NEUROLOGIE SI PSIhiatrie Anatomia si fiziologia sistemului nervos SN SN receptioneaza, transmite si integreaza informatiile externe sau interne elaborand raspunsuri

motorii si secretorii. SN este format din; a. System nervos central SNC – format din; encefal, maduva spinarii. Se ocupa cu prelucrarea informatiilor venita de la receptori (receptori tactili, vizuali, durerosi) si genereaza raspunsuri. b. System nervos periferic SNP – format din; nervii din afara SNC care se gasesc in membre si organe. SNP se imparte in; 1. System nervos somatic – care este asociat cu, controlul voluntar al miscarilor prin actiunea muschilor scheletici. 2. System nervos vegetativ SNV – care gestioneaza actiunile care nu se afla sub control constient. Controleaza functiile vitale (respiratia, bataile inimii, digestia, contractia, dilatarea pupilelor) Se imparte in simpatico si parasimpatic; - tesutul nervos este alcatuit din; neuroni si cellule gliale Neuronul Este unitatea celulara structural si functionala a SN. Are forma ; ovala, stelara, rotunda cu una (unipolar), doua (bipolar) sau mai multe prelungiri (multipolar). Un neuron este format din; - corpul cellular sau periacarion si prelungit, Corpul cellular este format din; - membrane (neurilema) - citoplasma (neuroplasma) - nucleu - in citoplasma nucleului se mai gasesc organite celulare commune si unele specific cum ar fi; corpuscolii Nissl si neurofibrile. Prelungirile sunt de 2 tipuri; - scurte numite dendrite care conduc impulsul nervos centripet (din exterior spre interior) si o prelungire lunga, unica numita axon care conduce impulsul nervos centrifuge (de la interior spre exterior). Axonul este invelit de 3 teci; - teaca de mielina – care are rol de hranire si protective - teaca Schawnn – care este formata din cellule gliale, intre 2 celule chawann se gasesc strangulatiile Ranvier. - teca Henle – care este un invelis continuu formata din fibre de collagen si reticulina. Neuronii sunt legati intre ei prin sinapse. 1

Nervii olfactivi – sunt nervi care duc impulsuri declansate de miros. Nervii vestibulocohleari – conduc impulsuri pentru auz si echilibru. pedunculi cerebrali si coliculi cvadrigemeni. secretia glandelor lacrimale. . laringelui si secretia glandelor parotide. laterale si posterioare. Iar stimuli cu intensitatea peste cea prag nu produc un impuls mai mare decat cei cu intensitate prag.substanta cenusie este formata din. Nervii lombari si sacrali + filum terminale formeaza coada de cal. secretia glandelor salivare. Nervii cranieni Sunt 12 perechi si anume. VII.este capacitatea de a raspunde specific la actinia unor stimulti. VI.mezencefal – este format din2. Nervii oculomotori – care pun in actiune o parte din nervii globulooculari IV. 1. 2. oftalmica. mandibulara.puntea lui Varolio . laterale si posterioare. VIII. Nervii trigemeni – are 3 gemeni . . Nervii abducens – inerveaza musculature globului ocular. maxilara. Stimuli cu intensitatea sum cea prag nu produc impuls nervos. 2 .bulbul rahidian . Substanta cenusie la interior si alba la exterior dispusa la cordoane. inervatia muschilor faringelui. .substanta cenusie dispusa la interior sub forma literei H sau de fluture. II. IX. I. Nervii glosofaringieni – asigura sensibilitatea gustativa. Maduva spinarii Este asezata in canalul vertebral.substanta alba se gaseste la exterior si este formata din cordoane anterioare. Se intinde de la gaura occipital C1 pana la nivelul vertebrei lombare L2 de unde se continua cu filum terminale pana la a 2-a vertebra coccigiana. Nervii optici – conduc impulsuri declansate de stimuli luminosi III. coarnele anterioare. Trunchiul cerebral Continua maduva spinarii si este format din. cele 2 extremitati fiind unite prin comisura cenusie ce are in centru canalul ependimar. . muschi drept axtern. Stimulul trebuie sa aiba o anumita intensitate numita intensitate prag. Nervii trohleari – care inerveaza muschiul oblic superior al globului ocular V.Poprietetile fundamentale ale neuronului sunt 2. Excitabilitatea. Conductibilitatea – este proprietatea de autopropagare a impulsurilor nervoase prin axoni pana la terminatile acestora (butoini terminali) de unde se transmit fie unui alt neuron fie un organ efector. Maduva spinarii este formata din.Nervii faciali – inerveaza musculature mimicii.

medial (interna) . . nuclei posteriori si mijlocii.METATALMUS – format din 2 perechi de corpi geniculati. .X. .MIPOTALAMUSUL – este format din nuclei anteriori. Cerebelul La nivelul cerebelului se gaseste sediul echilibrului.unul fiind statia de releu a caii vizuale (laterali) . laringelui si a majoritatii organelor interne. Este alcatuit din 2 parti laterale numite emisfere cerebeloase. XI. Nervii accesorii – inerveaza muschii sternocleidomastoidian si trapez. Ganglionii bazali Sunt mase de substanta cenusie.Nervii hipoglosi – inerveaza musculature limbii. Sistemul nervos vegetative (SNV) SNV. substanta cenusie se afla la exterior si formeaza scoarta cerebrala iar cea alba la interior. formand scoarta cerebrala si substanta alba care se gaseste la interior. Este alcatuit din substanta cenusie care este prezenta la suprafata. .altul find statie de releu a caii auditive (mediali) -EPITALAMUSUL – format din glande epifiza si nucleu pt reflexele afectivo-somatice.comisurile albe (anterioara si posterioara) oricare emisfera cerebrala are ……. cum ar fi. unite printr-o portiune numita vermis. Diencefalul Este format din. . situate la baza emisferelor cerebrale. neuron ice secreta hormone.corpul calos -trigonul cerebral .bazala Aceste fete sunt brazdate de santuri adanci care delimiteaza lobii si santuri superficiale care delimiteaza girusuri.TALMUS – cea mai voluminoasa formatiune diencefalica. Emisferele cerebrale Cele 2 emisfere cerebrale. XII. Nervii vagi – controleaza activitatea muschilor faringelui. comandate de scoarta.coordoneaza activitatea viscerala(inconstienta) Este alcatuit din: snv simpatic 3 . -externa . Au rol principal in modularea miscarilor active. deasupra si lateral de thalamus. La nivelul emisferelor cerebrale. sunt separate prin fisura interemisferica si uniti in partea bazala prin formatiuni de substanta alba.

C Traiectul pyramidal sau fasciculul pyramidal – este protiunea initiala a caii motorii si este format din neuroni motorii centrali. traumatisme vertebro – medul.vasoconstrictie Parasimpatic – vasodilatatie Glandele salivare: Simpatico – vasoconstrictie Parasimpatic – vasodilatatie Bronhiile: Simpatico – vasodilatatie (bronhodilatator) Parasimpatic – bronhocostrictor Inima si vase. Ansamblul de simptome profocate de leziunile fasciculuilui pyramidal pe traiectul sau ……. . hipertomie (tonus muscular crescut) care merge pana la spasticitate. apare dupa AVC) Paraplegia – paralizie de la jumattatea trunchiului in jos. mielite.aceasta hipertonie se pune in evidenta la miscarile passive printr-o rezistenta crescuta.03 test kineto Sistemul de neuron motor central S.M. AVC. tumori cerebrale si medulare. Leziunile fascicului pyramidal formeaza sindrom de neuron motor central sau sindrom pyramidal. . stimuleaza secretia Vase din tegument Simpatico – vasoconstrictie Paransimpatic – vasodilatatie 14.paralizia (poate safie hemiplegie sau para sau tetraplegia daca leziunea este la nivelul maduvei spinarii) Hemiplegia (paralizie pe jumatate de corp.reflexele osteotendinoase.Snv parasimpatic Glandele lacrimale: Simpatic . .N. in placi traumatisme cranio cerebrale.Babinski pozitiv 4 . Encefalic sau medular se numeste sindrom pyramidal si apare. sunt exaggerate. scleroza. Simpatico – cardioaacelerator Parasimpatic – cardiomoderator Stomacul si intestinele Simpatico – scaderea tonusului motiltati Parasimpatic – creste a tonusului si motilitati . Clinic apare . encefalite. vi.03 test neuro 21.

manifestarea principal de SMNC este hemiplegia Sindromul de neuron motor periferic S.M. apare mana simian (policele este la acelasi nivel cu degetele) Tulburari motorii 5 29. din punct de vedere motor inerveaza.P. injectii. al rotulei .nevrite diabetic etc Tulburari de motilitate (ce nu poti face) . Neuronul motor periferic este situat in cornul anterior al maduvei spinarii si in nuclei motori cu nervilor cranieni situati in trunchiul cerebral Clinic prezinta: . . Cause.paralizie care intereseaza atat miscarile voluntare cat si pe cele automate -hipotonie musculara evindetiata prin palparea masei musculare si la miscari pasive care evidentiaza rezistenta minima si amplitudinea crescuta a miscariilor -reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite -reflexe cutanate abdominale diminuate sau abolite -atrofi musculare care apar la 2-3 saptamani de la debutul paraliziei -tulburari sincteriene si tulburari de sensibilitate mai pot sa apara Paraliziile de nervi periferici Paralizia de circumflex Deriva impreuna cu radialul din plexul brahial secundar dorsal.anestezie Paralizia de nerv median Provine din trunchiurile brahiale secundare.plagi taiate sau impuscate la nivelul umarului .fracuri si dislocari de cap humeral .02.rotatia externa a bratului cu for a scazuta Tulburari de sensibilitate . muschii eminentei tenare.hipoestezie . flexorul lung al policelui. rotundul mic si ramuri cutanate pentru umar. flexorii degetelor. Inconjoara gatul humerusului si da ramuri pentru. Cause / etiologie . rotundu si patratu pronator. anumite boli generale.proiectia si retragerea bratului se face cu forta scazuta . anevrisme de artera axilara si humerala..clonus al picorului.abductia bratului la orizontala este abolita . deltoid.traumatisme.2012 .N.

indeuxul si partial mediusul raman deschise) . trece la nivelul cotului. si ajunge la nivelul mainii la ultimele 2 degete. Apare mana in gat de lebada in paralizia de radial.extensorul comun al degetelor Din pt de vedere senzitiv . callus dupa fractura.flexorul comun al ultimelor 2 degete. extensia mainii.tricepsul brachial .tulburari sensitive hipo sau anestezie . anestezie 6 . muschii eminentei hipotenare Cause/etiologie .luxatii. intoxicatii cu plumb.flexia mainii pe antebrat este partial afectata . supinatia. policele.apare mana “indicatoare” (bolnavul nu poate inchide pumnul. Din pt de vedere motor inerveaza .poate sa apara edem al mainii cu atrofia eminentei tenare . cubitalul anterior. Semen . purtatorii de carje. se aboleste flexia ultimelor 2 degete. Tulburari -hipo.semnul indexului (bolnavul cu man ape masa nu poate zgaria cu indexul) Paralizia de nerv cubital Se formeaza din trunchiul brachial secundar.plagi si fracture la nivelul bratului si antebratului . cea de adductie a degetelor. traumatisme la niv cotului.diminua forta de flexie a mainii. strabate zona medial a bratului.o pozitie a policelui este abolita .pronatia este abolita . Este abolita extensia antebratului.nu se poate zgaria masa cu ultimele 2 degete Paralizia de nerv radial Din pt de vedere motor inerveaza .lungul si scurtul supinator .se distribuie la fata posterioara a bratului si antebratului si fata dorsala a mainii Cause .compresiuni in timpul somnului .. fracture de humerus.aplicare de garou si tinut timp indelungat Tulburari motorii .

d. abcese. .pacientul nu poate urca scari. traumatisme. Tulburari trofice .cianoza.Paralizia de nerv crural membru inf Provine din plexul lombar Din pt de vedere motot inerveaza .diminua forta de flexie a coapsei si extensia genunchiului.cauza discala lombara . SPI si SPE.v senzitiv inerveaza . bolnavul nu poate sta pe calcai. Cause .tumori. Iese din bazin prin marea scobitura sciatica.se reduce flexia gambei sau genunchiului. piele uscata In paralizia de SPE bolnavul nu poate face flexia dorsala a piciorului.regiunea anterioara si medial (interna) a coapsei. cvadriceps.chendes@yahoo. zona posterioara a coapsei. croitor. zona sau regiunea a genunchiului.tumori.p. adductori D. ginecologice. SPE/SPI (spatiu popliteu extern/intern) Roxana.m in loc gresit Tulburari motorii . Cause/etiologie . pete maronii. toate miscarile piciorului si degetelor sunt abolite. luxatii. iar la niv regiunii poplitee se imparte in 2. Paralizia de nerv sciatic Este ramura terminal a plexului sacrat. contuzii la niv fesei si regiunii posterioare a coapsei. Tulburari motorii . diverse operatii. lasatul si urcatul din pozitia pelvina este imposibila cu membru inferior afectat. In paralizia de SPI bolnavul nu pote face flexia plantara a piciorului.edem . strabate fesa.com 7 . injectii i. fata interna a gambei si piciorului.muschiul iliopsoas. bolnavul nu poate sta pe varfuri. fracture ale art CF.

rotulian sau ahilian (poate fi modificat sau chiar abolit) .Modificarea reflexelor : .Paresteszi .03. putând fi unilaterală fie pe ambele picioare .Conservator medcamentatie antialgica ains . comprimând pe rădăciniile nervoase sau chiar pe măduva spinări Cauze: .2012 Hernia de disc Reprezintă degradarea discului intervertebral cu henierea nucleului pulpos in canalul spinal.Durerea se accentuează progresiv .Vârsta.Tuburări de sensibilitate .07.Durearea în zona cervicală cu iradiere in omoplat umăr brat uneori chiar antebraţ degete .Fizioterapie kinetoterapie .Investigatia de electie fiind RMN Tratament: .Parestezii deficite motorii .Durerea lombară cu iradiere pe traiectul nervului sciatic. traumatisme repetate.Repaosul este foarte important Hernia de disc cervicală Afectează discurile intervertebrale de la nivelul coloanei cervicale Simptome: .Investigatia de elecţie rmn Medicamentatie ca la hernia de disc Daca tratamentul conservator nu da rezultate se recomanda tratament chirugical Si profilactic şi terapeutic se recomandă respectarea regulilor din scoala spatelui 8 .Modificări de reflexe (bicipital tricipital) . Cea mai frecventa formă de hernie este hernia de disc lombara L4+L5 L5-S1 Simptome: .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful