Steaua, Nr.

6 / 2006 Biserica ntre martiriu si ateism Alexandru Boariu

Facnd obiectul celui de-al treilea volum al colectiei Istoria timpului prezent? (coordonata de Adrian Cioroianu), ntre Vatican si Kremlin reprezinta debutul carturaresc al tnarului doctor n Istorie, Cristian Vasile; aceasta este totodata una dintre primele analize istoriografice obiective ale procesului de suprimare a religiei greco-catolice, derulat n spatiul romnesc, dar puternic afiliat tuturor schimbarilor petrecute ntre granitele Europei Rasaritene sovietizate. Demersul autorului este foarte bine structurat, acesta reusind sa umple forma teoretica prezentata la nceputul cartii cu fondul practic acumulat pe parcursul ndelungatei si amanuntitei cercetari a arhivelor disponibile. Conflictul dintre Vatican si regimul totalitar si gaseste originea si explicatia n starea de razboi ideologic: dupa cum amintea si Anca Simitopol ntr-un text intitulat Puterea-vedeta, sistemele despotice sau totalitare si fundamenteaza existenta pe presupunerea ca stapnesc stiinta fortelor istorice?; or, Sfntul Scaun ntruchipnd o reala forta istorica bazata pe o religie, pe o credinta n Divin, acesta atenta n mod flagrant la planul comunist de creare a unui homo sovieticus ateu, lipsit de constiinta, masinizat. Mai mult, religia, prin nsasi existenta ei, anula ntreaga ideologie totalitara. Analiznd situatia Bisericii Greco-Catolice din Romnia, Cristian Vasile confirma ideea celor sase factori importanti n determinarea politicii religioase comuniste enuntata de Pedro Ramet (n a sa The politics of Religion in Eastern Europe and the USSR), pe care i si enumera: ponderea organizatiei religioase; dispozitia acesteia de a se subordona/conforma cerintelor autoritatii politice si posibilitatea acesteia de a o infiltra si controla prin intermediul politiei politice; problema dependentei de o autoritate straina; loialitatea sau lipsa de loialitate a unui cult religios n timpul celui de-al doilea razboi mondial; configuratia etnica a tarii; cultura politica dominanta. Astfel, numarnd 1.500.000 de enoriasi (n momentul desfiintarii sale), avnd o structura puternic centralizata si fiind subordonata spiritual si canonic Sfntului Scaun, Biserica de rit latin nu avea cum sa fie pe placul noii guvernari subjugate URSS. Un motiv n plus pentru suprimarea acesteia l-a constituit si simpatia fata de Partidul National Taranesc exprimata de cler. Cristian Vasile propune, pentru o ntelegere aprofundata a tragediei greco-catolice, un studiu comparativ si o etapizare a miscarilor ce au avut loc att pe plan extern, ct si intern. Catalogarile insidioase (centru al reactiunii internationale?) prin care Vaticanul era definit de catre comunisti, alaturarea Sfntului Scaun protestelor internationale la adresa prigonirii Bisericii din Rusia Sovietica (precum si tacerea acestuia fata de crimele comise n numele solutiei finale? si necondamnarea rasismului nazist fapte pe seama carora comunistii au stiut sa speculeze), decretul de excomunicare din 1 iulie 1949, Sinodul din ianuarie 1945 (organizat la Moscova), prima reuniune a Cominformului si denuntarea Concordatului (de catre Romnia, n vara anului 1948) sunt doar cteva din miscarile de pe scena politica internationala trecute n agenda si care au avut cele mai dezastruoase efecte: disparitia aproape n totalitate a comunitatii catolice din Rusia (din cei noua sute de preoti la 1917, n 1938 mai activau n mod oficial doar doi), represaliile asupra clerului care a ncercat sa puna n practica decretul de excomunicare, cei aproximativ 30.000 de morti din Polonia n perioada 1945-1947 (multi cercetatori sustinnd ideea unui adevarat razboi civil), suprimarea publicatiilor catolice (n 1948, n Romnia mai exista un singur ziar destinat copiilor si acesta redus de la 24 la 8 pagini), nationalizarea, supra-vegherea si mai apoi suprimarea scolilor confesionale etc. formeaza un adevar istoric, lista tuturor acestor monstruozitati continund direct proportional cu declasificarea si accesul la arhivele comuniste. Cu toate ca trateaza n special revenirea? Bisericii Greco-Catolice la Biserica Mama? (unire fortata prin care autoritatile comuniste au obligat clerul si adeptii cultului de rit latin sa intre n clandestinitate), Cristian Vasile si finalizeaza lucrarea conclu-zionnd asupra necesitatii acesteia de a fi privita n contextul anului 1948: nscrisa n seria actelor abuzive dictate de la Moscova si initiate la nceputurile regimului comunist, alaturi de adoptarea Constitutiei, natio-nalizare, instituirea economiei planificate, reorganizarea nvata-mntului dupa model sovietic s.a.m.d. Autorul reuseste, de asemenea, defragmentarea istoriilor personale (pe baza marturiilor si a arhivelor Securitatii) ale celor mai perioculoase elemente subversive la adresa securitatii si integritatii noii democratii?, respectiv ale clericilor care au fost arestati, anchetati, torturati, condamnati si chiar ucisi pentru crezul lor. Patriarhul Nicodim, monseniorul Vladimir Ghika, episcopii Ioan Suciu, Ioan Balan, Vasile Aftenie, Iuliu Hossu sunt doar ctiva dintre cei amintiti.

Daca al treilea volum din colectia Istoria timpului prezent? analizeaza procesul de suprimare a Bisericii Greco-Catolice din Romnia, oferind spre o aprofundata comprehensiune att contextul extern (informatii de arhiva si statistici despre soarta Bisericilor si a credinciosilor de rit latin din celelalte tari sovietizate), ct si atacul intern asupra acesteia pe mai multe flancuri (organele de represiune, cenzura si calomniile din presa comunista, B.O.R. etc.), lucrarea Biserica Ortodoxa Romna n primul deceniu comunist anunta nca din titlu subiectul dezbatut. Cel de-al saselea volum al aceleiasi colectii reprezinta, n ciuda nemultumirii autorului (datorata accesului restrictionat la arhivele B.O.R.), o radiografie foarte amanuntita a proceselor de subordonare, ndoctrinare si ateitizare la care a fost supus clerul ortodox si, automat, ntreaga populatie a tarii, vazute prin prisma documentelor Securitatii, a memoriilor si a marturiilor consultate de catre Cristian Vasile. Ascensiunea comunista si tentativele de control si influentare a clerului n perioada 23 august 1944 6 martie 1945 fac obiectul primei parti a analizei istoriografice si ncadreaza succint fiecare pas al noii conduceri spre subordonarea B.O.R. Tnarul istoric lasa cititorul sa descopere n spatele datelor si al nsemnarilor Securitatii o strategie diabolica la care si-au adus aportul semnificativ si persoanele santajate si manipulate datorita trecutului mai mult sau mai putin compromitator, astfel nct o ntreaga teorie conspirativa, bazata pe un adevarat lant al slabiciunilor, devine vizibila: extremismul unor membri ai Garzilor autointitulate Iuliu Maniu? si gaseste explicatia n discriminarile si prigoana la care au fost supusi preotii transilvaneni n timpul ocupatiei horthyste, la fel cum atacurile att de dure ale noului guvern la adresa P.N.T. s-au datorat ntr-o anumita masura si convertirii bruste la comunism a fostilor sustinatori ai regimului horthyst. n aceeasi ordine de idei, adoptarea unor legi ale epurarii (prin care erau nfiintate comisii de verificare inclusiv a institutiilor ecleziastice) au nlesnit att distrugerea imaginii intelectualilor prin atacuri n presa, ct si purificarea? administratiilor publice (Nichifor Crainic, pe atunci profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti, reprezinta doar una dintre victimele legii nr. 486 din 8 octombrie 1944). Poate cea mai grava consecinta a acestor legi a fost posibilitatea comunistilor de a transforma salariul preotilor n instrument de santaj, scopul noului guvern de a controla Biserica fiind reflectat perfect n definitia pe care acesta a dat-o clericilor: functionari publici. Un alt aspect al problemei religioase tratat de Cristian Vasile se refera la situatia clerului n perioada ministeriatului Burducea (6 martie 1945 9 martie 1946), analiza reliefnd nca de la nceput tristele dar reusitele strategii de racolare si santaj politic de care a uzat guvernul dictatorial: avnd un trecut legionar (dar nefigurnd pe lista elementelor Gestapoului?), preotul Constantin Burducea este instalat n fruntea Ministerului Cultelor la data de 6 martie 1945, comunistii cautnd astfel cstigarea credibilitatii n rndul clerului si ndepartarea ierarhilor reactionari?, aceasta din urma fiind sarcina principala a noului ministru foarte usor manipulabil. Radicalitatea acestuia ndreptata mpotriva preotilor nu si poate gasi argumentul n santajul politic la care a fost supus: dispunnd de o reala putere, Constantin Burducea nu a evitat nici promovarea zeloasa a politicii oficiale a guvernului, nici nlesnirea suprimarii Bisericii Greco-Catolice. Un punct sensibil al volumului e reprezentat de rolul delatorilor n planificarea? politicii religioase a guvernului Groza, singurele informatii date de catre autor referindu-se la sursele importante ale organelor de securitate si la faptul ca printre acestea se numarau si anumiti functionari de rang nalt din Ministerul Cultelor sau din alte zone ale administratiei, care fusesera angajati n perioada antonesciana, dar despre care nu a putut sa cunoasca mai multe detalii datorita limitarii accesului la arhivele Securitatii si, n primul rnd, ale B.O.R. ncercarile clerului de a tine Guvernul la distanta s-au dovedit a fi zadarnice: ncurajarea disputelor n interiorul Bisericii si manevre precum promulgarea legii pentru punerea n retragere a ierarhilor la cererea Ministerului Cultelor (pensionarea mitropolitului de Iasi, Irineu Mihalcescu, alaturi de multe altele, gasindu-si cauza directa n respectiva lege) au fost strategii de succes n dezbinarea si controlarea institutiei ecleziastice. Dedicnd un ntreg capitol episodului Rugul Aprins?, Cristian Vasile reuseste sa reconstituie un adevarat jurnal al asociatiei, bazat n cea mai mare parte pe procesele-verbale de interogatoriu si de confruntare ntre arestati ntocmite de Securitate: de la figurile dominante (scriitorul Sandu Tudor, arhimandritul Benedict Ghius, Alexandru Mironescu, Paul Sterian, Henri H. Stahl, Constantin Noica, parintele Andrei Scrima etc.) la semnificatia si scopul Rugului Aprins?, precum si instrumentarul capetelor de acuzare ale acestora, totul este trecut n revista. Probabil cel mai consistent capitol al volumului de fata, Politica religioasa a conducerii P.M.R. n anii 1948-1953 sintetizeaza cele mai importante etape ale procesului de ndoctrinare exercitat asupra B.O.R. n contextul n care Biserica Romna Unita nu mai exista, iar monarhia era abolita, comunistii reuseau sa preia n totalitate conducerea problemelor ecleziastice prin adoptarea, la 4 august 1948, a decretului nr. 177 (noua lege a cultelor); de asemenea, pozitia Ministerului Cultelor era definita ca serviciu public prin care statul si exercita dreptul de supraveghere si control pentru a garanta folosinta si exercitiul libertatii constiintei si libertatii religioase? prin decretul nr. 178; tonul abordat de Cristian Vasile ne da de nteles ca nici nu trebuie sa ne mire aparitia rubricii atitudinea fata de legea cultelor din 4 august 1948 n fisele organelor de Securitate ntocmite asupra clericilor. ncepnd cu interzicerea educatiei religioase n scoli (aceasta fiind stipulata n articolul 27 al Constitutiei comuniste), cu transformarea publicatiilor religioase n buletine oficiale? (presa bisericeasca fiind considerata o maladie care nu poate fi, deocamdata, strpita, ci [care] trebuie tratata ntr un fel care sa-i atenueze n cea mai mare masura nocivitatea?) si cu ncercarea de deplasare a atentiei publice dinspre sarbatorile religioase spre cele comuniste (dinspre Craciun spre aniversarea? proclamarii republicii n 30 Decembrie si dinspre Sfintele Pasti spre Ziua Muncii la 1 Mai), terminnd cu arestarile masive din rndurile clerului (mai bine arestam zece nevinovati dect sa scapam un bandit!? lozinca lui Vasile Luca, asumata si de Constantin Burducea), cu desfiintarea manastirilor (nlesnita de promulgarea

decretului nr. 410 n data de 28 octombrie 1959) si cu tragica alternativa ori detinut, ori informator la care au fost supusi preotii, procesele de ndoctrinare si ateitizare au fost derulate de catre comunisti pe tot teritoriul, asupra ntregii populatii, n fiecare domeniu. Parafrazndu-l pe Tom Gallagher, putem vorbi despre furtul unei natiuni? prin furtul unei religii?. n cele doua volume ale sale, Cristian Vasile sintetizeaza ntregul demers de cercetare istorica, extragnd esenta filosofica paradoxal divina a unei Sfinte Treimi? care a marcat profund secolul XX: doi poli opusi religia si totalitarismul si acel ntre, purgatoriul n care oamenii si-au cautat idealurile timp de peste o jumatate de secol; o jumatate de secol ce merita toata atentia pentru decon-struirea unui mit national si un studiu demn de apreciat pentru critica obiectiva si certa valoare documentaristica.