Sunteți pe pagina 1din 5

Energia solara Introducere

Energia solar reprezint una din potentialele viitoare surse de energie, folosit fie la nlocuirea definitiv a surselor conventionale de energie cum ar fi: crbune, petrol, gaze naturale etc, fie la folosirea ei ca alternativ la utilizarea surselor de energie conventionale mai ales pe timpul verii, cea de a doua utilizare fiind n momentul de fat cea mai raspndit utilizare din ntreaga lume. Poate cel mai evident avantaj, n vederea utilizrii acesteia, pe care l are, este acela de a nu produce poluarea mediului nconjurtor, deci este o surs de energie curat; un alt avantaj al energiei solare este faptul c sursa de energie pe care se bazeaz ntrega tehnologie este gratuit. Utilizarea energiei solare apare din timpurile istoriei ca prezent n viata oamenilor sub diferite forme: arm, curioziotate, utilizare efectiv; astfel n secolul al III-lea .H., matematicianul grec Arhimede (287 - 212 .H.) a aprat cetatea Siracuza (Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi uriase care orientau fasciculele de lumin focalizat spre navele inamice, incendiindu-le. In 1767, apare si termenul de energie termo-solar, cnd omul de stiint elevetian Horace de Saussure a inventat "cutia fierbinte", n fapt cel dinti colector solar iar n 1830 astrologul Sir John Hershel utilizeaz "cutia fierbinte" pentru a gti n timpul unei expeditii n sudul Africii ori n anul 1891 cnd are loc patentarea primului sistem comercial de nclzire a apei de ctre Clarence Kemp. Dintre toate sursele de energie care intr n categoria surse ecologice si regenerabile cum ar fi: energia eolian, energia geotermal, energia mareelor; energia solar se remarc prin instalatiile simple si cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi n jur de 100C, temperatur folosit pentru nclzirea apei cu peste 40 grade peste temperatura mediului ambiant, instalatii folosite la nclzirea apei menajere sau a cldirilor. De aceea, este deosebit de atractiv ideea utilizrii energiei solare n scopul nclzirii locuintelor si se pare c acesta va fi unul dintre cele mai largi domenii de aplicatie a energiei solare n urmtorul secol. Tehnologia echipamentului pentru instalatiile solare de nclzire a cldirilor este deja destul de bine pus la punct ntr-o serie de tri ca Japonia, S.U.A., Australia, Israel, Rusia, Franta, Canada si Germania.

Formele de energie si formele de conversie a acestora


n functie de etapele de conversie si utilizare, energia are formele urmtoare: Energie primar (Aceast energie este recuperat din natur) o Finit (combustibili clasici) o Regenerabil Energie secundar definit ca form de energie obtinut prin conversia energiei primare si care poate fi folosit ntr-o gama larg de aplicatii (energie electric, mangalul, crbunele sortat de calitate superioar, lemnul de foc tiat si spart etc.) Energie final reprezint energia obtinut prin conversia energiei secundare ntr-un motor ,cazan , calculator, bec Energia util se obtine prin conversia energiei finale si este energia efectiv nglobat ntr-un produs sau exclusiv utilizat pentru un serviciu. Formele primare pot fi grupate astfel: Surse conventionale (clasice): sursele care s-au impus prin folosire ndelungat (combustibili fosili, deseurile combustibile) Surse neconventionale : surse care nu au o folosire ndelungat (energie nuclear, energie primar regenerabil cu cele trei forme: energie solar, energie geotermal, energia dat de miscarea planetelor). Sursele regenerabile (rennoibile) sunt sursele care se regenereaz pe msur ce sunt consumate. Sursele regenerabile de energie sunt radiatia solar, energia geotermal si energia dat de miscarea planetelor din Sistemul Solar. Cel mai mare aport de energie primar este adus de radiatia solar ce ajunge n straturile superioare ale atmosferei terestre. Aproximativ 30% din radiatia primit de pamnt este reflectat n spatiul cosmic de ctre nori si suprafata terestr iar restul de 70% este absorbit ea regsindu-se n cldura aerului, a apei, n cldura latent de evaporare a apei din mri si oceane si de pe suprafata de uscat umeda; se regseste n biomas datorit proceselor de fotosintez din plante. Cldura absorbit de aer si ap este remis n cele din urm sub form de radiatii infrarosii (IR) spatiului nconjurtur. Cldura latent de evaporare a apei este deasemenea eliberat prin condensare.

Energia geotermal produce un flux de energie comparativ mic dinspre litosfer spre atmosfer si oceane prin conductia cldurii. Din aceast energie numai 1% se regseste n vulcani sau n cmpuri geotermale active. Miscarea planetelor din sistemul solar se regseste disipat n mareele din oceane. Fluxurile de energie generate de radiatia solar si celelalte dou surse n mediului nconjurtor al omului sunt fluxurile naturale de energie secundar care sunt mult mai mici dect fluxurile rezultate prin transferul direct de enegie de la lumina solar. Aceste fluxuri de energie natural sunt: Energia potential si cinetic a cursurilor de ap Vnturile, valurile si energia cinetic a curentilor oceanici Energia solar absorbit prin fotosintez din biomas Cele mai importante fluxuri naturale de energie din mediul nconjurtor direct al omului, ce pot fi exploatate sunt: Radiatia solar absorbit la nivelul scoartei terestre Vnturile care transport aer fierbinte si umed spre poli si aer rece si uscat ctre ecuator

Conversia energiei solare n alte forme de energie


Pentru utilizarea energiei solare este nevoie de conversia acesteia n alte forme de energie, conversii care sunt: conversia fototermic care prezint o mare important n aplicatiile industriale (nclzirea cldirilor, prepararea apei calde de consum, uscarea materialelor, distilarea apei etc.). n cazul conversiei fototermice, adic a termoconversiei directe a energiei solare, se obtine cldura nmagazinat n apa, abur, aer cald, alte medii (lichide, gazoase sau solide). Cldura astfel obtinut poate fi folosit direct sau convertit n energie electric, prin centrale termoelectrice sau prin efect termoionic; poate fi folosit prin transformri termochimice sau poate fi stocat n diverse medii solide sau lichide. conversia fotomecanic care prezint important deocamdat n energetica spatial, unde conversia bazat pe presiunea luminii d nastere la motorul tip "vel solar", necesar zborurilor navelor cosmice. Conversia fotomecanic se refer la echiparea navelor cosmice destinate cltoriilor lungi, interplanetare, cu asazisele "pnze solare", la care, datorit interactiei ntre fotoni si mari suprafete reflectante, desfsurate dup ce nava a ajuns n "vidul cosmic", se produce propulsarea prin impulsul cedat de fotoni la interactie. conversia fotochimic care poate prin dou moduri s utilizeze Soarele ntr-o reactie chimic, fie direct prin excitatii luminoase a moleculelor unui corp, fie indirect prin intermediul plantelor (fotosintez) sau a transformrii produselor de dejectie a animalelor. Conversia fotochimic priveste obtinerea pilelor de combustie prin procesele de mai sus. conversia fotoelectric cu mari aplicatii att n energetica solar terestr, ct si n energetica spatial. Conversia fotoelectric direct se poate realiza folosind propriettile materialelor semiconductoare din care se confectioneaz pilele fotovoltaice. Problema a fost complet rezolvat la nivelul satelitilor si a navelor cosmice, dar preturile, pentru utilizrile curente, sunt nc prohibitive. Energia solar cu ajutorul diverselor instalatii se utilizeaz n toate domeniile de activitate si pentru diferite procese cum ar fi: cel mai raspndit pentru nclzirea apei menajere, pentru producerea de curent electric, pentru uscarea lemnului, pentru desalinizarea apei etc. Energia solar se foloseste n diverse activitti cum ar fi: Utilizri directe n industrie si agricultur ? cuptoare solare ? usctorii solare ? nclzitoare solare ? distilerii solare ? desalinizarea apei de mare Utilizri indirecte n industrie si agricultur ? transformarea n energie mecanic ? transformarea n energie electric Utilizri casnice ? climatizare de iarn si var ? ap cald menajer ? frigidere solare ? sobe de gtit solare ? pile solare Utilizri cosmice Consideratii general e asupra captatoarelor cu concen tratia radiatiei Captatoarele cu concentrator (sau cu focalizarea radiatiilor) utilizeaz sisteme optice bazate pe reflexie sau refractie pentru a mri densitatea fluxului de radiatie care cade pe suprafata de captare a receptorului. n consecint, un captator cu focalizare poate fi considerat ca un caz special de captator plan, modificat prin interpunerea ntre receptor si Soare a unui concentrator de radiatii. Odat cu cresterea densittii fluxului de

radiatie solar care ajunge la receptor scade suprafata necesar de receptie pentru o aceeasi cantitate total de energie captat ceea ce determin n mod corespunztor scderea pierderilor termice ale receptorului si conduce n final la obtinerea unor temperaturi mai mari n fluidul de lucru. Pe de alt parte ns, sistemele cu concentrator functioneaz numai pe baza componentei directe a radiatiei solare. n consecint radiatia difuz este pierdut pentru captare si n plus apar si alte pierderi optice suplimentare, fat de captatoarele plane. Pe lng acestea pierderile prin radiatie la temperaturi mai mari dect cele din captatoarele plane devin din ce in ce mai importante. n functie de principiul de functionare si constructia concentratorului se pot obtine valori foarte diverse pentru densitatea fluxului de radiatie pe suprafetele absorbante ale receptorului: de la valori relativ mici de 1,5 - 2 kW/m2 pn la valori foarte mari de ordinul a 10000 kW/m2. Odat cu cresterea densittii fluxului de radiatie creste si temperatura la care este preluat cantitatea de cldur util. Deoarece cresterea densittii fluxului de radiatie atrage dup sine necesitatea ndeplinirii unor exigente sporite n ceea ce priveste precizia sistemelor optice folosite pentru concentrare, se ajunge pn la urm la cresterea costului captatorului n ansamblu (concentrator receptor). Astfel, costul energiei furnizate de un sistem de captare cu focalizare este functie direct de temperatur la care se livreaz aceast energie. De altfel se stie din termodinamic, c energia termic este cu att mai valoroas cu ct nivelul de temperatura la care este livrat este mai ridicat deoarece, conform cu principiul 2 al termodinamicii (randamentul Carnot), convertirea cldurii n lucru mecanic se face cu un randament ce depinde direct de temperatura sursei calde si a celei reci. Din punctul de vedere al realizrii practice (proiectare, tehnologie, exploatare) captatoarele cu concentrator prezint cteva probleme suplimentare fat de captatoarele plane. Astfel, cu exceptia unor sisteme cu raport mic de concentrare, toate captatoarele cu focalizare necesit un sistem de orientare pentru urmrirea miscrii aparente diurne, lunare sau anotimpuale a Soarelui, n asa fel nct cu ajutorul sistemului optic de concentrare radiatia direct s fie dirijat permanent ctre suprafata absorbant a receptorului. Pe de alt parte apar si unele cerinte specifice pentru ntretinerea sistemelor optice, n special pentru pstrarea calittii suprafetelor de reflexie sau refractie mpotriva murdririi, oxidrii, deteriorrii sau deformrii. Tipuri de captatoare solare cu concentrator Exist o mare diversitate de tipuri de captatoare solare termice, ncepnd cu cele mai simple de genul captatoarelor plane si sfrsind cu cele mai complicate de genul celor cu concentrator parabolic care necesit o urmrire continu si precis a Soarelui. Trebuie notat c nu se poate vorbi de un anumit tip de captator solar ca fiind cel mai bun pentru toate aplicatiile posibile. Depinznd de temperatura de regim a fluidului de lucru care preia cldura n captator si de multi alti factori (cum ar fi pozitia geografic, dimensiunile si timpul de viat al instalatiei); diferite captatoare solare pot prezenta cel mai promittor raport al energiei totale livrate ctre costul total al instalatiei (pe ntreaga durat de viat a acesteia). Orice captator solar termic are n general randamentul de captare n functie de temperatura de lucru si de temperatura mediului ambiant. De obicei puterea termic captat este proportional cu urmtorii factori:

densitatea de putere a radiatiei solare cea directa plus o fractiune din cea difuz, depinznd de raportul de concentrare; geometria captatorului include: orientarea acestuia, respectiv urmrirea Soarelui; proiectia ariei vzute de Soare ntr-un plan perpendicular pe razele Soarelui; eventuale umbriri si ecranri ale radiatiei solare; eficienta optic legat de fractiunea din radiatia solar interceptat de captator care ajunge la suprafetele absorbante ale receptorului; eficienta absorbtiei si a transformrii din energie radiant - optic n energie termic de ctre suprafetele absorbante ale receptorului. Puterea termic util va fi puterea termic absorbit minus pierderile termice n receptor (prin conductie, convectie, si radiatie). Se poate observa c odat cu cresterea factorului geometric de concentrare a radiatiei se reduce raportul ntre puterea termic pierdut si puterea termic absorbit; n schimb eficienta absorbtiei scade iar complexitatea sistemului creste (din cauza geometricii pretentioase a concentratorilor si din cauza sistemelor de miscare si urmrire a Soarelui). Odat cu cresterea complexittii sistemului, evident creste si costul instalatiei de captare. Totusi alegerea unui sistem de captare nu se poate face numai dup cost, deoarcece factorul cel mai important ntr-o instalatie termic este temperatura agentului de lucru; ori aceast temperatur nu poate fi atins ntotdeauna cu orice sistem de captare. Aspecte constructive Captatorul cu concentrare (focalizare) nu este dect un caz particular al captatorului plan, cruia prin introducerea

concentratorului de radiatii i s-a micsorat suprafata de receptie si odat cu aceasta i s-au redus pierderile de cldur, obtinnd n final temperaturi mai ridicate ale fluidului de lucru. Captatorul cu concentrator piramidal face parte din categoria captatoarelor cu concentratorul fix. Poate fi considerat cel mai simplu captator cu concentrare, fiind alctuit din mai multe suprafete plane reflectante, astfel dispuse n raport cu captatorul, nct s se obtin un coeficient de concentrare C ct mai ridicat (de ex. C cuprins ntre 2 si 6). Coeficientul (raportul) de concentrare este definit ca raportul dintre valoarea medie a densittii fluxului de radiatii colectate de ctre receptor si densitatea fluxului de radiatie care cade pe concentrator). Solutia cu concentrator piramidal folosit la nclzirea solar a ncperilor const din montarea pe pereti , plafonul (2) si pardoseala din interiorul unei ncperi, precum si pe peretele basculant (4) din exterior, de panouri plane cu suprafata executat din plastic aluminizat Mylar. Elemente componente: 1. Captator plan alctuit din tevi prin care circul fluidul caloportor 2. Pardosela cu suprafata reflectant 3. Perete cu suprafata reflectant 4. Panou cu partea interioar acoperit cu suprafata reflectant 5. Perete basculant cu suprafata interioar reflectant. Toate suprafetele reflectante, att cele fixe, ct si cea mobil, sunt astfel orientate, nct radiatiile solare care cad pe ele, s poat ajunge dup cteva reflexii la captatorul plan 5 montat n pardoseal de exemplu: punct mobilplafon-captator: plafon-perete-captator, pardoseal-plafon-perete-captator etc). Captatorul plan este prevzut cu canale prin care circul fluidul purttor de cldur (aer, ap etc.). Cunoscnd c raportul de concentrare variaz ntre 2 si 6, iar factorul energetic de reflexie ia valori n jur de 0,8 se poate conta pe o reducere a suprafetei captatorului de 1,6 - 4,8 ori. Tipul de concentrator piramidal, n raport cu celelalte captatoare cu concentrare, prezint avantajul c poate colecta pe lng radiatiile directe si o bun parte din radiatiile difuze, mrind astfel durata de utilizare a lui n timpul unei zile (n special n zilele cu nebulozitate). Captatorul cu concentrator cilindro-parabolic din figura urmtoare se compune din dou elemente principale: suprafata de receptie 1 executat dintr-o oglind cilindro-parabolic si receptorul 2 de radiatie concentrat, montat n focar. Elemente componente: 1. oglinda cilindro-parabolic 2. receptor 3. intrare fluid purttor de cldur 4. iesire fluid purtor de cldur 5. suport. Miscrile captatorului sau ale elementelor lui componente se pot realiza automat sau manual, continuu sau discontinuu, toate acestea depinznd de scopul si locul unde este utilizat. Astfel, la instalatiile solare unde parametrii fluidului de lucru trebuie s fie cuprinsi n limite strnse, se impune asigurarea automat a miscrilor captatorului dup Soare, iar n celelalte cazuri, ajustrile pozitiei acestuia se pot face manual sau cu ajutorul unui motor, la intervale mai mari care pot merge la o rotatie pe lun, anotimp sau chiar an. La noi n tar, cu proiectarea, executarea si testarea primelor captatoare cilindro-parabolice s-a ocupat un colectiv de cadre didactice de la catedra de Termotehnica si Masini Termice a Institutului Politehnic Bucuresti. Au fost studiate mai multe variante, diferentiate dup suprafata concentratoare. Oglinda cilindro-parabolica este executat din plci de aluminiu, iar receptorii dintr-un registru de tevi de cupru prin care circul ca fluid termic apa. Din msurtorile efectuate pe stand s-au obtinut temperaturi ale apei de 200oC. Alte dou tipuri de captatoare cilindro-parabolice au fost studiate, proiectate si executate de Institutul de Cercetare stiintific si Inginerie Tehnologic pentru Industria Electrotehnic.

Bateriile solare
Radiatia solara mai are numeroase utilitati. Astfel, pe langa rolul foarte important pe care l-am amintit mai sus, acela de a ncalzi apa sau de a topi metalele, energia solara mai poate fi folosita si pentru producerea de energie. Aparatele care convertesc energia solara n energie electrica se numesc panouri solare. Pe aceste panouri solare se afla niste baterii solare sau fotocelule. Bateriile solare sunt niste instrumente electronice care utilizeaza fenomenul fotoelectric pentru producerea energiei electrice. ntr-o fotocelula se genereaza o tensiune mica, de aceea trebuie legate mai multe astfel de celule n serie, pentru ca bateria solara sa se poata folosi ca sursa de energie. Fotocelulele sunt niste placi subtiri din materiale semiconductoare, de obicei siliciu. Unele sunt facute din galiu, arseniu, care sunt tot semiconductoare. Astfel de celule au randamentul mai scazut, dar sunt functionale si la temperaturi ridicate si au avantajul ca sunt mai ieftine. De aceea se folosesc pentru alimentarea cu energie a satelitiilor, mai expusi radiatiei solare deoarece n spatiul cosmic nu exista strat de ozon care sa reduca cantitatea de radiatie solara, asa cum se ntampla pe Pamnt. Cei mai multi sateliti artificiali functioneaza cu ajutorul

panourilor solare, asemenea calculatoarelor si a majoritatii ceasurilor cu quartz. Energia solara poate fi folosita de masini, ca o alternativa la combustibilii fosili, deoarece energia solara este o sursa de energie relativ ieftina, n comparatie cu combustibilii fosili, si pe deasupra are avantajul ca este si mai putin poluanta, astfel se evita distrugerea stratului de ozon. Drept urmare, englezii au facut si ei un experiment. Avionul Solar Challenger a zburat peste Canalul Mnecii avnd o singura sursa de energie si anume radiatia solara. Panourile solare care i acopereau aripile generau suficient curent electric pentru a roti elicea cu turatie corespunzatoare. Avantajele energiei solare sunt nenumarate, spre deosebire de dezavantaje, care sunt costurile panourilor solare si mai precis a pilelor fotoelectrice. Astfel, n locurile mai greu accesibile, se utilizeaza pilele fotoelectrice pentru furnizarea curentului electric n gospodarii. O parte din energia solara captata n timpul zilei este ncarcata n niste acumulatori, astfel ca energia electrica nu se ntrerupe odata cu lasarea serii, cnd razele solare nu mai ajung pe pamnt datorita alternantei zinoapte. Bateriile soalare mai au avantajul ca ofera o siguranta mare. Odata ce sunt montate, ele nu prea necesita revizie tehnica deoarece nu exista nimic mecanic n componenta lor, si astfel nu exista nici forte de frecare care sa uzeze metalele. n Marea Britanie si n alte parti ale lumii se utilizeaza bateriile solare pentru farurile fara personal. Aceste faruri folosesc acelasi principiu si sunt de ncredere. nca din anii 60 satelitii artificiali care graviteaza n jurul pamantului sunt alimentati de panouri solare. ncalzirea cu ajutorul radiatiei solare este primul pas n utilizarea energiei solare pe scara larga. Urmatorul pas este proiectul inginerului american Peter Glaser. Acesta consta n utilizarea unor panouri solare n spatiu pentru captarea energei solare iar curentul electric sa fie trimis pe Pamnt cu ajutorul microundelor. Avantajul acestui sistem este ca aceste panouri ar folosi toata radiatia solara furnizata de soare iar dezavantajul ar fi ca microundele care transporta energia eletrica pe Pamnt ar ucide orice fiinta vie care s-ar intersecta cu raza de microunde. Att timp ct mai exista combustibilii fosili, folosirea energiei solare este limitata deoarece panourile solare necesare captarii energiei solare ocupa un spatiu destul de ntins n comparatie cu echipamentele care folosesc energie electrica furnizata de combustibilii fosili.