Sunteți pe pagina 1din 33

LECTIA 5

Cum lie manifestam in situatii critice? ?


Cred ca ziua de astazi va fi una de exceptie, fiindca ai luat hotararea de a-ti consacra timpul si atentia unei noi teme referitoare la viata noastra psihica. In eel de-al treilea caiet vor fi tratate cateva aspecte referitoare la situatii dificile din punct de vedere emotional si cognitiv. Selectarea acestor teme din problematica generala a stresului urmareste constientizarea diversitatii si a specificului dificultatilor intalnite, mai ales in ceea ce priveste reactiile pe care le manifestam in situatii de acest fel. Ai observat desigur ca pana acum ne-am ocupat de acele planuri ale existentei noastre in care domina suferinta si disconfortul. De ce nu ne preocupa bucuria sau fericirea oamenilor? Fiindca ceea ce ne inconjoara este destul de cenusiu si de apasator si pentru ca atingerea starii de fericire necesita sa stii cum pot fi depasite situatiile dificile. Cred, de asemenea, ca poti sa dai si singur un raspuns la aceste intrebari. Nu este vorba de ,,ipohondrie" in modul de abordare a tematicii, nici de preferinta pentru domeniul patologiei, al tulburarilor sau al bolilor. Incerc sa impartasesc cu tine atitudinea optimista si plina de forta mobilizatoare, potrivit careia cunoasterea fenomenelor dificile si distructive ne poate spori sansele de a ne dirija constient si eficient propria viata. Nu uita ca un dusman cunoscut bine este mai putin primejdios! Noi il vom cunoaste riguros si, in plus, vom face si cateva experimente utile. Urmeaza, asadar, primul exercitiu practic. Exercitiul 1 : Ce mai fad, cu ce te ocupi? Planifica in saptamana aceasta cateva intalniri amicale . Daca ti-e foarte greu sa faci acest lucru, incearca sa ai cateva convorbiri telefonice mai lungi sau beneficiaza de contactele firesti, cotidiene cu cei apropiati - rude, vecini -sau cu colegii de serviciu - colaboratori mai indepartati. Discutand cu persoanele respective, intreaba-le de fiecare data: Ce mai e nou, cum iti merge? si incearca sa asculti cu atentie si sa retii continutul raspunsurilor, fara sa le notezi, fiindca ar fi nefiresc. Incearca sa te bazezi pe propria ta memorie. Straduieste-te ca interlocutorii sa depaseasca raspunsurile laconice : To tul este in ordine, multumesc. Nu te concentra insa asupra propriilor trairi si incearca sa fii un interlocutor mai putin activ. Exprima-ti, de asemenea, interesul fata de interlocutor, respectul deplin fata de el caom si fata de subiectele abordate.

Lectia 5

Psihologi

Dupa intalnire, pregateste ,,la cald" notitele, in care vei reconstrui continutul convorbirilor. Completeaza apoi un tabel, in care sa clasifici relatarile interlocutorilor tai dupa aspectele negative, neutre sau pozitive, din punct de vedere emotional, ale continutului lor. Fireste, vei lua in seama faptul ca aceasta ,,sortare" a informatiilor nu trebuie sa fie facuta in concordanta cu ceea ce simti tu. Limiteaza-te la aprecierile celor care si-au exprimat trairile. Nu uita de importanta criteriului subiectiv in aprecierea stresului. (3(18,24)) Acest subiect a mai fost abordat si in caietul precedent. Noteaza mai curand elementele concrete din discutie decat continuturile ample ale enunturilor. De exemplu: necazuri financiare referitoare la credite - informatie emotional negativa; probleme cu seful in privinta orelor suplimentare - informatie emotional negativa; o noua situatie favorabila in relatia cu vecinii - informatie emotional pozitiva; imbunatatirea rezultatelor scolare ale fiului - informatie emotional pozitiva; absenta schimbarilor in cadrul anturajului - informatie emotional neutra; informatii referitoare la continutul muncii efectuate - informatie emotional neutra. Exemplele date mai sus sunt inspirate din ultimele discutii pe care le-am avut cu cei din anturajul propriu. Iti atrag atentia ca despre progresele la invatatura ale propriului copil, de exemplu, se poate vorbi in mai multe feluri, care nu au neaparat ceva comun cu aprecierea lor obiectiva sau cu atitudinea rationala indeosebi din cauza ambitiei parintelui sau a valorilor luate in considerare -, iar lipsa de schimbari in cadrul anturajului poate starni bucurie, tristete sau chiar consternare. Incearca totusi sa redai starea emotionala a interlocutorului tau. Enunturi pozitive Enunturi neutre Enunturi negative

t
La ce concluzii ai ajuns? Analizeaza-le impreuna cu partenerul tau de discutie si comparati-va impresiile. Exercitiul a avut ca scop ilustrarea faptului ca oamenii se concentreaza adesea asupra propriilor dureri, suferinte sau necazuri. Dar, pentru a ne vorbi despre ele, relatia cu noi trebuie sa le creeze sentimentul de siguranta, care este esential. O asemenea conversatie este o modalitate adecvata de a verifica in ce masura noi insine stapanim arta de a asculta. Cand cineva se simte in siguranta, cand simte ca nu este amenintat,
Psihologie

Influenta situatiilor critice asupra vie|ii afective si asupra activitatii intelectuale

Capitol III

atunci isi impartaseste in mod firesc grijile. Abordarea anumitor subiecte depinde insa si de specificul personalitatii interlocutorului, dar tendinta prezentata are un caracter aproape universal. In schimb, o relatie superficiala, in care transpare amenintarea propriei valori, determina un dialog care contine multe elemente de rivalitate, de lauda sau de starnire a admiratiei. De exemplu, cand mergem la medic, nu-i spunem cat de bine fimctioneaza rinichii nostri, ci ii semnalam tulburarea aparuta in functionarea acestora. In aceasta situatie, il percepem pe medic ca pe ,,un specialist in necazuri". In schimb, situatiile dificile din punct de vedere emotional reprezinta ,,durerea" noastra generala, pe care o cunoastem si cu care ne confhmtam in fiecare zi. Asadar, daca relatia cu un om este suficient de apropiata si de calda, va pune probabil in evidenta o varietate de probleme. Te voi invita, deci, in continuare, la o calatorie in ,,tinutul Tuturor Situatiilor Dificile".

TINUTUL TUTUROR SITUATIILOR DIFICILE


Sc: 1:20000

- M u iid l-^ ~ \

SuprasollcltarU ^_,

Avand convingerea ca suntem motivati pentru analiza fenomenului, sa trecem la consideratiile de natura

teoretica. Pentru inceput, sa incercam sa urmarim relatiile de interdependenta in care se afla elementele care conditioneaza comportamentul uman. Comportamentul nostru rezulta din interactiunea factorilor de personalitate cu cei situationali. In unele cazuri, rolul principal revine personalitatii; in altele, situatiilor propriu-zise.

Pot fi delimitate aici trei tipuri de conditionari: a) conditionari determinate strict de personalitate; b) conditionari determinate in primul rand de personalitate, in care situatia este doar un factor secundar; c) conditionari determinate indeosebi de situatie, cand factorii de personalitate tree pe un plan secundar.

Lectia 5 _____________________ critice?

__

Cum ne manifestam in situafti

Estefoarte important sacunoastemcatevaexemple care ilustreazatipurileanterioare:

Exemple(A): > a) Persoana Xsavarsesteocrimacolectivacupremeditare. Persoana Y studiaza probleme strict legate de interesele ei.

> b) - Persoana Lreactioneazacufbriecand este aglomeratie in tramvai. - Persoana M salveaza un om dintr-un incendiu.
> c) - Persoana Y ofera, sub amenintarea cu pistolul, banii din casa unui restaurant. - Persoana Z tipa si fuge de cainii care o ataca. Te rog sa cauti exemple pentru fiecare tip de situatie. Analizeaza-le impreuna cu partenerul tau de discutie si ganditi-va cum veti clasifica exemplele gasite, dupa tipurile conditionarilor. Ne vom ocupa acum, in primul rand, de eel de al treilea tip de conditionare, respectiv de eel situational. Fiecare dintre noi isi poate pierde cumpatul si poate izbucni cu furie, daca este jignit sau facut de ras in public, sau poate fi cuprins de panica atunci cand se afla in primejdie, fara sansa de a se salva. Aceasta este o situatie in care, asa cum am spus mai sus, comportamentul este determinat in mod esential de situatia in sine, elementele de personalitate fiind mai putin importante. Nu este intotdeauna simplu sa stabilesti tipul de comportament. Ne putem intreba adesea daca o anume forma de comportament se manifesta cu precadere la o persoana sau nu. Este nevoie in acest caz sa analizam si alte perioade din viata individului. Aprecierea pe care o faci poate fi ingreunata, de exemplu, si de efectul acumularii tensiunilor din diferite situatii marunte, traite anterior sau ulterior. Incearca, te rog, sa te gandesti la un exemplu potrivit pentru acest fenomen.

Exemplu (B):

,t

Exemplul meu ilustreaza comportamentul agresiv, necontrolat, al unei persoane ,: delicate si sensibile, care, in aceeasi zi, s-a confruntat cu agresivitate verbala si apreciere negativa din partea sefului, cu reprosuri rautacioase din partea colegelor, i s-a furat ceva in tramvai si, in final, la cumparaturi, a fost tratata nepoliticos de catre vanzatoare. Prin urmare, aceasta persoana a inceput sa comenteze cu voce tare si agresiva comportarea lucratorilor din magazin, solicitand scuze, returnarea banilor si achizitionarea marfii dorite. Ea a devenit turbulenta si aproape vulgara. Comportamentul observat de clienti in magazin nu era conditional de personalitatea sa, ci era efectul cumulat al tensiunilor emotionale. Pentru a o cataloga just, ar fi trebuit sa o cunoastem bine sau sa o observam intr-o serie de situatii similare.

Influenta situaftilor critice asupra viefti afective si asupra activitatii intelectuale_____________Capitol III

Uneori este foarte greu sa ne pronuntam daca avem de-a face cu tulburari de comportament conditionate de factori de personalitate sau situationali. Adeptii abordarii interactive sunt de parere ca intotdeauna comportamentul uman este determinat de ambele tipuri de factori, care se afla intr-o relatie de interdependenta, tratarea lor separata avand importanta doar pentru analiza teoretica. Sa acceptam asadar ca, indiferent de tipul de personalitate, in anumite momente oamenii se confrunta cu situatii problematice mai mari, a caror gravitate depinde insa de aprecierea subiectiva. Tipul de situatii care ilfacpe om sd-sipiardd cumpdtul este caracterizat ca fiind dificil, uneori stresant. Notiunea de SITUATIE DIFICILA are doua sensuri in psihologie: \^_^ 1. Semnifica dificultatea de a gasi modalitatile de rezolvare a problemei situationale respective, din cauza numarului insuficient de informatii de care dispune persoana sau a excesului acestora (redundanta informatiilor), care face dificila sesizarea sensului esential. In felul acesta se clasifica problemele de matematica in usoare sau dificile. Cu alte cuvinte, este vorba despre o situatie dificila din punct de vedere cognitiv si instrumental. 2. Semnifica dificultati de natura emotionala, o astfel de situatie declansand emotii neplacute si devenind greu de suportat, ceea ce determina cresterea nivelului de activizare a creierului. Ambele tipuri de dificultate se manifesta in realitate de cele mai multe ori laolalta. Problemele greu de rezolvat devin greu de suportat, deoarece declanseaza stari neplacute. De exemplu, emotiile unui elev la un examen important, la care face efortul de a rezolva o problema dificila de matematica. Pe de alta parte, situatiile dificile din punct de vedere emotional perturba uneori procesele de orientare intr-o asemenea masura, incat o problema mai putin complicate devine greu de rezolvat. Tulburarea si tristetea provocate de stirea mortii unei persoane apropiate ne fac sa ne pierdem capacitatea de a rezolva sarcini simple, cotidiene. Exista insa si persoane carora le plac foarte mult problemele cu grad ridicat de dificultate. De exemplu, alpinistii, sahistii, matematicienii, inventatorii, care abordeaza probleme ce reprezinta o adevarata provocare a trupului sau a mintii, cautand de zor dificultatile intelectuale sau instrumentale. Problemele dificile in prima acceptiune, pentru ei, nu sunt deloc impovaratoare. Cauta, te rog, si alte exemple de acest gen. Cand, in psihologie, vorbim despre situatii dificile, avem in vedere in primul rand situatiile neplacute si greu suportabile; in schimb, dificultatea de natura cognitiva este perceputa eel mai frecvent drept conditie sau consecinta a primelor situatii.
Psihologie

Lecfta 5____________________________________Cum ne manifestam in situatii critice?


A

In lectia aceasta vom examina si analiza situatiile dificile din punct de vedere emotional. Aceste situatii apartin problematicii stresului si sunt identificate cu anumite tipuri de factori stresanti. O proprietate comuna a situatiilor generatoare de stres, in aparenta complet diferite, este aceea de a provoca o tulburare excesiva a sistemului de reglare psihica a comportamentului, ceea ce conduce la perturbarea echilibrului dintre subiect si mediul inconjurator. Reaminteste-ti, te rog, aceste probleme, revenind pentru un moment la caietul anterior. Nu putem vorbi despre o clasificare unanim acceptata a factorilor de stres. Se stie ca stimulii deosebit de puternici si de brusti, care pun, de exemplu, viata omului in primejdie, au capacitatea universala de a provoca starea de stres. De exemplu, un zgomot puternic si neasteptat este un factor universal de stres. Te rog sa cauti si alte exemple asemanStoare. Pe de altS parte, chiar si un stimul foarte slab poate produce stres, in anumite conditii. Ma gandesc, de pilda, la chiuveta care curge sau picura noaptea. Tu ce exemplu ai da pentru un factor de stres ,,fin"? Ce zici despre o musca sacaitoare? Importanta este aici nu doar intensitatea stimulului, ci si semnificatia lui pentru subiectul respectiv. Pentru unele persoane, mersul cu ascensorul, vederea unui caine, exprimarea in public sunt stresante, in timp ce pentru altele, nu. Aceasta este cauza principals a neputintei de a sistematiza acest domeniu. Sistemul experientei umane, in care se stabilesc importanta si semnificatia anumitor situatii, este determinat de istoria individuals a vietii fiecarui om. Un astfel de sistem ii deosebeste chiar si pe fratii gemeni. In plus, structura care determina importanta subiectiva a diferitelor situatii poate suferi schimbSri. Un exemplu ilustrativ in acest sens il constiruie schimbarea contextului cultural in care trSieste o persoanS. Un anumit mediu cultural determina existenta unor modele motivationale concrete si modeleaza diferite sisteme de asteptari sociale fata de individ. Ce inseamna, de fapt, acest lucru? Exemplu (C): Un baiat dintr-o scoala britanica de elita, surprins de personalul scolii cand manifests un gest agresiv, este de-a dreptul speriat. In schimb, acelasi comportament, intr-o scoalS de corectie, consolideazapozitia socials printre cei de aceeasi varstS si sporeste autoaprecierea. Te invit sa mai dai cateva exemple de acest fel.
Psihologie

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale

Capitol III

In literatura de specialitate, intalnim diferite propuneri de clasificare a factorilor situationali, care influenteazaputernic sistemul de autoreglare al omului. 1. 1.1. Situatiile normale sunt cele in care se aplica adecvat valori (sarcini realizate) si posibilitati (conditii si metode de realizare, precum si insusiri ale subiectului). 1.2. Situatiile ditlcile se caracterizeaza prin absenta adaptarii valorilor la posibilitati, prin perturbarea activitatii de baza a subiectului si prin diminuarea posibilitatii de realizare a sarcinii. Obtinerea rezultatului scontat este posibila doar prin schimbarea comportamentului. 2. In literatura de specialitate, situatiile dificile pot fi: 2.1. de suprasolicitare; 2.2. de ingreunare; 2.3. defrustrare; 2.4. generatoare de conflicte. De asemenea, despre situatiile dificile se afirma ca reprezinta un sistem de sarcini (scopuri), de conditii de actiune si de posibilitati ale subiectului, in care a fost perturbat echilibrul dintre aceste elemente intr-un grad care necesita o noua coordonare, ceea ce produce suprasolicitarea sistemului de reglare si emotii negative. In urma instalarii acestei stari, apar schimbari in comportamentul individului, printre care reorganizarea sau dezorganizarea activitatilor indreptate spre atingerea scopului. Ca situatii dificile au fost identificate situatiile traumatizante, intelese ca activitati perturbatoare ale comportamentului, care ameninta totodataperceptiapropriei valori si/sau a nevoii de siguranta. Persoana nu poseda mecanisme corespunzatoare care sa o protejeze in fata actiunii efectelor negative ale acestor situatii, iar cele pe care le utilizeaza nu sunt eficiente. Un asemenea tip de situatii dificile este generator de nevroze.

3.
Clasificarea factorilor situationali in functie de efectele lor: S.l.perturbatori; 3.2. amenintatori; 3.3. generatori de privatiuni. Frustrarea este analizata ca un fenomen independent, in afara factorilor de stres. 4. De asemenea, sunt mentionate ca situatii tipic dificile: 4.1.privarea; 4.2. frustrarea; 4.3. situatiile dureroase si iritante. In plus, se analizeaza amenintarea si situatiile conflictuale.

Psihologie

Lectia 5_____________________ critice?

Cum ne manifestam in situatii

Deosebirile dintre aceste clasificari nu sunt esentiale si nu necesita comentarii mai ample. Ele se caracterizeaza mai curand prin viziuni diferite in cadrul aceleiasi abordari. Consider ca merita sa discutam despre fiecare dintre tipurile de situatii delimitate aici. Sper ca pentru tine nu prezinta importanta corectitudinea absoluta a clasificarii, ca te intereseaza mai mult procesul de cunoastere, amplu inteles, pe parcursul acestei incursiuni. In timpul lecturii, vei observa anumite reluari, asemanari, absentaunor precizari. Acestea sunt sursa unor reflectii suplimentare, care iti sunt necesare. Este posibil ca acest proces sa fie dificil pentru tine la nivel cognitiv sau instrumental. Eu sper insa ca vei depasi cu succes aceste dificultati! lata o clasificare rezultata din valorificarea celor prezentate anterior. Factorii de stres, intelesi ca situatii dificile din punct de vedere emotional, pot fi impartiti in: situatii privative; situatii frustrante (de ingreunare si de perturbare); situatii dureroase si iritante; situatii amenintatoare; situatii conflictuale; situatii de sup rasolicitare.

Sa ne ocupam acum de analiza diferitelor categorii de factori stresanti. li vom defini, ii vom identifica, vom da exemple si vom stabili importanta lor pentru subiect.

Situatiile privative
Privatiunea apare atunci cand omul traieste o puternica nevoie biologica, sociala sau psihologica, fara a putea face nimic pentru a o satisface. Persoana este lipsita de orice posibilitate de actiune. Aceasta situatie este ingrozitoare! Cercetarile cu privire la privatiune au vizat, printre altele, persoanele lipsite de un numar cat mai mare posibil de imagini senzoriale. Este vorba despre situatiile privative senzoriale. Eliminarea stimulilor vizuali, auditivi si tactili scade nivelul de stimulare senzoriala, necesar pentru activitatea optima a creierului nostru. Primul simptom al acestui gen de privatiuni este reprezentat de nelinistea si dificultatea aparute rn stapanirea propriilor ganduri, iar dupa un timp mai indelungat, halucinatiile si inchipuirile. Un astfel de experiment s-a facut plasand un grup de voluntari intr-o cabina perfect etanseizata impotriva zgomotelor. Totusi, se vorbeste mai des despre privatiunea psihica decat despre cea senzoriala. Gandeste-te, te rog, ce ar putea insemna aceasta. Privatiuni sunt considerate, de exemplu, pierderea pozitiei sociale, insuccesele la invatatura, despartirea de persoana apropiata. Intr-o astfel de situatie, omul suporta o anumita paguba, pierde o anumita valoare, este lipsit de ceva de care are nevoie pentru a reactiona normal.
8 Psihologie

Influenta situatiilor entice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale____________ Capitol III

In functie de tipul de nevoi, se pot distinge: privatiuni de natura senzoriala - absenta totala a perceptiilor senzoriale ca urmare a lipsei de stimuli vizuali, auditivi si de alta natura;

privatiuni de natura emotionala - absenta totala a manifestarii emotiilor si a stimulilor emotionali; privatiuni de natura sociala - o forma de privatiune imbinata de obicei cu forma precedents, exemplu fiind ,,copiii lup" crescuti de animale; privatiuni de natura biologica - privarea de somn, de hrana etc.
Privatiunea inseamna lipsa a ceva, care determind imposibilitatea satisfacerii unor nevoi importante, absenta unuifactor indispensabilpentru functionarea normala biologica sou psihica.

Privatiunea care are loc o singura data are consecinte trecatoare, desi uneori destul de vizibile. Tipurile simptomelor psihice nu depind de tipul de privatiune, ci de durata acesteia: o durata mai mare lasa urme relativ accentuate. Privatiunile pot frana chiar dezvoltarea psihica fireasca, o pot intarzia (indeosebi la copii), pot cauza regresie sociala, inapetenta afectiva etc. Consecintele privatiunilor pot fi observate la copiii internati in spitale in care nu pot fi insotiti de parinti. Fireste, le putem mtalni si in casele de copii defectuos administrate si chiar in crese. Modalitatile de reactie in cazul acestor privatiuni sunt reactiile de revolts si de disperare, precum si starile de apatie. O asemenea experienta in copilarie poate genera la maturitate dificultati in contactele afective, neincredere si colaborare insuficienta cu ceilalti. Daca ai o experienta de acest gen, te rog sa o impartasesti partenerului tau de discutie. Imi dau seama cat de mult poti fi afectat. Totusi, poate esti suficient de matur pentru a discuta despre aceasta experienta cu altcineva, care este important pentru tine si iti respecta sentimentele. Nu uita ca este esential eel putin sa incerci sa-ti faci cunoscute trairile, pentru a te putea intelege mai profund pe tine insuti. Incearca, de asemenea, sa dai exemple de alte tipuri de privatiuni pe care tu insuti leai cunoscut sau pe care le-ai observat in mediul tau. Acum iti propun sa participi la urmatorul exercitiu practic.
Exercitiul 2: De-afoamea, de-a setea etc.

La pregatirea si efectuarea acestui exercitiu trebuie sa dovedesti multa maturitate si capacitate intuitiva. Foarte importanta este aici alegerea exacta a nevoii cu care vei dori sa te confrunti. Cred ca, in viata noastra dinamica, o nevoie universala, rareori nesatisfacuta, este tocmai nevoia stimularii senzoriale, precum si nevoia de hrana. Nevoia de somn sau de legaturi afective se manifesta variat. Respectandu-ti insa specificul, individualitatea si actuala ta stare psihosomatica, te las sa faci o alegere absolut libera.
Psihologie 9

Lectia 5

Te rog sa alegi o nevoie pe care ,,nu ai neglijat-o" in ultima vreme, adica una pe care ti-o satisfaci permanent si sistematic. Daca alegi, de exemplu, nevoia de hrana, incearca sa stabilesti limitele admisibile ale jocului De-afoamea. Daca te decizi pentru stimulare senzoriala, include televizorul, telefonul, pune-ti vata in urechi, acopera-ti ochii cu comprese, baga-ti maim'le in manusi moi si incearca sa nu adormi! ______ Observa cat timp poti suporta sa fii afectat de nevoia asupra careia ai decis, fii atent la simptomele corpului si psihicului tau. Este foarte important satetratezicudemnitate si cu respect. Nu v ///// /////////// / uita ca tu esti eel mai important. Binele tau pentru desfasurarea si durata experimentului.

este determinant

O alta posibilitate de alegere a nevoilor in cadrul exercitiului o constituie jocurile folosite in activitatea educativa cu copiii, pe care le poti folosi si tu. De exemplu, sa ramai nemiscat, cu ochii inchisi, sezand sau in picioare, sau sa incerci sa taci mai mult timp. Ca de obicei, impartaseste-ti gandurile partenerului tau de discutie. Poate ca efectuati experimentul impreuna! Nu uitati insa ca ceea ce hotarati sa faceti serveste exclusiv binelui vostru! Te rog sa notezi exact impresiile pe care le-ai observat pe parcursul experimentului. Noteaza ce anume s-a intamplat cu trupul tau, ce emotii ai inregistrat, ce anume ai gandit, experimentand privatiunea. Noteaza datele despre contextul experimentului: unde 1-ai efectuat, cat a durat. Pentru mine este important sa-mi comunici de ce anume ai ales nevoia respectiva ca fund cea mai potrivita pentru privatiune. Trimite, daca doresti, notitele facute ca tema pentru acasa. Ma bucur de pe acum ca imi dai voie sa le citesc! Astept, asadar, cu nerabdare, sa mi le trimiti; iar acum sa trecem la eel de al doilea tip de situatii.

Situatiile frustrante (de ingreunare si de perturbare)


Frustrarea reprezinta un tip de situatie dificilain care are loc intreruperea cursului activitdtilor indreptate spre realizarea unei anumite sarcinl Aceasta face ca omulsd-si modificeprogramul de actiunepentru atingerea scopului sau chiar sa-si schimbe scopulpropus. Sursa blocarti aspiratiilor subiectului poatefl atat un obstacol exterior, cat si absenta unui impuls pozitiv, sau aparitia unei motivatii concurentiale.
10 Psihologie

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale

___

Capitol III

In general, vorbim despre blocarea activitatii finale. Problematica frustrarii concepute in acest fel a fost studiata de S. Rosenzweig. Dupa parerea lui, frustrarea se instaleaza atunci cand in calea satisfacerii unei nevoi vitale intervin impedimente sau restrictii mai mult sau mai putin dificile. Exemplu (D): Te rog sa te concentrezi si sa-ti imaginezi ca te intorci de la lucru flamand, insetat si obosit, stai in fata usii propriei locuinte, in casa suna telefonul, iar tu nu poti gasi deloc cheia pentru a patrunde inauntru. Frustrarea mai este descrisa ca starea psihica ce transpare in caracteristicile trairilor si comportamentelor, declansata de dificultati obiectiv sau subiectiv insurmontabile, care apar in calea atingerii scopului sau care fac imposibila rezolvarea unei sarcini. Uneori, pentru definirea stimulilor si a situatiilor care determina starea de frustrare se foloseste notiunea de factori frustranti. Frustrarea este un fenomen natural si general, justificat din punct de vedere psihologic, este o dimensiune inseparabila a vietii. Tipul de frustrare simpla se intalneste in timpul luptei dintre motive contradictorii sau in procesul de adoptare a deciziilor. Consecintele frustrarii nu trebuie sa fie neaparat negative. Chiar Horatiu afirma ca: Piedicile stdrnesc in noi capacitdti care in imprejurdrifavorabile nu arfi apdrut niciodatd. Ce crezi despre acest lucru? Mie mi-a placut aceasta idee si sper ca si pe tine te va mobiliza in confruntarile zilnice. Spre deosebire de privatiune, in cazul frustrarii, persoana nu este lipsita de orice posibilitate de actiune in directia satisfacerii propriei nevoi, ci intampina doar anumite obstacole de natura externa (de exemplu, comportamentul altui om care se impotriveste vointei noastre) sau interna (de exemplu, durerea de cap, foamea, oboseala etc.). In mod experimental, s-a declansat si s-a studiat frustrarea la animale, prin crearea unor obstacole in dobandirea hranei. In alte cercetari, li s-a permis copiilor sa se joace cu jucarii atragatoare, dar acestea au fost apoi asezate dupa o plasa de metal. Este interesant de analizat cum s-ar comporta experimentatorii insisi daca s-ar supune unor astfel de ,,torturi" emotionale. Ce crezi despre acest lucru? In general, oamenii adopta doua atitudini diferite fata de impedimentele, obstacolele care le apar in cale: Obstacolul este tratat ca o problema de rezolvat, ca o dificultate obiectiva, ca o sarcina care necesita efort si schimbarea strategiei de actiune, fara a starni emotii negative, ci mai curand curiozitate si ambitii creatoare.

Psihologie

11

Lectia 5__________________________________Cum ne manifestam in situatii critice?


>t

<= **

Nu are loc aici modificarea scopului si nici a principalei directii de actiune, ci schimbarea tacticii, iar incordarea care apare consolideaza motivatia de baza. Obstacolul poate genera o atitudine defensiva, caz in care apar puternice emotii negative si se schimba directia principals de actiune. Persoana poate ataca sursa de frustrare folosindu-se de evadare; ea tinde cu orice pret sa-si pastreze buna parere despre sine, cu alte cuvinte tinde spre reducerea tensiunii emotionale neplacute. Un asemenea tip de reactie este indreptat spre apararea eului, concentrat asupra primejdiei.

v_

Situatia frustranta este rezolvata in mod individual prin: depasirea barierelor, atingerea scopului in urma intensificarii efortului, cautarea altui scop, ocolirea impedimentelor. Ca si in cazul consideratiilor generale despre stres, putem vorbi despre existenta unei tolerante mai mari sau mai mici la frustrare. Care este modul tau de a reactiona atunci cand te simti frustrat? Ai tendinta de a lupta sau de a evada? Probabil depinde si de tipul de frustrare. Te rog sa te gandesti w cum reactioneaza cei apropiati din jurul tau. Cercetarile experimentale arata ca la frustrare reactionam eel mai frecvent prin agresivitate, regresiune si fixitate. Aceste tipuri de dezorganizare a comportamentului vor fi discutate in continuare. Ca si in alte cazuri dificile, persoana poate reactiona la frustrare prin utilizarea mecanismelor de aparare. Vom discuta aceasta problema intr-una din lectiile urmatoare (lectia 8). O alta consecinta serioasa a frustrarii in aspiratiile individului poate fi franarea dezvoltarii personalitatii, al carei element de baza este sistemul nevoilor organizate ierarhic. Acest sistem evolueaza treptat. Nesatisfacerea cerintelor de ordin elementar, de exemplu a nevoilor biologice, face imposibila nasterea aspiratiilor si a nevoilor superioare, cum ar fi cele de natura cognitiva sau referitoare la autorealizare. Aceasta problema va fi abordata pe larg in teoria autorealizarii a lui A. Maslow, pe care o vom detalia intr-o alta lectie viitoare. Daca un copil, in perioada de crestere, va cunoaste o perioada indelungata nevoia de siguranta, in viitor va cauta permanent satisfacerea acestei nevoi. Aceasta de stare lucruri transpare in manifestarea adultilor sub forma unor comportamente infantile, imature. In schimb, atunci cand posibilitatea de a realiza o sarcina sau de a satisface o nevoie este diminuata, ca urmare a aparitiei anumitor obstacole fizice sau morale (cum ar fi lipsurile, de exemplu), obiectuale sau informationale, vorbim despre dificultati. Posibilitatile sunt limitate, dar cursul actiunilor finale nu este intrerupt. Se pare ca aceasta diferentiere este folositoare doar pentru a sublinia gradul de intensitate al obstacolului existent, nereferindu-se la schimbarea calitatii factorului de stres. ce Tu crezi? Ca tipuri de situatii dificile, perturbarile sunt mentionate extrem de rar. 12 Psihologie

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale

Capitol III

Perturbarile sunt elemente variate ale situatiei, care ingreuneazd saufac imposibild realizarea actiunilor pe care le intreprinde individul, putand consta in absenta unui obiect necesar, a unei informatii sau a unui instrument si avand caracter intern sau extern.

Cand conditiile il obliga pe om sa incetineasca excesiv ritmul de activitate - de exemplu, asteptarea indelungata a unei decizii -, ele capata forma unei amanari. O sursa de perturbare poate fi totodata cerinta ca activitatea respectiva sa fie efectuata mult mai repede decat in mod obisnuit sau ca persoana sa o efectueze in conditii neprielnice - de exemplu, efectuarea unei operatii de salvare a vietii sau nasterea in timpul unei calatorii. O alta varianta a perturbarilor o constituie situatiile noi, surprinzatoare. Ele il determina pe individ sa caute noi solutii, la care nu a apelat pana atunci.

Situatiile dureroase si iritante


Situatia dureroasa este determinata de o durere flzica; de exemplu, in urma folosirii socului electric in vechile experimente de laborator, pe oameni si pe animale. Dar la acelasi tip de situatii conduce si sistemul de impulsuri care creeaza o neplacere de natura morala, declansata de comportarea injurioasa a cuiva, de o anumita nedreptate, ironie incisiva, batjocura saupersiflare. In literatura de specialitate, acestea sunt abordate diferit fata de privatiuni, dar nu sunt considerate nici situatii de amenintare, care sa prefigureze o anumita dauna. Cauta impreuna cu partenerul tau de discutie un bun exemplu de situatie dureroasa sau iritanta, pe care ai cunoscut-o sau ai observat-o nu demult.

Situatiile amenintatoare
9 9

Situatiile amenintatoare, in sine, nu-l lipsescpe om de nici o valoare, nici nu-l frustreazd, nu-iprovoaca durere, ci ii semnalizeazd unui sau cativa dintre acestifactori, aceastapermitandu-ne sane asteptdm cd ei vor actiona cu mareprobabilitate in viitor. De aceea, ii Siamese omului teama saufuria.

In experimente, este folosit ca sursa de amenintare un stimul

conditional, care se intensifies prin socul electric. Acesta este numit semnal al durerii. Poate fi un stimul vizual, auditiv, tactil, care ne informeaza ca la un moment dat va aparea socul care provoaca durere. Iti poti imagina?
Psihologi 13

Lectia 5____________________________________Cum ne manifestam in situatii critice?

O situatie de amenintare poate fi declansata si prin absenta hranei. In acest caz, semnalul privarii de hrana, folosit la animalele de laborator, anunta ca se va instala peste putina vreme foamea. Amenintarile sunt intelese ca primejdii cu caracter fizic (amenintarea cu pierderea vietii, invaliditatea, boala) si social (de exemplu, posibilitatea de a fi critical, persiflat, compromis). Aceste situatii comunica posibilitatea pierderii unei anumite valori, apreciate capozitivade catre individ. Esenta amenintarii este anticiparea aparitiei pierderii. Trebuie sa luam in acest caz masuri de asigurare, pentru a nu se ajunge la pierderea valorii respective. lar lucrul acesta ne streseaza eel mai mult! Un asemenea fenomen este ilustrat de cercetarile empirice, de exemplu experimentul in timpul caruia persoanele investigate vedeau un film despre accidente la locul de munca, prezentat in forma unei istorisiri a victimei care atragea atentia asupra imprudentei. La spectatori s-au observat indici de inalta tensiune emotionala, exact in momentul anticiparii stresantului fragnient din film. Cand vezi un film de groaza, esti inspaimantat mai mult inainte de scena de groaza anticipate decat in momentul in care o vizionezi, nu-i asa?

Situatiile conflictuale
Situatiile conflictuale apar atunci cand individul se afla in campul unor forte contrare, un exemplu fiind actiunea unor motive contradictorii. Lewin a descris trei tipuri de conflicte principale: 1. Conflict de tipul aspiratie-aspiratie (propulsare-propulsare), in care persoana se afla in fata optiunii pentru doua scopuri pozitive, pe care le poate realiza, dar realizarea unuia exclude dobandirea celuilalt. Comportamentul se caracterizeaza prin ezitarea in alegerea unuia dintre cele doua scopuri. Dupa adoptarea deciziei, pe masura ce ne apropiem de scop, atractivitatea valorii scopului ales creste, iar a celui respins scade. 2. Conflict de tipul evitare-evitare (respingere-respingere), in care este vorba despre situatia in care subiectul, neputand ,,sa paraseasca terenul", este obligat sa aleaga intre doua valori negative, deoarece evitarea uneia il expune la contactul cu cealalta. Daca se manifests tendinta de a le evita pe amandoua, situatia declanseaza ezitari si tensiune emotionala de lunga durata, deoarece, odata cu apropierea de unul dintre scopuri, creste caracterul sau neatractiv, ceea ce sporeste tendinta de a alege un scop opus. Intervine in acest caz suspendarea activitatii si revenirea la punctul de pornire. O solutionare a acestui conflict este incercarea ,,de a parasi terenul", de a cauta, de exemplu, scopuri substitutive sau de a evada in boala. Conflict de tipul aspiratie-evitare (propulsare-respingere), care apare atunci cand omul poate atinge un scop pozitiv, dar numai cu pretul acceptarii concomitente a unei valori negative. In acest caz, se manifests tendinte
Psihologie

3.

14

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective i asupra activitatii intelectuale

Capitol III

ambivalente si, pe masura ce ne apropiem de scopul urmarit, cresc atat forta de aspiratie, cat si cea de evitare. Renuntarea la dobandirea valorii pozitive determina cresterea gradului ei de atractivitate. Deseori, in aceasta situatie poate fi observata ocolirea dificultatilor. In afara conflictelor motivationale descrise, pot aparea si conflicte cognitive, informationale, pe care le vom aborda in lectia urmatoare. Pentru a intelege bine si pentru a aborda tipurile de situatii conflictuale, este util sa ne folosim de denumiri auxiliare, de asocieri care pun in legatura aceste situatii cu viata noastra de fiecare zi: 1. Conflictul propulsare-propulsare (+/+) poate fi numit prin referirea la o zicala: 77 se da totulpe tavd. 2. 3. Conflictul respingere-respingere (-/-) se exprima eel mai bine prin expresia intre ciocan si nicovald. Conflictul propulsare-respingere (+/-) se poate exprima prin zicala Nu e trandafir fdrd spini; o activitate neplacuta este indulcita cu promisiunea unei recompense sau o actiune dorita este alterata de amenintarea cu pedeapsa.

Te rog sa cauti exemple adecvate pentru toate tipurile de situatii conflictuale. Straduieste-te ca ele sa cuprinda fenomene psihosociale autentice. In incursiunile noastre psihologice trebuie sa ne folosim atat de propria imaginatie, cat si de exemple concrete din propria viata sau de cazuri referitoare la cei apropiati sau la cunoscuti. Vei invata mai mult daca vei adopta atitudinea observatorului perspicace decat daca vei face pe creatorul de fictiune literara.

Situatiile de suprasolicitare
Situatiile de suprasolicitare apar atunci cand dificultatea unei sarcini vizeaza limita posibilitatilor fizice sau psihice ale subiectului. In alt mod vom intelege termenul de incarcare, care semnifica intensificarea stresului fara a duce insa la tulburari la nivelul de organizare a activitatilor.
Suprasolicitarea este o incarcare excesiva, care se referd la situatiile ce determina o asemenea intemitate a stresului, incut se ajunge la schimbari negative vizibile in manifestable psihice ale individului - de exemplu, scaderea efidentei intelectuale sau aparitia reactiilor emotionale impulsive, necontrolate.

Acest tip de situatii se refera, deci, nu atat la continutul situatiilor, cat mai ales la forta lor, la intensitatea independents de continutul trairilor provocate de situatia respectiva. Momenrul de trecere de la incarcare la suprasolicitare este definit ca prag de toleranta la situatia dificila sau la stres.
Psihologie 15

Lectia 5

Cum ne manifestam in situatii critice?

fn ultima vreme, te-ai aflat intr-o situatie dificila, care ar putea fi numita supra-solicitare? Cum te-ai descurcat? Cum ai facut fata consecintelor unei astfel de situatii? Comen-teaza acest lucru cu partenerul tau de discutie. Sa analizam acum ce anume se petrece cu omul intr-o situatie dificila din punct de vedere emotional, indiferent de continutul acesteia. Situatiile dificile pot actiona astfel: ca o acumulare de lunga durata a unor experiente negative imbinate cu procesul de dezvoltare individual^; ca traire unica, insotita de o mare incarcatura emotionala. Situatiile de viata cuprind eel mai frecvent toata gama factorilor de stres; de exemplu, contin elemente de frustrare, sunt dureroase, actioneaza ca un semnal, constituind o amenintare cu un viitor insucces. Incearca, te rog, sa dai un exemplu potrivit pentru acest fenomen. Crezi ca este bine ales

( 3(15) )

exemplul referitor la experienta unei boli de tip somatic? Ar trebui sa adaugam, de asemenea, ca, din punctul de vedere al rolului diferit pe care il au in perturbarea activitatilor, situatiile dificile pot fi clasificate in: situatii care actioneaza in situatii trecute, care sunt prezent; parte a structurii experientei noastre; situatii anticipate, prevazute. Situatiile anticipate pot conduce mai frecvent decat cele actuale la perturbari nevrotice. Ele prefigureaza ceva amenintator, ceea ce exercita un efect mai puternic si mai durabil asupra situatiilor reale. In anticipare, un mare rol il joaca si experienta anterioara, acesta find un mecanism de cuplare pozitiva, care insoteste tulburarea primara a functionarii. Despre acest lucru am scris in caietul precedent.
Situatiile dificile cafactori stresanti, in mod universal: a) determina cresterea tensiunti emotionale; b) dedanseaza dezorganizarea comportameniuluL

Despre cresterea tensiunii emotionale am vorbit, dupa cum iti amintesti, in lectiile anterioare, referitoare la stres si la evenimentele critice din viata (lectiile 3 si 4).

16

Psihologi

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale

Capitol III

Astazi vomreflecta asupra altei probleme. Diferiti oameni de stiinta si cercetatori au exprimat opinii diferite pe tema importantei cresterii tensiunii emotionale pentru modul de mamfestare a omului. Cu alte cuvinte, acest factor poate fi tratat drept favorabil sau daunator. De exemplu, W. B. Cannon afirma ca emotiile indeplinesc o functie de adaptare, deoarece pregatesc organismul pentru actiune energica intr-o situatie primejdioasa, iar J. B. Watson considera emotiile reactii suplimentare, inutile in viata, ba chiar deranj ante intr-o functionare normala. Aceasta contradictie de idei s-a dovedit aparenta arunci cand, in analiza importantei cresterii tensiunii emotionale, s-au aplicat legile lui Yerkes-Dodson.
Nivelul de ' realizare

Tema: Z - u?oara ie v" A - !22! grea

Nivelul de activizare

Prima lege afirma ca, pe masura ce creste nivelul de activizare, creste si nivelul de rezolvare a sarcinii, dar numai pana la un punct. Apoi, cand nivelul de activizare continua sa creasca, nivelul de rezolvare incepe sa scada, ajungandu-se treptat la dezorganizarea comportamentala. A doua lege stabileste dependenta acestor schimbari de nivelul de dificultate al sarcinii cu care se confrunta subiectul. Cu cat sarcina este mai dificila, cu atat este mai scazut nivelul optim de activizare, care favorizeaza rezolvarea eficienta. Cu alte cuvinte, la o sarcina dificila, chiar si o mica surescitare poate determina dezorganizarea.

Desi legile de mai sus au fost formulate pe baza unor cercetari desfasurate cu aproape o suta de ani in urma pe soared si pe pisici, explicatiile oferite pentru contradictiile prezente in disputele referitoare la rolul starilor afective in comportamentul uman sunt inca valabile. In concluzie, un anumit nivel de activizare a creierului este necesar pentru a functiona optim in cadrul mediului, pentru a rezolva problemele, dar o reactie emotionala foarte puternica dezorganizeaza comportamentul nostru. Contextul social ne confrunta cu sarcini din ce in ce mai dificile, iar tensiunile emotionale din ce in ce mai mari pot ingreuna depasirea acestora. Stresul, care in conditii primitive servea activizarii in lupta fizica sau in fuga rapida, indeplinea fara indoiala o functie de adaptare, dar astazi, in lumea grabei si a perfectiunii, el constituie frecvent un factor dezorganizator.
Psihologie

Lectia 5______________________________________Cum ne manifestam in situatii critice?

Este momentul sa dam un exemplu cu valoare instructiva.

\^

Exemplu (E):
Nu este adevarat ca un elev caruia ii este teama isi va insusi mai repede si mai temeinic cunostintele, dupa cum nu este adevarata nici afirmatia ca el va invata ceva fara nici o motivatie. Tendinta de a evita teama ne invata cum sa ocolim dificultatile si obstacolele, cum sa ne eschivam si sa mintim. Teama imbunatateste rezultatele intr-o anumita masura, dar cand depaseste nivelul optim pentru individ, efortul acestuia capata un caracter dezorganizator. Aceasta manifestare apare cu atat mai repede cu cat sarcina cu care se confrunta individul este mai dificila. Criteriul aparitiei neasteptate si al intensitatii unui eveniment in stabilirea gradului de dificultate al unei situatii este incomod in practica psihologica. Cand ne pronuntam cuprivire la existenta unei situatii dificile, dincolo de factorul de perceptie subiectiva, introducem mai curand criteriul lipsei de aparare eficienta a omului. Lipsa unei asemenea reactii, asa cum am semnalat anterior, poate determina dezorganizarea comportamentului persoanei.
Numim dezorganizare formele de comportament care sunt nechibzuite, impulsive, mai mult sau mai'putinfortate.

Dezorganizarea comportamentului se instaleaza ca urmare a unei surescitari excesive a scoartei cerebrale, ceea ce perrurba orientarea in mediu si autoorientarea. In plus, capacitatea de autocontrol si stapanirea de sine se diminueaza. Dezorganizarea poate lua forme variate. Voi enumera aici cateva:

blocarea activitatii determinate de teama; furia si actiunile agresive; regresiunea; fixitatea; manifestarea simptomelor unei boli anterioare.
Vom analiza acum in detaliu diferitele forme de dezorganizare a comportamentului uman. Inainte insa de a ne ocupa de aceste forme, iti propun sa reflectezi un moment asupra frecventei si generalitatii manifestarii fenomenelor discutate aici. Continutul nu se refera la simptome ale unor boli psihice, simptome patologice observate la pacientii din spitalele de boli nervoase si pisihice, ci la fenomene tipice pentru noi toti, cei care ne manifestam cu un succes mai mare sau mai mic in diferite roluri sociale (familiale, profesionale etc.).

18

Psihologie

Influenta situatiilor critice asupra viejii afective si asupra activitatii intelectuale

Capitol III

Mecanismele noastre de reactie, descrise in continuare, se asociaza insa puternic cu aspectul irational sau cu lipsa de control, care pentru im observator obisnuit constituie adesea criterii decisive pentru incadrarea comportamentului in categoria tulburarilor. Asadar, unde este granita dintre normal si patologic, dintre sanatate si boala? Despre aceste chestiuni vom vorbi la sfarsitul cursului nostru de psihologie. Sa trecem acum la tematica amintita si sa examinam cu atentie si cu responsabilitate modalitatile specific umane prin care putem depasi dificultatile.

Blocarea activitatii determinate de teama


Blocarea activitatii cauzata de teama se poate manifesta ca dificultate in executarea unor miscari, fiind insotita de simptome fiziologice, cum ar fi tremuratul mainilor, tulburarea vocii, transpiratia etc. In cazul unui nivel ridicat de teama, se poate ajunge la blocarea intregii activitati. Asemenea fenomene, generate de teama in fata insuccesului, se observa, de exemplu, la elevii care au emotii in timp ce raspund, in timpul examenului de admitere la facultate, de care depinde viitorul candidatilor, la actorii incepatori, la muzicieni, oratori etc.

Furia si actiunile agresive


Furia generata de alt om se poate transforma in ostilitate, iar agresivitatea in atac. Agresivitatea poate lua o forma simbolica, verbala sau fizica si se poate rasfrange asupra unui obiect, animal, asupra altui om, grup de persoane, sau chiar asupra subiectului insusi, situatie in care vorbim despre autoagresivitate. Autoagresivitatea se manifesta atunci cand furia se indreapta asupra noastra, neputandu-se descarca asupra unui subiect exterior potrivit. Aceasta poarta numele de fenomen de transfer. De asemenea, se manifesta agresivitatea intropunitiva, orientata spre interior, insotita de convingerea ca noi insine suntem cauza situatiei dificile in care neam aflat. S-a dezvoltat chiar o teorie, apartinand lui Dollard si lui Miller, potrivit careia frustrarea este strans legata de agresivitate.

Frustrarea determina totdeauna tendinta spre comportamente agresive, care nu trebuie neaparat sa se manifeste in practica. Impulsul spre agresivitate depinde de forta stimulului care a condus la blocarea activitatii, de marimea obstacolului si de numarul frustrarilor inregistrate succesiv. Cercetarile experimentale au demonstrat insa ca frustrarea nu conduce totdeauna la agresivitate. Doar frustrarea perceputa ca arbitrara, nedreapta, considerata o rautate intentionata din partea celor din jur, genereaza adoptarea vizibila a unor reactii de acest fel.

Psihologi

19

Lectia 5________________________

_________Cum ne manifestam in situatii critice?

Experientele altor cercetatori, de exemplu ale lui Bandura si ale colaboratorilor sai, demonstreaza ca invatam sa devenim agresivi prin imitatie, fenomen numit modelare sociala. In schimb, alte cercetari dovedesc ca agresivitatea la om nu este produsa de frustrare, adica de intreruperea activitatii sale preconizate, ci, mai curand, de atac. Atacul fizic, stimulii daunatori pentru organism, observatiile rautacioase - mai ales situatiile dureroase si iritante - produc mai usor agresivitatea. Sa adaugam ca formele de comportament agresiv au adesea un caracter similar - ca intensitate a reactiilor, ca variabilitate si rapiditate - cu cele ale comportamentului asertiv. Agresivitatea si asertivitatea se deosebesc insa in mod esential ca scop si ca directie de actiune. Scopul agresivitatiiil constituie producerea constienta a unui prejudiciu, in timp ce scopul comportamentului asertiv consta in apararea propriilor valori.

Regresiunea
Regresiunea consta infolosirea unei tehnici ,,primitive" de rezolvare a unei probletne, tipica pentru stadiile anterioare ale dezvoltarii omului. Un exemplu il constituie manifestarea la o persoana adulta, aflata intr-o situatie dificila, a tendintei infantile de a starni celorlalti compasiunea si de a-i determina in acest fel sa-i acorde ajutor. Regresiunea nu inseamna pierderea fimctiilor psihice superior organizate si revenirea pentru totdeauna la forme de comportament infantile, ci reprezinta o perturbare tranzitorie si reversibila, manifestata in raport cu dificultati concrete. Regresiunea poate aparea ca raspuns la o frustrare, fiind insotita de o stare negativa de nemultumire sau de iritare. Studiile indica, in plus, posibilitatea manifestarii fenomenului de retrogresiune, adica de regresiune istorica, ceea ce inseamna intoarcerea la o etapa de evolutie anterioara a comportamentului individului, si nu scaderea nivelului de organizare a activitatilor psihice, ca urmare a surescitarii emotionale. Un barbat matur care cauta sprijin la mama sa ca un baietel, o persoana care implora ajutor, izbucnind in plans, sau care evadeaza impulsiv dintr-o situatie sociala dificila toate acestea sunt exemple de regresiune.

Regresiunea poate consta in scaderea nivelului de complexitate a functiilor intelectuale si a capacitatilor de operare. De asemenea, se manifesta si in sfera vietii afective si a atitudinilor sociale ale omului.
In psihanaliza, regresiunea semnifica revenirea la alegerea acelor persoane care, in fazele anterioare ale dezvoltarii, au oferit individului recompense afective.
20 Psihologie

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale ____________ Capitol III

De exemplu, un barbat adult, in loc sa aleaga legatura cu partenera, alege legatura cu mama sa, care i-a asigurat nevoia de siguranta intr-o perioada anterioara a evolutiei sale. Cel mai frecvent insa, ca simptom al regresiunii este considerata pierderea stapanirii de sine, neluarea in seama a consecintelor negative ale propriilor actiuni si nici a consideratiilor venite din partea mediului social. Modul de a actiona, impulsiv si partial lipsit de control, aminteste comportamentul copilului mic, fiind definit ca imatur, infantil. Incearca sa dai cateva exemple de dezorganizare a comportamentului. Fii sincer si gandeste-te daca ai observat un asemenea gen de perturbari in comportamentul tau.

Fixitatea
Fixitatea inseamna stereotipie si imobilitate manif estate in comportamentul omului prin incapadtatea de schimbare a comportamentului si prin repetarea rigidd a reactiilor.

Ne pierdem in acest caz elasticitatea si adaptabilitatea comportamentului. Dispunem de o capacitate scazuta de adaptare la schimbarile de situatii, iar activitatile noastre capata un caracter fortat. Stereotipia comportamentala se poate mentine chiar si dupa ce a incetat sa mai actioneze obstacolul intampinat, dupa ce a trecut situatia dificila si s-au imbunatatit conditiile de actiune. Un asemenea tip de dezorganizare a comportamentului se instaleaza adesea in urma unor situatii dificile repetate. Fixitatea, caproprietate specifica a comportamentului, se observa in multe cazuri la persoanele nevrotice. Actionand rigid pe termen indelungat, ele nu obtin recompense in forma realizarii scopurilor propuse, in schimb isi aduc chiar lor prejudicii. Un exemplu de fixitate il constituie alegerea in cuplu a unor persoane cu aceleasi trasaturi de personalitate pe care le aveau fostii parteneri, alegere care a dus in cea mai mare masura la destramarea cuplului precedent. Fixitatea se poate manifesta totodata ca obligativitate si repetabilitate in sfera comportamentelor asociale si antisociale. Dar nu trebuie sa ne grabim cu interpretarea. Fixitatea mai este descrisa, de asemenea, ca repetareincapatanata a unei operatii, cu toate ca aceasta nu este eficienta si nu contribuie la rezolvarea problemei.

Manifestarea simptomelor unei boli anterioare


Aceasta forma deosebita a dezorganizarii comportamentale a observat-o pentru prima data Cameron. Acest cercetator a constatat ca, la persoanele care au traversal candva anumite boli psihice sau nervoase, o situatie dificila care dureaza poate declansa simptomele bolii anterioare.
Psihologie 1 2

Lecjia 5

Cum ne manifestam in situatii entice?

Exemplu(F): De exemplu, la o persoana bolnava de schizofrenie, in perioada de remisie a bolii, adica in perioada de stare psihofizica buna, daca este supusa influentei unui anumit stres, pot aparea simptomele tipic psihotice. Un alt exemplu ar fi aparitia intr-o situatie dificila a simptomului, anterior disparut, de ,,tarare a piciorului" la persoanele care au avut hemiplegie. Totusi, acestea nu sunt reveniri autentice ale bolii, deoarece aceste simptome dispar complet odata cu incetarea actiunii factorului de stres. Cunoastem cu totii fenomenul de indispozitie sau de revenire aunor dureri cauzate de boli de care am suferit candva, care se manifesta in momente grele din viata noastra. Nu-i asa? Analizeaza acest fenomen cu partenerul tau de discutie. Ne apropiem de sfarsitul comentariilor noastre despre tipurile de situatii dificile si despre formele de dezorganizare comportamentala care pot aparea sub influenta actiunii acestor situatii. Ar fi interesant de stiut cum ti s-a parut parcurgerea acestei lecturi. Continutul a fost usor de inteles, de asimilat, suficient de clar? Ce dificultati ai intampinat in studierea materialului? Impartaseste-ti reflectiile pe aceasta tema partenerului de discutie. Iti repet ca este foarte necesara colaborarea cu cineva apropiat, in

care ai incredere, cu o persoana preocupata de problematica psihologiei si motivata pentru abordarea unor continuturi teoretice si pentru efectuarea de exercitii practice. lar acum voi incerca sa verific daca reusesti sa clasifici corect comportamentul uman, in functie de tipurile concrete de dezorganizare. Exercitiul 3: Specialistul in analiza dezorganizarti comportamentului -un cercetas perfect Imagineaza-ti ca ai fost trimis intr-o expeditie stiintifica deosebita, desi primejdioasa, pe planeta Hopatropa. Hopatropanii nu prea au chef sa colaboreze sau sa dialogheze cu pamantenii, dar nu sunt perceputi nici ca primejdiosi sau ostili pentru noi. Scopul expeditiei consta in adunarea unor materiale si observatii ample despre comportamentul lor zilnic. Participarea ta la expeditie este determinate de disponibilitatile tale deosebite in ceea ce priveste clasificarea comportamentului si perceperea riguroasa a acestuia. Imagineaza-ti ca ti s-a prezentat un film in care sau inregistrat manifestarile comportamentale ale hopatropanilor, precizate in continuare. Sarcina ta este de a le incadra in tipurile perturbarilor de comportament cunoscute. lata continutui filmului prezentat: La vederea navei noastre,

un tanar hopatropan s-a lasat pe vine in spatele unui tomberon si a ramas nemiscat (1). Dupa o clipa, a zbughit-o in directia unui grup mic de indivizi. Ainceput sa gesticuleze si sa scoata sunete puternice (2). Cand grupul 1-a parasit, fugind de-a valma (3), el a inceput sa izbeasca cu un bat usa incaperii lor, incercand sa o deschida. Arepetat aceasta operatic

22

Psihologi e

Influenza situatiilor critice asupra vietii afective i asupra activitatii intelectuale

Capitol III

de douasprezece ori, fara nici un rezultat (4). Apoi a cazut la pamant si a inceput sa-si suga degetul de la piciorul stang (5), dupa care s-a aruncat in bratele unui individ ceva mai mare, incercand sa se ascunda sub vesmintele acestuia (6). Dupa ce s-a deschis usa, tanarul hopatropan s-a urcat imediat in pat si a sfasiat pledul in bucati marunte (7). Dupa cateva minute, pe corpul individului a aparut o eruptie marunta si s-au observat convulsii puternice (8), care au incetat indata dupa plecarea noastra. Cum ti s-a parut povestea noastra? Nu-i asa ca asemenea observatii, care reprezintarezultatul unui joe imaginar, produc emotii, poate nu chiar atat de puternice, dar autentice? Ai simtit dorinta de a-1 proteja pe micutul hopatropan? Comportamentul lui ti-a starnit iritareasaufuria? Te rog sa incerci sa treci acum * notatrad.: "Ei, ti-ai insusit materialul la clasificarea formelor de referitor la situatiile dificile?" comportament, fara a reveni insa la lectura paginilor anterioare. Iti po^i verifica absolut onest gradul de insusire a cunostintelor teoretice cuprinse in lectie. Reaminteste-ti denumirile diferitelor tipuri de dezorganizare a comporta-mentului, descrierile exemplelor, precum si simptomele :si fenomenele tipice specifice diferitelor categorii. Cred ca te vei descurca foarte bine! Numarul formei de comportament 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 3 6 5 8 . 7 . Tipul de dezorganizare

Printre factorii care fac ca stresul indelungat sa conduca in final la serioase tulburari in reglarea psihologica a comportamentului si a functiilor

organismului, pot fi enumerati: 1. intensitatea puternica a stresului, amenintarea nevoilor si a valorilor de baza ale persoanei; 2. lipsa posibilitatii de a actiona impotriva factorilor de stres; 3. utilizarea unor tehnici necorespunzatoare de aparare impotriva stresului; 4. gradul scazut de toleranta individuala la stres.

Psihologi e

23

Lectia 5_____________________ __ critice?

Cum ne manifestam in situatii

Te invit acum la urmatorul exercitiu, in care iti poti manifesta talentul dramaturgic.

Exercitiul 4: Vom scrie un splendid,,horror"! Scopul acestui exercitiu consta in incercarea de a opera riguros si argumentat cu categoriile situatiilor dificile din punct de vedere emotional. Iti propun sa creezi un scenariu pentru un film de groaza (,,horror"), care sa abunde in situatii dificile.

Ar fi minunat daca ai reusi sa folosesti de eel putin doua ori in cadrul scenariului flecare dintre tipurile de factor! stresanti delimitate. Mai intai imagineaza-ti personajul principal, da-i un nume si stabileste-i principalele insusiri. Gandeste-te la ce doresti sa alegi - un tip mai slab sau un supermanl Sau poate doresti sa creezi un scenariu cu un erou absolut realist, asadar cu posibilitati limitate de a se descurca in situatii dificile? Nu te preocupa insa prea mult de caracterizarea personajului, intrucat deocamdata acesta prezinta pentru noi o importanta secundara. Te rog sa te straduiesti sa imaginezi o desfasurare bogata si dramatica a intamplarilor in care va actiona personajul nascocit de tine. Incadreaza fiecare situatie intr-unul dintre tipurile descrise anterior sau defineste caracterul complex al acestora, in cazul in care se constituie din mai multe tipuri de situatii (un conglomerat). Sper sa gasesti in aceasta activitate o sursa de distractie; poate te vei remarca in fata altor persoane sau a partenerului de discutie prin talentul tau dramaturgic, proaspat valorificat. Nu insista asupra modului in care reactioneaza eroul tau la situatiile dificile cu care se confrunta, ci concentreaza-te asupra descrierii acestor situatii! Cum ti s-a parut acest exercitiu? Ai reusit sa folosesti continutul lectiei despre situatiile dificile din punct de vedere emotional? Stii doar ca scopul nostru este de a intelege si aprofunda cunostinte despre noi insine si de a elabora reflectii generale proprii. In lectia urmatoare vom aborda tema situatiilor dificile din punct de vedere cognitiv, adica a situatiilor dificil de rezolvat cu mijloace intelectuale.