DREPT COMERCIAL

C1 - Notiuni generale

Denumirea de drept comercial ca ramura de drept pune in evident faptul ca este vb despre o reglementare juridical cu character juridic, respective un ansamblu de norme si institutii juridice care privesc comertul. In sens etimologic, termenul de comert presupune actv real la participantii in rap juridice, resp actv marfa cu prod sau servicii. In sens economic, se def ca fiind acea actv care are ca scop schimbul de bunuri si servicii prin transferul ac de la producator la consummator. Ac transfer se real prin actv com real de catre comercianti care pot fii PF sau PJ resp soc com. In sens juridic, not de comert cuprinde nu numai op de interpunere intre prod si cons ci si circulatia mf pe care o real comerciantii, dar si op de productie prin tranf mat pr in vedere obt unor prod cu o val mai mare, operatiuni real de catre intreprinzatori din sfera productiei. Rez din cele mentionate anterior ca dreptul com are o sfera de cuprindere mai mare, el reglementand atat productia cat si circulatia mf. In acest sens, potrivit dispozitiilor codului com roman sunt considerate fapte de comert nu numai actele de vanzare-cumparare prin care se real circulatia mf ci si actele org si desf in anumite conditii si cu o anumita finalitate sub forma de fabrici, spectacole. In privinta ob dreptului com, el a fost conceput ca un drept sp aplicabil unor anumite actv si unor anumite pers care dobandesc in mod legal cal de comerciant. Conceptia clasica despre drept com a consacrat 2 sisteme de adoptare a legislatiei com , sist care permit identificarea ob ac. Sistemul subiectiv este sist potrivit caruia dr com este cons ca avand dr ob acele norme juridice care ii vizeaza pe comercianti. Diametral opus este cel de-al doilea system, sistemul obiectiv cons ca dr com ar avea dr ob normele juridice aplicabile comertului, adica acele fapte, operatiuni si acte calificate drept acte de comert indifferent de pers care le savarsesc. Dreptul com rom respectiv codul com, defineste in mod obiectiv faptele de comert. Ca o concluzie, putem define dreptul commercial ca fiind ansamblul normelor juridice de drept privat care sunt aplicabile rap juridice izvorate din actele si operatiunile cons de lege ca fiind fapte de comert precum si rap juridice la care part pers care au cal de comerciant precum si soc com. In vechiul drept rom s-a real trecerea de la obiceiul pamantului la norme de drept scrise in leg cu autonomia dr com. Asa cum rezulta din titulatura dr com, ac este un drept privat care se apl PF si PJ ce participa la circuitul civil. In leg cu autonomia dr com exista argument care pun accentul pe necesitatea regl raporturilor juridice in mod unitar, motiv pentru care legea com ar trb apl si in rap dintre comercianti si necomercianti. Autonomia dr com este det de ansamblul normelor juridice cu specific aparte si nu inseamna o izolare fata de celelalte ramuri de drept cu referire sp la dr civil, bancar, fiscal. Intrucat insusi codul com rom cupr un text cu val de principiu potrivit caruia ori de cate ori intr-o sit juridica com nu exista o norma de drept se aplica dreptul civil. Notiunea de izvor de drept desemneaza totalitatea formelor de expr a normelor juridice com care sunt det de modul de editare sau sanctionare de catre stat. Potrivit art 1 din codul com rom, in comert se apl legea de fata iar acolo unde ac nu dispune se apl codul civil.

Principalele izvoare formale ale dreptului comercial: -constitutia; -codul com; -legile com sp; -codul civil precum si legile civile special. Asadar in sistemul nostrum de drept, reg juridic al com este unul formal, intelegand prin ac ca rap juridice dintre comercianti sunt regl prin lege. In alte sisteme de drept, respectiv in dreptul anglosaxon prioritare sunt uzantele, normele nescrise dar respectate de sute de ani si neconsacrate legislative. In sist nostrum de drept, uzantele alaturi de dochina juridica pot const argumente in favoarea solutionarii litigiilor dintre comercianti fara a const insa izvoare de drept formale.

C2 Actele si faptele de comert

Codul com nu defineste faptele de comert ci doar se limiteaza a enumera anumite categ de operatiuni care sunt cons prin lege fapte de comert. Pt a intelege specificul acestei variante trebuie sa definim actul juridic civil care este o manifestare de vointa a uneia sau a mai multor pers juridice savarsite in scopul de a crea, modifica, transforma sau stinge in raport juridic-civil. Faptele juridice civile sunt evaluari si actiuni savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care se produc indifferent de pozitia celui in cauza. Categorii de fapte de comert: - cump de prod sau mf spre a fi revandute, fie asa cum sunt, fie tranf in anumite prod; -cump spre a le vinde, obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit care circula in comert; -contractele de report asupra obligatiilor de stat; -cump sau vanzarile de parti sociale sau de actiuni ale societatii comerciale. Orice intreprindere de furniture, de spectacole publice, de comisioane, agentii si oficii de afaceri, intrepr de constr, de fabric, manufacture, operatiuni de banca si schimb, operatiuni de mijlocire sau intermediere in afacerea comerciala, intrepr de transp bunuri sau pers pe apa sau pe uscat, cambiile si biletele la ordin, constructia, cump, vanz si revanz de tot felul de vase, asigurari terestre pt daune sau asupra vietii, depozite pt cauze de com si pt depozitele in docuri sau antrepoze. Potrivit codului com rom se mai prevede de asemenea, ca sunt socotote fapte de com si celelalte contracte sau obligatiuni asumate de un comerciant daca nu sunt de natura civila. Clasificarea faptelor de comert: dat caracterului eterogenal faptelor de com regl de lege nu este posibil sa fol un criteriu unitar de clasificare, tocmai de aceea faptele de com se impart in doua mari categorii: -fapte de comert obiective; -fapte de comert subiective. Faptele de comert obiective sunt deter si produc efecte in temeiul legii independent de cal pers, de comerciant sau necomerciant, iar cele subiective sunt savarsite intotdeauna de catre un comerciant. In categoria faptelor de comert subiective pot fi incluse si faptele juridice accesorii dat leg directe cu acte sau operatiuni cons de lege ca fiind fapte de comert. Tocmai de aceea in sistemul nostrum normative faptele de com pot fi clasificate in cele 3 categorii: -obiective; -subiective; -mixte. Tinand seama de criteriile economice ce caracterizeaza faptele de comert, cele obiective pot fi impartite la randul lor in 3 subgrupe: -operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie; -operatiuni care privesc organiz si desf actv de productie;

-operatiuni conexe sau accesorii. Referitor la operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie in aceasta subgrupa intra cump si vanz com si op de banca. Operatiunile de banca sunt op de depozit, de ef de pret, de acordare de credite, iar cele de schimb vizeaza regimul monetar. In cea de-a doua subgrupa constituita din op care privesc actv intregr, faptele juridice sunt expres prevazute de lege. In legatura cu cea de-a treia subgrupa, respectiv op conexe sau accesoriile. Din denumirea acesteia, rezulta stransa legatura pe care o au cu actele sau faptele de comert cons ca atare de catre codul com. Din aceasta subgrupa fac parte actele de control asupra ob de stat, cump sau vanz de parti sociale sau act ale soc com, contractele de mandat si comision, de consignatie, op de mijlocire in afaceri com, cambia si biletul la ordin, op cu privire la navigatie, depozite pt cauze de comert, contul curent si cecul, gajul si fideuziunea. Contractul de report asupra oblig de stat sau a altor titluri de credit care circula in comert consta in cump cu bani a unor titluri de credit si revanz simultana cu termen si cu pret determinat catre ac pers a unor titluri de aceeasi specie. Cump cat si vanz de parti sociale sau act ale soc com sunt fapte de com obiectiv, prin ele insele fara a fi conditionate de existenta intentiei de revanzare. Contractul de mandat si de comision are caracter com in situatia in care ob acestuia consta in realizarea unei afaceri comerciale. Mandatul este contractul prin care o pers numita mandator se obliga sa incheie acte juridice in numele si pe seama altei pers numita mandat de la care primeste imputernicire. Contractul de comision este acel contract prin care o pers numita comisionar se obliga din insarcinarea unei alte pers numite comitent sa incheie anumite acte juridice in numele sau dar pe seama comitentului in schimbul unui comision. Contractul de consignatie este contractul prin care una din parti denumit consignant incredinteaza unei alte pers anumite bunuri sau marfuri spre a le vinde in nume propriu dar pe seama consignaturului. Operatiunile de mijlocire in afacerile comerciale constau intr-o actiune de intermediere intre doua PF sau PJ in scopul de a inlesni incheierea un act juridic pentru care acestea sunt interesate. Contractul de mijlocire apare astfel ca un contract de prestari de servicii. Cambia este un titlu de credit prin care o pers numita tragator da dispozitia unei alte pers denumite tras sa plateasca o suma de bani la scandenta unei alte pers numita beneficiar sau sa faca operatiunea la ordinal acestuia. Biletul la ordin este un titlu de credit prin care o pers denumita emitent se oblige sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte pers numite beneficiar sau din ordinul acestuia. Contul curent este un contract prin care partile covin ca in loc sa lichideze separate creantele lor reciproce, lichidarea sa se faca la un anumit termen legal sau conventional prin achitarea soldului de catre partea ce va fi la acea data debitoare. Cecul este un titlu negociabil prin care o pers numita tragator da ordin unei banci la care are disponibil sa plateasca o suma de bani in contul altei pers. Contractul de gaj este contractul in temeiul caruia debitorul ofera creditorului sau un bun pt garantarea obligatiei sale, iar creditorul avand dreptul de a fi platit cu preferinta fata de alti creditori. Contractul de fideuziune este acel contract prin care o pers numita fideuzor se obliga fata de creditorul altei pers da execute obligatiile debitorului sau in situatia in care acesta nu o va face.

C3 Subiectele raportului de drept comercial

Potrivit disp legale sunt comerciantii, aceia care fac fapte de comert ca profesiune obs precum si soc com. Potrivit legii rez ca sub raportul juridic de drept com sunt comerciantii ca PF precum si societatile com in calitate de PJ. Asadar pt a avea cal de comerciant PF trebuie sa indeplineasca 2 conditii: -sa savarseasca fapte de comert; -sa exercite comertul ca profesie sau profesiune obs. Calitatea de comerciant PJ rezulta din insasi actele de constituire care sunt depuse la regimul comertului sau pt cele infiintate prin acte administrative respectiv hotarari de Guvern sau hotarari ale organelor publice locale. Faptele ob de comert savarsite atat de PF cat si de PJ sunt prevazute in lege iar din momentul in care un comerciant a savarsit fapte de comert obiective se creeaza prezumtia potrivit careia actele infaptuite sunt comerciale. Pt dobandirea calitatii de comerciant, faptele de comert obtinute trebuie sa fie efective, nefiind eficient doar inregistrarea in reg com sau savarsirea de catre PF a unor fapte de comert izolate. Savarsirea faptelor de comert cu character de profesiune este considerata ca atare atunci cand se exercita ca ocupatie. Profesiunile comerciale potrivit codului com se defines in functie de 2 parametri: -savarsirea actelor de comert; -exercitarea acesteia ca o profesie obisnuita. Exista mai multe categorii profesionale, care desi produc bunuri material sau lucreaza pamantul, nu sunt considerate comercianti intrucat nu savarsesc fapte de comert (mestesugari, agricultori) care isi vand propriile produse si care nu fac fapte de comert, in sensul de a cumpara si revinde in scopul obtinerii de profit. In situatia in care un agricultor, in afara de faptul ca isi cultiva pamantul si isi vinde recoltele, cumpara de pe piata produse in scopul de a le revinde si de a obtine profit. Determinarea si proba calitatii de comerciant in caz de litigiu cel care invoca sau neaga calitatea de comerciant a unei pers are obligatia sa administreze dovezi in sprijinul pozitiei adoptate de process. Spre deosebire de litigiile civile in care sist probator este mai strict, in litigiile com sunt admise toate mij de proba (interogatorii, register, facturi etc.). Incetarea calitatii de comerciant este strans legata de modul in care ac sc au dob cal respective. Pe cale de consecinta in cazul PF intrucat calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea de fapte de comert, incetarea calitatii acestuia are loc in momentul in care acesta inceteaza a mai savarsi fapte de comert. Radierea din reg com sau retragerea autorizatiei administrative de functionare trebuie sa fie insotite de incetarea efectuarii unei fapte de comert cu caracter professional. In cazul societatii, intrucat dobandirea calitatii de comerciant este legata de cons lor ca PJ, aceasta calitate se pierde in momentul in care societatea isi inceteaza existent prin trecerea care a fost cons societatea, prin imposibilitatea realiz ob ac sau prin real lui prin hotararea adunarii generale sau prin faliment.

C4 Comerciantul, persoana fizica

Potrivit Constitutiei si celorlalte legi nu exista niciun fel de ingradiri sau limitari prin accesul la prof com iar prin lege sunt stabilite conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o PF sau PJ (soc com) pentru a dobandi aceste calitati. Persoanele cu incapacitate sunt: minorii, pers din domeniul medical si pers care datorita varstei nu-si pot administra bunurile sau lipsurile curate.

Incompatibilitatile privesc acele situatii in care o profesie comerciala nu poate fi exercitata de anumite personae care exercita anumite functii care privesc interesele generale ale soc creandu-se astfel un conflict de interese. Dintre categoriile profesiilor care nu pot dobandi calitatea de comerciant amintim urm: judecatorii, procurorii, diplomatii, functionarii publici, avocatii. Decaderi acele situatii care vizeaza anumite categorii de pers care in urma unor hotarari de condamnare devin nedemni de a executa o profesie comerciala. Interdictiile ocrotirea intereselor generale ale societatii care pot fi de ordin economic, social sau moral, pot det inscrierea in leg nat a unor actv ce nu pot fi desf de catre com: -comertul cu echipament si munitie militara; -fabricarea si comercializarea de droguri; -infiintarea unor cazuri de tolerant. In legisl rom nu se face nicio distinctie intre com romani si com straini care vin sa investeasca sub dif forme de la infiintarea unei soc pana la cumpararea de actiuni sau active ale societatii.

C5 Subiectele colective ale raportului de drept comercial

Subiecte ale raportului de drept com pot fi atat PF cat si PJ. Societatea com este definite in literature juridical ca o intreprindere pe care una sau mai multe pers o org prin actul constitutive in vederea realizarii de beneficii afectandu-i bunurile necesare pt indeplinirea de fapte de comert coresp ob sau de activitate. Particularitatile soc com izvorasc din dubla natura, respectiv de contract si in acelasi timp de forma institutionalizata prin care i se atribuie in conditii legale personalitate juridica. Potrivit codului civil soc este un contract prin care doua sau mai multe pers se invoiesc sa puna ceva in comun in scopul de a-si imparti foloasele ce au rezultat din actv desf. Soc com cu pers juridica se deosebeste de soc civila atat prin natura ei institutionalizata cat si printr-o serie de trasaturi care ii sunt proprii. Atat legea soc com 31/90 cat si codul com nu def contractual de soc ci doar se limiteaza la a stabili conditia de font si de forma prin lege. Pornind de la aceasta dispozitie legala, contractul de soc poate fi def ca fiind acordul de vointa prin care doua sau mai multe pers consimt sa constituie prin aporturi individuale un font comun destinat unei actv lucrative desf impreuna prin indeplinirea de acte sau fapte de comert si in scopul de a imparti beneficial realizat. Din aceasta definitie rezulta caract contractului de soc respectiv consensual, patrimonial, oneros, comutativ si commercial. Contractul este consensual ceea ce inseamna ca el se formeaza prin simplul accord de vointa al partilor care stabilesc ob de actv, structura de organizare, cotele de aport ale asociatilor, component bunurilor ce formeaza activul, precizarea duratei si a modului de functionare a soc, adoptarea criteriilor de repartizare a bedneficiilor. Natura onoroasa a contractului de soc com deriva din aceea ca fiecare asociat int sa devina membru al soc com respective cu scopul declarat de a beneficia de foloasele rezultate. Contractul de soc com face parte din categ contr commutative deoarece intinderea drepturilor si obligatiilor asumate este certa si deter inca de la incheierea actelor const ale soc. In ceea ce priveste elem constitutive ale contractului de soc com acestea sunt cele generale, respectiv capacitate, consimtamant, ob si cauza, dar si cele specific cum ar fi obligarea asociatilor de a contribui prin aport la formarea part soc, la exercitarea in comun a actv statutare cuvenite si la part la beneficii si pierderi. Referitor la capacitatea partilor, perfectarea contractului de soc impune existent capac depline de exercitiu pt PF, iar pt PJ abilitarile sau mentiunile statutare corespunzatoare. Consumtamantul partilor implica vointa specifica de asociere a doua sau mai multe pers in scopul de a indeplini impreuna actv de nat soc pe care le-au convenit. Vointa asociatilor trebuie sa fie constienta si libera, adica sa nu fie afectata de vicii de consimtamant, cum ar fi eroarea, doliu, leziuni si violenta.

Obiectul contractului de soc com are particularitati distinct care il del de soc civila si in el se regaseste ansamblul de operatiuni care urmeaza sa fie indeplinite in vederea realizarii de beneficii de catre asociatii in cauza. Ob trebuie sa fie determinat sau determinabil, posibil si personal precum si licit. Cauza ca cel de-al patrulea elem al contractului consta in finalitatea de a construe un fond soc comun in scopul exercitarii anumitor acte de comert in vederea obtinerii de beneficii care urm sa fie impartite potrivit actului constitutiv. Cu privire la aportul asociatilor, acesta repr valoarea patrimoniala cu care orice asociat convine fie prin actul constitutiv dar si prin subscriptii ulterioare sa contribuie la alcatuirea sau majorarea capitalului social. Exercitarea in comun a actv statutare ca cel de-al doilea elem sp al contr de soc com implica vointa membr de a conlucra in scopul indepl faptelor de comert prev in actele constitutive. Participarea la beneficii si pierderi se real in fct de prevederile inscrise in actul de soc sau in actul constitutive. Tipuri de organizare asociativa Potrivit legii soc com 31/90 sunt consecrate 5 tipuri de org asociativa: -societatea in nume colectiv (SNC); -societatea in comandita simpla (SCS); -societatea pe actiuni; -societatea in comandita pe actiuni; -societatea cu raspundere limitata. Clasificarea soc com in cele 5 tipuri mentionate este det de intinderea oblig pe care si le asuma asociatii pt datoriile contractate de soc in cursul actv sale statutare. SNC este cel mai vechi tip de soc com construita de comercianti pe baza rel pers apropiate, iar cap soc constituia o garantie importanta doar pt creditorii soc intrucat creditorii pers erau exclusi iar fiecare dintre asociati rasp integral si solidar cu intregul sau patrimoniu personal pt datoriile sociale. SCS reuneste doua categorii de membrii: comanditatii si comanditarii. Comanditatii sunt exact in aceeasi situatie cu asociatii in nume colectiv raspunzand integral si solidar pt intregul pasiv. Comanditarii sunt pers care se asociaza si care rasp doar pt o suma limitata, ei furnizand societatii un capital care se inscrie in capitalul social al acesteia, iar riscurile se limiteaza la capitalul furnizat. Societatea pe actiuni a luat nastere ca o mare nevoie a acumularii unor cap mari si are de regula un nr mare de actionari. Aceasta propune divizarea cap soc in actiuni care sunt titluri negociabile. In acest tip de soc, toti asociatii au pozitia de actionari iar viata sociala se bazeaza pe legea majoritatii care desemneaza org de conducere si modif atunci cand este cazul inclusive contractual de soc. Cu toate acestea grupul majoritar va trebui sa administreze societatea in interesul tuturor actiunilor intrucat prin lege sunt protejate interesele actionarilor minoritari. SCA in cadrul acesteia vom intalni pe de o parte actionari iar pe de alta parte un nr de comanditori care au calitate de comercianti. SRL este partial o soc de pers constand in aceea ca partile soc nu sunt reprezentate prin titluri negative cum sunt actiunile si ele nu pot fi cedate unor noi asociati decat daca sunt acceptati de ceilalti. SRL este si o soc de cap intrucat fiecare membru isi limiteaza rasp si riscul in fct de suma depusa la constituire. Alte sub colective de drept com alaturi de regiile autonome, intreprinderile publice organiz doar in anumite domenii prevazute de lege la nivel local sau national. De regula ele sunt infiintate prin HG sau prin hotarari ale Consiliului local. Cooperativele de productie sau de consum org si care funct conform actului constitutive si legii.

C6 Auxiliarii comerciantilor
In actv lor comerciantii coopereaza sau sunt ajutati de alte pers care fie prezinta interesele fie reda concursul in efectuarea unor op com. Prima categorie este formata din prestatorii de servicii sau de munca aflati in raportul de munca si salarizati de catre comercianti, motiv pt care sunt numiti auxiliari dependenti. Din aceasta categorie fac parte prepusii, comis-voiajorii si comisii pt negot. A doua categ este repr de acele pers care pun in slujba comerciantilor vointa lor de actiona in numele si pe seama acestuia. Aceste categ de pers nu au contracte de munca cu intreprinzatorii iar raportul cu acestia sunt guvernate de normele de drept privat referitoare la contractul de mandate sau de comision. Ei sunt denumiti auxiliari autonomi sau independenti fiind insarcinati sa obtina oferte sau comenzi, sa faca clasamente, sa trateze ori sa incheie afaceri comerciale. Din aceasta categ fac parte mijlocitorii, agenti de bursa si agenti de comert si sunt retribuiti de comerciant prin plata unui comision raportat la op com incheiate. Reprezentarea comerciala este acea operatie juridical prin care o pers numita reprezentat incheie acte juridice cu terte pers in numele si pe seama altei pers numite reprezentant cu consecinta directa ca efectele ac faptelor juridice respectiv drepturile si obligatiile asumate se produc direct in pers celui reprezentat. Reprezentarea presupune existenta a 3 conditii cumulative: -sa existe un raport de repr, autorizatie sau imputernicire; -sa existe intentia de a reprezenta; -vointa sa fie valabila reprezentantului. Reprezentantul actioneaza intotdeauna in baza imputernicirii primate si incheie actele juridice in numele celui care i-a dat imputernicirea, transferandu-i toate drepturile si obligatiile care deriva din actul incheiat. Reprezentarea poate fi generala sau totala sau speciala sau partiala. Raportul de reprezentare la incheierea unor acte juridice trebuie sa fie cunoscut de cealalta parte altfel reprezentantul va incheia acte in nume propriu. Tocmai de aceea intentia de a reprezenta o alta pers trebuie sa fie cunoscuta de cocontractant sau de tert. In privinta vointei valabile a reprez, aceasta inseamna ca trebuie sa fie o pers care sa aibe capacitatea de exemplu. Reprz produce efecte atat fata de cel reprezentat cat si fata de tert in sensul ca actele inheiate cu respectarea mandatului sau imputerniciri primate produc efecte direct in part celui repr si nu produc niciun fel de efecte in patr reprezentantului. In rap de izvoarele puterii de reprezentare vom distinge intre reprez legala care are ca izvor legea si reprz conventional care are ca izvor vointa celor 2 parti. Dupa obiectul sau repr poate fi: -generala incluzand toate actele incheiate in numele reprezentantului; -speciala atunci cand se refera la un caz izolat. In materie de comert sunt intalnite doua tipuri de reprezentari: -reprezentarea exclusive; -reprezentarea colectiva. Reprezentarea inceteaza ori de cate ori intervin urm situatii: -este revocata imputernicirea; -reprezentantul devine interzis sau cand acesta renunta la insarcinare devine insolvabil, moare sau se aplica procedura de lichidare judiciara. In cadrul aux dependenti prepusii sunt pers insarcinate cu com in locul patronului lor. Pt a fi prepus, o pers trebuie sa indeplineasca 2 conditii: -sa fie insarcinata cu comertul de catre patron; -actiunea comerciala sa se desf la locul unde com isi exercita comertul. Calitatea de prepus inceteaza prin urm modalitati: -revocarea imputernicirii; -renuntarea prepusului; -moartea, lichidarea judiciara. Comisii pentru negot sunt prepusi pt vanzarea in detaliu a marfii.

Comisii calatori pt com sunt comis-voiajori, sal ai comerciantului cu un salariu fix sau cu un comision pentru fiecare afacere incheiata. In cadrul aux independenti vom intalni acele pers care in mod profesional ii ajuta in actv lor pe comercianti se regasesc sub forma mijlocitorilor, agentii de bursa si agentii de comert. Mijlocitorul este acea pers care prin propria actv si urmarea a diligentelor proprii determina doua pers sa incheie un contract avand dreptul la o renumeratie. A doua categ este cea a ag de bursa, fie de valori, atunci cand acesta in numele si pe raspunderea clientilor contra unui comision se angajeaza in actv de solicitare si acceptare a ordinelor la tranzactie. Ag de comert este un aux independent cu caracter profesional si de durata care actioneaza exclusiv in numele comerciantului plasandu-i prod intr-o anumita zona sau furnizand informatii privind conditia pietei, colectarea de comenzi, tratarea si incheierea afacerilor comerciale.

C7 Fondul de comert si patrimonial comercial

Prin patrimoniu se intelege totalitatea drepturilor si obligatiile unei PF sau PJ comercial care au valoare economica. Patrimoniul este suportul material al unui comerciant. In legatura cu acesta vom distinge intre mij ec care sunt compuse din totalitatea activelor material si banesti care servesc la desfiintarea activitatii comerciantului si sursele mij ec, adica locul lor de provenienta sau de dobandire. Mij ec se prez sub forma mij fixe si a mij circulante. Mij fixe sunt bunuri material care iau parte la mai multe cicluri de productie si isi transf val asupra prod fabricate. Mij circulante sunt bunuri destinate sa asig sau continuitatea productiei si ele se cons in in intregime in fiecare ciclu de productie. Activele circulante se grupeaza in: -active circulante materiale; -active circulante banesti; -active circulante in decontare. Activele circulante materiale sunt formate din materii prime, materiale, combustibili, ambalaje, produse neterminate etc. Activele circulante banesti sunt constituite din sume de bani care se afla in casieria societatii, fie in conturi la diferite banci. Activele circulante in decontare sunt valori material sau banesti avansate de societatea unor PF sau PJ si care urmeaza sa fie decontate ulterior. Din punct de vedere al mijloacelor mat, mij ec pot fi clasificate in capital propriu, capital atras sau credite si imprumuturi. Prin fond de comert intelegem totalitatea bunurilor corporale si necorporale, precum si a raportului de fapt cu valoarea patrimoniului pe care le afecteaza societatea comerciala in scopul descfasurarii activitatii prevazute in statut si a obtinerii de profit. Fondul de comert este un complex de mijloace si cuprinde: 1.elemente sau bunuri corporale marfa, bani, material, utilaje, instalatii etc; 2.elemente sau bunuri necorporale sau drepturi referitoare la com sau cum ar fi: firma, emblem, brevete, inventii, marci de fabrica, drepturi de autor etc; 3.rap de fapt cu val patrimoniala cum sunt clientele si vadul com, secretele de fabrica. Organizatii sociale etc. In privinta materiei juridice a fondului de comert, in literature juridical au fost avansate 4 teorii: -teoria universalitatii apreciindu-se ca fondul de comert constituie o universalitate juridical, un patrimoniu autonom cu drept si obligatii nascute din relatia comerciala si avand in patrimoniu un complex de bunuri eterogene;

-teoria personificarii fondului de comert potrivit careia aceasta are o independent juridical fata de comerciant, avand sediul propriu, patrimoniu, firma, drepturi si obligatii; -teoria patrimoniului de afectatiune in sensul ca acesta este format din bunurile si drepturile puse la dispozitia societatii de catre comerciant; -teoria proprietatii incorporale potrivit careia fondul de comert este un drept de proprietate. Din cele 4 teorii mentionate anterior putem trage urmatoarele concluzii: -fondul de comert este un bun unitar, distinct de elemente care il compun putand face ob vanz, gajului etc; -fondul de comert este un bun mobil intrucat elementele care il compun sunt fie bunuri mobile, respectiv materii, instalatii, utilaje etc; fie bunuri mobile incorporale, respectiv drepturile (contracte de inchiriere); -fondul de comert este un bun mobil incorporal in ratiunea elementelor preponderente care il caracterizeaza, respective clientele; -fondul de comert este un bun mobil corporal de materii comerciale. In legatura cu elementele fondului de comert, facand diferenta intre elemente material sau corporale vom identifica in primul rand existenta bunurilor mobile, respectiv mobilier, combustibil, marfa, materie prima, utilaje, instalatii. Alaturi de acestea sunt prezentate drepturi mobiliare in situatia in care comerciantul nu este si proprietarul spatiului in care isi desfasoara activitatea fiind nevoit sa-l inchirieze. In categoria elemente incorporabile ale fondului de comert vom identifica domeniul sau sediul societatii, numele comerciantului sau firma, emblema sau nationalitatea.

C8 Societatile comerciale
Regimul juridic al soc com a fost reglementat pentru prima data in tara noastra prin codul com adoptat in 1887 si modificat fundamental prin legea 31/1990. Potrivit acestuia, in sistemul de drept romanesc sunt intalnite 5 tipuri de societati comerciale dupa cum urmeaza: -societatea in nume colectiv (SNC); -societatea in comandita simpla (SCS); -societatea in comandita pe actiuni (SCA); -societatea pe actiuni (SA); -societatea cu raspundere limitata (SRL). Criteriul folosit de legiutor pr soc com pt clasif in una din cele 5 tipuri de soc il constituie intinderea obligatorie pe care asociatii si le asuma pt datoriile contractate de soc in cursul activitatii sale statutare. Cele 5 tipuri de societati comerciale se impart in 2 mari categorii: -acele societati in care asociatii raspund nelimitat si in solidaritate pt pasivul soc, fiind constituita societatea de personal; -asociatii pot fii urmariti de creditorii societatii pentru datorii contractate de acestia, numai in limita aportului adus la constituirea societatii, fiind denumita societatea de capitaluri. Procedura de constituire a societatii comerciale cu personalitate juridical comporta 3 etape: -o etapa consensuala; -o etapa juridical; -o etapa de publicitate, inmatriculare, inregistrare. Etapa consensuala are drept obiectiv intocmirea de catre parti a actelor constitutive ale societatii. Incheierea si perfectarea inscrisurilor se realizeaza de catre parti prin negociere in conditiile dreptului comun. In cadrul societatii pe actiuni, realizarea acordului este mai complicat datorita numarului mare de actionari sau datorita faprului ca se realizeaza o subscriere publica de actiune. Inscrisurile care se intocmesc in aceasta etapa trebuie sa fie autentificate. Etapa juridiciara se caracterizeaza prin controlul de legalitate exercitat de instant competent sa autorizeze functionarea societatii commercial respective.

Etapa de publicitate, inmatriculare si inregistrare constituie stadiul final al constituirii unei societati comerciale prin indeplinirea cerintelor de publicitate, a documentelor constitutive in monitorul oficial, inmatricularea profesiei in regimul comertului si inregistrarea fiscal. In aceasta etapa societatea comerciala dobandeste personalitate juridical si devine opozabila ca subiect de drept fata de terti. Realizarea unei societati comerciale are la baza principiul constitutional al libertatii de asociere in sensul ca la constituirea acesteia pot participa atat PF cat si PJ. In privinta inscrisurilor constitutive, acstea au character consensual, patrimonial,oneros, comutativ si commercial. Functionarea societatii comerciale se realizeaza prin intermediul organelor de conducere alese sau numite potrivit legii sau actului constitutiv. Organul supreme de conducere al unei societati comerciale este AGA care poate fi ordinara sau extraordinara, prima se intalneste cel putin o data pe an, iar cea de-a doua se intruneste ori de cate ori este nevoie pentru a se lua hotararea cu privire la prelungirea duratei societatii, marirea capitalului, schimbarea obiectivului de activitate sau a formei locatiei, mutarea sediului, fuziunea cu alte societati sau orice alta modificare al contractului de societate. Pentru validitatea deliberarilor AGA este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul societatii, iar hotararile sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare. In ceea ce priveste validitatea adunarii generale extraordinare sunt necesare la prima convocare prezentarile actionarilor care reprezinta din cap soc, iar hotararile se impun a fi luate prin votul unui nr de actionari care sa repr cel putin jumatate din cap soc. In situatia in care, cu titlu de exceptie o adunare generala nu poate fi tinuta la termenul stabilit se va convoca o noua adunare generala extraordinara la care sa fie prezenti jumatate din actionarii ce detin cap soc, iar votul sa reprezinte cel putin 1/3 dintre acestia. Hotararile adoptate in adunarile generale, fie ordinare fie extraordinare, sunt obligatorii pentru toti asociatii indiferent de faptul ca au fost prezenti sau nu, sau de modul in care au votat. Aceste hotarari pot fii atacate in justitie in termen de 15 zile de la data publicarii in monitorul oficial. A doua entitate de conducere a unei societati comerciale o reprezinta administratorul. Persoana care este desemnata drept administrator al unei soc com trebuie sa indeplineasca mai multe conditii prevazute in lege sau in actul constitutive cu referire la capacitate, cetatenie, onorabilitate sau sa aibe calitatea de membru al soc com respective. In activitatile lor, societatile comerciale au posibilitatea sa fuzioneze cu altele asemenea, fuziune care se poate realiza prin absorptie sau prin contopire atunci cand cele doua societati isi inceteaza activitatea fiind create o societate noua. De asemenea societatile comerciale pot fii dizolvate in mod voluntar de catre cei care le-au constituit si potrivit procedurii adoptate la infiintarea acesteia. De asemenea dizolvarea unei societati comerciale poate fi facuta de catre instantele judecatoresti. Efectuarea dizolvarii soc com o constituie lichidarea acesteia potrivit procedurii stabilite de lege si inscrise in actele constitutive. Operatiunea de lichidare a soc com parcurge mai multe etape respective: -inlocuirea organizarii de conducere curenta; -predarea gestiunii; -plata creditorilor sociale; -satisfacerea drepturilor asociatilor; -intocmirea bilantului final; -radierea din registrul comertului.

C9-Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului

Intreaga procedura de reorganizare a unei societati este axata in jurul unui plan de reorganizare care face parte dintr-un process complex derulat in urmatoarele faze: -declansarea procedurii de reorganizare si faliment; -elaborarea si punerea in aplicatie a planului de reorganizare; -incetarea procdurii declansate. Procedura de reorganizare si faliment poate fi declansata atat de catre debitor cat si de creditorii sau de catre camerele de comert. Debitorul care nu poate face fata datoriilor sale exigibile (ajunse la termen) cu sumele de bani determinate in conturi poate el insusi sa declanseze procedura printr-o cerere adresata tribunalului. Nu pot beneficia de aceasta procedura acei debitori care in ultimii 5 ani au mai facut o astfel de cerere sau impotriva lor, creditorii au promovat la tribunal cereri de organizare sau refalimentare. In legatura cu deschiderea procedurii, judecatorul silnic avand in vedere cererea cu care a fost investit, va da o incheiere de deschidere a procedurii pe care o va trimite tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor of com precum si debitorului insusi. In situatia in care, creditorii se opun cererii formulate de debitor in termen scurt (15 zile) judecatorul ii va cita impreuna cu debitorul la o sedinta in cadrul careia va solutiona toate opozitiile formulate de la data deschiderii procedurii de reorganizare judiciara se suspenda toate actele judiciare sau extrajudiciare oentru realizarea creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale. De asemenea se suspenda orice termen de prescriptive care va reincepe sa curga dupa 30 de zile de la inchiderea procedurii. Planul de reorganizare sau lichidare va prevede fie reorganizarea si continuarea activitatii, fie lichidarea unor bunuri din patrimonial activitatii. Planul de reorganizare va trebui sa fie propus in termen de 30 zile de la data deschiderii procedurii, el putand fi preluat de catre judecatorul silnic. Nerescpectarea acestor termene conduce la decatderea partilor din dreptul de a propune un plan de reorganizare sau lichidare sip e cale de consecinta, tribunalul va dispune trecerea la faliment. In cazul in care se propune continuarea activitatii, proiectul planului de reorganizare va implementa perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta formulate. Acest plan se publica in monitorul official dand astfel posibilitatea sa fie cunoscut de catre toate persoanele interesate. In situatia in care atat planul propus de debitor cat si planul de reorganizare propus de creditori sunt respinse, tribunalul va dispune ca judecatorul silnic sa inceapa de indata procedura falimentului. Ultima etapa a acestui process vizeaza reorganizarea societatii conform planului aprobat de catre judecator. In situatia in care debitorul nu se conformeaza planului, administratorul sau oricare dintre creditorii acestuia pot cere judecatorului sa inceapa procedura falimentara. In cazul in care se constata o redresare s activitatii si a unui inceput de plata sau de indestulare a creditorilor, judecatorul silnic poate dispune prin incheiere prelungirea perioadei de reorganizare de pana la 1 an. In lipsa unui plan de reorganizare debitorul, creditorul, comitetul creditorilor sau comitetul de com si ind, poate adresa judecatorului silnic o cerere prin care solicita ridicarea drepturilor debitorului de a-si conduce activitatea. Dupa deschiderea procedurii, in situatia in care debitorul isi declara intentia de a lichida societatea, judecatorul silnic va dispune sigilarea tuturor bunurilor care fac parte din averea debitorului, indifferent de locul in care se afla. In acest sens, vor fi puse sub sigiliu, magazine, depozite, magaziile, birourile, contractile, marfa, respectiv toate bunurile mobile sau immobile, precum si titluri de valori. In timpul actiunii de sigilare, averea debitorului va fi inventariata de catre lichidator, indicand si valoare individuala a acesteia. Lichidatorul are obligatiile sa ia masurile necesare conservarii bunurilor dar putand sa instraineze marfa perisabila sau cele care implementeaza cheltuieli mari de conservare.

Judecatorul silnic va putea, cu acordul comitetului creditorilor, sa dispuna vanzarea de bunuri din averea debitorului, iar banii rezultati din vanzare sa ii depuna in conturile acestuia care sunt insa blocate. Deschiderea procesului de falimentare trebuie sa fie notificat de catre judecatorul silnic de indata, inclusiv bancilor la care acesta are conturi deschise sis a precizeze interdictia ca debitorul sa se foloseasca de sume de bani din conturi fara acordul judecatorului silnic sau al lichidatorului. In legatura cu stabilirea masei pasive, lichidatorul va trimite fiecarui creditor cate o notificare in care va preciza termenul limita pentru inregistrarea creantelor impotriva debitorului. Creantele vor fi prezentate de creditori in termen de 30 zile de la data trimiterii notificarii si vor fi inregistrate intr-un registru special care se tine la grefa tribunalului. Lichidarea bunurilor din averea debitorului va incepe odata cu afisarea tabelului cuprinzand obligatiile acestuia. Bunurile care fac parte din patrimoniul societatii debitorului pot fi vandute toate sau individual, iar sumele rezultate vor fi depuse in contul stabilit pe baza dispozitie judecatorului silnic. Creantele inregistrate vor fi platite de catre lichidator in ordinea stabilita de lege: 1.Taxele si orice alte cheltuieli determinate de declansarea procedurii de reorganizare sau faliment; 2.Creantele reprezentant creditele acordate de societatile bancare in perioada de reorganizare precum si creantele rezultate din cont actv debitorului; 3.Creantele izvorate din contractile de munca si doar pe cel mult 6 luni aut deschiderii procedurii; 4.Creantele statului provenite din impozite, taxe, amenzi si alte sume ce reprezinta veniturile publice; 5.Creantele garantate cu garantii reale asupra bunurilor (gaj sau ipoteca); 6.Creantele rezultate din obligatia de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume de bani necesare intretinerii; 7.Creantele reprezentand creditele bancare cu cheltuieli sau dobanda etc.

C10 - Obligatiile comerciale

Obligatia este un raport juridic in continutul careia intra dreptul subiect activ numit creditor, de a cele ale subiectului pasiv numit debitor sad ea, sa faca sau sa nu faca ceva sub sanctiunea constrangerii in caz de neexecutare. Asadar debitorul este tinut fata de creditor, fie la prestatie pozitiva, respectiv sa dea sau sa faca, fie la o abtinere, sa nu faca ceva. Raportul de obligatie comerciala cuprinde ca elemente de structura subiectiva, continutul si obiectul. Sub raport juridic obligational pot fi atat PF cat si PJ si in mod exceptional, inclusive statele. Continutul raportului juridic de obligatii este format din dreptul de creanta care ap creditorului si datoria corelativa dreptului de creanta care este in sarcina debitorului. Obiectivul raportului de obligatii poate consta, fie intr-o prestatie pozitiva, respectiv sa dea sau sa faca ceva, fie intr-o abtinere, respectiv obligatia de a nu face, care in lipsa publicatiei asumate de debitor, acesta ar fi fost indreptatit sa faca ceva. A da inseamna obligatia de a constitui sau transmite un drept real oarecare. De exemplu obligatia vanzatorul de a transpune cumparatorului dreptul de proprietate asupra lucrului vandut, care este o obligatie de a da si care nu trebuie confundata cu obligatia de a preda in mod material lucrul vandut si care este obligatia de a face. Obligatia de a face este indatorirea ce revine subiectului pasiv de a efectua o lucrare si in general orice prestatie pozitiva cum ar fi obligatia vanzatorului de a preda lucrul vandut sau obligatia locatarului de a pune la dispozitie locatarului lucrul inchiriat, ori obligatia asumata de a presta anumite servicii.

Obligatia de a nu face consta intr-o abtinere la care este indatorat subiectul pasiv de la ceva ce ar fi putut face in lipsa obligatiei asumate. Spre exemplu: proprietarul unui teren care se oblige fata de vecinul sau sa nu faca o anumita constructive cu o anumita inaltime. Izvorul principal al obligatiei comerciale il constituie contractual care poate fi contract de vanzare etc. Alaturi de contracte, izvor al obligatiei comerciale il constituie si actul juridic complex cu o pluralitate de parti participante sau actul juridic unilateral.