Nikolas Trifon

UNDEEAROMAruINZ
e ?"intreba deunizi lon Caramitru, ,,Unde AromAnia pregedintele actor binecunoscut Rom6nia, in Societ6culturale macedorom6ne, ocazia cu uneiemisiuni la 1ii televizorpe tema statutuluinalional al arominilor. qi Macedonia Filip, Alexandru a urlui ,,Machidunia... pulin mai t6rziudemagilor e lara noastr5", lor sugera putatulCosticiCanacheu, lideral ComunitiliiArom6pentru nilor din Romdnial. intrebarea semnificativd e reavoinlacelorcareconsiderichiargi azi cd arom6nii din Balcani pot fi dec6t romdni,raspunsul mai nu nu pulin semnificativ pentruo anumiti stdnjeneali cea lor pentrucarearom6niisunt un elementaparte, distinct nu numai fali de grecii,albanezii, bulgariisau sirbii cu careau convieluitde-a lungul istoriei, 5i dar pe fali de romdni. lntr-adevir, inrudirea planlingvistic cu romdnii incontestabilS, nu permiteintercominsd e prehensiunea intre locutoriicelordoui limbi.Pe plan cultural, sensullarg al cuv6ntului,lumeaarom6ni in estemai aproapede lumeagreac6gi,in anumiteprivinfe, de cea albanezdgi macedoneani (slavi)decdt de lumearom6na. Arom6nii, mai precis partedintre o ei,au intratin contactdirectcu rom6nii doarincepdnd cu ultimatreimea secolului XlX. Divergenla intre cele doud pozilii nu inseamni ci premizele viziunea gi asupralumii a celorcarele suslin nu sunt de acelagi ordin: firi !ar6, adici stat, nu poli popor aparte. Decidin doui exista grup,comunitate, ca gi una:ori aromdnii identifica aderacu oriceprel la un se stat-natiunetutelar (rom6n in acest caz, dar de ce nu grecesc albanez, cazularomdnilor Grecia in sau sau din Albania?) se refugiazd ori intr-untrecutindepartatca se justifice pretenliide a se reclama la o lari eventuale de giun statoric6tde imaginare fi asemenea referinle2. ar 1Emisiunea moderatide Radu Moraru, transmi,,Nagul', 11 si peZeceTVin iulie2011. 2 lntervenlia mai aplaudatide publiculprezent la cea emisiune, care traduce binetonulgeneral, fostaceea a ti telefonicd, omuluide afaceri a GigiBecali ,,Romdnia : e singura inlarAcarene revendicica pe copiiiei. Atunci, partizanilor rominitS!iiaromAnilor dateazi Pozi!ia din anii 1860,cind Statul rom6n a deschisprimele in inaugurAnd, asteuropeanS, 5coliromAnegti Turcia fel, politicasa balcanicd centrati pe chestiunea aroin m6neasci. nu a variatpAnain zilelenoastre ciuEa Pe da schimbarilor surveniteulterior. de o parte,train tatul de pacesemnatla Bucuregti 1913nici mdcar pe nu menlionaexistenla specificd aromAnilor teria Recomtoriul statelornalionalein noile lor frontiere. pensate prin cedarea citre Bulgaria Dobrogeide de a sud,RomAnia abandonacu aceastiocazie exigenlele interbesalein legiturd cu aromAnii. Atet in perioada spelici, cdt gide la 1989p6ni azi,in cadrulmdsurilor pretutindeni", nimicnu percificeprivind,,romiiniide gi mite si se afirme c; StatulromAna incercat, chiar cu ci ar fi putut incerca,si ducd o politicdsimilard aceea perioadapreceddndpaceade la Bucuregti. din Aceste faote nu au afectatinsi nicidecum tezarom6nitdliiaromdnilor Balcani, solidinstalatiin naralidin unea nalionali romdneasci.Cei care suslin aceasti c5, tez5,mai alesprintrearomini, recunoasc in ultima analizS, fac mai degrabi din respectpentrumemoo ria sacrificiilor consimlitepe vremuride statulromAn in favoarea solicitat altfelde intelectude arom6nilor, decit in perspectiva unui spriali gi notabiliarom6ni, jin eficaceafirmirii elementuluiaromAnin celelalte Pentru ei, acest element e ,,pierdut", liri balcanice. adicdasimilat. Odati lisate la o parte lamentirileprimisurivind tristasoartea ,,romdnilor sud-dunireni", le preconizate in Balcani Societatea azi de Culturali Macedorom6ni(infiinlati in 1879la Bucuregti, suspendati in 1952;irelansatd 1990) merg mai denu in partedecattradilionalele programeculturale menite vecine. relaliile Rom6niei statele cu si consolideze trebarea : daci nu avem5i noi o lari gi nu ne revendici e nimeni, ce si facemnoi riu acestei comunitdli a..., de romAne;ti. Daci nu maisuntem roro...,ma.. .,aromAne, mini, rim6nemfdri mama;i tata.Daci spunem suncd tem o minoritate. fi cooiiiniminui". vom

10

Pede alti parte,intrarea Greciei Uniuneaeuroin peani dupi ciderea dictaturii,imploziaregimurilor comuniste dezmembrarea lugoslaviei favorizat au ;i o revenire spectaculoasd arominilor pe scenapolia tici balcanicila carepulini observatori aSteptau. se O noui dinamici s-apusin migcare aceastiocazie, cu intr-un context politic nou, marcat printre altele de adoptarea 1997 Recomandirilor in a Consiliului Europei (Rezolulia 1333), careinvitaustatelein carelocuiescaromdnisi pundin practicdmisuri qcolare;iadpentru menfinerea ministrative limbii ;i a culturiilor. Pentruarom6niiimplicaliin aceastd dinamici existi un inointe;i un dupd momentul 1990,moment pornind de la careau apirut noi forme de identificare 5i pe de pozilionare plan nalional.Sub diferiteforme, -variind la lari la !ari, de la comunitatela comunide tite, de la grup socialla grup social,polul arom6na pentru mulli c6;tigatsubit in atractivitate Balcani in greci,macedoneni, bulgari,albanezisau romini de originearominS.Ei revendicau acum inainte pude blic apartenenla o lume desprecarenu se mai vorla beade mult dec6tla trecut saudin auzite. Manifestirilelor n-auavut locintr-unspiritostil naliuniimajoritare in lirile in caretraiau,in tot cazul nu au fost percepute ca atare,cel pulin la inceput, integrareaarominilor fiind reputati ca exemplari.in acestcontext trebuie examinatprocesulcare a dus in Rom6niala cererea statutuluide minoritatenalionali, inaintatd de Comunitatea Aromdnilordin Rominia in 2005. Fondatiin 1991, aceastistructurdasociativi, carerevendicd aproximativ 4000 membri,se infSliSeazi sub formaunui ansamblu relativheteroclit, organizat mai alesregional. Numirul membrilorSocietdlii Macedorom6neestenet inferior, mediade virst; mai avansati gicapacitatea mobilizare lumeaaromdna rein de dus5. Eabeneficiazi, schimb,de sprijinulorganein lor de presi 9i al instituliilorstatale.Documentele Societiliisunt redactate mai alesin rominS,in timp ce Comunitatea favorizeaziarom6nain publicaliile ei gi in dezbaterileinterne. Daci se iau in calculnenumiratelediscugii, incluqi siv intervenliile analizele apirute in presaarom5ni, pe tema adoptirii statutuluide minoritate, unanimitatea carea caracterizat votul favorabilin cadrul adupe ndriigenerale convocate Comunitate 17aprilie de 2005 la Bucuregtieste in;elitoare. intr-un editorial, AlexandruGica a rezumat foarte elocvent situatia: unii arom6nidin comunitatese simt intdi romini, pe urma arom6ni, allii - aromSni pe urmd rom6ni,allii ;i

- numaiaromdni, problema etc.3 asemenea ln situalii, e ci la intrebiri complexe,precum cele legate de identitate;i de identificare, lumease aSteapta risla punsurisimple,in schimb c6nd e vorba de intreb;ri simple,privid nalionalitatea, spre exemplu,lungile tirade alambicatenu gocheazi c6tugide pulin. Altcum spusr e u5orde inlelesin Rominia ca un indinu vid si spuni ci este romSn 9i in acelagi timp ci se simtemai repedearom6n, arom6nca alli indivizicare se simt tot aromdni,ceeace nu-i impiedici si fie ;i si-gi zici albanezi saugreci daci triiesc intr-unadintre aceste Mulli dintre cei peste500 de arom6ni !eri. careau participatla vot gi s-aupronunlat pentru un statut de minoritateau dat, vrind-nevrind, un rispuns simplu la o intrebarecomplexi. Nu preaaveau de ales. PondereaRomAnieiin configuralia aromAni din Balcani Situalia RomAnia anii careau urmat restabidin in poatefi rezumati liriilibertilii de expresie asociere 5i printr-oseriede obieclii ridicatepublic din ce in ce mai desde anumili aromdni, obiecliicaredecurgdin preocuparile lor, nicidecumrecente,privind menlinerealor ca grup aparte, dotat cu o limbd pe careceilalli nu o inleleg,cu o istoriepe careei au triit-o altmulli aromAni Grecia din sauAlbacum.,.intr-adevar, nia au pierdutlimba,ti-au uitat istoria, imit5,maimudar aici,in Rominia,nu asistim de ldrescpe ceilalli, cevavreme la acela;ilucru ?" ,,Noisuntemrom6ni,e evident,triim aici,cei din Greciasunt greci,cei din Albaniasunt albanezi, unde p6ni unde ar fi ei rode mini, cum pretindeRomSnia ,,Dacidevin ;i ei ro?" mini, ceeace de altfel este iluzoriu,atunci nu incein teazi 9iei si fie arom6ni? DecAtsi ne complacem condilia de romAni,,bis", c6nd ,,super"rom6ni, cdnd romini, nu e mai firescsd fim recunosculi ,,aproape" ca o minoritatela fel ca celelalte18 recunoscute de Constitulie, ceeace nu poate decStsi ne ajuteca si p6strdm noastre?" limba ;i particularitSlile Proaspitveniliin Rom6nia, unde ei eraupercepuli mai repede ca un plus dec6t ca o primejdiepentru elementulrom6nesc, confruntatdupi primul rdzboi o cu minoritdlinalionalecareconstituiau treime din populaliaacestei in noile salefrontiere, arom6nii !5ri au pdstratmai bine limba ;i con5tiinlaparticularitelii lor dec6t cei rdma;i in linuturile de unde ei veneau, 3,,Bana p. arm6neasci", nr.21(2000), 11.

11

12

supu5ila mari presiunide asimilare citre statelede naliuni recentintratein posesiunea fostelorteritorii administrate Otomani.Eiocupd,deci,un loc aparde te, intr-unfel privilegiat, configuralia in aromini din Balcani. acestmotiv dar ;i din cauzaintervenliiDin lor statului romdnin trecutin Balcani, comportamentul lor pe plan nalionaljoacd rol-cheie pentruoriun entarea aromSnilor celelalte din Mizacererii sta!Ari. tutului de minoritatenalionaldin Rominia nu se rezumi la un deputatce i-arreprezenta Parlament, in la nigtesubvenlii anualesau la c6tevaposturiin institustatutar perliile de stat.Pede o parte,un asemenea mite multor arom6niinca ezitan!ii, inclusiv cauza din presiunilor care le-au suferitin contextulde inpe doctrinare nalionalistd romAneasci de-a lungul timpului,de a se pronunlaliber asupraidentitdliilor.Pe de alti parte,ar impiedicastatul romin si urmezeo politicdexterni in Balcani fondati pe scenarii fantezistesortiteegecului,;i aduci prejudicii si intereselor celor pe care el vrea si-i ajute. Recunoagterea cide tre Rominia a unei etnii aparte - aromina - ar tdia grecegticare tratau scurt argumentelenalionaliste drept agenli ai propagandeirominegti pe cei ce nu se recunogteau fiind ,,Greci ca vlahofoni" gi ar favoriza adoptarea unui statut specificpentru aromini in celelalte15ri,precum Albania.Un statut inevitabilsui generis, oricare ar fi forma juridicd adoptatd, pentru ci nu existi un stataromdn9idecio naliunearomdni la care arominii prezenlica minoritatein diferitele ar liri din Balcani putea aderagi care ar putea si le pe apereinteresele. punctul lor de vedere, planul Din unei afirmariautonome,este punctul slabal aromdnilor, carese poatedovedia fi ;i un altu in contexdar postnational, tul postmodern, intr-o Europi sensibili la respectul drepturilorminoritifilor.Reacliile prein sa nationald aceasticerereau fost extrem de dure la gidenungurile eman6nddeseoridin mediilearomine ostilenoii orientiri s-audovedit devastatoare. o Unii (nu personale trebuiepierduti faceau convingeri din din vedereputereade atracliea nalionalismelor balcanicein rindurile minoritarilor), allii din interese materiale de carierS, gi daci ne gdndim la anumili intelectuali, artitti ti oameni politicide originearomini ingrijoralila ideea ci prestigiul;i funclia lor ar putea suferide pe urma comportamentului ,,antiromdnesc"al coetnicilorlor. Campaniilede presi pe aceasti temi nu au avut insi pina acum efectul scontatin rdndurileopiniei publice,mulli consider6ndci estevorba mai alesde un contencios arom6provocatdde acestereaclii no-arom3n. Exasperarea

a avut 5i o seriede efecte colateraleneagteptate nu ;i neapdrat binevenite. referimla anumiteinitiative Ne carecauti si dea un nou avAntmigciriide afirmare a arom6nilor, careconduc practicla izolarea in dar lor lumearealdin careei trdiesc. Tentativa a impune de etnonimul ,,machedonarmin"pentru a-i numi pe gi aromdni, multiplicarea referinlelor insistente Mala in ultimiianifac partedintreaceste cedonia iniliative. De la macedoromini la machedonarmini Antologia de poezie bilingvd aromdno-francezi apiruti in Belgiain 2OO7 constituieactul de nattere al acesteiconstruclii lexicografice mai cu16ndsurprinzitoarein aromdni gi romini, ca si nu mai vorbim de celelalte Kiralorgovealimbi.ln introducere, nu-Mantsu, figurd emblematicd lumii aromdne, a ea insSgi reputatd,nu insi gi lingvist,nici istoscriitoare ric,atrageatenliaasupra faptuluici : < Le terme aromdn (fr.aroumain) 6t6 impos6par a q l a l i n g u i s t i q u r o u m a i n e u 1 9 ' s i d c l e u i v o u l a i td d e d montrer a tout prix que les deux peuplesparlantle latinbalkanique nord (lesRoumains) au sud (les au et Mac6donamans) Danubeconstituent seulpeudu un ple.Ceterme a 6t6 reprispar la majorit6des linguistes et des historiens s'estimpos6 comme terme et international. Mais,aujourd'hui, Macddonarmans les pas ne reconnaissent ce terme et souhaientI'usage du terme mac6donarmanqui refldte leur identit6 ethniqueet culturellesp6cifique que celui-cisoit et >4. imposdcommeterme internationa[ Tonulperemptoriual acestei declaralii erajusnu tificat in momentul aparilieicirlii pentru ca etnonimul ;i glosonimulmachedoarmAn constituauo giselni!5recenti, pentru prima datd consimliti intr-un document scrisde anverguri.Ceeace insi putea si pari virtualaveasi devini o realitate, pentruca apelaliunea,,machedonarmAn" tocmai incepeasi faci turul lumii, de la Frankfurtla Sydney, trec6nd prin Constan!a, si se regiseasciputin mait6rziuin anca tetul Consiliul AromAnilor, acum inaineal Machede donarminilor,organismavind vocaliesi reprezinte aNoi, poetslji populiloru a njits:poemitu limbamakedo(arm6na)Nous, podtes petitspeuples: narmdna les des (aroumain)/Kira podmes macddonarman en lorgoveanuMantsu; traduceri Mariana Bara, Nicolas Trifon;postf.NiTrifon, Belgia MicRomania. p.9.La 2007, colas Charleroi, : in cererea mea,forma ,,aroumain" fost conservati cona tribuliile mele.

interesele arom6nilordint toate 1irile din Balcani;i materialS), destul de rar dispreluitor(,,machedon insd din diaspori. impu!it"). Folositiiin alternanld cu ,,arom6n", forma Formaromineasci ,,aromAn", un ,,o", fost reli- ,.machedon" cu a paresd fie preferati pentru ci sugereazi nutein raportcu ceade,,rom6n" eastabilitila o dati mai bine diferenla intre romdni;i aromdni. mediile in ti relativrecentS. Am6ndoui decurg,de altfel,din acelagi rom6negtimai instruite,unii cred ca ,,aLul din ,,aroromanus.Intrarea circuitulStiinlifica acestuicuvAnt min" e privativ,ceeace e fals gramatical, semnifiin dar o datorim geografuluigerman GustavWeigand.Aro- cativ din punctul de vedere al percepliei arominilor menus,in germani,vinede la etnonimul,,arm6n" folo- din Rom6nia. Mulli arom6nifolosesc, deseori spontan, sit de o partea aromAnilor pentrua desemna limba;i mai degrabd ,,machedon"dec6t ,,arom6n", pentru a lumealor giacceptatide ceilalli arom6ni, zi;i;i ,,firge- evitaconfuzia. Pentruei,,,arom6n" suni mai savantdero!i",pentru careetnonimul erarraman.Formaarm^n cit,,machedon", toate ci primulvine din limbalor cu in romina $ armounin francezdar fi fost mai aproape (,,armin"), timp ce al doilea nu e folosit ca etnonim in de arom6nescul armdn, deci mai potrivit. Geograful dec6t pornind de la o datS destul de recenti. Cu alte s6rbJovanCviji(a fost unul dintre pulinii careaveasi cuvinte,,,machedon" indic6mai bine individualitatea foloseasciaceast;formi in tratatul siu apdrutin fran- lor consideratica diferiti fali de romini. Apelaliunea '<ezi la sfArgitul primului razboimondials. uzanlaa Dar practic, apare, odatdcu primelevaluride ,,machedon" decis sd fie altfel. lntr-adevar, mobilurile nalionaliste imigranli/colonisosili in Romdnia.Ca si se prezinte, au fost determinantein acea perioadS.ldentificarea mulli dintreei indicau,,!ara" unde proveneau, de Maabuzivi a arominilorc6nd cu rominii, cind cu grecii cedonia aromini, Machidunie). loc si indice (in in lirisau neologisme precum,,macedorom6ni" ,,greci le respective sau care,cu c61iva inainte,i;i imp6rliseri ani vlahofoni"nu sunt dec6t doud exemple printre multe resturile Turciei europeane, preferausi evoceo regiei altele. A,,reproga" in numeleautenticitelii pentru une utor identifiabilS, beneficia un renumeisazi, care de ;i a punecapit unei nedreptili carea avut loc acum 150 toric;i carecontinua fie o temi de actualitate si datode ani, rominilorsaufrancezilor englezilor ii nu- ritd conflictelornalionale de o rard violenli care au ori ci mesc,,aromini", sau precedat si impirlirea ei.Nu toli veneaudin Macedonia. ,,aroumains" ,,aromanians" nu pe e ca ,,arm6ni" aromAni la fel de deplasat . ."r" irun- Unii dintre ei proveneau din celelalte doud provincii cezilor numeasci,,rom6ni" rom6ni5i rom6nilor istorice si-i pe unde locuiauaromdnii, din Epir (celde nord - si-i numeascd,,FranEais" francezifiindci agase aparlinandde acum inainte Albaniei, de sud fipe cel numescei. Insistenlaasupraacestuiaspect decurge, cind parte din Grecia) din Tesalia (Grecia). avea Nu ;i totugi,dintr-o realdincurciturd, o adeviratd jeni, re- cum s5-ideranjezenoua denumire,la inceput neutrd, simliti de foarte multi aromAniatuncic6nd estevorba pe caremulli aromdni si-ovor insu;irapid, arborind-o de a marcao diferenli fali de rom6ni,confuziafiind cu mdndrie.,,Machedon" e,deci,un nou etnonimpenfrecventiat6tla aromini,cAt;i la rom6niintre Aromi- tru a desemnao populalie care bituse deja toate renia;i Rom6nia, gi limbaaromana romAna6. Abandona- cordurilein materiede etnonime. Precumse gtie,arorea,,o"-uluinu e insi suficienti pentru a evita risculde mAniise denumesc primul rAndmai alesin functie in confuzie.Aga se explicS,parlial cel pu1in,recursulla de satele, tArgurile, regiunile5i statelede unde provin cel ,,machedon", de-aldoileacomponental etnonimu- saude clanurile5i relelelelegatede ocupalii profesiolui propus, ,,machedonarmdn". Chiar daci cuvintul nale la careei continui si se refere,gidupa aceea, fap(,,mace- tul de a vorbiarom6na atestatin limba romini este ,,macedonean" fiind punctullor comunin ultido-,, cuvintele in compuse, unde,,macedorom6n"), mi instanli. Deci,si zicem,,,clisurean" ,,s6rbean" de sau cuvdntul,,machedon" familiarmultor vorbitoride ro- sau ,,cipan" (lrinaNicolaua numirat 65 de etnonime e mini. Ei ?l folosescpentru a-i numi pe compatriolii de acestgenT) aroman (sau,din ce in ce mai rar,rragi pe arom6ni, un ton in generalmai repedeamabil(e man).Laacestnivel,autodefinirea arom6nilorestemai vorba de persoaneal cdrorcomportament hoteretindegrabaexemplari,daci ne gAndimla incurcdturile spiri respect), c6teodati binuitor (ei nu sunt ca noi, provocatede intervenliacriteriuluiconfesional Balin vorbescaltcum...)gi chiar gelos (pentru situalialor cani.ln toate cazurileevocateavem de a facecu autonimeconsacrate multdvreme, vremece,,machede in s Jovan Cvijic, Lo pdninsule bolkanique:gdographie hudon" (defapt,mai repede,,machidon") un exonimla e p. maine,Paris, 1918, 162. 6 Ezitirile GigiBecali (cf nota n'2) sunt 7 Les lui citatmai sus camdldons Bolkons,inEn/qute des d'identite ,,Civih , semnificativeacest in p. 5-17 sens. sations', l-2.Bruxelle 1993, 17 8. XLI s,

13

14

reaconsideratiilor reduclioniste fondatepe lingvistica comparati a fost repede umplut de ipotezeetnogeneticetot atet de indraznele pe cdt de nefondate, prezentate adeviruri inconturnabile. ca Cdpitanii lui AlexandruMachedonau luat locul legionarilorromani de odinioarS, machedonarmdnii fiind prezentali ca urmatii direcli ai poporului macedonean din antichitate. Argumentele filologice, lingvistice, arheinvocatesunt cu atat mai incontesologicegi istorice tabile cu c6t informaliiledisponiblesunt mai mult decit lacunare. Unii merg chiarmai departein mateprerie de autohtonism, stabilindfilialii cu pelasgii, grecilor. zenliin regiunecu mult inainteasosirii Inutil de insistatasupra inconvenientelor noilor orientiri punctateaici.Schimbarea unui etnonim nu e o operalie inocenti gi firi consecin!e. Trecerea la ,,arode m6n" la ,,machedonarmdn" putea fi inleleasi in ar contextulromdnesc; denotd o evolulieautonom; ea a arominilor din Romdnia tentali si adopte ca etnope nim un exonim,e adev;rat,asumat, l6ngi autonimul inilial.ln mediile grecofone;i albanofonear fi insi de-adreptulstraniuca un arom6nsd se prezinte in drept macedonean, timp ce in R. Macedonianu pentru a te este suficientsi te declarimacedonean Arominia este acolo unde triiesc arom6ni in demarca locutoriide originemacedoneani(slavi) de carne gi oase... poate sau albanezd. Mai grav,chiardaci in Rom6nia treceneobservatifilialiacu Macedonia antici revenDorinlade a evita confuziacu rom6niinu e desidicati, pentrutoli aromAnii Balcani o cu totul din are gur singurulfactor care explici succesul apelaliunii alti ponderein R.Macedonia, Grecia chiarin Alba;i Referinla o Macedonie la realS mitici ,,machedon". ;i nia,unde concurentra mare,ca si nu mai vorbim de e joaci un rol considerabil. totodatd Daci ne gdndimla forurile internalionale care au avut de arbitratconmacedorom6nii invocalide Romdniade Ia 1860inpe flictelecareau opus Greciagi R.Macedonia tema coace;i chiar la stilul antichizantafectat de primii numeluifostei republiciiugoslave. Greu de zis la ce publiculuieurocirturari arom6nicarese prezentau vor duce tentativeleactualede alinierepe modelul pean,putem considera fenomenul nu e nou8.El ci nalionalismelor secolulXlX.Ce e insi sigur e ci din estinsi de alti naturd. c6tvatimp, asistdm o esDe la rezultatele vor fi in acord cu valorileeuropeene nu caladd vertiginoasS: ceeace constituia inainteo indicareau permisacum douizeci de ani arom6nilor si calie geo-istoricd aproximativS, vag titlu de noun publicdiferenrevini in actualitate si-gi revendice 5i blele sau aparlineafondului legendarbalcanicmodupi aproapeun secolde traversare de;ertului. a dern (mai alespe tema isprivilor lui AlexandruMa- !a pe Rispunsul carel-ampropunein loc de concluzie chedon, foartepopulareprintrearom6ni) devenito a la intrebareaformulatSmai sus de citre pregedintele revendicare absolutd exclusiv6 ugorde reperatmai ;i Societilii Macedoromine riscdsi agaseze amatoriide alesin disculiile pe forumul Armdnamea, de botezat privind limba ;i etnogeneza locuitorideducliisavante in paralelti el Makedonu. Golul creatde abandonaArom6nia acoloundeau lor din sud-estul european: e I ln tratatulsiu despre,,aga-zi;ii caretriiescdincolo vlahi treit,tr;iesc5ivor trdiaromdniincarnegioase, caredode Dunare", apirut la Pesta 1808, in Gheorghe Constan- rescsd-gi s6-;iimpirtigeascultivelimba ;i diferenlele, (Bitola), prezentin Rosa, studentoriginar Monastir din se ci experienlele comunegi si le transmiti mai departe, ta deja ca ,,Vallachus Voscopolitanus Macedonia", in ex sdfaci planuripentruviitor...Lumeaaromini,,,arm6timp cegramatica MihaiBoiagi Vielui apiruti in 1813la namea", are un sens;i un viitor credibildec6tconnu na se intitula : Romanische oder Macedonowlachische ceputi, proiectati, imaginatdin configuraliaei com- Gram ki romaniki itoiMaked ovlahiki. Sp lehre roch ati on

origine,caresemnifici o realitateistorici de tip nou la aromini datoratdemigraliei lor in grupuri compacte, in decursulunei perioade limitate (1925-1933), intr-o anumiti regiune, Cadrilaterul, recentintratd compoin zilia unei leri noi pentru ei, Romdnia. Diferenlafali de (vlahi, exonimele folosite Balcani in culovlahi, ciobani, nu linlari)e neti din doui motive.,,Machedon" are o conotaliedepreciativd e folosit fn paralelcu etnoni9i mul ,,aromin", caree familiar rom6nilor. totul altae Cu situalia celelalte in chiardaci in ultimultimp au !dri, avutloc mutaliinotabile comportamentul in arom6nilor din Balcani in felul in caresunt percepuli.ln Gre;i cia,maiales, asistat o inversare cligeului s-a la a negativ asociat cuvdntului atuncicdnd aromdniil-au ,,vlahos" revendicat mod public,fird nicio relinere.lnsi nici in (arnu a fost vorba ca etnonimulpropriuaromSnilor min) si intre cu aceasteocaziein spaliul public grecesc, poziliaarom6nilorcarese afi;au ostentativca iar valahiera echivocd, fiindci practic ei participaula dinamicanalionalisti greceascS. Skopjegi la Belgrad, La dupi cidereacomunismului, mai bine vizut sd te era mindre5ticu originea vlah saude 1in1ar. de

pletd:arom6nii careau rimas in regiunileunde sunt atestalide-a lungul istoriei, carele-aupirisit dind cei nattere unor circuitediasporice o rardcomplexitade te, cei cares-austabilit grupali in Rominia intre cele doui rizboaie. Cei din urmd constituie,firi disculie, fractiunea mai activi din lumeaaromAnS. c6t e cea Pe de firescca ei si-gi manifestepublic propria lor personalitatefiuriti intr-un context specific,Romdniadin secolulXX, pe atet este de iluzoriee ideea ci ei s-ar putea impunein fala celorlalti arom6ni. soluliecoO muni, cares; lin; cont de aceasti diversitate, inclusiv de dubla identificare macedorominilor ieri gi a a de machedonarom6nilor azi,ar fi fost oare posibili? de Poateda,poate nu. Aceasta depindein primul 16ndde capacitatea de a evita impasurile lor nalionaleevocate in rindurilede mai sus. Rezumat

Summary Where is Aromania? Without fatherland, without < kin state> who can representyou and defend your interests, you can not consideryourselfor to be consideredin Balkans as being somethingelsethat greekor romanian, bulgarianor albanian. The fact of mantaining the aromaniansasa distinctelementtill oursdaysseems denito es sucha theory,but without disturbingits supporters, including among the aromanians. This one it could be one of the conclusions who can be drowen from the argumentsinvoked recentlyby the opposantsand partisans granting aromanians staof the tus of nationalminorityin Romania. Rezime

F;re stattutelar,fird lara-mami caresi te reprezinGde je Arumunija? te gi sd-1i apereinteresele, poli se te considerigi si nu fii considerat Balcani fiind altcevadec6t grec sau in ca Bez zvanitne driave, bez domovine koja ie te romin, bulgarsaualbanez. Menlinerea aromSnilor ca predstavljati i braniti tvoje interese,na Balkanu ne elementapartep6ni in zilelenoastreparesi dezminti mo2e3biti niita drugo do Grk ili Rumun,Bugarinili o asemenea tezi firi, insa,si destabilizeze adeplii ei, Albanac. Smatranje Arumuna izdvojenimu vidu poinclusivprintre arorn6ni. Aceastaar fi una dintre consebnogelementadoveloje do zanemarivanja slitnih cluziilecare pot fi trase din argumenteleinvocatede teza i metlu samim pripadnicima ove zajednice, i ali citre adversarii partizanii gi acorddrii statutului mide medu njihovim pristalicama. Ovo je jedan od zaklnoritatenalionalS arominilor din Rom6nia cadrul jutaka in koji moZebiti izvedeniz protivniikihargumedezbaterilor au avut locin ultimiiani. care nata i pobornika dogovora o statutu nacionalne manjineArumunau RumunUi okvirudebatakojesu u Bibliografie bile vodeneu proteklihnekolikogodina.
1. Bara, Mariana (2OO5). Criza de identitate sau crizo descrierii?. l, ,,Daima", 1, pp.10-12. 2. Caragiu Marioleanu, Matilda {2005).A romdnii, o crizd identifard : comunicare !inut; la Academia 3 . R o m S n an 2 8 i a n u a r i e2 0 0 5 , i n , , A c a d e m i c a " ,r . 3 6 , 3 7 ,A n u l i n

xv / 173.
4. forgoveanu Mantsu, Kira (2010).Armhnii/Makedonarmdnii: recuperareaidentitotiiin mileniu lll in 5. ,,Familiaromini", 4 (39) 2010, p. 5-12 (http://www.scribd. com/ doc /4727Q798lAroman ii-Familia-20 ro m anVo C4Vo83 I 0-4). 6. Kahl Thede (2002). The Ethnicity of Aromanians after 1990: The ldentity of a Minotity that Behaves like a Mojority, ,,Ethnologia Balkanica", vol.6. pp. 145-169. 7. Trifon, Nicolas (2007). LesAroumains en Roumanie depuis 1990 : comment se posset d'une (belle) mdre potrie devenue encombrantein ,,Revuedtudes comparatives Est-Ouest". (http://www.persee.frlweb/revues/ vol. 38. nr. 4. pp. 173-199 home/prescript/article/receo_0338-0599_2007_nu m _38_4_r868).

15