LECTIA 9

De ce omul este considerat fiinta sociala? 9 Sunt convins ca noua noastra intalnire va fi foarte importanta. Impactul pe care il va avea depinde intr-o mare masura de statutul pe care il ai in prezent. Pozitia, relatiile sociale - iata cateva elemente care precizeaza interactiunea ta cu ceilalti, calitatea acesteia, sentimentul de apartenenta sau de izolare, de insingurare. Astazi vom reflecta asupra problemei sprijinului social. Desi notiunea este greu de definit, putem spune ca sprijinul social reprezinta un proces care are loc intre doua persoane apartinand unor grupuri sociale mici, prin care se acorda ajutor neprofesional, firesc si neconditionat. Este o

manifestare atat de generoasa, incat ma bucur nespus de ocazia de a vorbi despre asta. Sprijinul nu are prea multe elemente comune cu terapia sau cu consultatiile de specialitate, deoarece ajutorul de acest fel se manifesta spontan, uneori primindu-1 fara a-1 solicita, alteori tanjind dupa un semn cat de mic in acest sens. Unii dintre noi stiu sa il caute in mod activ, chiar dincolo de perimetrul grupului de apartenenta, in timp ce altii nu vor sa recunoasca in nici un fel ca si-1 doresc. Nevoia de sprijin este la fel de evidenta ca si nevoia de siguranta, constituind partial chiar o conditie a acesteia. Asadar, ce anume putem spune despre acest fenomen, in general? Chiar de la inceput, observam doi termeni care se folosesc in literatura de specialitate: sustinere si ajutor. Vom folosi termenul de sustinere pentru a defini doar procesul de natura emotionala care intervine intre un om si

o persoana sau un grup atunci cand acesta este ascultat in mod firesc, cand i se transmit informatii, cand i se ofera anumite recompense, cand obtine intelegerea, acceptarea, cand i se ofera sfaturi. La randul sau, intregul proces prin care se acorda ajutor cu caracter material - care poate, dar nu trebuie sa insoteasca sustinerea - reprezinta fenomenul de ajutor social.

Psihologie

Lectia 9

De ce omul este considerat fiinta sociala? Uneori se folosesc acesti termeni alternativ, alteori se afirma ca sustinerea reprezinta o parte a ajutorului. Noi abordam aceasta chestiune in felul urmator:

SUSTINERE si AJUTOR - doua fenomene care pot avea loc concomitent, dar care se pot petrece si separat unul de celalalt. lata cateva exemple! Exemple (A): > Ii permiti verisoarei tale sa doarma si sa manance la tine in timpul examenului de admitere la facultate, dar nu manifest! nici un fel de interes fata de rezultatele ei, nu asculti ce-ti spune despre temerile sau despre mandria ei. Asadar, ii acorzi ajutor. > fti petreci toata dupa amiaza, ascultand cu interes nedisimulat descrierea trairilor depresive ale unei prietene. O privesti in ochi, o

asculti, o intelegi, retii ceea ce-ti spune. Ii raspunzi la tntrebari, ii califici optiunile, o sfatuiesti, ii propui o anumita strategie. Ce se intampla in acest caz? Desigur, un proces de sustinere. > In pare, acolo unde copiii se joaca, intalnesti o femeie care iti destainuie propriile griji si necazuri referitoare la situatia ei casnica. Este sotia unui alcoolic, are dificultati materiale in familie. O asculti cu atentie, emotionat, manifestand totodata anumite gesturi: o ajuti sa obtina hrana copiilor la scoala, ii oferi masina ta de cusut, o indrumi la un specialist cunoscut, care se ocupa de rezolvarea unora dintre problemele ei. Aici este vorba despre sustinere, dublata de un proces de ajutorare. Sa continuam. Voi cita aici un fragment dintr-o lucrare de specialitate: Oamenii au nevoie de un mediu sigur, care le oferd sprijin, in care se simt apreciati si unici, in care este respectat ceea ce simt si nu sunt perceputi ca un obiectpe care ilpoti arunca dupa ce l-ai folosit. Acest mediu trebuie sd of ere totodata provocdri corespunzdtoare, pe mdsurd, pentru ca oamenii sd nu se plictiseascd, sd nu alunece in rutind, sdpoatd ajunge la succese. Mai mult, oamenii se dezvoltd in situatiile in

care se pot bazape onestitate, in care se asteaptd si sunt rdspldtite lealitatea si atitudinea asertiva adecvatd. Ei au nevoie de delicatete, dar existasi loc pentru a se confrunta cu adevdrat si pentru a suporta consecintelefaptelor in urma cdrora aufost afectati ceilalti sau intreg grupul. Psihologie

Solicitarea si acordarea sprijinului

Capitol V

(...) Oamenii au nevoie de un mediu care sd le sustind angajarea in privinta dezvoltdrii personale si safacdposibild educatia permanentd. (...) Oamenii sunt coplesiti depropria ignorantd, de stereotipuri si de mituri distructivepe care si le-au insusit. Rdspunderea fata de ei nu inseamnd totodeauna protectie permanentd. Uneori, oamenii au nevoie de cunostinte referitoare lafelul de a gdndi variate lucruri. Dacaprofesorii, liderii si patronii cunosc toate rdspunsurile, atunci elevii, membrii grupurilor sociale si politice, salariatii nu vor invdta niciodatd sd le caute independent. Pe de altdparte, a-i Idsa singuri in fata confruntdrilor este un gest iresponsabil. S-arputea ca ei sdnu rezisteprovocdrilor lansate. Oamenii au nevoie de ajutor, iar cea mat mare nevoie a lor este dorinta de a simti protectie si respect.

De ce suntem ,,animale sociale"? Observand omul obisnuit din societatea contemporana, realizam cu usurinta ca el este membru al mai multor grupuri, indeplinind pe parcursul vietii mai multe roluri. In viata de fiecare zi, rareori ne dam seama de acest lucru. Adesea, intelegem acest lucru cand apare vreun conflict intre cerintele impuse de fiecare rol in parte. Despre aceasta vom vorbi intr-o alta lectie a cursului nostru. In psihologia sociala, omul este numit ,,animal social". De unde provine aceasta expresie si ce anume semnifica ea? Ce continut important ne comunica? In loc de raspuns, citam afirmatia unui profesor de psihiatrie: In colectivitatea celulelor din care este construit organismul, inutilitatea semnifica moartea. O celuld inutild imbdtrdneste rapid si moare. Aceasta lege arputeafi aplicatd si colectivitdtii umane. Ar insemna ca cei care nu mai sunt

necesaripot dispdrea. Orice om trebuiesa-siaibaloculsau in cadrulgrupului social, sdsesimtanecesar. Problema inutilitdtiipoate apdrea la orice vdrstd. Adultul isipoate adjudeca, in general, o anumitd pozitie. Frecvent, problema inutilitdtii se intdlneste la copii si la oamenii in vdrstd. Psihologie 3

Lectia 9

De ce omul este considerat fiinta sociala?

Unul dintre sentimentele care ranesc eel mai tare tl constitute convingerea cu privire lapropria inutilitate -,,nimeni nu mai are nevoie de mine", ,,nimeninu ma mai vrea". La copii, aceasta este cauza numeroaselor tulburdripsihice sifrdndri in

dezvoltareafizicdsipsihicd. Problemei copiilor nedoriti (engl. unwanted children) Ls-a consacrat o Hteraturd bogatd. In spitalele depsihiatrie, mai ales in Occident, numdrul persoanelor in vdrstd creste in mod semnificativ, neproportional cu cresterea numdruluipopulatiei generale. Copilul inutil sou bdtrdnul inutil reprezintd, mtr-un anumit sens, un simbol al vremurilor noastre. Statutul social este considerat un etalon al utilitdtii sociale. Acesta nu este un etalon obiectiv. Nu totdeauna eel care define o pozitie sociala superioard in raport cu ceilalti este cu adevdrat necesar societatii, dar se strdduieste, uneori cuforta, sd mentind aparentele utilitdtii sale; si invers, un om cu o pozitie sociala inferioard se poate dovedifoarte util societatii. Cu toate acestea, pozitia sociala este pentru om o garantie in fata indoielilor. Indiferent dacd este necesar sau nu, ii diminueazd nelinistea, teama sociala cd, devenind inutil, vafi marginalizat in cadrul societatii. S-ar putea vorbi aici si despre un alt tip de sentiment de inutilitate, care nu ii framanta doar pe cei varstnici si pe copiii nedoriti, ci care decurge din

complicarea relatiilor sociale. Adesea, proprietatea si ridicarea standardului de viata sunt proportionate cu egoismul. Cauzele pot fi cautate si in ritmul accelerat al schimbarilor la care unii nu sunt in stare sa se adapteze rapid si, de aceea, devin incomozi pentru societate. Revansa in plan psihic consta in faptul ca un om, cu cat se simte mai inutil, cu atat ii ataca mai puternic pe cei care sunt mai utili. Totusi, adesea, oamenii batrani reprezinta ,,o supapa" pentru agresivitatea prin care se descarca propria frustrare. In aceasta lectie vom incerca sa intelegem apartenenta noastra sociala, legarura noastra indestructibila cu ceilalti, caracteral social al cerintelor noastre, al existentei noastre umane. Societatea este alcatuita din grupuri diferite, care exercita o puternica influenta asupra membrilor sai. Devine evidenta, asadar, necesitatea cunostintelor despre procesele care actioneaza in cadrul grupului din care facem parte. Stiinta despre grupurile mici, despre dinamica grupului a inceput sa se dezvolte incepand cu sfarsitul secolului al XlX-lea. Sa stabilim mai intai ce reprezinta aceste grupuri, cu precizarea ca ele nu constituie o simpla multime de oameni.

Pentru a putea fi vorba despre un grup, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: 1. existenta interactiunii dintre membrii grupului; 2. scopul comun al celor care interactioneaza; 3. normele care regleaza interactiunea in aceasta multime de persoane; 4. structura de grup proprie gruparii respective. Fiecare dintre aceste proprietati ale grupului poate varia continuu, de la absenta aproape totala a uneia, pana la existenta pronuntata, pregnanta a alteia. Asadar, putem vorbi despre grupuri care satisfac intr-o masura mai mare sau mai mica diferitele conditii. De exemplu, poate functiona un grup cu o structura (coeziune interna) slaba, cu norme foarte clar precizate de functionare a membrilor sai, dar cu mteTactram care se marirfesta destu\ de rarIntre ei etc. 4 Psihologie

Capitol V Solicitarea si acordarea sprijinului

In domeniul cercetarii destinate grupurilor mici s-au formulat patru deziderate: 1. Trebuie sa acceptam ca exista grupuri si ca acestea sunt prezente in orice societate. Chiar si cei care nu doresc sa fie membri ai vreunui grap se afla sub influenta acestuia. 2. Grupurile exercita o influenta foarte puternica asupra membrilor lor, influenta care este extrem de importanta. Oricine respecta, intr-o anumita masura, normele grupului la a carui viata participa. 3. Influentele grupului asupra unei persoane pot fi atat pozitive, cat si negative. 4. Intelegerea proceselor de grup permite sporirea influentelor pozitive si limitarea celor negative.

Influenta grupului asupra individului Vom analiza acumin ce consta influenta grupului asupra individului. Abordam aceasta tema pentru a te face constient si pentru a te convinge de caracterul social pronuntat al vietii tale, indiferent daca esti multumit sau nu de acest aspect.

Exercitiul 1: Te last ,,dus de nas "? Iti propun un experiment nu tocmai onest. Chiar si savantii reputati au admis acest gen de practici, desi nu sunt tocmai corecte! Pornind de la aceste considerente, sa observam influenta grupului si legatura dintre aceasta variabila si calitatea rezolvarii unei probleme

concrete. Sa tratam intreg experimentul ca pe o gluma rafinata, sa avem grija de confortul nostru, iar, daca va fi nevoie, sa ne cerem scuze si, in final, sa explicam tururor participantilor scopurile urmarite, interpretand rezultatele la care am ajuns. Pregateste pe o foaie neteda un desen mare al unui segment model, pe care il vei prezenta la inceput, in cadrul exercitiului, precum si alte trei segmente -fiecare pe cate o alta foaie. Un grup format din cinci persoane are ca tema sa compare segmentul model cu celelalte trei, care vor fi prezentate pe rand, unul dintre ele fund identic cu segmentul model, iar celelalte doua - complet diferite.

Toate persoanele se vor afla tot timpul in aceeasi incapere, dar se vor pronunta pe rand, in functie de ordinea stabilita. Ele vor determina daca segmentul A, B sau C este identic cu segmentul model. Dintre cele cinci persoane, doar a

Psihologi

Lectia 9 De ce omul este considerat fiinta socials?

cincea este testata, ceilalti fiind colaboratorii tai. Aprecierile colaboratorilor nu corespund realitatii, dar sunt ,,omogene in interior", adica la fel. De pilda, va intelegeti ca toti sa ofere un raspuns care nu concorda cu realitatea, si anume ca segmentul C este la fel cu segmentul model. Persoana care este cu adevarat testata, numita ,,naiva", isi va prezenta parerea la sfarsit. Ce crezi? Cat la suta dintre persoane au suferit influenta grupului? In experimentul lui Asch, acestea au reprezentat circa 33%.

Rezulta de aici o concluzie extrem de importanta pentru noi: Chiar si un grup artificial constituit, in vederea efectudrii experimentului, va exercita o influenta extrem deputernicd asupra celor care au devenit membrii acestuia, chiar daca numai cu cateva minute in urmd. Uluitor este faptul ca aceasta influenta vizeaza si problemele de care, de fapt, nimeni nu ar trebui sa se indoiasca! Te rog sa observi ca influenta creste si mai mult atunci cand experimentul se refera la chestiuni neclare din viata cotidiana, atat de complexa, de nedefinita. Vom reveni asupra acestui aspect. Gradul de influentare din partea grupului depinde de: 1. anumite caracteristici ale grupului insusi; 2. anumite caracteristici ale temei sau ale problemei pe care grupul trebuie sa o dezbata sau sa o rezolve; 3. anumite trasaturi de personalitate ale grupului in ansamblu. Psihologie

Solicitarea si acordarea sprijinului Printre caracteristicile grupului se mentioneaza:

Capitol V

unanimitatea opiniilor din cadrul grupului care exercita influenta - ceea ce sporeste probabilitatea efectului influentariii;

omogenitatea grupului de influenta - ceea ce sporeste sansa ca influenta sa fie eficienta;

autoritatea si pozitia sociala superioara de care se bucura persoanele aflate in componenta grupului. Printre caracteristicile temei sau ale problemei se mentioneaza:

ambiguitatea problemei - ceea ce sporeste probabilitatea influentarii grupului, in cazul unei teme sau probleme mai putin clare, mai putin precizate.

Puterea de influentare exercitata de un grup asupra individului depinde de trasaturi de personalitate, precum: inclinatia spre tulburari nervoase; spiritul autoritar; lipsa de incredere in fortele proprii;

cunostinte limitate in domeniul din care este aleasa tema - se constata ca suferim influenta grupului intr-o masura mult mai mica atunci cand dispunem de cunostinte serioase in domeniul discutat si cand suntem convinsi ca avem aceste cunostinte. In acest caz, nu stim exact daca esentiale sunt cunostintele in sine sau increderea ca dispunem de aceste cunostinte sau competence!

componenta masculina sau feminina a grupului, femeile fiind mai predispuse la sugestii decat barbatii, ele atribuind, in plus, barbatilor o anumita autoritate, indeosebi in anumite domenii, precum cele de natura tehnica. oa. me/& atiaun cedeaza' intt^-a t

lar acum este momentul pentru un nou exercitiu. Exercitiul 2: Nu avea nici cele mai mid sanse...

Regizeaza o siruatie in care grupul exercita cea mai mare influenta posibila asupra unei persoane pe care o cunosti bine. Tine seama de factorii enumerati, care sporesc sfera de influenta. Alege bine domeniul la care se refera mesajul si influenta grupului. Stabileste clar insusirile grupului. Psihologie 7

Lectia 9

De ce omul este considerat fiin^a sociala? S-ar putea sa gasesti asemenea grupuri in mediul apropiat persoanei la care se refera exercitiul, dar este suficient sa ti le imaginezi si sa le descrii. Extinde descrierea trasaturilor caracteristice ale personalitatii omului asupra caruia se exercita influenta, trasaturi care amplifica aceasta influenta. Planifica riguros experimentul menit sa fie o buna dovada a exercitarii influentei din partea unui grup. Proiectul tau trebuie sa fie insa realist. Fii original si creativ. Poti trimite descrierea ca tema pentru acasa. Nu uita ca totdeauna ai la alegere cateva posibilitati in ceea ce priveste tema pentru acasa. Subliniez ca nu este important daca ai initiativa trimiterii temei la verificat. Mai important este sa incerci sa rezolvi una dintre ele! Nu uita ca relatia noastrd serveste dezvoltdrii tale personate, intelese in sens amplu. Tot ceea ce fad in cadrul cursului nostru faci pentru tine insuti!

Exemplu (B): Intr-o zi, clasa a V-a a incercat sa faca o gluma, in plasa careia urmau sa cada toti profesorii

care aveau ore in ziua respectiva la acea clasa. Un baiat care putea produce diferite sunete a incercat sa imite discretbazaitul unei muste. In acest timp, toti cei care stiau despre ce este vorba - trei persoane initial, ulterior si altele - urmareau cu privirea, intr-un ritm destul de lent, traiectoria imaginara a zborului insectei inexistente. Aceasta traiectorie imaginara fusese stabilita anterior; era, aparent, destul de dificila - sub forma unui plic.

Ce crezi ca am reusit sa observam? Fiecare profesor era influentat, in sensul ca incepea sa priveasca atent tavanul, imitand miscarile pe care le faceau elevii. Cativa dintre ei au afirmat chiar ca ar trebui sa deschida fereastra pentru ca insecta sa poata iesi, iar unui chiar a spus ca de mult timp n-a mai vazut o musca atat de mare.

Psihologi

Capitol V Solicitarea i acordarea sprijinului

Sa ne gandim acum inca o data cum se petrece acest fenomen in viata de fiecare zi. Grupurile naturale sunt mult mai omogene decat cele experimentale, asadar influenta acestora este mult mai mare. Problemele in care se exercita influenta sunt de multe ori extrem de confuze, iar sansa de influentare este si mai mare. Grupurile naturale stabilesc chiar pedepse si recompense, pe care le aplica in functie de gradul de receptare a influentei. Exercitarea influentei unui grup conduce la un comportament unitar in cadrul grupului respectiv, la uniformitate sau chiar la conformism. Tu ce crezi? Cedezi tu insuti influentelor grupului caruia ii apartii si la ce nivel? Cat de mult se reflecta acest lucru in modul de a te imbraca, de a vorbi, de a te comporta, in alegerea stilului de viata? Analizeaza acest aspect cu partenerul tau de discu^ie. Este interesant sa vedeti daca parerile voastre se potrivesc sau sunt diferite.

Crezi ca putem fi absolut independent! fata de influenta grupurilor sociale? Iti place afirmatia potrivit careia nonconformismul este un fenomen de supunere totala prin intermediul unor norme inverse decat cele obligatorii? Aceasta supunere determina forme concrete de comportament intr-o masura mai mare decat procesul obisnuit din cadrul unui grup, fara a oferi sansa unei anumite ,,zone" de libertate de care sa dispuna persoana care se identified mai putin cu un anumit grup. In orice grup actioneaza anumite norme. Ce sunt ele, de fapt?

Normele constitute reglementariprin care se indica modul in care trebuie sa se

comporte un meinbru al unui grup, indiferent depozitia sa in cadrul acestuia. Cand vorbim despre normele prin care se stabileste conduita unui om cu o anumita pozitie in cadrul grupului, ne referim la rolul social. Este important sa nu uitam de normele culturale, de normele grupurilor secundare si ale grupurilor primare, care uneori se suprapun, iar alteori se afla in conflict; de exemplu, normele pentru cineva in calitate de roman, salariat la o firma si membru de familie.

Normele generate ale unui grup derivadin scopul acestuia, iar respectarea

lorpermhe atingerea acestui scop. Comportamentul conformist asigura, asadar, atingerea scopului urmarit de grupul respectiv, precum si mentinerea grupului in timp. Care sunt formele de influenta folosite de un grup pentru a-si determina membrii sa respecte normele? mecanisme externe - variate metode de actiune, avand ca scop sa determine individul sa se supuna normelor de grup;

mecanisme interne - prezente la nivelul personalitatii individului, precum: tendinta de a evita tensiunea emotionala, discrepantele de natura cognitiva, pedeapsa etc.

Psihologi

Lectia 9

De ce omul este considerat fiinja sociala?

In general, cu cat cineva se abate mai mult de la norma obligatorie in colectivitatea data, cu atat va detine o pozitie inferioara in cadrul grupului, va fi izolat sau respins, avand sanse mai

mici de a primi sprijin. S-ar putea da multe exemple in acest sens. Te rog sa vorbesti cu

partenerul tau de discutie despre asemenea exemple si sa

incercati impreuna sa va indreptati atentia asupra unor situatii pe care le-ati trair personal in acest domeniu. Daca sesizam o sensibila discordanta intre conduita si opiniile noastre, atunci apare dezacordul cognitiv - in masura in care ne identificam cu grupul. Asa cum am ( 8(29) ^) prezentat in lectia 8, un asemenea dezacord determina starea de tensiune emotionala neplacuta, iar noi suntem inclinati sa o reducem. Aceasta tensiune poate fi evitata cand exprimam opinii in acord cu majoritatea, cand ne comportam ca si ceilalti. ,,Platim" pentru acest serviciu social! Daca la toate acestea mai adaugam si teama de pedeapsa din partea grupului, teama legata si ea de starea de tensiune, vom intelege usor de ce oamenii cedeaza atat de usor in fata presiunii grupului si respecta normele obligatorii ale acestuia.

In fiecare grup, pozitiile membrilor sai sunt diferentiate. Configuratia acestor pozitii reprezinta structura grupului, care, de obicei, are aspect ierarhic. Exista structuri formale si mai putin formale. Cand pozitiile superioare din ambele structuri - formale si mai putin formale - sunt detinute de persoane diferite, se poate ajunge usor la conflict, ceea ce afecteaza calitatea actiunii intregului grup. In grupuri se stabileste o anumita structura de putere: se desemneaza un lider, care poate indeplini diferite functii, avand in vedere caracteristicile grupului. Acesta poate fi: coordonator; expert; eel care planifica modalitatile de realizare a scopurilor grupului; | eel care stabileste aceste scopuri; reprezentant; eel care controleaza relatiile din interiorul grupului; eel care repartizeaza recompensele si pedepsele;

arbitru si mediator; model de conduita pentru membrii grupului; simbolul acestuia;

membru al grupului, a carui sarcina consta in stabilirea responsabilitatilor celorlalti membri prin puterea de decizie; ideolog;

personaj-figura,,tatucului"de care suntem legati afectiv si cu care ne identificam; ,,tap ispasitor", pe care se da vina in cazul insucceselor inregistrate in cadrul grupului. Un asemenea om poate decide, in final, poate controla si acorda sprijin in cadrul grupului. Coordonarea grupurilor poate fi inscrisa in trei categorii, din care se contureaza stilul prin care se rezolva o asemenea sarcina.

10

Psihologie

Capitol V Solicitarea si acordarea sprijinului

Putem delimita: 1. stilul autocratic - intalnit atunci cand liderul stabileste singur toate scopurile si activitatile, fara a informa grupul despre deciziile sale; grupul percepe doar scopurile partiale; aprecierile pe care le face liderul in legatura cu persoanele si comportarea lor sunt subiective, arbitrare, fara justificare; formele la care apeleaza eel mai adesea sunt pedepsele, el neparticipand larealizarea scopului grupului;

2. stilul democratic - intalnit atunci cand grupul insusi isi stabileste scopurile si sarcinile pe care le are de atins; liderul indica doar posibilitatile, indeamna si ajuta la alegerea strategiilor in vederea evitarii obstacolelor aparute in calea atingerii scopului; grupul insusi decide repartizarea sarcinilor pentru diferiti membri; in abordarile critice, liderul porneste de la baze rationale; un asemenea lider aplica pedepse in mica masura; el participa la activitatile de grup, dar nu lucreaza in locul nimanui; 3. stilul liberal - reprezinta un tip de negare a oricarei coordonari; liderul este aproape pasiv; rareori acorda membrilor grupului informatii, daca este solicitat in acest sens; nu evalueaza pe nimeni; doar uneori comenteaza situatiile concrete, neparticipand la activitatea grupului. Ce crezi? Care sunt consecintele folosirii concrete a stilurilor in conducerea unui grup? Cred ca poti sa le formulezi singur. Incearca, te rog, sa reflectezi la acest aspect, inainte de a citi mai departe. Stilul autocratic, dupa rezultatele cercetarilor empirice, duce la o mare productivitate in grup, dar starneste fie apatia si pasivitatea, fie agresivitatea indreptata asupra propriei persoane, asupra celorlalti sau chiar asupra unor obiecte. Acest stil duce totodata la disparitia initiativelor proprii.

Stilul democratic determina cresterea omogenitatii de grup, prietenia bazata pe colaborare, initiativa si inventivitatea.

Psihologi

11

Lectia 9 De ce omul este considerat fiinta sociala?

In schimb, stilul liberal duce la o slaba productivitate in cadrul grupului si la o sensibila insatisfactie a membrilor acestuia. Gandeste-te la influenta stilului de conducere a grupului asupra potentialului pe care un grup social il poate manifesta in privinta sprijinului social. Grupurile conduse in stil democratic pot primi si oferi sprijin eel mai usor. Ar fi bine sa mai facem un exercitiu practic. Exercitiul 3: Creioneaza-ti seful! Cum trebuie sa fie cand putem sa abordam o asemenea tema intr-un mod acceptat din punct de vedere social, fara nici un fel de temeri! In plus, aceasta are valoare practica in cadrul cursului de psihologic. Intr-un cuvant, rezolva acest exercitiu fara retineri, dar chibzuit! Treci la analiza profunda a felului in care se manifesta seful tau la locul de

munca, fara sa simti emotii puternice.

Daca ai o experienta bogata si poti sa alegi, ocupa-te de caracterizarea unei persoane pitoresti, neuniforme, controversate. Fii atent la specificul functiilor pe care le indeplinesc sefii, determina totodata stilul predominant de conducere. Exprimati parerea despre concordanta, respectiv despre discordanta dintre structura formala si cea informala a organizatiei in care iti desfasori activitatea. Verifica ce loc ocupa seful in structura informala. Incearca totodata sa raspunzi la intrebarile daca, in ce mod, cat de des si cui acorda seful tau sprijin? Cine si ce inseamna pentru el sursa de sprijin? Ei, ti-a reusit exercitiul? Iti reamintesc ca, daca doresti, acesta poate fi considerat tema pentru acasa. Te rog sa constientizezi daca in timpul exercitiului ai descoperit ceva nou pentru tine; compara, de asemenea, opinia generala despre seful tau cu opinia ta. Ce crezi? Acest om isi da seama de ceea ce face, de felul in care este perceput? O alta insusire importanta a grupului, care va fi discutata aici, pentru a intelege mai bine interdependent noastra cu ceilalti, o constituie omogenitatea. Omogenitatea este indispensabila pentru ca grupul sa nu se dezintegreze. Acest termen a fost introdus in literarura despre grupurile mici de catre K. Lewin. Omogenitatea este constanta legaturilor redproce dintre membrii unuigrup concret,

care determina trdinicia grupului siforta de influentare a acestuia. Puterea de atractie a grupurilor sociale depinde de posibilitatile de care dispune fiecare grup pentru satisfacerea nevoilor persoanelor in interiorul grupului. Grupul poate satisface cerintele membrilor sai prin intermediul scopunlor care pot fi

apropiate de scopurile noastre individuale, prin caracterul activitatii sale, precum si prin

insusirile personale si comportamentale ale diferitilor membri. In realitate, toate aspectele grupului - scopul, activitatea, membrii - se suprapun, determinand laolalta forta de atractie fata de individ.

12

Psihologi

Solicitarea si acordarea sprijinului

Capitol V

Este important sane preocupam de acele cerinte, deosebit de importante pentru viata si dezvoltarea noastra, care trebuie si pot sa fie satisfacute in cadrul grupurilor! Care este opinia ta? Iti recomand sa-ti impartasesti opiniile pe aceasta tema partenerului tau de discutie. Te rog sa observi ca un individ care se deosebeste foarte mult de celelalte persoane din grup este incomod, deoarece, prin aceste deosebiri, perturba baza stabila a trasaturilor celorlalti membri. De obicei, acestia reactioneaza incercand fie sa-1 readuca pe individul respectiv la conduita acceptata de grup, fie sa-1 respinga. Persoana respectiva este lipsita astfel, intr-o masura si mai mare, de posibilitatea de a-si satisface cerintele... Acum ai posibilitatea sa rezolvi un nou exercitiu. Exercitiul 4 : Un star " apatic 51 un outsider " entuziast Te rog sa cauti exemple de eroi de film sau literari, sa dai cat mai multe exemple fictive, cat mai plastice, mai bine conturate, de persoane care

actioneaza in cadrul unui grup, astfel meat: sa-si poata satisface cerintele sociale fara dificultati; sa nu dispuna de asemenea posibilitati, traind o putemica frustrare din cauza ca sunt respinsi. Analizeaza acest aspect, ca de obicei, cu partenerul tau de discutie. Daca vrei, pe baza materialului acumulat in timpul exercitiului, pregateste tema pentru acasa. Vom discuta acum doua dintre cele mai importante cerinte care reprezinta baza cautarii active a sustinerii in grupurile sociale. Inca din copilarie, copiii invata ca felul de a se comporta in acord cu regulile sociale (indeosebi cu cele stabilite de parinti, prin care se precizeaza ce anume este bine) le aduce o serie de recompense. Aceste efecte fac sa creasca probabilitatea ca reactia respectiva sa se repete, sa fie bine fixata. Aceasta influenta este mult mai serioasa -facem anumite activitati nu pentru noi insine sau pentru rezultatul in sine, ci pentru ca incercam sa ne observe ceilalti oameni, sa ne aprecieze, sa ne respecte, sa ne ajute, sa ne simpatizeze ori chiar sa ne iubeasca. Aproape ca nu exista limite pe care sa nu le atingem pentru a

castiga recunoasterea celorlalti. Care sunt limitele tale admisibile, pe care nu le poti depasi pentru a te afirma in ochii celorlalti? Ai demonstrat acest lucru sau doar ti-1 imaginezi?

Psihologie

Lectia 9 De ce omul este considerat fiinja sociala?

Unii dintre noi nu cunosc De ce se intampla asa? nici o limita in aceste situatii. Sunt in stare chiar sa ucida un om, sa suporte umilinte

Acceptarea sociala a actiunilor umane atrage dupa sine consecinte, precum: justificarea existentei, consolidandu-se astfel statutul individului ca persoana care merita sa fie apreciata; aprecierea comportamentului, ca semn al acceptarii acestuia si ca

baza a dobandirii identitatii; asigurarea sentimentului de siguranta, prin acceptarea a ceea ce poate oferi si prin intelegerea faptului ca nu va ft respins din cauza caracterului inadecvat al opiniilor sale, al competentelor sau al sentimentelor sale; crearea legaturii dintre eel care accepta si eel acceptat, asigurarea simpatiei celui care accepta si generarea orizontului unor reactii reciproce; controlul asupra celor din jur, prin stabilirea modului in care conduita individului poate avea efectele dorite. Te rog sa observi cat de mare este impactul acceptarii sociale asupra educatiei si dezvoltarii! Cat de multe poate face un copil pentru a fi laudat, pentru a fi aprobat sau a primi o nota buna! Te invit la un alt exercitiu practic. Exercitiul 5: Ce aifacutpentru bulina din hartie ludoasa... ?
As sa

" "

Aminteste-ticumarataimscoalaprimara,lavarstade6-8ani, candinvatatorul sau rnvatatoarea impartea recompense sub forma de buline din hartie colorata, astazi mai putin importante, sau de note. Incearca sa-ti impartasesti

amintirile referitoare la eforturile pe care le depuneai tu insuti sau alti elevi si la schimbarile

de comportament, al caror scop nu era acela de a primi bulina, ci de a primi o dovada de acceptare sociala din partea indrumatorului primului grup formal important din viata ta - clasa de elevi. Impartaseste-ti amintirile si reflectiile pe aceasta tema. Daca doresti, poti elabora aceasta problema ca tema pentru acasa. 14 Psihologie

Solicitarea si acordarea sprijinului

Capitol V

In dezvoltarea umana, acceptarea sociala din partea celor de aceeasi varsta devine si mai importanta decat acceptarea sociala a parintilor sau a profesorilor. Incepem sa-i acordam o importanta mult mai mare. Putem observa, de exemplu, forme de conduita antisociala, acceptate de grupuri ai caror membri sunt de varsta noastra. Incearca sa dai exemple in acest sens. Am ales si noi cateva: Exemple (C): > conduita ,,bufonului" clasei, care il scoate din minti pe invatator, el riscand doar pentru a fi acceptat in cadrul grupului; > adolescentii care se imbata cu alcool ieftin si cu un gust neplacut; > chiulul in grup (la care nu se cade sa nu participi!); > escapadele si concursurile automobilistice, jocurile de pe strada pe motociclete, in general actiunile in care ne riscam viata pentru a fi admirati sau doar acceptati; > atacul fara motiv asupra persoanelor slabe si nevinovate din grup sau din afara lui.

Toate acestea se petrec pentru acceptarea sociala din partea unui grup de referinta important. DECE? In mod firesc, oamenii au trait dintotdeauna in grupuri, considerate medii naturale, normale pentru viata omului. Despre aceasta, cineva scria odata: Un individ constient trdiestesentimentulprimar, carenuselasdanalizat,

alpldceriiinprezenta tovardsilor sdi, precum si sentimentul primar al nepldcerii resimtite in absenta acestom. Pentru el, devine un adevdr evident faptul cd singurdtatea este ceva rdu pentru om. Singurdtatea este o adevarata amenintare pe care ratiunea nu opoate invinge. Stim ca supravietuirea oamenilor depindea adesea de siguranta pe care o oferea numarul indivizilor din grup si se preconiza ca sociabilitatea este un instinct primar innascut. Dar, pe baza cercetarilor, s-a constatat ca exista mari deosebiri in privinta nevoilor de afiliere - de a fi impreuna, de a fi uniti, de a fi aproape. Unii dintre noi nutresc un sentiment de afiliere mai pregnant decat altii - fac parte dintr-un numar mai mare de grupuri, comunica mai des si mai variat cu oamenii, se comporta intr-un mod mai prietenos.

De uncle provine ,,iiistinctul nostru de turma"? Izolarea sociala ne starneste un puternic instinct de teama; prin urmare, tindem spre afiliere. Cand nivelul de teama creste, tendinta de a ne afilia se intensifica. In alegerea persoanei spre care ne indreptam, este important felul de a fi al acesteia. Ciudat, dar sub influenta unor emotii puternice, ne atasam de persoane care traverseaza o stare afectiva similara cu a noastra, respingand posibilitatea de a ne afla alaturi de persoane absolut linistite, cu comportament rational. Psihologie 15

Lectia 9

De ce omul este considerat fiinta sociala? Ce crezi, de ce se intampla astfel? Poti formula anumite ipoteze pe aceasta tema? In cadrul grupului social putem realiza o alta nevoie, si anume nevoia de a-i ajuta pe altii dezinteresat, adica nevoia de altruism. In starea de altruism ajutam fara a primi nici un fel de recompense din afara (bani, laude etc.). De ce o facem? Unii considera ca altruismul poate fi instinctiv, intrucat, de obicei, trairile individului depind de conlucrarea si de ajutorul oferit altor persoane. Altii afirma ca reactia altruista, constand in alinarea suferintei cuiva, poate fi in sine recompensatorie. In final, conduita care decurge din aplicarea ,,regulii de aur" potrivit careia Ce tie nu-ti place, altuia nu-iface! poate fi efectul invatarii unei norme general acceptate siincurajate. Altruismul poate fi explicat si altfel, prinraportarea la empatie, adica la capacitatea de compasiune. Altruismul se poate manifesta ca rezultat al prezentei tensiunii de sustinere, adica tendinta de a veni in ajutor unei persoane ale carei aspiratii, dorinte si nevoi le percepem, fiind motivati astfel

pentru a ajuta la satisfacerea lor. Altruismul ar mai putea fi raportat totodata la sentimentul de vinovatie trait anterior si la dorinta de a ne acorda o anumita recompensa. Cele mai importante norme sociale care declanseaza forme de comportament altruist sunt: * norma raspunderii sociale, in virtutea careia oamenii trebuie sa-i ajute pe cei care depind de ei si care au nevoie de ajutor; * norma reciprocitatii, care

determinamanifestareacomportamentelordeacest gen, oamenii avand sentimentul ca trebuie sa-i ajute pe cei care, la randul lor, i-au ajutat. Persoanele care recunosc aceste norme se simt obligate sa-i ajute pe ceilalti, desi gestul lor nu presupune nici un fel de avantaj personal. Sa ne gandim de ce ne ajutam intre noi, in general. De ce ne acordam sprijin? Sustinerea pe care oamenii si-o acorda unii altora ia forme variate si prezinta importanta diferita, in functie de situatie. Exemplu (D): Ar putea fi mentionate ca forme de sustinere, alese absolut la

intamplare: solicitarea unui foe de la cineva pentru a aprinde tigara, indicarea drumului, cedarea locului intr-un mijloc de transport, permisiunea ca cineva sa ia bilet inaintea noastra, imprumutarea vreunui obiect, participarea la efectuarea unei sarcini, implicarea intr-o disputa pentru a lua apararea cuiva, salvarea vietii cuiva etc.

16

Psihologie

Solicitarea si acordarea sprijinului

Capitol V

Ce anume ii face pe oameni sa actioneze, intr-un fel sau altul, in favoarea semenilor? In literatura de specialitate sunt prezentate diferite puncte de vedere in aceasta privinta: 1. Ne putem conduce dupa o motivatie egocentrica, atunci cand, facand ceva pentru ceilalti, avem grija de asigurarea unui context de imprejurari exterioare, favorabile pentru noi. In felul acesta, putem tinde sa ne asiguram anumite avantaje personale - de exemplu, revansa - sau sa evitam anumite situatii nedorite - de exemplu, reprosul. 2. Ne putem conduce dupa o motivatie empatica, atunci cand tinem seama de compasiunea noastra fata de cineva, cand ajutam pe cineva, dorind sa-i facem o bucurie sau sa-i amelioram situatia. Actionam in acest caz sub influenta starii afective pe care o declanseaza reprezentarea din momentul respectiv a trairilor celui de langa noi. 3. Putem actiona sub influenta unei motivatii normative, tinzand sa aplicam anumite norme, sa ne indeplinim obligatiile impuse de normele morale acceptate in viata noastra: iubirea aproapelui, solicitudinea,

solidaritatea, recunostinta etc. Cei care au studiat fenomenul sustin ca numarul mare al diferitelor forme de ajutor, pe care oamenii le acorda in fiecare zi, este in spiritul imperativelor normelor, dar se bazeaza pe calculul simplu al pierderilor si castigurilor: ajutorul este mult mai rentabil sau mai putin costisitor decat refuzul acestuia. Ajutorul conduce la variate ipostaze de acceptare sociala, contribuie la formarea opiniei favorabile, creeaza perspectiva reciprocitatii. Refuzul ajutorului face ca omul sa fie expus criticii, persiflat, izolat. Formele generale de ajutor nu solicita in general sacrificii mari, fiind determinate, in plus, de presiunea sociala. Dar chiar si ajutorul care il expune pe individ unui mare sacrificiu sau rise - de exemplu, participarea la actiunile de salvare, cu toate ca, obiectiv, reprezinta realizarea unei norme - poate fi intreprins cu gandul la foloase personale: recompensa, glorie, recunostinta. Uneori, este greu de sesizat intr-un asemenea comportament un mecanism motivational distinct. Exista insa cazuri de conduita altruista, in care ar fi greu sa se invoce mecanismul bilantului castigurilor si al pierderilor sau chiar al compasiunii empatice fata de ceilalti oameni. Se intampla ca persoane anonime sa suporte in taina eforturi sau cheltuieli semnificative pentru a veni in ajutorul unor

persoane pe care nici macar nu le cunosc. Prezentam aici un citat: Impdrtindu-vdavutul, oferitiputin. Doar atunci canddati ceva din suflet, oferiti cu adevarat. Ce este teama de mizerie, dacdnu mizeria insasi? Este bine sddai atunci cand cineva te roagd, dar este si mai bine sadaitu singur, cu intelegere,faraafi rugat. Uneori, ajutorul pe care il primeste un om ii starneste emotii negative, deoarece acesta nu reuseste sa sesizeze avantajele de durata, care decurg de aici. De exemplu, un martor intamplator al unui copil care s-a ranit, ii spala si ii panseaza rana, in ciuda protestelor acestuia. In acest caz, nu poate fi vorba de motive egocentrice, fiindca ar fi fost mult mai comod sa nu treci peste impotrivirile copilului. Psihologie 17

Lectia 9 De ce omul este considerat fiinta sociala?

Motivatia empatica este in acest caz mai degraba o piedica in acordarea de ajutor decat o conditie favorabila, eel care ajuta fiind nevoit sa-si infranga tendinta de a participa la durerea victimei. Se intampla, de asemenea, ca ideea de a ameliora situatia cuiva sa nu ne ofere bucurie, dar datoria de a ne exprima recunostinta pentru un gest facut candva ne obliga sa ne revansam, chiar daca in momentul respectiv nu exista o presiune exterioara, care sa ingreuneze evitarea unui asemenea

serviciu, si nici speranta ca partenerul ar dori sa continue serviciile reciproce. Este important sa retinem ca motivatia egocentrica este primara si universala, fiind greu de eliminat. Abia pe parcursul acumularii experientei sociale, omul isi dezvolta capacitatea de a se lasa condus de empatie si de norme. Fireste, motivatia empatica si cea normativa pot atinge grade diferite de dezvoltare, la diferiti oameni. Ce nivel de dezvoltare ai atins tu in acest domeniu? Ce crezi? Cum esti perceput? Esti multumit sau dor esti sa obtii mai mult? Sa prezentam acum un minitest, in care vei stabili in ce situatii tu si persoanele din anturajul tau doriti compania altora. Aceasta dorinta este legata, desigur, de asteptarile noastre cu privire la posibilitatea de a obtine ajutor in diferite situatii potential dificile.

18

Psihologi

Capitol V Solicitarea si acordarea sprijinului

$//I/a. $tia. de ce'mpoj(it ajtmme, am compaju'e,, am o mare, 6&-/K/tf*e-

Exercitiul 6: Canddorim compania celorlalti?

Te rog sa incerci sa te supui unui scurt test, atat tu, cat si alte cinci persoane din anturajul tau. Te rog sa marchezi ce decizie ai lua de obicei in anumite situatii. Poti alege doar una dintre cele trei variante de raspuns: 1. Vreau sa fiu cu ceilalti.

2. 3.

Vreau sa fiu singur. Mi-e indiferent.

lata lista situatiilor: Cand esti suparat. Cand ai un necaz personal series. Cand esti obosit fizic. Cand esti foarte fericit. Cand ai sentimentul vinovatiei pentru ceea ce ai facut. Cand te simti stanjenit. Cand iti vine sa plangi. Cant te afli intr-o situatie cu totul noua pentru tine. Cand faci ceva ce nu ai mai facut niciodata pana atunci. Incearca, te rog, sa analizezi rezultatele. Discutati asemanarile si deosebirile dintre voi. Interpreteaza rezultatele obtinute, incercand sa le explici. Analiza acestui test poate constitui tema pentru acasa. Alege singur!

Psihologi

19

LECTIA 10

Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa? Suntem in stare sa fimunii pentru ceilalti si prieteni, si dusmani. Oferim si ce e rau, si ce e bine. Stim toate aceste lucruri. Sa privim acest aspect si din alt punct de vedere. Uneori suntem prosociali - cand actionam in favoarea celorlalti -, alteori asocial! - cand negam valorile de grup, preferand comportamentul egocentric -, dar pot exista in noi si tendinte antisociale - cand actionam impotriva grupului, aducandu-i prejudicii. De ce sunt determinate toate acestea? Sa incepem cu mecanismul procesului prin care acordam si primim ajutor. Un epidemiolog, dupa ce a realizat un mare numar de investigatii pe oameni si pe animale, a lansat ipoteza ca sunt predispuse bolilor intr-o mai mare masura persoanele care nu primesc nici un semnal care sa arate ca actiunile lor conduc spre rezultatele dorite sau asteptate.

Asemenea semnale sau dovezi ar trebui sa ia forma unor informatii reversibile. In prezent, o data cu cresterea densitatii demografice, cu schimbarile sociale bruste si cu cresterea dezorganizarii sociale, asemenea informatii se dobandesc din ce in ce mai rar. Omul este afectat in mare masura atunci cand informatiile reversibile, cuprinzand asteptarile si aprecierile activitatii sale, nu sunt transmise in mod consecvent. Omul nu stie cum este apreciat si nici care sunt criteriile dupa care se face evaluarea sa. Nu este in stare sa sesizeze si sa interpreteze semnalele care ii permit sa prevada atitudinea ostila sau prietenoasa din partea

mediului social. Intr-o astfel de situatie, persoana nu se poate simti in

securitate si nici valorizata. Sistemul nervos si mecanismele hormonale intra in stare de alerta. De aceea, se instaleaza epuizarea si oboseala fiziologica,

sporind sensibilitatea la multe tulburari fizice sau intelectuale. Acesta ar putea fi un factor esential care perturba relatiile dintre noi! 20 Psihologie

Solicitarea si acordarea sprijinului

Acest pericol se poate amplifica din cauza aparitiei unor factori suplimentari, precum: dimensiunea si densitatea populatiei urbane; necesitatea de a strabate distante mari in timpul activitatilor cotidiene. nevoia de a stabili

La fel de apasator actioneaza: legaturi cu oameni straini; si culturala; acceptate;

conflictele de natura rasiala

lipsa de norme culturale unanim

deplasarile in masa ale populatiei.

De asemenea, dezvoltarea unor mari institutii impersonale si complicate ne afecteaza profund, deoarece nu intelegem pana la capat mecanismele lor de

functionare. Un specialist considera ca o problema a timpurilor noastre este . . . absenta a ceea ce as numi sistem impdrtdsit de suficient de multi oameni pentru aputea sdjoace un rol intermediar inprocesulde comunicare, un sistem nu doar potrivit pentru a dirija activitdtile noastre, dar acceptat in suficientd mdsurd pentru a face experienta umand suportabila. Crearea unui asemenea sistem reprezintd necesitatea principald a existentei colective. Din fericire, au fost realizate cercetari asupra factorilor care actioneaza ca niste ,,tampoane", protejand individul de consecintele dezorganizarii sociale. Pot fi delimitate doua tipuri de astfel de factori: IS?) Factorii biologic! - analizati in cadrul temei generate despre stres, care fac adaptarea fiziologica la conditiile de mediu diferentiate .

posibila - ^

Procesele sociale cu rol de securizare - dintre care semnificativ este factorul definit forta de sprijin accesibila in cadrul grupului.

Psihologie

21

Lectia 10 Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa?

Cu alte cuvinte, efectul daunator al confuziei si al lipsei de informatii reversibile poate fi atenuat prin ,,inradacinarea" in propria retea sociala. Asemenea retele asigura oamenilor

continuitatea informatiilor in legatura cu ceea ce asteapta altii de la ei, cu sustinerea si sprijinul in efectuarea sarcinilor, precum si cu recompensele corespunzatoare. Ceea ce nu se poate realiza in societate, luata in ansamblu, pare a fi pe deplin posibil de realizat intrun subgrup social. Exercitiul \\Privesc albumulmeu si... Te indemn sa te refugiezi pentru un moment in zona amintirilor si a reflectiilor. Mai intai, te rog sa iei hotararea daca vei rezolva acest exercitiu singur sau daca preferi sa-ti impartasesti trairile cu partenerul tau de discutie. Te rog sa scoti eel mai vechi album cu fotografii. Priveste cu luare aminte toate fotografiile si pune-ti intrebarea daca o anume persoana din fotografii ti-a acordat ajutor in viata. Ce fel de ajutor? In ce imprejurari? Cat de des?

Ce s-a intamplat cu relatia voastra? Era o relatie interumana reciproca, tu insuti ai acordat sprijin persoanei respective? Cat de des? In ce situatii? Pune-ti aceleasi intrebari in legatura cu celelalte persoane care figureaza in fotografiile albumului. Care dintre aceste legaturi personale dureaza pana astazi si care nu mai exista? De ce? Te rog sa creezi o galerie de portrete ale persoanelor: care te-au sustinut; pe care le-ai sustinut. Aceste colectii de fotografii sunt separate sau se identified partial? Cat de mare este partea lor comuna?

Ce iti spun nou toate acestea despre tine si despre potentialul tau in privinta sprij inului primit si oferit? Gandeste-te si decide daca este nevoie de schimbari. Ca de obicei, ai grija de confortul tau!

Sa revenim la reflectiile referitoare la sustinere.

Afirmatia despre actiunea compensatorie a unui grup mic este in consonanta cu rezultatele cercetarilor asuprareactiilor individuale in situatii de criza, intreprinse de G. Caplan. Ele au aratat ca reactiile ca raspuns la criza depind nu doar de caracterul factorilor de stres si de forta personalitatii omului, ci, mult mai important, de sprijinul 22 Psihologie

Capitol V Solicitarea si acordarea sprijinului

emotional si de reteaua sociala, orientata spre a acorda ajutor, in care omul se manifests

in timp ce se confhmta cu situatia critics respectiva. Desigur, aceste reactii sunt cu atSt mai rationale, optime din punctul de vedere al persoanei, cu cat sprijinul social obtin ut este mai mare si mai eficient. Sa analizam, asadar, mecanismele de sustinere sociala, care fac posibil ca oamenii sa reziste, cu o stare de sanatate si de confort relativa, intr-un mediu nesanatos si daunator. Aceste mecanisme intervin in situatii de confruntare zilnica pentru toti cei care traim in societatea civilizata, cu toate ca aceasta nu este singura si nici cea mai buna solutie in orice situatie. Omul are variate nevoi, care solicits satisfacerea lor in cadrul unor relatii interumane durabile. Despre unele dintre ele am discutat in lectia precedents, pentru a ilustra cat mai clar caracterul social al vietii noastre. Iti amintesti? Asemenea nevoi ar fi dragostea si intimitatea - a caror realizare permite exprimarea libera, spontana a sentimentelor, nevoia

de identitate si de valorizare, precum si nevoia de protectie si dependents. Manifestam

totodata nevoia de a primi ajutor in anumite probleme si sprijin in dirijarea emotiilor si in controlarea impulsurilor. Cei mai multi oameni isi dezvolta si isi sustin sentimentul propriului confort psihic, al ,,starii bune" (engl. - wellbeing), care poate fi atinsa, printre altele, datorita satisfacerii nevoilor, prin stabilirea unor serii de relatii, pe parcursul intregii vieti. In cadrul acestor relatii, in ansamblu, pot fl satisfacute aceste nevoi specifice. Este vorba despre relatiile de cSsatorie, cu parintii, despre cele marcate de intimitate si de iubire - de prietenie, de colegialitate, participarea la adunarile religioase, la asociatii sociale si culturale, politice, sportive, recreative etc. Asemenea relatii se pot manifesta si sub forma unor contacte cu vecinii, cu proprietarii de magazine si de unitati prestatoare de servicii, a unor relatii mai mult sau mai putin durabile intre persoanele care cauta ajutor si specialistii care acorda acest ajutor - medici, asistente medicale, juristi, asistenti sociali, precum si sub forma relatiilor referitoare la probleme de educatie - cu educatorii si cadrele didactice, cu preotii, a contactelor cu intelectuali, lideri de grupuri sociale si oameni cu autoritate si influents recunoscute. TrasStura caracteristicS a acestor colectivitati sociale, care protejeaza individul in fata tulburarilor, consta in faptul ca, in cadrul acestor relatii, omul este tratat ca individ unic, irepetabil.

Persoanele din interiorulgrupurilor de sprijin se intereseaza de membrii acestora intr-un mod personal. Aceste persoane folosesc un limbaj pe care il intelegem, ne recomanda anumite comportamente, observa felul nostru de a actiona si il evalueazS. Ne spun cat de bine am reusit sa abordSm o problems, aplica recompense si pedepse, acorda sprijin si ne sustin moralul atunci cand ceva nu ne reuseste. In primul rand, ele sunt sensibile la nevoile personale ale omului, respectSndu-le si considerandu-le demne de a fi satisfacute.

Psihologi

23