INDUSTRIA DE PIELARIE INCALTAMINTE

ROMANEASCA IN CONTEXT NATIONAL SI

INTERNATIONAL

V VA AS SI IL LE E M MI IR RC CI IU U
D D1 1r re eo o1 1o or r G Ge en ne er ro o1 1 A Ad d] ]u un no o1 1 M M1 1n n1 1s s1 1e er ru u1 1 o oo on no om m1 1e e1 1 s s1 1 C Co om me er r1 1u u1 1u u1 1

/ceasra |ucrare a losr e|aoorara cu suporru| programu|u| Pl/RE a| 0omun|rar|| Europene.

loe||e expr|mare aparr|n auror||or s| nu por l| arr|ou|re poz|r|e| ol|c|a|e a 0om|s|e| Europene
5 5c cm mI In na ar r P PE ER R| |E EC CT TL Ll lN NK K
| |e eb br ru ua ar rl le e - - M Ma ar rt tl le e 2 20 00 05 5
R Rn nm m n nI Ia a


INDUSTRIA DE PIELARIE INCALTAMINTE ROMANEASCA
IN CONTEXT NATIONAL SI INTERNATIONAL

V VA AS SI IL LE E M MI IR RC CI IU U
M M1 1n n1 1s s1 1e er ru u1 1 o oo on no om m1 1e e1 1 s s1 1 C Co om me er r1 1u u1 1u u1 1


Conform clasificarii activitatilor din Economia Nationala, industria de pielarie
- incaltaminte cuprinde activitatile din pozitia 19 CAEN.
Activitatile si produsele corespunzatoare pozitiilor CAEN - 19 sunt prezentate
in anexa nr. 1.
Industria de pielarie - incaltaminte reprezinta un sector important al economiei
nationale intruct satisface nevoile de consum ale populatiei cu produse din piele si
incaltaminte, realizeaza un important excedent de produse care se valorifica la export,
asigura peste 80 mii locuri de munca si desfasoara activitati care se preteaza pentru
munca si aptitudinile femeilor.
Sectorul de pielarie, incaltaminte, marochinerie, cauciuc si mase plastice se
caracterizeaza printr-un grad deosebit de complexitate, determinat de numarul mare
de tehnologii de baza aplicate, total diferite de la un subsector la altul, ct si de
diversitatea de tipuri de materii prime si materiale utilizate, respectiv semifabricate si
produse finite.
Societatile comerciale componente sunt structurate dupa produsele finite
realizate (intreprinderi de incaltaminte, piei moi/tari, intreprinderi producatoare de
bunuri de consum din cauciuc si inlocuitori de piele, marochinerie, etc.). Acestea sunt
organizate ca unitati total sau partial integrate sau ca unitati independente.
Industria de pielarie are ca principal produs pielea finita, care reprezinta un
produs industrial intermediar, cu numeroase aplicatii in diverse sectoare :
incaltaminte (62%), imbracaminte (15%), marochinerie (12%), mobila si automobile
(11%). Prelucrarea pieilor genereaza insa si alte subproduse care isi gasesc utilizarea
in alte sectoare industriale respectiv: fainuri si hidrolizate proteice, biostimulatori,
produse chimice fine-pentru cosmetica, gelatine, fertilizatori, produse medicale talpi
artificiale etc., importanta valorificarii acestor subproduse tinde sa fie din ce in ce mai
mare, in special a celor rezultate din prelucrarea inainte de tabacire.
Industria de incaltaminte, in fata dificultatilor actuale, cauta sa-si mentina in
interiorul Uniunii Europene, traditia si cunostintele tehnice dobndite. Progresul
tehnologic ofera industriei instrumente capabile sa imbunatateasca randamentul,
calitatea si viteza de recuperare a costurilor. Pentru a fi competitiv, acest subsector
trebuie sa identifice, asimileze si exploateze cele mai noi si mai moderne tehnologii.
Un aspect nefavorabil al industriei de prelucrare a pieilor si cauciucului il
constituie impactul ecologic asupra mediului inconjurator, datorat nerethenologizarii
unor instalatii de epurare, ct si utilizarii unor tehnologii de fabricatie depasite. De
asemenea, exista ramneri in urma legate de automatizarea si computerizarea
proceselor tehnologice, in special in confectia incaltamintei, care se preteaza mai
mult la sisteme de proiectare, productie si control, folosind tehnica de calcul
(CAD/CAM).


Actiunile de modernizare si retehnologizare realizate in ultimii ani au
contribuit la cresterea potentialului industriei de pielarie si incaltaminte de a realiza
produse performante si la mentinerea unui nivel acceptabil de productie si de export.
Industria de pielarie - incaltaminte este o industrie cu traditie in Romnia, care s-a
dezvoltat intensiv in perioada 1965 1980, reprezentata in majoritatea judetelor tarii, cu
o pondere insemnata in economia judetelor Timis, Sibiu, Cluj, Bihor si Bucuresti.



2. EVOLUTIA INDUSTRIEI DE PIELARIE - INCALTAMINTE
IN PERIOADA 1989 2003

Industria de pielarie a avut o dezvoltare mai accentuata in perioada 1965 1980 cu
utilaje, instalatii si tehnologii preponderent din tara. Nivelul de productie si structura de
fabricatie a anilor 70 80 a fost astfel dimensionata inct sa satisfaca nevoile pietii
interne, iar surplusul sa fie exportat in special in tarile CAER.
Exportul de incaltamintea cu fete din piele naturala si de confectii din piele si blana
constituiau produse de echilibru a barther-ului pentru petrol, gaze naturale, energie
electrica si carbune.
Dupa anul 1989, industria de pielarie si incaltaminte romneasca s-a confruntat cu
cele mai mari provocari din istoria sa create de :
intrarea in concurenta directa cu produse realizate pe plan mondial in industrii
similare performante ;
La inceputul perioadei de tranzitie la economia de piata, dotarea tehnica si
tehnologica a acestei industrii, prezenta un decalaj de 15-20 ani fata de performantele
mondiale iar gradul de automatizare a utilajelor si instalatiilor era de 5% in tabacarii si
20% in sectiile de incaltaminte si marochinerie.
Incepnd cu anul 1990, cererea de produse de pielarie si incaltaminte pe piata interna
a scazut vertiginos, piata CAER s-a destramat, iar structura si competitivitatea acestor
articole era inferioara celor similare din tarile concurente.
Destinatia productiei realizate in Romnia in industria de pielarie si incaltaminte
cunoscut urmatoarea evolutie :

Tabel nr. 1
UM Destinatia
productiei
1989 2003
Productia realizata* mil.$ 1000 1611
din care:
- pentru consumul intern

mil.$

699

44
- pentru export mil.$ 301 1567
in tarile fostei piete CAER mil.$ 223 31
in tarile dezvoltate mil.$ 75 1528
in tarile in curs de dezvoltare mil.$ 3 8
* Nota: Productia realizata cuprinde productia industriala si valoarea materiei prime
adusa pentru prelucrare in lohn.


2.1. Evolutia destinatiei productiei de pielarie - incaltaminte
Grafic nr.1
Concomitent cu ingustarea pietei interne de desfacere a produselor autohtone s-au
liberalizat total exporturile si importurile de piei brute si finisate si de produse finite de
pielarie si incaltaminte, au crescut semnificativ preturile resurselor energetice, multi
agenti economici s-au decapitalizat intrnd in incapacitate de plata antrennd in lant si
unitati viabile.
Ca urmare a acestor fenomene economice, in industria de pielarie - incaltaminte s-a
declansat un amplu si complex proces de restructurare industriala constnd in principal
din:
1. inlocuirea tehnologiilor si echipamentelor vechi si neperformante cu altele
moderne si usor adaptabile la cerintele pietii;
2. schimbarea structurilor de productie in conformitate cu cerintele noilor piete
de desfacere din tarile capitaliste dezvoltate spre care s-a orientat exportul de pielarie
si incaltaminte.
1989
Intern
70%
Export
30%
2003
Intern
2,7%
Export
97,3%


3. realizarea unor noi capacitati de productie in domeniile unde investitiile
specifice erau relativ accesibile iar cererea de produse depasea oferta (incaltaminte si
marochinerie);
4. reorganizarea fluxurilor tehnologice si scoaterea din functiune a majoritatii
utilajelor depasite fizic si moral si disponibilizarea spatiilor pentru organizarea de
activitati eficiente ;
5. modernizarea din mers a unor capacitati de productie potential performante,
care realizau produse necompetitive (tabacarii, finisaje) ;
6. restructurarea personalului si corelarea numarului de salariati cu
posibilitatile de productie cu desfacere asigurata ;
7. cresterea substantiala a activitatii in regim de lohn, dupa anul 1994, in
domeniile incaltaminte, cusut fete si marochinarie ;
8. mutatii semnificative in structura materiilor prime prelucrate ; diminuarea
accentuata a resurselor indigene de piei brute si cresterea importurilor de piei finisate
pentru incaltaminte, fete de incaltaminte si marochinarie.
9. actiuni complexe de retehnologizare a capacitatilor de productie din
tabacarii si finisaje, potential performante si lichidarea structurilor neviabile ;

2.2. Principalii indicatori ai ramurii
Tabel nr. 2
Indicator UM Anul
1989 1996 2000 2001 2002 2003 2003/
1989
%
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Productia realizata**
mil.$ 1000 732,5 916 1154 1360 1611 161,1
Productia fizica:
piei moi mii m.p. 1795 6549 1733 1269 1229 1763 98,2
marochinerie mil.$ 79 15,1 16,7 17,8 18,1 18,7 23,7
mil.buc. 4,2 - 1,4 2,1 2,4 - -
incaltaminte
din care:
mil.per. 118 37 37,6 39 37,1 37,1 31,4
cu fete din piele
naturala
mil.per. 49 27 27,3 27,0 28,0 29,9 61,0
cu fete din inlocuitori mil.per. 55 5,0 7,1 8 5,6 3,3 6,0
din cauciuc si mase
plastice
mil.per. 14 5,0 3,2 4 3,5 3.9 27,8
Export mil.$ 301* 530 836,2 1052 1266 1567 5,2 ori
Import mil.$ 157* 377 575 743 879 1069 6,8 ori
Numar salariati mii.pers. 143,4 83,0 85 98 96 90,4 63,0
Rata profitului
(calculata la cifra de
afaceri)

%


16,1

9,9

4,1

4,0

3,0

-

-
*Unitati valutare (ruble + dolari )
**Nota: Productia realizata cuprinde productia industriala si valoarea materialelor prelucrate in
regim de lohn.




Analiznd evolutia principalilor indicatori in perioada 1989 - 2003 se desprind
urmatoarele aspecte semnificative:
- volumul productiei realizate pna in anul 2001 este inferior realizarilor
anului 1989 ca urmare a ingustarii pietelor de desfacere si reducerii drastice a
productiei fizice;
- dupa 1995 se inregistreaza un trend pozitiv al productiei valorice
datorita cresterii activitatii in regim de lohn. Ponderea valorii materiilor prime aduse
de clienti in productia realizata a crescut constant, an de an, de la 0,4% in anul 1989,
la 58,8% in anul 2003;
- volumul exportului a inregistrat un declin important pna in anul
1993, datorita dificultatilor de adaptare a productiei la cerintele pietii vestice, dupa
care a crescut permanent astfel inct la finele anului 2003 inregistra o crestere de 5,2
ori fata de nivelul realizat in anul 1989. In aceasta perioada ponderea in export a
materiilor prime prelucrate in lohn a crescut constant de la cca 13% in anul 1989, la
60,5% in anul 2003, materiile prime aduse de clienti in productia realizata a crescut
constant de la 0,4% in anul 1989 la 58,8% in anul 2003;
- volumul importului are o usoara scadere in perioada 1990 - 1992, dupa
care are o crestere constanta, datorita dezvoltarii productiei de incaltaminte in lohn,
cu desfacerea asigurata pe piata occidentala;
- numarul de personal s-a redus simtitor ca urmare a micsorarii
productiei dar si a modernizarii liniilor tehnologice din sectiile de productie;
- rata profitului, in aceasta ramura industriala inregistreaza un trend
negativ consecinta a dezechilibrelor din activitate create de costurile mari de
fabricatie.
Eficienta activitatii ramurii a fost influentata constant negativ de realizarile din
subsectoarelor primare ( tabacarii, sectii de componente, etc.) in care declinul
productiei a fost mai accentuat, ca urmare a inceperii cu mare intrziere a actiunilor
de resructurare si privatizare.

Efortul investitional
n perioada 1989 - 2003 eforturile investitionale au fost ndreptate spre
restructurarea si modernizarea capacitatilor de productie, achizitionarii de utilaje
performante, urmarindu-se mbunatatirea nivelului de calitate al produselor,
concomitent cu cresterea performantelor economice.
Efortul investitional in industria de pielarie si incaltaminte pe surse de finantare
se prezinta in tabelul nr. 3 astfel:


Investitii 1990 - 2003
Tabel nr.3 UM = mil.$
Sector Total Surse proprii Surse atrase
Industria de pielarie - incaltaminte 250,0 153,9 96,1
Sursa: I.N.S. si M.E.C.


Investitiile realizate in industria de pielarie - incaltaminte au fost pozitiv
influentate de :
- numarul mare de societati comerciale de profil, care s-au creat in
ultimii 12 ani, in special IMM-uri;
- investitia specifica redusa pentru crearea unui loc de munca;
- necesitatea realizarii unor produse competitive solicitate pe piata UE;
- necesitatea implementarii noilor tehnologii de tragere fete si spate cu
termociment, introducerea tehnologiei de injectat talpi bicolore direct
pe incaltaminte ;
- introducerea unor utilaje si instalatii pentru reducerea poluarii,
cresterea performantelor statiilor de preepurare si epurare a apelor
deversate si protejarea mediului inconjurator.

2.3. Locul industriei de pielarie - incaltaminte in context national si international
In context national la nivelul anului 2003, industria de pielarie - incaltaminte a
inregistrat urmatoarele performante mai relevante:
- a realizat 0,4% din PIB al Romniei (in anul 2002);
- a angajat 5,2% din numarul de salariati din industrie;
- a reprezentat 8,9% din exportul Romniei;
- a reprezentat 4,5% din importul Romniei;
- a realizat 1,6% din productia industriala a Romniei;
In context international industria de pielarie - incaltaminte din Romnia ocupa
un loc important, avnd desfacere asigurata a produselor specifice ramurii pe pietele
externe, respectiv in tarile membre Uniunii Europene, in tarile membre CSI, CEFTA
si SUA, unde ca urmare a competitivitatii si-a cstigat un important segment de
piata, cu reale perspective de extindere.
Sectorul de incaltaminte in exportul realizat pe piata Uniunii Europene ocupa locul 1
in cadrul tarilor central si sud est europene, locul 3 din tarile extracomunitare si locul
9 pe plan mondial.

2.4.Surse de materii prime
Modul de asigurare a materiilor prime si a semifabricatelor pentru productia
finita.
La nivelul anului 1989 industria de pielarie - incaltaminte prelucra materii
prime si materiale chimice , tananti organici si sintetici, etc. din tara care reprezentau
cca. 65% din totalul materiilor prime procesate. Productia de piei brute din tara
acoperea consumurile astfel : cca. 50% la piei bovine, 79% la piei porcine si 83% la
piei ovine-caprine. Importurile de piei brute si alte materiale reprezentau importuri de
completare cantitativa si in structura a consumului productiv, in principal piei cu
structura dermica deosebita, folosite pentru anumite sortimente de incaltaminte si
imbracaminte de lux, comenzi speciale si pentru destinatii tehnice.






Consumuri de materii prime si surse de aprovizionare
Tabel nr.4
Produsul Sursa U.M. 1989 1996* 2000* 2002* 2003*
1 2 3 4 5 6 7 8
Piei brute
bovine
tara
import
mii tone
mii tone
25,2
33,6
12,8
2,8
7,0
0,6
8,1
0,5
10
0,4
Piei brute
porcine
tara
import(CSI)
mii tone
mii tone
13,7
3,6
4,3
-
1,8
-
2,9
0,2
3,1
0,1
Piei brute ovine
- caprine
tara
import
mil. buc.
mil. buc.
5,9
1,2
3,0
0,7
3,6
0,2
4,2
0,6
4,5
0,5
Sursa: M.E.C., M.A.P.D.R., I.N.S.
* Nu cuprinde materiile prime procesate in sistem lohn

Consumuri de piei brute - tara
Grafic nr.2

25.2
12.8
7
5
8.1
10
13.7
4.3
1.8
2.5
2.9
3.1
5.9
3
3.6
4.2 4.2
4.5
0
5
10
15
20
25
30
1989 1996 2000 2001 2002 2003
bovi ne (mi i tone) porci ne (mi i tone) ovi ne-capri ne (mi l . buc.)

Consumuri de piei brute import
Grafic nr.3
33.6
2.8
0.6 0.6 0.5 0.4
3.6
1.2
0.7
0.2
0.6 0.6 0.5
0 0 0
0.2
0.1
0
5
10
15
20
25
30
35
40
1989 1996 2000 2001 2002 2003
bovi ne (mi i tone) porci ne (mi i tone) ovi ne-capri ne (mi l . buc.)





Se remarca:
- reducerea productiei interne de piei brute, determinata de diminuarea
septelului in Romnia;
- exportul unei parti importante din resursele interne de piei brute, inexistent
pna in anul 1990;
- scaderea importului de piei brute bovine a caror prelucrare in tabacariile
neretehnologizate este ineficienta sub raport pret/calitate;
- cresterea continua a decalajului intre necesarul de consum de piei finisate
pentru confectii de incaltaminte si marochinarie si posibilitatile interne de acoperire a
acestuia datorita cresterii semnificative a numarului societatilor comerciale cu acest
profil. Mentionam ca mare parte din societatile comerciale nou infiintate sunt cu
capital majoritar strain in care se realizeaza produse cu materii prime aduse pentru
procesare activa (lohn).
Evolutia consumului intern de piei finisate, pe surse de aprovizionare, se
prezinta astfel :
Grafic nr.4

mii m.p.


Valoarea materiilor prime aduse de clienti pentru productia in sistem lohn si
ponderea acestora in total export in evolutie se prezinta astfel:

Tabel nr. 4
Indicatorul UM 1989 1996 2000 2001 2002 2003
Export mil.$ 301* 530 836,2 1052 1266 1567
Import total mil.$ 157* 377 575 743 879 1069
din care:
- pentru lohn

mil.$

40

298,6

543,3

670

774,1

948
Ponderea in export a materiilor
prime pentru lohn
% 13,3 56,3 63,9 63,7 61,1 60,5
* Unitati valutare (ruble + dolari)



1 8 0 5 4
1 2 7 5 1
2 1 6 3 2
2 3 5 5 0
2 4 6 5 5
2 6 6 9 1
1 0 0
1 7 9 5 4
2 5 5 3 0
2 3 7 9 4
2 2 8 1 6
2 0 8 9 6
9 3 5 8
1 1 6 1
8 6 1
7 3 4
7 3 6
3 3 9 3
0 5 0 0 0 1 0 0 0 0 1 5 0 0 0 2 0 0 0 0 2 5 0 0 0 3 0 0 0 0
1 9 8 9
1 9 9 6
2 0 0 0
2 0 0 1
2 0 0 2
2 0 0 3
c o n s u m in t e r n d in im p o r t d in t a r a ( p r o d u c t ie - e x p o r t )
In expresie valorica, exportul si importul pentru lohn a crescut an de an. In
ceea ce priveste nivelul de pondere a importului in lohn in exportul ramnurii , se
disting doua paliere si anume: unul ascendent aferent perioadei 1990-2000 si unul
descendent dupa anul 2000.
Se constata urmatoarele:
pna in anul 2000nivelul de crestere anuala a exportului este inferior
nivelului de crestere anuala a valorii importului pentru lohn.
dupa anul 2000, nivelul de crestere anuala a valorii importului pentru lohn
este inferior nivelului de crestere a volumului exportului
Grafic nr.5
Aceasta situatie favorabilaeste consecinta unui cumul de factori favorizanti a
caror intensitate de actiune a avut un trend pozitiv dupa anul 2000 si anume:
- orientarea productiei spre realizarea de produse cu grad superior de
prelucrare, de moda, adresata unor segmente de piata mai pretentioase si cresterea
ponderii acestor produse in volumul de export;
- parteneriat stabil prin lansarea si executarea unor comenzi de export pe
perioade mai lungi de timp;
- - recunoasterea de catre parteneri a posibilitatilor tehnice si tehnologice
de productie si de executie a produselor, a seriozitatii in respectarea obligatiilor
contractuale;
- exigenta manageriala prin acceptarea de comenzi mai bine platite;









100 100
125,8
125,4
151,4
144,9
187,4
177,4
0
50
100
150
200
2000 2001 2002 2003
%
export import de semifabricate pentru lohn

- restructurarea si retehnologizarea fabricatiei in tabacarii a condus la cresterea
cxompetitivitatii pieilor finisate si la cresterea cantitatilor corespunzatoare unor faze
superioare de prelucrare fata de anul 2000 ( +17% in anul 2002, respectiv +57,7% in
anul 2003);
- - tehnologii performante in operatiile de prelucrare umido-chimice,
inmoi cenusar, tabacit precum si instalatii automate de reglare si urmarire a
parametrilor de functionare;
- - tehnologii noi pentru reducerea poluarii mediuluiu; exemplu,
introducerea in proces a substantelor enzimatice prin care se obtine si o protejare a
straturilor dermice;
- cresterea productiei autohtone de prodsuse din noua generatie de piele pentru
incaltaminte, confectii, marochinerie, piei sintetice poromerice si neporomerice
(compacte si stratificate).



Gradul de valorificare a materiilor prime de baza
din industria de pielarie-incaltaminte


mii $/tona Grafic nr.6

PIEI BOVINE












1 , 8
8 , 9
1 9 , 4 - 2 6 , 5
0
5
1 0
1 5
2 0
2 5
p ie i b r u t e p ie i t a b a c it e in c a lt a m in t e
PIEI OVINE-CAPRINE
Grafic nr.7



NOTA
Gradul de valorificare al pieilor in produse finale, cu prelucrare completa, este
foarte diferentiat, astfel:
piei brute bovine/piei tabacite 4,9 ori;
piei tabacite bovine/incaltaminte 3,0 ori;
piei tabacite ovine-caprine/manusi 3,9 ori.

2.5. Piete de desfacere, inclusiv export
Piata interna
Livrarile de produse specifice realizate in tara s-au diminuat continuu datorita a
doua fenomene importante care au actionat asupra productiei si anume :
- cresterea masiva a importurilor de astfel de produse, in special incaltaminte
cu fete din inlocuitori de piele, cauciuc si mase plastice.
- diminuarea cererilor pe piata interna (reducerea partii alocate din bugetul de
familie pentru marfurile nealimentare);
Evolutia livrarilor si a consumului aparent pe locuitor se prezinta in continuare
in tabelul nr.5


Tabel nr.5
Produsul U.M. 1989 1996 2000 2002 2003
1 2 3 4 5 6 7
Incaltaminte - total mil.per. 89,8 69,2 55,1 61,2 69,2
- din tara mil.per. 87,2 21,6 5,2 3,9 3,7
- din import mil.per. 2,6 47,6 49,9 57,3 65,5
- consum mediu aparent per./locuitor 3,9 3,0 2,4 2,85 3,27

3,1- 3,6
9,2- 12,8
49,5- 62,7
0
10
20
30
40
50
60
piei brute piei tabacite si argasite confectii de imbracaminte
din piele si blana
1 2 3 4 5 6 7
In structura :
incaltaminte cu fete
din piele naturala

mil.per.

34,5

19,8

3,9

4,0

4,2
- din tara mil.per. 32,2 16,5 2,8 2,9 2,9
- din import mil.per. 2,3 3,3 1,1 1,1 1,3
- consum mediu aparent per./locuitor 1,5 0,9 0,2 0,2 0,2
incaltaminte cu fete
din inlocuitori de piele

mil.per.

47,3

26,3

32,3

33,4

38,5
- din tara mil.per. 47,3 2,0 0,1 0,3 0,2
- din import mil.per. - 24,3 32,2 33,1 36,5
- consum mediu aparent per./locuitor 2,0 1,1 1,4 1,55 1,76
incaltaminte din
cauciuc si mase plastice

mil.per.

8,3

23,1

18,9

23,8

28,3
- din tara mil.per. 8,0 3,1 2,3 0,7 0,6
- din import mil.per. 0,3 20,0 16,6 23,1 27,7
- consum mediu aparent per./locuitor 0,4 1,0 0,8 1,1 1,31
Sursa: I.N.S. si M.E.C.
NOTA: Consumurile nu cuprind importurile de produse second-hand.
Se remarca urmatoarele :
consumul mediu aparent de incaltaminte pe locuitor este in crestere
dupa anul 2000 fiind sustinut ca sursa de aprovizionare de cresterea ponderii
importului;
in structura, cca 98% din cantitatile importate o reprezinta
incaltamintea cu fete din inlocuitori de piele, din cauciuc si mase plastice, in
majoritate din tarile asiatice de calitate medie si submedie foarte diversificata si
depasita din punct de vedere al modei, atractiva ca pret pentru o populatie cu putere
de cumparare scazuta.

Piata externa
In comertul international cu produse de pielarie - incaltaminte, operatorii
economici din Romnia si-au concentrat eforturile pentru mentinerea, consolidarea si
dezvoltarea relatiilor economice cu foarte multe tari, dar in special cu tarile membre
ale Uniunii Europene.
Pentru industria de pielarie incaltaminte statele din Uniunea Europeana au
constituit parteneri comerciali importanti si in acelasi timp traditionali, relatiile
comerciale fiind bazate pe o gama larga de factori ce reprezinta avantaje in favoarea
Romniei cum sunt :
dimensiunea pietei Uniunii Europene;
cunoasterea produselor romnesti pe aceasta piata;
costurile de transport relativ reduse;
produse realizate competitiv sub raport pret/calitate;
implementarea rapida a tehnologiilor existente in Uniunea Europeana.






Evolutia exportului
Grafic nr.8
1266
301
358
530
836.2
1052
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1989 1994 1996 2000 2001 2002
mil.$

Pe zone geografice
U.M.=mil.$
U.E. 48 311 484 803 1024 1223
America
de Nord

24

23

13

2

2

4,1
C.S.I. 223 4 9 9 8 3,7
CEFTA - - - 8 12 24,8
Alte zone 6 12 25 14 6 10,4
In anul 2002 exportul pe piata Uniunii Europene in principalele tari se prezinta
astfel :
U.M.=mil.$
Italia 933,2
Germania 107,5
Franta 64,3
Olanda 42,9
Austria 22,7
Marea Britanie 17,3
Alte tari 78,1

Observatii:
Comertul cu produse de pielarie - incaltaminte pe piata Uniunii Europene in
perioada 1990-1993 a fost restrictionat de cadrul juridic limitat si de situatia
economica si politica.
Semnarea Acordului de Asociere a Romniei, pe de o parte la Comunitatile
Europene si Statele membre ale acestora, pe de alta parte ratificat prin Legea
nr.20/1993, a intarit si amplificat relatiile stabilite prin Acordul de comert si
cooperare comerciala si economica intre cele doua parti, semnat in anul 1990,
asigurndu-se conditiile de dezvoltare a comertului si a relatiilor economice
armonioase intre Romnia si Uniunea Europeana.
Crearea zonei de comert liber, bazat pe principiul asimetriei concesiilor la
taxe vamale, concretizat pentru tarile Uniunii Europene prin eliminarea taxelor
vamale de la 1.01.1997 la produsele de pielarie-incaltaminte din Romnia (inclusiv
eliminarea ultimelor contingente de la 1.01.1998), a permis cresterea substantiala si
constanta a exportului si importului in si din Uniunea Europeana la produsele de
pielarie-incaltaminte.