NEUROLOGIE SI PSIhiatrie Anatomia si fiziologia sistemului nervos SN SN receptioneaza, transmite si integreaza informatiile externe sau interne elaborand raspunsuri

motorii si secretorii. SN este format din; a. System nervos central SNC format din; encefal, maduva spinarii. Se ocupa cu prelucrarea informatiilor venita de la receptori (receptori tactili, vizuali, durerosi) si genereaza raspunsuri. b. System nervos periferic SNP format din; nervii din afara SNC care se gasesc in membre si organe. SNP se imparte in; 1. System nervos somatic care este asociat cu, controlul voluntar al miscarilor prin actiunea muschilor scheletici. 2. System nervos vegetativ SNV care gestioneaza actiunile care nu se afla sub control constient. Controleaza functiile vitale (respiratia, bataile inimii, digestia, contractia, dilatarea pupilelor) Se imparte in simpatico si parasimpatic; - tesutul nervos este alcatuit din; neuroni si cellule gliale Neuronul Este unitatea celulara structural si functionala a SN. Are forma ; ovala, stelara, rotunda cu una (unipolar), doua (bipolar) sau mai multe prelungiri (multipolar). Un neuron este format din; - corpul cellular sau periacarion si prelungit, Corpul cellular este format din; - membrane (neurilema) - citoplasma (neuroplasma) - nucleu - in citoplasma nucleului se mai gasesc organite celulare commune si unele specific cum ar fi; corpuscolii Nissl si neurofibrile. Prelungirile sunt de 2 tipuri; - scurte numite dendrite care conduc impulsul nervos centripet (din exterior spre interior) si o prelungire lunga, unica numita axon care conduce impulsul nervos centrifuge (de la interior spre exterior). Axonul este invelit de 3 teci; - teaca de mielina care are rol de hranire si protective - teaca Schawnn care este formata din cellule gliale, intre 2 celule chawann se gasesc strangulatiile Ranvier. - teca Henle care este un invelis continuu formata din fibre de collagen si reticulina. Neuronii sunt legati intre ei prin sinapse. 1

Poprietetile fundamentale ale neuronului sunt 2; 1. Excitabilitatea- este capacitatea de a raspunde specific la actinia unor stimulti. Stimulul trebuie sa aiba o anumita intensitate numita intensitate prag. Stimuli cu intensitatea sum cea prag nu produc impuls nervos. Iar stimuli cu intensitatea peste cea prag nu produc un impuls mai mare decat cei cu intensitate prag. 2. Conductibilitatea este proprietatea de autopropagare a impulsurilor nervoase prin axoni pana la terminatile acestora (butoini terminali) de unde se transmit fie unui alt neuron fie un organ efector. Maduva spinarii Este asezata in canalul vertebral. Se intinde de la gaura occipital C1 pana la nivelul vertebrei lombare L2 de unde se continua cu filum terminale pana la a 2-a vertebra coccigiana. Nervii lombari si sacrali + filum terminale formeaza coada de cal. Maduva spinarii este formata din; - substanta cenusie dispusa la interior sub forma literei H sau de fluture, cele 2 extremitati fiind unite prin comisura cenusie ce are in centru canalul ependimar. - substanta cenusie este formata din; coarnele anterioare, laterale si posterioare. - substanta alba se gaseste la exterior si este formata din cordoane anterioare, laterale si posterioare. Substanta cenusie la interior si alba la exterior dispusa la cordoane. Trunchiul cerebral Continua maduva spinarii si este format din; - bulbul rahidian - puntea lui Varolio - mezencefal este format din2; pedunculi cerebrali si coliculi cvadrigemeni. Nervii cranieni Sunt 12 perechi si anume; I. Nervii olfactivi sunt nervi care duc impulsuri declansate de miros. II. Nervii optici conduc impulsuri declansate de stimuli luminosi III. Nervii oculomotori care pun in actiune o parte din nervii globulooculari IV. Nervii trohleari care inerveaza muschiul oblic superior al globului ocular V. Nervii trigemeni are 3 gemeni ; maxilara, mandibulara, oftalmica. VI. Nervii abducens inerveaza musculature globului ocular, muschi drept axtern. VII.Nervii faciali inerveaza musculature mimicii, secretia glandelor salivare, secretia glandelor lacrimale. VIII. Nervii vestibulocohleari conduc impulsuri pentru auz si echilibru. IX. Nervii glosofaringieni asigura sensibilitatea gustativa, inervatia muschilor faringelui, laringelui si secretia glandelor parotide. 2

X. Nervii vagi controleaza activitatea muschilor faringelui, laringelui si a majoritatii organelor interne. XI. Nervii accesorii inerveaza muschii sternocleidomastoidian si trapez. XII.Nervii hipoglosi inerveaza musculature limbii. Cerebelul La nivelul cerebelului se gaseste sediul echilibrului. Este alcatuit din substanta cenusie care este prezenta la suprafata, formand scoarta cerebrala si substanta alba care se gaseste la interior. Este alcatuit din 2 parti laterale numite emisfere cerebeloase, unite printr-o portiune numita vermis. Diencefalul Este format din; - TALMUS cea mai voluminoasa formatiune diencefalica. - METATALMUS format din 2 perechi de corpi geniculati; - unul fiind statia de releu a caii vizuale (laterali) - altul find statie de releu a caii auditive (mediali) -EPITALAMUSUL format din glande epifiza si nucleu pt reflexele afectivo-somatice. - MIPOTALAMUSUL este format din nuclei anteriori, neuron ice secreta hormone, nuclei posteriori si mijlocii. Ganglionii bazali Sunt mase de substanta cenusie, situate la baza emisferelor cerebrale, deasupra si lateral de thalamus. Au rol principal in modularea miscarilor active, comandate de scoarta. Emisferele cerebrale Cele 2 emisfere cerebrale, sunt separate prin fisura interemisferica si uniti in partea bazala prin formatiuni de substanta alba, cum ar fi; - corpul calos -trigonul cerebral - comisurile albe (anterioara si posterioara) oricare emisfera cerebrala are . -externa - medial (interna) - bazala Aceste fete sunt brazdate de santuri adanci care delimiteaza lobii si santuri superficiale care delimiteaza girusuri. La nivelul emisferelor cerebrale, substanta cenusie se afla la exterior si formeaza scoarta cerebrala iar cea alba la interior. Sistemul nervos vegetative (SNV) SNV- coordoneaza activitatea viscerala(inconstienta) Este alcatuit din: snv simpatic 3

Snv parasimpatic Glandele lacrimale: Simpatic - vasoconstrictie Parasimpatic vasodilatatie Glandele salivare: Simpatico vasoconstrictie Parasimpatic vasodilatatie Bronhiile: Simpatico vasodilatatie (bronhodilatator) Parasimpatic bronhocostrictor Inima si vase; Simpatico cardioaacelerator Parasimpatic cardiomoderator Stomacul si intestinele Simpatico scaderea tonusului motiltati Parasimpatic creste a tonusului si motilitati , stimuleaza secretia Vase din tegument Simpatico vasoconstrictie Paransimpatic vasodilatatie 14.03 test neuro 21.03 test kineto Sistemul de neuron motor central S.N.M.C Traiectul pyramidal sau fasciculul pyramidal este protiunea initiala a caii motorii si este format din neuroni motorii centrali. Leziunile fascicului pyramidal formeaza sindrom de neuron motor central sau sindrom pyramidal. Ansamblul de simptome profocate de leziunile fasciculuilui pyramidal pe traiectul sau . Encefalic sau medular se numeste sindrom pyramidal si apare; AVC, tumori cerebrale si medulare, encefalite, mielite, scleroza, in placi traumatisme cranio cerebrale, traumatisme vertebro medul. Clinic apare - paralizia (poate safie hemiplegie sau para sau tetraplegia daca leziunea este la nivelul maduvei spinarii) Hemiplegia (paralizie pe jumatate de corp, apare dupa AVC) Paraplegia paralizie de la jumattatea trunchiului in jos, hipertomie (tonus muscular crescut) care merge pana la spasticitate. - aceasta hipertonie se pune in evidenta la miscarile passive printr-o rezistenta crescuta. - reflexele osteotendinoase, sunt exaggerate, vi. - Babinski pozitiv 4

- clonus al picorului, al rotulei - manifestarea principal de SMNC este hemiplegia Sindromul de neuron motor periferic S.N.M.P. Neuronul motor periferic este situat in cornul anterior al maduvei spinarii si in nuclei motori cu nervilor cranieni situati in trunchiul cerebral Clinic prezinta: - paralizie care intereseaza atat miscarile voluntare cat si pe cele automate -hipotonie musculara evindetiata prin palparea masei musculare si la miscari pasive care evidentiaza rezistenta minima si amplitudinea crescuta a miscariilor -reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite -reflexe cutanate abdominale diminuate sau abolite -atrofi musculare care apar la 2-3 saptamani de la debutul paraliziei -tulburari sincteriene si tulburari de sensibilitate mai pot sa apara Paraliziile de nervi periferici Paralizia de circumflex Deriva impreuna cu radialul din plexul brahial secundar dorsal. Inconjoara gatul humerusului si da ramuri pentru; deltoid, rotundul mic si ramuri cutanate pentru umar. Cause; - fracuri si dislocari de cap humeral - plagi taiate sau impuscate la nivelul umarului - nevrite diabetic etc Tulburari de motilitate (ce nu poti face) - abductia bratului la orizontala este abolita - proiectia si retragerea bratului se face cu forta scazuta - rotatia externa a bratului cu for a scazuta Tulburari de sensibilitate - hipoestezie - anestezie Paralizia de nerv median Provine din trunchiurile brahiale secundare, din punct de vedere motor inerveaza; rotundu si patratu pronator, flexorii degetelor, flexorul lung al policelui, muschii eminentei tenare. Cause / etiologie - traumatisme, anevrisme de artera axilara si humerala, injectii, anumite boli generale, apare mana simian (policele este la acelasi nivel cu degetele) Tulburari motorii 5 29.02.2012

- pronatia este abolita - flexia mainii pe antebrat este partial afectata - o pozitie a policelui este abolita - tulburari sensitive hipo sau anestezie - poate sa apara edem al mainii cu atrofia eminentei tenare - apare mana indicatoare (bolnavul nu poate inchide pumnul, policele, indeuxul si partial mediusul raman deschise) - semnul indexului (bolnavul cu man ape masa nu poate zgaria cu indexul) Paralizia de nerv cubital Se formeaza din trunchiul brachial secundar, strabate zona medial a bratului, trece la nivelul cotului, si ajunge la nivelul mainii la ultimele 2 degete. Din pt de vedere motor inerveaza - flexorul comun al ultimelor 2 degete, cubitalul anterior, muschii eminentei hipotenare Cause/etiologie - plagi si fracture la nivelul bratului si antebratului - compresiuni in timpul somnului - aplicare de garou si tinut timp indelungat Tulburari motorii - diminua forta de flexie a mainii, cea de adductie a degetelor, se aboleste flexia ultimelor 2 degete. Semen - nu se poate zgaria masa cu ultimele 2 degete Paralizia de nerv radial Din pt de vedere motor inerveaza - tricepsul brachial - lungul si scurtul supinator - extensorul comun al degetelor Din pt de vedere senzitiv - se distribuie la fata posterioara a bratului si antebratului si fata dorsala a mainii Cause - luxatii, fracture de humerus, purtatorii de carje, callus dupa fractura, traumatisme la niv cotului, intoxicatii cu plumb. Apare mana in gat de lebada in paralizia de radial. Este abolita extensia antebratului, supinatia, extensia mainii, Tulburari -hipo, anestezie 6

Paralizia de nerv crural membru inf Provine din plexul lombar Din pt de vedere motot inerveaza - muschiul iliopsoas, croitor, cvadriceps, adductori D.p.d.v senzitiv inerveaza - regiunea anterioara si medial (interna) a coapsei, zona sau regiunea a genunchiului, fata interna a gambei si piciorului. Cause/etiologie - cauza discala lombara - tumori, abcese, diverse operatii, ginecologice, luxatii, fracture ale art CF. Tulburari motorii - diminua forta de flexie a coapsei si extensia genunchiului, - pacientul nu poate urca scari, lasatul si urcatul din pozitia pelvina este imposibila cu membru inferior afectat. Paralizia de nerv sciatic Este ramura terminal a plexului sacrat. Iese din bazin prin marea scobitura sciatica, strabate fesa, zona posterioara a coapsei, iar la niv regiunii poplitee se imparte in 2. SPI si SPE. Cause - tumori, traumatisme, contuzii la niv fesei si regiunii posterioare a coapsei, injectii i.m in loc gresit Tulburari motorii - se reduce flexia gambei sau genunchiului, toate miscarile piciorului si degetelor sunt abolite. Tulburari trofice - edem - cianoza, pete maronii, piele uscata In paralizia de SPE bolnavul nu poate face flexia dorsala a piciorului, bolnavul nu poate sta pe calcai. In paralizia de SPI bolnavul nu pote face flexia plantara a piciorului, bolnavul nu poate sta pe varfuri. SPE/SPI (spatiu popliteu extern/intern) Roxana.chendes@yahoo.com 7

07.03.2012 Hernia de disc Reprezint degradarea discului intervertebral cu henierea nucleului pulpos in canalul spinal, comprimnd pe rdciniile nervoase sau chiar pe mduva spinri Cauze: - Vrsta, traumatisme repetate. Cea mai frecventa form de hernie este hernia de disc lombara L4+L5 L5-S1 Simptome: - Durerea lombar cu iradiere pe traiectul nervului sciatic, putnd fi unilateral fie pe ambele picioare - Modificarea reflexelor : - rotulian sau ahilian (poate fi modificat sau chiar abolit) - Paresteszi - Tuburri de sensibilitate - Investigatia de electie fiind RMN Tratament: - Conservator medcamentatie antialgica ains - Fizioterapie kinetoterapie - Repaosul este foarte important Hernia de disc cervical Afecteaz discurile intervertebrale de la nivelul coloanei cervicale Simptome: - Durearea n zona cervical cu iradiere in omoplat umr brat uneori chiar antebra degete - Durerea se accentueaz progresiv - Parestezii deficite motorii - Modificri de reflexe (bicipital tricipital) - Investigatia de elecie rmn Medicamentatie ca la hernia de disc Daca tratamentul conservator nu da rezultate se recomanda tratament chirugical Si profilactic i terapeutic se recomand respectarea regulilor din scoala spatelui