Fungii se gasesc peste tot fn jurul nostru -unii sunt delicatese culinare, materii prime pentru medicamente vitale,

iar a4ii pot devasta culturile ~i cdtiva dintre ei sunt ucigator de otravitori. Lumea minunata a fungilor merita descoperita.

tome nu sunt vizibili cu ochiul liber. ~i alti fungi actioneaz~ nev~zuti, efectuand sarcini precum crearea alcoolului sau determinarea dospirii painii. Fungi benefici Ace~tia sunt cunoscuti ca drojdii ~i pot determina fermentatia zaharurilor pentru a produce alcool -o capacitate pus~ In aplicare In productia vinurilor ~i a berii. Drojdiile sunt folosite ~i de brutari pentru a determina painea s~ "creasc~".Drojdia determin~ formarea unor bule de dioxid de carbon, care m~rescaluatul f~cand piinea mai pufoas~ ~i mai u~or digerabil~. Nu drojdia 1n sine provoac~ fermentatia, ci un grup de enzime produse de organism, motiv pentru care drojdia vie nu este
Coprinus comatus (popenchiul)

Fistulina hepatica

ermenUl trem de

de

fungi de

acoperi! organisme,

un

grup dar

extoate

divers

au ceva in comun: nu i~i pot produce singure hrana, fiind obligate si! tri!iasci! in sau pe alte organisme vii (ca plante parazite) sau pe materie organici! moartil sau in descompunere (ca plante saprofite). Tipurile parazite in general provoaci! boli la plante ~i la animale. Cele care tri!iesc pe materie in descompunere sunt adeseabenefice deoarece ajuti! ja procesul de descompunere ~i contribuie la reciclarea materiei organice. Tipurile saprofite includ alimente pretuite precum ciuperca de camp ~i delicatesele cum este trufa. , Fungii cresc in general nevi!zuti in cea mai mare parte a timpului, deoarece principalele structuri, masa de hue atoasi!, numitil miceliu, se dezvoltil in afara vederii, sub suprafata mediului de cre~tere.Pi!rtile pe care le vedem in mod normal sunt de obicei organele de reproducere. Aceasta poate ingreuna studiul funClavulinopsis corniculata

Agaricus campestris

Hygrophorus puniceus

00

0 selec1ie de fungi

europeni.

Una

Hygrophorus obrusseus

dintre cele mai distinctive este popenchiul, care este bun de mancat cand este tanar . Stejarii au rolul de gazde pentru mai multe specii de bazidiomicete parazite. Poate cea mai remarcabila, de~i cu via~a scurta, este fleica.

gilor, deoarece adesea trebuie sa a~teptam pana cand produc corpuride fructificatie pentru a-i putea identifica. Fungii u~or de vazut ~i de recunoscut, precum ciupercile ~i ciupercile oWvitoare, sunt doar o parte din lumea fungilor, majoritateaput.1ndfi remarcati doar prin simptomele sau efectele pe care le produc. Piciorul atletului, o boala dificila a pielii piciorului, se prezinta sub forma unor regiuni dureroase, cu mancarimi, adesea cu pielea crnpata, de~i fungii care produc aceste simp-

esentiala pentru ferrnentatie iar un preparat a mort (uscat) de drojdie va functiona la fel. 8iD m Dojdia este o importanta sursa de vitamina B. '0; Trichoderma viride este o alta ciuperca ~utila. Ea produce o enzima care descompune celuloza ~i acest lucru este utilizat In reciclarea hartiei de ziar. Cemeala de tipar ~i alte O impuritati nu sunt inf1uentatede enzima, astfellncat acestearaman sub forrna unui noroi pe fundul recipientului, de unde pot fi lnlaturate.
" O -0 O \.?

O Un sac cu spori (sporangie) al mucegaiuIui noroiului Trichia decipiens, care combina caracteristici ale animalelor cu ale plantelor . 25

FUNGII Antibioticele fonnate din fungi au ajutat la salvarea multor mil de vieti; rolul penicilinei este bine cunoscut. Alte peniciline sunt utilizate in fabricarea ca~cavaluluiCnervuriledin ca~cavalurile "albastre" se datoreaza cre~terii fungilor). Specille de Penicillium sunt foarte raspandite pe toate tipurile de materie aflata in descompunere,atat animala cat ~i vegetala, ~i se gasescin soluri precum ~i pe fructe ~i legume peste tot in lume (in timpul cautarii dupa specil mai bune de penicilina pentru productia de antibiotice, s-au colectat mostre de sol ~i de fructe din toata lumea). Prezenta fungilor parazitari nu este intotdeauna dezavantajoasapentru gazda. Radacinile unor copaci din paduri au rolul de
reproducerea asexuata

REPRODUCEREA MUCEGAIULUI ALB

bil~ a bolii pe frunze, campuri Intregi au fost uneori reclusela o mas~Innegrita de plante In putrefactie. Ca rezultat al efectului devastator asupra recoltei de cartofi din Irlanda, populatia pentru care acest aliment era de baz~, a sc~zut cu dou~ milioane de oameni In decurs de zece ani: multi au murit, altii au fost obligati s~ emigreze, iar efectele pe termen lung asupra economiei au fost dramatice. In prezent, O combinatie de variet~ti rnai rezistente ~i rnai eficiente de fungicide controleaz~ boala In mare parte. Cercetarile au f~cut posibil~ prezicerea conditiilor de vreme care favorizeaz~O explozie, astfellncat fermierii 1:.5i pot stropi culturile dac~ se g~sesc In zone amenintate. Raia neagrn a cartofului, care
reproducere sexuata

gazde pentru fungi dar in schimbul nutrlmentelor oferlte prlmesc sa:rurlminerale de la fungi. Aceasta: simbioza:(convietuire) permite atat gazdei cat ~t parazitului sa: tra:iasca: in armonie, spre avantajullor reciproc. Fungii ca alimente Unii cei mai ra:spanditifungi comestibili, ciupercile de camp, se cultiva: in cantita:ti marl pentru a fi comercializate, de~i uneorl se pot ga:siasemeneaciuperci crescandin sa:lba:ticie, indeosebi in lunile de toamna:.in diverse ta:rl se consuma:multe tipurl diferlte de ciuperci, iar in complexele comerciale din Marea Brltanie se pot ga:side vanzare c.atevatipurl rnai putin obi~nuite. Trufele sunt o delicatesa: unele pa:rti ale in lurnii. Corpurlle de fructificatie, pa:rtile care se consuma:, se formeaza: pe sub pa:mant, in asociere cu arborl precum stejarli, ~i trebuie ca:utaticu caini (uneorl cu porci), care pot sa:

O in reproducerea pe cale sexuata la mucor, hifele a doua specii se pot int3lni; alternativ, sporangiile se pot dezvolta pe cale asexuata din miceliu. detecteze mirosullor putemic. Datorit~ faptului c~ sunt dificil de cultivat ~i greu de g~sit In s~lb~ticie, ele r~man foarte scumpe. Fungii ca du~mani Fungii provoac~ fermierilor ~i gr~dinarilor mari pierderi In recoltele -o boal~ numi~ mana cartofului a provocat foamete In .Irlanda .la mijlocul secolului al XIX-lea. Varie~tile europene de cartof nu au fost la fel de rezistente la boal~ ca cele native din America de Sud ~i, In cateva ziIe de la prima aparitie vizi-

provoac~ excrescente sub form~ de negi pe tuberculi, este provocata de Syncbytrium endobioticum, iar hernia r~d~cinilor de varz~, o boal~ care atac~ membrii familiei verzei ~i care ~ r:l~cinilor un aspect noduros umflat, este provocat~ de Plasmodiopbora brasicae. Multe alte tipuri de fungi cauzeaz~ boli grave in randul plantelor, iar cele care apartin genului pytbium sunt responsabile pentru o boal~ numita ve~tejire, care provoac~ aplecarea brusc~ ~i moartea r:lsadurilor. Boala se r~spande~teintr-un cerc care se l~rge~te pe

CRESTEREA ..

pALARIEI

MORTII

O La inceput, ciuperca mortala palaria mor~ii este complet inchisa, dar pe masura ce cre~te, valul se desface ~i palaria se desprinde de tulpina.

rama~i\e de val-

26

masur:l ce fungii se multiplica prin zoospori eliberati din r:ldacina plantei afectate $i care inoata cu aiutorul unor flageli in cautareaaltor r:lsaduri -cunoscuta ca reproducere asexuata. dn conditii de seceta sau de inghet, pythium se poate reproduce $i pe cale sexuata, prin fuziunea a doua hife din miceliuJ Mucor, ni$te fungi cu care suntem familiarizati, de$i poate nu le cunoa$tem numele, este un mucegai care cre$te cu u$urinta pe paine. Acest tip de mucegai nu provoaca daune grave, dar poate altera alimentele. Sporii exista aproape peste tot $i daca lasam paine umeda expusa, dupa cateva zile putem gasi crescute pe ea colonii. Dupa alte cateva zile, corpurile de fructificatie negre, asemanatoare cu ni$te ace de gamalie, pot fi vazute cu aiutorul unei lupe sau al unui microscop de putere mica. Sporii transportati pe cale aeriana germineaza $i hifele asemanatoare cu ni$te ate penetreaza in curand particulele de paine, unde secreta enzime digestive care descompun hrana pentru a putea fi absorbita. Mucor poate sa se reproduca pe cale sexuata sau pe cale asexuata, $i sporangiile sau corpurile care poarta sporii sunt cele care pot fi vazute sub forma unor gamalii negre de ac. Fungii numiti ascomicetesunt in mare parte saprofiti, de$i boala pe care o putem vedea uneori pe piersici, cai$i $i pruni, numita ba$icareafrunzelor de prun, este o specie parazita. Miceliul penetreazafrunzele $i determina aparitia unor umflaturi mari $i ro$ii ca ni$te ba$ici, care da frunzelor un aspect rasucit. Decolorarea este provocata de saci de spori care ies prin frunza, fiecare o celula cilindrica scurta. Efecte asupra oamenilor Recoltele de cereale precum graul, orzul $i secara au fost adesea reduse de diferite boli provocate de fungi inainte de introducerea varietatilor mai rezistente $i a fungicidelor mai eficiente. O boala a secarei numita Claviceps purpurea nu a redus doar recoltele, ci era $i potential foarte periculoasa. intr-un stadiu al ciclului vietii sale ea produce corpuri negrepurpurii sub forma de comuri, sau scleroturi, numite comul secarei. in trecut acesta a contaminat secara,avand consecinte fatale. Intoxicarea cu comul secarei prin consumul de paine de secar:l infestata a provocat epidemii infrico$atoarein Franta $i in Germania in Evul Mediu. Simptomele includeau contractii musculare spasmodice $i aparitia treptata a cangrenei la degete. Clailiceps purpurea ar putea fi considerata $i benefica, deoarece este sursa
O alb Mucegaiul Mucor este

O Structura purtatoare de spori a lui Aspergillus niger, o tunga ascomiceta raspandita in cele mai multe soluri. Sporii sunt purta~i pe capetele ramurilor radiante.

J ~ "'. ~ 'Q) "'" ] 5 ~ 0

medicamentului numit ergometrina:.Deoarece ace~ti fungi determina: contractia mu~chiului neted, sunt utilizati pentru a controla sangerarea uterina: dupa: na~tere, iar produsele din comul secarei sunt folosite in obstetrica:inca: din secolul al XVI-lea. Ergotamina, un alcaloid derivat din comul secarei, este utilizata: la tratarea migrenei. Termenul de "ciuperca:otra:vitoare"descrie In general acele bazidiomicete din randul fungilor despre care oamenii ~tiu ca: nu sunt adeva:rateciuperci comestibile, iar ciupercile otra:vitoarepot fi adeseava:zuteformand inele pe peluze ~i pe terenuri de joaca:.Aparitia ciupercilor otra:vitoareIn cercuri cu un diametru de mai multi metri, nu este legata:de vre-un mister; miceliul care se stabile~te din spori germinati se extinde in fiecare an pe ma:sura: ce epuizeaza:substantele nutritive de pe un petic de iarba:. Miceliul initial moare pe ma:sura:ce inelul se extinde, iar pe ma:sura: se ce descompune, substantele nutritive acumulate pe care le contine sunt eliberate astfellncat In

tunga raspandita care ataca

neacoperite. Sus,inute pe hife verticale se gasesc sporangiile care con,in sporii. Aceste structuri rotunde absorb apa din hifele sus,inatoare pana cand in cele din urma ele se dizolva, eliberandu-~i sporii.

27

FUNGII sunt paraziti d~un~tori ai plantelor. Ace~tia se numesc rugini pentru c~ produc mici pustule ro~ii-maronii de spori pe frunzele gazdei. De obicei,ruginile sunt specifice pentruun tip de planta, precum nalbele ~i gura-leului, dar una care atac~ graul, numit~ rugina graului, este deosebit de interesanta deoarece ciclul vietii sale implic~ dou~ gazde. Sporii produ~i pe planta de grau Inainte de recolt~ se numesc teleutospori, dar ace~tia sunt incapabili s~ provoace boala direct pe o alta plant~ de grau -ei afecteaz~ doar un arbust numit dracil~ (Berberis vulgaris) sau un arbust strans Inrudit numit mahonia. Faza sexuat~ a fungilor se dezvolt~ pe dracil~ sau pe mahonia, dar sporii produ~i nu pot afecta acesteplante, In schimb pot cre~te pe grau ~i cauza rugina. In acele p~rti ale SUA In care se cultiv~ grau, dracilele sunt adeseadistruse Intr-o 1ncercarede a control boala graului, dar specia Intalnit~ In Marea Britanie atac~ probabil doar ierburile ca gazd~ secundara ~i nu graul, astfel Incat amenintarea este mai mic~. Consumarea multor "ciuperci otr~vitoare" este periculoas~, provocand simptome care variaz~ de la halucinatii pan~ la dureri mari de stomac, convulsii ~i toropeal~. Unele, precum p~l~ria mortii, ~i atractiva dar totu~i potential
O Petice de rugina pe o planta de grau. in anul 1954, rugina a distrus 70% din recolta de grau din Minnesota ~i din Dakota.
O Unul dintre cei mai colora1i dintre to1i fungii este palaria ~arpelui. o specie saprofita de padure. Este foarte otravitoare.

REPRODUCEREA DROJDIEI

O Mucegaiurile se reproduc prin inmugurire. Se formeaza o strangula,ie in celula parinte. nucleul se divide ~i noul nucleu trece in muure. Apoi strangula,ia se inchide. Uneori mugurii formeaza colonii mari ~i ramificate.

acea regiune cre~terea ierbii este stimulat~. Deoarece corpurile de fructificatie -ciupercile otr~vitoare -apar in jurul marginii ex.terioare a inelului care se extinde, cu un cerc interior de iarb~ verde boga.t:l, efectul pare misterios ~i magic. Ruginile Nu toate bazidiomicetele produc corpuri de fructificatie mari care seam~n~ cu ciupercile comestibile. Un grup important -ruginile 28

letala palarie a ~arpelui, se numara printre speciile periculoase. Uneori gatitul anuleaza efectul otravii, dar In alte cazuri ele raman toxice chi~r ~i dupa preparare. Nu exista nici a regula simpla ~i sigura pentru a determina daca a ciuperca este otravitoare. De~i speciile viu colorate sunt adesea otravitoare, unele specii toxice arata la fel ca altele inofensive pentru ochiul neantrenat. Daca:nu suntem siguri daca a ciuperca este comestibl1asau nu, nu trebuie In nici un caz s-o consumam.
Animale ~i plante 6 -BACTERII, VIRUSURI $1 ALGE