Cm sa spui o poveste

Nu sustin ca pot spune o poveste asa cum se cuvine sa fie spusa. Sustin doar ca stiu cum ar trebui sa fie spusa o poveste , pentru ca am fost aproape zilnic, ani in sir, in compania celor mai experti povestitori. Exista mai multe feluri de povesti, dar numai una foarte dificila- povestea umoristica. Voi vorbi in mare parte despre asta. Povestea umoristica este americana, povestea comica e englezeasca si povestirea spirituala este franceza. Povestea umoristica isi datoreaza efectul felului de a povesti, povestea comica si cea spirituala depind de continut. Povestea umoristica poate fi lungita oricat de mult i poate rataci oricat poftesti si nu duce nicaieri anume ; in schimb povestirea comica si cea spirituala trebuie sa fie scurte si sa se incheie cu o poanta. Povestirea umoristica bulbuceste prelung celelalte explodeaza. Povestea umoristica este pur si simplu o opera de arta- o arta inalta si delicata- si numai un artist o poate spune; dar nu-i nevoie de nicio arta sa spui o povestire comica sau o poveste spirituala, oricine o poate face. Arta de a pune o povestire umoristica-ma gandesc fireste , la exprimarea orala, nu la tipar- a fost creata in America , si a ramas intre granitele tarii. Povestirea umoristica este spusa intr-un ton grav; povestitorul face totul sa ascunda si cea mai mica suspiciune ca ar stii ca e ceva hazliu la mijloc ; povestitorul de povesti comice, in schimb, iti spune din capul locului ca e cea mai haioasa poveste pe care a auzit-o vreodata, si apoi ti-o spune cu mare desfatare si este prima persoana care rade dupa ce o termina de spus. Si uneori daca a avut succes , este atat de fericit si bucuros incat ar putea sa mai repete poanta si sa se uita la fiecare persoana pentru a culege aplauzele si apoi sa o repete din nou. Este un spectacol jalnic. Bineinteles, ca foarte des aiurita povestire umoristica se sfarseste cu o poanta, o intorsatura neasteptata sau cum vreti sa ii spuneti. Apoi ascultatorul trebuie sa fie alert, deoarece de multe ori povestitorul distrage atentia de la acest celnci aruncandu-l intr-o doara, prefacanduse ca nu-si da seama ca este o poanta. Artemus Ward folosea acest truc foarte des; si apoi cand publicul tardiv se prindea de gluma spusa se uita la fiecare cu o vadita surprindere, ca si cum se intreba de ce rade toata lumea. Dan Setchell a folosit aceast atehnica inaintea lui , iar in ziua de azi o folosesc Nye , Riley si altii. Dar povestitorul povestiri comice nu invaluie poanta povestirii; il arunca in fata de fiecare data. Si cand o printeaza in Anglia, Franta, Germania si Italia , o scrie cu italice, pune cateva semne de exlamare apasate, si uneori o poate explica in paranteza. Toate acestea fiind foarte depressive, si parca te face sa renunti la a mai spune povesti comice si sa duci o viata mai buna. Permiteti-mi sa va ilustrez metoda comica, folosind o anecdota care este populara in intreaga lume de aproape 12 sau 15 milioane de ani:

Povestitorul o spune asa ; Soldatul ranit In mijlocul unei batalii oarecare, un soldat al carui picior a fost impuscat a apelat la un alt soldat care trecea grabit, sa il care si pe el in spatele frontului, informandu-l in acelas timp de pierderea pe care o suferise, dupa care generosul fiu al lui Marte , carandu-l in carca pe nefericit, a pornit sa ii indeplineasca dorinta. Gloantele si obuzele zburau in toate directiile, si una din asta il reteza ranitullui capul dar fara ca insul care il cara sa isi dea seama. Nu la mult timp dupa asta, un ofiter striga la el si il intreaba : -Unde te duci cu carcasa aia ? -In spatele frontului, domnule- si-a pierdut un picior ! - Piciorul, care va sa zicr? Raspunse ofiterul uimit, vrei sa spui ca si-a pierdut capul, gagauta Soldatul lasa povara jos si ramase privind la ea in jos apoi dupa o pauza adauga:dar mi-a spus cu gura lui ca nu are picior. !!!! Aici naratorul izbucneste dintr-o explozie intr-o alta explozie de rasete cutremuratoare, repetand poanta din cand in cand. Iti ia aproape un minut si jumatate sa o spui in forma comica a povestirii ; Si nu merita spusa, la final. Transpusa in povestea hazlie, poate sa tina 10 minute si este cam cea mai hazlie poveste pe care am ascultat-o vreodata- asa cum James Whitcomb Riley o spune. El o spune, asemenea unui fermier batran si prostovan, ca si cum ar fi auzit-o pentru prima dat, si crede c este nespus de amuzanta, i este ncearc sn o repete unui vecin. Dar el nu si-o poate aminti, asa ca se incurca si toate actiunile rtcesc neputincios intr-un cerc, adaugand detalii plictisitoare care nu fac parte din poveste i doar o intarzie; le ia contiincios i pune altele in loc care sunt la fel de inutile; facand greeli minore pe aici pe colo i opririndu-se pentru a le corecta i a explica cum de a ajuns s le fac; amintindu-si de anumite lucruri pe care a uitat sale puna la locul lor, si intorcandu-se a le pune inapoi; oprirea firului narativ pentru a ncerca s isi reaminteasc numele de soldat care a fost rnit, i, n final amintindu-ne c numele soldatului nu a fost menionat, i remarcnd linitit c numele nu este atat de important, oricum - mai bine, desigur, daca il tia, dar nu era esenial, si apoi etc, etc, etc. Povestitorul este innocent , bucuros si incantat de sine, si trebuie sa se opreasca din cand in cand pentru a-si asmuti rasul si a lua o gura de aer pentru a-si sugruma hohotul de ras,

si tine totul in sine dar corpul sau se misca de clolo colo sila sfarsitul celor 10 minute publicul rade pana la extenurae si lacrimile curg pe fetele lor de la atata ras. Simplitatea , inocenta si sinceritatea a fermierului batran sunt perfect simulate si rezultatul este un act narativ delicious de fermecator. Aceasta este o arta frumoasa si fina si numai un maestru o poate stapanii si o masina ar spune cealalta poveste. Pentru a ir de neconcordane i absurditi mpreun ntr-o rtcire i fel de scop, uneori, pare inocent i tiu c ei sunt absurditi, este baza de art american, n cazul n care poziia mea este corecta. O alt caracteristic este jignitoare de punct. A treia este scdere a studiat o observaie aparent fr s tie, ca n cazul n care un s-au gndit cu voce tare. De-a patra i ultima pauz Artemus Ward tratate n numr de trei i patru o afacere bun. El va ncepe s spun cu ceva animatie mare pe care el a prut s cred c a fost minunat; pierde apoi ncrederea, i dup un aparent absent-minded pauz adaug un comentariu nepotrivit ntr-un mod soliloquizing, i care a fost observaie destinate s explodeze min - i a fcut-o. De exemplu, el ar spune cu nerbdare, emoionat, "Am cunoscut odat un om de la New Zeeland, care nu avea un dinte n gura "- aici povestirea s-a ar trebui sa moara, sa aiba o pauz reflexive ce ar urma, apoi el ar spune vistoar, ca ar fi spus-o pentru el insusi, "i totui acel omul ar putea bate mai bine toba dect orice om-pe care l-am vzut vreodat. " Pauza este o caracteristic extrem de important, n orice fel de poveste, i de asemenea o caracteristic frecvent recurent. Acesta este un lucru sensibil, i delicat,i de asemenea, nesigur i trdtoar, pentru c trebuie s aiba ponderea corecta - nici mai mult nici mai puin sau scopul sau nu isi va mai face efectul. n cazul n care pauza este prea scurta, punctul de impresionanare paote trece, i [i, dac este prea lunga], publicul au avut timp sa savureza surpriza destinata - i atunci nu o sa ii mai poata surprinde. Pe platforma obijnuiam sa spun o poveste despre un negru fantom, care a avea o pauz n in fata rupturii pe final, i pauza era cel mai important lucru n toat povestea. Dac ii dateam ponderea corecta, as fi putut sa fac ca finalul sa aiba un efect suficient pentru a face o impresie unei fete care poate emite un scheunat speriat puin i poate s sar din scaun - i asta era ceea ce urmaream. Aceasta poveste a fost numita "Bratul de aur ", si era spus n acest mod. Puteti practica cu ea chiar voi insiva si tineti minte i te uiati de pauz i sa reusti sa le puneti acolo unde trebuie..

Bratul de aur A fost o data ca niciodata era un musiu adica un om, si el traia departe in preerie singur singurel, in afar de neveasta. Si ia muri murise, si a luata si o duse in preerie si o ingropa. Ei bine si ea avea un brat de aur- aur masiv, de la umar in jos. El era un om tare- tare dar in noaptea aia nu a putut dormi, pentru ca isi dorea foarte mult bratul ala din aur. Cnd se facu miezul nopii nu a mai avut rabdare, ca se ridica, isi lua felinarul si lopata si iesi afara in furtuna si o dezgropa si ii lua bratul; si isi apleca capul in piept cu vant puternic in fata si haida hai prin zapada. Apoi dintr-o data se opri, ( poti face o pauza destul de maricica aici, si poti parea un pic uimit, cu o atitudine pasiva) si zise : Maiculita, ceo fi asta ? Si asculta si asculta- si vantul facea (aici poti imita sueratul vantului ) Bzzzzzzz-zzzzzz si apoi din urma de unde era mormantul aude o voce! Auzi o voce care o data cu vantul o facea imperceptibila si abia daca puteai sao auzi : Bzzzz-zzz-zzz c-i-n-e-m-i-a-lu-a-t-b-r-a-t-u-l-d-e-a-u-r?zzz-zzz-zz c-i-n-e-m-i-a-l-u-a-t-b-r-a-t-u-l-d-e-a-u-r?! ( ar trebui sa tremurati din tori rarunchii). Si incepu sa tremure si sa zica O vai de mine ! o vai de mine Maicultia si vantul stinse Felinarul, si zapada si vantul sufla in fata si mai ca il sufoca, si incepuse sa inoate pana la genunghi pana in casa aproape mort si speriat rau de tot si curand aude vocea din nou, si ( pauza) venea dupa el ! Bzzzz-zzz-zz c-i-n-e-m-i-a-l-u-a-t-b-r-a-t-ul-d-e-a-u-r? Cand a ajuns in poiana, o auzi din nou si mai aproape acum si venind spre el! care venea prin intuneric si furtuna ( puteti sa repetati sueratul vantului cu vocea). Cand ajunse in casa- se garbi sa urce in dormitor, si se cuibarii acolo cu totul tremurand de frica- si tocmai acolo sus la etaj o auzi din nou !- si parca venea to tmai aproape ! si dintr-o data auzi( pauza- poti sa stai sa asculti ai si tu la randul tau)- pas , pas ,pas-urca scarile ! Apoi auzi un sunet si stiu ca este in camera ! Si foarte curand stia ca era langa pat ! ( Pauza) apoi stia ca se apleca asupra lui si el abia ca mai putea sa respire ! Si apoi parca simtea ceva rece chiar deasupra capului sau ! ( Pauza). Apoi vocea zice , langa urechea lui c-i-n-e-m-i-a-l-u-a-t-b-r-a-t-u-l-d-e-a-u-r? ( trebuie sa rostesti asta foarte larg si incet si apoi trebuie sa stai foarte atent sa te uiti in ochii persoanei careia ii povestesti- de preferabil o fata-si lasa pauza sa isi faca efectul. Si cand a ajuns la punctul ajuns, poti sari la fat asi ii poti striga Tu l-ai luat ! Daca ai potivit bine toate pauzele, si fata poate sa scoata un tipat scurt si pitigaiat sis a

sara din incaltari de frica. Dar trebuie sa pui bine pauza si iti vei da seama ca poti ajunge sa faci cel mai agravante si suparatoae lucruri pe care le-ati facut.