat în intervalul recomandat de agrementele lor tehnice/1/. II/A – S32.Numar Special 2005 . . Epruvetele au fost decofrate la 1 zi iar apoi au fost păstrate în laborator la temperatura mediului ambiant. Materialele componente s-au amestecat 3 minute la betoanele martor şi 5 minute la cele cu aditiv. folosit pentru prepararea betoanelor şi mortarelor la care se doreşte o creştere a durabilităţii şi a impermeabilităţii. s-au realizat la acelaşi raport A/C pentru a compara efectul superplastifianţilor asupra proprietăţilor betoanelor proaspete şi întărite. 3/7 şi 7/16 mm). (Sorturi 0/3.1cm pe care s-a determinat rezistenţa la compresiune (Rb) şi densitatea aparentă (ρb). % SR .1582-1218 3/10 . produs de către firma SIKA Aditivul are şi un efect întârzietor de priză. Tabelul 3 Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C.5 R.

5% C20/25 Beton cu FM 40 2. .0 T3 6.5 T4 13.4 2461 2474 2461.3% 2461 2474 2461.4 2461 2336.densităţile aparente ale betoanelor cu superplastifianţi au valori asemănătoare cu cele ale betoanelor martor.cm ρ bp.3% Beton martor Beton cu SR .5 T4 14.0% Beton cu SR .9 2360.2 2.Numar Special 2005 . 3 kg/m Clasa.0 T3 Se constată următoarele: .5 T4 14.0 T4 13.ISSN. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .2 Clasa betonului 14.4.5 T4 5.5 T4 13. Caracteristicile betoanelor în stare proaspătă Tabelul 4 Proprietăţi ale betoanelor proaspete Caracteristici ale betonului proaspăt Densitatea Consistenţa aparentă Tipul betonului Tasare.0% Beton cu FM 40 2.1 2356.5 T3 7.2 2.1582-1218 4/10 . T Beton martor Beton cu Eclipse 1.2 1.5% Beton cu Eclipse 2.5 T4 13.tasarea betoanelor proaspete este slab influenţată de superplastifiant.5% Beton cu SR .3% Beton cu FM 40 1.2 T3 8.0% Beton cu Eclipse 2.6 2366.

Probele utilizate pentru măsurarea contracţiei au fost prisme cu dimensiunile 10x10x550 cm (fig. Măsurarea contracţiei Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu ECLIPSE Tabelul 5 Clasa beton Tipul betonului Beton martor Beton cu Eclipse 1.3 +20. N/mm2 N/mm2 % 31.3% Caracteristici ale betonului întărit. la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Rb.57 2.02 37.5 +16.57 C20/25 Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . 1.ISSN. ± ∆ Rb.1).1582-1218 5/10 . Rt.38 36.5% Beton cu Eclipse 2.54 2. Caracteristicile betoanelor în stare întărită Contracţia betoanelor în stare întărită a fost măsurată cu ajutorul unor microcomparatoare 1/1000 mm.22 +13.16 2.5. Fig.55 2.24 39.Numar Special 2005 . ţinându-se cont şi de influenţa variaţiei de temperatură şi umiditate cu ajutorul unui termohigrometru.0% Beton cu Eclipse 2.

la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Tipul betonului Rb.57 1.55 2.3% Se desprind următoarele concluzii: a) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite. N/mm2 N/mm2 % Beton martor 31.35 1.57 2. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40.5 -19.2 23. Rt. în primele 28 de zile.38 Beton cu SR . d) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente.3 2.Numar Special 2005 .5% Beton cu FM 40 37.2).66 2.0% Beton cu SR . la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Tipul betonului Rb.98 -10.1582-1218 6/10 . ca şi aditivul FM 40.38 Beton cu FM 40 36.2 Caracteristici ale betonului întărit.61 2. c) Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite.5 -8. duce la micşorarea contracţiilor.24 +16.22 +20. faţă de betonul martor.5% Beton cu SR . sunt conform graficului de mai jos: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .0% Beton cu FM 40 39.5 2. b) Aditivul FM 40. ± ∆ Rb. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul Eclipse. cu până la 15%.05 1. Tabelul 6 Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu aditivul FM 40 Caracteristici ale betonului întărit. Rt.10 2.09 2.02 +13.16 2.2 24. utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse. în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse. f) Rezultatele experimentale obţinute pe cele două tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. rezultă că aditivul Eclipse este mai eficient decât aditivul FM 40.3% Clasa beton C20/25 Clasa beton C20/25 Tabelul 7 Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu aditivul SR .ISSN.2 21. e) Aditivul SR – 2 utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse duce la o micşorare a rezistenţelor betoanelor destul de semnificativă ( cu până la 20% în cazul utilizării unei compoziţii cu 2% aditiv SR . N/mm2 N/mm2 % Beton martor 26. cu până la 30%.54 2.Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent. ± ∆ Rb.88 1.

Structuri maritime.5% Eclipse 2% Eclipse 2. nivelul maxim al contracţiei.4 Eclipse 1.1582-1218 7/10 .7 -0.ISSN. poate fi totuşi un indiciu cheie. rezistenţa la întindere a betonului etc. de condiţiile prevăzute pentru a împiedica contracţia. Fisurarea betonului în timpul contracţiei este o problemă complexă care depinde de nivelul contracţiei.6 -0. deşi nu este suficient. Structuri hidraulice.5 -0. afectând durabilitatea. Garaje pentru parcare. Poduri.3% -0. de proprietăţile materialului cum ar fi: modulul de elasticitate. de exemplu: Planşee industriale de înaltă performanţă. Facilităţi pentru tratarea apelor evacuate.2 -0.3 Contracţia [mm/m] Martor -0.0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 -0.Numar Special 2005 . respectiv a fisurării betonului.8 Timp (zile) La toate probele turnate s-au efectuat determinări asupra densităţii aparente în stare proaspătă a mortarului şi a betonului. Aditivul pentru reducerea contracţiilor la uscare ale betonului se poate recomanda pentru a fi utilizat la toate proiectele de construcţii în care apar probleme datorită contracţiei . Pentru stabilirea rezistenţei la fisurare. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul FM40 sunt conform graficului de mai jos: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . funcţionalitatea sau estetica elementelor.1 -0. precum şi asupra consistenţei.

1 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Contractia (mm/m) -0.2 FM 40 2.2 sunt conform graficului de mai jos: Aditivul SR . în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.Numar Special 2005 .5 -0.2 0.5% SR .3 FM 40 2.5% M artor -0.0% FM 40 1 .6 -0.1 -0.5 -0.ISSN.6 Timp (zile) Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent.3% -0.0 0 5 1 0 1 5 20 25 30 35 40 45 50 55 -0.4 -0. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul SR .4 -0.2 2.2 2% SR .3% -0.2 1.2 Martor SR .7 Timp (zile) Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .3 -0.1582-1218 8/10 .1 0 0 -0. rezultă că aditivul Eclipse este mai eficient decât aditivul FM 40.

2 cu până la 15%. rezultă că aditivul Eclipse este cel mai eficient în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.88x10-5 2. rezultă din tabelul 4 că aditivul Eclipse. în primele 28 de zile. Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente.3% 0.75x10-5 2.Definind ν= εc ca fiind contracţia caracteristică. duce la micşorarea contracţiilor.6 1.1 2. Acest lucru conduce desigur la un cost mai ridicat al produsului finit. Aditivele FM 40 şi SR .2 2.5% 1. cu până la 30%.64x10-5 SR 2 1.5 1.14x10-5 Se desprind următoarele concluzii: 1) 2) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite.9 2 2.1582-1218 9/10 . Rezultatele experimentale obţinute pe cele trei tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate.ISSN.2 utilizate la prepararea betoanelor cu contracţii reduse.0% 0.7 1. de aceea se recomandă ca la utilizarea lui în betoane să se adauge şi un alt aditiv ce are ca şi efect sporirea rezistenţelor betonului întărit. prezintă o contracţie caracteristică mai importantă: Tabelul 8 Proba ν Martor 1. Rt Rt Indice de fisurare γ FM 40 Eclipse Martor Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . cu Rc toate că nu are sporuri din punctul de vedere al rezistenţei la compresiune la fel de semnificative ca şi cele obţinute cu aditivul FM 40. Raportul preţ/efect reducător de contracţie fiind deasemenea în favoarea produsului de la firma Grace.3% 1.19x 10-5 Eclipse 1.0% 0. ca şi aditivele FM 40 şi SR .47x 10-5 FM 40 1.0% 1. Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent.4 Procent aditiv (%) 3) 4) 5) 6) 7) 8) σ E ⋅ εc ⇒ γ= .8 1.5% 2. Tendinţa de fisurare scade cu creşterea procentului de aditiv. 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 1. ca fiind raportul Elementul de beton fisurează dacă γ ≥ 1.2.3 2.5% 0.16x10-5 2. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40 sau SR .3% 0.2 la prepararea betoanelor conduce la o micşorare a rezistenţelor betonului faţă de betonul martor. Utilizarea aditivului SR .66x 10-5 10-5 2. Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite.Numar Special 2005 .13x10-5 2. faţă de betonul martor.85x 0. Dacă se notează cu γ – indice de fisurare.

Materiale. 8) Rezultatele experimentale obţinute pe cele două tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. 17. Scotland. Ionescu.Numar Special 2005 . produs de HEIDELBERGER BAUCHEMIE GmBH – Germania.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. 6) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40 sau SR . 2) Aditivul FM 40. 2003 16. Betoane de înaltă performanţă. UK.2 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă. cu până la 30%. tema B19 . 1999 4 . conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40. Betoane speciale pentru reabilitarea construcţiilor. beton armat şi beton precomprimat. Influenţa aditivului superplastifiant FM 40 asupra betoanelor în stare proaspătă şi întărită.Conference organized by the Hungarian Group of fib. Bucureşti. Iureş. Appropriate Concrete Technology. Bucureşti. Noi tipuri de betoane speciale. Iureş. Budapest. Betoane de ultra înalte performanţe. 18. L.C. Betoane speciale pentru reabilitarea construcţiilor. Ediţia a VIII-a. ca şi aditivele FM 40 şi SR . director de proiect prep. în primele 28 de zile. Influenţa aditivului superplastifiant FM 40 asupra betoanelor în stare proaspătă şi întărită. 6 . 1996 13 . L. 10 . 1999 15 . C. Vol.1582-1218 10/10 . Fiber Reinforced Concrete – from research to practic. Popaescu. 1999 3 . în primele 28 de zile. ca şi aditivul FM 40. Cement and Concrete Research. 3) Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite.I. 8 – 9. vol. tema B19 . Bibliografie: 1 . Indicativ NE 012 – 99. Concrete in the Service of Mankind.2. ing.I. 4) Aditivul SR . beton armat şi beton precomprimat. 1996 14 – Incorporating Advanced Cement Based Materials. 1999. ConcreteRepair. Editura Orizonturi Universitare.ISSN. UK. Buchman. faţă de betonul martor.Se desprind următoarele concluzii: 1) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite.Grant ANSTI tip S NR. Editura Tehnică. 29. Bob. 5 . simpozion. Concrete in the Service of Mankind. Concrete in the Service of Mankind. Scotland. Bucureşti. drd.6153/2000. utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse. Buletinul Construcţiilor. Rehabilitation and Protection.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. drd. dar influenţează negativ rezistenţele mecanice ale betoanelor întărite. Timişoara. 1996 12 . An International Journal.Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .2 cu până la 15%. produs de HEIDELBERGER BAUCHEMIE GmBH – Germania. Avram. 7) Tendinţa de fisurare scade cu creşterea procentului de aditiv. elemente şi structuri compozite pentru construcţii – prezent şi perspective.Agrement tehnic 015 – 07/0061 – 2002. Ispas. duce la micşorarea contracţiilor.Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. director de proiect prep. Editura tehnică Bucureşti.6153/2000. ing. 1999. vol. A. Buletinul Construcţiilor. 5) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. Timişoara. No. UK. 1999 11 .Zilele Academice Timişene. Concrete for Environment Enhancement and Protection. T. 8 – 9.Grant ANSTI tip S NR. 1980 2 . cu până la 15%. Scotland. Indicativ NE 012 – 99.1.Agrement tehnic 015 – 07/0061 – 2002.