NEUROLOGIE SI PSIhiatrie Anatomia si fiziologia sistemului nervos SN SN receptioneaza, transmite si integreaza informatiile externe sau interne elaborand raspunsuri

motorii si secretorii. SN este format din; a. System nervos central SNC – format din; encefal, maduva spinarii. Se ocupa cu prelucrarea informatiilor venita de la receptori (receptori tactili, vizuali, durerosi) si genereaza raspunsuri. b. System nervos periferic SNP – format din; nervii din afara SNC care se gasesc in membre si organe. SNP se imparte in; 1. System nervos somatic – care este asociat cu, controlul voluntar al miscarilor prin actiunea muschilor scheletici. 2. System nervos vegetativ SNV – care gestioneaza actiunile care nu se afla sub control constient. Controleaza functiile vitale (respiratia, bataile inimii, digestia, contractia, dilatarea pupilelor) Se imparte in simpatico si parasimpatic; - tesutul nervos este alcatuit din; neuroni si cellule gliale Neuronul Este unitatea celulara structural si functionala a SN. Are forma ; ovala, stelara, rotunda cu una (unipolar), doua (bipolar) sau mai multe prelungiri (multipolar). Un neuron este format din; - corpul cellular sau periacarion si prelungit, Corpul cellular este format din; - membrane (neurilema) - citoplasma (neuroplasma) - nucleu - in citoplasma nucleului se mai gasesc organite celulare commune si unele specific cum ar fi; corpuscolii Nissl si neurofibrile. Prelungirile sunt de 2 tipuri; - scurte numite dendrite care conduc impulsul nervos centripet (din exterior spre interior) si o prelungire lunga, unica numita axon care conduce impulsul nervos centrifuge (de la interior spre exterior). Axonul este invelit de 3 teci; - teaca de mielina – care are rol de hranire si protective - teaca Schawnn – care este formata din cellule gliale, intre 2 celule chawann se gasesc strangulatiile Ranvier. - teca Henle – care este un invelis continuu formata din fibre de collagen si reticulina. Neuronii sunt legati intre ei prin sinapse. 1

VI. Nervii oculomotori – care pun in actiune o parte din nervii globulooculari IV.Poprietetile fundamentale ale neuronului sunt 2. Maduva spinarii este formata din. secretia glandelor lacrimale.este capacitatea de a raspunde specific la actinia unor stimulti. Conductibilitatea – este proprietatea de autopropagare a impulsurilor nervoase prin axoni pana la terminatile acestora (butoini terminali) de unde se transmit fie unui alt neuron fie un organ efector. 2 . Maduva spinarii Este asezata in canalul vertebral. II. Nervii abducens – inerveaza musculature globului ocular. . coarnele anterioare. laterale si posterioare. VII. Excitabilitatea. oftalmica. Stimulul trebuie sa aiba o anumita intensitate numita intensitate prag. VIII. Nervii vestibulocohleari – conduc impulsuri pentru auz si echilibru. . mandibulara. . Stimuli cu intensitatea sum cea prag nu produc impuls nervos.bulbul rahidian . maxilara. Iar stimuli cu intensitatea peste cea prag nu produc un impuls mai mare decat cei cu intensitate prag. Nervii optici – conduc impulsuri declansate de stimuli luminosi III.substanta cenusie este formata din. inervatia muschilor faringelui. Trunchiul cerebral Continua maduva spinarii si este format din. . Se intinde de la gaura occipital C1 pana la nivelul vertebrei lombare L2 de unde se continua cu filum terminale pana la a 2-a vertebra coccigiana. 1.substanta cenusie dispusa la interior sub forma literei H sau de fluture. secretia glandelor salivare.puntea lui Varolio . Nervii cranieni Sunt 12 perechi si anume. IX. Nervii trigemeni – are 3 gemeni . I. Substanta cenusie la interior si alba la exterior dispusa la cordoane. Nervii olfactivi – sunt nervi care duc impulsuri declansate de miros. Nervii glosofaringieni – asigura sensibilitatea gustativa.Nervii faciali – inerveaza musculature mimicii. laringelui si secretia glandelor parotide.mezencefal – este format din2.substanta alba se gaseste la exterior si este formata din cordoane anterioare. pedunculi cerebrali si coliculi cvadrigemeni. laterale si posterioare. cele 2 extremitati fiind unite prin comisura cenusie ce are in centru canalul ependimar. muschi drept axtern. Nervii lombari si sacrali + filum terminale formeaza coada de cal. Nervii trohleari – care inerveaza muschiul oblic superior al globului ocular V. 2.

Nervii accesorii – inerveaza muschii sternocleidomastoidian si trapez. Au rol principal in modularea miscarilor active. laringelui si a majoritatii organelor interne. nuclei posteriori si mijlocii. XI. .METATALMUS – format din 2 perechi de corpi geniculati. Sistemul nervos vegetative (SNV) SNV. sunt separate prin fisura interemisferica si uniti in partea bazala prin formatiuni de substanta alba. Diencefalul Este format din. unite printr-o portiune numita vermis. cum ar fi.TALMUS – cea mai voluminoasa formatiune diencefalica.MIPOTALAMUSUL – este format din nuclei anteriori. Nervii vagi – controleaza activitatea muschilor faringelui. situate la baza emisferelor cerebrale. neuron ice secreta hormone.bazala Aceste fete sunt brazdate de santuri adanci care delimiteaza lobii si santuri superficiale care delimiteaza girusuri. Este alcatuit din substanta cenusie care este prezenta la suprafata.comisurile albe (anterioara si posterioara) oricare emisfera cerebrala are …….unul fiind statia de releu a caii vizuale (laterali) . comandate de scoarta.medial (interna) . deasupra si lateral de thalamus. XII. Emisferele cerebrale Cele 2 emisfere cerebrale. .X. Cerebelul La nivelul cerebelului se gaseste sediul echilibrului.corpul calos -trigonul cerebral . . substanta cenusie se afla la exterior si formeaza scoarta cerebrala iar cea alba la interior.altul find statie de releu a caii auditive (mediali) -EPITALAMUSUL – format din glande epifiza si nucleu pt reflexele afectivo-somatice. .Nervii hipoglosi – inerveaza musculature limbii. Ganglionii bazali Sunt mase de substanta cenusie.coordoneaza activitatea viscerala(inconstienta) Este alcatuit din: snv simpatic 3 . -externa . formand scoarta cerebrala si substanta alba care se gaseste la interior. Este alcatuit din 2 parti laterale numite emisfere cerebeloase. La nivelul emisferelor cerebrale. .

Encefalic sau medular se numeste sindrom pyramidal si apare.Snv parasimpatic Glandele lacrimale: Simpatic .paralizia (poate safie hemiplegie sau para sau tetraplegia daca leziunea este la nivelul maduvei spinarii) Hemiplegia (paralizie pe jumatate de corp. Clinic apare .C Traiectul pyramidal sau fasciculul pyramidal – este protiunea initiala a caii motorii si este format din neuroni motorii centrali. apare dupa AVC) Paraplegia – paralizie de la jumattatea trunchiului in jos. traumatisme vertebro – medul. . scleroza. mielite. tumori cerebrale si medulare.M.aceasta hipertonie se pune in evidenta la miscarile passive printr-o rezistenta crescuta. encefalite.03 test neuro 21. . .Babinski pozitiv 4 . Simpatico – cardioaacelerator Parasimpatic – cardiomoderator Stomacul si intestinele Simpatico – scaderea tonusului motiltati Parasimpatic – creste a tonusului si motilitati . stimuleaza secretia Vase din tegument Simpatico – vasoconstrictie Paransimpatic – vasodilatatie 14. AVC. vi. hipertomie (tonus muscular crescut) care merge pana la spasticitate. in placi traumatisme cranio cerebrale.03 test kineto Sistemul de neuron motor central S. sunt exaggerate.reflexele osteotendinoase.vasoconstrictie Parasimpatic – vasodilatatie Glandele salivare: Simpatico – vasoconstrictie Parasimpatic – vasodilatatie Bronhiile: Simpatico – vasodilatatie (bronhodilatator) Parasimpatic – bronhocostrictor Inima si vase. Ansamblul de simptome profocate de leziunile fasciculuilui pyramidal pe traiectul sau ……. Leziunile fascicului pyramidal formeaza sindrom de neuron motor central sau sindrom pyramidal.N.

nevrite diabetic etc Tulburari de motilitate (ce nu poti face) .fracuri si dislocari de cap humeral .clonus al picorului. flexorul lung al policelui. apare mana simian (policele este la acelasi nivel cu degetele) Tulburari motorii 5 29. rotundu si patratu pronator. Neuronul motor periferic este situat in cornul anterior al maduvei spinarii si in nuclei motori cu nervilor cranieni situati in trunchiul cerebral Clinic prezinta: .proiectia si retragerea bratului se face cu forta scazuta .rotatia externa a bratului cu for a scazuta Tulburari de sensibilitate . Cause / etiologie . Inconjoara gatul humerusului si da ramuri pentru..anestezie Paralizia de nerv median Provine din trunchiurile brahiale secundare.N. din punct de vedere motor inerveaza.P.02. injectii. deltoid. muschii eminentei tenare. al rotulei . rotundul mic si ramuri cutanate pentru umar.traumatisme.paralizie care intereseaza atat miscarile voluntare cat si pe cele automate -hipotonie musculara evindetiata prin palparea masei musculare si la miscari pasive care evidentiaza rezistenta minima si amplitudinea crescuta a miscariilor -reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite -reflexe cutanate abdominale diminuate sau abolite -atrofi musculare care apar la 2-3 saptamani de la debutul paraliziei -tulburari sincteriene si tulburari de sensibilitate mai pot sa apara Paraliziile de nervi periferici Paralizia de circumflex Deriva impreuna cu radialul din plexul brahial secundar dorsal. flexorii degetelor.M. anumite boli generale.2012 .abductia bratului la orizontala este abolita .plagi taiate sau impuscate la nivelul umarului .manifestarea principal de SMNC este hemiplegia Sindromul de neuron motor periferic S. . Cause. anevrisme de artera axilara si humerala.hipoestezie .

traumatisme la niv cotului. cea de adductie a degetelor.apare mana “indicatoare” (bolnavul nu poate inchide pumnul.compresiuni in timpul somnului .flexorul comun al ultimelor 2 degete. Din pt de vedere motor inerveaza .se distribuie la fata posterioara a bratului si antebratului si fata dorsala a mainii Cause .pronatia este abolita .semnul indexului (bolnavul cu man ape masa nu poate zgaria cu indexul) Paralizia de nerv cubital Se formeaza din trunchiul brachial secundar. Apare mana in gat de lebada in paralizia de radial. anestezie 6 .poate sa apara edem al mainii cu atrofia eminentei tenare . fracture de humerus. indeuxul si partial mediusul raman deschise) . Semen . supinatia. purtatorii de carje.flexia mainii pe antebrat este partial afectata . muschii eminentei hipotenare Cause/etiologie .lungul si scurtul supinator . intoxicatii cu plumb.luxatii.o pozitie a policelui este abolita .tricepsul brachial . se aboleste flexia ultimelor 2 degete. Tulburari -hipo..aplicare de garou si tinut timp indelungat Tulburari motorii . si ajunge la nivelul mainii la ultimele 2 degete. Este abolita extensia antebratului. callus dupa fractura.nu se poate zgaria masa cu ultimele 2 degete Paralizia de nerv radial Din pt de vedere motor inerveaza . policele. trece la nivelul cotului. cubitalul anterior.diminua forta de flexie a mainii.plagi si fracture la nivelul bratului si antebratului . extensia mainii.tulburari sensitive hipo sau anestezie .extensorul comun al degetelor Din pt de vedere senzitiv . strabate zona medial a bratului.

luxatii.regiunea anterioara si medial (interna) a coapsei. bolnavul nu poate sta pe varfuri. fata interna a gambei si piciorului. Cause .chendes@yahoo. abcese. strabate fesa. bolnavul nu poate sta pe calcai. zona sau regiunea a genunchiului.diminua forta de flexie a coapsei si extensia genunchiului.se reduce flexia gambei sau genunchiului.v senzitiv inerveaza . diverse operatii. iar la niv regiunii poplitee se imparte in 2. zona posterioara a coapsei. lasatul si urcatul din pozitia pelvina este imposibila cu membru inferior afectat. traumatisme. SPE/SPI (spatiu popliteu extern/intern) Roxana. Tulburari trofice .cianoza.edem . piele uscata In paralizia de SPE bolnavul nu poate face flexia dorsala a piciorului. Cause/etiologie .p.tumori.m in loc gresit Tulburari motorii . Iese din bazin prin marea scobitura sciatica. Paralizia de nerv sciatic Este ramura terminal a plexului sacrat. adductori D. ginecologice.tumori. In paralizia de SPI bolnavul nu pote face flexia plantara a piciorului.com 7 .d. cvadriceps. croitor.muschiul iliopsoas. injectii i. contuzii la niv fesei si regiunii posterioare a coapsei. .Paralizia de nerv crural membru inf Provine din plexul lombar Din pt de vedere motot inerveaza . fracture ale art CF. SPI si SPE. toate miscarile piciorului si degetelor sunt abolite.pacientul nu poate urca scari. pete maronii. Tulburari motorii .cauza discala lombara .

Vârsta.Parestezii deficite motorii .Fizioterapie kinetoterapie . putând fi unilaterală fie pe ambele picioare .Modificări de reflexe (bicipital tricipital) .Durerea se accentuează progresiv . Cea mai frecventa formă de hernie este hernia de disc lombara L4+L5 L5-S1 Simptome: .Modificarea reflexelor : .Repaosul este foarte important Hernia de disc cervicală Afectează discurile intervertebrale de la nivelul coloanei cervicale Simptome: .03. traumatisme repetate.Investigatia de elecţie rmn Medicamentatie ca la hernia de disc Daca tratamentul conservator nu da rezultate se recomanda tratament chirugical Si profilactic şi terapeutic se recomandă respectarea regulilor din scoala spatelui 8 .Durerea lombară cu iradiere pe traiectul nervului sciatic.Paresteszi .Tuburări de sensibilitate .Investigatia de electie fiind RMN Tratament: .rotulian sau ahilian (poate fi modificat sau chiar abolit) . comprimând pe rădăciniile nervoase sau chiar pe măduva spinări Cauze: .Conservator medcamentatie antialgica ains .07.Durearea în zona cervicală cu iradiere in omoplat umăr brat uneori chiar antebraţ degete .2012 Hernia de disc Reprezintă degradarea discului intervertebral cu henierea nucleului pulpos in canalul spinal.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful