Facultatea de Teologie Andrei Saguna Sibiu

ANUL III
DREPT BISERICESC

Pr. Con . Dr. Iri!ie "arga

CODICII I COLECIILE DE LEGI BISERICETI

#nc$ din Bi%erica Pri!ar$ legile bi%erice&ti %'au adunat (n di erite colec)ii %au coduri. Ele %'au olo%it unul (n locul celuilalt. Totu&i ter!enii %e di eren)i*$+ ' colectia , adunarea unor i*-oare. ' codul , %i%te!ati*area lor. Bi%erica /rtodo0$ are o colec)ie de canoane care nu %unt %i%te!ati*ate (ntr'un cod. Codi icarea i*-oarelor dre1tului %'a $cut !ai ale% (n A1u%.

Coleciile de canoane mai importante n Biserica Ortodox a! Coleciile "postolice

' %'au alcatuit (n ti!1ul &i i!ediat du1$ S in)ii A1o%toli. 2. Ca1itolul 23 din Fa1tele A1o%tolilor ' relatarea de%1re Sinodul A1o%tolic &i 4ot$r5rile+ ' %$ %e erea%c$ de idoli. ' %$ %e erea%c$ de %5nge &i de %ugru!ate. ' %$ %e erea%c$ de adulter. ' %$ %e renun)e la 1re%cri1)iile din 6.T. cea !ai i!1ortant$ ' circu!ci*iunea.

7. Dida4ia celor 27 A1o%toli a1are c$tre % 5r&itul %ec. I &i a o%t de%co1erit$ la 2893 de !itro1olitul Filote%. Cu1rinde 2: ca1itole; (ntre ca1itolele 9 ' 23 %unt 1re%cri1)ii 1ri-ind organi*area Bi%ericii. <. Con%titu)iile A1o%tolice ' %cri%$ (ntre %ec. II' I6 ' cu1rinde 8 c$r)i = ca1itole> ' (n ca1. 8 1re%cri1)ii cu caracter canonic. ?. Dida%calia Lucrare %ec. II'III &i ea cu1rinde o %erie de 1re-ederi canonice &i care a cuno%cut o oarte !are r$%15ndire. S'a tradu% (n oarte !ulte li!bi+ greac$; latin$; %iriac$; arab$; etio1ian$.

#! Coleciile canonice
Au cu1rin% de la bun (nce1ut canoanele %tabilite de Bi%eric$. Colectiile de canoane care %'au alcatuit inca de 1rin -eacurile al III lea %i al I6 lea nu ni %'au 1a%trat. Ni %'au 1a%trat nu!ai ni%te colectii !ai tar*ii; %i anu!e+ 2. Acolutia ' alc$tuit$ (ntre %ec. I6' 6; cu1rindea+ canoanele %inoadelor locale &i ecu!enice =inclu%i- %inodul III ecu!enic> 7. Colec)ia (n 3@ de ca1itole Alc$tuit$ de Ioan Scola%ticul =A 399> 1atriar4 al Con%tantino1olului. ' alcatuita 1e la anul 33@ ' cu1rindea canoanele 15n$ la %inodul I6 .
7

c! $omocanoanele
' din %ec. 6I; al$turi de canoane %'au ad$ugat &i legile de %tat ,Ba&a %'au n$%cut colec)iile noi; nu!ite No!ocanoanele =1ra-ilele> ' ter!enul de no!ocanon deri-$ de la ter!enul Cno!o%D' gr., lege de %tat &i canon, lege bi%ericea%c$ legi de %tat &i bi%erice&ti

Cele mai importante $omocanoane%

&' $omocanonul () de titluri al lui Ioan Scolasticul ' alc. 3:3 colec)ia de canoane la care a ad$ugat legile lui Iu%tinian. *' $omocanonul n n &+ titluri ' alc. de Patr. Serg4ie al Con%tantino1olului =A:<8> (n ti!1ul (!1$ratului Eeraclie =A:?2>. No!ocanonul a o%t i!1artit in 2? ca1itole !ari; nu!ite titluri; de unde i%i trage %i denu!irea de No!ocanonul in 2? titluri. La ace%t no!ocanon %'au ad$ugat &i legile !ai noi. ,' $omocanonul lui -otie ' Fotie 1atr. Al Con%tantino1olului &i la anul 88< a alc. cel !ai i!1oratnt no!ocanon din i%toria Bi%ericii. ' La anul F7@ (ntr'un %inod local = Con%tantino1ol > colec)ia de canoane din nomocanonul lui -otie' a1robat$ dre1t colec)ie o icial$ a Bi%ericii /rtodo0e &i a&a a r$!a% 15n$ (n *iua de a*i.

<

+' $omocanoane mai noi. Ace%te no!ocanoane %'au eliberat (n cel de'al II' lea !ileniu cre&tin &i au de1in% de 1erioada &i legi%la)ia ci-il$ (n -igoare.Canoanele nu %'au %c4i!bat dar legi%la)ia ci-il$ a o%t (nnoit$.

$omocanoanele alc tuite n spaiul #i.antin /recesc

No!ocanonul lui Grigorie Do0a1atriul =%ec. al HII ' lea> No!ocanonul lui Ar%enie Antorian %ec. al HIII ' lea No!ocanonul lui "atei 6la%tare%'2<<3. Cuno%cut %i %ub nu!ele de Sintag!a Al abetica. Sintag!a Al abetic$ 1t.c$ are 78 de ca1itole du1$ literele al abetului grece%c. ' a circulat in lu!ea %la-a %i !ult (n %1a)iul ro!5ne%c.

$omocanonul du0o1nicesc ' alc$tuit 1rin %ec. HI6'H6. tradu% a1oi in li!ba %la-a %i di u*at intr'un nu!ar oarte !are de e0e!1lare %1re a %er-i ca indru!ator 1entru du4o-nici+ ' a-ea !ai !ult un ro%t !i%ionar liturgic = canoane 1ri-ind % intele %luIbe>. ' din el ni %e 1$%trea*$ &i a*i unele 1$r)i ti1$rite (n "oli telnic %au (n Liturg4ier. $omocanonul lui Cotelerius ' 1ublicat la Pari% (n 2::9 &i a o%t alc$tuit (n %ec. H6. ' a %tat &i la ba*a Pra-ilei !ici alcatuite la Go-ora =2:?2>. $omocanonul lui 2anuil 2alaxos 3 4 &(5& ! ' alc$tuit (n 23:2. ' a o%t unul dintre cele !ai cu1rin*$toare din 1erioada !edie-al$ &i olo%it ca i*-or al Pa-ilei "ari de la T5rgo-i&te=2:37>. De a%e!enea a %er-it ca i*-or
?

1rinci1al %i al Pra-ilei ro!ane%ti ra!a%e neti1arite; care a o%t alcatuita la 2:<7; de catre carturarul !oldo-ean Eu%tatie Logo atul. $omocanonul C6r7a "r0iereilor ' alc$tuit de e1i%co1ul Iacob de la Ianina E1irului = Turcia>'2:?F. ' (ndre1tar al -ie)ii du4o-nice&ti. $omocanonul lui G0eor/0e din Trape.unt ' 1ro e%or la o &coal$ din Bucure&ti 29<@. Carte 8olositoare de su8let ' alc$tuit$ de Nicodi! Ag4ioritul = 29F@ >. ' %e inte!eia*a 1e Canonicul lui Ioan Po%titorul; care or!ea*a 1artea centrala a ace%tui no!ocanon. ' a cuno%cut o !are r$%15ndire.

d' Codicii le/ilor de stat

' cu1rindeau legi%la)ia ci-il$ a-5nd i!1ortan)$ 1entru -ia)a Bi%ericii 1entru c$ !ulte r5nduieli -alabile (n Bi%eric$ %'au %tabilit (n legi%la)ia de %tat. Inainte de a i a1arut 1ri!ul codice de ace%t el care ni %'a 1a%trat %ub nu!ele de Code0 Teodo%ianu%; !ai e0i%ta%era doi codici din care nu ni %'a 1a%trat decat nu!ele; %i anu!e+ Code0 Gregorianu% %i Code0 Eer!ogenianu%. &' Codex T0eodosianus ' alc$tuit (n ti!1ul (!1$ratului Teodo%ie II = ?<8 >.

' adun$ toate legile ci-ile din lu!ea ro!an$ e0i%tente 15n$ la el = cea !ai cu1rin*atoare colectie de legi de %tat; care a o%t nu!ita du1a nu!ele i!1aratului >. ' a olo%it dou$ i*-oare !ai -ec4i+ Code0 Gregorianu% Code0 Ee!ogerianu% nu %'au !ai 1$%trat ' cu1rindea 2: ca1itole din care carta a 2:'a cu1rindea nu!ai legi 1ri-ind Bi%erica.

*' Corpus 9uris Ci1ilis ' e%te o colec)ie de alte lucr$ri care au o%t elaborate (n %ec. al 6I ' lea (n ti!1ul celui !are legi%lator latin (!1$ratul Iu%tinian. E%te colectia Iuridica cea !ai i!1ortanta a legi%latiei %i a %tiintei Dre1tului ro!an; alcatuita din ? o1ere deo%ebite. Cu1rindea+ :Codex Iustinianeus ' a adunat toate legile ci-ile 15n$ (n 1erioada do!niei lui. A-e! 7 edi)ii =37F &i 3<<>. Legi (ntre 229'3<< $o1ele legile !ai noi e!i%e (ntre 3<?'3:3 =nout$)ile>'23< de no-ele Ace%tea ac trecerea de la dre1tul ro!an 1$g5n la dre1tul bi*antin cre&tin Institutiones ' alcatuit la anul 3<?. ' e%te de a1t un !anual de introducere (n %tudiul dre1tului. ' cu1rindea ? c$r)i &i %e re era la in%titu)iile 1rinci1ale de dre1t ci-il. Di/este 3 (,,! ' re1re*int$ o %inte*a g5ndirii Iuridice ro!ane; e01u%a %i%te!atic %ub or!a de ro%tiri ale Iuri%tilor ro!ani; care %'au 1ronuntat atat a%u1ra unor c4e%tiuni
:

1ractice %au c4iar de a!anunt; care %e nu!e%c Iuri%1rudente; adica ro%tiri intele1te ale Iuri%tilor Ulbianu%; Cicero. Cea !ai renu!it$ e%te + CA TRJI /NEST; A NU LEKA PE ALTUL; A DA FIECJRUIA CEEA CE ESTE AL SJUD =Ulbianu%> ' nu!ele ace%ta %'a dat de abia (n %ecolul al H6I 'lea . ' acea%t$ carte a a-ut o i!1ortan)$ co-5r&itoare 1t. i%toria o!enirii; de aceea a o%t cea !ai r$%15ndit$ carte du1$ Biblie. <. Eclo/a alc. (n ti!1ul (!1$ratului Leon III I%aurul = 92:'9?@d. Er. > ' e0tra%e din c$r)ile de dre1t anterioare lui nu!ai acele legi a-orabile iconocla%!ului; (ncerc5nd %$ reduc$ in luen)a Bi%ericii a%u1ra %tatului. ?. ;ro0ironul 89@; din 1orunca (!1. 6a%ile I "acedoneanul; care a re%taurat dre1tul !utilat de iconocla&ti. Bir, !ana. !anual de legi. (' Epana/o/a in%ea!na CreaducereD %au CreintroducereD; adica re1unere in -igoare a legilor ne%ocotite 1ana atunci. Alcatuita in 88:; %ub (!1aratii Leon %i Ale0andru "acedoneanul; reintroduce legile o!i%e de legi%la)ia iconocla%ta. #ntre autorii ace%tei o1ere %e nu!$r$ &i 1atriar4ul Fotie. :. <asilicalele alc. F22 de (!1. 6a%ile I "acenoneanul &i iul %$u Leon 6I Filo%o ul toate legile bi*antine A legile din -re!ea lor. ' cea !ai !onu!ental$ colec)ie de legi ro!ano'bi*antina , :@ de c$r)i 9. $o1ele = legi !ai noi> ' alc. (n ti!1ul lui Leon I6 Filo%o ul. Cu1rind un oarte i!1ortant !aterial Iuridic; cu a1licare la -iata bi%ericea%ca. 8. =exa#i#los = &a%e c$r)i> alc. de Con%tantin Ear!eno1oulo% = -e%tit Iu%titiar > ' alc. (n 2<?3
9

' %'a r$%15ndit . !ult (n %tatele ortodo0e; inclu%i- (n L$rile Ro!5ne; con%tituind un 1rototi1 al legi%la)iei !edie-ale ro!. %i a o%t a1licat 15n$ la re or!ele lui Cu*a . A o%t o carte oarte 1ractic$ (ntruc5t ea con%tituie o %elec)ie din toate colec)iile de legi bi*antine. El a %er-it dre1t cod o icial %i %tatului grec; ra!anand in -igoare 1ana a1roa1e in *ilele noa%tre.

e' Codicii >i coleciile de le/i in Bisericile locale

2. Codicii Bis' Grece>ti a> Pidalionul = car!a cor$biei > a o%t ti1$rit la Lei1*ig = Li1%ca > 8@@ ' alc. de iero!ona4ul Aga1iu &i c$lug$rul Nicodi! Ag4ioritul; cu binecu-antarea 1atriar4ului Neo it al 6II lea al Con%tantino1olului %i cu a1robarea %inodului ace%tuia. ' e%te una dintre cele !ai cuno%cute lucr$ri de dre1t din ortodo0ie. ' e o colec)ie de canoane co!entat$; iar la % $r&it cu1rinde un tratat de%1re gradele de rudenie. ' 28?? tradu% (n ro!5ne&te; %'a ti1$rit la !5n$%tirea Nea!) (n ti!1ul lui 6. Co%tac4i b> Sintagma Atenian' o colec)ie de canoane ale Bi%. /rtodo0e (n original A o %erie de 4ot$r5ri ale Sinoadelor Patriar4iei Ecu!enice. ' a o%t alc. de G. A. Ralli% &i ". Potli% in : -olu!e; ti1$rita la Atena =2837'283F.> c> Canoanele Bis. Ortodoxe 1ublicat$ ara co!entarii de 1ro .Ea!ilcan Ali-i*ato% la At4ena. 7. Coleciile Bis' S6r#e a. Mor!ciaia S . Sa-a. ' alc. (n %ec. HIII la "untele At4o%.
8

b. Zaconiconul lui Nte an Du&an 'alc. la 2<?F du1$ (n iin)area 1atriar4iei de I1eO. c. Zbornik Pravila codul o icial al Bi%ericii /rtodo0e. ' alc. la anul 288? de e1. Nicodi! "ila&; la Ka1a. S'a tradu% %i (n ro!5ne&te cu titlul CCanoanele Bi%ericii /rtodo0eD de catre N. Po1o-ici %i U. Mo-incici la Arad; in anii 2F<@ 2F<:.

<. Coleciile Bis' Bul/ar Kormciaia ; Pravilata ti1$rit$ la So14ia (ntre 2F27'2F23 de 1ro e%orul Nte an LanOo+'Bis' Rus a. omocanonul sau Pravila !egii ' alc. la At4o% de calugarul !oldo-ean Pa-el In anul 2:98; %ub e1i%co1ul Eu%tratie al Ro!anului; %'a acut traducerea ace%tui No!ocanon; care %e 1a%trea*a in !anu%cri% la "ana%tirea Putna. b. Kniga Pravil = carte de legi > ti1arita la "o%co-a in anul 28<F cu1rinde colectia de canoane a Bi%ericii /rtodo0e. Beranda %i ti1arit a1oi de autor la MieP; la !ana%tirea La-ra Pecer%Oa in anul 2:7@.

8' Codicii >i colecii de le/i n Biserica "pusean

2. Codex Canonum Ecclesiasticorum colectie alcatuita de Dioni%ie E0igul %ec. 6I ' traduce din grece&te (n latine&te toate canoanele Bi%ericii /rtodo0e de la 1ri!ele I6 Sin. Ecu!enice ; a 9 Sinoade Locale &i nu!ai 3@ de canoane a1o%tolice. ' %'a 1ublicat (n ti!1ul 1a1ei Eorni%da =32?'37<>. ' a o%t colec)ia o icial$ a Bi%ericii din Ro!a ' %ec. HII.
F

*' Decretum Gratiani ' alc. de 1ro . din Bologna Gratian =A 2232>. ' cu1rinde canoane A decretele 1a1al.e ' Colec)ie o icial$ %ec. H6I.

,' Corpus 9uris Canonici ' alc. la anul 23:@ de Qean C4a11in%; 1ro e%or la Pari% ' adun$ tot !aterialul canonic anterior. ?. Codex 9unis Canonici %i%te!ati*area legilor. ' la Conciliul I 6atican %'a 4ot5r5t %i%te!ati*area (ntregii legi%la)ii canonice a Bi%ericii care era . %tu oa%$ &i ne1ractic$ (n %ec. al IH ' lea. ' Acea%t$ %i%te!ati*area a durat 15n$ (n 2F29 c5nd %'a alc$tuit ace%t code0 . ' La Conciliul II 6atican =2F:7'2F:3> %'a 4ot$r5t %i%te!ati*area &i actuali*area code0ului din 2F29 care %$ 1ercea1$ &i aggiorna!ento'ul din Bi%erica Ro!ano' Catolic$. ' A&a %'a n$%cut edi)ia a doua din 2F8<. /dat$ cu elaborarea ace%tui cod toate i*-oarele anterioare de dre1t canonic au o%t abrogate. A%t el; % intele canoane din 1ri!ul !ileniu cre&tin nu !ai au -alabilitatea 1entru Bi%erica Ro!ano'Catolic$ ci doar -aloare i%toric$. Cuprinde ? c ri% ' Nor!e generale ' Po1orul lui Du!ne*eu ' Func)ia Bi%ericii de a (n-$)a ' Func)ia Bi%ericii de a % in)ii ' Bunurile !ateriale ale Bi%ericii ' Sanc)iunile (n Bi%eric$ ' Proce%ele
2@

De*a-antaIe ' Tendin)a de Iuridi*are a Bi%ericii e%te or!ali%!ului la el de

oarte !are &i i%1ita

!are. Niciodat$ nu 1o)i %$ cu1rin*i -ia)a Bi%ericii (n

totalitate; (n liter$ &i lege. A&a %e &i e01lic$ de ce 1ri!ul cod al Bi%ericii Ro!ano' Catolice a a-ut -ia)$ oarte %curt$=2F29'2F8<>. DeIa %e aud -oci (n B R'C ce cer re-i*uirea codului din 2F8<. 3. Codex Canonum Ecclesiarum I Orientalium ' (nc$ de la Conciliul I 6atican %'a 1u% 1roble!a Bi%. Catolice /rientale = (ntre ace%te 3 rituri e%te ritul bi*antin > 1ri!ii ani ai %ec. al HH ' lea. La Conciliul II 6atican a o%t reacti-at$ acea idee; dar acea%ta %'a redu% datorit$ co!uni%!ului. ' du1$ %c4i!b$rile din 2F8F acea%ta idee a o%t reacti-at$; a%t el c$ du1$ 2FF@ =28 oct.> %'a 1ro!ulgat codul canoanelor Bi%. /rienatale. Li!ba o icial$ a ace%tor coduri e%te latina. /dat$ cu a1ari)ia ace%tui cod; canoanele din I -eac cre&tin 1t. gr.'catolici nu !ai au -alabilitate. ' e%te (!1$r)it (n <@ de titluri. R ele 1ot i cu1rin%e (n CIC %au %$ o ac$ un cod %e1arat. Acea%t$ -ariant$ a o%t generali*at$. Acea%t$ acti-itate a (nce1ut (nc$ din

Codicii >i coleciile le/iuirilor #iserice>ti n T rile Rom6ne

/dat$ cu (ncre&tinarea ro!5nilor; au 1$trun% (n r5nduielile bi*antine !ai (nt5i ca obiceiuri a1oi ca 1ra-ile %cri%e. Pri!a 1ra-il$ care a 1$trun% la noi nu o cunoa&te! . Pute! %1une doar care %unt cele !ai -ec4i 1ra-ile cuno%cute + I. Pra-ile !anu%cri% (n li!ba greac$ &i %la-on$ +
22

a. ;ra1ilele lui "lexandru cel Bun = 2?@@ 2?<7 > 1ri!a 1ra-il$ de%1re care &ti! c$ ar i e0i%tat la ro!5ni . Nu ni %e 1a%trea*a. De ea ne -orbe&te Do%o tei &i Di!itrie Cante!ir . 6a%iliade. ' 1ri!a 1ra-il$ la ro!5ni SSS Ne1a%trandu'%e in%a nici un e0e!1lar; e0i%tenta ace%tui codice e%te !ult di%cutata in contradictoriu de catre carturarii ro!ani %i %traini. Unii %u%tin 1o%ibilitatea e0i%tentei unui a%t el de codice; aducand %i cate-a !arturii i%torice %i docu!entare; iar altii o neaga. #' Sinta/ma "l8a#etica a lui 2atei <lastares ' alc$tuit$ (n Bi*an) &i care a circulat (n !ai !ulte !anu%cri%e grece&ti &i %la-one&ti. Datorita -alorii ei 1ractice; Sintag!a Al abetica; care a-ea caracterul unui co!1ediu 1ractic de reguOi canonice %i ci-ile; %'a tradu% in li!ba %la-a inca din anii 2<?3; 2<?8 in Serbia. A circulat in -er%iune %la-a in toate tarile %ub in luenta bi*antina. c' $omocanonul lui 2anoil 2alaxox @ alcatuit la anul &(A* ' a circulat (n !anu%cri%e. d' =exa#i#lisul lui "rmenopulos : lucrarea acea%ta a o%t utili*ata in te0tul grece%c din editiile ti1arite; in 1relucrarile te0tului grece%c; 1rin !iIlocirea 1ra-ilelor din %ec al H6II lea; %i intr' o i!1ortanta traducere ro!anea%ca. e' ;idalionul : colectia o iciala de canoane a Bi%ericii /rtodo0e Grece%ti. 8' Sinta/ma lui Iaco# din Ioanina EpiruluiB din &A+( nu!it$ &i CC5rIa Ar4iereilorD /' Canonarul lui Ioan ;ostitorul II' Pra-ile !anu%cri% (n li!ba ro!5n$+ ' nu &ti! e0act c5nd %'au tradu% 1ri!ele 1ra-ile (n li!ba ro!5n$ S
27

Nu &ti! ce cu1rindea; dar %igur cu1rindea un e0tra% din

a' ;ra1ila ritorului >i scolasticului Lucaci %au CPra-ila de la PutnaD =2382> ' are c5te-a 1agini (n ro!5ne%te; ea iind o 1ra-il$ (n %la-on$; 9@8 1agini din care 2@ 1agini (n ro!5ne%te &i 2<? de te0t interliniar. "anu%cri%ul %e 1a%trea*a in Biblioteca Acade!iei Ro!ane. #' ;ra1ila popii Toader din R6pa de 9os = 2:2@ > ' rag!ent de 1ra-il$ ro!5nea%c$ care a a1ar)inut 1o1ii Toader din R51a de Qo%; de%co1erit de acade!icianul A. Ro%etti &i 1ublicat (n analele Bi%tri)ei. c' ;ra1ila din Codex $ea/oianus ' C.N. ' !anu%cri% care cu1rindea (n-$)$turile lui Neagoe Ba%arab c$tre iul %$u Teodo%ie &i un rag!ent de 1ra-il$. Pra-ila a o%t %cri%$ de c$tre 1o1a Ioan din S5n1etru =2:7@ 2:72> (n ro!5ne&te &i %e 1$%trea*$ la Biblioteca Acade!iei . d' ;ra1ila de ispra1 oamenilor ' !anu%cri% ro!5ne%c de la (nce1utul %ecolului H6II care con)ine doar 73 de oi &i care a a1ar)inut acade!icianului Ioan Bogdan. Ne'a ra!a% ata%ata la !anu%cri% %i o tran%criere in creion a te0tului; cu litere latine. e' ;ra1ila aleas ' alc$tuit$ (n "oldo-a; (nainte de anul 2:<7; autorul e%te bi- logo $tul Eu%tratie &i care a o%t un c$rturar din ti!1ul lui 6a%ile Lu1u care era (n %tr5n%$ leg$tur$ cu !itro1olitul 6arlaa!. 8' Caconiponul lui Sa1a Branco1ici ' carte de legi de organi*are a "itro1oliei Ardealului ' 2:8@ ni %'a 1$%trat doar un rag!ent.

2<

;R"<ILELE TI;DRITE E$ LI2B" RO2F$D Nu &ti! e0act c5nd %'a ti1$rit (nt5ia 1ra-il$ (n li!ba ro!5n$; ceea ce &ti! e c$ 1ri!ele 1ra-ile ti1$rite au o%t (n li!ba ro!5n$ &i nu (n li!ba %la-on$ &i nici (n greac$. &. 1ri!a 1ra-il$ de%1re care a-e! cuno&tin)$ e%te ;ra1ila lui Coresi 23:< Bra&o=239@'238@> ' ni %'au 1$%trat doar 27 ile dintr'un codice 1ro-enit de la Ieud = "ara!ure& >. ' nu %e cunoa&te nici titlul &i nici con)inutul. ' %e 1$%trea*$ la Biblioteca Acade!iei Ro!5ne. ' ace%te ile con)in un rag!ent din canoanele S 5ntului Ioan Po%titorul. ' traduc$torul; locul traducerii &i i*-orul nu %unt cuno%cute. ' a o%t reti1$rit$ =2F<@ Cern$u)i> ulti!a edi)ie. Cu1rin%ul e%te ne%i%te!ati*at; cu ca1itole di%1ro1or)ionate. I*-oarele olo%ite nu %e cuno%c; cert e%te c$ ea totu&i e%te o co!1ila)ie original$. *' ;ra1ila mic de la Go1ora ' ti1$rit$ (n 2:?@ 2:?2. ' are un or!at !ic =!ai !ic de A?>. ' cu1rinde ? 1agini; nenu!erotate &i 292 1agini nu!erotate gre&it. ' la (nce1ut cu1rinde %te!a T$rii Ro!5ne&ti &i -er%uri (n %la-on$ %cri%e de Udri&te N$%turel.
2?

' a cuno%cut 7 edi)ii + 2. Lara Ro!5nea%c$; 7. Ardeal. ' edi)iile 1entru Lara Ro!5nea%c$ au o 1redo%lo-ie %cri%$ de "itro1olitul Teo il al Ungro'6la4iei. ' edi)iile 1entru Ardeal au o 1redo%lo-ie %cri%$ de "itro1olitul Genadie al Ardealului. ' te0tul e%te (!1$r)it (n 2?F de gla-e &i 2: ca1itole nenu!erotate. ' la % 5r&it %e g$%e&te %cara c$r)ii =cu1rin%ul>; e1ilogul (n %la-on$; o not$ a lui Nte an de /crida &i 1re)ul de 72 de con%tande de argint. ' Predo%lo-ia e o traducere cu co!1letari a 1redo%lo-iei lui Petru "o-il$; de la No!ocanonul lui Pa-el Beranda; alc$tuit la anul 2:7@. ' concret; 1ra-ila cu1rinde + ' canoane a1o%tolice. ' canoane %inoadelor ecu!enice; ale S in)ilor P$rin)i. ' e0tra%e din legile ci-ile &i 1enale bi*antine. ' r5nduieli 1ri-ind c$%$toria &i a!ilia. ' r5nduieli c$lug$re&ti. ' 1entru -re!ea aceea %e con%tituia ca o Ccarte de legi a )$riiD Alctuitorii + ti1ogra ul "eletie "acedoneanul ' %tare) al "$n$%tirii Go-ora &i Nte an de la /4rida. "i#arul %u1ra-eg4eat de Udri&te N$%turel. "raducerea %'a $cut de c$tre "i4ail "o0a c$lug$r c$rturar din Lara Ro!5nea%c$. "im#ul (ntre Po%tul Cr$ciunului 2:?@ &i Po%tul Pa&telui 2:?2 . Sco#ul e%te acela de a da un cod de legi o icial; 1ro!ulgat de autoritatea de %tat &i cea bi%ericea%c$; iind 1ri!a colec)ie de legi 1ro1rii a Statului Feudal Ro!5ne%c &i a Bi%ericii /rtodo0e ' Penulti!a Bucure&ti 2883 ' Ulti!a 2FF7
23

,' apte Taine ale Bisericii sau ;ra1ila pe scurt aleas =Ia&i 2:??> ' 1ri!a 1ra-il$ ti1$rit$ (n "oldo-a; (n ti!1ul &i 1e c4eltuiala lui 6a%ile Lu1u. ' cu1rinde <<F de 1agini. ' 1re a)a : 1agini a1ar)ine "itro1olitului 6arlaan al "oldo-ei. ' 1ra-ila %e ocu1$ de cele 9 Taine (ntr'un !od oarte 1ractic; cu (ntreb$ri &i r$%1un%uri. Cu1rinde o li%t$ cu %$rb$torile anului &i de%1re Ctoc!eala 1o%turilorD. Cu1rin%ul; a&adar; %e re er$ la cele 9 Taine &i con)ine un bogat !aterial canonic. I*-oarele directe nu %e cuno%c &i nu %e 1ot %tabili cu e0actitate; dar %e 1ot enu!era i*-oarele indirecte + o1era lui Ga-ril Se-ero% Pela1one*ianul "itro1olidului Filade14iei . ' di erite 1ra-ile !oldo-ene%ti care au circulat (n "oldo-a; du1$ care %'a $cut o co!1ila)ie. Autorii + 1ri!ul autor "itro1olitul 6arlaan care a &i %e!nat 1re a)a; iar la 1agina <29 %e g$%e&te ur!$toarea not$ C"ult1$c$to%ul &i de nicio treab$ rob Eu%tratie; o%t logo $t; iubitor de !unc$D. ' nu a !ai o%t reeditat$ &i nu i %'a $cut un %tudiu critic. ?. Carte Rom6neasc de In1 6tur de la ;ra1ilele Imparatesti %au Pra-ila lui 6a%ile Lu1u = Ia&i 2:?:> ' ti1$rit$ la "$n$%tirea S in)ii Trei Ierar4i &i cu1rinde 7@< 1agini. ' unele e0e!1lare au 1e 1agina de ronti%1iciu dou$ litere care au r$!a% enig!atice 15n$ a%t$*i. ' ini)ialele ca1itolelor; ronti%1iciile; inalurile %unt acelea&i de la Cartea Ro!5nea%c$ de #n-$)$tur$ =Ca*ania> "itro1olitului 6arlaan =2:?<>. CCarte Ro!5nea%c$ de #n-$)$tur$ de la Pra-ilele (!1$r$te&tiD cu1rinde dou$ 1$r)i + ' 2: 1rici%i = ca1itole> ' 98 de gla-e Ini)iatorul 6a%ile Lu1u
2:

Autorii Logo $tul Eu%tratie care a tradu% din grece&te aIutat de "eletie Sirigul grec originar din Creta I*-oarele 1ri!ul care a cercetat i*-oarele Pra-ilei lui 6a%ile Lu1u a o%t Di!itrie Cante!ir + CPra-ila lui 6a%ile Lu1u a a-ut ca i*-or obiceiul 1$!5ntului &i Pra-ila lui Ale0andru cel Bun; care la r5ndul ei era in%1irat$ de (!1$ratul 6a%ile "acedoneanulD Du1$ cercet$rile recente; %'a con%tatat c$ la ba*a Pra-ilei lui Ale0andru cel Bun a %tat o lege agrar$ bi*antin$ = No!o% G4eorg4ico% > ' la acea%t$ 1ra-il$ a !ai olo%it ca i*-or un tratat al 1enali%tului italian CPra0i% et T4eoricae Cri!inali%D ti1$rit$ la 6ene)ia la 2:@9 2:72. ' (n Pra-ila Farinacciu% e%te nu!it de Eu%tratie; Farina%cu &i a&a %'a 1utut identi ica ace%t i*-or. Cuprinsul pra1ilei + ' 1re1onderent ci-il = legi ci-ile >. ' are 1re-ederi de dre1t agrar; 1enal; cu 1ri-ire la 1lugari; 1$%tori; 1ro1riet$)i; lucr$torii -iilor. ' 1re-ederile bi%erice&ti &i canoanele %unt (!1r$&tiate (n toat$ o1era = lucrarea>. Pra-ila lui 6a%ile Lu1u r$!5ne cea !ai i!1ortant$ a Statului Feudal Ro!5ne%c . ' a cuno%cut ca edi)ii + ' 2:?: 1ri!a edi)ie ' ulti!a reeditare 2F:2 c5nd %'a reeditat de c$tre Acade!ia Re1ublicii Po1ulare Ro!5ne. (' Endreptarea Le/ii cu Dumne.eu ' CPra-ila "areD %au CPra-ila lui "atei Ba%arabD ' T5rgo-i&te 2:37. ' cea !ai i!1ortant$ 1ra-il$ a ro!5nilor; care e%te %cri%$ (n or!at !are = A<>; con)ine 1e%te 8@@ de 1agini cu c4enare; -iniete (n ro&u &i negru.
29

Alc$tuitorii + un gru1 condu% de "itro1olitul Nte an al Ungro'6la4iei; dintre care %e cuno%c trei + ' Danil Andrei Panoneanul; ' Ignatie Petriti%; ' Panteli!on Ligaridi%. ' de%tina)ia ace%tei 1ra-ile nu era nu!ai Lara Ro!5nea%c$ ci &i "oldo-a &i Ardealul; de aceea (n Pra-ila "are e%te inclu%$ integral Pra-ila lui 6a%ile Lu1u din "oldo-a. ' "itro1olitul Nte an era &i e0ar4 al Ardealului; iar (n 1ra-il$ %e a!inte%c ora&e din Ardeal; cu! e%te de e0e!1lu Bra&o-ul %i Sibiul. ' a o%t (n -igoare 15n$ la Ale0andru Ioan Cu*a. ' totu&i; nu a o%t abrogat$ (n !od e01re% niciodat$; de aceea; dac$ a1are o %itua)ie (n care legile noa%tre ci-ile nu o 1ot aco1eri; %e 1oate ace u* de Pra-ila "are =!ulte 1re-ederi de ordin agrar>. I*-oare + ' izvoare directe + 2. Sitagora lui "atei 6la%tare% 7. No!ocanonul lui "anoil "ala0u% <. Co!entariile lui Ale0ie Ari%ten ?. R$%1un%urile lui Ana%ta%ie al Antio4iei 3. Pra-ila lui 6a%ile Lu1u ' izvoare indirecte + 1ro-ind 1rin inter!ediul Pra-ilei lui 6a%ile Lu1u + 2. Legea agrar$ 7. Tratatul lui Farinaciu% ' acea%t$ lucrare e%te o co!1ila)ie 1entru nece%it$)ile Statului Ro!5ne%c din 1erioada aceea. Cu1rin%ul + ' 1artea I $ndre#tarea legii 1re-ederi 1re1onderent cu caracter ci-il &i Pra-ila lui 6a%ile Lu1u integral.
28

' 1artea II ' a1endice

omocanon cu %umne&eu cu1rinde 1artea canonic$ (ntre

care &i ti1icul Patriar4ului Nic4i or "$rturi%itorul = %ecolul IH> ' tabl$ de !aterii =%cara lucr$rii cu1rin%ul > Pravila cea 'are r$!5ne cel !ai i!1ortant docu!ent legi%lati- al 1o1orului no%tru. E%te o edi)ie co!1le0$ de legi at5t bi%erice&ti; c5t &i de %tat . Din con)inutul ei re)ine! trei a%1ecte + ' e0i%ten)a %inoadelor !i0te (n B/R = gla-a <2 >. ' de!nit$)i bi%erice&ti ocu1ate de !ireni =gla-a <F?>. ' autoce alia nedeclarat$ a "itro1oli)ilor "oldo-ei &i Ungro'6la4iei =gla-a <F2>. Edi)ia Prince1% 2:37. Editia a doua la <2@ ani 2F:7 = editura Acade!iei > #n 1erioada ocu1a)iei au%triace a /lteniei =292:'29<F> %'a reali*at o traducere latin$ a Pra-ilei "ari de c$tre P$tru Dobra =2977 neti1$rit$>.

2F

;R"<ILE RO2F$ETI 2"I $OI

&' Ca1ete de Porunc$ alc$tuite de Anti! I-ireanul Bucure&ti 292?. *' Pr$-ilioara Ia&i 298? ,' Carte Foarte Folo%itoare de Su lete; traducere din greac$ = N.Ag4ioritul > 298F; reti1$rit$ la 2F8@ +' Pidalionul ' traducere din greac$ de !itro1olitul 6enia!in Co%tac4i &i ti1$rit$ la "$n$%tirea Nea!) 28?? (' Enc4iridion Carte !anual de canoane alc$tuit$ de "itro1olitul Andrei Naguna ; Sibiu ' 2892 A' Canoanele Bi%ericii /rtodo0e (n%o)ite de co!entarii alc$tuit$ de E1i%co1ul Nicodi! "ila&; tradu%$ (n ro!5n$; Arad = ? c$r)i > 2F<@ 2F<: ?' Pidalionul lui Earala!bie Po1e%cu &i Ko%i! T$r5l$; intr'o ordine 1ro1rie; 1ublicat$ la Bucure&ti ' 2F<< 5' Canoanele Bi%ericii /rtodo0e carte alc$tuit$ de Pr. Pro e%or Ioan Floca

7@

;RI$CI;IILE C"$O$ICE -G$D"2E$T"LE ' lat. 1rinci1iu! , (nce1ut; ba*$; 1unct de 1lecare; conce1t; e%en)$. / no)iune oarte co!1le0$; ce nu e01ri!$ ce-a or!al ci e%en)ial . Princi1iile dre1tului canonic ne tri!it la e%en)a Dre1tului Canonic. Princi1iile canonice %unt te!eiurile; conce1tele &i %tructurile ce %tau la ba*a iin)ei Dre1tului Canonic %au te!eiurile 1rin care %e elaborea*$ r5nduielile canonice ale Bi%ericii. Principiile canonice ale Dreptului Ortodox + 2. Princi1iul ierar4ic 7. Princi1iul %inodal <. Princi1iul organic ?. Princi1iul teritorial 3. Princi1iul Iuri%dic)ional :. Princi1ul no!ocanonic 9. Princi1iul autoce aliei 8. Princi1iul autono!iei F. Princi1iul icono!iei &' ;rincipiul ierar0ic ' e%te r5nduiala 1otri-it c$reia Bi%erica lucrea*$ &i %e conduce (n !od ierar4ic .

72

' are la ba*$ (n-$)$turile Bi%ericii de%1re 1reo)ie &i 1rin ace%te (n-$)$turi de%1re Taina Eirotoniei. ierar4ia e%te or!ata din < tre1te; care %e deo%ebe%c unele de altele 1rin %tarea lor 4arica. ' te!ei doc!atic ' Biserica nu #oate exista (r #reo)ie SSS ' Preo)ia a o%t in%tituit$ de c$tre "5ntuitor; e%te 1urt$toare a %ucce%iunii a1o%tolice &i are rolul !iIlocirii 4arului (n Bi%eric$. De aceea; negarea 1rinci1iului ierar4ic duce la a ectarea iin)ei Bi%ericii . ' i!1ortan)a ierar4iei e%te %ubliniat$ &i de S 5ntul Ioan Gur$ de Aur Cdac$ ar (nceta 4irotonia; ar (nceta toate Tainele Bi%ericii &i ar i 1ericlitat$ !5ntuireaD. ' 1rinci1iului ierar4ic i %e d$ e01re%ie 1rin toate r5nduielile bi%erice&ti &i !ai ale% 1rin actul a%cult$rii canonice = %u1unerea organelor in erioare a)$ de cele %u1erioare > acea%t$ %u1unere nu e%te uni or!$ &i unitar$ ci de1inde de la ca* la ca* . A%cultarea !ona4al$ e%te cea !ai larg$. ' a%cultarea ierar4ic$ a 1reo)ilor a)$ de ierar4ii lor . ' a%cultarea e1i%co1ului a)$ de Sinod Pe de alt$ 1arte; ca %e!n al ierar4iei; e0i%t$ (n Bi%eric$ acel dre1t de de-olu)iune; dre1tul organelor %u1erioare de a i!1une organelor in erioare a1licarea legii .

*' ;rincipiul sinodal ' e%te randuiala 1otri-it c$reia organele de conducere ale Bi%ericii %unt cele %inodale %au c$ Bi%erica; (n toat$ acti-itatea ei; ia deci*iile (n co!un; cu to)i !e!brii Bi%ericii = clerici &i !ireni >. ' are la ba*$ !ai !ulte te!eiuri + A. Temeiuri dogmatice + a. sinodalitatea e%te re le0ul u!anit$)ii; care %e ba*ea*$ 1e unitate (n iin)$ &i co!uniune de 1er%oane.
77

' o!ul nu 1oate tr$i dec5t co!unitar. ' a tr$i i*olat e%te o cruce 1e care &i'o iau nu!ai cei ce %unt (!bun$t$)i)i du4o-nice&te. b. omul este creat du# c*i#ul S(intei "reimi ' are (n el un c4i1 co!unitar; care (l c4ea!$ la co!uniune; de aceea negarea sinodalit)ii &i a co!uniunii , cu negarea c4i1ului Trei!ic. ' unda!entul sinodalit)ii e%te S 5nta Trei!e c. sinodalitatea %e !ani e%t$ 1e 1lan re%tr5n% (n co!uniunea a!ilial$ &i (n 1lan l$rgit (n co!uniunea de nea! = a!ilia &i nea!ul %unt dou$ e01re%ii ale sinodalit)ii >. d. #catul a ru#t comuniunea ' dintre o! &i Du!ne*eu co!uniunea dintre

@3.27.7@@8

oa!eni. Eri%to% re ace co!uniunea &i de aceea; %inodalitatea %e (n%crie (n actul unirii tuturor (n Eri%to%. Re*ult$ c$ sinodalitatea de-ine e01re%ie a lucr$rii de !5ntuire . e. sinodalitatea re%tr5n%$ (n Bi%eric$ are -alabilitate (n !$%ura (n care r$!5ne legat$ de %inodalitatea general$ a Bi%ericii. ' %inodalitatea are un 1uternic unda!ent dog!atic . B. Temeiuri istorice + (n i%toria Bi%ericii g$%i! o %erie de te!eiuri SSS 2. Sinodul A1o%tolic de la Ieru%ali! 7. Sinoadele ecu!enice cele !ai !ari autorit$)i (n Bi%eric$ = C/ro%D dog!e &i canoane > <. Co!uniunea dintre re1re*entan)ii Bi%ericii locale ca e01re%ie a sinodalit)ii. Ini)ial a unc)ionat %ub or!a #entar*iei. C. Temeiuri canonice + 2. Canonul <? A1o%tolic 1re-ede ca e1i%co1ii %$ tr$ia%c$ (n co!uniune &i %$'&i aleag$ (nt5i%t$t$tor care %$ conduc$ adunarea lor. 7. Canonul (nt(i A1o%tolic ' 1re-ede ca orice e1i%co1 %$ ie ale% &i % in)it de c$tre 7 %au < e1i%co1i.
7<

<. Canonul : al Sinodului I Ecu!enic ' 1re-ede ca e1i%co1ii %$ ie ale&i 1rin -otul celor !ul)i .

D. Temeiuri liturgice S 5nta Liturg4ie (n%ea!n$ %luIire (n co!un; dar acea%ta nu (n%ea!n$ doar (n co!un cu cei 1re*en)i; ci &i cu ceilal)i care %luIe%c S 5nta Liturg4ie 1rin di1tice =1o!enirea e1i%co1ilor>. ' S intele Canoane inter*ic co'liturg4i%ierea cu cei cateri%i)i %au cu cei a la)i (n %c4i%!$. ' Din 1unct de -edere ortodo0; a&adar; Bi%erica e0i%t$ nu!ai (n !od %inodal; ca e01re%ie a co!uniunii S intei Trei!i; dar &i a re acerii co!uniunii noa%tre (ntre noi &i cu Du!ne*eu; adic$ a dob5ndirii !5nturirii .

,' ;RI$CI;IGL ORG"$IC ' e%te r5nduiala 1otri-it c$reia Bi%erica %e conduce ca un organi%! unitar ,B c$ (n Bi%eric$ %unt organe de conducere &i organe a late %ub a%cultare; dar (ntre ele nu trebuie %$ ie antagoni%!. Se nu!e%te %i 1rinci1iul alcatuirii %i lucrarii organice a Bi%ericii %au 1rinci1iul con%titutional bi%erice%c. S(+nta Scri#tur -orbe&te de%1re !$dularele Bi%ericii; care trebuie %$ ie ar!onioa%e; dar (n acela&i ti!1 ele trebuie %$ ie &i di eren)iare. ' #rinci#iul organic , la iecare lucrare a Bi%ericii trebuie %$ 1artici1e toate !$dularele din organi%!; de aceea; ace%tui 1rinci1iu i %e !ai %1une #rinci#iul #artici#rii mirenilor la conducerea Bisericii .
7?

, #rinci#iul organic e%te oarte i!1ortant !ai ale% 1entru ar!oni*area 1rinci1iului ierar4ic &i a celui %inodal. ' 1rinci1iul ierar4ic 1oate genera (n clericali%!; 1rinci1iul %inodal 1oate genera (n ederali%!S ' ar!oni*area 1rinci1iului ierar4ic &i 1rinci1iului %inodal %e ace 1rin 1rinci1iul organic. ' re*ult$ c$ (ntr'un %i%te! %$n$to% nu e0i%t$ e0tre!eSSS Cea !ai bun$ concreti*are a 1rinci1iului organic (n ortodo0ie a $cut'o Naguna; re*ult5nd Statutul organic al 'itro#oliei Ardealului Princi1iul lui Naguna &i'a g$%it e01re%ia cea !ai bun$ (n con%tituirea Adun$rii E1ar4iale din re1re*entan)i ai clerului &i ai 1o1orului . ' (n anul 2F73 %'a alc$tuit 1ri!ul %tatut de organi*are a B/R; care a a-ut la ba*$ CStatutul SagunianD. ' 1rinci1iul ierar4ic &i'a g$%it e01re%ie (n S 5ntul Sinod. ' 1rinci1iul %inodal &i'a g$%it e01re%ie (n A.N.B ' S 5ntul Sinod autoritate ' A.N.B re1re*entati-itate (n Bi%eric$. Bi%erica (&i 1$%tra caracterul ecle%iologic; re*ult$ c$ 1rinci1iul organic %e !ai nu!e&te &i #rinci#iul eclesiologic institu)ional . ' (n 2F?8 %'a alc$tuit un nou %tatut de organi*are &i unc)ionare. Ace%t 1rinci1iu organic nu a o%t (nl$turat; 1$%tr5ndu'%e ar!onia (ntre S 5ntul Sinod &i ANB ' du1$ 2FF@ %'a tot (ncercat re-i*uirea %tatutului 7@@9 . ' (n 7@@9 %'a de initi-at un nou %tatut care a intrat (n -igoare (n 77.@2.7@@8 recuno%cut &i de c$tre Gu-ernul Ro!5niei. +';RI$CI;IGL TERITORI"L E%te randuiala 1otri-it careia; i!1artirea unitatilor bi%. locale %e ace du1a i!1artirea ad!ini%trati- teritoriala a %tatului.
73

Re or!a ad!ini%trati-a a i!1. Diocletian; a du% la i!1artirea I!1eriului Ro!an in+ cetati; 1ro-incii; diece*e %i 1re ectura. Bi%erica a 1reluat acea%ta i!1artire %i in Iurul cetatilor a inte!eiat e1i%co1ia. Pro-inciilor le'au core%1un% mitropoliile' Diece*elor le'au core%1un% ar0iepiscopiile' Pre ecturilor le'au core%1un% patriar0iile' "r0iepiscopia era !ai !are decat !itro1oliaSSS Acea%ta traditie %e 1a%trea*a in Bi%erica Greco'Catolica. In canonul 29 al %in. I6 ec. %'a %tabilit principiul teritorial: -m#artirea #aro*iilor sa urme&e alcatuirilor civile si de stat. Bi%erica a 1reluat unii ter!eni din ad!ini%tratia ro!ana; 1e care i'a incre%tinat %i care a%ta*i au intele% e0clu%i- bi%erice%c. E0.+ diece&a. e#ar*ie. mitro#olie /!itir;' 1oli%,ora%ul !a!a>. Princi#iul teritorial a o%t 1reluat %i in organi*area Bi%ericii /rtodo0e Ro!ane. Paro4iile %unt organi*ate in unctie de organi*area locala ad!ini%trati-a de %tat. E1i%co1iile %'au organi*at in unctie de Iudetele ad!. de %tat. In !od nor!al; in iecare Iudet ar trebui %a e0i%te un e1i%co1. Acolo unde e0i%ta un 1re ect 'B %a e0i%te %i un e1i%co1. De dorit ar i ca ad!ini%tratia bi%ericea%ca %a nu contra-ina ad!ini%tratiei de %tat toc!ai 1entru bunul !er% al ace%tora. Potri-it #rinci#iului teritorial in iecare 1ro-incie e0i%ta o %ingura mitropolie. Di-i*area unei 1ro-incii ara nicio logica contra-ine #rinci#iului teritorial. Singura e0ce1tie de la ideea de 1ro-incie a !itro1oliei e%te in dia%1ora ortodo0a; unde !itro1oliile %unt organi*ate in unctie de tarile in-ecinate.

7:

SSS

/ 1roble!a di%cutata e%te 1roble!a "itro1oliei Ba%arabiei; care a a-ut o

%oarta tri%ta ince1and din %ecolul al H6III lea. Dar; intotdeauna; acea%ta !itro1olie %i'a 1a%trat unitatea. Princi#iul teritorial in%ea!na ca intr'un trebuie %a e0i%te nu!ai o unitate bi%ericea%ca ="itro1olia Ba%arabiei >. In 2FF7 %'a rein iintat "itro1olia Ba%arabiei %ub Iuri%dictia Patriar4iei Ro!ane. In Ba%arabia co'e0i%ta doua !itro1olii; lucru ne ire%c deoarece 1rinci1iul territorial 1re%u1une ca intr'un teritoriu trebuie %a e0i%te nu!ai o !itro1lie = unitatea Bi%ericii>. (' ;rincipiul 7urisdictional Taina 4irotoniei %e %tabile%te nu!ai cu de%tinatie 1reci%a; anterior 1reci*ata; nu!ita Iuri%dictie. De%i ter!enul e 1reluat de la ro!ani are un intele% du4. El %'a na%cut 1entru ca !i%ionarii %a'%i duca e icient acti-itatea %i 1entru a intarii re%1on%abilitatile. "ai 1oate i nu!it 1rinci1iul re%1on%abilitatii 1a%torale. Ideea ace%tui 1rinci1iu %'a na%cut in !o!entul in care S . A1o%toli %i'au i!1artit ariile de 1ro1o-aduire; ur!and ca !ai a1oi %a i %e %tabilea%ca iecarui cleric !i%iunea 1e care o are de inde1linit. For!ularea %a+ canonul : al %in ? ecu!enicSSS Nu trebuie dedu%a ideea ca 1rinci1iul Iuri%dictional ar ingradi ci el intare%te i% ace ca !i%iunea cre%tina %a ie coerenta. Canonul : inter*ice a%a'nu!itele 4irotonii ab%olute; acele 4irotonii ara Iuri%dictie. Unii au %u%tinut ca toate 4irotoniile 1ana atunci erau ab%olute; lucru al%; deoarece de la bun ince1ut 4irotoniile erau acute cu o anu!ita de%tinatie+ Fa1te 2?; 7<. 2 Petru 3;7. Au e0i%tat totu%i unele e0ce1tii dar ece%te nu contra*ic 1rinci1iul. / alta con%ecinta a 1rinci1iului Iuri%dictional e%te a1tul ca nu trebuie %a ie 7 e1i%co1i intr'o cetate+ canonul 8 %inodul 2 ecu!enic. Ace%t 1rinci1iu de%e!nea*a i!1o%ibilitatea de a e0i%ta 7 e1i%co1i in aceea%i Iuri%dictie; a1t ce ar 1utea duce la neintelegeri.
79

/ alta con%ecinta e%te legatura %tran%a intre 1er%oana 4irotonita %i Iuri%dictia incredintata. Acea%ta legatura trebuie -a*uta ca o legatura de cununie. S Atana%ie cel "are %1une Cca daca acea%ta %'a *i% de%1re %ot %i %otie cu atat !ai !ult trebuie *i% de%1re Bi%erica %i e1i%co1ul %auD. Legatura de cununie dintre e1i%co1 %i Bi%erica %e a-de%te %i din e01re%ia ca o e1ar4ie -acanta e nu!ita -adu-ita canonul ?3 al %in. ? ecu!enic. De aceea ca*ul unei 4irotonii ara Iuri%dictie e%te ca o cununie ara !ire. Tran% erul e1i%co1ului dintr'o e1ar4ie in alta era -a*ut in Bi%erica -ec4e ca o de% acere a ca%atoriei; iar % intele canoane inter*ic tran% erul e1i%co1ilor canonul 72 Antio4ia; iar canonul 2 Sardica %1une ' /%iu e1i%co1ul cetatii Cordobei +D nu atat obiceiul cel rau cat coru1tia.D In i%toria Bi%ericii Pri!are tran% erurile nu erau acce1tate decat ca o e0ce1tie. Ince1and cu %ecolele 29; 28 %ituatia %'a %c4i!bat de la o Bi%erica Locala la alta. In Bi%erica Ru%a tran% erurile au a1arut de abia du1a %ecolul 2:; iar in 2F28; un %inod local a incercat inter*icerea tran% erurilor e1i%co1ilor; dar nu %'a reu%it. In Patriar4ia de Con%tantino1ol tran% erurile au o%t acce1tate abia din %ecolul 2F. Grecia %tarnind o !are contro-er%a. In Bi%erica Bulgara %'a 1a%trat ace%t 1rinci1iu intrucat !itro1olitii nu %e 1ot tran% era. In Bi%erica /rtodo0a Ro!ana; tran% erurile nu!ai in %ituatii de e0ce1tie. In %ecolele 28'2F; %ituatia %'a %c4i!bat cand tran% erul a de-enit regula 1ana a%ta*i. ;ro#leme le/ate de acest principiu+ 2. Episcopii 1icari %unt necanonici; nu au tur!a %i Iuri%dictie. Lucrul ace%ta il a ir!a e1i%co1ul -icar 6enia!in Pocitan in 2F<9; cu! ca e1i%co1ii -icari %unt anti'canonici; nu necanonici; %tatutul lor necanonic reie%e %i din titulatura 1e care o au. li %e da nu!ele unui ora% din e1ar4ia re%1ecti-a; iind o incercare nereu%ita de reali*are a canonicitatii. "ai !ult e1i%co1ii -icari dic la %e1ararea 1uterii Bi%ericii; ocu1andu'%e in %1ecial de 1roble!e %1irituale; iar e1i%co1ul titular de cele
78

ad!ini%tratice = el 4otara%te >. Pocitan C ar4iereul -icar e0ecuta nu!ai cele 4otarate de ar4iereul %au .D 7. ;ro#lema de.ec0ili#rului dintre 0ar si 7urisdictie . Proble!a Iuri%dictionala 1re%u1une 1a%trarea unui ec4ilibru intre trea1ta 4arica %i Iuri%dictionala; intrucat nu %e 1oate acorda Iuri%dictia unui e1i%co1 unuia 4irotonit doar ca 1reot %i in-er%. In A1u% ace%t de*ec4ilibru a o%t !are; unii diaconi aIungand cardinali. In Bi%erica /rtodo0a 1roble!a ace%tui de*ec4ilibru e%te legata de %tatutul 1roto1o1ului. Proto1o1ul e%te o in%titutie necanonica; 4ibrid; 1entru ca are o 4irotonie de 1reot dar o Iuri%dictie c-a%i'e1i%co1ala; iind 1reluata de la catolici. Si !ai gra-a e%te %ituatia cand un diacon e%te ale% 1roto1o1 = e0. Arad >. A%1ectele ad!ini%trati-e trebuie %a <. ?. ie con%ecintele a%1ectelor %acra!entale. Un alt e0e!1lu diaconul + in%1ector e1ar4ial. ;ro#lema preotilor misionari si a diaconilor onori8ici. Si ace%tia au %tatut necanonic; nu au Iuri%dictie. ;ro#lema con8lictului de 7urisdictii. Unele Iuri%dictii nu %unt clar %tabilite %au %e intre1atrund; ceea ce nu e%te canonic. E0+ bolna-ii din %1itale; 1reotii din ar!ata. 3. ;ro#lema diasporei ortodoxe. Aici %e con runta 7 1rinci1ii care a!bele %unt corect ara %a %e ga%ea%ca %olutii. Princi1iul etnic %1une ca Bi%erica din dia%1ora %a tina de Bi%erica !a!a; dar 1rinci1iul teritorial %1une ca trebuie %a ie o %ingura Iuri%dictie. E oarte greu deoarece a!bele au de*a-antaIe+ 1rinci1iul etnic 1re%u1une !ulte Iuri%dictii; iar in 1rinci1iul Iuri%dictional a1are 1roble!a li!bii de %luIire. De aici decurg o %erie de 1roble!e nere*ol-ate 1ana a*i.

A'

;rincipiul nomocanonic
7F

E%te randuiala 1otri-it careia Bi%erica %e conduca atat du1a legi 1ro1rii; cat %i du1alegi de %tat. Ace%t 1rinci1iu %'a na%cut din ideea ca Bi%erica trebuie %a tina cont de realitatile in care traie%te; iar cea !ai i!1ortanta realitate e%te %tatul. Initial intre Bi%erica %i %tat a o%t con lict; care a incetat in !o!entul in care %tatul %i'a %c4i!bat atitudinea; !ai e0act odata cu Con%tantin cel "are; care in anul <2< a dat un edict la "ilano; 1rin care %e acorda libertate religioa%a ' %tatul de-enind tolerant. In acela%i ti!1 %i Bi%erica nu dore%te %a intre in con lict cu legile %tatului care nu'i atind libertatea de e0i%tenta. Du1a con lict a ur!at 1erioada de toleranta care a1oi %'a tran% or!at in %i! onieD ,B conlucrarea dintre %tat %i Bi%erica; a%t el i!1aratul Teodo%ie o iciali*ea*a cre%tini%!ul ca religie de %tat; iar a1oi da legilor bi%erice%ti 1uterea legilor de %tat. Ulterior; i!1aratul "arcian; da legilor bi%erice%ti o 1utere !ai !are decat legilor de %tat = e0+ cand a1area un con lict; 1uterea bi%ericea%ca a-ea ca%tig de cau*a >. Ur!are ace%tei %i! onii %'a na%cut in Bi%erica #rinci#iul nomocanonic. adica al conducerii Bi%ericii 1rin legi 1ro1rii; dar cu re%1ectarea legilor de %tat. Ter!enul %la-on + 1rinci1iul 1ra-ilnic. Princi1iul no!ocanonic e%te %i un re le0 al realitatii u!ane; intrucat credincio%ul %i cetateanul %un tuna %i aceea%i 1er%oana u!ana. Ur!are ace%tui 1rinci1iu %'au na%cut a%a'nu!itele no!ocanoane care erau colectii care cu1rindeau legile bi%erice%ti %i legile de %tat. Cel !ai cuno%cut+ $omocanonul in &+ titluri al 1atriar4ului Fotie 1atriar4 intele1t %i in-atat alcatuit in anul 88< %i care in F7@ a o%t a1robat ca %i colectie o iciala de canoane a Bi%ericii /rtodo0e a ra!a% 1ana a%ta*i. Traditia no!ocanonica; na%cuta in Bi*ant %'a continuat in toate %tatele 1o%t' bi*antine de traditia ortodo0a; inclu%i-e in Tarile Ro!ane; a%a na%candu'%e 1ra-ilele ro!ane%ti = Pra-ila de la Targo-i%te 2:37 cea !ai i!1ortanta>. In A1u% %'a de*-oltat !ai !ult 1rinci1iul %e1aratiei dintre Bi%erica %i Stat; dar in care Bi%erica a-ea cea !ai !are in luenta; de aceea %'a na%cut Statul 6atican.
<@

Acea%ta in luenta n'a

o%t intotdeauna bene ica; ci de

oarte !ulte ori

dictatoriala; de aceea %'a na%cut Re-oluti France*a 2:8F; in care %e1aratia a du% la eli!inarea oricaror in luente din cadrul Bi%erricii; ba !ai !ult la u!ilirea Bi%ericii. Din 1acate ilu!ini%!ul a1u%ean a 1atrun% %i in Ra%arit. A%t el in %ecolul al HIH lea; 1rin re or!ele lui Cu*a; la ro!ani incetea*a e0i%tenta 1rinci1iului no!ocanonic. Sen%ul cel !ai e-ident al ace%tei %e1aratii %e ob%er-a in actul inte!eierii unei a!ilii care e%te dedublat intai la Stat %i1 e ur!a la Bi%erica. ' la greci nu e0i%ta a%a ce-a , ai 1o%ibilitatea de a nu te dedubla. Pana la Cu*a doar Bi%erica cununa %i ea tinea actele de %tare ci-ila. Practice; 1rin Cu*a !oare traditia bi*antina %i e01re%ia lui Iorga+ Bi*antul du1a Bi*ant !oare . In -re!ea lui Cu*a e1i%co1ii erau nu!iti de do!nitor. Sc4i!barile lui Cu*a aduc !o!entul na%terii Ro!aniei !oderne %e adduce o noua legi%latie ci-ila de ni-el euro1ean; toate ace%tea aduc un 1rogre% al Iu%titiei; al culturii; dar 1e de alta 1arte %'a di%tru% 1rinci1iul no!ocanonic. Du1a 1erioada lui Cu*a; relatiile Bi%erica Stat; %'au tran% or!at in relatii de conlucrare. Alt el %1u% un 1rinci1iu no!ocanonic 1uternic atenuat. Sigur ca au e0i%tat unele ten%iuni intre Bi%errica %i Stat; dar ace%tea au o%t !ai greu %au !ai 1utin de1a%ite. A%a'nu!ita lu1ta 1entru canonicitate cu Patr. Con%tantino1olului. Perioada cea !ai tri%ta din i%toria Bi%ericii in relatia cu Statul; a o%t 1erioada co!uni%ta; 1lina %i ea de 1arado0uri. 1e cat de e0ecutata 1ea tat de !ari teologi a! a-ut in Bi%erica noa%tra. Lucrurile %'au nor!ali*at abia du1a 2FF@ %i ulterior cu Legea ?8FT7@@:; lege care a regle!entat regi!ul cultelor din tara noa%tra lege ec4ilibrata %i 1oate una din cele !ai bune din lu!e.

<2