Sunteți pe pagina 1din 54

LECTIILE 13 SI 14

Autonomie si dependenta in existenta omului


Cum reactionam cand consideram ca nil suntem noi responsabili pentru ceea ce ni se fntampla? Cum reactionam cand conslderani ca noi suntem responsabili pentru ceea ce ni se fntampla?
Ma bucur sa ne reintalnim \ Te felicit pentru decizia de a parcurge aceste doua noi lectii! Ce ne va preocupa de aceasta data? Titlul caietului si temele lectiilor sunt destul de explicite! Ne vom ocupa de localizarea controlului. Aceasta notiune se refera la modul in care ne comportam fata de ceilalti, fata de noi insine, precum si la propriile optiuni in viata. Ar trebui totusi sa stii ca aceasta nu este decat una dintre multiplele conceptii care incearca sa ofere o explicatie pentru situatiile in care ne manifestam. De ce ii acordam totusi atat de mult interes? Cu totii suntem preocupati de multa vreme de discrepantele considerabile, chiar de contradictiile pe care le-am observat la oameni, referitoare la modul de interpretare a conceptelor de responsabilitate si control. Unii dintre noi ,,pot totul", isi asuma responsabilitatea pentru tot ceea ce intreprind, totul depinde de ei. In spatele lor se afla, fireste, o energie peste nivelul mediu, un spirit activ, un ritm rapid al schimbarilor. Ei doresc sa stie ce anume se intampla si de ce, doresc sa isi exercite influenta, sa imbunatateasca, sa decida. Ei sunt peste tot - desi uneori sunt obositori! Sunt sefi buni, dar subalterni ingrozitori. Ii irita pasivitatea, lauda actiunea. Pe scena vietii, ei se manifesta ca REGIZORI. Altii ,,plutesc" ca frunzele pe care vanrul le-a aruncat in apa raului. Parca sunt adormiti, nu prea activi, in eel mai rau caz vaicarindu-se de uratenia lumii acesteia, fara a avea insa de gand sa construiasca altceva in loc. Intracat nimic nu depinde de ei, nu-i streseaza, de fapt, nimic. Ei executa ceea ce le cer ceilalti, cei activi, care stiu ce trebuie facut si cum. Se concentreaza pe reproducerea a ceea ce au invatat si fac acest lucru corect, dar fara creativitate. Ii obosesc pe cei din jur prin pasivitatea lor fata de treburi importante, pe care, daca ar face un efort minim, le-ar rezolva satisfacator. Pe scena vietii, ei se manifesta ca ACTORI. Primii suportamari ,,cheltuieli", dar au si ,,profituri" sub forma mandriei care decurge din succesele inregistrate, din numarul mare de oameni, intamplari si probleme cu care se confrunta, cu care ,,traiesc" intr-un anumit fel. Viata lor este mai interesanta, daca ii privim din prisma observatorului. Dar, in acelasi timp, ei sufera mai mult, se consuma mai rapid.
Psihologie 1

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

Ceilalti traiesc mai lent, sunt mai linistiti, se simt in siguranta, in conditii stabile, au liniste, dar aceasta este fragila. Ambele categorii umane se percep pe sine si pe ceilalti in mod diferit. REGIZORII se vad pe ei insisi si pe ceilalti ca fund puternici, operativi, raspunzatori sau vinovati de anumite lucruri, in timp ce ACTORII se vad mult prea implicati in diferite sisteme, incurcati, neputinciosi, lipsiti de protectie sau siguranta, dependent!.

Oare de ce ne deosebim? In ce consta geneza si mecanismul unor asemenea forme de comportament? Care este stilul tau propriu? Pe care anume il pretuiesti mai mult? Tocmai de aceste aspecte ne vom ocupa in acest caiet. Caietul va fi diferit de cele studiate pana acum. Problemele care vor fi analizate se refera la doua teme centrale: conceptia despre localizarea controlului si conceptia despre atribuire, referitoare la modul de percepere al oamenilor. Vei gasi totodata o multime de date din cercetarile empirice efectuate in acest domeniu. In acest caiet, in mod exceptional, nu vei gasi cele doua lectii prezentate distinct. Ele sunt prezentate ca un intreg, deoarece este vorba despre doua notiuni relative, care se definesc una prin intermediul celeilalte. De exemplu, este imposibil sa abordezi corect binele, fara a analiza raul. Doresc, de asemenea, sa ai posibilitatea de a intelege in ce constau diferitele modalitati de a vedearesponsabilitatea, de ce anume este determinata aceasta si ce consecinte poate genera. Asadar, incepem analiza prezentand localizarea controlului. In domeniul psihologiei personalitatii, al psihologiei sociale si al psihologiei clinice, localizarea controlului (engl. - locus of control} reprezinta o notiune care determina un mare numar de cercetari si de analize teoretice. Adesea, notiunea este tratata ca o dimensiune a personalitatii si constituie un element abordat continuu, de la localizarea externa a controlului (engl. - external control) la cea interna (engl. - internal control). Autorul acestei terminologii este J. Rotter, care a propus-o in cadrul teorieiinvatarii sociale.
Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului________________________________Capitol VII

In psihologia sociala, aceasta problems este examinata ca un aspect prin care propriei persoane sau celor din jur li se atribuie controlul. Localizarea controlului se reduce in esenta la convingerea despre factorii de care depind rezultatele activitatii individului. De acest aspect se ocupa si teoriile atribuirii, care vor fi explicate in acest caiet. Localizarea controlului, ca dimensiune a personalitdtii, stabileste in ce masura oamenii cred ca ei sunt aceia care controleazd obtinerea de rezultate, prin intermediul propriului comportament, si in ce masura sunt convinsi cdaceste rezultate sunt controlate din exterior.

Teoria invatarii sociale a hit Rotter


Aceasta teorie a fost creata pentru a raspunde nevoilor psihologiei clinice, careia avea sa ii serveasca in stabilirea diagnozelor si in alegerea formelor de terapie. Pe baza acesteia, clinicianul avea posibilitatea de a prevedea anumite categorii de comportamente, care ar fi putut aparea in anumite situatii. Mai importanta era aici posibilitatea de a prevedea tipul de comportament (agresiv sau prietenos) intr-o mai mare masura decat formele concrete ale acestuia - de exemplu agresiunea verbala, autoagresivitatea sau agresivitatea fizica fata de o anumita persoana. Categoriile de comportament sunt modelate de trei grupuri de factori: I. asteptari; II. intariri (consolidari); III. situatii psihologice. I. Asteptarea Asteptarea constitute probabilitatea cu care o persoana se asteaptd la o anumita intdrire, ca rezultat al manifestdrii ei intr-o situatie data. Aceasta probabilitate este, desigur, subiectiva, psihologica si nu trebuie sa fie nicidecum adecvata experientei de pana atunci a individului in interdependenta dintre manifestarea data si intarirea obtinuta. Se poate manifesta, in acest caz, o asteptare generalizata, care constituie rezultanta experientei de pana atunci a unui individ, ce decurge din alte situatii de viata. Daca majoritatea comportamentelor omului a dus la efectele (intaririle) dorite, atunci asteptarea generalizata va avea o mare probabilitate de atingere a rezultatului scontat. In timpul activitatii intervin, de asemenea, asteptari specifice, avand legatura doar cu un anumit sector al activitatii noastre - de exemplu cu activitatea profesionala sau cu viata familiala. Asteptarile generalizate si cele specifice actioneaza unele asupra altora, iar asteptarea finala a succesului - obtinerea efectului scontat - este o constanta a acestora.

Psihologie

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents, in existenta omului

Asteptarile generalizate au un rol important in situatiile noi, iar cele specifice sunt cu atat mai importante, cu cat situatia este mai cunoscuta.

Exemplu (A):
Ne dam seama perfect ca, dupa efectuarea unei munci exemplare la un proiect nou, ne asteapta o recompense si cuvinte de lauda din partea sefului (asteptare specifica); in schimb, habar nu avem daca oaspetele din Japonia, care ne va vizita firma pentru prima data, va fi multumit de programul vizitei pe care i 1-am pregatit si ne asteptam la un insucces, pornind, de exemplu, de la experienta cu oaspetii din Norvegia (asteptare generalizata). In general, asteptarile, sub aspectul dimensiunii lor, nu sunt legate de valoarea rezultatului, adica de importanta acestuia. Totusi, in cazul unor teluri valoroase, greu de atins, asteptarea realizarii acestora are un nivel redus. Aceasta inseamna ca asteptam ceva in egala masura, indiferent daca acest lucru este bun sau rau pentru noi. Obtinerea notei unu sau a notei zece o asteptam cu aceeasi probabilitate.

II.

Intari :arirea
In teoria lui Rotter, se considerd intarire (consolidare) tot ceea ce are ca efect aparitia unei manifestari dirijate.

Rareori se intampla ca o manifestare concrete sa fie consecinta unei singure intariri, ci este mai curand rezultatul constantei mai multor intariri, acestea neactionand cu aceeasi forta si deosebindu-se ca valoare. Aceasta valoare este determinate de gradul de preferinta fata de intaririle care pot aparea, daca sansele lor de aparitie sunt egale. Valoarea consotidarii depinde de rezultatul comparatiilor cu alte consolidari care potfl obtinute. Formularile mai dificil de inteles din aceasta teorie iti pot crea probleme, dar, dupa parcurgerea exemplelor, vom ajunge la clarificarile necesare.

Exemplu (B):
Apa sau hrana reprezinta, de exemplu, o intarire primara. Nevoia organismului in raport cu ele se schimba, caci, la un moment dat, poti fi satul sau poate sa-ti fie sete. Asadar, valoarea acestor consolidari se modifica in functie de nevoile curente ale persoanei respective. Daca un om ar avea acces la diferite intariri in acelasi timp, alegerea lor ar decurge din valoarea curenta a acestora pentru persoana respective. Acum alegem apa, dar, dupa aceea, nici nu ne mai uitam la ea, fiindca preferam sa alegem posibilitatea de a dormi, de a discuta etc.

Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului

Capitol VII

Intariri pentru om pot fi atat banii, prestigiul, cat si dragostea, puterea, pozitia sociala, intrucat acestea reprezinta intamplari, situatii, obiecte care participa la satisfacerea nevoilor umane. Valoarea unei intariri se poate masura prin rezultatul care poate fi atins - de exemplu cantitatea de lucruri care pot fi cumparate cu bani. Intaririle sunt determinate de nevoi. Semnificatia unei anumite nevoi depinde de valoarea obiectivului spre care se orienteaza si de asteptarea legata de acesta. Cand vorbim despre individ, folosim termenul ,,nevoie", iar cand vorbim despre factorii de mediu, avem in vedere scopul sau valoarea consolidarii.
In teoria valorii intaririlor si a nevoilor unei persoane, concluziile se formuleazd pornind de la tnanifestarea omului.

In aceasta teorie nu a aparut o lista completa de nevoi. Doar s-a sugerat ca esentiale sunt nevoile insusite, cum ar fi: nevoia de a fi apreciat, de a avea un statut, de protectie, de dominare, de independent, de dragoste si de confort fizic. III. Situatia psihologica Situatia psihologica este un factor extrem de important al comportamentului uman. Rotter afirma ca nu sunt suficiente cunostintele despre personalitatea omului, pentru a-i putea prevedea manifestarea. Trebuie sa cunosti totodata situatia care ii declanseaza asteptarile si ii modeleaza valoarea consolidarilor. Din punct de vedere obiectiv, situatiile se deosebesc semnificativ nitre ele, dar persoana le poate percepe in mod similar. Situatiile pot fi clasificate potrivit unor factori asemanatori probabilitatii intaririlor. Exemplu (C): Un om care a cunoscut succesul in diferite domenii de activitate, in urma unui comportament bazat pe agresivitate, poate percepe in mod asemanator toate situatiile cu care se confrunta, chiar daca nu au nimic cormm intre ele -succesul datorat agresivitatii pe terenul de sport, in activitatea stiintifica si in conflictele interpersonal, in cadrul anturajului.

Psihologie

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

Perceperea celorlalti oameni ca fiind primejdiosi determina receptarea tuturor situatiilor interpersonal drept amenintari la care se raspunde printr-o reactie similara, in ciuda lipsei asemanarii obiective intre situatii - de exemplu, cineva se comporta in toate situatiile ca si cand ceilalti ar dori sa-1 nedreptateasca. Cand analizam o situatie psihologica, trebuie sa stabilim premisele care determina asteptarile si valoarea consolidarilor, fiindca ele modeleaza comportamentul individului. Omul poate raspunde unei anumite nevoi prin interniediul diverselor forme de comportament.

Exemplu (D): Nevoia de prestigiu poate fi satisfacuta prin inclinarea capului, ca forma de salut, prin cedarea locului, prin oferirea locului de onoare la masa, prin accesul la diferite bunuri materiale.
Se poate intampla ca individul sa resimta o nevoie puternica, dar, in acelasi timp, o redusa asteptare a atingerii consolidarii. O asemenea situatie determina declansarea comportamentului defensiv sau psihopatologic.

Exemplu (E): Un exemplu potrivit il constituie dorinta de a avea prieteni, insotita de convingerea propriei lipse de atractie si de numeroasele experience de respingere pe care le-a trait. Omul isi doreste foarte mult acest lucru, dar nu se asteapta la succes. In teoria invatarii sociale, chiar si teama se considera drept asteptare firava in obtinerea unor intariri, in raport cu o nevoie valorosa. Ne putem astepta la consecinte sub forma unor represiuni, comportamente de eschivare, depresii sau insuccese la invatatura.
Divergenta dintre nevoia puternica si posibilitatile de realizare a acesteia poate fi inteleasa, de asemenea, ca neadaptare. Localizarea controlului reprezinta o particularitate individuala relativ durabila, care se manifesta in contexte si in situatii succesive. Cand convingerea unei persoane in legatura cu localizarea controlului ii declanseazd acesteia un anumit comportament, se modeleaza astfel structura situatiei date. Proprietatile variate ale personalitatii diferitilor indivizi, respectiv localizarea controlului in puncte extreme, conduc la deosebiri uneori fundamentale in perceperea obiectiva a aceleiasi situatii, fiind declansate astfel comportamente absolut diferite.

Cum ne manifestam in cazul localizarii externe a controlului?


Oamenii care considera ca rezultate precum succesul si insuccesul, recompensa si pedeapsa depind de forte externe, asupra carora ei insisi nu au nici o influenta, sunt asa-zisii ,,radaristi". Pentru acestia, factori ca organizarea si sistemul de conducere a institutiei, soarta oarba sau dispozitia de moment a examinatorului decid rezultatul unor actiuni concrete. Asemenea oameni se considera adesea ca suruburi ale unei mari masinarii.
Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului

Capitol VII

Cdnd mtdrirea esteperceputd de subiect ca o consecinta a unei actiuni intreprinse, nefiind insd consecinta exclusivda acelei actiuni, inpropriaperceptie aceasta devine rezultatulnorocului, alsansei, ramdndnd sub controlul celorlalti, caredetinputerea, sau este consideratd imprevizibila, din cauza marii complexitati afortelor care il inconjoard pe individ - afirma chiar Rotter, definind increderea in existenta controlului extern. Psihologii au stabilit ca asupra localizarii controlului - asupra orientarii interne si externe a acestuia - o influents esentiala o are educatia din familie. S-a demonstrat cadezvoltareapersoanelor dirijabile din afards-a desfdsurat in conditiile absentei coerentei in manifestarea parinteliti/parintilor, a claritatii si consecventei in formularea sarcinilor, restrictiilor si consecinielor acestora. Comportarea ambilor parinti este in acest caz inconsecventa si contradictorie. Adultii manifesta o atitudine artificiala, asteptand de la copii sa ramana cat mai mult timp intr-o relatie de dependents afectiva, sociala si materiala fata de ei. Lipsa disciplinei si insuficienta unor cerinte in contactul cu adultii consolideaza tendinta copilului de a-si localiza extern controlul. Educatia care face imposibila atingerea de catre copil a independentei psihice,prin anihilarea oricdror manifestdri specifice acesteia, se dovedeste in esenta ,,paguboasa"pentru cei care ne succed. Aceasta anihilare poate lua doua forme complet diferite: 1. 2. aplicarea a numeroase restrictii, interdictii, supravegherea copilului in toate situatiile, chiar si in cele banale; tndeplinirea tuturor dorintelor copilului.

Exista mame sau bunici care isi urmaresc necontenit propriii copii ori nepoti.

Psihologie

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

Sunt caracteristice, in cazul lor, avertismentele frecvente, interdictiile si imperativele: Nu alerga! Imbracd-te, cd rdcesti! Nu pune mdna, cd e murdar! Nu te indepdrta de mine, fiindcd te loveste masina! Nu te adresa celor strdini! Nu iesi in curte, fiindcd inveti cuvinte urdte! Nu te misca! Nu te mai uita injur! Nu sta! Nupleca! etc. Poti innebuni doar citind, dar sa mai asculti toate aceste comenzi, adesea pline de contradictii! Educatorii intelepti semnaleaza ca toate regulile pot deveni eficiente daca sunt cu adevarat importante si putin numeroase, clare, justificate si negociate. Aceasta tema va fi aprofundata in cadrul capitolului X al cursului nostru. Copiii intreaba uneori: Darsdrespir am voie?- intrebare absolut justificata in acest context. Celalalt mod de actiune este ceva mai nuantat, mai subtil, dar la fel de pagubos. Indeplinirea placerilor ofera chiar adultilor - parintilor, bunicilor - o anumita satisfactie. Se intampla ca in copilarie ei insisi sa fi trait frustrari si neajunsuri. Folosirea acestei modalitati de educatie este insa extrem de egoista! Acesti oameni nu inteleg ca aceea a fost si este problema lor, cu care copilul nu are nimic comun. In schimb, se bucura atunci cand copilul este multumit, cand acesta isi manifesta simpatia fata de ei: // iubesc pe bunicutul, pentru cd imi cumpdrd jucdrii scumpe. Pe bunicuta o iubesc mai mult, fiindcd imi cumpdrd jucdrii si mai scumpe! Sunt satisfacuti ca au posibilitatea de a oferi copilului ceea ce isi doreste -de exemplu a douazecea papusa sau masinuta. Acest fenomen se manifesta adesea la persoanele care ,,se delecteaza" caurmare a detinerii unor deosebite posibilitati materiale, pe care isi construiesc imagineapropriei valori. Consecintele unui asemenea comportament - indeosebi daca se manifesta sub forma unui model permanent, nu ca episoade sporadice - sunt foarte serioase pentru manifestarea ulterioara a copilului. De multe ori, din pacate, acest aspect scapa complet din atentia persoanelor adulte care se ingrijesc de copii. Apare, asadar, la copii absenta dorintei de a intreprinde eforturi independente. Tot ceea ce doreste copilul - uneori chiar ceea ce inca nu a apucat sa-si doreasca - i se ofera de-a gata, fara nici un efort din partea lui. ' _ Un asemenea copii nu are sansa de a observa legatura dintre propriul comportament si consecintele acestuia, legatura indispensabila in localizarea interna a controlului. Ceea ce poate invata un copii astfel educat este obisnuinta de a obliga, de ,,a smulge" de la cei din jur si de a-i manipula. Un asemenea copii este ,,victima" adultilor neintelepti, devenind o persoana dezagreabila, calculata, cu motivatie exclusiv materiala, incapabila de sentimente profunde, de manifestarea unei iubiri dezinteresate si neconditionate. A fost invatat sa iubeasca in schimbul a ceva cu totul concret, care nu se transpune in forme comportamentale, ci doar in bunuri materiale. Copiii tratati astfel ajung adeseori mai putin priceputi si atenti - persoane extrem de limitate. In viata de adulti, indeosebi intr-un mediu strain, necunoscut, sunt extrem de timizi, nedescurcareti, plini de neliniste si de temeri. Nu stiu sa faca singuri fata
Psihologie

Autonomie si dependenta in existenta omului

Capitol VII

problemelor. Adora situatiile in care altcineva preia raspunderea si accepta rolurile in care se asteapta de la ei supunere si ascultare deplina. Se adapteaza la relatiile cu persoane dominante si puternice, care doresc sa-i protejeze. Inteleg perfect ca ceilalti fac ceva pentru a obtine anumite rezultate, dar este vorba despre ceilalti, nu despre ei. Ei isi recastiga siguranta si echilibrul deplin abia atunci cand gasesc pe cineva pe care s-ar putea sprijini. Din pacate, in cele mai multe cazuri, complet inconstient sau determinati de intentii pozitive, acesti adulti confirma si consolideaza stilurile de manifestare de pana atunci. In afara de stilul educativ, exista si alti factori care influenteaza localizarea externa a controlului. Copiii care nu sunt primii nascuti, indiferent de sex, localizeaza frecvent simtul controlului in exterior. Probabil au fost protejati si tratati ca fiind micuti si fara raspundere mai mult timp si mai intens decat primii nascuti. Tu al catulea copil esti in familie? Ce influenta are acest lucru asupra vietii tale, in prezent? Iti recomand sa analizezi acest aspect impreuna cu partenerul tau de discutie. Exercitiul 1: Experimentul men asupra momentului nasterii si asupra localizarii controlului Planifica si efectueaza o microcercetare despre relatia dintre momentul nasterii si localizarea controlului. Incearca sa stabilesti criteriile cu care operezi atunci cand pui ,,diagnosticul" orientarii interne si al celei externe: opiniile celorlalte persoane, propria judecata subiectiva sau judecata personals a celui pe care il studiezi. Poate sunt importante alte indicii!? Care ar putea fi acestea? Gandeste-te care strategic este justa si de ce!

Psihologie

Lec^iile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenja omului

Alege din mediul tau trei persoane care manifesta atitudini extreme fata de perceperea surselor de control ale consolidarilor. Intreaba-le ce loc ocupa in succesiunea nasterilor, in familia lor. Observi anumite legitati? Care sunt concluziile tale? Ce crezi? Ce numar de persoane ar trebui sa fie cercetat, pentru a putea generaliza rezultatele? Incearca totodata sa creezi o descriere proprie a mecanismului prin care explici aparitia acestei relatii. Poti trimite materialul acestui exercitiu ca tema pentru acasa. Cand un individ provine dintr-o clasa sau grup etnic situat inferior pe scara ierarhiei sociale, posibilitatile de manifestare a controlului extern sunt mai mari. Asa arata cercetarile, iar rezultatele lor sunt puternic legate de nivelul de identificare a indivizilor cu aprecierea sociala a grupului pe care ei insisi il interiorizeaza si il folosesc ca fiind al lor. Asupra localizarii controlului actioneaza cu efect determinant sederea in inchisoare: la inceputul efectuarii pedepsei cu privarea de libertate creste orientarea externa, apoi revine la un nivel mediu, iar spre sfarsitul pedepsei, in apropierea iesirii din inchisoare, creste din nou controlul extern. La inceputul si la sfarsitul acestei perioade cresc nesiguranta si teama. Controlul extern creste o data cu cresterea nesigurantei, a nehotararii si a convingerii ca nu exista posibilitatea de a exercita influenta asupra mediului, in sens obiectiv. Neputinta noastra din momentul respectiv, variabilitatea succesului, neclaritatea regulilor de repurtare a succeselor, situatia noastra oscilanta si absenta sprijinului in cadrul grupului ne genereaza convingerea ca putine lucruri depind de noi. Cercetarile arata, de asemenea, legatura dintre localizarea controlului extern si evenimentele social-politice observate, indeosebi cele care nu depind nemijlocit de noi, dar care ne ameninta in mod dramatic, in perspectiva. Persoanele tinere sunt deosebit de sensibile la asemenea evenimente, pe care nu le pot controla, dar care le vizeaza direct. Se creeaza in acest caz sentimentul de alienare, senzatia ca se intampla ceva confuz, groaznic, cu consecinte nefaste, fara sa se stie cum si cand se vor rasfrange asupra lor.
Locul controlului, in cazul,,radaristului'\ este consolidat de fenomenul dependentei afective, sociale si materialeprelungite apersoanelor tinere defamiliile lor initiate, ceea ceface dificild sesizarea relatiei dintrepropriile actiuni si consecintele acestora.

In psihoterapie, persoanele cu localizarea externa a controlului prefera abordarea bazata pe directive. Ele au totodata un nivel de dogmatism mai ridicat. Aceste persoane nu aleg o anumita scoala terapeutica, desi s-a preconizat ca orientarea externa ar putea fi legata de preferinta pentru abordarea behaviorista. Acest aspect necesita cercetari in continuare. Sa trecem la discutarea celuilalt stil de percepere a lumii.

10

Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului __________

_________________

Capitol VII

Cum ne manifestam in cazul localizarii interne a controlului?


Persoanele care considers ca succesul sau insuccesul, reusitele sau nereusitele depind de activitatea lor sunt numite ,,giroscopisti". Ele observa legatura cauza-efect dintre fapte si rezultatele acestora si cred ca nivelul de competenta, motivatia si maturitatea emotionalS determina decisiv succesele sau insuccesele. Controlul intern este descris de Rotter astfel: Dacdindividulpercepe cdun eveniment este consecintapropriei lui actiuni sau apropriilor atribute relativ stabile, definim acest lucru drept mcredere in controlul intern. Asemenea convingeri - ca si in cazul persoanelor dirijabile din exterior - se modeleaza pe parcursul invatarii sociale, in procesul de socializare si al actiunii mediului cultural. Principala sursa a controlului intern o constituie istoricul intSririlor individuale, aparut pe baza educarii de catre pSrintii care au manifestat atitudini flexibile si permisive. Mamele viitorilor ,,giroscopisti" asteapta de la copiii lor o independents timpurie. Factorii suplimentari care determina controlul intern, in procesul de dezvoltare individuals, sunt: protejarea suficientS, dar nu excesiva, lauda si atitudinea de nerespingere. Cum se intamplS ca un copil mic sa invete sS sesizeze legatura dintre comportamentul sau si consecintele acestuia? Una dintre modalitatile de acumulare a cunostintelor despre viata o constituie pentru om propria sa experientS. Aceasta este mentionata adesea ca fiind a doua sursa de informatii despre lume, caci in viata omului aceasta apare mai tarziu decat cunostintele transmise de catre parinti si de adultii importanti. Uneori se spune ca adultii sunt ,,filtrul" prin care ajunge la copil ,,freamatul lumii". Un copil care initial este neputincios si se aria exclusiv in grija adultilor, pe masura ce creste, devine tot mai independent, dispunand de tot mai multe posibilitati de cunoastere a lumii, prin propria sa activitate. Experienta de viata inseamnd, in primul rand, posibilitatea de a cunoaste consecintele propriului mod de actiune. Parintii ar trebui sa le ofere copiilor posibilitatea de a aborda singuri dificultatile, chiar si atunci cand este vorba despre experienta unor esecuri sau neplaceri, caci acestea ofera stimuli in dezvoltarea copilului. De exemplu, copilul se convinge ca, atunci cand se plange de un coleg, educatoarea se infurie, iar cand nu doreste sa imprumute celorlalti jucariile, copiii il sacaie etc. Exercitiul 2: Cum iti asterni, asa dormi! Te rog sa iti amintesti o experienta personals anterioara. Alege una care sa vizeze perceperea consecintelor propriului tSu comportament. Iti poti intreba rudele apropiate despre felul in care au decurs evenimentele alese de tine. Amintirile voastre sunt identice? Ce inseamnS acest fapt pentru tine?
Psihologie 11

Lectiile 13 si 14

Autonoraie si dependents in existenta omului

Gandeste-te daca experienta aleasa de tine a confirmat sau a infirmat mesajul primit anterior de la adulti important! despre problema respectiva. Ai invatat ceva nou sau a fost ,,intarit" doar mesajul mamei si al tatalui? A fost o experienta placuta sau neplacuta? De ce anume ti-ai amintit-o? De ce vrei sa o impartasesti? Descrie-ti amintirea/amintirile si rncearca saiti clarifici ce anume te-au invatat, cu adevarat. Ai fost sigur de legatura dintre comportament si consecintele acestuia? Ce trairi ai incercat si cat de puternice au trebuit sa fie ele pentru ,,a intelege" acest adevar? Acest exercitiu poate constitui tema pentru acasa. Iti voi impartasi, in continuare, un exemplu potrivit.

Exemplu (F):
Un copil de patru ani, in timpul unei emisiuni radiofonice despre un eveniment politic ,,epocal", incerca sa scoata radioul din priza. Tatal 1-a rugat sa nu faca asta, dar ragamintea lui n-a avut efect, copilul continuand sa se joace. Ridicarea vocii nu 1-a impresionat, iar amenintarea cu bataia i-a starnit rasul. Jocul dintre copil si adult a durat destul de mult, facand imposibila urmarirea transmisiei. Dupa o clipa, in incapere a intrat mama, care, observand dintr-o data ce se intampla, 1-a anuntat categoric ca va fi pedepsit. De data aceasta, efectul a aparut imediat. Ce crezi? De ce s-a intamplat astfel? Baietelul a inteles ca felul sau de a se comporta are drept consecinta, din partea tatalui, permisiunea, in schimb, din partea mamei, pedeapsa. Pacat insa ca nu a asociat comportarea cu consecinta, ci consecinta cu persoana!

Un alt gen de experienta pe care copilul o dobandeste pe masura ce se dezvolta este realizarea intentiilor. El invata ca, pentru a obtine de la ceilalti ceea ce doreste, trebuie sa le indeplineasca cerintele, sa se adapteze la conditiile create (de exemplu, pentru a merge la plimbare in pare, trebuie sa-si puna jucariile in ordine; trebuie sa se spele inainte de a vedea desenele animate etc.). In felul acesta, copilul devine constient si incepe sa-si stapaneascapropriile intentii, sa-si planifice actiunile si sa solicite stimuli, daca ii merita.
12 Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului________________________________Capitol VII

Un alt gen de experienta decurge din observarea consecintelor activitatii altor persoane din jur. Copilul observa, de exemplu, ca, daca tatal calca pe covor cu incaltamintea murdara, mama il cearta, daca mama vrea sa primeasca la magazin marfa necesara, trebuie sa o plateasca etc. Cu cat copilul este mai mare, cu atat experienta sa devine mai bogata, cuprinzand situatii din ce in ce mai complexe si din domenii din ce in ce mai diverse. Experienta sa devine mai bogata, mai complexa daca parintii nu il ,,sufoca" pe o perioada mult mai lunga decat este necesar. Desi nu sunt de acord cu imperativele, in relatiile cu adultii, in aceasta chestiune iti voi face o recomandare avand caracter imperativ. Copiilor nu trebuie sa li se limitezeposibilitatea de a dobandi o experienta proprie de viata!

L.

Exercitiul 3: Daca doresti luna depe cer, o veiprimi! sauAigrija de tine, dragutule! Ti-a fost limitata dobandirea experientei proprii? Relateaza despre stilul educativ aplicat in cazul tau, in contextul stimularii localizarii controlului. Impartaseste-ti exemplele de protejare excesiva, de indeplinire a poftelor sau de limitare a experientei personale, in sfera discutata. Cel mai important lucru in acest exercitiu este sa iti dai seama ca a trecut perioada acelei dependente si ca acum nu te mai poti retrage in sentimental nedreptatii, ci e timpul sa-ti asumi raspunderea pentru propria persoana. Te rog sa observi greselile pe care le faci in calitate de parinte sau in alte relatii cu copiii. Sa nu vorbim acum despre vina, ci despre raspundere. Sa vorbim cu seninatate, cu constiinta propriei puteri, energii si bucurii, care decurg din posibilitatea dezvoltarii personale. Sper sa ai motive de exprimare a recunostintei fatade adulti. Nu uita de nevoia de a avea grija de tine insuti, de a conversa in mod adecvat si de a-ti impartasi impresiile! Variabilele care influenteaza localizarea controlului Din fericire, procesul de dobandire a experientei nu se incheie niciodata. Toata viata, omul invata noi forme de comportament, cunoaste noi fenomene si legitati. Dar, educandu-ne intr-un anumit mod, parintii ne pot ajuta sa sesizam legatura dintre manifestarea noastra si elementele cu rol de intarire. Pentru a forma tendinta de percepere a lumii in aceste categorii, este indispensabila experienta coerentei, a lipsei de contradictii interne in strategia educativa utilizata de catre parinti. Este vorba de disciplina, dar si de exigentele propuse. Este importanta coerenta in conduita unuia dintre parinti, dar si concordanta si consecventa dintre

Psihologie

13

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

ei. Cand sunt clar formulate cerintele, copilul invata sa inteleaga si sa observe consecintele acestora. El va formula rapid normele standard de comportament. Se constata ca primii nascuti au adesea un nivel ridicat al controlului intern, indiferent de sex. Daca pe lume au aparut frati si surori mai mici, copilul inceteaza a mai fi singurul si eel mai mic, el trebuie sa se adapteze rapid la noile cerinte, initial neintelese. Se asteapta de la el sa inteleaga de la o zi la alta ce anume inseamna sa fie ,,fratiorul mai mare". Neavand de ales, el intelege mai devreme sau mai tarziu, avand apoi o mai mare sansa decat ,,surioara mai mica" de a ajunge la orientarea interna. Te rog sa nu uiti insa ca aceasta este o legitate statistica si nu exprima nimic cu privire la o persoana concreta! Reaminteste-ti acum rezultatele pe care le-ai obtinut la exercitiul 1. Un alt grup de variabile care au importanta in acest caz il constituie factorii social!. In grupurile situate superior in ierarhia sociala, apar frecvent persoane cu localizare interna a controlului. Acest fenomen are multe aspecte comune cu generalizarea convingerii ca originea sociala reprezinta un factor important in structura imaginii noastre despre lume, precum si in formarea simtului propriei valori. Se stie ca persoanele care inregistreaza succese, urcand in ierarhia sociala, nu fac parte dintre cele pasive si dependente. Toti acesti factori sunt modificati si de actiunea didactic-educativa a unor institutii, cum ar fi scoala. Cum s-au petrecut aceste lucruri in scolile prin care ai trecut? Exercitiul 4: Scoala ,,radaristilor"sau scoala ,,giroscopistilor"? lata materialul pe care te rog sa il aduni acum: experienta acumulata in scolile care au stimulat la copii localizarea interna sau externa a controlului. Fireste, poti apela la propriile amintiri sau sa folosesti confhintarea unor amintiri despre evenimente concrete, la care a luat parte un grup mai mare de persoane. Poate ca ar fi un bun prilej de organizare a unei intalniri colegiale! Poate ca mergi la vreo intrunire sau conferinta si acolo vei putea sa obtii materialul adecvat! Daca doresti, ii poti intrebape profesorii tai despre aceste lucruri. Ai grija ca amintirile sa fie concrete, referitoare la anumite evenimente. Nu accepta divagatiile. Gandeste-te la ce anume te-au invatat scolile prin care ai trecut, in privinta controlului elementelor cu rol de intarire. In ce masura acest efort a coincis cu stilul educativ din familie? Concluziile adunate pot constitui, fireste, obiectul temei pentru acasa, dar pentru tine mai important este sa doresti sa reflectezi si sa discuti despre aceste lucruri. De asemenea, importante sunt convingerile specifice anumitor culturi. Exista judecati potrivit carora anumite evenimente sunt determinate de soarta sau, dimpotriva, depind de competentele individului. Cu cat aceste convingeri sunt formulate mai categoric, cu atat influenta pe care o are dimensiunea individuala a localizarii controlului asupra comportamentului persoanei este mai mica. Poate ca ar fi necesar sa dam un exemplu.

14

Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului

Capitol VII

Exemplu (G):
Daca grupul tau crede ca ,,moartea si sotia sunt date de la Dumnezeu", atunci cautarile tale nu prea isi mai au rostul. Fireste, este vorba despre convingeri puternic inradacinate in traditie, convingeri de care nu ne putem indoi, care au fost asimilate odata cu istoria familiei sau a grupului nostru de referinta. Individulpercepe in modselectiv care anume aspecte din conduita sa sunt repetabile si care nu; aceastdperceptie este dependents, de sesizarea cauzalitdtii din relatia dintre intdrire si comportamentulprecedent - scrie Rotter. Te-as invita sa fii atent la modul in care se scrie in limbajul de specialitate despre lucruri obisnuite! Cel mai important este sa constientizam ca este vorba despre un fel de ,,mistificare" sau de inchistare fata de o noua experienta, care nu confirma judecatile initiale.

Exemplu (H): O tanara este convinsa ca baietii sunt infideli, fiindca ea cere prea mult de la ei. Intr-o legatura reala, ea va cauta confirmarea propriei teorii. Fiind parasita, va fi sigura ca, de fapt, iarasi a meritat un asemenea tratament!
Sa revenim la continutul literaturii referitoare la tema noastra!

Persoanele care cred cu putere ca isi pot controla propria viata: sunt mai atente la elementele din jur care le furnizeaza informatii utile pentru viitoarea conduita; au initiative, in scopul imbunatatirii conditiilor de mediu;
acorda mai multa atentie achizitiilor dobandite, percepandu-le ca fiind valoroase, in general, simtindu-se legate de capacitatile proprii si nefiindu-le indiferente lacunele; sunt rezistente la incercarile subtile de a se exercita influente asupra lor.

Controlul intern creste la copii odata cu varsta. Acest aspect este legat de cresterea posibilitatii de influentare a mediului inconjurator, de sfera largita a experientei individuate, de aprofundarea cunostintelor despre lume. Cu siguranta, iti amintesti ca am mai scris despre aceasta. Controlul intern este in relatie, de asemenea, cu cresterea stabilitatii si sigurantei situatiilor externe din viata omului. Cu cat o situatie este mai previzibila, cu atat mai rapid invatam sa facem legatura dintre comportament si consecintele sale, fiind mai siguri de posibilitatile noastre de actiune in situatia data. Dobandirea controlului intern scurteaza perioada de dependents a persoanei fata de familia initials, favorizand atingerea maturitatii emotional-sociale si facilitand intelegerea legaturii dintre actiune si consecintele ei, in viata personals. Am discutat aceastS problems atunci cand am facut referire la ,,radaristi".
Psihologie 15

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependenp in existenta omului

Se constatd cd localizarea controlului poate fl modificata, printr-un antrenament proiectat in mod corespunzdtor, cu scopul de a furniza oamenilor o experientd specified. A fost creat, de exemplu, un program focalizat pe: propriulEU; motivatiarealizarilor; formularea de scopuri realiste; intelegerea relatiei dintre localizarea intema a controlului si localizarea externa. Localizarea controlului poate fi modificata totodata prin interventie terapeutica. In general, psihoterapia determina cresterea controlului intern, indiferent de contextul acesteia. Este important sa intelegem ca ajutorul neprofesional duce adesea la efecte opuse, facandu-1 dependent emotional pe pacient de eel care acorda ajutorul si conducand la aprofundarea controlului extern. Vom reveni la aceasta tema in lectiile 31 si 32. Exista o anumita interdependenta intre localizarea controlului si alegerea unei anumite orientari psihoterapeutice. Persoanele cu control intern prefera terapeuti cu orientare psihanalitica. Este important cum il percepe pacientul pe psihoterapeut in relatia continua colaborare-control; in schimb, este mai putin important ce orientare psihoterapeutica reprezinta concret terapeutul. Pacientii cu orientare interna isi aleg terapeutii in functie de specificul problemei pe care o au, precum si de modul in care percep sansele de sporire, prin terapie, a propriilor posibilitati de control. Aspecte pusein evidenta de cercetarile privind rolul pe careil are localizarea controlului Vom analiza acum rezultatele cercetarilor despre localizarea controlului. Este interesanta relatia dintre localizarea controlului si reactia la anumite evenimente, printre care se numara starea de nesiguranta, provocata experimental, care creeaza sentimentul de disconfort, de mistificare, de inducere in eroare. De exemplu, in cadrul unui experiment, cei investigati au fost rugati sa faca diagnoza tipului de infractiune comisa de persoanele aratate in fotografie - persoane cu o ,,fizionomie rara". La incheierea experimentului, li se arata propria fotografie, in acelasi cadru ca si cea vazuta anterior, efectuata intre timp cu camera ascunsa. Cel investigat se confhmta cu o situatie care ii solicita redefinirea situatiei, a instructiilor initiale. In functie de context - de situatia initiala -, participantii la experiment puteau fi: nepregatiti anterior; amuzati, cu ajutorul catorva glume; indispusi, dupa audierea unei argumentatii filozofice, cu scopul de a face un rezumat.

16

Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului

Capitol VII

S-a constatat ca instalarea unei bune dispozitii cu ajutorul glumelor niveleaza diferentele dintre reactiile persoanelor investigate, deosebite intre ele in privinta localizarii controlului. In schimb, in situatia de iritare preliminara, persoanele de orientare interna au reactionat mai frecvent si mai usor cu umor decat persoanele de orientare externa. Ca exemplificare, unul dintre ,,giroscopistii" investigati, dupa iritarea initials, a reactionat la propria fotografie, spunand: Acesta-i un violator! si s-a uitat semnificativ la cea care conducea experimentul. In schimb, ,,radaristii" investigati reactionau asfel: Este absurd! Ce inseamna asta? Asta-i oprostie! Se poate presupune ca tipul de reactie al ,,giroscopistilor" poate fi definit ca implicare, iar eel al ,,radaristilor" ca reactie de aparare, declansata de amenintarea propriului eu. Persoanele cu control extern reactioneaza frecvent ceva mai series, mai curand cu teama, prin reactii de aparare la sarcini care le starnesc sentimentul de nesiguranta. Persoanele cu control intern reactioneaza la aceste situatii mult mai relaxat, cu simtul umorului. In general, ele sunt mai rezistente la intamplarile stresante in mod potential, exprimandu-si rareori teama sau depresia. ,,Radaristii", in cercetarea profilului starilor de spirit, manifesta mai frecvent temeri, incordare generala si depresii, in timp ce ,,giroscopistii"manifesta forta si energie. Visele persoanelor cu control extern cuprind numeroase elemente din trecutul real. Din pacate, sunt prezente in ele multe temeri si insuccese, ceea ce consolideaza secundar atitudinea lor de teama si de aparare. Visele oamenilor cu control intern se refera la viitor, sunt puternic legate de nevoia de a se realiza, ceea ce le faciliteaza intreprinderea de actiuni care sa vizeze scopul urmarit. Exercitiul 5: Care sunt visele tale? Incearca sa porti trei discutii pe tema viselor. Alege persoane care, dupa parerea ta, se deosebesc in ceea ce priveste localizarea controlului. Fireste, poti sa-ti analizezi si propriile vise, dar numai cu conditia de a fi spontan in formularea lor, pentru a evita accentele tendentioase. Colecteaza materialul si analizeaza-1, folosind indiciile prezentate mai sus, respectiv: - perspectiva timpului - vise proiectate in viitor sau in trecut; - emotiile dominante - teama, neliniste, bucurie, mandrie etc.; - realizari planificate sau evitarea esecurilor amintite; - nivelul de incredere in realizarea viselor; - controlul elementului de intarire - de cine anume depinde realizarea. Ce ai observat? Visele ,,radaristilor" si cele ale ,,giroscopistilor" s-au deosebit prin prisma factorilor prezentati? Au aparut alte discordante? Care au fost asemanarile? Ce fel de localizare a controlului atesta visele tale? Discuta despre acest lucru, fiind atent la starea ta si la cea a interlocutorilor. Te rog sa nu minimalizezi aceasta recomandare!
Psihologie 17

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

Interesante sunt si rezultatele cercetarilor care arata legaturile dintre localizarea controlului siintamplarile cu caracter stresant, interesele sociale si adaptarea. Cercetarile au aratat ca localizarea interna a controlului este puternic legata de numeroase simptome ale maturitatii. De asemenea, cu cat o persoana prezinta tulburari de manifestare mai numeroase si mai profunde, cu atat interesul social al acesteia este mai mic, iar nivelul controlului extern creste. Toate aceste variabile sunt legate intre ele, se manifesta impreuna, dar nu ne putem pronunta in privinta legarurilor cauzale dintre ele. Unii cercetatori s-au ocupat de stabilirea legaturii dintre localizarea controlului si predispunerea la hipnoza. Au fost investigati studenti in anul I la psihologie, care nu avusesera anterior nici un fel de experienta in ceea ce priveste hipnoza. S-a constatat ca localizarea controlului, in general - referitor la viata, de exemplu -nu are importanta pentru predispozitia la sugestia hipnotica. Deosebiri semnificative au aparut, in schimb, in sfera de estimare subiectiva a senzatiilor hipnotice. ,,Giroscopistii", dupa hipnoza, au avut senzatii mai putin fascinante, dar ,,radaristii" povesteau despre senzatii puternice, cu toate ca ambele grupuri de persoane nu se deosebeau deloc in privinta comportamentului pe parcursul experimentului. Se observa ca persoanele cu control extern puternic manifesta tendinta spre conformism in situatiile sociale - simt ceea ce asteapta ceilalti de la ei sa simta -, hipnoza fiind, in plus, o situatie de formare a unei dependence foarte puternice. Dupa parerea cercetatorilor, rezultatele experimentului au constituit efectul incercarii de adaptare la asteptarile sociale, nu o reflectare reala a trairii intense, subiective a starii de hipnoza. Fenomenele legate de hipnoza le vom discuta in lectia 36. Care este relatia dintre disonanta cognitiva - tensiunea creata de diferite cunostinte, opinii sau credinte - si localizarea controlului? Luareain considerate a localizarii controlului permite explicarea unor rezultate care, interpretate doar in cadrul teoriei disonantei cognitive, ar fi contradictorii. Persoanele cu localizare externa a controlului, in situatia experimentala creata, vizand schimbari de atitudine in conditii de ,,cedare fortata", au manifestat o schimbare de atitudine mult mai putemica si mai avansata decat persoanele cu control intern. Controlul localizat intern ne ofera, asadar, o mai mare rezistenta la incercarea de schimbare a atitudinii decat controlul extern. Am semnalat mai devreme ca influentele nu sunt bine vazute de catre ,,giroscopisti". Cum suporti tu insuti acest gen de descoperiri? Ce anume simti si ce gandesti, cand observi ca cineva incearca sa-ti ,,modeleze" opiniile, dar nu explicit? Te rog sa discuti aceaste aspecte cu cineva in care ai incredere. Ar trebui sa mai discutam inca o categorie importanta, o variabila, respectiv dependenta/independenta fata de contextul manifestarii controlului. Dependenta/independenta de context reprezinta un concept foarte apropiat din punct de vedere teoretic de dimensiunea localizarii controlului, care se refera la stilul perceptiv al omului si care depinde de gradul de complexitate si de structura personalitatii.
18 Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului

Capitol VII

Diferentierile dintre oameni pot fi identificate dupa: modul de intelegere a experientei; diferentierea propriului EU; gradul de specializare si de structurare a mecanismelor de control si de aparare. Persoanele independente de context sunt cele care reusesc sa perceapa analitic; in schimb, cele dependente percep totul global. Rezultatele obtinute pe cale experimentala ne informeaza ca o mai mare modificare a stilului cognitiv cu ajutorul instructiunilor se obtine la persoanele cu localizare externa a controlului, comparativ cu cele a caror orientare este interna.
Persoanele independente de context au, in general, un simt al identitatii individuate mai bine dezvoltat. Persoanele dependente de context isi formeazd inmgineapropriului EUbazandu-se in mare masurdpe opiniile celorlalti.

Instructiunile experimental, avand ca scop manipularea localizarii controlului, nu au provocat schimbari esentiale in gradul de dependents fata de context. Localizarea controlului si dependenta/independenta de context reprezinta doua dimensiuni diferite ale personalitatii, independente una de cealalta.

Concluzii interesante cu privire la localizarea controlului din punctul de vedere al functionarii sociale ne ofera trecerea in revista a cercetarilor din aceasta sfera: Persoanele cu control intern manifests o mai mare rezistenta la presiunile de grup, se bazeaza mai mult pe propriile judecati si sunt mai sigure in actiune decat persoanele cu simtul controlului extern. Incercarile de exercitare a unei influente ,,subtile", greu sesizabile, declanseaza la persoanele cu control intern o puternica reactie adversa. Cercetarile cu privire la schimbarile de atitudine arata ca ,,giroscopistii" isi schimba mai greu atitudinile in comparatie cu ,,radaristii", la acestia din urma actionand puternic prestigiul sursei informatiilor transmise, foarte important pentru ,,radaristi"; in schimb, pentru ,,giroscopisti", mult mai important este continutul informatiilor - acestia isi schimba atitudinea in functie de ceea ce este spus, si nu de cine anume spune.

Psihologie

1 9

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

Rezultatele cercetarilor privind participarea la diferite actiuni sociale si politice sunt divergente, dar, in general, o mai mare activitate in acest domeniu au manifestat ,,giroscopistii". In situatia de exercitare a puterii asupra celorlalti, ,,radaristii" manifesta in actiunile lor mai multa forta, in timp ce ,,giroscopistii" folosesc tehnici bazate pe persuasiune. ,,Giroscopistii" manifesta tendinte mai accentuate spre forme comportamentale auxiliare, indeosebi in situatiile ,,fata in fata".

Nenumarate cercetari au demonstrat ca localizarea controlului este legata si de convingerea cu privire la cauzele diferitelor intamplari. Dincolo de dimensiunea localizarii controlului, s-au analizat si alte dimensiuni, doar evidentierea comuna a acestora permitand o previziune mai adecvata a comportamentului uman.

Teoriile atribuirii
Comparand concluziile elaborate pe baza teoriei invatarii sociale cu cele ale altor teorii, s-a constatat ca, pentru a explica exact felul nostru de a ne manifesta, este deosebit de important sa apelam suplimentar la teoriile atribuirii. Atribuirea, in sens concret, inseamna sa aplicam uneipersoane un an limit atribut, o insusire, in scopul explicarii comportamentului acesteia. In general, ceea ce atribuim nu vedem, doar deducem. Felul cum ii percepem pe ceilalti si pe noi insine, cum ne manifestam in relatiile interpersonale, reprezinta un efect al atribuirii de insusiri concrete, proprietati sau stari celorlalti oameni si noua insine. Procesul manifestarilor sociale reprezinta, deci, o reflectare aunui proces de percepere absolut subiectiva. Oare subiectivitatea perceperii inseamna aici un element absolut arbiter si individual? Procesul conduitelor sociale este dirijat de anumite legitati? Teoria atribuirii se ocupa tocmai de descoperirea si formularea acestor legitati. Aceasta a aparut pornind de la cercetarea problemelor referitoare la perceperea oamenilor. Percepandu-i pe ceilalti, ii vedem prin prisma comportamentelor, pe baza carora deducem aniimite insusiri, iar acestea, la randul lor, determina atitudinea si actiunile noastre fata de ele. Putem intalni, de asemenea, formularea potrivit careia atribuirea constitute o deductie a celui care observa despre starea interna proprie sau despre cea a altei persoane, formulata pe baza comportamentului extern si care implica, ulterior, un anumit comportament. Principala sarcina a teoriei atribuirii este aceea de a formula reguli pe care sa le foloseasca persoana care, pornind de la formele externe de comportament, deduce
20 Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului

Capitol VII

starile interne, precum si reguli de structurare a imaginii persoanelor observate, pe baza acestor stari interne, care le-au fost identificate.
lata din nou ceva doar aparent complicat. Problema se refera la urmatorul rationament: Manifestare Stare interna Imaginea persoanei

Prin ce se deosebeste perceperea oamenilor de perceperea celorlalte obiecte? Sunt mentionate trei deosebiri elementare: 1. 2. 3. Oamenii traiesc stari interne. Datorita capacitatii lor de introspectie, le constientizeaza si pot deduce existenta de stari similare la celelalte persoane. Oamenii pot fi perceputi drept cauza a unei actiuni la care participa; ei pot fi purtatorii raspunderii pentru desfasurarea acesteia. Oamenii sunt receptati de ceilalti ca fiind capabili sa manipuleze obiecte si persoane in mod constient si planificat.

Pentru a putea prevedea comportamentul probabil al altor persoane, este nevoie de elaborarea unei scheme bazate pe relatia cauza-efect. Aceasta schema constituie in acelasi timp baza planificarii propriilor actiuni. Surprinzatoare sunt urmatoarele trasaturi ale procesului de perceptie sociala: incercarea oamenilor de a-si forma o reprezentare foarte omogena despre ceilalti; rolul primei impresii si al dimensiunii aprecierii in conditionarea acestei omogenitati - de exemplu, imi place/nu-mi place; cantitatea mica de informatii necesare formarii reprezentarii omogene despre ceilalti.

Sa analizam aceste aspecte! Prima impresie se refera la aprecierea cuiva la prima vedere. Adesea ii vedem pe ceilalti asa cum ne-au fost ei prezentati de altcineva. Citeste, te rog, un exemplu selectat pentru aceasta problema!
Psihologie

2 1

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

Exemplu(I):
Intr-un experiment cu privire la influenta primei impresii, profesorul i-a anuntatpe studentii sdi cd in ziua respectiva va tine cursul un alt profesor invitat, dupd care le-a prezentat o scurtd notd biograficd despre acesta. Jumdtate dintre studenti au obtinut o notitd in care profesorul respectiv era descris ca opersoandmai curdnd rece, harnicd, criticd, practicd si categoricd. Ceilalti studenti au primit o notitd identicd, dar cuvdntul ,,rece" era inlocuit cu cuvdntul caldd". Studentilor din cea de a doua grupd nu numai cd le-a pldcutprofesorul, dar au luat cuvdntul mai des din proprie initiativd, in comparatie cu studentii care primiserd descrierea cu calificativul rece ". (Kelley, Zimbardo, Ruch) Informatiile preliminare ne creeazd un punct de referinta initial, de care nefolosim in interpretarea informatiilor ulterioare.

Ce se intampla atunci cand informatiile primite sunt contradictorii? Pentru aceasta, vom folosi un alt exemplu. Exemplu (J): Sa presupunem ca ai aflat despre un om ca este o persoana amabila, dar este cunoscut totodata si ca fiind foarte necinstit. Potrivit rezultatelor cercetarilor, ai incerca probabil sa rezolvi aceasta disonanta, folosind una dintre urmatoarele tehnici: - ignorarea sau minimalizarea uneia dintre aceste informatii - de exemplu faptul ca individul este cu adevarat generos si binevoitor; - schimbarea interpretarii uneia sau a ambelor insusiri - de exemplu faptul ca amabilitatea lui nu este adevarata, ci doar un true care sa-i induca in eroare pe oameni. Folosirea acestor tehnici ti-ar permite sa ai o reprezentare mai consecventa si mai lesne de acceptat cu privire la omul respectiv.
Exercitiul 6: Prima mea impresie

Acest exercitiu are mai multe versiuni. Ar trebui sa o alegi pe cea care ti se potriveste, care iti aduce cele mai multe avantaje, care iti aprofundeaza cunostintele despre tine insuti si despre oameni, dezvaluindu-ti mecanismele comportamentului uman.
22 Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului____ VII

___

________

Capitol

1. Te rog sa incerci sa-ti amintesti prima impresie pe care ti-a creat-o o persoana pe care o cunosti bine in prezent. Gandeste-te daca aceasta impresie concorda cu ceea ce simti in prezent fata de aceasta persoana. In ce masura aceste sentimente au determinat trainicia si profunzimea legaturii dintre voi? 2. Te poti concentra, de asemenea, asupra consemnarii impresiilor despre primele legaturi cu cei pe care ii cunosti in prezent. 3. Daca ai curaj, rntreaba-ti prietenii care au fost primele lor impresii despre tine. 4. Daca esti extern de curajos, efectueaza urmatorul experiment: dupa fiecare intalnire cu cineva pe care tocmai 1-ai cunoscut, intreaba ce impresie i-ai produs. Fireste, poti prezenta reflectiile tale ca tema pentru acasa. Ce ai aflat despre tine si despre ceilalti oameni? Ce rol are prima impresie in contactele tale cu oamenii? Ce impresie produci tu insuti asupra celorlalti oameni? Am spus mai devreme ca, pentru formarea imaginii despre cineva, avem nevoie de putine informatii despre el. Situatia se complica insa din cauza influentei stereotipurilor.
Stereotipurile sunt reprezentari care se afla in legatura cu disponibilitatea de a atribui anumite insmiri unorgrupuri de oameni.

Majoritatea stereotipurilor contin, din pacate, reprezentari formate despre diferite tipuri de oameni. ,,Stim" cum sunt femeile roseate, ,,cunoastem" perfect firea unui tigan, putem povesti multe lucruri despre evrei, negri, calugarite etc.
Exercitiul 7: Ce stereotipuri detii?

Te rog sa alegi pentru analiza 3-5 persoane din mediul tau. Acestea ar putea fi: - persoane roseate, grase, divortate, reprezentand o categorie care se distinge printr-o insusire concreta; - persoane care se deosebesc ca apartenenta la un grup concret - cercetasi, preoti, martori ai lui Jehova etc.; - categoria grupurilor etnice - romani, germani, americani etc. Roaga cat mai multe persoane sa-i defineasca pe reprezentantii acestor grupuri cu eel putin trei si eel mult cinci adjective. Lasa-le libertatea completa de a-si alege insusirile. Analizeaza materialul obtinut. Acorda atentie in primul rand repetabilitatii in atribuirea insusirilor. Gandeste-te daca interlocutorii tai isi fundamenteaza insusirile atribuite pe o experienta proprie, reala sau pe reprezentari imprumutate, preluate din filme si carti sau din propriul media social. Noteaza ce anume ai observat, ce anume te mira, de ce anume ai fost sigur. Opiniile sunt concordante sau divergente? De ce anume depinde acest lucru?
Psihologie 23

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

Oamenii au acceptat cu placere ,,experimentul"? Stereotipurile pe care le folosesc ii ajuta sau ii impiedica in contactele reale cu ceilalti? Da cat mai multe exemple. Poate reusesti sa propui o anumita forma de actiune prin care sa se atenueze influenta stereotipurilor asupra legarurilor interumane. Doresti sa-ti impartasesti reflectiile ca tema pentru acasa? Daca da, astept cu nerabdare rezolvarea acestui exercitiu in tema ta de acasa. Sa revenim la teoria stereotipurilor. Cand reprezentarile stereotipe se bazeaza pe trairi reale, constituind generalized relativ exacte, ele inlesnesc manifestareanoastra in contactele cu anumiti reprezentanti ai diferitelor grupuri. De cele mai multe ori insa, ele sunt complet false si fac dificila perceperea si aprecierea individualitatii si specificului unei persoane concrete, ceea ce are o influenta negativa, chiar distructiva asupra relatiilor noastre cu ceilalti. Te rog sa discuti despre aceasta cu partenerul tau de discutie. Ganditi-va cat de des va folositi voi insiva de stereotipuri. Ganditi-va daca v-ati dat seama ca altcineva foloseste stereotipuri fata de voi. Ingrijiti-va de conforrul vostru. Faceti ca discutia voastra sa aiba dimensiuni constructive. Cercetarea stereotipurilor a aratat ca reusim, de comun acord, sa stabilim insusirile pe care le au celelalte persoane. Surprinzator este faptul ca persoanele care apreciaza reusesc sa fie de acord in privinta celor mai caracteristice - stereotipe, in opinia lor - insusiri ale grupurilor etnice, cu toate ca au avut de-a face foarte putin sau chiar deloc cu unele dintre aceste grupuri. Cand cercetarile s-au repetat, dupa mai multi ani, tendintele in apreciere s-au mentinut. In perspectiva ,,istorica" s-au schimbat unele insusiri, mai putin importante, atribuite grupurilor etnice, dar cele principale au ramas neschimbate. Studentii se folosesc cu placere de stereotipuri, dar, din fericire, ei manifesta o mai mare rezistenta fata de recoman-darea de a-i caracteriza, in general, pe ceilalti oameni. lata ce insusiri au atribuit studentii americani unor grupuri etnice sau rasiale. Analizeaza setul de insusiri prezentat mai jos si gandeste-te cu care dintre expresiile mentionate esti de acord. Gandeste-te daca ele au vreun sens! Japonezii sunt in primul rand descrisi ca inteligenti, harnici, progresisti, abili si vicleni. Evreii apar in stereotipuri ca abili, lacomi, harnici, hulpavi si inteligenti. Americanii sunt vazuti ca fiind harnici, inteligenti, materialisti, ambitiosi si progresisti.
24 Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului________________________________Capitol VII

In schimb, in opinia studentilor, negrii sunt superstitiosi, lenesi, usuratici, ignoranti si, peste toate relele, muzicali! Pentru ca fiecare dintre noi sa-si poata forma o reprezentare coerenta despre ceilalti, elaboreaza o teorie proprie asupra personalitatii, construita in interes propriu. Adica fiecare dintre noi foloseste - in fapt, fara sa constientizeze - anumite scheme de interpretare, cu ajutorul carora, pe baza unor date fragmentare despre o alta persoana, isi poate structura mental imaginea integrala a acesteia. Folosirea teoriilor de acest fel este modificata de o serie de efecte, cum ar fi efectul ordonarii, al prioritatii, al finalitatii etc. Un rol semnificativ in perceperea celorlalte persoane il au, de asemenea, informatiile din sfera comunicarii nonverbale - mimica, gestica, spatiul personal si interpersonal, contactul vizual etc. Importanta acestor fenomene va fi prezentata pe larg in lectiile 17 si 18. Pe baza teoriei lui Kelley, unul dintre autorii teoriei atribuirii, se afirma ca oamenii isi atribuie insusiri pe baza anumitor criterii. Vom incerca acum sa analizam aceste criterii. . Diferite persoane ar trebui sa ne starneasca diferite impresii. Daca receptam mai multe persoane in mod similar, este putin probabil sa consideram o trasatura a personalitatii drept cauza a manifestarii cuiva. Daca impresia despre o persoana este impartasita si de ceilalti, probabil ca acest lucru depinde de proprietati ale personalitatii persoanei respective. , Impresia despre o persoana anume ar trebui sa sufere modificari in urma observarii ei dupa un anumit timp sau in alte imprejurari. Concluziile noastre despre oameni nu ar trebui sa depinda de elementele asupra carora ne concentram. Aceasta inseamna ca, pe baza observarii enunturilor, a comunicarii nonverbale sau a comportamentului persoanei, ar trebui sa ajungem la aceleasi generalizari.

Daca toate aceste conditii sunt indeplinite, creste siguranta noastra subiectiva,potrivit careia cauza manifestarii supuse observatiei rezidatocmai in insusirile omului respectiv. Daca nu se intampla astfel, concluzia cu privire la alte insusiri atesta mai curand insusirile observatorului insusi. Se poate spune ca, in general, comportamentele stabile ne ofera indicii mai valoroase in privinta intentiilor persoanelor observate decat formele variabile. Cand variabilitatea este mare, comportamentul este perceput in functie de situatie, nu de insusirile oamenilor. Este important sa intelegem bine ca raporturile cauza-efect se percep acolo unde se pastreaza legarura temporala dintre comportament si consecintele acestuia. Ar trebui sa existe aici o corelatie intre rezultate si cauzele lor, observata in timp. Cand, intr-o situatie, observam mai multe cauze probabile, exterioare comportamentului, tratam actiunile persoanei ca decurgand cu o mai mica probabilitate din insusirile ei. Cand nu observam asemenea cauze exterioare, atunci tratam comportamentul ca decurgand din trasaturi ale personalitatii. Indeosebi cand formele de comportament se opun cerintelor situationale, le consideram drept surse care ne informeaza despre prezenta anumitor insusiri ale persoanelor respective. Aceasta regula se refera si la comportamentele neacceptate din punct de vedere social.
Psihologie 25

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

In procesul de atribuire apar, din pacate, numeroase erori. De exemplu, insisi autorii teoriei subliniaza ca tendinta de a cauta cauze interne si personale ale comportamentului uman este atat de puternica, meat genereaza erori in perceptie.
Adeseori, preconizam legatura dintre manifestarea unei anumite persoane si predispozitnle ei trecand cu vederea sau subestimand influenta unor factori din afara personatitatii, situationali, care actioneazacu adevdrat.

S-a dovedit ca si atunci cand o persoana enunta o anumita opinie, in conditii de limitare a posibilitatii de optiune - cand este, de exemplu, persoana investigate intr-un experiment psihologic si i se recomanda sa prezinte altor persoane investigate opinia respectiva -, observatorii considers aceasta opinie ca apartinand persoanei respective si cauta cauzele enuntarii ei in conceptiile si valorile persoanei observate. Fireste, apar deosebiri individuate in forta cu care actioneaza tendinta de a cauta cauzele interne ale comportamentului, legate de variabila de care ne ocupam, adica de localizarea controlului elementelor cu rol de consolidare. S-a dovedit ca persoanele cu localizare interna a controlului prezinta indeosebi o puternica tendinta de a-i vedea pe ceilalti cu motivatie interna. S-a observat totodata ca, in procesul atribuirii, aceleasi persoane sunt mai sensibile decat persoanele cu control extern la faptul ca persoana observata se afla intr-o situatie care ii asigura libertatea de a alege calea de actiune sau este limitata, din cauza unor factori externi. Faptul ca percepem comportamentele umane prin prisma trasaturilor individuale ale persoanei, in timp ce ele sunt cu adevarat conditionate de factori situationali, se intampla, dupa parerea lui Kelley, din doua motive: 1. din cauza identificarii neadecvate a situatiei analizate in context temporal - de exemplu, mi se pare ca vecina ma irita intotdeauna, ori de cate ori o vad, in timp ce, in realitate, figura ei ma enerveaza doar atunci cand sunt obosita; 2. din cauza ignorantei pluraliste, adica a lipsei de cunostinte sau a existentei unor cunostinte eronate cu privire la modalitatea rn care este perceputa persoana respectiva de catre ceilalti.

Erorile vizeaza si observarea propriului comportament.

26

Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului

Capitol VII

Se constata ca individul, cautand cauzele propriului comportament, se concentreazatndeosebi asupra posibilelor cauze externe. Exercitiul 8: Si toate astea din cauza acelei biciclete blestemate! Te rog sa-ti impartasesti experienta referitoare la proiectarea cauzelor propriilor insuccese asupra unor factori exteriori, alegand exemple adecvate. Cateva dintre exemplele mele ar fi varsarea ceaiului pe pantalonii oaspetelui, aruncarea la cos a unui document necesar, caderea cu patinele etc. Nu vreau sa te indemn sa reflectezi asupra unor cazuri dramatice. Acum analizam sentimente, observatii si amintiri in situatii similare cu cele pe care le-am dat ca exemple: gafe marante sau inabilitati - situatii amuzante doar pentru observatori. Incearca sa notezi tot ceea ce retii despre trairile tale ,,acolo si atunci". Le poti relata, desigur, partenerului tau de discutie. Unde sesizezi cauzele insucceselor tale? Le atribui propriilor insusiri sau unor elemente situationale? In ce masura ideile, sentimentele, reprezentarile sunt rationale si justificate? Daca doresti, poti analiza materialul obtinut din cateva discutii cu alte persoane. Alege ceea ce este bine pentru tine. Te rog sa acorzi atentie deosebirii dintre sensul cuvintelor ,,bine" si ,,usor". Poti trata exercitiul ca tema pentru acasa. S-a afirmat, de asemenea, ca manifestam tendinta de a ne considera o sursa a succeselor altei persoane si de a o impovara de vina pentru insuccesele proprii. Baza acestui fenomen o constituie tendinta de a mentine o inalta autoapreciere, decurgand din eficienta propriilor noastre actiuni si posibilitati de exercitare a controlului asupra celorlalti. Aceasta este o tema potrivita pentru analiza. Te rog sa discuti despre cazuri si exemple adecvate. Exemplul meu se refera la experienta scolara. Cat de des isi atribuie profesorii raspunderea pentru succesele elevilor - se lauda cu olimpicii, subliniindu-si merite care adesea nu au acoperire in realitate! ,,Actorii", persoanele angajate intr-o anumita activitate, sunt inclinati sa o raporteze mai curand la cerintele situationale, iar observatorii percep acest comportament ca fiind conditionat de insusirile permanente ale ,,actorului". Perspectivele din care se realizeazaperceptia sunt diferite. In observarea comportamentului unor persoane, ca eroare esentiala a procesului de atribuire apare tendinta de a atribui altora cauzele decmilor lor interne. Este interesant ca acest fenomen se refera indeosebi la acele comportamente care sunt nefavorabile dintr-un anumit punct de vedere pentru subiect sau sunt ,,proaste", in general, intrand in contradictie, de exemplu, cunormele morale acceptate.

(4(22-23))

Psihologie

27

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

Cel de-al doilea tip de eroare care poate aparea aici este numit efectul concordance! generate false. Se constata ca percepem formele de comportament care se deosebesc sensibil de ale noastre ca fiind generate de trasaturi de personalitate ale celui observat. Nu se intampla acest lucru atunci cand observam comportamente asemanatoare cu ale noastre. Consecinta acestui fapt o constituie formarea unei imagini specifice despre lumea sociala. Oamenii care eel mai des se comporta altfel decat noi insine sunt tratati ca fiind mult mai responsabili pentru manifestarea lor, fiindca- in opinia noastra - se conduc dupa predispozitii ale personalitatii. In felul acesta ne privam singuri de responsabilitate, deoarece consideram ca actiunile noastre sunt doar un raspuns la cerintele impuse de situatii concrete. Este destul de nefiresc sa atribui similar responsabilitatea pentru manifestari care conduc la consecinte diferite. Astfel, atunci cand o actiune duce la obtinerea efectului dorit - de exemplu la o recompensa consistenta -, ne atribuim o mai mare raspundere; in schimb, cand manifestarea este orientata spre evitarea nereusitei, ne atribuim o mai mica responsabilitate. Propria ta apreciere referitoare la ceea ce faci si motivatia manifestarilor prezinta un anumit impact asupra activitatilor pe care le desfasori, determinand in ce masura le indragesti daca le vei efectua in absenta stimulilor exteriori sau daca le vei acorda prioritate in ansamblul preocuparilor tale. O schimbare foarte ciudata intervine atunci cand te implici intr-o activitate care te intereseaza in sine, in urma careia incepi sa primesti recompense din exterior. In acel moment nu poti proceda la o atribuire legata de o insusire de-a ta si incepi sa atribui ceea ce faci unui factor extern - recompensei. Ulterior, daca recompensa va fi retrasa sau se va dovedi nepotrivita, este posibil sa abandonezi complet activitatea care anterior iti oferea atata placere. Analizeaza exemplul urmator.

28

Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului________________________________Capitol VII

Exemplu (K): Mai multi copii de gradinita, care manifestau initial un interes real fata de desen, au participat la un experiment despre influenta motivarii excesive a activitatii date, prin adaugarea unei motivari externe. Copiii au fost impartiti in trei grupe, fiecareia dintre ele fiindu-i date informatii diferite: a) unii se asteptau la un premiu - bulina de aur cu panglica - pentru participarea la activitate; b) altii nu se asteptau la nici un premiu, dar 1-au primit dupa ce au desenat; c) in sfarsit, cei din urma nici nu se asteptau, nici nu au primit vreun premiu. Dupa doua saptamani s-a reluat activitatea de desenare si s-a observat comportamentul copiilor. Rezultatele au indicat clar influenta motivarii excesive. Perceperea recompensei exterioare drept cauza a intreprinderii unei activitati interesante la inceput, liber alese, ii scade valoarea si diminueaza timpul pe care copiii il consacrau din proprie vointa acestei activitati. Grupul de copii care astepta recompensa a petrecut asupra desenului doar jumatate din timpul pe care 1-au consacrat acestei activitati copiii din celelalte doua grupe. Acestea nu s-au deosebit intre ele sub aspectul duratei perioadei de timp acordat desenatului. Aceste rezultate au fost confirmate de cercetari suplimentare. Aceasta influenta paguboasa a stimulului extern, care ii transforma pe copiii cu motivatie interna in mici intreprinzatori care lucreaza doar pentru profit, indica o anumita limita a legilor intaririi. Chiar si tntaririlepozitivepot avea influenta negativa asupra intreprinderii unor activitati pe care o persoana le-ar efectua de placere, in conditii normale.

Simtul libertatii subiective poate fi atribuit intr-o mai mare masura oamenilor care cauta stimuli pozitivi decat celor care evita pedepsele. Cineva care savarseste o neregula, din dorinta de a evita o pedeapsa, este perceput ca fund mai putin vinovat decat persoana care comite aceeasi fapta, dar cu scopul obtinerii unor anumite i castiguri.
Psihologie 29

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependenta in existenta omului

In general, neapdrdm autoaprecierea, evitdm disonanta cognitivdfatd de noi si fata de ceilalti si, Jnfunctie de tipul de personalitate, apeldm si la variate mecanisme de apdrare.

Sa urmarim si alte puncte de vedere ale autorilor teorillor atribuirii.


Dupa opiniile unor cercetatori, preocupati de cauzele reactiilor noastre, noi nu ne folosim de memorie in legatura cu o anumita experienta, ci doar de convingerile personale referitoare la legaturile dintre anumiti stimuli si reactiile noastre. Unii stimuli par deosebit de greu de acceptat drept cauze ale reactiilor oamenilor - de exemplu, atunci cand este vorba de comportamentul nonverbal. Daca ai tipat la cineva fiindca a facut un gest nepotrivit si a avut o expresie ironica, vei cauta cauzele reactiei tale in zona propriilor convingeri despre motivele potentiate de a fi scos din sarite. Povestind aceasta intamplare, nu vei reda amintirile adecvate, ci doar propria ta conceptie! Este trist ca suntem atat de putin rational!, nu-i asa?! Uimitoare pare opinia lui Kelley, potrivit careia omul este un individ care cauta in mod activ informatii necesare despre legaturile dintre fapte si manifestarea concreta, ceea ce, din pacate, nu are nimic comun cu informatiile obiective. Este vorba aici mai degraba despre formarea unei imagini despre lume care sa ne ofere un instrument eficient de control asupranoastra si asupra mediului. Dintr-o alta teorie aflam ca, pentru a trai anumite emotii, trebuie sa fie indeplinite doua conditii: 1. sa existe mai intai un impuls emotional; 2. sa existe o atribuire cognitiva adecvata a acestei stari - atribuirea responsabilitatii pentru aparitia sa. Aceasta atribuire poate viza factori externi, situationali sau interni - de exemplu starea organismului nostru. Este uimitor faptul ca nici unul dintre acesti factori, actionand separat, nu poate duce la aparitia emotiei. Deci, percepem si numim sau clasificam chiar si emotiile, de multe ori, destul de confuz. Un exemplu al acestei relatii mai putin obisnuite il constituie fenomenul potrivit caruia femeile plang foarte des si isi numesc emotia tristete, iar barbatii sunt incordati si numesc aceasta stare furie, cu toate ca resimt stari contrarii.
0 clipZ mi ff-a f>ara.t Mst, dor KMUK <uu'i(tit

30

Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului

Capitol VII

Acest lucru este legat de aparitia ,,emotiilor-radiera", intr-o anumita perioada a dezvoltarii noastre, cand fetitele aveau voie sa planga, dar nu aveau voie sa se infurie, fiindca acesta era un simptom de forta, atat de putin feminin, iar baietii puteau sa-si manifeste furia, dar nu si tristetea, sub forma de plans, caci acesta era un simptom de slabiciune, atat de putin masculin. Tu ce gandesti despre aceste aspecte prezentate? Vorbeste cu partenerul tau de discutie si gasiti cat mai multe exemple relevante. Teoria atribuirii cu privire la motivatie si emotie sustine ca, daca insuccesele noastre sunt atribuite lipsei de competence adecvate sau unei dificultati mari a sarcinii, ne asteptam mai putin la atingerea scopului, in viitor. Dar, cand msuccesele rezulta dintr-un ghinion sau din lipsa unui efort adecvat din partea noastra, ne mai putem astepta la succese in viitor? Succesul atribuit norocului nu ne ajuta sa ne asteptam ca se va repeta in viitor; in schimb, cand il atribuim capacitatilor noastre deosebite sau gradului de facilitate al sarcinii, ne asteptam ca acesta sa se repete. Cei care se autoapreciaza inalt si cred ca obtin succese invoca lipsa de noroc in cazul insuccesului. Aceasta le permite sa-si mentina aprecierea de sine si sa se astepte la succes, in general. Cei care au parte de reusite obtin si mai multe, iar celor sarmani li se ia si putinul de care dispun! Crezi ca este adevarat acest lucru? Poate ca ar merita sa discuti cu un interlocutor intelept despre aceste lucruri. Omul care manifesta o autoapreciere scazuta percepe succesul ca efect al norocului, iar insuccesul il atribuie capacitatilor slabe, mentinandu-si in felul acesta autoaprecierea scazuta si neasteptandu-se la succese in viitor.

Psihologie

31

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

Cea mai mare mandrie o starneste in noi obtinerea unui succes in confruntarea cu o sarcina dificila, iar cea mai mare rusine o traim dupa un esec inregistrat in fata unei sarcini usoare. Aceasta concluzie este ridicol de evidenta. Dar te rog sa observi ca, atunci cand privim aceste situatii ,,invers" - adica nu ar trebui sa ne fie rusine de insuccese in cazuri dificile si sa fim mandri cand sarcinile rezolvate au fost usoare -, apar reflectiile personale. De fapt, cine anume stabileste gradul de dificultate? Si aici este nevoie de onestitate dinparteanoastra! Indivizii cu motivatie pentru obtinerea succeselor aleg sarcini cu un grad mediu de dificultate, iar persoanele cu o motivatie scazuta aleg sarcini fie usoare, fie dificile. Le este, probabil, indiferent. Succesele si esecurile starnesc sentimente de mandrie si de rusine. Aceste emotii sunt cu atat mai puternice, cu cat rezultatele obtinute sunt atribuite unor cauze de natura personala, interna. Cand traiesti un esec in care vezi rezultatul propriei delasari si neglijente, te rusinezi si ai sentimentul vinovatiei. Cand traversam un succes ca rezultat al norocului (succes intamplator), devenim mai activi si creste tensiunea emotionala. Cand succesul este un merit personal, se instaleaza relaxarea si linistea. Invitandu-te sa efectuezi urmatoral exercitiu, iti doresc sa atingi o astfel de relaxare. Exercitiu! 9: Vizualizarea succesului La inceput, reaminteste-ti cele mai importante principii necesare vizualizarii: mai intai, grija pentru confortul propriu (nici un fel de telefoane!), relaxarea generala, pozitia comoda, atentia deplina acordata intregului tau corp, relaxarea prin respiratie profunda, prin senzatia de caldura in plexul solar si de raceala usoara, placuta, pe frunte. Iar acum, reaminteste-ti, te rog, cat mai multe situatii in care ai obtinut succese pe care sa le fi meritat in totalitate. Include ochii si intra in contact cu tine insuti. Invoca amintirile si toate trairile posibile, legate de aceste situatii. Mai intai, pe cele vizuale, apoi pe cele auditive si kinestezice - senzatia miscarii, a temperaturii, a gustului si a mirosului. Aminteste-ti, daca poti, cu toate simturile, ce anume ai trait atunci. Ce anotimp era? Ce zi din saptamana? Iti aduci aminte cu ce erai imbracat? Situeaza-te acolo, inspira totul, incarca-te de bucurie, retraieste aceste sentimente minunate! Nu uita ca toate acestea se afla IN TINE. Nimeni nu ti le va lua vreodata. Poti reveni la acest izvor ori de cate ori ai nevoie. Impartaseste-ti reflectiile cu partenerul tau de discutie si fii MULTUMIT. Te felicit pentru efortul facut. Sa ne intoarcem la conceptiile atributive. S-ar putea ca ele sa fi fost pentru autorii lor un succes personal, de neuitat. Este interesant insa cui anume au atribuit raspunderea pentru ele.
32 Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului

Capitol VII

O alta conceptie sustine rolul ,,tapului ispasitor" si se refera la perceperea cauzelor accidentelor si catastrofelor. Potrivit acestei conceptii, atunci cand consecintele unei intamplari sunt serioase, ii impovaram cu raspunderea pentru existenta lor pe oamenii care au luat parte la ele.
Oamenii isi intaresc convingerea ca, daca le este cunoscuta cauza, vor putea evita in viitor asemenea intamplari.

Este interesanta totodata si teoria numita ,,asa este lumea". Se constata ca dispunem de o motivatie puternica pentru a crede ca in lume primim ceea ce dorim si dorim ceea ce primim. Cand avem noroc, este evident ca il meritam, iar cand avem parte de un necaz, acesta rezulta din manifestarea noastra. Copilul observa repede ca ar trebui sa amane recompensa - adica sa suporte rabdator faptul ca nu primeste ceea ce doreste atat de mult imediat, ci dupa un timp, ca trebuie sa invete sa suporte neplacerile, frustrarile, durerea. El invata sa creada ca sacrificiul ii va fi rasplatit in viitor. Poate ajunge la un rezultat, printr-o activitate de durata. Pe masura ce ne dezvoltam, observam mediul din jur: vedem persoane care primesc recompense pe care nu le merita, dar si persoane care, in ciuda unei munci deosebite, nu sunt rasplatite. Tinem insa ca imaginea noastra despre lume sa fie una justa si ne ,,preparam" o teorie corespunzatoare, in spiritul careia faptul ca cineva primeste recompense (sau nu) are o stransa legatura cu comportarea sa. Daca i s-a intamplat cuiva un accident groaznic, inseamna ca a meritat acest lucru. Intrucat nu se poate stabili in mod obiectiv care este vina victimei accidentului, ii atribuim o trasatura personala, pentru ,,a-si merita" in vreun fel soarta.
Exercitiul 10: De ce a luat foe grajdul lui Ion?

Aminteste-ti, te rog, daca in mediul tau s-a intamplat, in ultima vreme, vreun accident neplacut. Poate ca a avut loc asa ceva in trecut! Incearca sa discuti despre cauzele unor asemenea intamplari cu oameni care stiu cum s-au desfasurat si ce consecinte au avut. Fireste, este vorba aici mai mult de convingerile lor pe aceasta tema, nu de fapte sau de subiectivismul victimelor acestor intamplari. Intreaba-i de ce tocmai acestor persoane Ii s-a intamplat un asemenea necaz. Poate ca este bine sa intrebi de ce, dupa parerea lor, aceste persoane nu au reusit sa evite raul. Te rog sa observi daca in materialul adunat sesizezi argumente in favoarea teoriei enuntate anterior sau a subminarii acesteia. Ce inseamna toate acestea pentru tine? Care este parerea ta personala? Discuta despre aceasta cu partenerul tau de discutie. Ciudat este totodata fenomenul perceperii persoanelor in conditii de negociere. Cel care cedeaza este perceput ca bun si slab, iar persoana care nu cedeaza este descrisa ca fiind puternica si rea.

Psihologie

33

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

Rareoripercepem laolalta categoriile de ran si de slabidune sau pe cele de fortd si de bine. Nu ti se pare ceva teribil?!

Dar ce se intampla cand atribuim responsabilitatea liderului de grup? Cu cat acestuia i se atribuie o responsabilitate mai mare pentru intamplari negative, cu atat scade mai mult eficienta grupului. Atribuindu-se aceasta responsabilitate, apare la el insusi tendinta de a-i vedea pe subalterni ca persoane care ii fac probleme. li percepe pe membrii grupului ca disculpandu-se, indiferent de gravitatea faptelor. Cele mai multe solutii noi si eficiente apar intr-un grup atunci cand liderul nu este perceput ca purtand o mare raspundere pentru evenimentele din cadrul grupului, cand se considera ca deciziile lui au condus la rezultatul respectiv, dar nu a fost capabil sa prevada toate consecintele acestuia - succesul a fost meritul lui, dar nu numai al lui.
(11(1-18))

Sa ne gandim la relatia dintre autocunoastere si locul controlului! Tema autocunoasterii a fost in detaliu analizata in ultimul caiet. Unele date arata ca Rotter insusi si colaboratorii sai au considerat ca locul controlului este o components a conceptiei generale despre oameni. Exista si argumente in favoarea teoriei ca aceasta variabila constituie un element al imaginii despre propria persoana. De exemplu, in cadrul metodei originate de diagnosticare a acestui fenomen, se incadreaza urmatoarele afirmatii: 1. 2. simt foarte frecvent ca am o mica influenta asupra evenimentelor care ma asteapta; nu as fi de acord niciodata cu parerea ca ,,norocul" sau ,,mtamplarea" au un rol important in viata mea.

34

Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului

Capitol VII

Primul enunt atesta controlul extern, in timp ce al doilea atesta controlul intern. Acestea sunt in mod vizibil intrebari referitoare la autocunoastere. Locul controlului poate fi considerat totodata o judecata personala, un gen de autoapreciere. Ar fi bine sa cunoastem rezultatele cercetarilor despre rolul locului controlului in cadrul preferintelor fata de rise. Cu ajutorul metodei elaborate de Rotter, au fost impartite persoanele in grupe cu orientare vizibil externa si orientare vizibil interna. Suplimentar, a fost introdusa pregatirea preliminara a celor investigati sub forma unei conversatii de argumentare a eficientei jocului Loto sau de sustinere a dovezilor in favoarea caracterului de loterie al jocului. Ulterior, cei investigati au jucat la ruleta. Din cercetari rezulta ca persoanele cu un puternic control intern au ales variante de joe cu grad mai mare de rise, in comparatie cu persoanele cu puternic control extern, chiar daca ele au fost pregatite la fel, prin conversatia initiala. Relatia dintre locul controlului si preferinta fata de rise este prezentata in diagrama urmatoare.

on efoyatv etforioara 60. Rise* mecfca. Rise, rid/eat

Cele mai multe persoane cu dirijare interna aleg strategii de rise, iar cele mai multe persoane cu dirijare externa aleg modalitati de joe cu grad scazut de rise. Aceasta diferenta este statistic esentiala. Ea poate fi observata, indiferent daca cei investigati au participat la pregatirea preliminara sau nu. Cum se poate explica un asemenea comportament? Oamenii care considers ca rezultatele deciziei depind in mare masura de competenta lor, de inteligenta, de strategia de joe bine aplicata, cred ca stapanesc situatia. De aceea, nu apreciaza suficient probabilitatea insuccesului, preferand actiunile cu un nivel de rise ridicat.
Exercitiul 11: Care este strategia ta de joe preferata?

Te rog sa joci zaruri, poker, la ruleta, orice joe de noroc pe care il cunosti. Fa cateva incercari cu diferite persoane, intr-un interval de timp diferit. Verifica ce variante alegi eel mai frecvent. Ce legatura au acestea cu localizarea controlului, in cazul tau? Testeaza astfel persoanele din anturajul tau.
Psihologie 35

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents in existenta omului

Rezultatele acestui experiment sunt in concordanta sau nu cu presupunerile tale pe aceasta tema? Intocmeste un rezumat al observatiilor si reflectiilor, in cadrul unei discutii. Se constata ca orientarea interna nu influenteaza doar atitudinea fata de rise, ci determina si o mare consecventa a manifestarii, in situatia in care trebuie luata o hotarare. Cu alte cuvinte, hotarand ceva, ,,giroscopistii" se lasa mai greu influentati de cei din afara.

"^

Intr-un alt experiment, dupa delimitarea cu ajutorul testului lui Rotter a grupelor cu localizare diferita a controlului, au fost rugate persoanele participante la experiment sa rezolve cateva probleme logice si, in timpul acestei activitati, experimentatoral a incercat sa sporeasca forta de convingere in privinta dirijarii externe sau interne a evenimentelor. La sfarsit, celor investigati li s-au propus diverse afaceri cu un grad de rise diferit. Cei investigati le-au ales, au analizat posibilitatile de dezvoltare ale ~ acestor afaceri si abia dupa aceea au stabilit suma pe care ar solicita-o in cazul ^~^ vanzarii lor. La ce concluzii au ajuns experimentatorii? Indiferent daca cei investigati aveau de ales o afacere concreta sau de stabilit pretul acesteia, ,,giroscopistii" au procedat consecvent. In ambele situatii, ei au preferat strategiile cu o mai mare doza de rise. ,,Radaristii" au fost ceva mai putin consecventi, alegand prudent afacerile. In plus, s-a constatat ca ei cereau preturi mai mari pentru variantele cu rise. Asadar, ei isi schimbau preferintele in functie de circumstante. Luarea de decizii in situatii de viata obisnuite este mult mai complexa decat in experimentele de laborator. Politicienii, medicii, economistii iau decizii care alcatuiesc un complex de situatii, iar luarea unei singure decizii concrete influenteaza semnificativ sfera viitoarelor posibilitati. In asemenea situatii decizionale complexe, acceptam, de regula, una dintre strategiile demaijos: * bazata pe starea prezenta, actuala - consta in alegerea unor actiuni care maximalizeaza avantajele arbitrare si nemijlocite ale subiectului; bazata pe perspective - consta in maximalizarea profitului sau a efectului final. _

In prima strategie, oamenii accepta principiul ca nu-i intereseaza ce se va rntampla in viitor, important este ca totul sa fie bine in prezent. O asemenea atitudine conduce adesea la insuccese. Un sahist, pentru a obtine un avantaj de moment, ii ia o piesa adversarului, fara a gandi suficient. Intr-o faza mai avansata a jocului, un asemenea demers il poate face sa piarda partida. In cealalta strategie, omul prevede influenta deciziei actuale asupra desfasurarii evenimentelor in ansamblul lor si asupra celorlalte decizii si abia atunci isi alege modul de actiune eel mai potrivit, din acest punct de vedere. Jucand sah, nu ii ia piesa adversarului, fiindca un asemenea pas ar atrage dupa sine consecinte fatale in viitor.
36 Psihologie

_^ ^^

Autonomie si dependents in existenta omului

Capitol VII

Nu incape indoiala ca strategia de perspectiva este mai avantajoasa. Ce rol are localizarea controlului in rezolvarea sarcinilor secventiale? In alt experiment, persoanele planificau marimea productiei de marfuri pe parcursul unei luni. Ele trebuiau sa ia patru decizii. S-a constatat ca ,,giroscopistii" acordau mai multa atentie analizei consecintelor ulterioare ale deciziilorproprii, folosindu-se de strategia de perspectiva, iar ,,radaristii" se multumeau cu avantajele de moment. In final, avantaje mai mari, la nivel global, au obtinut persoanele cu localizare interna a controlului. Exercitiul 12: Cealegi? ,,Aici si acum" sou,,acolosiapoi"? Joaca cuprietenii jocul numit ,,Firma". Nu comunica scopul ascuns al acestuia observarea strategiilor de luare a deciziilor discutate anterior. Planifica jocul. Pot participa aproximativ 4-6 persoane, care vor actiona in urmatoarele roluri: ,,proprietarul firmei", ,,concurentul", ,,colaboratorul", ,,factorul intamplator favorabil", ,,factorul intamplator nefavorabil", ,,piata" si altele. La anumite roluri poti renunta. Jocul ia forma unei psihodrame, in care este important sa respecti rolul, dar si sa actionezi potrivitpropriilor sentimente si convingeri. fn aceasta etapa, nu simulam nimic, totul trebuie sa fie explicat partenerilor de joe. Regulile trebuie precizate in mod inteligent - de exemplu, cat de departe trebuie mers in ceea ce priveste stabilirea activitatilor finnei. Trebuie stabilite, de asemenea, regulile de comunicare din timpul jocului si modalitatea de incheiere a acestuia. Jucati-va, apoi schimbati rolurile mtre voi. Observatiile vor fi bogate si interesante, in functie de cat de bine, de profund si de armonios participati la joe. Gandeste-te la strategiile alese de cunostintele tale: de profit rapid sau de succes amanat? Ce ai aflat nou despre ei? Dar despre tine? Discutati despre toate acestea, respectandprincipiul tolerantei si secretul scopului. Desi necesita in continuare analize si cercetari, sepoate afirma ca locul controlului: influenteaza desfasurareaproceselor de luare a deciziilor; schimba atitudinea noastrafatd de rise; stimuleaza gdndirea de perspectiva; schimba spiritul de consecventa in actiune, Foarte interesanta este problema legaturii dintre orientarea interna si externa si disponibilitatea noastra de a acorda altora ajutor. S-au intreprins numeroase cercetari pe tema factorilor de personalitate si situationali, importanti pentru intreprinderea unor asemenea actiuni. Stim ca acordam mai rar celorlalti ajutor cand ne aflam in multime decat atunci cand suntem fata in fata -este vorba despre fenomenul distribuirii raspunderii. Cu cat suntem mai multi, cu atat sansele de a ajuta pe cineva scad.
Psihologie 3

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependenta in existenta omului

Mai stim, de asemenea, ca suferim influente din afara: ne supunem cerintelor experimentatorilor, chiar si atunci cand ne indeamna sa provocam durere celorlalti. Aceasta se produce cu atat mai intens, cu catprestigiul si autoritatea sociala a institutiei pe care o reprezinta sunt mai mari (experimentul lui Milgram). S-a constatat totodata ca oamenii care pot sa decida in mod liber daca sa ajute sau nu sunt cei care acorda un ajutor mai eficient. In aceasta situatie, ajutorul ii era necesar unei persoane a carei situatie depindea de interventia celui investigat. Ajutorul pe care il acordau persoanele care nu se aflau sub presiuni din afara era mai eficient decat eel acordat de persoanele aflate sub presiunea experimentatorului. Ne dam seama totodata ca exista situatii care ne depersonalizeaza, ne diminueaza simtul individualitatii si atunci acordam ajutor in conditii mai putin favorabile. Aceasta se intampla cand suntem lipsiti de ceea ce ne diferentiaza si ne contureaza identitatea, de exemplu, cand ne aflam intr-un grup de recruti, in multime, intr-un oras strain. S-a afirmat ca diminuarea simtului de identitate determma diminuarea sensibilitatii la suferintele altora. In aceste cercetari, cauza principals a unor asemenea comportamente s-a identificat lanivelul factorilor de natura situationala. Printre cercetarile care analizeaza personalitatea ca variabila esentiala in obtinerea anumitor efecte, se disting si cele care au studiat reactiile persoanelor la nevoia de a se acorda ajutor unui epileptic, dar in situatia in care fiecare se afla intr-o incapere separata, intr-un sistem inchis, fara comunicare cu cei din afara. Se constata ca persoanele care sunt inclinate intr-o mare masura sa-si atribuie responsabilitatea pentru propriile fapte reactioneaza similar, in diferite conditii situationale. Asupra manifestarii lor nu exercita o infiuenta semnificativa faptul ca in preajma lor se afla mai multi martori si nici faptul ca printre ei se afla persoane cu competente speciale in acordarea de ajutor.

H(14) )

In schimb, persoanele care se simt mai putin responsabile pentru comportamentul lor sunt dependente intr-o fbarte mare masura de circumstantele externe. De exemplu, ele se decid mai usor sa acorde ajutor intr-un grup mic, stiind ca nu exista altcineva care sa intervina. In schimb, cand stiu ca in preajma se afla alte persoane care ar trebui sa se simta responsabile, nu se grabesc sa intervina. Intervine aici efectul de dispersare, de distribute aresponsabilitatii.

38

Psihologie

Autonomie si dependents in existenta omului

Capitol VII

Exercitiul 13: ,,Salvarea"mea proprie Discuta neaparat cu cineva despre amintirile si reflectiile tale, care apar pe parcursul lecturii. Aminteste-ti momentele importante si dificile, in care ai avut nevoie de ajutorul celorlalti, precum si cele in care tu insuti ai acordat ajutor. Povesteste despre contextul social al acestor intamplari. Te rog sa folosesti in discutie factorii care au fost prezentati in cadrul cursului. Dupa o asemenea introducere, organizeaza o discutie serioasa, pe tema Ce anume ne determina sd acordam ajutor in caz de accident si ce anumeface dificild o asemenea decizie? Interlocutorul trebuie sa-si bazeze opinia pe intamplari autentice, eel mai bine pe intamplari la care a participat el insusi. Si de data aceasta poti sa trimiti aceste reflectii ca tema pentru acasa. Teoriile atribuirii - rezumat Este important sa facem acum o scurta si clara trecere in revista a continutului acestor teorii. Prin intermediul procesului atribuirii desprindem concluzii referitoare la ceilalti oameni si la cauzele comportamentelor acestora. Modul nostru de a-i percepe pe ceilalti este influentat de factori ca: prima noastra impresie; imagini stereotipe despre diferite grupuri; inclinatia de a ne astepta la coerenta sau consecventa.

Suntem inclinati sa facem atribuiri predispozitionale, bazate pe insusirile unui anumit individ, mai frecvent decat atribuiri situationale, bazate pe factorii de mediu. Aceasta inclinatie este considerata drept eroare de atribuire. Teoria atribuirii precizeaza faptul ca ni se dezvolta atat atitudinea realista fata de lume, cat si atitudinea de reglementare. Aceste atitudini confera sens evenimentelor din viata noastra, facand posibila prevederea si modificarea lor. Acest aspect este legat de cautarea activa a informatiilor. Suntem inclinati sa analizam conventional cauzele situationale si sa punem abaterea de la norme pe seama unor cauze predispozitionale, interne. Intaririle externe pot modifica activitatea determinata de o motivatie interna, in conditiile existentei unei recompense. Continutul expus in acest caiet a fost adesea foarte incarcat si, probabil, din cauza aceasta, mai greu de asimilat. Dar, daca motivatia ta este suficienta, vei reusi, cu siguranta, sa faci anumite eforturi, pentru a ajunge la rezultate importante pentru tine. Ce ai aflat astazi despre tine? S-au imbogatit cunostintele tale despre mecanismele generale ale manifestarii umane? In continuare, iti voi prezenta cateva citate, care reprezinta un material suplimentar, asupra caruia iti recomand sa reflectezi.
Psihologie

3 9

Lectiile 13 si 14

Autonomie si dependents rn existenta omului

Bldndetea este consecinta si semnul modestiei interioare. (...) Cine sunt cei sdraci cu duhul? Cei care il lauddpe Dumnezeu cdndfac ceva bun, dar se acuzdpe sine cdndfac ceva rdu. (J. Loew) Soarta are rolul vdntului care ne impinge repede in fata sau ne azvdrle inapoi, eforturile si actiunile noastre nefiindu-ne de mare ajutor. Ele au rolul de vdsle: mdnuindu-le ore in sir, ne deplasdm o bucatdinfatd, dar o bruscdadiere de vdnt ne impinge lafel de departe in spate. Dacd vdntul este prielnic, atunci maintdm atdt de repede, incdt nu mai avem nevoie de vdsle. (A. Schopenhauer) In viatd este ca lajocul de sah: ne facem un plan; el depinde insd de ceea ce intentioneazdsdfacdadversarul, iar in viatd, destinul. Deaceea, eel mai desplanul nostru suferd mari modificdri, iar pe parcursul realizdrii lui este vizibil doar in contururi generale. (A. Schopenhauer) Cdnd un om reprezintd ceva in ochii tdi, pune-ipiedici in toate dorintele si intentiile lui. Dacd valoarea lui este reald, va reusi sd le depdseascd sau sd le ocoleascd. (Stendhal) Lumea in care trdieste fiecare om depinde in primul rand defelul in care ea este inteleasd; infunctie de intelect, ea este sdracd,fadd, platdsau bogatd, interesantd, plind de sensuri. (A. Schopenhauer) Sdfim doar simpli si mai putin vanitosi, sd credem mai intdi in sentimentele pe care le afldm in noi si, restaurdnd valorile umane naturale, ne vom elibera de ilegalitateape care a adus-oprogresul civilizatiei. (J. J. Rousseau)

Sper ca ai petrecut eficient timpul. Trebuie sa fii multumit pentru efortul pe care 1-ai facut. Iti multumesc foarte mult pentru atentia acordata. Te astept la urmatoarea intahiire!

40

Psihologie