1 DE VIATA FACATOANUI $1 NeDESPARTToY Team es 4 MINEIN bVN€I APRIDIE€ ‘THPARIT IN ZILELE MAJESTATH SALE. SPANTOLOI SINOD AL SPINTEI BISERICI AUTOORPALE ORTODOKE ROMANE EDITIA LIPA spucuREST! TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICEST! 192PRECUVANTARE FACUTA «CATRE CETITORI: DE STARETUL NEONIL AL MANASTIREL NEAMTUL LA 1816, ratilor! Lumea aceasta se numara a doua, incepandu-se a se numara anul lela Martie dupre Evrei, iara dela Septemvrie a opta. Intru aceasta luna, Domnul a poruncit Evreilor prin proorocul stu Moisi, ca sa aduca snopul, adeca parga secerigului inaintea sa'), zictnd: «Graeste filor loi Istal 3 eaicatre ei: Cand veti intra in pamantul care eu il dau voua si vefi secera “secerigul lui, vefi aduce un snop parga secerii voastre la Preot; si va adice (Leviti 23, 10) » Intru aceasta luna pre la inceputu it voua, in ziua a doua dela ziva cea dintaiu il va 1 ei si Dumnezeu Cuvantul la intaiul an ‘a venit impreuna cu ucenicit sti in pamantul Tudeti, dupre ia Bisericeasca Istorie (Cartea 1, cap. 4, § 8), unde j ucenicii lui in pamantul (loan 3, 22, 23)- Cx toate cd Mesia, in cata vreme era To: adeca la 10 a lui AN propoveduirii sale, in 1g a acesteia, suit in Jerusalim, si ver ah tn aetna tte ate de ea tn aceasta gril 26 eeePRECUVANTARE Antamplandu-se, a vindecat Ia Sedldatoarea oilor pre slabanogul cel ce zAcea in Doald de 38 de ani (loan 5). Precum si alte multe minuni si vindecari a facut (Vezi la acelas Meletie). Intra aceasta luna mai cu seama se desfasura gi se desveles tofi copaci, si toate floile se gatese spre a impodobi pamantul, din care putem a ne invaya filosofa cea adevarata, dupre cum aratA marele apostol Pavel, adecd, a cunoaste pre Ziditorul cel nevazut din zidirile sale cele vazute, si precum toatafrea urmand neclintit porunca Stapanuluituturor in toata vremea, implinese datoria lor eu cea fireascA miscare, care mai aevea o mai vedem intra aceasta luna, cici pamantul rAsare roduri spre hrana oamenilor si a dobitoacelor. Campii se impodobese eu tot felul deflori spre mangaerea vederii. Copacilinfrunzesc eu silina spre roduri de indulcirea gustulu, Paserile igi gatesc firestile lor organe spre glasuri de veselie pentru auzul nostra; dobitoacele si toate tArdtoarele si vietatile se silese spre inmulfre, dupre porunca cea dintaiu data lor, pentru trebuinfa noastrs. Dintra toate acestea se proslaveste cel ce vede adancurilesi sade pre Heruvimi. Cel ce fa intarit intra puterea sa marea, si a facut ziua gi noaptea, si a. sAvasit zorile si soarele, carele a facut cele frumoase ale pamantului, Vara si Primavara (Psalm 73, 18). Tuna aceasta de catre Evrei se numeste liar, Iara de catre Romani Aprile gi de catre Elli Targhition, danduci aga numirea din infirbantarea pamantulut dela soare; e&ei incalzindu-se pamantul dela soare, rasar tot felul de seminfe 51 de flori, Dintre care flori Elini cei vechi pre cele ce erau mai intaiu, le aduceaut a 0 parga In capigtea lui Apolon si a Artemide, intr cinstea strbatoriri lor care sirbatoare o numeau ei Tanghilia; ereztnd (dupre cum zice Plutarh) c& intra aceasth luna s'ar fi naseut Apolon mincinosul dumnezeu al lor. $i acestea adeca au zis pentru numirea luni Tara noi nu asemandndu-ne lor, (adeci.linilor celor ce aduceau parga de flori mincinosului lor dumnezeu Apolon) ci mai ales einstind cu adevarata credinga, pre prea adevaratul Dumnezeu si Mantuitorul nostru Tisus Heistos, pre ‘el ce pentru pacatele noastre bine a voit a se aduce pre sine jertfaParintelut sau, prin moartea cea de pre Cruce, si ane rascumpara pre noi din tirania mori feu scump stngele stu, inviindu-ne prin Inviera sa, Lui sic, st-i aducem, mu flor pamantesti si stricacioase ce se vestejesc ci nestriciioase gi crenti,adecd pre sfinfii Mucenici, cari s'au roit cu stngiurile sale ca nigte trandafri prea frumoyi