Dezvoltarea limbajului la copilul prescolar

Limbajul reprezinta una dintre cele mai importante aptitudini pe care le achizitioneaza copilul prescolar, acesta fiind totodata un element cheie in insusirea unei bune educatii in scoala si mai apoi in mediul universitar. Dezvoltarea limbajului include urmatoarele aspecte: evolutia in plan fonetic, lexical, gramatical si semantic. Se stie deja ca prescolarii sunt niste parteneri de conversatie excelenti - nu doar ca pun o multime de intrebari, dar le si place foarte mult sa povesteasca. Aceasta caracteristica ii ajuta foarte mult pe parinti si educatori in activitatile de dezvoltare a vocabularului si a comptentelor de comunicare la copii. La inceput, prescolarul mic are un vocabular frmat din pana la 1. 000 de cuvinte, iar la sfarsitul acestei perioade, prescolarul mare are un vocabular format din pana la 4. 000 de cuvinte. Daca pana la varsta de 3 ani copiii inteleg mult mai multe cuvinte decat pot sa reproduca, situatia incepe sa se schimbe la varsta prescolara, cand limbajul se dezvolta in acelasi timp cu gandirea si copilul reuseste sa reproduca aproximativ toate cuvintele cunoscute. Vocabularul acumulat si aptitudinile de comunicare ale copilului depind in cea mai mare parte de mediul de dezvoltare stimularea copilului in cadrul conversatiilor cu adultii. Dezvoltarea limbajului in perioada prescolara se caracterizeaza prin evoluarea pronuntiei si a structurilor gramaticale, trecerea de la limbajul situativ la cel contextual; vorbirea este tot mai clara si gesturile se transforma in comunicare verbala. Limbajul la prescolarul mare 5 - 6, 7 ani Prescolarul mare are o vorbire fluenta, o pronuntie corecta si vorbeste cu incredere, desi poate avea dificultati in exprimarea unor idei sau evenimente complicate. Copilul poate folosi "cuvinte urate" fara a le intelege semnificatia. Intelege si foloseste cu usurinta analogiile: fata - baiat, femeie - barbat, zbor - inot, bont - ascutit, scurt - lung, dulce - amar, etc. Poate scrie si citi mai multe cuvinte simple. Ce pot face parintii pentru a ajuta prescolarii sa-si dezvolte aptitudinile de comunicare verbala:

Rezervati-va putin timp in fiecare zi pentru a conversa cu copilul. Cu cat vorbeste mai mult, cu atat vorbeste mai bine. Folositi-va de jocuri - in loc sa "bombardati" copilul cu tot felul de cuvinte si denumiri, incercati sa il invatati aceste lucruri folosind jocul; astfel invatarea va fi amuzanta. Oferiti-i copilului experiente inetresante, care ii vor da si ocazia sa acumuleze cuvinte noi. O iesire in parc, la gradina zooologica, sau o excursie va va ofer oportunitatea sa discutati cu copilul despre lucruri diverse. Incurajati-l sa va puna intrebari. Puneti si dumneavoastra intrebari copilului. In acest mod il veti face sa gandeasca si sa comunice. Copiii prescolari au un vocabular limitat si din acest motiv utilizeaza propozitii simple. Ajutati-l aratandu-i cum sa se exprime mai bine si cum sa foloseasca un limbaj descriptiv. De ex. daca el spune "Am fost in parc. " corectati-l spunand "Azi am fost in parc, m-am intalnit cu Andrei si ne-am jucat cu mingea. " Modelati si monitorizati limbajul copilului. Prescolarii absorb foarte repede orice cuvant auzit, chiar daca nu-i inteleg sensul - din acest punct de vedere limitati utilizareajargoanelor si a cuvintelor nepotrivite si, cel mai important, nu cedati tentatiei de a utiliza acele cuvinte stalcite si atat de dragalase, utilizate adesea de copii. Nu uitati ca parintii sunt un model pentru copii, in toate privintele. Nu folositi sarcasmul; copiii nu inteleg remarcile sarcastice deca tin jurul varstei de 10 ani. Prin urmare, daca copilul varsa farfuria de pe masa, sau face ogafa, nu raspundeti "A.. ce bine" sau "Multumesc mult"; copilul va fi confuz

COMUNICAREA LA PRECOLAR A c u m c n d s u b a c e a s t d e n u mi r e s e a s c u n d e " o n o u d i s c i p l i n d e n v m n t n colaritatea mic i n grdini, cnd se acord o importan sporit dezvoltrii capacitilor decomunicare, abordarea acesteia, pentru a-i reliefa cteva aspecte particulare la vrsta precolar,devine o necesitate pentru ulterioara construcie a fundamentului p edagogic al perioadeiontogenetice de referin. Ne intereseaz comunicarea n sensul definit de Paul Popescu Neveanusub denumirea de comunicaie; comunicaia interuman se bazeaz pe un ansamblu de procese psihomotorii specific umane, limbajul, n care un rol deosebit de important revine componenteicontiente, gndirii. Aceast form de comunicaie se poate realiza i prin utilizarea unor mijloaceneverbale cu funcie de semnalizare, atitudini posturale, mimico-gesticulaie, sunete neverbale etc,care nsoesc i complementeaz comunicaia verbal" Dac analizm aceast definiie constatmc pentru fiecare dintre modalitile" de comunicaie: verbal, paraverbal, non-verbal, vrsta precolar i are nuanele ei. n plan verbal copilul apeleaz doar la formulele orale pe care abianva s le stpneasc, s le utilizeze nuanat i corect; comunicarea non-verbal i pstreaz cu pregnan importana; ochii, faa ntreag, mnuele, postura, mersul comunic celorlali o serie deaspecte legate de evoluia precolarului nsui i l ajut s se exprime mai bine pe sine n relaiilecu ceilali. Paraverbalul este preluat pe calea imitaiei i exersat, n genere tot pe canalele imitaiei,n jocurile de creaie, dramatizri etc.Funciile limbajului (acest instrument de relaionare cu alii i cu sine pe care doar omul lstpnete n mod complex) se contureaz, se exerseaz i i dezvolt potenialitile la aceastvrst: funcia cognitiv ctig tot mai mult teren i mai sigur, la intersecia sa cu funcia decomunicare; cea expresiv se conjug ntr-un mod absolut specific cu cea ludic; cea simbolic-reprezentativ se instituie i face progrese rapide; funcia persuasiv apare mai mult prin imitaiedar ctig teren spre finele pre-colaritii; funcia reglatorie i autoreglatorie se manifestinteresant de urmrit i, mai ales de fructificat n plan educaional. Pentru c precolaritatea ofer cmp larg de evoluie, stimularea cap a c i t i l o r d e comunicare se constituie ca finalitate major a ei i condiie important pentru ceea ce s-ar puteanumi nivel de maturizare" optim pentru debutul colaritii. De aceea pe parcursul capitolelor urmtoare referirile la acest aspect, la modul n care pe diferite coordonate se urmrete finalitateamenionat, vor fi prezente aducnd completri punctuale la acest subcapitol ce se dorete doar o punere de problem.La intrarea n coal, copilul dispune de un vocabular relativ bogat (aproximativ, 2500cuvinte) i stpnete la modul practic regulile de folosire corect a cuvintelor n vorbire. n cursulmicii colaritii se dezvolt att limbajul oral, ct si cel scris. n ceea ce privete limbajul oral una din laturile lui importante este conduita de ascultare. colarul mic nva treptat s asculteexplicaiile nvtorului si s mearg pe urmele n drumrilor si raionamentelor sale. Seformeaz capacitatea de citit-scris i aceasta impulsioneaz progresele limbajului. Lecturile pe carecolarul mic le realizeaz fac s creasc posibilitile de exprimare corect ale acestuia. Sensuete fondul

principal de cuvinte al limbii materne, care ajunge s numere spre sfritul miciicolaritii aproape 5000 de cuvinte, dintre care tot mai multe ptrund n limbajul activ al copilului.Copilul se familiarizeaz cu structura morfosemantic a cuvintelor, cu rolul pe care l joac nexprimare: rdcina, terminaia, sufixele si prefixele. Ulterior, nsuirea categoriilor gramaticale propriu zise (substantiv, verb, adjectiv, pronume) i dezvolt copilului bogia posibilitilor deexprimare ale limbii materne. Comunicarea este cheia principal pentru consolidarea relaiei dintre prini i copii. Iar comunicarea trebuie nceput nc de la cele mai mici vrste, astfel nct, la adolescen, copiii s fie mult mai deschii i chiar s fii primii crora le cere ajutorul sau n faa crora s-i deschid sufletul atunci cnd au probleme.

Cum s mbunteti comunicarea cu copilul tu

1: Nu fi insistent Dac eti prea insistent n a vorbi cu copilul tu, vei obine doar efectul contrar. Gndete-te cum vorbeti tu cu un prieten. Suntei calmi, nu insistai asupra anumitor aspecte dac cellalt nu i deschide sufletul. Urmeaz aceiai pai i cnd vorbeti cu copilul tu. 2: Preuiete tcerea Mai multe studii au relevat faptul c unii copii sunt mai nchii i au nevoie de mai mult timp pentru a-i face curajul s vorbeasc. Ia-l n brae, alint-l, arat-i dragostea ta. Ateapt rbdtor pn cnd va simi c este momentul. 3: Nu critica Dac simi c vrei s faci un comentariu acid, o critic, e timpul s-i muti limba. Nu te transforma ntr-un procuror sau judector. Nimic nu ntrerupe mai rapid o comunicare dect fraza Ar fi trebuit s sau i-am spus eu c.

4: Ascult-l cnd v jucai

Muli copii, n special bieii, sunt mult mai receptivi i comunicativi cnd se joac sau ntreprind o activitate mpreun cu prinii. Dac ai observat asta la copilul tu, gsete activitile care-i plac cel mai mult i vorbii cte n lun i n stele.

5: Discut despre pasiunile lui ncearc s canalizezi discuiile ctre pasiunile lui: fie c-i place s colecioneze CD-uri, ppui Barbie sau download-rile de pe net. Pornind astfel n discuii, vei reui s deschizi portia ctre sufletul lor. 6: Poart discuiile pe teritoriul lui De fiecare dat cnd vrei s vorbeti cu copilul tu, poart discuiile ntr-o zon n care el se simte confortabil. Du-te tu pe teritoriul lui i astfel copilul va fi mai relaxat i mai deschis.
7: Evit ntrebrile generale ntrebrile de genul Ce-ai mai fcut azi? nu sunt prea stimulatoare. Pune ntrebri mai specifice: Ce poveti v-a spus nvtoarea azi?, Ce v-ai jucat azi la ora de sport?, Ce ai fcut n pauza mare? etc. Pe lgn faptul c pari mai ancorat n realitate, i demontrezi copilului c i pas i c ai ntrebri concrete. n plus, este mai simplu pentru ei s rspund unor ntrebri concrete, dect s se gndeasc ce rspuns ar trebui s-i dea pentru a te satisface.

Comunicarea asertiva cheia intelegerii

Autor: psychologies

Comunicarea este un element fundamental al existentei umane, inca din antichitate inteleptii ocupandu-se de arta retoricii. Communis din latina inseamna a pune de acord, a fi in legatura cu, a fi in relatie cu Comunicarea este un proces activ de transmitere si receptionare de informatii. Pentru ca aceasta comunicare sa se poata realiza sunt necesare: ascultarea activa; intelegerea mesajului transmis; interpretarea limbajului nonverbal; sustinerea conversatiei. Pentru o comunicare corecta este necesar sa respectam doua reguli de baza: 1. transmiterea mesajului clar si concis; 2. ascultarea activa si intelegerea mesajului pe care celalalt il transmite. Iar pentru ca aceasta sa fie si eficienta este necesar sa avem un comportament si ocomunicare asertiva.

Ce inseamna sa fii asertiv? Pentru o descriere ampla a comportamentului asertiv am putea spune ca esteechidistant fata de cei doi poli de comunicare: agresiv si pasiv. Asertivitatea este cea mai eficienta modalitate de solutionare a problemelor interpersonale. Comunicarea directa, deschisa si sincera permite receptionarea mesajelor fara blocaje si distorsiuni, ceea ce mentine si imbunatateste relatiile cu ceilalti. Capacitatea de a comunica in mod asertiv sentimentele, emotiile si gandurile fara a leza integritatea celorlati, reprezinta un mod eficient de comunicare. Lange si Jacubowski (1976) sustineau ca asertivitatea implica apararea drepturilor personale si exprimarea gandurilor, sentimentelor si convingerilor in mod direct, onest si adecvat, fara a viola drepturile altei persoane. Comportamentul asertiv inhiba anxietatea si reduce depresia, conducand la o imbunatatire a imaginii de sine. Ca trasaturi caracteristice, asertivitatea este evidentiata prin: refuzul cererilor- puterea de a spune nu; solicitarea favorurilor si formularea de cereri; exprimarea sentimentelor pozitive si negative; initierea, continuarea si incheierea de noi conversatii. Comportamentul asertiv este intarit si de o serie de elemente nonverbale: contactul vizual; tonul vocii; mimica. Stilul de comunicare asertiv este caracterizat printr-o serie de elemente:

ai convingerea ca toate persoanele iti sunt egale; acorzi importanta parerilor si intereselor celorlati; exista o concordanta intre mesajul verbal transmis mimica si gestica; mesajele utilizate sunt de genul eu cred ca, ma simt; sustinerea privirii interlocutorului. De foarte multe ori limbajul verbal folosit este agresiv si impunator, iar un artificiu al vocabularului ne poate imbunatati comunicarea. Expresii de genul eu cred ca/ as dori sa fac acest lucru/ te deranjeaza daca? pot reprezenta fraze magice in viata de cuplu sau in relatiile cu colegii etc.

Expresiile verbale ale limbajului asertiv pot fi insotite de semnale nonverbale care ne ajuta sa transmitem mai usor mesajul. Expresiile faciale relaxate si deschise, contactul vizual, pozitia corpului dreapta si relaxata, o voce calma si sigura, insotite de un zambet atunci cand este necesar, pot reprezenta succesul unei comunicari. Comunicarea si comportamentul asertiv cresc stima de sine, aduc respect pentru ceilati si din partea celorlati. Ce poti face pentru a a avea un comportament si o comunicare asertiva? exprima-te clar si concis; evita sa fii sarcastic; evita sa faci generalizari; evita sa folosesti etichete; cere feed-back; evita comportamentul agresiv; evita reactiile impulsive; evita monopolizarea discutiei; evita sa faci presupuneri; constientizeaza ce tip de comunicare folosesti (agresiv, asertiv, pasiv sau agresiv-pasiv).