Raport de Cercetare

BETOANE CU CONTRACŢII REDUSE REALIZATE CU ADITIVI SPECIALI

Grant: CNCSIS TIP AT nr. 32940/20.06.2004 Tema nr. 5 Cod CNCSIS 203 Autor: Asist. Drd. Ing. Liana IUREŞ Universitatea: “Politehnica” Timişoara

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

1/10

Firma italiană Grace. 3. . Micşorarea volumului datorită legării apei prin adsorbţie şi folosirii ei la hidratare. Cimentul: .1. Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C. % Tabelul 1 ECLIPSE lichid de culoare galben 0. .0 7 fără Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . . Teoria sorbţiei superficiale ( teoria coloidală) explică fenomenul de contracţie al betonului prin migrarea apei în gelurile fazei hidratate a cimentului. 6. Dozajul recomandat este de (1. dacă umiditatea aerului scade. Umiditatea şi temperatura mediului ambiant. Agregatele: . producătoare de produse pentru betoane. a realizat de curând un aditiv care reduce contracţia la uscare a betonului cu până la 50 -80% la 28 de zile. 4. În porii mijlocii apa formează meniscuri care conduc la apariţia unor tensiuni superficiale ce solicită pereţii porilor. 5. deoarece creşte şi numărul porilor din beton.0 – 2. Caracteristici tehnice ale aditivilor superplastifianţi utilizaţi La prepararea betoanelor s-au utilizat trei aditivi reducători ai contracţiei: Eclipse. Teoria tensiunilor capilare ( E. acest aditiv poartă denumirea Eclipse. rezultând micşorarea volumului masei gelice = contracţie. Factorii care influenţează contracţia betonului sunt: 1. Evaporarea spre exterior a apei din geluri este însoţită şi de o absorbţie spre nucleul nehidratat al granulei de ciment. O caracteristică negativă a utilizării betonului ca şi material de construcţie o reprezintă instabilitatea volumică de-a lungul timpului. cu alte cuvinte proprietatea betonului de a se contracta şi de a fisura în timpul uscării sale.5 – 10 l/m3). Modul de punere în operă. deci are loc contracţia betonului. . g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. Aditivul Eclipse acţionează asupra mecanismului de contracţie a betonului fără să adauge nici un material expansiv în beton. 2.prin natura şi rigiditatea lor. 2.prin natura mineralogică ( componentul C3A prezintă cea mai mare contracţie). Freyssinet) se bazează pe contracţia betonului prin efectul tensiunii superficiale a apei din porii capilari. existând trei teorii principale care explică acest fenomen: Prima teorie prezintă fenomenul de contracţie a betonului ca fiind caracterizat printr-o micşorare a volumului de beton.prin fineţea de măcinare.5) % soluţie din cantitatea de ciment (2. ECLIPSE este un aditiv lichid pentru reducerea fisurilor provocate de contracţiile hidraulice şi a fenomenului de curbare a suprafeţei turnate la betoane şi mortare. păstrat în aer.creştera cantităţii de agregate duce la reducerea contracţiei. % pH Conţinut de cloruri.prin dozaj – creşterea cantităţii de ciment duce la creşterea contracţiei pastei de ciment. are loc şi în stare proaspătă (contracţie plastică) şi este mai puternică în primele zile de întărire a betonului.creşterea componentei gelice implică o creştere a contracţiei pastei de ciment. Contracţia betonului – scurte noţiuni teoretice Contracţia betonului la uscare se datorează mai multor cauze. FM 40 şi SR .2.ISSN.prin granulozitate. cu o reducere a contracţiei finale a betonului de 25-50%. provocat de modificarea conţinutului de apă din structura pietrei de ciment. Dimensiunile elementului.Numar Special 2005 . presiunea pe pori creşte rezultând o micşorare a volumului.93 30.1582-1218 2/10 . Apa: Creşterea raportului A/C conduce la creşterea contracţiei betonului.

la 1m3 de beton. precum şi prisme cu dimensiunile 10x10x55 cm pentru determinarea rezistenţei la întindere (Rt) şi a contracţiei. Pentru încercări s . 3/7 şi 7/16 mm). Efectul produs de SR – 2: creşterea coeziunii.0) % soluţie din cantitatea de ciment. Optimizarea compoziţiilor de beton martor şi cu superplastifianţi Prin tema proiectului s-au propus efectuarea unor determinări experimentale asupra proprietăţilor betoanelor realizate cu diferite procente de aditiv reducător al contracţiei. Tabelul 3 Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C. astfel: 2 minute agregatele. g/cm3 Conţinut de substanţă uscată. Pentru a avea acelaşi raport A/C. folosit pentru prepararea betoanelor şi mortarelor la care se doreşte o creştere a durabilităţii şi a impermeabilităţii. Compoziţiile corespunzătoare fiecărei clase de beton (martor şi cu aditiv).agregate de balastieră cu dmax = 16 mm.ISSN.6) % soluţie din cantitatea de ciment. (Sorturi 0/3.1cm pe care s-a determinat rezistenţa la compresiune (Rb) şi densitatea aparentă (ρb).apă de la reţeaua de alimentare a municipiului Timişoara. Procentele de aditiv utilizate s-au situat în intervalul recomandat de agrementele lor tehnice/1/. Dozajul recomandat este de (0.2 – 2.1% 3.044 30. s-au realizat la acelaşi raport A/C pentru a compara efectul superplastifianţilor asupra proprietăţilor betoanelor proaspete şi întărite. folosit pentru prepararea betoanelor fluide şi a betoanelor cu rezistenţe superioare. % pH Conţinut de cloruri.2 solzi albi 0. Prepararea compoziţiilor s-a realizat manual.2 este un aditiv pe bază alcool superior. Epruvetele au fost decofrate la 1 zi iar apoi au fost păstrate în laborator la temperatura mediului ambiant.54 100. cantitatea de apă de preparare a betoanelor cu aditiv s-a stabilit astfel ca apa utilizată plus apa adusă de aditiv să fie egală cu cea a betonului martor corespunzător. . % SR .0 7 ≤ 0. La realizarea lor s-au utilizat: . Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . II/A – S32. cimentul şi 60% din apa de preparare şi apoi 3 minute după adăugarea restului de 40% apă împreună cu cantitatea calculată de aditiv.FM 40 este un aditiv superfluidizant pe bază de eteri policarboxilici. Materialele componente s-au amestecat 3 minute la betoanele martor şi 5 minute la cele cu aditiv. produs de către firma SIKA Aditivul are şi un efect întârzietor de priză. % pH Conţinut de cloruri. Tabelul 2 FM 40 lichid de culoare maro 1. g/cm3 Conţinut de substanţă uscată.1582-1218 3/10 . Dozajul recomandat este de (0. Compoziţiile s-au stabilit în conformitate cu prevederile Codului de practică NE – 012 – 99/3/. .5 R.1% Caracteristici tehnice Aspect Densitate la 200C.Numar Special 2005 . % SR . prin prevenirea contracţiilor la uscarea şi implicit a fisurilor de contracţie produs de către firma SIKA.au turnat cuburi cu l = 14.ciment portland cu zgură.0 7 ≤ 0.5 – 3.

2 2.5 T4 13.0 T4 13.0% Beton cu SR .5 T4 13.2 2.9 2360.2 1.5% Beton cu SR .tasarea betoanelor proaspete este slab influenţată de superplastifiant.0 T3 6.5% C20/25 Beton cu FM 40 2.densităţile aparente ale betoanelor cu superplastifianţi au valori asemănătoare cu cele ale betoanelor martor.ISSN.1582-1218 4/10 . 3 kg/m Clasa.0% Beton cu Eclipse 2.5 T4 5.2 Clasa betonului 14.3% Beton cu FM 40 1.1 2356.5 T3 7.4.3% 2461 2474 2461.Numar Special 2005 . Caracteristicile betoanelor în stare proaspătă Tabelul 4 Proprietăţi ale betoanelor proaspete Caracteristici ale betonului proaspăt Densitatea Consistenţa aparentă Tipul betonului Tasare.4 2461 2336.0 T3 Se constată următoarele: .5 T4 14.5% Beton cu Eclipse 2.2 T3 8.3% Beton martor Beton cu SR .5 T4 13.5 T4 14.0% Beton cu FM 40 2.4 2461 2474 2461.cm ρ bp.6 2366. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . T Beton martor Beton cu Eclipse 1. .

3 +20.22 +13.57 C20/25 Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Rb.3% Caracteristici ale betonului întărit.16 2.54 2.1). Probele utilizate pentru măsurarea contracţiei au fost prisme cu dimensiunile 10x10x550 cm (fig.5.ISSN.0% Beton cu Eclipse 2. Rt.02 37.1582-1218 5/10 .55 2. Fig. ± ∆ Rb.Numar Special 2005 .5% Beton cu Eclipse 2.57 2. ţinându-se cont şi de influenţa variaţiei de temperatură şi umiditate cu ajutorul unui termohigrometru.24 39.38 36. 1. N/mm2 N/mm2 % 31. Caracteristicile betoanelor în stare întărită Contracţia betoanelor în stare întărită a fost măsurată cu ajutorul unor microcomparatoare 1/1000 mm. Măsurarea contracţiei Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu ECLIPSE Tabelul 5 Clasa beton Tipul betonului Beton martor Beton cu Eclipse 1.5 +16.

ISSN.0% Beton cu SR . duce la micşorarea contracţiilor.2 21.5 2. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40.35 1.57 1.09 2.10 2.Numar Special 2005 . utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse.3 2.2 Caracteristici ale betonului întărit.54 2. c) Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite.66 2. N/mm2 N/mm2 % Beton martor 31.5 -8.2 24.2).38 Beton cu FM 40 36.5% Beton cu FM 40 37.3% Clasa beton C20/25 Clasa beton C20/25 Tabelul 7 Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu aditivul SR .98 -10.5% Beton cu SR . faţă de betonul martor.5 -19.57 2. b) Aditivul FM 40. în primele 28 de zile.38 Beton cu SR . Rt. la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Tipul betonului Rb.2 23. cu până la 15%. în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse. sunt conform graficului de mai jos: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . rezultă că aditivul Eclipse este mai eficient decât aditivul FM 40. Tabelul 6 Proprietăţi ale betoanelor întărite realizate cu aditivul FM 40 Caracteristici ale betonului întărit. ± ∆ Rb.24 +16. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul Eclipse.16 2. la 28 zile Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere Tipul betonului Rb. cu până la 30%.02 +13.22 +20. d) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. ca şi aditivul FM 40. N/mm2 N/mm2 % Beton martor 26.Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent.0% Beton cu FM 40 39.3% Se desprind următoarele concluzii: a) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite.1582-1218 6/10 .55 2. e) Aditivul SR – 2 utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse duce la o micşorare a rezistenţelor betoanelor destul de semnificativă ( cu până la 20% în cazul utilizării unei compoziţii cu 2% aditiv SR . f) Rezultatele experimentale obţinute pe cele două tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate.61 2.88 1. ± ∆ Rb. Rt.05 1.

7 -0.1 -0. afectând durabilitatea.6 -0.5% Eclipse 2% Eclipse 2.Numar Special 2005 .1582-1218 7/10 . Garaje pentru parcare. deşi nu este suficient. nivelul maxim al contracţiei.2 -0. Poduri. respectiv a fisurării betonului.4 Eclipse 1. Aditivul pentru reducerea contracţiilor la uscare ale betonului se poate recomanda pentru a fi utilizat la toate proiectele de construcţii în care apar probleme datorită contracţiei . Fisurarea betonului în timpul contracţiei este o problemă complexă care depinde de nivelul contracţiei.3 Contracţia [mm/m] Martor -0. precum şi asupra consistenţei.3% -0. poate fi totuşi un indiciu cheie.5 -0. Structuri hidraulice. Facilităţi pentru tratarea apelor evacuate. Pentru stabilirea rezistenţei la fisurare.0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 -0. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul FM40 sunt conform graficului de mai jos: Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Structuri maritime.8 Timp (zile) La toate probele turnate s-au efectuat determinări asupra densităţii aparente în stare proaspătă a mortarului şi a betonului. de proprietăţile materialului cum ar fi: modulul de elasticitate. de exemplu: Planşee industriale de înaltă performanţă. funcţionalitatea sau estetica elementelor.ISSN. rezistenţa la întindere a betonului etc. de condiţiile prevăzute pentru a împiedica contracţia.

0% FM 40 1 .ISSN.2 FM 40 2.2 1.Numar Special 2005 .3 FM 40 2.1 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Contractia (mm/m) -0.2 Martor SR .5 -0.2 2% SR .7 Timp (zile) Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .6 Timp (zile) Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent.4 -0. rezultă că aditivul Eclipse este mai eficient decât aditivul FM 40.1 -0.1582-1218 8/10 .0 0 5 1 0 1 5 20 25 30 35 40 45 50 55 -0.5 -0. Măsurătorile contracţiei pe care le prezintă probele realizate cu aditivul SR .3% -0.5% SR .3 -0.3% -0. în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.2 2.4 -0.6 -0.1 0 0 -0.2 0.5% M artor -0.2 sunt conform graficului de mai jos: Aditivul SR .

Din analiza rezultatelor obţinute până în prezent.47x 10-5 FM 40 1. Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite.14x10-5 Se desprind următoarele concluzii: 1) 2) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite. Acest lucru conduce desigur la un cost mai ridicat al produsului finit. duce la micşorarea contracţiilor. cu Rc toate că nu are sporuri din punctul de vedere al rezistenţei la compresiune la fel de semnificative ca şi cele obţinute cu aditivul FM 40. cu până la 30%. Aditivele FM 40 şi SR .5% 1.2 la prepararea betoanelor conduce la o micşorare a rezistenţelor betonului faţă de betonul martor.3% 0.9 2 2. ca fiind raportul Elementul de beton fisurează dacă γ ≥ 1. prezintă o contracţie caracteristică mai importantă: Tabelul 8 Proba ν Martor 1.5% 2.Definind ν= εc ca fiind contracţia caracteristică.4 Procent aditiv (%) 3) 4) 5) 6) 7) 8) σ E ⋅ εc ⇒ γ= .3% 0.2.5% 0.13x10-5 2. rezultă din tabelul 4 că aditivul Eclipse.0% 0.ISSN. Tendinţa de fisurare scade cu creşterea procentului de aditiv.2 cu până la 15%. Dacă se notează cu γ – indice de fisurare.19x 10-5 Eclipse 1. Rt Rt Indice de fisurare γ FM 40 Eclipse Martor Revista de Politica Stiintei si Scientometrie .6 1. 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 1.0% 0.75x10-5 2.1582-1218 9/10 . ca şi aditivele FM 40 şi SR .3 2. în primele 28 de zile. Utilizarea aditivului SR . rezultă că aditivul Eclipse este cel mai eficient în cazul utilizării pentru obţinerea unor betoane cu contracţii reduse.Numar Special 2005 . de aceea se recomandă ca la utilizarea lui în betoane să se adauge şi un alt aditiv ce are ca şi efect sporirea rezistenţelor betonului întărit.16x10-5 2.8 1.64x10-5 SR 2 1.0% 1. faţă de betonul martor. Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente.3% 1.85x 0. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40 sau SR .7 1.88x10-5 2. Raportul preţ/efect reducător de contracţie fiind deasemenea în favoarea produsului de la firma Grace. Rezultatele experimentale obţinute pe cele trei tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate.5 1.2 utilizate la prepararea betoanelor cu contracţii reduse.66x 10-5 10-5 2.1 2.2 2.

2) Aditivul FM 40. cu până la 15%. 7) Tendinţa de fisurare scade cu creşterea procentului de aditiv. Avram. 2003 16. produs de HEIDELBERGER BAUCHEMIE GmBH – Germania. 1980 2 . 1999. Vol. 4) Aditivul SR . cu până la 30%. Iureş.I. 8 – 9.2. vol. An International Journal. Cement and Concrete Research. faţă de betonul martor. Concrete in the Service of Mankind. Timişoara. Bibliografie: 1 . 1999 15 . Bucureşti. 1996 14 – Incorporating Advanced Cement Based Materials. 1996 12 . Ediţia a VIII-a.I. dar influenţează negativ rezistenţele mecanice ale betoanelor întărite. ca şi aditivele FM 40 şi SR . Bob. Fiber Reinforced Concrete – from research to practic. Budapest. Buletinul Construcţiilor. 1999.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. simpozion. Editura tehnică Bucureşti. Bucureşti. beton armat şi beton precomprimat. 1996 13 . 1999 4 .Se desprind următoarele concluzii: 1) Utilizarea aditivului superfluidizant FM 40 la prepararea betoanelor conduce la sporuri semnificative ale rezistenţei la compresiune la betoanele întărite. 18.1. Betoane de ultra înalte performanţe. C. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40. Ionescu.Grant ANSTI tip S NR. director de proiect prep.Grant ANSTI tip S NR. utilizat la prepararea betoanelor cu contracţii reduse. 5 . Indicativ NE 012 – 99.Agrement tehnic 015 – 07/0061 – 2002. Timişoara. ConcreteRepair. Concrete for Environment Enhancement and Protection.Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton.2 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă. elemente şi structuri compozite pentru construcţii – prezent şi perspective. Noi tipuri de betoane speciale. Concrete in the Service of Mankind. conduce la obţinerea unor betoane cu contracţii mai reduse decât cele la prepararea cărora s-a utilizat aditivul FM 40 sau SR . 6) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. Scotland. tema B19 . 8 – 9. UK. beton armat şi beton precomprimat. Influenţa aditivului superplastifiant FM 40 asupra betoanelor în stare proaspătă şi întărită. ca şi aditivul FM 40. Popaescu. UK. 8) Rezultatele experimentale obţinute pe cele două tipuri de betoane cu superplastifianţi sunt comparabile cu cele prezentate în lucrări de specialitate din ţară şi străinătate. Indicativ NE 012 – 99. ing. Materiale.Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton.Numar Special 2005 . No. ing. Editura Tehnică. Rehabilitation and Protection.1582-1218 10/10 . A. Appropriate Concrete Technology. 29. produs de HEIDELBERGER BAUCHEMIE GmBH – Germania. Scotland.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. Buchman. Ispas. Betoane de înaltă performanţă.Zilele Academice Timişene. în primele 28 de zile. Bucureşti. 1999 11 . drd. vol. 10 . Betoane speciale pentru reabilitarea construcţiilor. director de proiect prep.6153/2000. 17. 5) Aditivul Eclipse utilizat în aceleaşi procente. L. L.2 cu până la 15%. Revista de Politica Stiintei si Scientometrie . Editura Orizonturi Universitare.ISSN. Influenţa aditivului superplastifiant FM 40 asupra betoanelor în stare proaspătă şi întărită. 3) Superfluidizantul FM 40 nu influenţează semnificativ densitatea betoanelor în stare proaspătă precum şi rezistenţele la întindere la 28 de zile obţinute pe probele întărite. tema B19 . Concrete in the Service of Mankind. Iureş. Betoane speciale pentru reabilitarea construcţiilor.Conference organized by the Hungarian Group of fib. T. 1999 3 . 6 . UK. duce la micşorarea contracţiilor. Scotland.C. drd.Proceedings of the International Conference held at the University of Dundee. Buletinul Construcţiilor.Agrement tehnic 015 – 07/0061 – 2002.6153/2000. în primele 28 de zile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful