BOLI RESPIRATORII

La bolile sistemului de respiraie se refer: bronitele, pneumoniile, pneumoscleroza i amfizema, astma bronic, bolile cronice nespecifice i bolile cronice purotoaze ale plmnilor, pleuroziile, parazitozele (actinomicoza, echinococoza) i bolile profesionale. Aprinderea de plmni (pneumonia) poate fi lobar sau bronhocumonie. Pneumonia lobar atac una, dou pri, uneori plmnul ntreg i chiar pe ambii. La bronhopneumonie, procesul inflamatoriu cuprinde poriuni limitate ale plmnilor. Pneumonia se dezvolt acut n rezultatul suprarcorii, micorrii forelor de aprare ale organismului i contagiunilor, crora le este favorabil extenuarea. Apare tusa, iniial seac, apoi cu flegm de culoare ruginie, frisoane cu creterea temperaturii corpului pn la 40C, respiraia nteit, dureri n coaste, slbiciune general brusc, micorarea, iar uneori deplina absen a poftei de mncare, pierderea capacitii de munc. n cazul apariiei acestor simptoame bolnavul urmeaz a fi imediat culcat n pat, s se cheme medicul care va prescrie tratamentul. n cazul adresrii oportune medicului i tratamentului, aceast poal este curabil; n cazul tentativei de autotratament i adresare trzie dup ajutor medical, ea progreseaz, pot aprea complicaii periculoase vieii (pneumoscleroza, emfizema pulmonar .a.). La msurile de profilaxie se refer clirea organismului, cultura fizic raional. Urmeaz a ne pzi de suprarcire, a respecta regimul muncii i odihnei. Bronitele (acute i cronice) snt boli ale trunchiului bronhial sau cilor aerifere ale plmnilor aprute ca urmare a suprarcirii, rcelii, gripei .a. n ultimele decenii se remarc creterea considerabil a mbolnvirii de bronit acut i n special cronic, fapt legat de poluarea atmosferei cu gaze duntoare i cu particule de praf, deprinderea de a fuma tutun ceea ce este foarte periculos la vrsta adolescenei i tinereei. Un fapt negativ este alergizarea i micorarea n legtur cu aceasta a forelor de aprare ale organismului, creterea frecvenei epidemiilor de grip. Bronita constituie o problem social-medical de prim importan i pe drept este considerat boala secolului n rnd cu boala ischemic a inimii. Cel mai des bronita acut este precedat de boli repetate prost lecuite ale cilor superioare de respiraie, inclusiv traheit. Bolnavii se plng de tus, (iniial seac cu flegm nensemnat, vscoas, mai trziu ea devine abundent, deseori mucilaginos-puroioas, galben, se scuip uor). Uneori se remarc subfebrilitatea (temperatura corpului este de 37,5-38C) pe parcursul a 3-4 zile, slbiciune, dureri ale muchilor, voce rguit, respiraia repetat. Pentru nsntoirea complet i deplin urmeaz a se adresa la timp medicului, a respecta regimul i tratamentul prescris de ctre medic. Snt eficace inhalaiile, sinapismele, consumarea abundent de buturi fierbini (spre exemplu, lapte fierbinte cu bicarbonat de sodiu sau ap gazoas). Bronita acut este o boal curabil ns pe viitor se recomand clirea organismului, practicarea sportului, culturii fizice curative, renunarea la fumat. Nerespectarea acestor recomandaii aduce la bronita cronic. n cazul absenei tratamentului boala se poate complica cu insuficien respiratorie, hipertensiune pulmonar repetat. Bolnavii trebuie s in minte c doar tratamentul de lung durat poate stopa continua progresare a procesului. O mare importan are dispensarizarea cu efectuarea curelor de terapie intensiv. Profilaxia se reduce la nlturarea influenelor ce contribuie la iritarea bronhiilor, prentmpinarea rcelilor. Urmeaz a se mbrca conform sezonului, a practica sistematic gimnastica respiratorie, plimbrile la aer curat. Se recomand tratamentul balneo-sanatorial. Astma bronic, boal infecios-alergic, la fundamentul creia stau spasmele bronhiolelor mici. Este caracterizat de crize de sufocare cu tus ulterioar i secreie a flegmei vscoase, care de regul, apar spontan, tulburnd capacitatea de munc. Apar mai des noaptea, ns la progresarea bolii pot aprea i ziua. Cauzele progresrii bolii snt, n mod obinuit, pneumoniile suportate anterior, bronitele, suprarcirea, sensibilitatea sporit pentru diferite substane chimice, praf i ali alergeni de cas (vopsele, detergeni, blnuri, penele pernei .a.). Oamenii, suferind mult timp de aceast boal, pot prentmpina singuri apropierea crizei de astm, folosind diferite mijloace speciale sub forma aerozolurilor. Dat fiind faptul c boala decurge cronic, cu perioade de acalmie i acutizare, bolnavii trebuie s se afle permanent sub observare de dispensar i s ia tratament de profilaxie. n profilaxia acutizrilor o mare importan are clirea organismului, practicarea culturii fizice, gimnasticii respiratorii, de asemenea corecta succesiune a muncii i odihnei. Pleurezia este, de regul, o boal secund, n mod obinuit se dezvolt pe fonul contagiunii de tuberculoz, n cazul bolilor reumatice, cancerului pulmonar, n urma traumelor. Pleureziile se mpart n uscate i exsudative. Boala deseori se dezvolt n urma suprarcorii, scderii forelor de aprare ale organismului. Bolnavii se plng de dureri acute n una din prile cutiei toracice, frisoane, respiraie dubl, tus seac, temperatura sporit a corpului, indispoziie, scderea poftei de mncare, pierderea capacitii de munc. Adresarea la momentul oportun la medic permite determinarea la timp a diagnosticului, efectuarea tratamentului necesar care n marea majoritate a cazurilor duce la nsntoirea i restabilirea capacitii de munc. Pe viitor, bolnavii trebuie s se afle la eviden de dispensar i s primeasc tratamentul profilactic sub supravegherea medicului de sector.

n profilaxie o mare importan au eforturile micrile de consolidare general a sntii: respectarea regimului muncii i odihnei, practicarea sporturilor, culturii fizice, clirea organismului, refuzul fumatului i consumrii buturilor alcoolice. Parazitozele pulmonare (actinomicoza, echinococoza .a.) se ntlnesc rar. Boala decurge uneori sub masca diferitor boli ale sistemului de respiraie. Adresarea la timp la medic permite stabilirea la timp a diagnosticului i efectuarea tratamentului, inclusiv chirurgical. Bolile profesionale se observ la lucrtorii diferitelor profesii (din domeniul chimiei, industriei spunului, morritului .a.) n cazul nerespectrii regulilor igienei muncii i tehnicii securitii. Decurg, n special sub forma bronitelor acute, pneumoniilor. Principala msur de profilaxie const n nlturarea cauzelor bolilor.

Cauzele imbolnavirii aparatului respirator

Traheea, bronhiile si plamanii sunt organe intratoracice, deci interne. Totusi, datorita structurii lor tubulare, ele comunica direct cu atmosfera, deci cu lumea exterioara, motiv pentru care sunt expuse actiunilor factorilor nocivi existenti in atmosfera. Cauzele bolilor aparatului respirator sunt numeroase si variate; rar izolate, de cele mai multe ori se asociaza doua sau mai multe cauze, care provoaca in acelasi timp sau succesiv aparitia unei boli a aparatului respirator. Una din cauzele determinante ale aparitiei bolilor aparatului respirator si poate cea mai importanata, este infectia. In mucoasa cailor aeriene pot sa se cuibareasca si sa se inmulteasca microbi, proveniti in general din caile aeriene superioare (nas, gura, gat, faringe), unde sunt oaspeti obisnuiti, de cele mai multe ori inofensivi. In anumite conditii, sub actinea unor factori favorabili care fie slabesc organismul diminuandu-i rezistenta, fie ca provoaca congestionarea mucoasei, acesti germeni pot sa devina patogeni, adica sa determine aparitia bolilor. Exista insa si bacterii si virusuri care pot sa provoace boli fara contributia factorilor favorizanti, asa cum se intampla cu unele boli infectioase ca tusea convulsiva, pojarul. De cele mai multe ori infectarea aparatului espirator se face pe cale aeriana, prin inhalarea microbilor raspanditi prin tuse, stranut, vorbire, sarut. Molipsirea se face mai usor si nummarul de imbolnaviri creste cand virulenta germenilor este mult crescuta si numarul acestora ese foarte mare, ceea ce se intampla in izbucnirile de boli cu caracter epidemic (gripe, viroze, tuse).

Cauzele favorizante imbolnavirii

Cauzele favorizante ale bolilor respiratorii sunt factorii care determina reactii congestive (modificari circulatorii) ale mucoasei nasului, faringelui, traheei si bronhiilor, ale alveolelor si ale pleurei. Aceste modificari micsoreaza rezistenta si puterea de aparare locala a acestor organe, ajutand sau declansand actiunea microbilor. Cel mai insemnat rol il joaca raceala, notiune care nu trebuie inteleasa ca actiune directa a aerului rece asupra mucoasei aparatului repirator, ci mai ales ca "racirea" corpului sub actiunea expunerii la temperaturi scazute sau sub actiunea umezelii si racelii la picioare, ceea ce a facut pe un clinician francez sa afirme ca omul "raceste" prin corp si nu prin respiratie. Acest mecanism explica si caracterul sezonier al numeroaselor boli respiratorii, a caror frecventa este maxima in anotimpul rece si umed. Aproape orice raceala incepe cu o rinita (guturai) cea mai obisnuita boala a mucoasei nasului. Cand picioarele sunt umede si reci, vasele sangvine ale nasului se contracta, mecanismele de incalzire si umezire a aerului din nas functionand defectuos.

In aceste conditii aerul nu se incalzeste, ramane uscat, microbii trec nestingheriti si astfel are loc inflamarea mucoasei nasului si faringelui , adica apare banala rinofaringita, cu guturai si dureri in gat. Adesea, o data cu mucoasa nasului, faringelui si a traheei, se congestioneaza si laringele; apare laringita, caracterizata prin tuse uscata si raguseala pana la stingerea vocii. O alta cauza favorizana este actiunea factorilor iritanti asupra mucoaselor respiratorii si anume a substantelor care exercita o iritati mecanica (praf, fum, pulberi, scame, ciment, particule mici de origine vegetala si mai ales fumul de tutun) sau chimica (gaze iritante, gaze toxice, vapori iritanti), factori din ce in ce mai des intalniti in prezent si mai ales in orasele mari, datorita dezvoltarii crescande a industriei.

Cauze predispozante imbolnavirii

Cauzele predispozante sunt factorii care inlesnesc producerea inflamatiei mucoaselor respiratorii prin crearea unor conditii ce scad rezistenta organismului fata de cauzele determinante si favorizante. Sunt considerati factori predispozanti: Defectele nazale (deviatii de sept, hipertrofii de cornet), care constituie o oarecare piedica in respiratie, in incalzirea si umezirea aerului inspirat Focarele infectioase cronice ale cailor respiratorii superioare ( rinite, faringite, amigdalite, sinuzite, infectii dentare, supuratii), care pot sa provoace si sa intretina inflamatii ale traheei, bronhiilor si alveolelor pulmonare prin infectarea din proape in aproape sau de la distanta (prin inhalare sau pe cale limfotica Starile debilitante pentru organism, cum ar fi: bolile infectioase, subalimentatia,surmenajul, debilitatea generala, alcoolismul, sifilisul, tuberculoza,bolile cronice de inima si rinichi, guta,obezitatea, diabetul,tabagismul starile alergice. Toate aceste conditii favorizeaza si aparitia recidivelor

PLANTE MEDICINALA CARE TRATEAZA BOLILE RESPIRATORII

Sezonul rece si capriciile meteo din alte anotimpuri mai calde se caracterizeaza prin frecventa mare a afectiunilor cailor respiratorii. Acestea sunt foarte sensibile la variatiile bruste ale factorilor atmosferici, respectiv temperatura mediului ambiant, umiditatea, curentii de aer, pentru a enumera doar cativa. Afectiunile cailor respiratorii au o evolutie rapida, fiind insotite adesea de cresteri spectaculoase ale temperaturii corpului. In general, afectiunile respiratorii, cand nu se complica sau se cronicizeaza, se pot trata simptomatic, iar plantele medicinale, folosite cel mai adesea sub forma de infuzii calde, trebuie sa aiba efecte antiinflamatoare, antiseptice, emoliente ale secretiilor bronsice, expectorante, spasmolitice si sudorifice. Ele trebuie sa contribuie de asemenea la scaderea temperaturii. In acest caz, iata cateva formule/retete/remedii/continand plantele care sa indeplineasca toate conditiile enumerate mai sus: Faringita si laringita Pentru tratarea lor se folosesc preparate din musetel si salvie, cu care se fac gargara. Solutiile se obtin prin infuzarea a doua lingurite de planta la o cana de apa. Gargarele se fac cu cate 150 ml de lichid in care s-a dizolvat o lingura rasa de bicarbonat de sodiu (poate fi si alimentar), de 3 ori pe zi, dupa fiecare masa. Dupa gargara, nu se bea si nu se manca timp de 30 de minute. Bronsita

In cazul bronsitei, se folosesc mai ales infuzii preparate din patlagina, podbal, luminarica sau nalba. Util pentru ameliorarea simptomelor este si amestecul in cantitati egale de soc, tei si luminarica, din care se infuzeaza doua lingurite de amestec la o cana de apa. Afectiunile pulmonare Daca suferiti de ele (viroze pulmonare), puteti folosi plantele ca atare sau, pentru un efect mai bun, asociate conform urmatoarelor formule de asociere: talpa gastii sau valeriana cu izma, coada soricelului sau patlagina cu plamanarica, coada calului sau, mai ales, patlagina, cu salvie si podbal. Se face o infuzie din 2 lingurite de plante la o cana de apa din care se beau 2-3 cani pe zi, indulcite de preferinta cu miere. Un rol deosebit de important in tratarea afectiunilor cailor respiratorii il poate avea cimbrisorul de camp. Se procura de la magazinele de specialitate si poate fi preparat sub forma de infuzie (2 linguri de planta la o cana de apa). Consumata de trei ori pe zi si indulcita cu miere, infuzia are calitati antivirotice si de consolidare a capacitatii de aparare a organismului (imunitate). Daca se asociaza cu ulei de conifere (pin sau molid), din care se administreaza cate 5 picaturi, de 3 ori pe zi, efectul antitusiv este mai puternic. Iata si alte formule de amestecuri: Pentru amigdalite: gargara cu musetel, coada-soricelului. Se pun doua lingurite de planta la o cana de apa, la care se adauga o lingurita rasa de bicarbonate. Gargara se face de 3 ori pe zi, dupa mesele principale. In cazul bronsitelor se mai foloseste amestecul de busuioc, patlagina, cimbrisor de camp, coada soricelului si salvie. Pentru efect expectorant se foloseste coada-calului, nalba, salvie si sulfina. Daca suferiti de astm bronsic, pentru bronhodilatatie, sunt indicate paducelul, coada-soricelului si coada-calului, toate luate in cantitati egale. Pentru scaderea temperaturii se folosesc salcia, salvia si teiul.