P. 1
Betoane Cu Contractii Reduse Realizate Cu Aditivi Speciali

Betoane Cu Contractii Reduse Realizate Cu Aditivi Speciali

|Views: 75|Likes:
Published by Octavian Andonii

More info:

Published by: Octavian Andonii on Mar 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/30/2013

pdf

text

original

Raport de Cercetare

BETOANE CU CONTRACŢII REDUSE REALIZATE CU ADITIVI SPECIALI

Grant: CNCSIS TIP AT nr. 32940/20.06.2004 Tema nr. 5 Cod CNCSIS 203 Autor: Asist. Drd. Ing. Liana IUREŞ Universitatea: “Politehnica” Timişoara

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

1/10

% pH Conţinut de cloruri. păstrat în aer.prin natura mineralogică ( componentul C3A prezintă cea mai mare contracţie). Apa: Creşterea raportului A/C conduce la creşterea contracţiei betonului. Factorii care influenţează contracţia betonului sunt: 1. Caracteristici tehnice ale aditivilor superplastifianţi utilizaţi La prepararea betoanelor s-au utilizat trei aditivi reducători ai contracţiei: Eclipse.prin fineţea de măcinare. Firma italiană Grace.1582-1218 2/10 . Aditivul Eclipse acţionează asupra mecanismului de contracţie a betonului fără să adauge nici un material expansiv în beton. presiunea pe pori creşte rezultând o micşorare a volumului. 2. .5) % soluţie din cantitatea de ciment (2. O caracteristică negativă a utilizării betonului ca şi material de construcţie o reprezintă instabilitatea volumică de-a lungul timpului. deoarece creşte şi numărul porilor din beton. existând trei teorii principale care explică acest fenomen: Prima teorie prezintă fenomenul de contracţie a betonului ca fiind caracterizat printr-o micşorare a volumului de beton.ISSN. Teoria sorbţiei superficiale ( teoria coloidală) explică fenomenul de contracţie al betonului prin migrarea apei în gelurile fazei hidratate a cimentului. rezultând micşorarea volumului masei gelice = contracţie. Modul de punere în operă. cu o reducere a contracţiei finale a betonului de 25-50%. Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C.0 – 2. . cu alte cuvinte proprietatea betonului de a se contracta şi de a fisura în timpul uscării sale. În porii mijlocii apa formează meniscuri care conduc la apariţia unor tensiuni superficiale ce solicită pereţii porilor. g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. Freyssinet) se bazează pe contracţia betonului prin efectul tensiunii superficiale a apei din porii capilari. dacă umiditatea aerului scade. .0 7 fără Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . 2.5 – 10 l/m3). 5. Umiditatea şi temperatura mediului ambiant. provocat de modificarea conţinutului de apă din structura pietrei de ciment. are loc şi în stare proaspătă (contracţie plastică) şi este mai puternică în primele zile de întărire a betonului. FM 40 şi SR .1. producătoare de produse pentru betoane.2. deci are loc contracţia betonului.creştera cantităţii de agregate duce la reducerea contracţiei. Contracţia betonului – scurte noţiuni teoretice Contracţia betonului la uscare se datorează mai multor cauze.prin natura şi rigiditatea lor. 4. ECLIPSE este un aditiv lichid pentru reducerea fisurilor provocate de contracţiile hidraulice şi a fenomenului de curbare a suprafeţei turnate la betoane şi mortare.93 30.prin dozaj – creşterea cantităţii de ciment duce la creşterea contracţiei pastei de ciment. acest aditiv poartă denumirea Eclipse. . 6. Agregatele: .creşterea componentei gelice implică o creştere a contracţiei pastei de ciment. Cimentul: . a realizat de curând un aditiv care reduce contracţia la uscare a betonului cu până la 50 -80% la 28 de zile. % Tabelul 1 ECLIPSE lichid de culoare galben 0. Dimensiunile elementului.prin granulozitate. Dozajul recomandat este de (1. Teoria tensiunilor capilare ( E. Evaporarea spre exterior a apei din geluri este însoţită şi de o absorbţie spre nucleul nehidratat al granulei de ciment.Numar Special 2005 . 3. Micşorarea volumului datorită legării apei prin adsorbţie şi folosirii ei la hidratare.

% SR . Tabelul 3 Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C. g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. .1% Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C.Numar Special 2005 .1582-1218 3/10 . astfel: 2 minute agregatele. Tabelul 2 FM 40 lichid de culoare maro 1.ciment portland cu zgură.agregate de balastieră cu dmax = 16 mm.1cm pe care s-a determinat rezistenţa la compresiune (Rb) şi densitatea aparentă (ρb). Optimizarea compoziţiilor de beton martor şi cu superplastifianţi Prin tema proiectului s-au propus efectuarea unor determinări experimentale asupra proprietăţilor betoanelor realizate cu diferite procente de aditiv reducător al contracţiei. (Sorturi 0/3. Compoziţiile corespunzătoare fiecărei clase de beton (martor şi cu aditiv).6) % soluţie din cantitatea de ciment.044 30. Dozajul recomandat este de (0. % pH Conţinut de cloruri.apă de la reţeaua de alimentare a municipiului Timişoara.ISSN. g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. Compoziţiile s-au stabilit în conformitate cu prevederile Codului de practică NE – 012 – 99/3/. II/A – S32.1% 3. prin prevenirea contracţiilor la uscarea şi implicit a fisurilor de contracţie produs de către firma SIKA. % pH Conţinut de cloruri.2 solzi albi 0. folosit pentru prepararea betoanelor fluide şi a betoanelor cu rezistenţe superioare. cimentul şi 60% din apa de preparare şi apoi 3 minute după adăugarea restului de 40% apă împreună cu cantitatea calculată de aditiv. s-au realizat la acelaşi raport A/C pentru a compara efectul superplastifianţilor asupra proprietăţilor betoanelor proaspete şi întărite. produs de către firma SIKA Aditivul are şi un efect întârzietor de priză. 3/7 şi 7/16 mm). Pentru încercări s . Prepararea compoziţiilor s-a realizat manual.2 – 2. . Dozajul recomandat este de (0. Pentru a avea acelaşi raport A/C.54 100.2 este un aditiv pe bază alcool superior. la 1m3 de beton. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . La realizarea lor s-au utilizat: .au turnat cuburi cu l = 14. precum şi prisme cu dimensiunile 10x10x55 cm pentru determinarea rezistenţei la întindere (Rt) şi a contracţiei. cantitatea de apă de preparare a betoanelor cu aditiv s-a stabilit astfel ca apa utilizată plus apa adusă de aditiv să fie egală cu cea a betonului martor corespunzător.0) % soluţie din cantitatea de ciment. % SR . Efectul produs de SR – 2: creşterea coeziunii.0 7 ≤ 0.5 R. Epruvetele au fost decofrate la 1 zi iar apoi au fost păstrate în laborator la temperatura mediului ambiant. folosit pentru prepararea betoanelor şi mortarelor la care se doreşte o creştere a durabilităţii şi a impermeabilităţii.5 – 3.FM 40 este un aditiv superfluidizant pe bază de eteri policarboxilici.0 7 ≤ 0. Procentele de aditiv utilizate s-au situat în intervalul recomandat de agrementele lor tehnice/1/. Materialele componente s-au amestecat 3 minute la betoanele martor şi 5 minute la cele cu aditiv.

tasarea betoanelor proaspete este slab influenţată de superplastifiant.5 T3 7.3% Beton martor Beton cu SR .0 T3 Se constată următoarele: .0 T3 6.6 2366.2 T3 8. 3 kg/m Clasa.cm ρ bp.4 2461 2474 2461.5% C20/25 Beton cu FM 40 2.3% 2461 2474 2461.2 2. .Numar Special 2005 .9 2360.5% Beton cu SR .5 T4 13. Caracteristicile betoanelor în stare proaspătă Tabelul 4 Proprietăţi ale betoanelor proaspete Caracteristici ale betonului proaspăt Densitatea Consistenţa aparentă Tipul betonului Tasare.5 T4 14. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .ISSN. T Beton martor Beton cu Eclipse 1.densităţile aparente ale betoanelor cu superplastifianţi au valori asemănătoare cu cele ale betoanelor martor.2 Clasa betonului 14.0% Beton cu FM 40 2.2 2.5 T4 14.5 T4 13.5 T4 5.0 T4 13.0% Beton cu Eclipse 2.3% Beton cu FM 40 1.5% Beton cu Eclipse 2.5 T4 13.1582-1218 4/10 .4 2461 2336.1 2356.0% Beton cu SR .4.2 1.

± ∆ Rb.Numar Special 2005 .55 2.16 2.5% Beton cu Eclipse 2. Măsurarea contracţiei Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu ECLIPSE Tabelul 5 Clasa beton Tipul betonului Beton martor Beton cu Eclipse 1.0% Beton cu Eclipse 2.57 2.38 36.02 37.24 39.1582-1218 5/10 . Rt.22 +13. ţinându-se cont şi de influenţa variaţiei de temperatură şi umiditate cu ajutorul unui termohigrometru.5.1).57 C20/25 Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Probele utilizate pentru măsurarea contracţiei au fost prisme cu dimensiunile 10x10x550 cm (fig.5 +16. la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Rb. Caracteristicile betoanelor în stare întărită Contracţia betoanelor în stare întărită a fost măsurată cu ajutorul unor microcomparatoare 1/1000 mm. N/mm2 N/mm2 % 31. 1.ISSN. Fig.3 +20.54 2.3% Caracteristici ale betonului întărit.

2 Caracteristici ale betonului întărit. Tabelul 6 Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu aditivul FM 40 Caracteristici ale betonului întărit. utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse. N/mm2 N/mm2 % Beton martor 31.2).3% Clasa beton C20/25 Clasa beton C20/25 Tabelul 7 Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu aditivul SR .10 2.98 -10. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul Eclipse. ca şi aditivul FM 40.38 Beton cu FM 40 36.Numar Special 2005 .22 +20. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40. cu până la 15%. b) Aditivul FM 40.24 +16. sunt conform graficului de mai jos: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .02 +13.16 2. ± ∆ Rb.0% Beton cu FM 40 39. ± ∆ Rb. la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Tipul betonului Rb.2 24.05 1. d) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente.57 1.5 -19.57 2. c) Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite. Rt.88 1.61 2.1582-1218 6/10 .66 2.5% Beton cu SR . în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.2 21. f) Rezultatele experimentale obţinute pe cele două tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. în primele 28 de zile.3 2.2 23.5 2. e) Aditivul SR – 2 utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse duce la o micşorare a rezistenţelor betoanelor destul de semnificativă ( cu până la 20% în cazul utilizării unei compoziţii cu 2% aditiv SR .ISSN. la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Tipul betonului Rb.0% Beton cu SR . Rt.5% Beton cu FM 40 37.5 -8.38 Beton cu SR .54 2.09 2. N/mm2 N/mm2 % Beton martor 26. faţă de betonul martor.35 1. duce la micşorarea contracţiilor. rezultă că aditivul Eclipse este mai eficient decât aditivul FM 40. cu până la 30%.3% Se desprind următoarele concluzii: a) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite.55 2.Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent.

de exemplu: Planşee industriale de înaltă performanţă.5 -0.3% -0.1 -0.8 Timp (zile) La toate probele turnate s-au efectuat determinări asupra densităţii aparente în stare proaspătă a mortarului şi a betonului. funcţionalitatea sau estetica elementelor.2 -0.6 -0. poate fi totuşi un indiciu cheie. de condiţiile prevăzute pentru a împiedica contracţia.5% Eclipse 2% Eclipse 2. nivelul maxim al contracţiei. respectiv a fisurării betonului.0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 -0.Numar Special 2005 . Fisurarea betonului în timpul contracţiei este o problemă complexă care depinde de nivelul contracţiei. Facilităţi pentru tratarea apelor evacuate. Garaje pentru parcare. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul FM40 sunt conform graficului de mai jos: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Structuri hidraulice. Poduri. Pentru stabilirea rezistenţei la fisurare. rezistenţa la întindere a betonului etc. afectând durabilitatea.7 -0.3 Contracţia [mm/m] Martor -0. Aditivul pentru reducerea contracţiilor la uscare ale betonului se poate recomanda pentru a fi utilizat la toate proiectele de construcţii în care apar probleme datorită contracţiei . deşi nu este suficient. Structuri maritime.1582-1218 7/10 . de proprietăţile materialului cum ar fi: modulul de elasticitate. precum şi asupra consistenţei.4 Eclipse 1.ISSN.

4 -0.3 -0.1582-1218 8/10 .0% FM 40 1 .2 2.2 1. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul SR .Numar Special 2005 .1 0 0 -0.6 -0.5% SR .6 Timp (zile) Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent.5% M artor -0.3 FM 40 2.1 -0.2 0.7 Timp (zile) Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .2 2% SR .3% -0. în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.4 -0.2 Martor SR . rezultă că aditivul Eclipse este mai eficient decât aditivul FM 40.5 -0.1 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Contractia (mm/m) -0.0 0 5 1 0 1 5 20 25 30 35 40 45 50 55 -0.5 -0.2 FM 40 2.2 sunt conform graficului de mai jos: Aditivul SR .3% -0.ISSN.

2 la prepararea betoanelor conduce la o micşorare a rezistenţelor betonului faţă de betonul martor. Rezultatele experimentale obţinute pe cele trei tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. faţă de betonul martor.0% 0. duce la micşorarea contracţiilor.47x 10-5 FM 40 1.2 utilizate la prepararea betoanelor cu contracţii reduse. Rt Rt Indice de fisurare γ FM 40 Eclipse Martor Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40 sau SR .1582-1218 9/10 . în primele 28 de zile.3% 1. Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent. Tendinţa de fisurare scade cu creşterea procentului de aditiv.5 1.3% 0.8 1.Numar Special 2005 . de aceea se recomandă ca la utilizarea lui în betoane să se adauge şi un alt aditiv ce are ca şi efect sporirea rezistenţelor betonului întărit.7 1. rezultă din tabelul 4 că aditivul Eclipse.4 Procent aditiv (%) 3) 4) 5) 6) 7) 8) σ E ⋅ εc ⇒ γ= .14x10-5 Se desprind următoarele concluzii: 1) 2) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite.6 1. rezultă că aditivul Eclipse este cel mai eficient în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse. Acest lucru conduce desigur la un cost mai ridicat al produsului finit.5% 1. Dacă se notează cu γ – indice de fisurare. cu până la 30%.16x10-5 2.13x10-5 2.ISSN.2. Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. cu Rc toate că nu are sporuri din punctul de vedere al rezistenţei la compresiune la fel de semnificative ca şi cele obţinute cu aditivul FM 40.64x10-5 SR 2 1. Raportul preţ/efect reducător de contracţie fiind deasemenea în favoarea produsului de la firma Grace.2 2. Aditivele FM 40 şi SR .2 cu până la 15%.5% 0.1 2.75x10-5 2.3% 0. ca şi aditivele FM 40 şi SR .3 2. 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 1.0% 0.19x 10-5 Eclipse 1.0% 1. ca fiind raportul Elementul de beton fisurează dacă γ ≥ 1. prezintă o contracţie caracteristică mai importantă: Tabelul 8 Proba ν Martor 1.9 2 2.88x10-5 2. Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite. Utilizarea aditivului SR .85x 0.5% 2.66x 10-5 10-5 2.Definind ν= εc ca fiind contracţia caracteristică.

Influenţa aditivului superplastifiant FM 40 asupra betoanelor în stare proaspătă şi întărită. produs de HEIDELBERGER BAUCHEMIE GmBH – Germania. 1980 2 . Iureş. drd.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. 1999 4 . tema B19 . 5) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. T. 8 – 9. în primele 28 de zile. cu până la 15%.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee.Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse. 10 . Ispas. Cement and Concrete Research. Materiale. Editura Orizonturi Universitare.6153/2000. ConcreteRepair. UK. Indicativ NE 012 – 99.2. C. Influenţa aditivului superplastifiant FM 40 asupra betoanelor în stare proaspătă şi întărită.Numar Special 2005 . director de proiect prep. UK. vol. Ionescu. No. Concrete in the Service of Mankind. Ediţia a VIII-a. Iureş. Editura tehnică Bucureşti. Avram.Zilele Academice Timişene. 1996 12 .Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee.Se desprind următoarele concluzii: 1) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite. vol. produs de HEIDELBERGER BAUCHEMIE GmBH – Germania.2 cu până la 15%. Appropriate Concrete Technology. ca şi aditivul FM 40. 2) Aditivul FM 40. Bob. Bucureşti. 6 . Concrete in the Service of Mankind.C. 1999 3 . dar influenţează negativ rezistenţele mecanice ale betoanelor întărite. beton armat şi beton precomprimat. simpozion. Bucureşti. 8) Rezultatele experimentale obţinute pe cele două tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. cu până la 30%. A. Editura Tehnică. în primele 28 de zile. Scotland. L. An International Journal. 1999 11 . Betoane de înaltă performanţă. 4) Aditivul SR . 1996 13 . Buletinul Construcţiilor.1582-1218 10/10 .2 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă. 29.Agrement tehnic 015 – 07/0061 – 2002. Scotland. 18. Concrete for Environment Enhancement and Protection.I. ing. faţă de betonul martor.Grant ANSTI tip S NR.6153/2000. Timişoara. Betoane speciale pentru reabilitarea construcţiilor. 2003 16. Buchman.ISSN. director de proiect prep. L.1. Bibliografie: 1 . 1999 15 . drd. Timişoara. 8 – 9.I.Grant ANSTI tip S NR.Conference organized by the Hungarian Group of fib. elemente şi structuri compozite pentru construcţii – prezent şi perspective.Agrement tehnic 015 – 07/0061 – 2002. beton armat şi beton precomprimat. 7) Tendinţa de fisurare scade cu creşterea procentului de aditiv. Concrete in the Service of Mankind. ca şi aditivele FM 40 şi SR . conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40. Buletinul Construcţiilor. 1999. Betoane de ultra înalte performanţe. duce la micşorarea contracţiilor. 17. Budapest. 3) Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite. Scotland. Vol. 5 . 1999. 6) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. Rehabilitation and Protection. Fiber Reinforced Concrete – from research to practic. ing. UK. Noi tipuri de betoane speciale. 1996 14 – Incorporating Advanced Cement Based Materials. tema B19 .Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. Popaescu. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40 sau SR . Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Bucureşti. Betoane speciale pentru reabilitarea construcţiilor. Indicativ NE 012 – 99.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->