1.

Conectai-v

24-29.doc
nc un participant Comentarii Permitei accesul

Fiier Editare Vizualizare Ajutor Numai vizualizare

24. Lungimea extremitatilor se determina cu o panglica metrica. Lungim ea membrelor superioare : se masoara cu panglica de la acromion la virful degetului mijlociu. Lungim ea membrelor inferioare: diferenta dintre talie si bust (talia este distanta dintre vertex si talpi, masurata in p ozitia stind cu taliometrul; bustul este distanta dintre planul de sprijin al feselor si virful capului la subiect ul asezat pe scaun, cu spatele lipit de taliometru). 25. La fractura claviculei se aplica atela Kramer confectionata din sirma. Ea se aeaz ncepnd cu regiunea omoplatului sntos, trece peste partea afectat, apoi pe partea posterioar a braului, antebraului pn la degetele membrului traumat. Braul trebuie s fie n flexie sub un unghi drept. Fixarea atelei se face cu ture circulare de fa. Antebraul se menine cu ajutorul unei earfe trecute n jurul gtului. Dac nu snt alte posibiliti membrul superior se suspendeaz d e tors. La fractura antebratului. Atela de imobilizare trebuie s cuprind braul, articulaia cotului i antebraului cu mna propriu-zis. Se face cel mai bi ne cu atela Cramer. Ea se aeaz pe partea posterioar a membrului traumatizat i se fixeaz cu tur e circulare de fa. Antebraul se suspendeaz cu o earf trecut n jurul gtului.

Imobilizarea oaselor minii (carpiene, metacarpiene, falangele) se face c u o atel aezat palmar, ce se ntinde de la degete pn la mijlocul antebraului, a vnd grij ca degetele s rmn n poziia lor de repaus (flexie moderat), pentru aceasta i dm s ie ce va n mn. 26. 27.La aplicarea aparatului gipsat degetele membrului se lasa descoperite, deoarece aspectul lor exterior ne informeaza despre starea circulatiei sanguine. Pentru a obtine o imobi lizare buna a fracturii aparatul gipsat trebuie aplicat in asa fel, ca sa cuprinda articulatiile, formate de ca tre oasele fracturate, adica minim doua articulatii. Pentru aplicarea atelei ghipsate se ia atela ghipsat a pregatita din timp de lungimea si latimea necesare, se aplica pe membru si se bandajeaza slab cu fese de tifon, ca urmare ea cuprinde membrul sub forma de uluc si, intarindu-se, asigura imobilizarea. 28.Lungimea circumferintei bratului se determina cu ajutorul unei pangli ce gradate. Aceasta se aplica in jurul bratului, unde acesta are circumferinta maximala si se iau masuraril e. Metoda este folosita pentru determinarea gradului de dezvoltare a obezitate. 29.Pneumotoracele deschis se va trata prin aplicarea unui pansament ocl uziv lipit pe tegument la 3 laturi, permitind astfel iesirea aerului(lipirea pe toate cele 4 laturi poate produc e un pneumotorace sufocant). 30. Mobilizarea Apucarea victimei si asezarea pe targa trebuie sa se faca in asa fel incat s a nu flecteze corpul, pastrand pozitia dreapta pe cat posibil. Asezarea pacientului pe targa necesita, in mod ideal 4 persoane: unul car e imobilizeaza capul victimei, alti 2 care sustin trunchiul si membrele inferioare si al 4-lea care imping e targa sub victima cand ceilalti 3 intorc victima lateral. Alte tehnici de ridicare de la sol si asezare pe targa sau brancard, sunt:

- tehnica "cules" - 3 salvatori: introduc mainile sub corpul victimei, unul la nivelul capului si toracelui, altul la nivelul bazinului si al treliea la nivelul membrelor inferioare - tehnica "puntii olandeze" - 4 salvatori: doi salvatori in pozitie calare de asupra victimei introduc mainile sub corpul victimei dintr-o parte si din cealalta, unul sub membrele infer ioare iar al doilea sub torace; al treilea salvator calare, deasupra targii si cu fata la ceilalti doi salvatori, i ntroduce mainile sub umerii victimei, paralel cu bratele acesteia in timp ce al patrulea sustine cu o ma na ceafa victimei - tehnica "mainilor alternate" - 4 salvatori: introduc mainilesub corpul vi ctimei alternand o mana de la unul si una de la altul. Pozitia pe targa a victimei, trebuie sa previna aparitia unor noi leziuni sa complicatii. Pacientii inconstienti sau cu traume cerebrale, se vor transporta culcati pe o parte, pentru a pre veni asfixia prin caderea limbii sau voma. 24. Lungimea extremitatilor se determina cu o panglica metrica. Lungim ea membrelor superioare : se masoara cu panglica de la acromion la virful degetului mijlociu. Lungim ea membrelor inferioare: diferenta dintre talie si bust (talia este distanta dintre vertex si talpi, masurata in p ozitia stind cu taliometrul; bustul este distanta dintre planul de sprijin al feselor si virful capului la subiect ul asezat pe scaun, cu spatele lipit de taliometru). 25. La fractura claviculei se aplica atela Kramer confectionata din sirma. Ea se aeaz ncepnd cu regiunea omoplatului sntos, trece peste partea afectat, apoi pe partea posterioar a braului, antebraului pn la degetele membrului traumat. Braul trebuie s fie n flexie sub un unghi drept. Fixarea atelei se face cu ture circulare de fa. Antebraul se menine cu ajutorul unei earfe trecute n jurul gtului. Dac nu snt alte posibiliti membrul superior se suspendeaz d e tors. La fractura antebratului. Atela de imobilizare trebuie s cuprind braul,

articulaia cotului i antebraului cu mna propriu-zis. Se face cel mai bi ne cu atela Cramer. Ea se aeaz pe partea posterioar a membrului traumatizat i se fixeaz cu tur e circulare de fa. Antebraul se suspendeaz cu o earf trecut n jurul gtului. Imobilizarea oaselor minii (carpiene, metacarpiene, falangele) se face c u o atel aezat palmar, ce se ntinde de la degete pn la mijlocul antebraului, a vnd grij ca degetele s rmn n poziia lor de repaus (flexie moderat), pentru aceasta i dm s ie ce va n mn. 26. 27.La aplicarea aparatului gipsat degetele membrului se lasa descoperite, deoarece aspectul lor exterior ne informeaza despre starea circulatiei sanguine. Pentru a obtine o imobi lizare buna a fracturii aparatul gipsat trebuie aplicat in asa fel, ca sa cuprinda articulatiile, formate de ca tre oasele fracturate, adica minim doua articulatii. Pentru aplicarea atelei ghipsate se ia atela ghipsat a pregatita din timp de lungimea si latimea necesare, se aplica pe membru si se bandajeaza slab cu fese de tifon, ca urmare ea cuprinde membrul sub forma de uluc si, intarindu-se, asigura imobilizarea. 28.Lungimea circumferintei bratului se determina cu ajutorul unei pangli ce gradate. Aceasta se aplica in jurul bratului, unde acesta are circumferinta maximala si se iau masuraril e. Metoda este folosita pentru determinarea gradului de dezvoltare a obezitate. 29.Pneumotoracele deschis se va trata prin aplicarea unui pansament ocl uziv lipit pe tegument la 3 laturi, permitind astfel iesirea aerului(lipirea pe toate cele 4 laturi poate produc e un pneumotorace sufocant). 30. Mobilizarea Apucarea victimei si asezarea pe targa trebuie sa se faca in asa fel incat s a nu flecteze corpul, pastrand pozitia dreapta pe cat posibil. Asezarea pacientului pe targa necesita, in mod ideal 4 persoane: unul car e imobilizeaza capul victimei,

alti 2 care sustin trunchiul si membrele inferioare si al 4-lea care imping e targa sub victima cand ceilalti 3 intorc victima lateral. Alte tehnici de ridicare de la sol si asezare pe targa sau brancard, sunt: - tehnica "cules" - 3 salvatori: introduc mainile sub corpul victimei, unul la nivelul capului si toracelui, altul la nivelul bazinului si al treliea la nivelul membrelor inferioare - tehnica "puntii olandeze" - 4 salvatori: doi salvatori in pozitie calare de asupra victimei introduc mainile sub corpul victimei dintr-o parte si din cealalta, unul sub membrele infer ioare iar al doilea sub torace; al treilea salvator calare, deasupra targii si cu fata la ceilalti doi salvatori, i ntroduce mainile sub umerii victimei, paralel cu bratele acesteia in timp ce al patrulea sustine cu o ma na ceafa victimei - tehnica "mainilor alternate" - 4 salvatori: introduc mainilesub corpul vi ctimei alternand o mana de la unul si una de la altul. Pozitia pe targa a victimei, trebuie sa previna aparitia unor noi leziuni sa complicatii. Pacientii inconstienti sau cu traume cerebrale, se vor transporta culcati pe o parte, pentru a pre veni asfixia prin caderea limbii sau voma. Transportul Ideal ar fi ca fiecare victima sa fie transportata de catre 3-4 persoane. Tr ansportul se face cu brancardul sau targa standard, care poate fi purtata de 2 sau 4 salvatori. Acestia treb uie sa inainteze cat mai lin, purtand intodeauna brancarda cu capul victimei inainte. In cazul in care t rebuie sa treaca peste obstacole sau sa urce pante, brancarda trebuie mentinutra in pozitie orizontala. La nevoie, poate fi improvizata o targa din crengi, bete, schiuri, scanduri cu haine, cearsafuri, plapume, panza etc. Cel mai simplu, se confectioneaza din 2 bare de lemn pe care se infasoara un pled care se fixeaza apoi cu ace de siguranta sau trecand barele de lemn printr-o hain a incheiata. In lipsa altor mijloace, victima poate fi transportata:

- in brate, ca pe un copil: salvatorul tine victima in brate, cu o mina spriji nind-o de spate si cu alta sub genunchi - in spate: victima tinandu-se de umerii salvatorului, care o tine de mem brele inferioare - pe umeri: in cazul victimelor inconstiente dar fara fracturi cervicale - de catre doi salvatori: primul salvator in spatele victimei o apuca de su b maini iar al doilea cu spatele la victima o apuca de sub genunchi - daca victima este constienta poate fi transportata pe mainile inclestate, a doi salvatori: acestia se prind reciproc de maini, fiecare apucand cu palma gatul mainii celuilalt, forma nd astfel un fel de fotloliu pe care este asezata victima care se va sprijini de umerii salvatorilor - o victima constienta poate fi transportata si asezand-o pe un scaun care apoi este transportat de catre 2 persoane - pe o bara (bat): victima asezata pe o panza rezistenta, ale carei colturi s e leaga la capul si la picioarele victimei, in timp ce o alta panza este trecute pe sub trunchiul victimei si i nnodata; se trece bara (batul) pe sub cele 3 noduri si se transporta pe umerii a doi salvatori. 31.Imibilizarea se asigura cu mijloace improvizate sau specializate.Ca m ijloace improvizionate se folosesc bucati,sau atele din scindura,metal,cartoane,bte.Imobilizarea tr ebuie sa respecte principal fixariiarticulatiilor de deasupra si dedesuptul focarului.Membrul superior se poate imobiliza cu ajutorul unei esarfe prin introducerea minii in haina sau camasa deschisa la un na sture si fixarea bratului de torace prin intermediul unui bandaj toraco-brahial-Desault.Imobilizarea prin mi jloace specializate se realizeaza cu ajutorul materialelor pregatite(atela Kramer,jgheaburi de sirma)Se ma i foloseste atela dubla numita articulara-a lui Tofilio,dispusa pe fetele laterale ale membrului inferior si solidarizata prin curele. 32. Halatul streril se despatureste in asa fel inca sa nu atinga hainele si s e imbraca pe mineci,urmind ca

un ajutor sa-l traga complet sis a-I lege sireturile la spate,in acest partea din fata care vine in contact cu cimpul operator sa ramina sterila.. Imbracarea manusilor se face astfel:se prinde manusa de manseta indoita si se trage pe mina stinga.Se prinde apoi celalalta manusa drapta,pe fata sa externa,sub manseta si se t rage pe mina,dupa care se rasfinge in acelasi mod manseta primei manusi.Prima manusa se prinde cu mina opusa de partea interioara a mansetei ,a doua manusa se apuca cu mina inmanusata anteri or de partea externa a mansetei,abia dupa imbracarea ambelor manusi se face aranjarea manusi lor pe degete si rasfingerea complete a mansetelor. 33.Substantele necesare pt prelucrarea miinilor chirurgului inainte de op eratie sunt:sol. de amoniac de 0.5% pt a dizolva grasimile de pe suprafata pielii si din pori,dupa asta se prelucreaza cu sol.alcoolica de 96% astfel se prelucreaza miinile dupa metoda Spasocucotk-Kocerghin. O alta metoda este folosirea pervomurului sau C-4(amestec de apa oxige nata si acid formic si hibitan).Inainte de dezinfectare miinile se spala timp de un min cu apa si sapun,dupa care se sterg cu o compresie sterile.. Miinele se mai pot dezinfecta cu sol apoasa 3% novosept timp de 3 min sau cu sol. Alcoolica 0.5% clorhexidina,deasemenea se mai folosesc detergent rodolon,sterilim. 34.Garoul in caz de hemoragie arterial la nivelul unei plagi in treimea m edie a gambei si aplica in treimea medie a coapsei. 35.Selectai antisepticii grupei oxidanilor. Explicai sfera de utilizare Antisepticele oxidante: Peroxidul de hydrogen= effect dezodorizant, hemostatic, antiseptic, ef fervescent (inlatura mechanic microbii, sfaceluri), se utilizeaza in plagi, spalaturi ale cavitatii bucale, a uriculare, nazale, oprirea hemoragiilor capilare. Activ pe G+, G- si anaerobi

Ozonul=folosit in tratarea plagilor gangrenoase, fiind toxic pentru agent ii anaerobi, dezinfectarea aierului, apei. Acid Boric= effect bacteriostatic,utilizat in chirurg, oftalmologie, urolog ie. Ca pulbere este folosit in tratarea plagilor infectate cu bacilul piocianic. Spalaturi oculare sol 5% Permanganatul de potasiu = spectrul de utilizare diminuat acuma. Se mai foloseste ca antiseptic pentru uz extern, sau la dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, spalat uri ale plagilor (3%), plagi prin muscatura de sarpe (15%), tratamentul combustiilor, stomatite si gingivit e ulcero-necrotice. 36.Selectai antisepticii grupei coloranilor. Explicai sfera de utilizare Antisepticele colorantilor :90%G+, 10%GAcridina, etacridina= sterilizarea plagilor proaspete si infectate, spalatu ri ale cavitatii pleurale, peritoneale, articulatiilor, vezicii urinare, in inflamatii, furuncule, carbun cule, abcese 0,05-0,2% Albastru de metilen= sol alcoolica 1-3% pentru profilaxia infectarii tra umelor mici ale pielii, piodermii, furuncule, combustii. Violet de gentiana= plagi infectate, escare, ulcere, stomatite. Verde de brilliant= sol alcoolica 1-2% pentru profilaxia infectarii trau melor mici ale pielii, piodermii, furuncule. 37.Selectai preparatele chimice pentru hemostaz Hemostatice generale a) Specifice: Vitamina K Realizeaz y-carboxilarea acidului glutamic al factorilor II, VII, IX, X. Debutul aciunii este la cea. 8 ore de la administrare. Protamina - antidot al heparinei. Se folosete n tratamentul accidentelor hemoragice consecutive supradozrii heparinei, pentru neutralizarea heparinei preoperator i dup dializ renal. Fibhnogenul. Sub aciunea trombinei se transform n fibrin. Se utilizea z ca medicaie de substituie n hipo sau afibrinogenemie. b) Nespecifice

Etamsilat (Dicynone). Este un antihemoragic cu aciune n special la niv elul sngerrilor capilare. Acioneaz probabil prin mrirea adezivitii plachetare. Batroxobina (Venostat). Este o enzim din veninul unor erpi care stimu leaz activitatea plachetar. Carbazocrom (Adrenostazin). Este un produs de oxidare al adrenalinei. Acioneaz prin diminuarea permeabilitii i creterea rezistenei capilarelor. Nu acioneaz n snge rri ale vaselor mari Hemostatice locale Fibrina este un polimer obinut din fibrinogenul plasmei umane sub aci unea trombinei, se utilizeaz ca hemostatic n plgi sngernde, dup amigdalectomie, n otoragie, gingi voragii, arsuri. Trombin transform fibrinogenul n fibrin. Se folosete ca hemostatic l ocal n plgi sngernde, amigdalectomii, epitaxis. 38.Selectai necesarul pentru proba biologic ntr-o hemotransfuzie intra operatorie sub anestezie general. Oeleker dupa autor. se transfuzeaz 30 ml din sngele de transfuzat in 3 prize a cate 10 ml cu intreruperi de 3-5 min i se observ dac bolnavul are reacii (temperatur, frison, u rticarie, dureri n lombe, semne de oc anafilactic) Necesar: Sange de trasfuzat, cateter pentru vena subclavie, system de per fuzie 39.Determinai grupa sangvin cu ajutorul serului test(Beth-Vincent) Pe o lama de sticla se pun 3 picaturi de ser test, la stanga 1 picatura de se r-test 0(I), la mijloc A(II), la dreapta B(III). Pe fiecare cu coltul lamei sau pipeta , punem cate o picat ura de singe recoltat (picatura cam de 10 ori mai mare ca cea de ser) in prealabil, la care urmeaza de a determina grupa. Punem picatura pentru fiecare ser cu pipette diferite, citim peste 2-3 min. Aglutin area 0(I) A(II) B(III) Grupa

O(I) + + A(II) + + B(III) + + + AB0(IV) 40.Determinai grupa sangvin a sngelui cu ajutorul oli-clon Pe lamella umeda punem la stanga o picatura de aprox 0,1 ml de ser anti A si la dreapta o picatura de aprox 0,1 ml ser anti B.In fata fiecareia din picaturi, punem cate o picatu ra mica (0,03) de sange recoltat, la care treb sa det grupa. Amestec cu un colt de lama, dupa care peste 30 sec misc lama circulator pentru amestecare buna.Se citeste rezultatul in primele 3 minu te. Reacia de aglutinare cu Grupa oliclon sanguin Anti (II) Anti (III) (I) + (II) + (III) + + (IV) 41.Selectai preparatele sngelui. Numii indicaiile pentru utilizarea lor
I. Cu aciunea hemostatic general: Criopricipitat Fibrinogen Plazm II. Cu aciunea hemostatic local: Trombina Fibrinogenul Bureta hemostatic Pelicula hemostatic Spuma hemostatic III. Cu aciunea imunobiologic: Gama-globulina (imunoglobulina) Gama-globulina cu aciunea specific (antistafilococic) Poliglobulina antistafilococic Ser antigangrenos, antitetanic Interferon leucocitar uman

Polibiolina IV. Cu aciunea fibrinolitic fibrinolizina V. Pentru nutriie parenteral Albumina 5, 15, 20, 25% Plazma stabilizat Proteina Plazma uscat

i aciune hemodinamic:

42.Selectai substituenii sangvini cu aciune detoxicant. Explicai meca nismul de Aciune Hemodez, neohemodez, polidez, neocompensan,poligelina, peristan,ref ortan, neopolividon, dextran 40, 70 Efectul este realizat prin mai multe mecanisme: - efectul de crestere a VSC, cu hemodilutie, cu reducerea concentratiei re lative a toxicului. - accelerarea eliminarii toxicului prin cresterea filtrarii renale - absorbtia toxinelor din sange. - neutralizarea directa a toxinelor. - reduce staza capilara a eritrocitelor 43.Selectai substituenii sangvini utilizai cu scop de nutriie parenteral Pentru nutriia parenteral - Hidrolizai proteici: hidrolizat a cazeinei, aminozol, aminopeptid, am inocrovin, hidrolizin (nu se folos) - Aminoacizi: poliamin, mariamin, friamin, alivezin, inferol, levomin, l evomin-normo, hidramin, aminotrof, infuzamin - Emulsii lipidice: intralipid, lipofundin, infuzol, fotgen. - Glucoza i alcoholii: sol.Glucoza 5, 10, 20, 40%, sarbitol, fructoza, al cool 33% 44.Selectai substituenii sangvini cu aciune hemodinamic. Explicai m ecanismul de aciune Hemodinamici Micromoleculare: reopoligluchin, reomacrodez, reogluman, volecam. Mediomoleculare: poligluchin, stabizol,macrodex,rondex Preparatele gelatinei:gelatinol,modejel,hemojel,jelofuzin, plasmojel Mecanisme:

- Creste VSC pe seama masei proprii a preparatelor - Creste VSC deoarece au effect osmotic, prin atragerea apei din tesuturi - Cresc TA - la Curca prelegere(Cele micro dilate vasele , scad TA, cele macromole culare invers.) 45.Selectai necesarul pentru proba la compatibilitate individual a snge lui donatorului i a recipientului n hemotransfuzie. ndeplini-o Pe o lama pun plasma de la recipient, si pun o picatura de sange de 10 or i mai mica de la donator, amestec si citesc rezultatul dupa 5 min. Lipsa aglutinarii= compatibilitate. 46. Selectati necesarele pt anestezia locala dupa tehnica lui A. Visne vschi. Explicati tehnica efectuarii. instrumente: seringa cu ac de 7-8 cm, solutie lidocaina 0.25-0.5, bisturiu, pensa. tehnica+comentariu Anestezia prin infiltrare Pot fi utilizate soluii de novocain 0,25 0,5% sau de lidocain 0,25 0,5%. Indicaiile pentru efectuarea anesteziei prin infiltrare sunt necesitatea nd eplinirii biopsiilor diagnostice, a operaiilor pentru nlturarea tumorilor superficiale de dimensiuni mici i de asemenea a operaiilor, care nu sunt nsoite de dificulti tehnice vdite (apendectomie, herniotomie, etc.). Tehnica acestei anestezii const n injectarea regiunii operatorii cu solui e anestezic i ca rezultat poate fi obinut contactul substanei anestezice cu terminaiunile nervoase sensibile. Soluia de anestezic poate fi administrat intradermal pn la formarea cojii de lmie. Efectul total al anesteziei are loc peste 10 15 minute de la injectarea anestezicului n e suturi. Anestezia prin infiltrare Vinevschi const n administrarea pe straturi a novocainei, deci prin infiltrarea esuturilor cu soluie de anestezic. Dup disecarea stratului superficial e necesar de introdus novocaina n urmtorul strat mai adnc. Deci procedura se efectueaz n consecutivita tea urmtoare: infiltrarea esuturilor cu novocain incizia, infiltrare incizie, etc.

Anestezia regional intravenoas i cea intraosoas pot fi utilizate la inte rveniile chirurgicale la membre. n calitate de anestetic pentru anestezia intravenoas pot fi utilizate novocai na 0,25 0,5% i lidocaina 0,5%, iar pentru cea intraosoas novocaina 0,5 1% i lidocaina 0,5 1%. E necesar de remarcat i unele neajunsuri ale anesteziei regionale intrave noase: are o perioad scurt de anestezie, tromboza venei n locul punciei i de asemenea poate avea lo c o reacie toxic la nlturarea rapid a garoului de pe membru. 47. Instrumente necesare pt prelucrarea primara a plagii pensa, bisturiu, anestezic local, peroxid de hidrogen, material de sutura, ac, portac 48. Instrumente necesare pt aplicarea suturilor secundare precoce anestezic local, material de sutura, ac, portac, material de sutura 49. Instrumente necesare pt aplicarea suturilor secundare tardive anestezic local, material de sutura, ac, portac, material de sutura, bisturiu +penseta+pensa hemostatica (pt excizarea marginilor). 50. Instrumente necesare pt drenarea activa a plagilor septice aspirator, tub 51. Calculati volumul singelui circulant la un pacient cu hemoragie, masa corporala= 96kg si hematocritul 20%

V - volumul singelui pierdut P - greutatea bolnavului q - numar empiric, care reflecta volumul sanguin per kg/masa (70ml pt b arbati si 65 ml pt femei) Ht1 - hematocritul in norma (50 pt femei, 45 pt barbati) Ht2 - hematocritul bolnavului Mansa de eroare +/- 200 ml 52. Selectati unguente hidrofile si explicati sfera lor de utilizare. 53. Selectati unguente lipofile si explicati sfera lor de utilizare. 54. Grosimea plicei cutanate deasupra tricepsului 55. Calculati indicele masei corporale la un bolnav cu m=84 kg si tal ia=172. Interpretati rezultatele.

< 18,5 - subponderal 18,5 - 24,9 - greutate normala 25,0 - 29,9 - supraponderal 30,0 - 34,9 - obezitate (gradul I) 35,0 - 39,9 - obezitate (gradul II) > 40,0 - obezitate morbida BMI= 84/1.72*1.72=28.39 => supraponderal 56. Instrumentele necesare pt efectuarea laparoscopiei anestezie locala,bisturiu (pt incizia primara a pileii), trocar, sursa de aer, tub pt insuflare, tub optic, sursa de lumina, material de sutura Instrumentele necesare pt efectuarea laparocentezei anestezie, trocar, bisturiu, material de sutura 57.Selectai preparatele pentru anestezia local prin badijonare. Nu mii sfera de Utilizare: Suprafata tesutului sau mucoasei se badijoneaz cu soluie de substan anestetic sau se aplic pe ele tampoane mbibate cu solutie anestezic: sol. Cocain 1- 10 %, novocain a 5-10%, dicaina 0,25- 5%, sevcaina 0,1% Utilizare: 1.bronhoscopii, esofagoscopii 2.bronhografii 3.chirurgia maxilo-facial, oftalmologic, O.R.L. 58.Alegei instrumente pentru secionarea esuturilor IMAGINI: http://ro.scribd.com/doc/2978857/instrumentarul-chirurgical 1. bisturiu (mner pt bisturie, lame de unica folosinta, bisturiu cu lama fi xa Pean) 2. cuite de amputatie (cuit Liston) 3. fierestraie (Gigli, Charriere) 4. foarfece (chirurgicale, Metzembaum) 59.Alegei instrumente pentru hemostaz 1. pense cu dini (ghiare): a) pensa Kocher (dreapt, curba) destinata vaselor mici si mijlocii in regi uni cu resc de derapari b) pens Miculicz

c) pensa Holsted (dreapta sau curba) cu partea activa scurta, virful efilat, destinata vaselor mici, chirurgia tiroidei. 2. pense fara dini: a)pens Pean (dreapta sau curba) pentru hemostaza de suprafata. b) pensa Mosqito (=Halsted) c) pens buldog asigura o compresiune dlinda a vasului fara traumatizare a endoteliului e) pens Satinscki (clamp vascular) poseda brate lungi, elastice cu 2 c urburi. Destinata palgilor vasculare. f) pens de pedicul renal (Guyon) 60.Alegei instrumente pentru prinderea esuturilor 1. pense autostatice a) pens Forester b) pens Lovelace cu partea activa in forma de inima c) pens n T d) pens Allis (=Chaput doar ca dintii sunt mult mai mici) e) pens Chaput- Poirier (n dini de oarece) f) pens BabcocK 2. pense anatomice a) cu dini (anatomic) b) fr dini (chirurgical) 3. pense de fixat cmpuri sterile (raci) a) rac Doyen b) rac jones c) rac Backaus 4. pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostaza, porttampon) a) pens Museux (de col) b) pens de coprostaz Peyer (clamp intestinal) c) port-tampon (de servit) 61.Alegei instrumentele deprttoare 1. manevrate de chirurg a) deprttoare Farabeauf(o lama indoita la capete sub unghi drept, un ca pat e mai lung si mai lat decit elalalt) b) deprttor Langenbeck c) deprttor Kocher (lama indoita, inel si mner) d) deprttor Volkman (lama indoita cu dinti lungi, inel, mner)

e) valv abdominala Doyen, Kelly(lama curbata sub diferite unghiuri si mner) f) specul anal Trelat, vaginal g) valv supravezical, vaginala 2. deprttoare autostatice: a) deprttor Balfour b) deprttor Gosset c) deprttor Finochietto d) deprttor Percy e) deprttor Collin f) deprttor Kirschner g) deprttor Weitlane 62.Alegei instrumente pentru sutura esuturilor 1 portac a.portac Mathieu b.portac Mayo-Hegar 2 ace chirurgicale 2.1 drepte( pentru suturarea peretelui organelor digestive, se manevreaza cu mna.) 2.2 incurbate 2.2.1 simple a.ac triunghiular se utilizeaza pt suturarea tesuturilor rezistente: muchi, aponevroze, fascii b.ac rotund -traumatic -atraumatic (Hagedorn) firul e fizat direct la capatul acului, fara orificiu l arg ce poate traumatiza tesutul. Se utilizeaza in neurochirurgie, chirurgia toracelui, vasculara, tubului digest iv 2.2.2 mecanice c.ac Deschamps d.ac Reverdin 3 materiale de sutur a.biologice (catgut, matase,in) -resorbabile (catgut) -neresorbabile (matasea, in) b.artificiale sau sintetice (dexon, maxon, PDS, PDS II, vycril, novefil, go retex, polietilen) -resorbabile sau neresorbabile

-un fir sau multifilament impletit 63.Alegei instrumente pentru explorare 1. sonde pentru aspiraie nazo-gastric (Faucher), 2. uretro-vezicale (Folley, Tiemann,Nelaton, etc.), 3. pentru hemostaz variceal (Sengstaken-Blakemore), 4. pentru tubaj duode-nal (Einhorn), 5. pentru aducerea diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer, Malecot), 6. pentru drenaj biliar extern (Kehr), 7. pentru ajutarea evacurii gazelor colo-rectale(tub de gaze = o sond N elaton mai groas), 64.Alegei instrumente laparoscopice Operatia incepe prin realizarea u nui pneumoperi-toneu, prin insuflarea a circa 3-6 I de CO2. Astfel, intre peretele abdominal anterior si viscere se creeaza in mod artificial "camera de lucru,,, spatiul necesar manevrarii instrumentelor. Acest spatiu constituie caracteristica esentiala a chirurgiei laparoscopice. La nivelul ombilicului se patrunde cu un trocar de 10 mm diametru, prin care se introduce apoi laparoscopul cuplat la o videocamera miniaturizata. Astfel, pe un monitor TV se vizualizeaza organele abdominale si toate m anevrele chirurgicale se r efectua in continuare sub control video . Primul trocar introdus este cel scopic, el este introdus prin peretele abdo minal prin miscari usoare de rotatie. Momentul in care trocarul strapunge aponevroza si peritoneul este perce put de operator ca o rezistenta depasita, apoi prin alte 3 -4 trocare se introduc instrumente speciale, unel e cuplate la curentul electric, prin care se executa interventia chirurgicala. Modul in care sunt concepute atat ins trumentele, cat si tehnica corespunde dezideratului mentinerii "cavitatii inchise\": toate caile de acces sunt eta nse, deoarece pierderea necontrolata a gazului din peritoneu face imposibila continuarea interventiei. Pe de alta parte, sistemul de insuflare prevazut cu dispozitiv electronic de control, asigura compensarea imediata a cantitati lor de gaz pierdute, astfel incat

presiunea intra-abdominala si spatiul de manevra sunt mentinute constan te.In consecinta, pentru a respecta aceste principii, tehnica laparoscopica dispune de un echipament comple x, alcatuit din urmatoarele circuite: circuitul de insuflare al CO2, cel de imagine, circuitul de electrochirurgi e si sistemul de spalare-aspirare. Instrumentar laparoscopic: 1.canule(instrument tubular prin care se realizeaza accesul instrumentelo r in cimpul operator) 2.trocare (bontate, conice, piramidale) cu virful ascutit pentru a facilita st rapungerea peretelui abdomenal si o valva sau membrana pentru a preveni scuregea de gaz 3. pense (de prehensiune, de disectie, de extractie) 4.Foarfece 5.Portace si ace 6.Ac de biopsie Tru_cut 7.Coagulator cu flacara de argon 8.Disector cu ultrasunet 65.Artai minuirea corect a bisturiului, a pincetei, nchiderea i d eschiderea pensei chirurgicale 66.Artai minuirea corect a ferstrul cu srm tip Gigli 67.ncrcai firul n ac chirurgical i aplicai o sutur simpl i de tip Do nati

68. Explicati marcajul acului atraumatic cu fir

1.Denumirea aei 2. Numrul convenional 3.Lungimea n metri 4.Termen de valabilitate 5.Numarul seriei 6.Lungimea aei 7.Metoda de sterilizare 8.Forma vrfului 9.Forma acului 10.Descrierea acului 11.Codul materialului de

al aculuiu

suturare

i n rus 1. 2. 3. 4. 5. - 6. 7. (); - 8. 9. ( ) 10. 11. () 69. Alegei firele chirurgicale biologice, sintetice resorbabile i neres orbabile :

 1. , , . 2. : (, ,

, .), (, , -, .), (, ), (), ( . ), (, , , .) 3. ( ), , , , . 4. ( ), , ( ), , ( ), -, , , ( ), , , , ( ) 70.Ligaturai un nod simplu (direct), un nod chirurgical i unul glisa nt + 71.Ligaturai un nod simplu, utiliznd instrumentul chirurgical + 72.Aplicai i nlturai o sutur de pe plag + 73.Explicai pricipiile suturrii pielii, aponeurozei, intestinului i vas ului sanguine . . . ... : I - ; II ; III ; IV , .

 . I . , 10-15 0.51% . . . , . , . . . , .

II . 1,52 . , , . . , , , . III . . . .

 . IV . . . , , . , . . V , . . , . , , . , , . 5 . , . . , -. I -. , 1 1.5 . . .

 2 -. . . II . 1 2 , - . 0,5 1 ( ). 23 , -. -. -, . , . . , (, , ), , , , (. . , 1985). : 1) , - ; 2) , , , ( );

3) , . : 1) . , , , , L- ; 2) ; 3) . , , . . , , 33,5 . , ( 2 ) , , , : 4) . ; 5) , . ; 6) ; 7) . . . ... , , ,

 . . , . . . 46 (, , .). 0,51 . , . . 0,81 , . , . , . . , ( , , , ), - Z-. . ( ) ( ). . , . .

 , , . . : 1) (); 2) ; 3) ; 4) ; 5) ; 6) ; 7) ; 8) ; 9) ; 10) . , , , . . . , . , , . , , , , . - .

 . . , . , 1,52 , . . - . , . . . ( ) . . , . , , 1,52 . . . . 0,71 .

 11,5 . , . . ( . ). 1.52 . (). , . . 1 1,5 , , . . . . , . 74.Explicai i demonstrai pe mulaj principiile asistenei chirurgical e de urgen n cazul asfixiei mecanice, provocate de corp strin n laringe

75.Explicai i demonstrai pe mulaj principiile abordului venos cent ral prin tehnica Seldinger

Step

Step

Step

Step

Step

Step

6 Cateterizarea unei vene centrale Spre deosebire de cateterizarea unei vene periferice, pentru realizarea ac estei manopere este necesar personal specializat. Cele mai comune aborduri sunt: vena jugular intern, vena subclavie i vena femural. Montarea unui cateter ntr-o ven central se va face obligatoriu n condi ii de sterilitate absolut (altfel exist riscul s apar infecia de cateter sau chiar endocardita. Materiale necesare

 echipament steril: mnui, masc facial, bonet i halat pentru persoa na care urmeaz s efectueze manopera de montare a cateterului; soluii dezinfectante, alcool iodat 1%, povidone iodine 10% sau clorh exidin 2%; comprese, cmpuri sterile; pens i portac sterile; ac i a steril pentru fixarea cateterului; anestezic local: xilin 1% + sering 5 ml i ac pentru infiltraie; trus cateter venos central (Fig. 5) care conine: o sering de 5 ml; o ac de puncie venoas central sau canul venoas cu mandren metali c; o ghid Seldinger n J; o dilatator; o cateter cu 1, 2, 3 sau mai multe lumene; o sistem de fixare a cateterului la piele; sistem transparent de pansare a cateterului. Cateterizarea venei jugulare interne Se poate realiza att pe partea dreapt, ct i pe partea stng a pacientul ui. Vom prezenta n cele ce urmeaz tehnica punciei venei jugulare interne prin a bord anterior (fa de muchiul sternocleidomastoidian), nalt (la nivelul cartilajului cricoid). 1.Pregtirea pacientului se informeaz pacientul despre manopera ce urmeaz a fi efectuat; se monitorizeaz ECG + pulsoximetrie; se administreaz oxigen pe masca facial; se poziioneaz pacientul n decubit dorsal, cu membrele superioare nt inse pe lng corp, n poziie Trendelenburg cu un sul sub umeri cu capul n hiperextensie i foarte u or rotat n partea opus locului de puncie. Poziia Trendelenburg determin creterea presiunii venoase n t eritoriul cav superior i creterea astfel a calibrului vaselor la acest nivel. 2.Medicul care urmeaz s efectueze manopera se va echipa steril. 3.Se pregtete cmpul larg cu soluie dezinfectant de 3 ori. 4.Se izoleaz zona care urmeaz a fi puncionat cu comprese sterile astf el nct s realizm un cmp steril

cu o raz de cel puin 40 cm n jurul locului de puncie. 5.Se palpeaz artera carotid cu o mna stng i se infiltreaz anestezic local lateral de aceasta, la nivelul liniei orizontale care trece prin cartilajul cricoid. 6.Se introduce apoi, aspirnd continuu, acul de puncie venos central at aat la o sering de 5 ml, imediat lateral de artera carotid, sub un unghi de 45o la planul pielii. Direcia ac ului este antero-posterior, din median spre lateral i de sus n jos orientat spre mamelonul de aceeai parte (Fig. 6). 7.n momentul n care aspirm snge, se detaeaz seringa de la ac, acul meninndu-se pe loc nemicat, se introduce ghidul J pe ac cu urmrirea continu a traseului ECG. Ap ariia extrasistolelor ventriculare pe monitorul ECG se datoreaz excitrii pe care o poate realiza ghidul la ni velul endocardului, extrasistole care dispar odat cu retragerea 2-3 cm a ghidului. 8.Dup plasarea ghidului acul de puncie se retrage pe ghid. Se introduce apoi pe ghid, prin micri de rotaie i culisare, dilatatorul care are un calibru superior acului de punc ie i care va realiza un traiect de la tegument pn la nivelul vasului, facilitnd astfel ptrunderea cateterului , care spre deosebire de ghid este mai puin rigid i mai flexibil. 9.Dup ce se scoate dilatatorul de pe ghid se introduce apoi cateterul tot prin micri de rotaie i culisare pe ghid. 10. Ghidul va fi retras. De pe porturile cateterului se va aspira aerul i v or fi splate cu ser heparinat. 11. Cateterul va fi fixat cu ac i a cu ajutorul dispozitivului de fixare l a 12-15 cm la piele, i pansat apoi steril 76.Indicai reperele anatomice i demonstrai tehnica efecturii peri cardiocentezei Anestezie locala (daca este necesara) -Se conecteaza monitorul ECG la ac pentru depistarea supradenivelarii s egmentului ST -Se va introduce acul la stanga apendicelui xifoid si se avanseaza spre va rful scapulei (aspirand continuu)

-Se va opri avansarea in momentul in care apare sange sau supradenivela rea segmentului ST ceea ce denota atingerea peretelui ventricular -Se va scoate acul lasand pe loc cateterul si se va conecta la un robinet c e va permite aspiratia -Se va efectua o radiografie toracica pentru excluderea unui pneumotora ce sau : . ; , 2 ; , ; . 0,5 ; 30 - ; , ; , . , ; . 77.Indicai reperele n selectarea locului punciei pleurale n caz de pneumotorace i explicai principiile tehnice ale toracocentezei Toracocenteza (punctia pleurala): consta in introducerea acului in cavitat ea pleurala, indicata in scop diagnostic (explorator) sau terapeutic. Indicatii diagnostice: - existenta a unei colectii lichidiene intrapleurale evidentiate clinic (mati tate toracica cu abolire a vibratiilor vocale i a murmurului in zona respectiva) i radiologic identificare a naturii revarsatului.

Indicatii terapeutice: - evacuare a unor colectii intrapleurale mari: hidrotorax (in insuficienta cardiaca), hematom masiv posttraumatic, pleurezie serofibrinoasa abundenta nerezolvata medical, pleurezie purule nta; - introducere topica de substante medicamentoase (antibiotice, citostatic e). Contraindicatii: colectii inchistate paramediastinale sau paravertebrale (v ezi diagnostic diferential cu anevrisme de aorta sau abcese reci osifluente). Materiale necesare: antiseptice, seringi, ace sau trocare, anestezic (xilin a), dispozitiv de aspiratie, tuburi de dren, recipient colector, instrumentar pentru fixare la perete. Loc de punctie: - in cazul colectiilor libere din pleura punctie in spatiul VIII intercost al pe linia axilara posterioara; - in cazul colectiilor inchistate punctie in centrul matitatii, evitand tra iecte care sa lezeze anumite formatiuni anatomice; - in cazul pneumotoraxului compresiv (sufocant, cu supapa, in tensiune) punctie urmata de pleurostomie in spatiul II intercostal pe linia medioclaviculara; - in caz de hemopneumotorax punctie urmata de pleurostomie in spat iul VI intercostal pe linia axilara medie sau posterioara; - se evita regiunea cardiaca, varful axilei i portiunea toracala de sub coa sta IX (risc de patrundere in peritoneu). Pozitia bolnavului: - clasic: bolnav aezat pe marginea patului, cu torace uor flectat anterior i coate sprijinite pe genunchi (deschidere maxima a spatiilor intercostale), sustinut de ajutor in aceasta pozitie; - pneumotorax cu supapa, colectii inchistate anterioare sau laterale: bo lnav in decubit dorsal sau chiar lateral. Tehnica propriu-zisa: - dezinfectie a regiunii cu tinctura de iod; - anestezie strat cu strat (inclusiv pleura);

- reperare cu varful indexului a marginii superioare a coastei ce delimite aza inferior spatiul intercostal respectiv; - cu acul montat la seringa, se patrunde brusc, perpendicular, prin piele, l a rasul marginii superioare a coastei; se strabat apoi muchii intercostali (I 3 cm grosime), fascia endotoracica i pleura parietala; - aspirare de lichid, cu prelevare de eantioane pentru analiza biochimica , bacteriologica, citologica; - in cazul punctiei terapeutice evacuatorii: ataare la acul de punctie sau t rocar a unui tub de dren racordat la un recipient de colectare (drenaj tip Bclre, cu capatul distal al tubului de dren plasat in recipientul de colectare sub un nivel de lichid, pentru a preintampina aparitia pneumotoraxului ia trogen), eventual drenaj aspirativ; - retragere a acului, masare a locului de punctie cu tampon de alcool, pa nsament steril 78.Indicai reperele n selectarea locului punciei pleurale n caz de hidrotorace i explicai principiile tehnice ale toracocentezei 79.Explicai i demonstrai pe mulaj principiile tehnice ale toracosto miei (drenrii cavitii pleurale) Materiale necesare Antiseptic, anestezic local, parasimpatolitic, seringi, ac/trocar, tub de dre n, recipient colector, materiale pentru fixare la perete. Pregtirea bolnavului Cu pacientul n poziie eznd i cu minile sprijite pe un suport deasup ra nivelului capului sau cu trunchiul flectat anterior i coatele sprinjinite pe genunchi (pentru a degaja spaiile intercostale). Ca preanestezie se administreaz asocierea Atropin diazepam i.v, sau Mialgin i atropin , cu 15-30 min nainte de face puncia. Se efectueaz asepsia zonei n care se va practica puncia cu sol uie de iod (sau betadin) i anestezia local cu 5-10 ml xilin 1-2%, strat cu strat, ptrunzndu-se cu acul ataa t la sering perpendicular prin tegument, muchi intercostali, fascia endotoracia pleur parietal. Repere pentru puncie: procesele spinoase ale vertebrelor

vrful scapulei (n dreptul reliefuri musculare spaiile intercostale

coastei a VII)

Locul punciei Puncia pleural se face pe linia axilar posterioar sau pe linia coborat din vrful scapulei, la 3 cm sub limita superioar a matitii percutorii (de obicei n spaiul VIII IC). n cazul co leciilor nchistate, puncia se face n centrul matitii, evitnd structurile anatomice adiacente. Se va evita pun cionarea n regiunea cardiac, vrful axilei i poriunea toracal de sub coasta IX (existnd risc de ptundere n cavitatea peritoneal). Descrierea tehnicii Se repereaz cu indexul marginea superioar a coastei inferioare din spa iul intercostal ales i se introduce acul prin piele, muchii intercostali, fascia endotoracic i pleura parietal (34 cm). Acul se introduce perpendicular, razant cu marginea superioar a coastei subiacente din sp aiul intercostal respectiv (pentru a evita lezarea pachetului vasculonervos intercostal: ven, arter, nerv dins pre superior spre inferior, situate la marginea inferioar a coastei supraiacente). Pe msura ptrunderii acului se va aspira continuu, pentru a verifica ptrunderea n spaiul pleural. Dup introducerea acului se va ataa un tub de dren conectat la un recipi ent de colectare (drenaj tip Bclre, cu captul dis tal al tubului de dren plasat n recipientul de colectare sub un nivel de lichid, pentru a preveni apariia pneu motoraxului iatrogen). Se poate practica i drenaj aspirativ. Dup evacuarea cantitii de lichid stabilite, se va retrage acul i se va masa zona puncionat cu un tampon cu alcool (pentru a strica paralelismul planurilor) i se va pansa. Pentru investigaii diagnostice este suficient prelevarea a 30 ml de lichi d pleural. n scop terapeutic este permis evacuarea a maxim 1,5 l n 30 minute (existnd riscul hipotensi unii prin transferul lichidului din compartimentul intravascular). Evacuarea prea rapid a unor cantiti ma ri de lichid este asociat cu un risc

major de edem pulmonar acut, prin modificarea brusc a presiunii intrap leurale. 80.Explicai i demonstrai pe mulaj principiile tehnice ale laparoce ntezei Tehnica paracentezei. Cum se efectueaz puncia peritoneal? Materialele necesare pentru paracenteza abdominal sunt: antiseptic (tin ctur de iod), cmpuri sterile, pansament steril, ac/trocar/cateter special din plastic siliconat, tub de dre naj, recipient colector, materiale pentru fixare la perete, mnui sterile. Pacientul va fi rugat s-i goleasc vezica urinar naintea efecturii paracentezei. Poziia pacientului pentru puncia peritoneal cu abord n fosa iliac stng pacientul este a ezat n decubit dorsal, uor nclinat spre stnga (sau chiar n decubit lateral stng), la marginea patului, cu ju mtaea superioar a corpului uor ridicat. pentru puncia fundului de sac Douglas pacientul este aezat pe masa gi necologic, n poziie anti-Trendelenburg. Locul punciei Puncia se practic de obicei n fosa iliac stng (colonul descendent fii nd situat ntr-un plan posterior, spre deosebire de cec, care este foarte aproape de peretele abdominal anterior n fosa iliac dreapt), pe linia spino-ombilical, la unirea 1/3 distale cu 2/3 proximale (corespondentul punctului McBurney pe stnga) sau la jumtatea distanei dintre cele 2 repere (punctul Monro). Acul se introdu ce n plin matitate percutorie, evitnd vasele superficiale (paracenteza se efectueaz des la pacieni cirotici, cu hipertensiune portal, la care desenul venos este adesea accentuat). Puncia se poate realiza i sub ghidaj ecogr afic, pentru mai mult siguran i pentru depistarea coleciilor localizate. Descrierea tehnicii propriu-zise se dezinfecteaz zona cu tinctur de iod i se izoleaz cu cmpuri steril e

se

poate practica anestezie local cu xilin 1%, strat cu strat (tegument, strat muscular, peritoneu parietal) se ataeaz trocarul la mandren sau acul la o sering se introduce acul/trocarul perpendicular pe peretele abdominal (3-4 cm) ; depirea peritoneului este semnalat printr-o senzaie de scpare n gol la scoaterea mandrenului sau aspirarea cu seringa apare lichid peritonea l iniial se recolteaz eventualele probe pentru analiza lichidului peritone al (biochimic, citologic, bacteriologic) dac puncia este evacuatorie, se ataeaz tubul de dren la ac/trocar/cate ter i se permite scurgerea lichidului n recipientul colector; nu se vor evacua mai mult de 5-6 litri/edin i n u se va depi un debit de 1 litru/5 minute. Concomitent cu evacuarea lichidului de ascit se iniiaz o perfu zie cu coloide (Voluven) sau albumin (4-6 grame albumin per litru de ascit evacuat peste 5l). dac puncia este terapeutic, dup evacuarea coleciilor septice/neopla zice se introduc antibiotice/citostatice dup evacuarea cantitii de lichid stabilite, se extrage brusc acul/trocar ul, apoi se maseaz zona pentru stricarea paralelismului planurilor i se panseaz. n ceea ce privete puncia fundului de sac Douglas, aceasta se face difer it n funcie de sexul bolnavului: la femeie: naintea procedurii se realizeaz spltur vaginal (cu hiper manganat de potasiu) i dezinfecie a vaginului (cu alcool). Cu pacienta aflat n poziie ginecologic, se prind e buza inferioar a colului cu pensa Museux, se vizualizeaz fundul de sac vaginal posterior i se introduce a cul (1,5-2 cm), dup care se ncepe aspirarea lichidului. la brbat: naintea procedurii se realizeaz clism evacuatorie i dezinfe cia mucoasei rectale (cu alcool). Se introduce acul uor oblic i n sus (1-2 cm), apoi se extrage lichidul. 81.Demonstrai tehnica instalrii sondei nazogastrice PREGTIRE - pacient: 9 explicarea manevrei la copilul mare; - materiale:

9 sond cu dublu lumen de tip Salem (lumen principal pentru aspirare i secundar pentru lavaj fr ntreruperea aspiraiei); 9 mnui; 9 gel anestezic sau spray lubrifiant; 9 seringi 20-50 ml cu ambou mare; 9 comprese, benzi adezive, pungi colectoare; 9 stetoscop; 9 laringoscop i pens Magill (intubaiile gastrice dificile). MANEVRA: 1. anestezia local a narinelor; 2. alegerea unei sonde de calibru adaptat taliei; 3. msurarea cu sonda a distanei nas - lob ureche - apendice xifoid; 4. lubrefierea sondei; 5. aspirarea secreiilor din orofaringe, dac este nevoie; 6.plasarea sondei prin introducerea ntr-o narin, perpendicular pe planul feei. Progresnd cu pruden pn n hipofaringe cnd flectm capul i avansm cu sonda p n la lungimea n prealabil msurat. Dac pacientul colaboreaz, respir profund pn sonda ajung e n hipofaringe apoi este rugat s nghit avansnd-o n stomac. 7. verificarea poziionrii corecte a sondei: - prin refluxul coninutului ga stric la aspiraie blnd sau auscultaie epigastric a zgomotelor hidroaerice prin insuflarea a 3 - 30 ml aer. FIXAREA - cu band adeziv despicat i rotat n jurul sondei apoi se conecteaz la o pung poziionat decliv. 82.Demonstrai tehnica instalrii i extragerii sondelor pentru tamponad n caz de hemoragie digestiv superioar din varice eso-gastrice 83.Selectai instrumentele necesare pentru cateterizarea vezicii urinare la un pacient brbat i femeie. Explicai tehnica efectrurii MATERIALE 1.Manusi terile 2.Comprese sterile 3.Solutii antiseptice slabe: permanganat de potasiu 1/4000, cloramina 4.Ulei de parafina sau glicerina

5.Vase sterile pentru colectarea urinei 6.Seringi si apa distilata 7.Sonde: Pentru femei si barbate fara stricture uretrale sonda nelaton nr.16-18 In caz de stricture sonde cu extremitatea vezicala curba si diametru c

onstant La barbatii peste 45 ani sonda tieman se adapteaza pe uretra cu ade noma Sonda Foley de plastic, de unica folosinta, are un balonas de fixare en dovezical. Balonasul se umple cu apa distilata. TEHNICA 1.BARBATI Pacientul se aseaza in decubit dorsal, picioarele intinse usor departate In manusi sterile, cu mana stanga, medicul asezat la dreapta barbatului, apuc penisul, il decaloteaza, si cu un tampon inmuiat in alcool face toaleta locala riguroasa, mai ales la niv elul meatului uretral Cu mana dreapta introduce incet sonda lubrefiata cu glicerina pe uretra Cand sonda ajunge in vesica se scurge urina 2.FEMEI Bolnava pe masa ginecologica Cu degetele manii stangi se desfac labiile Cu tampon steril si solutii antiseptice se dezeinfecteaza meatul uretral s i vulva Se introduce incet sonda prin meatul uretral pana in vezica Cand a ajuns in vezica se scurge urina 84.Selectai necesarele pentru efectuarea tueului rectal i a anoscopiei. Explicai tehnica efecturii i interpretai depistrile posibile
Activai cititorul de ecran