UTILIZAREA INSTRUMENTELOR CU LASER LA CONTROLUL CAILOR DE RULARE ALE PODURILOR RULANTE Faptul ca deplasarea cu poduri rulante a sarcinilor mari

provoac schimbri in poziia stlpilor portani i deci i deformaii ale cilor de rulare , impune controlul sistematic a poziiei in plan si in nlime a inelor . In cazul folosirii aparaturi geodezice clasice , msurtorile de control sunt puternic afectate de condiiile grele de msurare , de condiiile grele de acces la calea podului si de cerinele deosebite in ceea ce privete protecia muncii . Utilizarea instrumentelor cu laser la controlul cailor de rulare aduce completri tehnologice , evitnd dezavantajele prezentate . Instrumentul se aeaz deasupra inei sau in aproprierea ei, raza laser orientnduse pe o axa proiectata. In funcie de modul de efectuare a citirilor pentru determinarea poziiei inei fata de raza laser , deosebim : metoda vizuala , cu nregistrare fotografica si cu nregistrare fotoelectrica . 1.Metoda vizuala de inregistrare a citirilor inta de vizare se instaleaz pe partea superioara a inei, se orizontalizeaz cu o nivela sferica si se citete pe grila desenata pe mireta poziia spotului laser fata de un sistem de coordonate. Astfel se obine poziia muchiei si a prii superioare a inei, putnduse calcula abaterile faa de poziia proiectat. Mireta se deplaseaz in lungul inei si se fixeaz in punctele unde sunt necesare determinri ( de exemplu n dreptul stlpilor portani ). Prin citiri continue pe mireta , fata de raza laser se obin informaiile necesare privind traseul in plan si in inalime a inei . Utiliznd cotele punctelor de control de pe partea stnga i de pe partea dreapt se pot calcula diferenele celor dou linii de referina. Ecartamentul ntre punctele iniiale se determina cu rulete etalonate, aplicnduse coreciile necesare . Cotele punctelor se calculeaz ntrun sistem unitar, referit la captul unei ine. Din diferenele de nivel intre punctele iniiale de pe partea stng si de pe partea dreapta, intre citirile in punctele determinate pe ina stng si dreapta , rezulta valorile cotelor. Cu ajutorul lor se pot determina diferenele de nivel intre partile superioare ale celor doua ine in dreptul consolelor sau la mijlocul deschideri grinzi de reazem si se compara cu abaterile admisibile . Pentru calculul ecartamentelor se folosesc msurtorile efectuate . O importanta deosebita pentru precizia determinrilor o are precizia de determinare a centrului fasciculului laser . Pentru indentificarea spotului laser se pot utiliza : punctul de luminozitate maxima ;

 punctul de luminozitate cea mai redusa ; centrul geometric al petei ( media poziiilor extreme ) . Rezultatele experimentale au artat ca la folosirea maximului de luminozitate al spotului laser , apare un cerc cu raza : r = 1,22
L
D

unde : lungimea de unda a razei laser ; L distanta de la aparatul laser la inta ; D diametrul obiectivului colimatorului laser. Pentru stabilirea preciziei de determinare a poziiei centrului acestui cerc, sa dedus pe cale experimentala urmtoarea relaie : f 1 (mm) = L(0,2 L103 + 0,5 ) +1,5 Se pot atinge precizii de 3-4 mm pentru cote , de 2-3 mm pentru poziia planimetrica si 3-5 mm pentru determinarea ecartamentului , in funcie de lungimea cii si de condiiile de lucru , precizii comparabile cu cele obinute cu instrumentele clasice , dar timpul de msurare este de trei ori mai mic in cazul folosiri instrumentului cu laser . 1.2. Inregistrarea fotografica a citirii Un sistem automat de msurare utiliznd un sistem laser si nregistrarea fotografica a miretei este prezentat in figura 1. Principiul de funcionare a sistemului este urmtorul : o camera de fotografiere este montata pe podul rulant , deasupra inei 1 . O data cu micarea podului rulant se modifica poziia camerei in plan orizontal si vertical , datorita neregulariti inei cu care camera este in permanent contact , prin intermediul rotii 8 si a rolei 7 . In planul filmului in camera fotografica este montata o reea 6 . Instalaia este in legtura cu cealalt in prin intermediul troliului 3 si rolei 2. Tensiunea cablului si astfel contactele rolelor 2 si 7 cu cele doua ine este realizata prin arcul 11 , unul din capetele acestuia fiind rigid legat de camera fotografica , iar celalalt poarta indexul de citire 9 cu ajutorul glisorului 4 . Prin indexul de citire , care este mobil pe raster , se determina variatia ecartamentului . Camera de nregistrare nu are obiectiv , filmul fiind presat direct in planul rasterului . Declannd , se nregistreaz prin contact liniile rasterului , o raza laser 10 si informaii asupra staionarii , filmul fiind derulat automat la deplasarea podului .

Figura1 Sistem automatizat de msurare a cilor de rulare Rezultatele controlului cailor de rulare prin nregistrarea fotografica sunt comparabile cu procedeele geodezice clasice , obinndu-se abateri standard la determinarea cotelor H = 1,9 mm si referitor la rectilinitate L = 2,1 mm . Un alt sistem de nregistrare fotografica a citirii utilizeaz un instrument laser, o inta de vizare transparenta, de dimensiuni 10 x 10 cm , precum si o camera fotografic. Inregistrarea rasterului de pe inta si a spotului laser este realizata in spatele miretei .

1.3. Inregistrarea fotoelectrica a citirilor Sistemul de msurare este alctuit dintrun instrument laser cu fascicol paralel si cu fotodetector. In figura 2 este artat schematic un sistem de msurare care folosete ca detector pentru indicarea deplasrilor fata de aliniament , un disc circular fotosensibil divizat in patru pri egale . Cand fasciculul este centrat pe detector , fiecare cadran primete aceeai lumina . Dezalinierea face sa varieze lumina care cade pe fiecare cadran si din variaia indicaiilor aparatului de msurat conectat la fotodetector , rezulta direcia i mrimea dezalinierii .

Figura 2 Sistem de msurare cu disc fotosensibil In acest sistem nu se iau in considerare perturbaiile produse de atmosfera prin care trece fascicolul laser si deci nu poate fi utilizat pentru determinri pe distante mai mari de 200 300 m ( fapt rar ntlnit la cile de rulare ale podurilor macara ) . Chiar si in aceste condiii, cnd nu se iau in considerare factori perturbatori , erorile relative sunt de ordinul 10 5 . Pentru distante mai mari de 200 m trebuie sa se in seama de influenta atmosferei , care se traduce prin fluctuaii ale fascicolului laser . Aceasta nseamn ca trebuie sa folosim un sistem de detecie care mediaz in timp energia laser primita de la diverse elemente de arie de pe un plan perpendicular pe direcia fascicolului . Elementele de arie sunt alese mai mici dect dimensiunile spotului in locul de detecie . Acest lucru se poate realiza : fie folosind o singura fotocelula de dimensiuni mici care este micat pe diverse poziii de pe aria transversala a spotului laser pentru a fi expusa la lumina laser exact in acelai interval de timp in fiecare punct ; fie folosind un mozaic de fotocelule de dimensiuni egale si sensibilitate egala , care sunt aezate in punctele de coordonate X i si expuse in acelasi interval de timp T . Se poate presupune cu o buna aproximaie ca fiecare fotocelula cu centrul in punctul X i , este omogen iluminata la momentul msurrii cu intensitatea I i . Fotocurentul dat de fiecare fotocelula este amplificat liniar si mediat in camp cu un circuit electronic RC. Poziia centrului energiei

fascicolului laser care cade pe mozaicul de fotocelule poate fi determinata de relaia :

X e=

X i f I i dt
i =1 n

X r
=
i =1 n

i i

f
i =1

I dt

r
i =1

Unde : r i - rezultatul integrrii semnalului proporional cu I i dt . Dezavantajul unui astfel de sistem consta in dificultatea de a ajusta toate circuitele integratoare ale semnalelor fotocelulelor pentru a obine acelai semnal r cnd fotocelulele sunt expuse la aceiai intensitate I . 1.4. Determinarea ecartamentelor folosind teodolitul cu laser Problematica la msurtorile cailor de rulare ale podurilor rulante este determinarea ecartamentelor, datorita faptului ca nu exista ntotdeauna accesibilitate in lungul cai . Aplicnd o varianta a metodei interseciei nainte , care presupune utilizarea unui teodolit cu laser , se poate mari sigurana si precizia determinrii. In acest caz nu mai trebuie montate inte de vizare , ntruct se poate folosi direct pata luminoasa a razei laser . Principiul consta n msurarea unghiurilor orizontale intre punctele de referin . Se instaleaz un teodolit cu laser in punctul de sprijin A ( figura 3 ) si se traseaz unghiul 2 fata de baza AB , raza laser orientndu se pe calea inei din stnga . Punctul laser realizat in C servete ca inta pentru un teodolit clasic instalat in punctul B . Cu acest aparat se determina unghiul 1 intre baza si direcia punctului laser . Apoi , raza se orienteaz spre punctul E de pe ina din dreapta si se msoar 1 si 2 . Lungimea bazei d se poate msura destul de precis pe pardoseala halei . Cu aceast baza se pot determina 4 6 ecartamente D i intre cele doua ine .

Figura 3 Determinarea ecartamentului cu teodolitul cu laser Daca baza se monteaz pe puntea podului rulant, atunci dup cteva determinri , se poate deplasa podul in alta parte si sa se continue msurtorile. La distante de 3550m, pata laser are un diametru de aproximativ 5 mm si este suficient de luminoasa .

LUCRRI TOPOGRAFICE LA MONTAJUL ELEMENTELOR PREFABRICATE Prin procedee specifice topografiei inginereti se asigur montajul n poziie corect a panourilor prefabricate i a stlpilor prefabricai precum i determinarea abaterilor elementelor acestora n vederea corectrii poziiei n plan, n timpul execuiei. Procedeul vizrii laterale cu teodolitul Procedeul vizrii laterale cu teodolitul se utilizeaz n special la verificarea corectitudinii montajelor de panouri prefabricate i a irurilor de stlpi. a) n cazul panourilor prefabricate, procedeul const din determinarea distanelor orizontale de la un plan vertical la cele patru coluri ale fiecrui panou montat (fig. 1); aceste distane se citesc pe mirete aezate orizontal n colurile 1, 2,3, 4, ale panoului prefabricat montat (sau de montat).

Fig.1. Planul vertical de referin este realizat prin bascularea lunetei teodolitului instalat n punctul A al aliniamentului A-B(axa de montaj auxiliar), paralel cu axa panourilor A-B, cnd aceasta vizeaz mireta aezat n punctul B. Baza A-B se materializeaz la distana L2 m fa de reperele axiale care definesc axa A-B. Prin plonjarea lunetei se efectueaz pe mirete citirile C1, C2, C3 i C4 (citirile se execut n dreptul firului reticular vertical, care intersecteaz mireta aezat cu gradaia zero la panou; n prealabil teodolitul a fost instalat pe aliniamentul auxiliar -n A- i s-a vizat inta instalat pe acelai aliniament -n B; se nclin luneta ctre miretele amplasate n colurile panourilor prefabricate), reprezentnd distanele orizontale de la planul vertical ce trece prin baza A-B pn la colul panoului. Abaterile colurilor panoului fa de poziia proiectat se determin cu relaia:

i = Cm i +

b L 2

unde Cmi reprezint citirea medie pentru colul i, (i =1, 2, 3, 4), fcut din citirile pe miret executate n ambele poziii ale lunetei (se elimin o serie de erori instrumentale, ridicnd precizia determinrii) iar b grosimea panoului. Dac abaterile i se ncadreaz n abaterile maxime admise la montaj, se consider ca definitiv poziia panoului (care poate fi monolitizat), iar dac toleranele sunt depite se iau msuri de corectare a poziiei panoului. Abaterea standard de determinare a valorilor i este dat de relaia:

i = L 2 + Ci 2 + b 2 n care: L=0,5mm (L fiind 2m, poate fi msurat cu aceast precizie) b=1mm (determinarea grosimii panoului trebuie s se fac cu o precizie mai bun de 1mm) Ci este abaterea standard a citirilor; reflect, n special, influenele erorilor de centrare a aparatului i a semnalului vizat, ale vizrii, de estimare a citirilor pe mirete (se accept ~0,5mm) i de calare. Observaii Pentru a se crea posibilitatea vizrii comode la diferitele nivele ale construciilor se recomanda ca punctele A i B s fie amplasate la distane de 25m 30m de pereii frontali ai construciei; Pentru mrirea preciziei de determinare a abaterilor colurilor panourilor se pot efectua determinri cu teodolitul instalat alternativ n A i B. b) n cazul verificrii montrii stlpilor prefabricai Acest procedeu aplicat la verificarea montrii stlpilor prefabricai, permite obinerea de informaii referitoare la verticalitatea unui ir de stlpi (fig. 2), fa de planul vertical de referin; pentru a putea stabili verticalitatea absolut a fiecrui stlp va trebui s se practice acelai procedeu pe ambele axe de montaj ale irurilor de stlpi, adic pe axele longitudinale, apoi pe cele transversale (perpendiculare pe cele longitudinale), direcia i mrimea eventualei nclinri a unui stlp fiind rezultanta compunerii abaterilor de la vertical, determinate pe cele dou direcii perpendiculare. La distana l de axa irului de stlpi A-A1 (l 1m), se materializeaz pe teren axa paralel A-A1. n punctele A i A1 se instaleaz teodolitul i, respectiv, inta de vizare.

Fig.2 Prin ridicarea sau coborrea lunetei se fac citirile Cs i Cj pe miretele aezate succesiv la extremitile superioar i inferioar a fiecrui stlp. Cu ajutorul acestora se pot determina : nclinarea transversal a fiecrui stlp Vi = Cji Csi Precizia de montaj 1 li = l Cji + b . 2 Abaterea standard de determinare a nclinrii transversale se poate evalua cu relaia: V 2 = n 2 + 2 cm 2 + CE 2 n care abaterea standard provocat de eroarea de calare a teodolitului n se stabilete cu relaia

n =

0,5 h

cc

unde

este sensibilitatea nivelei torice iar h este

nlimea tronsonului verificat ; abaterea standard a citirilor pe mirete cm s cm = 0,2 + 0,03t M n care : - cm este abaterea standard de citire pe mir n mm, - s este distana de la instrument la mir n metri,

- t este valoarea unei diviziuni de pe mir, - M este mrirea lunetei. CE reprezint abaterea standard datorat condiiilor exterioare.

Procedeul interseciei nainte Prin metoda interseciei unghiulare nainte (fig. 3) se pot, de asemenea, determina abaterile pereilor confecionai din panouri, fa de un plan vertical; procedeul elimin dificultile amplasrii miretelor pe colurile panourilor la cldiri nalte i de volum mare, dar necesit o dotare cu teodolite de precizie i msurarea unghiurilor orizontale de intersecie a vizelor ctre colul de panou vizat cu precizie corespunztoare.

Fig.3 Se amplaseaz baza de msurare A-B paralel cu faada cldirii, (la o distan maxim X0= 50 m, avndu-se n vedere ca unghiurile de intersecie a vizelor s fie ct mai apropiate e valoarea optim de 100g-120g); se msoar unghiurile orizontale -tip i - ctre fiecare col de panou; admind punctul A ca origine a sistemului de axe de coordonate rectangulare plane se determin abaterile colurilor panoului fa de planul vertical: X=X0-(Xi+bi) Deplasarea panoului n planul peretelui va fi: Y=Y0-Yi Xi i Yi sunt coordonatele calculate ale colului i al panoului, X0 i Y0, coordonatele proiectate ale colului iar bi reprezint jumtate din grosimea panoului. Abaterile standard de determinare a coordonatelor Xi i Yi sunt date de relaiile de stabilire a preciziei la metoda interseciei unghiulare nainte:

X = Y =

cc sin
cc

s1 cos 2 + s 2 2 cos

cc 2 s1 cos 2 + s 2 2 cos cc

n care: este abaterea standard de msurare a unghiurilor orizontale i este unghiul de intersecie a celor dou vize.

LUCRRI TOPOGRAFICE N TIMPUL EXECUIEI CONSTRUCIILOR NALTE 1 GENERALITI

Trasrile construciilor nalte conduc la probleme specifice ale cror rezolvri mbrac forme tehnice multiple i specializate. Astfel , pot fi considerate drept faze (lucrri) deosebite, urmtoarele: construirea unei reele, adecvate lucrrii, de puncte fixe care s constituie baza de trasare; controlul permanent, dup o periodicitate determinat de tipul construciei, scopul i precizia verificrilor, al execuiei verticale a axei construciei, lundu-se n consideraie i influenele temperaturii i vntului; trasarea centrului construciei si controlul razelor la anumite nlimi; trasarea n nlime i msurarea tasrii; msurtori de urmrire a deplasrilor dup finalizarea lucrrilor de construcie; Problemele de msurare capt un caracter ct mai complex, determinrile implicnd tehnici i tehnologii evoluate, cu un grad mare de specializare,funcie de tipul construciei, de scopul i modul de exploatare ulterior al acesteia.

2 REELE PENTRU REALIZAREA CONSTRUCIILOR NALTE

n prezent sunt cunoscute dou variante de reele. Astfel acestea sunt definite funcie de tipul, scopul i exploatarea construciei respective. n acest sens, n cazul cldirilor nalte ale construciilor nalte industriale (couri de fum, de degajare a cenuilor cocsice, turnuri de rcire ) se folosesc, n mod obinuit, reele planimetrice dreptunghiulare. Pentru realizarea msurtorilor de trasare i control la turnurile de televiziune, relee de nlime mare ori la antenele radio - intravilan sau extravilan - necesit realizarea unei reele de microtriangulaie .

Reele planimetrice dreptunghiulare

Reele pentru realizarea construciilor nalte Reele de microtriangulaie

2.1. REEAUA PLANIMETRIC DREPTUNGHIULAR

Datele iniiale ale unei construcii de acest tip (co de fum industrial, turn de rcire, etc) sunt date n funcie de destinaia construciei, de ctre beneficiar. Acesta impune nlimea construciei, preciziile constructive i ale trasrii planimetriei, neexistnd pn n prezent, dimensiuni unitare fundamentate tiinific. Sunt foarte importante indicaiile cu privire la precizia unor mrimi (abaterea standard , abaterea maxim admis 23 sau tolerana 46 ) pentru punerea de acord dintre constructor i inginerul topograf. Abaterile limit admise , se ncadreaz n limitele de 5 mm i 20 mm. Pornindu-se de la cerinele de precizie impuse de reeaua de planimetrie a construciei i de la cerinele suplimentare dependente de construcie, vor trebui alese metodele i aparatura necesare pentru msurtori. n figurile 1 i 2 sunt redate trei exemple de reele de trasare. n figura 1.a. sunt redate tipuri de couri de fum de nlime mic de pn la 120 m cu tipul de reea de trasare care se preteaz cel mai bine n aceste cazuri. Axa AE este paralel cu direcia unei axe a reelei topografice de construcii i va fi trasat n funcie de aceasta. Pe axa AE vor fi marcate centrele turnurilor 1 i 2, precum i punctele mai ndeprtate S i B. Pentru sigurana desfurrii construciei n centrele 1 i 2 se vor ridica perpendiculare n ambele direcii i vom marca la aceeai distan punctele de observaie B i punctele de control S. Punctele de observaie i control trebuie s fie materializate n afara zonei de influen a construciei. Pentru evitarea vizelor nclinate i cu aceasta a influenelor ce ar diminua precizia (prin nclinarea axei principale i prin eroarea de vizare suplimentar ce deformeaz imaginea vizat) distana ntre punctul de staie B i centrul coului de fum trebuie s fie aproximativ egal cu nlimea H a construciei, nicidecum mai mic de 2/3 din H. Pentru ca punctul B s poat servi att la msurtori de trasare, ct i la cele de urmrire de dup execuie, ele trebuie determinate cu o abatere standard

3 mm, deasemenea trebuie materializat cu pilatri cu dispoziiv de centrare forat. La nevoie pilatri se vor utiliza, mai trziu, la msurtorile de urmrire a deplasrilor construciei.

Fig.1a,b Tipuri de reele planimetrice pentru trasarea construciilor nalte

Figura 1.b prezint modul de amplasare a cte doi pilatrii de observaie, materializai pe cele dou aliniamente perpendiculare, care se intersecteaz n centrul coului. Pilatrii interiori BP2 i BP3 situai la cca.150 m de centru, servesc la execuia construciei pn la 150 m. BP1 i BP4, situai la 300 m de centru servesc la execuia diferenei de la 150 m la 300 m. Condiia pentru o astfel de dispunere este ca msurtorile de baz s fie executate simultan din toi cei patru pilatrii, pentru a se obine corelaia necesar.

Fig. 2 Minireea plan pentru construcii nalte Figura 2 reprezint un exemplu pentru construirea minireelei planimetrice de construcie, pentru un co de fum sau pentru un turn de rcire de ~ 120 m nlime. Punctul central i cele patru puncte de sprijin se vor trasa cu o precizie relativ de s / S = 1/ 2000, iar toate axele suplimentare cu 1/10 000. O astfel de reea este necesar pentru a coordona toate lucrrile topografice n timpul construciei i dup finalizarea ei, precum i trasrile de axe constructive.

2.2. REELE DE MICROTRIANGULAIE

Definirea unei reele de triangulaie locale, este asemntoare cu cea a unei reele planimetrice dreptunghiulare pentru constructii, prezentat n capitolul anterior. Spre exemplu, amplasarea unui turn de televiziune ntr-un ora, necesit n mod obligatoriu o reea de microtriangulaie, atunci cnd condiiile topografice i regimul construciilor, nu permit realizarea unei reele dreptunghiulare. Problematica cerinelor de precizie, se refer la verticalitate i transmiterea de cote. Cerinele de precizie impun o abatere maxim admis de 3. Din punct de vedere trigonometric i pentru a urmri n timp poziia turnului sunt necesare cel puin dou puncte de sprijin. Direciile de legtur ale turnului, cu punctele de sprijin, trebuie s se intersecteze n centrul turnului, n unghi drept. In acest fel se formeaz o reea de microtriangulaie cu cele trei, respectiv patru puncte. Dac punctul central nu poate fi materializat n timpul construirii turnului, este necesar marcarea unui punct auxiliar (excentric). Dac se dorete prevenirea instabilitii unui pilastru de observaie sau la cererea beneficiarului, configuraia reelei trebuie s cuprind puncte suplimentare. In cazul turnului TV din DRESDA, innd seama de condiiile concrete existente, reeaua afost proiectat n aa fel nct s ndeplineasc urmtoarele condiii: punctele de sprijin trebuind s fie situate: pe cele dou axa principale pe dou axe de fereastr suplimentare Conform condiiilor topografice i celor dou condiii amintite rezult figura 3. Msurtorile de direcii leag punctele 3 i 6 de cele dou puncte de orientare. Punctele 3 i 6 au cte 3 puncte de sprijin apropiate ( puncte de control ), marcarea prin borne egal deprtate de acestea. Pilatrii 2 i 5 situai ntre 3 i centrul turnului respectiv 6 i centrul turnului, permit determinarea deplasrii absolute a turnului pe direcia celor dou axe principale. Cea mai mare atenie trebuie acordat calitii marcrii. Toate punctele reelei trebuie materializate prin pilatrii de beton armat i bineneles fiecare pilastru trebuie prevzut cu un dispoziiv de centrare forat. Deosebit de actual este ntr-un ora mare alegerea pe lng punctele de sprijin de la sol i puncte de sprijin situate la nlime. Avantajele punctelor de sprijin situate la nlime nlime sunt: vizibilitate mai bun la orice deprtare situaie avantajoas referitor la vizibilitatea reciproc

Dezavantajul reperelor de nlime l constituie schimbrile de poziie ca urmare a deformrii cldirii pe care sunt amplasate (influene termice). Pentru punctele de la sol sunt valabile principii contrare. Reperele de nlime se materializeaz pe acoperiurile cldirilor nalte, prin pilatri de beton. La alegerea punctelor n ora trebuiesc luate n considerare proiecte de viitor ale planului de sistematizare, pentru a evita alegerea greit a amplasamentelor, respectiv pierderea punctelor de sprijin. Punctele de observaie este bine s fie legate de cte trei puncte de control la sol i dou puncte de orientare.

Fig.3 Reea de trasare pentru turnuri

MSURTORI DE TRASARE I DE TRANSMITERE A VERTICALEI 3.1. MSURTORI DE TRASARE 3.1.1. Procedeul unghiurilor egale Trasarea se efectueaz fa de punctele reelei dreptunghiulare de trasare 1 i 2. Acestea sunt amplasate respectnd criteriile prezentate n cap. 2.1. (reeaua

3.

palnimetric de trasare, cazul 1a). Dup turnarea fundaiei pna la cota proiectat (trasarea n plan i n nlime pentru aceast faz efectundu-se prin metode adecvate de trasase n plan i n nlime a punctelor construciilor) se restabilete poziia centrului O al construciei i se transmit pe soclul fundaiei axele de trasare, care vor fi materializate prin punctele 1 , 1' i respectiv 2, 2' (fig. 4). Pentru trasarea n plan la diferitele niveluri ale construciei principiul trasrii este urmtorul: - Se staioneaz cu teodolitul n punctul 1, i se vizeaz punctul 1'; - Se ndrept luneta n sus spre nivelul care trebuie trasat i se fixeaz aceast direcie (1- 1'); - Se traseaz unghiul orizontal n stnga i n dreapta direciei 1- 1' obinndu-se punctele D i D' care se fixeaz pe cofrajul de la nivelul respectiv; Se procedeaz asemntor din punctul 2, pe cofraj rezultnd punctele C i C'. Pregtirea topografic a trasrii presupune calcularea unghiului orizontal . Calculul se face cu relaia (3.1) tg=r/d n care r raza din proiect a inelului la nivelul de lucru d distana de la punctul de tsaie on la centrul construciei Trasarea se efectueaz n cele dou poziii ale lunetei i se reine media determinrilor. n mod asemntor vom proceda i pentru punctul 2.

Precizia trasrii Calcularea preciziei de trasare a unghiului i de determinare a distanei D se fa ce pornind de la relaia de determinare a unghiului, putndu-se scrie:
r = dtg

(3.2)

Prin difereniere vom avea

dr = ddtg + d cos 2

(3.3)

iar pentru abaterile standard:

d r = tg d + cos 2
2 2 2

"2 "2

(3.4)

Prelucrnd relaia (se aplic principiul influenelor egale ale erorilor) vom obine rezultatele finale:

 d r2 r = 2 d + cos 2 d
2

2 "2

(3.5) (3.6) (3.7)

r r

d
d

" d 2 " cos

d
d

r
2r

r = d *tg ;

; (abaterea standard relativ de determinare a distanei d)

" r cos 2 " 2d

(3.8) (abaterea standard de trasare a unghiului orizontal ).

Figura 4 Procedeul unghiurilor egale