NEUROLOGIE SI PSIhiatrie Anatomia si fiziologia sistemului nervos SN SN receptioneaza, transmite si integreaza informatiile externe sau interne elaborand raspunsuri

motorii si secretorii. SN este format din; a. System nervos central SNC – format din; encefal, maduva spinarii. Se ocupa cu prelucrarea informatiilor venita de la receptori (receptori tactili, vizuali, durerosi) si genereaza raspunsuri. b. System nervos periferic SNP – format din; nervii din afara SNC care se gasesc in membre si organe. SNP se imparte in; 1. System nervos somatic – care este asociat cu, controlul voluntar al miscarilor prin actiunea muschilor scheletici. 2. System nervos vegetativ SNV – care gestioneaza actiunile care nu se afla sub control constient. Controleaza functiile vitale (respiratia, bataile inimii, digestia, contractia, dilatarea pupilelor) Se imparte in simpatico si parasimpatic; - tesutul nervos este alcatuit din; neuroni si cellule gliale Neuronul Este unitatea celulara structural si functionala a SN. Are forma ; ovala, stelara, rotunda cu una (unipolar), doua (bipolar) sau mai multe prelungiri (multipolar). Un neuron este format din; - corpul cellular sau periacarion si prelungit, Corpul cellular este format din; - membrane (neurilema) - citoplasma (neuroplasma) - nucleu - in citoplasma nucleului se mai gasesc organite celulare commune si unele specific cum ar fi; corpuscolii Nissl si neurofibrile. Prelungirile sunt de 2 tipuri; - scurte numite dendrite care conduc impulsul nervos centripet (din exterior spre interior) si o prelungire lunga, unica numita axon care conduce impulsul nervos centrifuge (de la interior spre exterior). Axonul este invelit de 3 teci; - teaca de mielina – care are rol de hranire si protective - teaca Schawnn – care este formata din cellule gliale, intre 2 celule chawann se gasesc strangulatiile Ranvier. - teca Henle – care este un invelis continuu formata din fibre de collagen si reticulina. Neuronii sunt legati intre ei prin sinapse. 1

inervatia muschilor faringelui. Trunchiul cerebral Continua maduva spinarii si este format din. Nervii lombari si sacrali + filum terminale formeaza coada de cal. I. Nervii oculomotori – care pun in actiune o parte din nervii globulooculari IV.mezencefal – este format din2. 1.este capacitatea de a raspunde specific la actinia unor stimulti. laterale si posterioare. VIII.puntea lui Varolio . mandibulara. laringelui si secretia glandelor parotide. Nervii optici – conduc impulsuri declansate de stimuli luminosi III. . Nervii olfactivi – sunt nervi care duc impulsuri declansate de miros.substanta cenusie este formata din. Nervii cranieni Sunt 12 perechi si anume. laterale si posterioare. cele 2 extremitati fiind unite prin comisura cenusie ce are in centru canalul ependimar. Nervii trohleari – care inerveaza muschiul oblic superior al globului ocular V. Maduva spinarii Este asezata in canalul vertebral. II. . Se intinde de la gaura occipital C1 pana la nivelul vertebrei lombare L2 de unde se continua cu filum terminale pana la a 2-a vertebra coccigiana. Nervii trigemeni – are 3 gemeni . pedunculi cerebrali si coliculi cvadrigemeni. . coarnele anterioare.Nervii faciali – inerveaza musculature mimicii. IX. VI. Nervii vestibulocohleari – conduc impulsuri pentru auz si echilibru. Stimuli cu intensitatea sum cea prag nu produc impuls nervos. 2 .substanta cenusie dispusa la interior sub forma literei H sau de fluture. Substanta cenusie la interior si alba la exterior dispusa la cordoane. Maduva spinarii este formata din. Nervii abducens – inerveaza musculature globului ocular. muschi drept axtern. Conductibilitatea – este proprietatea de autopropagare a impulsurilor nervoase prin axoni pana la terminatile acestora (butoini terminali) de unde se transmit fie unui alt neuron fie un organ efector. 2. Excitabilitatea. Iar stimuli cu intensitatea peste cea prag nu produc un impuls mai mare decat cei cu intensitate prag. .substanta alba se gaseste la exterior si este formata din cordoane anterioare. Stimulul trebuie sa aiba o anumita intensitate numita intensitate prag. VII. secretia glandelor salivare.Poprietetile fundamentale ale neuronului sunt 2. Nervii glosofaringieni – asigura sensibilitatea gustativa. secretia glandelor lacrimale. maxilara. oftalmica.bulbul rahidian .

XII.Nervii hipoglosi – inerveaza musculature limbii.TALMUS – cea mai voluminoasa formatiune diencefalica. Sistemul nervos vegetative (SNV) SNV. Nervii accesorii – inerveaza muschii sternocleidomastoidian si trapez. -externa .METATALMUS – format din 2 perechi de corpi geniculati. Este alcatuit din substanta cenusie care este prezenta la suprafata. . Cerebelul La nivelul cerebelului se gaseste sediul echilibrului. laringelui si a majoritatii organelor interne. Diencefalul Este format din. Emisferele cerebrale Cele 2 emisfere cerebrale. unite printr-o portiune numita vermis. Nervii vagi – controleaza activitatea muschilor faringelui. Ganglionii bazali Sunt mase de substanta cenusie. comandate de scoarta. Au rol principal in modularea miscarilor active. deasupra si lateral de thalamus.altul find statie de releu a caii auditive (mediali) -EPITALAMUSUL – format din glande epifiza si nucleu pt reflexele afectivo-somatice.bazala Aceste fete sunt brazdate de santuri adanci care delimiteaza lobii si santuri superficiale care delimiteaza girusuri.comisurile albe (anterioara si posterioara) oricare emisfera cerebrala are ……. formand scoarta cerebrala si substanta alba care se gaseste la interior.coordoneaza activitatea viscerala(inconstienta) Este alcatuit din: snv simpatic 3 . XI. La nivelul emisferelor cerebrale.unul fiind statia de releu a caii vizuale (laterali) .medial (interna) . situate la baza emisferelor cerebrale. .X. Este alcatuit din 2 parti laterale numite emisfere cerebeloase.corpul calos -trigonul cerebral .MIPOTALAMUSUL – este format din nuclei anteriori. . neuron ice secreta hormone. . substanta cenusie se afla la exterior si formeaza scoarta cerebrala iar cea alba la interior. nuclei posteriori si mijlocii. cum ar fi. sunt separate prin fisura interemisferica si uniti in partea bazala prin formatiuni de substanta alba. .

N. encefalite. hipertomie (tonus muscular crescut) care merge pana la spasticitate. traumatisme vertebro – medul. Ansamblul de simptome profocate de leziunile fasciculuilui pyramidal pe traiectul sau ……. . in placi traumatisme cranio cerebrale.paralizia (poate safie hemiplegie sau para sau tetraplegia daca leziunea este la nivelul maduvei spinarii) Hemiplegia (paralizie pe jumatate de corp.reflexele osteotendinoase. AVC. sunt exaggerate. apare dupa AVC) Paraplegia – paralizie de la jumattatea trunchiului in jos.Babinski pozitiv 4 . Leziunile fascicului pyramidal formeaza sindrom de neuron motor central sau sindrom pyramidal.vasoconstrictie Parasimpatic – vasodilatatie Glandele salivare: Simpatico – vasoconstrictie Parasimpatic – vasodilatatie Bronhiile: Simpatico – vasodilatatie (bronhodilatator) Parasimpatic – bronhocostrictor Inima si vase. Simpatico – cardioaacelerator Parasimpatic – cardiomoderator Stomacul si intestinele Simpatico – scaderea tonusului motiltati Parasimpatic – creste a tonusului si motilitati . tumori cerebrale si medulare.aceasta hipertonie se pune in evidenta la miscarile passive printr-o rezistenta crescuta. Clinic apare .03 test kineto Sistemul de neuron motor central S. stimuleaza secretia Vase din tegument Simpatico – vasoconstrictie Paransimpatic – vasodilatatie 14.03 test neuro 21.C Traiectul pyramidal sau fasciculul pyramidal – este protiunea initiala a caii motorii si este format din neuroni motorii centrali. vi. Encefalic sau medular se numeste sindrom pyramidal si apare.Snv parasimpatic Glandele lacrimale: Simpatic . . . mielite. scleroza.M.

anevrisme de artera axilara si humerala.clonus al picorului.manifestarea principal de SMNC este hemiplegia Sindromul de neuron motor periferic S..fracuri si dislocari de cap humeral . flexorul lung al policelui. anumite boli generale.traumatisme.rotatia externa a bratului cu for a scazuta Tulburari de sensibilitate .2012 .abductia bratului la orizontala este abolita .nevrite diabetic etc Tulburari de motilitate (ce nu poti face) . rotundu si patratu pronator. muschii eminentei tenare.M.proiectia si retragerea bratului se face cu forta scazuta . Inconjoara gatul humerusului si da ramuri pentru.plagi taiate sau impuscate la nivelul umarului . apare mana simian (policele este la acelasi nivel cu degetele) Tulburari motorii 5 29.N. din punct de vedere motor inerveaza. Cause / etiologie . injectii. . Cause. flexorii degetelor.hipoestezie .anestezie Paralizia de nerv median Provine din trunchiurile brahiale secundare. al rotulei .paralizie care intereseaza atat miscarile voluntare cat si pe cele automate -hipotonie musculara evindetiata prin palparea masei musculare si la miscari pasive care evidentiaza rezistenta minima si amplitudinea crescuta a miscariilor -reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite -reflexe cutanate abdominale diminuate sau abolite -atrofi musculare care apar la 2-3 saptamani de la debutul paraliziei -tulburari sincteriene si tulburari de sensibilitate mai pot sa apara Paraliziile de nervi periferici Paralizia de circumflex Deriva impreuna cu radialul din plexul brahial secundar dorsal. Neuronul motor periferic este situat in cornul anterior al maduvei spinarii si in nuclei motori cu nervilor cranieni situati in trunchiul cerebral Clinic prezinta: . rotundul mic si ramuri cutanate pentru umar.02. deltoid.P.

semnul indexului (bolnavul cu man ape masa nu poate zgaria cu indexul) Paralizia de nerv cubital Se formeaza din trunchiul brachial secundar.se distribuie la fata posterioara a bratului si antebratului si fata dorsala a mainii Cause .nu se poate zgaria masa cu ultimele 2 degete Paralizia de nerv radial Din pt de vedere motor inerveaza .apare mana “indicatoare” (bolnavul nu poate inchide pumnul.tulburari sensitive hipo sau anestezie . policele.compresiuni in timpul somnului . supinatia. strabate zona medial a bratului.aplicare de garou si tinut timp indelungat Tulburari motorii . Din pt de vedere motor inerveaza .luxatii. extensia mainii.flexia mainii pe antebrat este partial afectata ..flexorul comun al ultimelor 2 degete.tricepsul brachial . Este abolita extensia antebratului.diminua forta de flexie a mainii. cea de adductie a degetelor. fracture de humerus. se aboleste flexia ultimelor 2 degete. Semen . trece la nivelul cotului.poate sa apara edem al mainii cu atrofia eminentei tenare . intoxicatii cu plumb.extensorul comun al degetelor Din pt de vedere senzitiv . purtatorii de carje. traumatisme la niv cotului. Apare mana in gat de lebada in paralizia de radial. callus dupa fractura.pronatia este abolita .o pozitie a policelui este abolita . anestezie 6 .plagi si fracture la nivelul bratului si antebratului . si ajunge la nivelul mainii la ultimele 2 degete. muschii eminentei hipotenare Cause/etiologie . Tulburari -hipo. indeuxul si partial mediusul raman deschise) . cubitalul anterior.lungul si scurtul supinator .

piele uscata In paralizia de SPE bolnavul nu poate face flexia dorsala a piciorului.cianoza.d. zona sau regiunea a genunchiului. lasatul si urcatul din pozitia pelvina este imposibila cu membru inferior afectat. Cause/etiologie .diminua forta de flexie a coapsei si extensia genunchiului.v senzitiv inerveaza . adductori D. Tulburari trofice .m in loc gresit Tulburari motorii . ginecologice.cauza discala lombara .regiunea anterioara si medial (interna) a coapsei.muschiul iliopsoas. Cause . fracture ale art CF.Paralizia de nerv crural membru inf Provine din plexul lombar Din pt de vedere motot inerveaza . traumatisme. bolnavul nu poate sta pe varfuri. strabate fesa. SPI si SPE.tumori. diverse operatii. In paralizia de SPI bolnavul nu pote face flexia plantara a piciorului.se reduce flexia gambei sau genunchiului. bolnavul nu poate sta pe calcai. . luxatii. iar la niv regiunii poplitee se imparte in 2.p. Paralizia de nerv sciatic Este ramura terminal a plexului sacrat. contuzii la niv fesei si regiunii posterioare a coapsei. toate miscarile piciorului si degetelor sunt abolite. SPE/SPI (spatiu popliteu extern/intern) Roxana.com 7 . zona posterioara a coapsei.edem .chendes@yahoo. Tulburari motorii . pete maronii. cvadriceps. croitor. injectii i. fata interna a gambei si piciorului. abcese.tumori. Iese din bazin prin marea scobitura sciatica.pacientul nu poate urca scari.

Parestezii deficite motorii . Cea mai frecventa formă de hernie este hernia de disc lombara L4+L5 L5-S1 Simptome: .Investigatia de electie fiind RMN Tratament: .07.Modificarea reflexelor : . traumatisme repetate.Tuburări de sensibilitate .Fizioterapie kinetoterapie .Durerea se accentuează progresiv . putând fi unilaterală fie pe ambele picioare .2012 Hernia de disc Reprezintă degradarea discului intervertebral cu henierea nucleului pulpos in canalul spinal.Conservator medcamentatie antialgica ains .Durearea în zona cervicală cu iradiere in omoplat umăr brat uneori chiar antebraţ degete . comprimând pe rădăciniile nervoase sau chiar pe măduva spinări Cauze: .Paresteszi .Investigatia de elecţie rmn Medicamentatie ca la hernia de disc Daca tratamentul conservator nu da rezultate se recomanda tratament chirugical Si profilactic şi terapeutic se recomandă respectarea regulilor din scoala spatelui 8 .rotulian sau ahilian (poate fi modificat sau chiar abolit) .Modificări de reflexe (bicipital tricipital) .Vârsta.Repaosul este foarte important Hernia de disc cervicală Afectează discurile intervertebrale de la nivelul coloanei cervicale Simptome: .03.Durerea lombară cu iradiere pe traiectul nervului sciatic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful