Sunteți pe pagina 1din 23

LECTIA 16

Ce eastigam si ce pierdem folosind ,,jocurile" interpersonale?


De ce trebuie sa punem un accent atat de mare pe ceea ce exprimam si pe felul in care ne exprimam? Nu sunt decat niste cuvinte! Cand aud un asemenea raspuns, simt nevoia sa propun un exercitiu. Exercitiul 1: Aruncain mine cu un cuvantl Intra, te rog, intr-o camera in care se afla eel putin o persoana si spune cu voce tare: Ah, ardti minunat! Alta data, in acelasi context, spune: Tu, idiotule!?, iar a treia oara incearca sa te uiti in camera si sa intrebi: Cat este ceasul? Te rog sa observi variatia reactiilor emotionale ale receptorilor, mai ales la al doilea enunt: de la teama, furie, ras, iritare si stanjeneala, la agresivitate puternica. Observa si reactiile fiziologice: inrosirea, culoarea palida, transpiratia, precum si gesturile si miscarile. Sunt importante, fireste, mimica si tonul care insotesc mesajele verbale. Noteaza observatiile si explica-le celor pe care i-ai supus experimentului scopul si sensul exercitiului. Ce crezi? Ce poate face un cuvant? Doar rasuna si dispare? In acest caz, incearca sati reamintesti cuvintele iubesc si urdsc. Acum crezi ca, intr-adevar, cuvantul are o mare forta? In aceasta lectie doresc sa-ti prezint modul specific de comunicare in forma jocurilor interpersonale, un mod nerational si, de obicei, nefavorabil pentru participant!, dar care se manifesta destul de frecvent. Cand vei reusi sa intelegi bine tematica legata de, jocuri", pentru tine va aparea sansa unei mai mari responsabilitati in comunicarea cu oamenii, precum si a constientizarii consecintelor propriului tau comportament comunicational. Termenul ,,joc" interpersonal apare in cateva teorii ale comunicarii, dar si mai des este folosit in practica psihologica: in diagnoza, consultatii si in diferite forme de terapie. Cel mai bogat material pentru analiza acestui fenomen il gasim in teoria analizei tranzactionale (AT) a lui E. Berne, despre care am mai amintit. Dar, pentru a prezenta adecvat esenta jocurilor interpersonale in aceasta abordare, iti voi expune mai intai premisele generale ale conceptiei AT despre structurapersonalitatii, dupa care vei descoperi abordarea patologiei in AT si conceptul cheie - tranzactie. In final, ne vom putea concentra asupra problemei din titlu, familiarizandu-ne cu tipurile de Jocuri" interpersonale si cu consecintele folosirii lor.

28

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Premisele generale ale conceptiei AT


Analiza tranzactionala contine un complex conceptual, la care contribuie teoria comunicarii, psihanaliza si fenomenologia, in cadrul ei existand raportari la conceptii umaniste.
Prindpalapremisiio constituie asertiunea cam contactele (numite tranzactii) dintre oameni transpar diferite start ale propriului EU, care se rdsfrang asupra acestor contacte si determind modalitatile defolosire a timpului.

E. Berne distinge trei stari esentiale ale eului, ca facand parte din personalitatea omului. STAREA EULUI PARINTE se constituie din intreaga experien|a a omului provenita de la persoane semnificative, mai ales de la parinti, cuprinzand modalitati de comportament pe care le-am preluat de la ei in copilarie, pana la varsta de 5 ani. Aceasta experienta a fost acceptata prin asimilare nemijlocita, imitare, modelare, fara elaborare rationalapersonals, fara selectie si control. De aici reiese o importanta insusire a starii de Parinte - lipsa de reflectie. Regasim aici interdictii, imperative, reguli de conduita, convingeri, precum si prejudecati si resentimente. Din punctul de vedere al functiilor specifice pe care le detin in cadrul starii Eului Parinte, se disting formele: Parinte Natural - cuprinzand interdictii, imperative si reguli de comportament; Parinte Protector - care protejeaza, lauda, sustine, ajuta, hraneste, invata, in general, se rngrijeste de binele nostra; Parinte Pedepsitor, numit si Critic sau Aspru - care pedepseste, critica, dicteaza, controleaza si declanseaza sentimentul vinovatiei, persifleaza, ne diminueaza valoarea.

STAREA EULUI COPIL se constituie din experienta primilor ani de viata, fimd echivalentul laturii emotionale a omului. In aceste modalitati de comportament si de manifestare a afectivitatii, provenite din copilarie, regasim dorinte, visuri si sentimente, joaca, rasul, plansul, tipatul, dansul, tristetea, dezamagirea, invidia, ura, fericirea, admiratia si iubirea. Starea Eului Copil contine formele: Copilul Adaptat - in care regasim atitudini formate de mediu, cum ar fi docilitatea, cedarea, simtul vinovatiei, amabilitatea, comportarea in acord cu vointa persoanelor autoritare, sentimentul de inferioritate si de neputinta; Copilul Liber sau Natural, Spontan - cuprinzand elemente asupra carora nu a avut influenta mediul social: joaca, bucuria, cercetarea lumii, rasul si plansul, fara a tine seama de morala, fara a-1 preocupa reactia celor din jur; Copilul Revoltat - in care regasim revolta, furia, mania, adica afecte negative puternice, indreptate impotriva structurii Parintelui Pedepsitor; Micul Profesor - abordat uneori ca subdiviziune a starii Copilului Liber sau doar ca functie a starii de Copil, in ansamblu; se constituie din elemente creative si intuitive, din intrebari simple, dar stanjenitoare pentru cei din jur, pline de iscusinta si de inventivitate.
29

Psihologie

Lectia 16

Ce castigam si ce pierdem folosind ,jocurile" interpersonale?

STAREA EULUI ADULT contine experienta si cunoasterea dobandite independent, convingerile si reflectiile rationale. Aceasta se formeaza eel mai tarziu, dar inceputurile se leaga de examinarea independents a mediului, inca din perioada de sugar. Contine cunostinte mereu improspatate despre emotiile si modalitatile de actiune ale persoanei, vizeaza capacitatea de a reflecta asupra structurii proprii de Copil. Uneori, continutul acestei structuri se defmeste ca experienta proprie, la care se adauga starea de Parinte si de Copil reflexiv. Adultul aduna informatii si fapte, le elaboreaza cu ajutorul legilor logicii, desprinde concluzii, este independent de sentimente si de stari de spirit, conditioneaza cunoasterea realitatii si poate exercita influenta asupra altor stari ale eului.

COPfMl
In continuarea analizei noastre, ne vom limita la distingerea starilor elementare, din care fac parte: - Parintele Protector si eel Pedepsitor (Critic, Aspru); - Adultul; - Copilul Natural (Liber, Spontan), Adaptat (Supus, Docil) si eel Revoltat. Ar fi bine daca in acest moment te-ai stradui sa te concentrezi puternic si sa retii aceste denumiri si sinonimele lor.
Exercitiul 2: Fd-ti egograma!

Te rog sa incerci sa-ti faci un fel de autodiagnoza. In acest scop, trece in schema urmatoare reflectarea convingerilor tale cu privire la propria persoana, la starile propriului tau eu. Descrie in ce masura diferite stari iau parte la viata ta interioara si interpersonala. Concentreaza-te asupra starilor elementare, adica asupra Parintelui Pedepsitor si Protector, asupra Adultului, asupra Copilului Liber, Supus si asupra celui Revoltat. Poti analiza: a) atitudinea si miscarea propriului corp - cu toate ca despre acest lucru vom discuta in detaliu in caietul urmator;
b) timbrul si tonul vocii tale;

30

Psihologie

Comunicarea verbals ii nonverbala

Capitol VIII

c) cuvintele si frazele pe care le rostesti; d) relatiile sociale pe care le ai; e) povestea vietii tale. Pe langa toate acestea, principalul mod de a obtine rezultate va fi introspectia, adica privirea in adancul tau. Folosiud 0 scala adecvata, stabileste procentul in care fiecare stare exists in tine. Poti trece peste categoriile Micul Profesor si Parintele Natural, pe care nu le vom analiza, din cauza complexitatii interferentelor reciproce si a suprastructurarii. Cred ca nu vei fi afectat daca iti voi spune ca suma rezultatelor tale ar trebuie sa fie del 00%.

60"/fe 50% 30%

10%

eeiftu
^^ |

Parmtetfe,

Dupa ce completezi schema, daca vei considera acest lucru important, roaga-1 pe partenerul tau de discutie sau o persoana apropiata, in care ai incredere, sa-ti faca egograma. Sau poate o faceti reciproc! Iti doresc sa descoperi multe aspecte si sa mentii o legatura eficienta cu partenerul tau de discutie.

Sanatatea si patologia in AT
In acest moment, ne vom ocupa de definirea a ceea ce inseamna expresia sanatatii si a patologiei in structura starilor analizei tranzactionale. Persoana sanatoasa foloseste toate starile sale in relatiile cu ceilalti. In procesul de comunicare se adapteaza la contextul si la intentiile concrete, avand capacitatea de a intra in contact si de a folosi toate starile. O asemenea persoana apeleaza eel mai frecvent la starea de Adult, verificand, ,,filtrand" continuturile cuprinse in structura Parintelui si a Copilului, constientizate si modelate pe calea experientei de viata. O persoana sanatoasa ar trebui sa stie sa declanseze starea Copilului Spontan, indeosebi in comportamente care au la baza empatia, sa foloseasca intuitia, sa fie creativa.

Psihologie

31

Lectia 16

Ce castigam si ce pierdem folosind ,jocurile" interpersonale?

Patologia functionarii eului transpare in fenomenele de excludere si de contaminate (topire, amestecare). Ele vizeaza structura eului si se exteriorizeaza, printre altele, in comportamentele interpersonale. Excluderea consta in blocarea uneia dintre stari, eel mai frecvent a Copilului, avand ca urmare lipsa de contact cu propriile sentimente si o anumita rigiditate. Contaminarea ihseamna o suprapunere a continuturilor Adultului si Parintelui, ceea ce face imposibila delimitarea faptelor de convingeri si de prejudecati.

Tranzactia
Pentru a intelege expunerea, ar trebui sa te concentrezi in continuare asupra insusirii notiunii de tranzactie, care asigura unitatea comunicarii interpersonale.
Tranzactia inseamnaun schimb arbitrarde mesaje (verbalesau nonverbale) intre doua persoane. Mesajele pot fi cuvintele, gesturile, cadourile, momentele de tacere, contactul vizual.

Pot fi delimitate doua faze ale tranzactiei: 1. stimulul tranzactiei; 2. reactia tranzactionala. Tranzactiile se deosebesc mult prin caracterul si desfasurarea lor, in functie de starea eului de la care pornesc stimulii si de starea careia se adreseaza. Trebuie sa ne dam seama de faptul ca fiecare reactie poate deveni un stimul pentru urmatoarea tranzactie. Sa incercam acum sa ne ocupam de tipurile de tranzactie. Ne va ajuta aici schema starilor eului: P Parintele A Adultul C Copilul Asadar, distingem urmatoarele tipuri de tranzactii: 1. simple - definite ca neinterferate, complementare sau paralele, care pot fi impartite in doua tipuri: 1.1. stimulul este adresat de emitator aceleiasi stari a receptorului ca si starea de la care a fost lansat; de exemplu stimulul Adult-Adult si reactia Adult-Adult; 1.2. stimulul este adresat altei stari decat cea de la care a pornit, de exemplu: stimulul Copil-Parinte, iar reactia Parinte-Copil; 2. interferate; 3. tain ui te (ascunse). Peste putin timp, totul se va limpezi. Va trebui totusi sa te concentrezi, efectuand mai multe exercitii.
32 Psihologie

Comunicarea verbala i nonverbala

Capitol VIII

Exemple(A): > Starea Eului Adult mtreaba: Ce ord este? - Acesta este un stimul tipic mdreptat spre starea Eului Adult a receptorului (A-A). Se poate manifesta aici o serie intreaga de reactii ale starilor eului receptorului: > saptesprezece si opt minute sau Nu am ceas - sunt raspunsuri posibile ale starii Eului Adult, caruia i se adreseaza stimulul, acesta fiind un exemplu de tranzactie simpla (A-A; A-A); > De ce nu vdluati un ceas? - Parintele Pedepsitor se adreseaza Copilului, aceasta fiind o tranzactie interferata (A-A; P-C); > Este destul de tdrziu si vdpot duce cu masina, casdnu intdrziati - Parintele Protector se adreseaza starii Copil si tranzactia se face pe principiul analogic ca si mai inainte: (A-A; P-C); > Vd rog sd nu vd supdrati; din pdcate, nu am ceas - raspunde Copilul Adaptat; avand loc aici tranzactia interferata (A-A; C-P); > Cautd, domnule, unceas, ce md intereseazdpemine!- Copilul Revoltat se adreseaza starii Parinte si are loc tranzactia interferata (A-A; C-P); > Cat e ceasul? Cat ti-e nasul! - Copilul Spontan se adreseaza aceleiasi structuri a eului emitatorului, ceea ce determina o tranzactie interferata, iar ca raspuns la intrebarea Adultului adresata Adultului receptor (A-A) obtinem reactia Copil-Copil (C-C).
Acest din urma exemplu se refera la cazurile bizare de tranzactii interferate, care in schema sunt redate cu ajutorul liniilor paralele. Pentru a intelege bine acest lucru, iti voi mai da un exemplu. La stimulul exprimatprin mesajul: Domnule, ce oameni indolenti, vecinii aceia de laparter! (P-P), obtinem raspunsul: Nu dispun de asemenea datepentru a vdputea confirmapdrerea (A-A). Reactia nu vine de la starea careia i-a fost adresat stimulul, asadar este o tranzactie interferata. lata un alt exemplu important in acest moment. La stimulul: Acum stai linistit! (P Pedepsitor - C Adaptat), primim raspunsul: Dar md iei in brate acum? (C Natural - P Protector) si obtinem o tranzactie interferata. / '. y Pfrinte Pwtwtor Parwte Pedepsitor Copitfidaf>ta.t Coptl fawttat Tranzactiile ascunse se deruleaza pe doua planuri: pe un plan vizibil (social) si pe unul ascuns (psihologic). Un exemplu deseori folosit este flirtul sau situatia referitoare la

vanzarea unui produs.


Psihologie
33

Lecjia 16

Ce catigam si ce pierdem folosind, jocurile" interpersonale?

Exemplu (B):
- Vdocupati de grddindrit? Am o grddind superbd cu exponate interesante... - Md intereseazd foarte mult plantele pe care le cultivati. - In plan social comunica aceleasi stari ale eului: A-A, si aceasta este o tranzactie simpla, dar in plan psihologic ,,auzim": Ce mult imiplaci! si raspunsul Si eu sunt multumitd de acest lucru, adica mesajul C-C si raspunsul C-C. Ca urmare, obtinem o tranzactie ascunsa.

Exercitiul 3: Prezintd diferite tipuri de tranzactii! Observa si noteaza exemple de diferite tipuri de tranzactii. Da eel putin doua exemple din fiecare tip de tranzactie. Nu le nascoci! Ele trebuie sa fie expresia capacitatii tale de observare si a competentelor comunicationale. Prezinta exemplele respective intr-o schema. Gandeste-te daca este vorba despre tranzactii tipice pentru interlocutori sau iesite din comun si sub ce aspect. Tranzactii simple..................................................................................... Tranzactii interferate.............................................................................. Tranzactii ascunse................................................................................... Poti da exemple de tranzactii la care ai participat tu insuti. La ce descoperiri ai ajuns? Care sunt reflectiile tale? Iti reamintesc, ca de obicei, ca poti sa discuti despre aceste lucruri cu partenerul tau de discutie si sati confrunti observatiile cu reactiile lui. Sa urmarim acum principiile elementare ale comunicarii, prin prisnia analizei tranzactionale.

Principiul 1 Tranzactia simpla se produce in masura in care sunt indeplinite conditiile pe care le impune - stimulul se adreseaza aceleiasi stari de la care provine reactia reversibila, de exemplu A-A si raspunsul A-A sau P-C si raspunsul C-P, cu alte cuvinte, in masura in care persoanele nu schimba schema. Oamenilor le place sa comunice in acest mod, deoarece acesta este unul cunoscut, sigur, desi adesea marcat de rutina, fara schimbari si fara o contributie constructiva la calitatea contactului si a intregii relatii.

34

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

PrincipiuI2 Tranzactia interferata duce la raperea - chiar si pentru scurt timp - a relatiei de pana atunci, desfasurandu-se ulterior sub alta forma. Reactia receptorului este neasteptata, starneste nelinistea, ne perturba echilibrul, ne surprinde, ne mira. Tranzactiile interferate constituie cauzele celor mai multe probleme de comunicare interumana, asadar trebuie sa le constientizam existenta si sa le evitam. PrincipiulS Rezultatul tranzactiei ascunse se observa, de obicei, in plan psihologic. Aceste tranzactii constituie adesea baza jocurilor.

Analiza jocurilor
Acum stii suficient de multe lucruri pentru a ne putea ocupa, in sfarsit, de analiza jocurilor. Autorul acestui concept este tot E. Berne, care afirma: Jocul constituie o serie de tranzactii succesive, complementare, camuflate, tinzdnd spre un rezultat clar definit, previzibil. Elpoatefi deserts ca un ansamblu repetabil de tranzactii, adesea aparent credibile, cuprinzdnd o motivatie ascunsd. Sau, exprimdndu-ne mai familiar, jocul inseamnd o serie de demersuri care contin o capcand, anumite videsuguri. Jocurilepotfi usor deosebite de contactele nonnale, de ritualuri sau distractii, deoarece ele se distingprin doud trdsdturi tipice: 1) anumite motivatii ascunse; 2) recompensa. Actiunile obisnuite pot aduce succese, ritualurilepotfi eficiente, distractiilepotfi benefice, dar toate aceste comportamente, asa cum aratddefinitia, urmdresc intentii sincere, pot determina rivalitate, dar nu conflicte;finalul lorpoatefi senzational, dar nu dramatic. In schimb, oricejoc este in esenta sa necinstit, iar rezultatul lui are un caracter nu atat indtant, cat dramatic. In jocuri apare incongruenta dintre intentiile emitatorului si cele ale receptorului. Ele nu sunt univoce pentru parteneri. Uneori, intentiile sunt duble. Acest lucru transpare, de exemplu, la nivelul comunicarii verbale si nonverbale, atunci cand in aceeasi clipa sunt transmise mesaje contradictorii. De exemplu, tremurand din tot corpul, transpirat si rosu, cineva spune ca este absolut linistit! Te rog sa gasesti un alt exemplu pentru acest fenomen. / \ Persoana care tncepeun joe are douascopuri, unul vizibil si altul ascuns. Jocul este intotdeauna nepartenerial.

In cadrul jocurilor, structura Adultului nu este folosita deloc, nu controleaza si nici nu influenteaza actiunea celorlalte stari. Jocurile nu au nimic comun cu joaca Copilului si nu constituie un mod constructiv de a petrece timpul. Asa cum am mai spus, ele sunt consecinta unor tranzactii ascunse. La nivel social, totul poate parea just si corect, dar, la nivel psihologic, jocurile servesc realizarii unor motive ascunse, nesincere, neformulate direct. Ceea ce este bizar este ca motivele sunt mereu aceleasi, adica reactiile celor din jur, precum si posibilitatea de a lasa libere sentimentele preferate. _____________________________________________________ Psihologie 35

Lectia 16

Ce castigam si ce pierdem folosind, jocurile" interpersonale?

Jucatorii pot ramane in grupuri naturale (de exemplu: in familie, la locul de munca) sau in grupuri sociale, in care fiecare dintre ei isi practica jocul, adeseori intr-un mod adaptat la persoana partenerului. Trasatura caracteristica a jocului o constituie faptul ca jucam pentru a atinge un scop ascuns. Sa prezentam mai amammtit acest aspect. Jocul nu dezvaluie sentimentele autentice ale participantilor. Scopul lui este de a oferi o mica, dar imediata alinare. Aceasta alinare vizeaza convingerea de moment ca totul este OK. (11(3-18)) Daca iti amintesti, am vorbit despre atitudinile de viata si despre atitudinea fata de noi insine in capitolul 6. Tocmai convingerea ca ceva nu este in ordine declanseaza jocul care, caun leac arbitrar si simptomatic, aduce pe moment o schimbare: parem mai buni, mai capabili, mai intelepti... E groaznic, nu-i asa? Un autor afirma ca jocul este o defemiva ofensiva. Intelegi? Este ciudat, dar ne dedam jocului pentru a obtine stimuli negativi, reactii negative din partea celor din jur. Ele diminueaza sansa de a avea legaturi sincere si apropiate. Jocurile sunt o modalitate de a folosi timpul, fiind practicate de persoanele care nu pot suporta lipsa de reactie a mediului, produsa de retragerea lor din majoritatea relatiilor interumane, ca urmare a atitudinii lor de viata. Ele nu beneficiaza de relatii de apropiere, de incredere, de intimitate, nu se simt in siguranta. Asadar, practica jocul. Prefera sa sufere, decat sa nu simta nimic. Este mai usor sa traiesti intr-un climat incarcat de neliniste, de furie si de ostilitate, decat sa intampini o totala indiferenta. ,,Omul-geam", ,,omul-nimeni", ,,omul-aer" sunt ipostazele care dor eel mai tare, determinandu-ne sa ne refugiem in zona jocurilor.

. *
0

-S'***'

Dupa parerea specialistilor, toate jocurile provin de la eel mai simplu joe, folosit de copiii mici, numit: E mai bun al men decat al tau. La jocul Al men este mai bun decat al tau, care poate fi jucat si in versiunea Al men este maiprost decat al tau, pot participa chiar si cei mici. Persoana care initiaza si conduce jocul nu-si dezvaluie sentimentele autentice. Un asemenea om simte tristete, regret, resemnare, amaraciune sau invidie, cu alte cuvinte simte ca ii este mai rau decat celorlalti. El nu este OK, in timp ce altii sunt OK.
36 Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Cel care intreprinde un joe face prin comportamentul sau comunicational ca jocul sa se incheie cu un atac destul de vehement asupra sa - in forma diferita, in functie de context -, atacul putand provoca durere, putand chiar demasca. Asadar, despre ce este vorba aici? Este ceva formidabil sa te convingi inca o data de acelasi lucru! Sa ti se confirme ca nu esti bun de nimic. Te rog sa fii atent! Daca cineva doreste sa inceteze a mai gandi rau despre sine, nu initiaza acest joe care nu duce nicaieri. Jocul duce lapunctul deplecare, adicdare ca scop sdmentindhomeostazia, sd ne apere de orice schimbare, sd mentind o stare de statu quo. Ai juca un asemenea joe? Sau poate faci acest lucru de mai multi ani? Daca nu identifici acest joe in activitatea ta, observa-i pe ceilalti - eel mai bine pe copiii mici, la nisip, certandu-se intre ei, incercand sa stabileasca cine are inghetata cea mai buna, masinuta cea mai frumoasa, tatal eel mai inteligent etc. O forma interesanta si cunoscuta a acestui joe este ,,licitatia" durerilor si afectiunilor, desfasurata frecvent de persoanele in varsta si singuratice. Acum cateva cuvinte despre jocul Da, dar..., cunoscut si sub titlul Decenu... Nu pot preciza de cate ori trebuie sa ne ,,strecuram" prin el la cabinetul de consultatii si de psihoterapie. Citeste, asadar, un dialog ilustrativ:
Draga mea, te rog sdmaajuti. Nu mai pot suporta tensiunea de la birou. Te compdtimesc. Poate arfi bine saschimbati caracterul discutiilor, poate ca infelul acesta ati reusi sd trecetipeste anumite chestiuni! Da, dar ele nu sunt in stare sd-si tindgura nici atunci cdndschimbul depdreri devine dur. Poate cd ar trebui sd discutati deschis despre acest lucru: locul demuncdnu poatefi un teren de contradictii, fiindcdnu ajutdla... N-arfi rdu, dar colegele mele au altdpdrere despre aceasta. Aha. Poate cd ar trebui sd te descurci singurd, de exemplu, neparticipdnd la discutii. Cum asa?! Cum asputea sd tac in timp ce ele discutd?! Aspune si mai mult gazpestefoc! In acest caz, te-ai gdndit sd-l rogipe sefsd-ti schimbe biroul? Usor de zis, tu esti curajoasd... Stii, dacd ai dori cu adevdrat, ai avea si tu curajul... Da, dar stii cat ar trebui sd rise? E groaznic! Spui cd munca esteplind de tensiune; poate cd ar merita sd-ti schimbi locul de muncd!

^'

- Da, dar dacd omul este atdt de stresat, numaipoate cduta ceva nou... > __________________________ ____________________________
Psihologie 37

Lectia 16

Ce castigam si ce pierdem folosind ,jocurile" interpersonale?

De ce nu te ocupi de temerile tale? Fiindca nu mai pot suporta incordarea de la birou.

Si asa mai departe, pana in momentul in care poate fi declansat un alt joe, de exemplu, Totul din cauza ta:
-Be ce nu vrei sd-mi dai un sfat bun? In defmitiv, tu trebuie sa tepricepi la aceste relatii interumane!

Asa cum stiti, starea Eului Adult nu se aude in timpul jocului. Doar se pare ca omul cauta informatii, solutii, modalitati noi. In acest joe, de fapt, joaca Copilul, partenerul functionand in rolul Parintelui Protector. Este semnificativ faptul ca, la un moment dat, strategia lui devine mai pregnanta si in el se face auzit Parintele Pedepsitor. Dar bietul si neputinciosul Copil beneficiaza din plin de ratiunea si de experienta de Parinte a interlocutorului. Aceasta duce adesea la un nou joe: Oare nu este cumplit? Putem sa ne plangem si sa ne vaicarim linistit: Lumea s-a convins, fiind neputincioasd! Asa sunt. Nu se poate face nimic! Dar, cu o clipa in urma, tocmai acest lucru il dovediseram!

Denumirile acestor jocuri sunt traduse diferit si au ca scop reliefarea caracterului lor, de aceea ele provin totdeauna din limbajul familiar. Adesea par ridicole, dar, in general, jocurile nu sunt ridicole, sunt tragicomice! Ele apara cu disperare persoana in fata suferintei care decurge din convingerea ca nimic nu este OK. Din aceasta convingere rezulta ca nu suntem suficient de valorosi, ca altii sunt mai buni, ca nu meritam respect, ca nu stim ceea ce stiu ceilalti oameni etc. Lipsa simtului /\ valorii, acceptarea de sine de nivel scazut, autoaprecierea redusa si inadecvata -V_____y iata notiuni pe care le-ai cunoscut si pe care le poti folosi cu succes. Cunostintele sistematice si profunde despre jocuri reprezinta un bun instrument in psihoterapie.

38

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Este importantainterpretarea superficiala a comportamentului celorlalti, prin prisma jocurilor! S-ar putea ca aceasta interpretare safie doar un modfacilde a-ti manifesto ostilitatea sau superioritatea! Acest curs nu este conceput pentru a servi unor astfel de scopuri. Te rog sa te lasi condus de ratiune si sa incepi cu acele jocuri pe care le joci tu insuti. Indreapta-ti atentia asupra unei alte probleme importante: daca vei disloca cochilia unui melc, acesta se va usca sau va fi mancat. Nu face parte din obligatiile tale sa faci pe cineva sa devina constient de mijloacele de aparare pe care le foloseste, chiar daca acestea ar fi extrem de irationale si vizibile pentru observatori. Posibilitatea unei schimbari benefice, evolutive, apare atunci cand persoana insasi doreste acest lucru, fiind gata sa-si asume riscul si efortul afectiv. Abia atunci cand asiguram cuiva confort si conditii sigure in perioada transformarii actionam favorabil pentru dezvoltarea sa, avand pregatita o ,,cochilie substitutiva" (mai flexibila). A fost elaborata, de asemenea, o conceptie despre jocuri, pe baza unui triunghi dramatic. Prezenta acestui triunghi dinamizeaza actiunea, constituind baza fiecarui joe. Incepurul unei asemenea comunicari trece intotdeaunaprintr-unul dintre varfurile triunghiului.
WI/ATUK

Autorul teoriei considera ca jocul este o modalitate de a declansa reactii ale mediului si de a le accepta. Stimulii primiti din partea celor din jur semnifica atat gestul de a mangaia, cat si eel de a lovi, ceea ce reda foarte bine caracterul si functia lor. fn cadrul jocurilor, confirmam chiar si cele mai irationale convingeri si conceptii despre viata. Dobandim certitudinea ca nu se poate altfel. Facem multe gesturi, spunem multe cuvinte, dar, in general, nu ne ascultam reciproc. In cadrul jocurilor nu suntem necesari unii altora ca persoane, ci doar ca jucatori care confirma conceptia noastra initials. In analiza tranzactionala, asemenea conceptie se numeste scenariu de viata. Acesta cuprinde principalele noastre

Psihologie

39

Lectia 16

Ce castigam si ce pierdem folosind Jocurile" interpersonale?

conceptii, datand din perioada copilariei, despre problema Eu si lumea, fiind ,,reteta noastra de viata". In cadrul jocurilor facem totul pentru a nu schimba acest scenariu, chiar daca este foarte prost, dureros pentru noi si ii raneste pe ceilalti. Sa ne gandim acum cum putem caracteriza cele trei pozitii initiate ale jocului din triunghiul dramatic. Atentatoml se plange, se vaita, manifestandu-se in postura de victima. Adesea impiedica buna functionare a grupului, se amesteca, tinde spre simbioza, nu reuseste sa se manifeste fara prezenta psihica sau reala a altei persoane cu care ramane intr-o relatie de dependents, pentru a atinge foloase reciproce. Salvatorul simte acut nevoia de a satisface nevoile altora, nu suporta tensiunea determinate de suferinta straina. Prin intermediul empatiei, prin capacitatea de coparticipare afectiva, intreprinde pasi salvatori, acorda ajutor, care in joe este totdeauna ineficient. Victima transmite disconfort, incordare, dificultati, primeste sprijin, care nu este eficient, deoarece nu este acceptat cu adevarat.
TE

Exemplu(C): Un grup de persoane lucreaza concentrat, tinand la ritmul i la calitatea muncii. - O, Doamne, cd tare ma mat doare capul! - Un apel cu voce tare al Atentatorului catre Salvator. - Iti dau o aspirind. - Salvatorul intra in actiune. - Dupd aspirind ma doare burta, aiputea gdsi altceva. - De sub aparentele rolului de Victima, ni se dezvaluie mai clar Atentatorul. - Poate cd arfi bine sd stai lungit si sa te relaxezi. - Salvatorul nu se da batut. - Ce idei nastrusnice, nu md ajuti deloc! - Tupeul Atentatorului creste. - Inceteazd, goto. - Salvatorul intra in rolul Atentatorului. - Nimeni nu mdintelege... Catsufdr!-Atentatoruldevine Victima. Dupa cum observi, jocurile sunt reactii homeostatice, folosite pentru a redobandi echilibrul, pentru a reveni la atitudinea fata de propriul eu si fata de lume in concordanta cu scenariul de viata al omului. Cu alte cuvinte, jocul combina o serie de tranzactii cu semnificatie dubla, care due la un beneficiu dinainte prevazut, avand frecvent efecte negative, Asadar, ce avantaje ne ofera jocurile? Ne confirmam propria pozitie in viata. Ne demonstram propria neputinta, facem imposibila stabilirea unei legaturi apropiate cu ceilalti, evitam, de asemenea, contactul cu propriile sentimente, cu realitatea noastra psihologica, confirmam convingerile din scenariul de viata despre lume etc. Pe scurt, ne aparam in fata schimbarilor.

40

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Modalitati de intrerupere a jocurilor Ce se poate face pentru a ne elibera din acest ,,cerc magic"? In terapie sunt cunoscute cateva modalitati: abordarea jocului - intreprindem jocuri clare si le conturam pregnant, aratand direct desfasurarea lor; ignorarea jocului - este destul de dificila, dar necesara atunci cand persoana nu este pregatita de confruntare; dezvaluirea jocului - cand partenerul nu joaca si, datorita pasivitatii sale, persoana descopera singura ce se intampla; propunerea unei alternative mai putin daunatoare - de exemplu un joe mai putin primejdios; confruntarea jocului cu ajutorul celor patru stari ale EU-lui: - de catre Adultul care spune: vad, and, constat, inteleg; care intreaba: ce anume doresti?, ce iti trebuie?; - de catre Parintele Protector, care comunica: ai grija de tine, tupotiface asta; - de catre Parintele Critic, care transmite: respectaprincipiile, acest lucru nu este bun pentru tine; - de catre Copilul Spontan, care spune: de ce nu mi-ai spus mai inainte?, vrei sate imbratisez? sau tu vrei de la mine cu totul altceva?, exprimandu-si astfel emotiile autentice. Dupa parerea practicienilor, eel mai interesant este acest din urma mod. Jocurile se desfasoara la diferite niveluri, fiind mai mult sau mai putin primejdioase pentru participanti. Ele due inainte dramaturgia vietii noastre, catre un final dinainte imaginat. Cele mai primejdioase sunt cele care se finalizeaza intr-un spital de psihiatrie sau in inchisoare!

Aici se odihneste

Te rog sa intelegi ca nimeni nu poate sa se joace singur! Cand nu esti initiatorul jocului, dar participi la el, devii responsabil pentru consecintele lui. Constientizarea acestui lucru este importanta si dificila. Dar nu uita ca sentimentul vinovatiei nu ne ofera nimic, fund distructiv. Nu ne ramane decat sa fim responsabili si sa actionam!
Psihologie 41

Lecfia 16

Ce castigam si ce pierdem folosind ,jocurile" interpersonale?

Clasiflcarea jocurilor
Vom trece acum la clasificarea jocurilor, avand in vedere rolul triunghiului dramatic care le declanseaza. Toate denumirile jocurilor sunt propozitii sau parti ale lor, care constituie o mcercare de initiere a jocului.

Jocurilevktimei:
Picior de lemn sau Eu, sdrmanul (Asia mi-efigura si nu pot face nimic.) - se foloseste aici un defect fizic sau psihic, pentru a evita efectuarea unei activitati sau asumarea raspunderii; Da-mi un sut sau Impinge-md- se exprima dorinta de a primi stimuli (intariri) negativi; Frecarea ndtdraului - un joe de-a impotenta, care are variante denumite simpatic: Cap de varzd sau Oudde lemn', Da, dor...; E groaznic... De ce tocmai mie mi se intdmpld mtotdeauna?; Violul - jocul nu se refera doar la zona sexuala, poate capata si forma divertismentului: De ce anume mdluati in cdsdtorie?', Seducerea; Alcoolicul; Dependentul. "" "%, Jocuri ale salvatorului: , Eu nu incerc decdt sd te ajut...; /// stau la dispozitie; Noroc cu mine! (Ah, ce arfifost dacd nu asfifost eu aici!)

Jocurile atentatorului:
Te-amprins!; Dacd n-aififost tu, ce mi s-arfiputut intampla... - jucat cu perechi sau intre parinti si copii, comunica ce anume ai facut imposibil, ce anume ai impiedicat; Vezi ce-am facut din cauza ta ... - de exemplu: Eupldng din cauza ta...; Defectul; Sala dejudecatd; Confuzia', Seducerea.

Desfasurarea jocului
Putem sa dam si un exemplu dramaturgic de desfasurare a jocului. Sa consideram jocul atentatorului - Defectul -, pe care il declanseaza o persoana si il promoveaza partenerul de pe pozitia jocului Frecarea ndtdraului. Acestea sunt jocuri complementare.

42

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Defectul: Aiputea sd-mi oferi o cafea? - tranzactie explicita: A-A si neexplicita: P-C. In esenta, nu este decat o provocare, pentru a gasi motiv de critica. Frecarea nataraului: Poftim!- tranzactie explicita: A-A, neexplicita: C-P, acordul pentru schimbul propus de Parinte. In acest joe are loc schimbul de mesaje ascunse : Of era-mi un prilej pentru a-ti ardta greselile - asa ,,vorbeste" primul - Sunt de acord, prefer asta, decat sdtrec neobservat - asa comunica al doilea. Ndtdrdul., partenerul de comunicare in jocul complementar, ofera indata motive de critica: Defectul tipd la Prost si... totul este cum trebuie sa fie. Prin deprecierea partenerului, primul jucator incearca sa evite indoielile cu privire la propria sa valoare, iar celalalt este absolvit de obligatia de a intreprinde orice fel de efort.

De regula, omul nu este interesat sa renunte la asemenea forme de comportament, care sunt eficiente si aduc oarecare foloase. Ce solutie avem? Numai datorita starilor Eului Adult putem cunoaste teoria jocului si lua o decizie. Se poate si trebuie declansata si starea Copilului Liber, pentru a recunoaste bine cerintele si a ne preocupa de ele. Ate accepta pe tine insuti inseamna si a raspunde de tine. Exercitiul 4: Alcatuieste rolurile unuijoc! Te rog sa transcrii substratul verbal al unuijoc pe care 1-ai observat in mediul din jurul tau. Nu incerca sa reconstruiesti jocuri care au avut loc in trecut, ci jocuri la care ai participat tu insuti. Te rog sa alcatuiesti o transcriere fidela. Nu interpreta nimic, nu infrumuseta nimic, deoarece jocul in sine este dramatic. Incearca apoi sa il clasifici, iar, daca poti, sa il analizezi cu ajutorul triunghiului dramatic. Cauta o transcriere de joe in literatura. Imi poti comunica descoperirile in tema pentru acasa.
Psihologie