ISTORIA SI DEZVOLTAREA NURSINGULUI IN TARA NOASTRA

Arta vindecrii
Arta vindecrii la poporul romn are o vechime milenar, putnd fi considerat un dar strmoesc, iar fondul su este comun tuturor regiunilor locuite de romni. Astfel se poate identifica o form primar, arhaic a acestei arte, care, dup anumite indicii istorice i de limb, o putem atribui tracilor, mai exact sacerdoilor geto-daci. Folclorul medical i aplicaiile empirismului magico-medical din zona munilor Carpa i are la baz leacuri, care de cele mai multe ori sunt simple reete medicale ce valorific principiile terapeutice ale unor substane aflate la ndemna omului tritor n mijlocul naturii. Acestea pot fi de origine vegetal, animal sau mineral. Alteori se folosesc descntece; cele mai cunoscute fiind cele pentru deochi.Incantaiile magice sau descntecele se ntlnesc pretutindeni unde se afl romni i probabil c tot aa era i pe vremea dacilor i a celorlali traci. Multe din cuvintele decntecelor romneti au sensuri pierdute astzi.

Sacerdoii populari
Dup tradiiile romneti cei mai mari cunosctori ai descntecelor sunt sacerdoii populari, cunoscui ca zgrimineti sau solomonari. La aceste personaje iniierea era obligatorie. Romnii cred despre ei c sunt oameni tare evlavioi i mai ales cu mult tiin de carte i foarte deschii la minte. i erau recrutai de cnd sunt copii i iniiai !ntr"un loc ascuns, inaccesibil profanilor. #niierea lor !n tainele vzduhului, ale munilor, ale peterilor cele mai adnci i ale iezerelor !nalte dureaz de regul un numr impar de ani. !n acest coal intrau doar apte sau nou copii, care urmau s fie viitori sacerdoi purttori ai norilor. Devin zgrimineti sau solomonari numai copiii ce s"au nscut cu ci $o membran de piele ce acoper capul copilului, ca un fel de cciuli natural % uneori aceast piele !mbrac chiar !ntregul trup& cia este !ndeprtat de ctre moa'. !n popor se mai crede despre cei nscui cu ci c vor fi strigoi, adic vor putea cltori !n afara trupului. Dup ce !i !nsuesc iniierea magic ei devin protectorii drumurilor de munte, stpni ai secretelor vmilor vzduhului i ai stihiilor"balauri purttoare ale intemperiilor. i descind din mruntaiele munilor la vremuri de cumpn, strbtnd satele, cerind i !ncercnd inimile oamenilor. (omana ce o primesc o arunc pe ape curgtoare, pentru a ajunge ofrand pe )rmul *ellalt, prcurgnd +pa ,mbetei. *nd stenii nu se comport corespunztor, solomonarii aduc norii de ploaie i grindin asupra pmnturilor lor. !n momentul acesta, cnd cltoresc pe balauri sau pe nori, ei sunt invizibili. -u pot fi zrii dect de ctre ali vrjitori. Lumea subteran a celuilalt trm, este evocat adeseori de tradiiile populare i de povetile romneti. .itologia romn arat c sub pmntul nostru se mai afl o lume. +colo sunt trmurile celelalte, unde nu au ajuns dect eroii populari, precum /t"/rumos, ce ajunge !n 0ara tinereii fr btrnee i a vieii fr de moarte. (e trmurile acelea triesc o seam de oameni sfini care sunt numii 12lajini1 pentru c sunt considerai cuvioi, blnzi i drepi. *onform

imaginii tradiionale, solomonarii au hainele zdrenuite i poart asupra lor o traist, o carte magic, un fru din coaj de mesteacn, un toiag i un topor de fier descntat. i tiu ce gndesc oamenii i cum !i cheam& sunt !ntotdeauna scuri la vorb, !i auzi arareori vorbind i nu mulumesc pentru ceea ce primesc de la oameni $ca ultimi reprezentani ai vechilor stpni ai acestor muni, consider c primesc ce este a lor'. -u dorm niciodat !n cas, chiar 1de ar i crpa lemnul de frig1 cum spun ranii& locuiesc !n muni, prin peteri, !n pduri... Ei transmiteau mai departe aceast tiin terapeutic prin viu grai, aa cum se petrece n cazul moaelor, btrne pricepute care practic o medicin cu totul gratuit. *nd este vremea s moar o btrn sau un mo ce este cunosctor de leacuri i de remedii magice ale bolilor, el cheam pe cel mai iubit dintre fii si, ce este !n stare s in minte tot ce i se spune, i !i destinuie toat tiina sa medical, dup ce acesta promite prin jurmnt c are s practice medicina aceasta btrneasc, gratuit, fr a pretinde nici un ban, ci numai pentru sufletul su i al prinilor si, considerndu"se c urrile de bine fcute de cei ajutai i vindecai, atrag bunvoina cereasc. )nrul mai trebuie s jure c nu va divulga nimnui secretul vindecrii bolilor, s se pzeasc mai cu seam de a"l !mprti vreunui doctor, cci acesta va cuta s monopolizeze tratamentul spre a"i jupui de bani pe oameni. 4ltima promisiune ce trebuie s o fac motenitorul tiinei vindecrii, este aceea c, la rndul su, cnd va fi spre sfritul vieii sale, va face cunoscut altuia, !n aceleai condiii, toat tiina ce a cptat"o.

Duhuri
Credina c majoritatea bolilor sunt datorate aciunii nefaste a duhurilor rele exist la toate popoarele vechi, iar credinele romnilor referitoare la aciunea fiinelor demonice mpotriva sntii oamenilor nu sunt diferite n esen de celelalte credine cu un substrat arhaic din ntreaga lume.Asemenea fiine nevzute care populeaz vzduhul satului romnesc, uneori vrjmae ale lui Dumnezeu, alteori identificndu-se cu sacralitatea nsi, ntotdeauna ns periculoase pentru om, au o identitate bine precizat de poporul romn, constituindu-se ntr-o larg palet a fiinelor mitologice. Pe primul loc ntre vrajmaii omului se afl dracii, iar atunci cnd un demon este responsabil de natura unei boli, numele acelei boli se identific cu cel al demonului. Urmeaz strigoiul sau moroiul care este fie fantoma unei persoane decedate, fie manifestarea unei fiine omeneti. Sub nfiarea unei umbre acetia cutreier prin locuri izolate sau prin gospodriile rudelor i cunoscuilor fcndu-i de cap, speriind i pocind trectorii pe drum. Uneori se dau de trei ori peste cap i se transform n fiare. Alteori ncalec pe toiege vrjite sau pe psri miestre pentru a cutreiera prin lumea aceasta sau prin cealalt, pentru a-i lovi dumanii i a le face pagube. Strigoii mori, i n special strigoaicele, sunt de o rutate nenchipuit, ucid copiii i le sug sngele, stric cstoriile, i srcesc pe oameni, iau mana de la vaci i de la semnturi. Strigoii vii se consider c

nu sunt att de periculoi ca i cei mori. n Transilvania strigoii mori sunt de multe ori identificai cu vampirii, ce vin i sug sngele celor vii n timp ce acetia dorm. Un alt vrajma al omului este Avestia sau Samca. Prima nseamn i vrjitoare, iar urmtoarea este totuna cu Baba-Coaja, care i sperie pe copii. Ea poate fi vzut numai de vrjitori sau de cei nscui smbta. Aceast fiin supranatural chinuie copiii i i mbolnvete greu. n Bucovina (n nordul rii) se crede c sunt atini de samc numai copiii pn la patru ani, pe care i face s tremure, s sar din somn i s ofteze din greu. Samca este un duh feminin ngrozitor la vedere, cu prul capului rar i lung pn la clcie. Are ochii roii ca de foc i-i joac n cap ca nite felinare btute de vnt. Minile i trupul i sunt schimonosite, nu stau o clip locului, se sucesc i se strmb ntr-una, iar din gur bolborosete ntr-una cuvinte nenelese. Se travestete ns sub diferite nfiri spre a se putea apropia de casele oamenilor, artndu-se femeilor nsrcinate i pruncilor, att ziua ct i noaptea, n diferite chipuri: ca pisic, cine, porc, capr, gin, cioar, broasc, lcust, musc, pianjen, umbr i diferite nluciri etc. Zburtorul sau Zmeul este un duh erotic masculin. Este numele (i cauza!) tulburrilor i primelor tnjiri de iubire ale fetelor pubere, el este cel ce le provoac i le ntreine patosul sexual. Uneoi el tulbur minile victimelor sale, care tind ctre obsesia sexual, mergnd pn la stri intense, febrile, de excitare urmat de orgasm. Alteori ptrunde nevzut ca o adiere i tulbur n somn corpul celor ce-l ateapt. Poporul romn are un respect deosebit pentru divinitile feminine, pe care le numete Zne. Ele sunt considerate fie bune, fie rele. n general basmele i legendele romneti vorbesc despre Znele bune. Nu se tie cte sunt, dar aproape toate locuiesc n palate de cletar, n preajma apelor sau sub oglinda acestora. Znele sunt nemuritoare i au puteri miraculoase, iar frumuseea lor orbitoare este proverbial. Sunt zvelte, foarte tinere, virgine i mbrcate n haine albe sau strvezii. n mpria Znelor nu moare nimeni, dar nici nu se nate nimeni, acesta fiind tarmul "tinereii fr btrnee i vieii fr de moarte." Fiind promis din timpuri imemoriale parc, acest trm este venic dorit, fiind gsit ns numai de ctre Ft-Frumos. Znele sunt adesea binevoitoare cu oamenii cinstii, cu cei care lupt pentru dreptate, pentru frumos sau pentru dragoste. Znele chiar se ndrgostesc de vreun tnr cu care se cstoresc, devenind muritoare ca i femeile. Apele unde locuiesc Znele sunt bune pentru vindecarea bolilor pricinuite de Zne. De fapt, cei care merg la aceste ape invoc ajutorul sau iertarea Znelor. Vizita bolnavului la izvoarele Znelor mai ntotdeauna se face la revrsatul zorilor, pe nemncate; n caz cotrar, considerndu-se batjocorite, ele se supr mai ru i l mai pedepsesc odat. Cei ce se duc la izvoarele Znelor, trebuie s se mbrace n alb, ntr-o pnz alb, cu o basma alb, s ia cu sine un buchet de Busuioc uscat, legat cu o a roie, uns cu miere i cu un ban de argint foarte subire. Sosind la apa Albelor se aprinde o lumnare i, dup ce este lipit de rdcina arborelui (n general, majoritatea izvoarelor cu Zne se afl n pduri de fagi, chiar la rdcina lor) sau de piatra de sub care nete apa, suferindul pune banul de argint n ap i adreseaz o rug-descntec. Bolnavul obinuiete s i spele organul

suferind n apa fntnei (sau izvorului), apoi pleac degrab; lsnd lumnarea, Busuiocul i celelalte daruri (eventual tmie, o turt). Ielele sunt considerate Zne rele care afecteaz (intr n om) mna, trupul, nasul sau piciorul omului, ele tulbur creierii, amuesc gura, asurzesc urechile etc. Ele nu au trup de carne, ci sunt "nluci" n chip de femei tinere i vesele. Sunt "stpnele vntului" i zboar sau "umbl" prin vzduh. Invizibile, noaptea ns pot fi vzute. Sunt frumoase, tinere, seductoare, voluptoase, nebunatice, vesele, zburdalnice, nemuritoare i sfinte. Au aripi i zboar cu prul despletit, dezbrcate peste mijloc, cu snii goi, mbrcate n mtase alb i purtnd coroane pe cap. Dintre toate fiine supranaturale care pot face ru oamenilor cele mai temute sunt Ielele. Din acest motiv nici o alt fiin mitologic nu are attea nume cte au Ielele, nume eufemistice, create anume pentru a le mbuna i a nu atrage efectele mniei lor. Se crede despre Iele c triesc n pduri ndeprtate i n zvoaie, n peteri i n vzduh, se crede c se hrnesc cu flori i c beau ap din izvoarele pure. De regul, locul lor de petrecere este n apropierea apelor din pduri i a izvoarelor n care se scald, n jurul crora danseaz apoi n hor pn dup miezul nopii. Ielele se pot deplasa cu viteze fabuloase, parcurgnd "nou mri i nou ri" ntro singur noapte, folosind uneori trsuri cu cai de foc. Locurile n care ele au "horit" rmn arse ca de foc, iar crengile copacilor din jur sunt prlite. Cnd, mult mai trziu, iarba poate rsri din nou, ea are o culoare ntunecat i nu este pscut de vite, iar solul devine propice dezvoltrii ciupercilor din specia Lingura Znei (Ganoderma lucidum). n general sunt atribuite Ielelor bolile de nervi, nebunia i reumatismul articular. Dac un om era prins ntr-un vrtej din aer iscat din senin i apoi i apreau orice fel de afeciuni ale pielii, se spune c a fost atins de Iele. Ca s nu fie "bntuii" de Iele, oamenii sunt sftuii s poarte trei cei de usturoi n pung, n curea sau n bru. Unul dintre puinele remedii mpotriva rului pricinuit de Iele este descntecul. +lte fiine asemntoare #elelor sunt Rusaliile. )otui, spre deosebire de #ele acestea umbl pe pmnt numai !n anumite momente, !ndeosebi !n ,ptmna Rusaliilor. le sunt !n general descrise fie ca btrne, urte i grbovite de btrnee, fie ca trei ignci,!n ,ptmna Rusaliilor, care !ncepe !n Duminica Rusaliilor, nu se muncete, cci !n zilele consacrate lor, ele zboar rpin vzduh, cnt i joac pe la fntni, pe la cruci, pe la rspntii, prin poieni, iar pe cine prind c lucreaz se rzbun schilodindu"l, scondu"i ochii, arzndu"l sau !nnebunidu"l. ,unt descrise ca purtnd !n mini nite unelte tioase i frigri ascuite cu care vatm oamenii. Dei numele Rusaliilor pare s fie de origine slav, !nsemnnd un fel de nimfe, poporul romn l"a apropiat !ns de 1Rusalim1 $#erusalim', iar cercettorii de latinescul rosalia.

Cluul
Strns legat de vremea Rusaliilor este ceremonialul magic al dansului cluului. Scopul acestui dans este acela de a alunga duhul-boal i const n anumite dansuri rituale executate n apropierea bolnavului i atingerea acestuia cu ierburi de leac. I se scuip bolnavului n fa usturoiul pe care cluarul l mestec ncontinuu, se sparge lng el o oal cu ap etc. Executanii dansului ritualic sunt exclusiv brbai. "Cel care a 7

fost primit odat ntr-o astfel de ceat este dator s se in de ea, an de an, timp de nou ani; iar dac o prsete, ei zic c este muncit de duhuri rele i c este chinuit de Frumoase (un alt nume dat Ielelor). Se crede c ei au puterea de a izgoni bolile cronice, iar vindecarea se face astfel: dup ce bolnavul s-a aezat la pmnt, acetia ncep sriturile lor i, la un anumit loc al cntecului, calc, unul dup altul, de la cap pn la picioare pe cel culcat, n sfrit i sufl n ureche cteva cuvinte ticluite i poruncesc bolii s ias. Dup ce fac asta trei zile, de cele mai multe ori rezultatul rspunde speranei i bolile cele mai grele, care mult vreme i rseser de metesugul celor mai iscusii doctori, dispar uor n acest fel." (Dimitrie Camtemir, "Descriptio Moldaviae"). Principalul obiect ritual al cluului este "steagul", care const dintr-o nuia de alun investit ritualic cu funcii magice. Nuiaua de alun se afl n fruntea inventarului obiectelor uzuale pentru descntec. Romnii cred c duhurile rele se tem de puterea nuielelor de alun, evitnd casele la intrarea crora, rezemat de perete, este lsat o astfel de nuia. Virtuile magice ale alunului sunt evideniate i de credina c vrjitoarele cltoresc pe toiege de alun, i tot cu ele in n fru spiriduii i duhurile rele. Chiar i florile alunului sunt importante, cci sunt bune de leac pentru mai multe boli. Despre alun se spune c nflorete i se i scutur chiar n "noaptea de Ispas" (noaptea premergtoare zilei nlrii Domnului, conform calendarului ortodox). Pregtirea cluarilor se face din timp, dinainte de Duminica Rusaliilor, ntr-un loc tainic i izolat, de regul ntr-o pdure. Aici depun jurmntul neofiii ce sunt acceptai de ctre vtaf, iar membrii mai vechi l rennoiesc. Cu minile pe steag ei jur s pstreze datinile cluului, s se aib ca fraii i s i pstreze castitatea pn vor fi dezlegai de vtaf (pn ce cluul nu se va mai juca, iar steagul va fi ngropat). Ei jur s pstreze taina asupra iniierii lor, pe care dac o ncalc vor fi pedepsii de Rusalii sau de Iele prin mbolnvire. Dup jurmnt i pn la mprtierea ritual a grupului, rmn tot timpul mpreun. Timp de dou-trei sptmni, cluarii merg din sat n sat, unde, nsoii de unul sau mai muli lutari, joac cluul ca s i vindece pe cei bolnavi. n toat aceast perioad se crede c i Rusaliile sau Ielele zboar, cnt sau joac, mai ales noaptea, cnd unii oameni aud zurgli, clopoei, tobe i alte instrumente ale cntreilor-nevzui ai Rusaliilor . Pentru a fi ferit de puterea lor tebuie s ai asupra ta usturoi i pelin, aceleai plante pe care cluarii le pun n sculeul din vrful steagului lor. Relaia Rusalii-clu este destul de complex, astfel nct despre cei atini de puterea Rusaliilor se mai zice c sunt "luai din clu". n afara ritualului profilactic, vtaful sau stareul cluarilor, care cunoate secretele practicilor vrjitoreti, mai folosete i un procedeu de diagnosticare, bazat pe melodiile de clu. Metoda amintete de repertoriul muzical medical din magia medieval, care era executat pn cnd bolnavul ddea semne c este afectat n chip deosebit de acea melodie, fiind identificat astfel "spiritul" bolii. nsoit numai de lutar, vtaful cluarilor intr n camera bolnavului. Se cnt apoi, pe rnd, "melodiile de clu" i, cnd bolnavul mic din picioare, este gsit melodia pe care vor juca cluarii, pentru a-l vindeca pe bolnav. Doborrea din clu cu ajutorul steagului de alun, care are la capt o legtur cu usturoi, pelin i un fir de ln roie, se produce n mod normal n timpul executrii cluului, fiind chiar actul care aduce vindecarea, cci prin doborrea voit a unui cluar se obine eliberarea bolnavului de suferina sa, ca i cnd rul iese din cel suferind i intr n cluar. Vindecarea se face n afara satului, pe o lunc, sub un copac sau la marginea

pdurii. Pentru aceasta, bolnavul este aezat pe un covor aternut n mijocul cercului de cluari ce danseaz n jurul su. La un moment dat se produce coborrea din clu a unui cluar, din iniiativa vtafului. Acesta ia steagul i l ine cam la o palm de deasupra capului cluarului care urmeaz s cad. n acest timp, ceilali cluari joac mereu fr s se uite la ceea ce face vtaful. Cluarul ce urmeaz s fie dobort devine "din ce n ce mai abtut, galben, nelinitit, se roete, nu se gndete la nimic, nu aude, nu vede, se ntrete din ce n ce n joc, pe cnd ceilali se pierd ncetul cu ncetul pn ce aproape stau." Cnd vtaful aproape a atins capul cluarului, acesta joac cu o nverunare nefireasc, iar cnd chiar i atinge capul cu steagul, curg apele de pe el de oboseal i se rostogolete la pmnt. n acest moment, bolnavul este obligat s se ridice i s o ia la fug. Doi cluari l iau de subsori, l ridic n sus i fug cu el departe de locul unde s-a fcut vindecarea. Astzi, cluul este considerat n ntreaga lume ca expresia specific cea mai elocvent a obiceiurilor de factur magic ale poporului romn. Chiar dac el se caracterizeaz printr-o spectaculozitate ieit din comun, pentru a-i putea nelege sensul i virtuile terapeutice pe care le dezvolt, trebuie s inem seam de ntreg cadrul su de manifestare, pornind de la credinele n puterea i aciunea Rusaliilor.

Descntece
Cele mai rspndite descntece romneti sunt probabil cele "de deochi". Numit i sgettur, deochiul este o boal de natur magic, prin care vtmm cu ochii sau cu vederea. O simpl privire este adesea de ajuns ca s afecteze sntatea cuiva, sau s aduc, ntr-un fel sau altul, vtmare, nu numai omului, n special copilului, ci chiar i vitelor sau plantelor. Uneori efectele acestei priviri pot fi resimite chiar de obiectele nensufleite. Aceast uittur, creia i se atribuie o putere magic foarte mare este ndreptat ctre cineva sau ctre ceva fr nici o rutate, fr nici un gnd de a-i aduce un neajuns. Ba chiar dimpotriv, ea poate fi plin de dragoste sau de admiraie. Unele persoane au aceast nsuire de cnd s-au nscut, iar altele au cptat-o mai trziu, datorit unor anumite mprejurri. Dintre fiinele omeneti, copiii sunt cei mai expui deochiului. Este de ajuns ca un copil s fie frumos sau s par foarte detept, pentru ca lumea, mirndu-se de el i ludndu-l peste msur, fr a ntebuina formula obinuit "s nu-i fie de deochi", s-l nvenineze cu deochiul. Aceast credin este rspndit la toate popoarele. n afar de fiinele omeneti, pot fi deocheate animalele domestice, n special caii i vitele cornute, mai ales cnd se deosebesc prin frumuseea lor. Mnjii, vieii, mieii i iezii sunt cei mai expui a fi deochiai. Afar de acestea, ca i cnd ar fi nsufleite, pot fi deocheate plantele de tot felul, legumele i grnele, florile, poamele i copacii. Deochiatul prezint simptome specifice, dup care se poate recunoate c cineva este deocheat. Astfel, cnd cineva este deocheat, capt aa deodat, ca din senin, mari dureri de cap. Cel mai cunoscut simptom al deochiatului este cscatul ncontinuu, dei omului nu i este somn. Bolnavii, de li se ntmpl s fie deochiai, sunt apucai de vrsturi sau le curge snge din nas. Ct privete animalele, n special caii, vitele i mieii, cnd sunt deocheate, le vezi tremurnd, ncep s tnjeasc i, n cele din urm, se prpdesc. Cnd sunt deocheate i plantele, florile se vetejesc la puin timp de la deochi, pomii nu mai dau roade i ncep s se usuce. Pentru a ti dac cineva este deocheat, i se

sting crbuni. Descnttoarea aduce nti ap nenceput de la un izvor, de la o fntn sau de la o ap curgtoare din apropiere. Cea mai bun este ns apa adunat din stropii de la roata morii. Bolnavul se socotete c este deocheat dac tciunii s-au aezat pe fundul paharului. Pentru a fi ferit de deochi, cel mai sigur mijloc este purtarea unei amulete sau a unui talisman. Descntecul este elementul cel mai reprezentativ, totodat i cel mai frecvent, al medicinei populare. El este o form terapeutic complex, reunind tratamentul psihohipnotic (magic), fitoterapeutic, fizic i bioenergetic. Esena vizibil a descntecului se compune din incantaia magic, al crei rol terapeutic declarat este fie s alunge duhurile bolilor, fie s desfac vraja fcut asupra cuiva. Incantaia este alctuit n general din versuri neregulate, uneori chiar lipsite de caden. O serie de gesturi rituale ce in de componena descntecului nsoesc incantaia magic, necesitnd folosirea a diverse obiecte sau plante. Majoritatea plantelor folosite de descnttori sunt considerateplante sacre i le gsim i n farmacopeea medical. Se tie cu siguran c tracii, strvechi locuitori ai spaiului carpatic, erau reputai descnttori. Oricine poate s descnte, un tnr sau un btrn, un brbat sau o femeie, dar pentru a fi sigur c descntecul "va fi cu leac", adic va vindeca bolnavul, se crede c trebuie s te adresezi unui descnttor btrn, de regul unei "babe" sau "bbrese". Prima condiie ce trebuie ndeplinit de o descnttoare este s nu fie "la lun", adic s nu fie n perioada menstrual. Apoi trebuie s fie splat i primenit, s nu fi avut n ziua aceea sau, daceste mai n vrst, demai mult vreme relaii sexuale. Unele descnttoare postesc toat ziua n care trebuie s descnte. Altele, nainte de a rosti descntecul, i fac cruce, bat cteva mtnii, zic "Doamne ajut!" sau rostesc rugciunea biblic "Tatl nostru", i abia apoi ncep s descnte. n general brbaii nu descnt pentru boli. Descntecul nu trebuie spus nimnui, "cci altfel i pierde leacul", adic nu mai vindec. Aceast credin este general. Dac, ns, i pui o piatr sub bru sau sub curea, poi nva descntecul, fr a-l strica. Totui, regula de baz este c, pentru a avea leac descntecul, el trebuie furat. Duminica nu se descnt niciodat. n cele mai multe cazuri se descnt nainte de rsritul soarelui sau dimineaa "pe nemncate". Seara sau noaptea numai n cazuri grave. Arsenalul descntecelor const n diverse obiecte de care se slujesc lecuitorii. Cele mai multe dintre aceste obiecte sunt menite alungrii vrajmailr nevzui. Ameninarea duhurilor rele, nsoit de argumentaia verbal a descnttorului, se face cu obiecte tioase (cuit, secer, topor etc.) sau ascuite (ac, cui, eap .a.), cu o nuia de alun, cu o mtur, cu usturoi de care fug toate duhurile rele -, cu o cruce, cu tmie, aghiasm sau alte lucruri considerate sfinte. n fruntea tuturor, apa nenceput este elementul cel mai important n practicile de terapie magic, fiind folosit pentru cele mai multe descntece. Stropirea cu ap nenceput este menit n general purificrilor. Se stropesc cu ea casa, animalele domestice, pomii, grdinile. Apa nenceput este apa adus de la un izvor sau de la o fntn curat (chiar i de la o alt ap curgtoare) de un om curat, de o femeie sau de o fat mare, n zorii zilei, nainte de a rsri soarele ("cnd poteca pe care se duce este plin de rou"). Numai pentru anumite scldtori apa trebuie adus dup rsritul soarelui, dar nainte de apusul su. Cel ce aduce apa nenceput trebuie s fie nemncat, iar apa pe care o aduce trebuie s fie luat dintr-un loc de unde nu a mai luat nimeni ap

n ziua aceea. Apa trebuie s fie adus ntr-o oal sau ntr-o ulcic nou, bine acoperit sau astupat, i nu trebuie dat nimnui s bea din ea. Dup ce i s-a descntat bolnavului n apa nenceput, e uns cu ea pe frunte, pe la tmple, i se d s bea din ea de trei ori sau i se spal cu ea rana. Din apa nenceput se pot face fierturi cu buruieni de leac, sau poate fi scldat bolnavul n ea. Apa rmas se arunc pe parii gardului, la na uii sau ntr-o groap peste care nu mai trebuie s se calce. Descntecele pot fi mprite n cteva categorii care, n mentalitatea arhaic, reprezint modalitile distincte de exprimare a funciei magico-terapeutice a cuvntului. Aceste modaliti se subordoneaz de fapt prototipurilor exprimrii verbale: rugmintea, porunca, ameninarea, blestemul, nspimntarea, indicara, comparaia, enumeraia, gradaia, dialogul i povestirea. Se pot ntlnii i situaii n care descnttorul execut, n cadrul descntecului, cu ajutorul minilor sale, pase bioenergoterapeutice. n spaiul carpatic, folosirea minilor n scop terapeutic este atestat de mii de ani.

Vrji
;n afara duhurilor rele, ce sunt la originea unor boli, poporul mai atribuie originea acestora i aciunii ru voitoare a unor fiine omeneti ce se folosesc de mijloace magice vrjitorii. +cetia trimit asupra omului tot felul de neplceri, dar mai ales boli, de care se poate scpa foarte greu. ,copul imediat al vrjilor este de a constrnge pe cineva, !mpotriva voinei sale, s asculte i s fac tot ceea ce se dorete de la dnsul. <rjile pot despri doi soi ce triesc !n cea mai bun !nelegere sau pe doi tineri ce se iubesc i vor s se cstoreasc, pot lua somnul copiilor de i laptele de la vaci, pot nenoroci sau chiar nimici. /iecare vrjitor este un singuratic ce lucreaz !n 1vizuina1 lui, dar au i momente cnd se adun laolalt. Dintre elementele !ntrebuinate pentru tot felul de vrji, gsim pe cele !ntrebuinate !n practicile magice ale tuturor popoarelor europene= cuit de gsit, fus prsit, sit, cui de la groap, dini de pieptene, sgeat, frigare, stropi de ap culei de pe roata unei mori& pmnt din clctura piciorului drept sau de pe un mormnt vechi& petrol, funia unui spnzurat& mna, un deget sau un os de la un mort& picioare de iepure, labe de liliac, broasc fiart !n urin de vac, etc. 4neori ei folosesc adusul, legatul, strpunsul i !ngropatul unei ppui de cear, care !l !nfieaz pe cel ce trebuie s cad victima vrjitoriei& se !ngroap i se ard prul sau unghiile tiate. Dup cum relateaz ranii romni, puterea vrjitorilor sau a vreunei femei pricepute la vrji, merge pn acolo !nct pot face s !nghee apa !n mijocul verii. )rimiterea bolilor asupra cuiva de ctre vrjitori se face att printr"un discurs magic, prin rostirea unei vrji, ct i prin intermediul unui obiect sau al unei fiine vrjite, care este trimis$' !n casa celui vizat, i cruia !i pot ajunge !n butur sau !n mncare. *ele mai obinuite boli provocate prin vrji se manifest prin bube, care apar pe tot corpul sau numai pe o parte a lui. +lte asemenea boli aduse de vrji sunt eczemele $bubele"dulci', congestia cerebral, apople>ia $damblaua', junghiurile i afeciunile oculare precum leucomul i cataracta $albeaa'. 2ine!neles c cele mai folosite remedii magice !mpotriva vrjilor sunt descntecele. +tunci, !ns, cnd nici descntecul nu vindec afeciunile aduse de vrji, se apeleaz laajutorul bisericii ortodo>e, pltindu"se pentru rugciuni care s aduc vindecarea sau se caut un sihastru ori un clugr sfnt, renumit ca taumaturg, care s citeasc bolnavului blestemele $molitvele' sfntului <asile cel .are !mpotriva diavolului. .olitvele sfntului <asile cel .are se citesc numai dup ce, timp de trei zile, postesc preotul, bolnavul i ?

rudele bolnavului. (reotul trebuie s fi terminat de curnd slujba ,fintei Liturghii $ca s fie !mprtit cu ,fintele )aine'. +cel preot se cere s fie !nzestrat cu har.

Plante
Plantele sunt considerate de ranul romn fiine vii care aud, vd, simt, sufer, au suflet.Astfel n virtutea acestei credine se folosete salcia pentru a vindeca de hernie, rugul (Rosa canina) pentru epilepsie, ulmul pentru a scpa de negi i exemplele pot continua.De asemenea nelepciunea popular afirm importana pstrrii legturii cu pmntul. tranii umbl de multe ori vara desculi, mai ales la cosit, iar casele rneti au pmnt pe jos i pe prispe. Este bine ca vara copiii s fie lsai s umble desculi, aa cum umbl de veacuri copiii ranilor. Cu ct legtura lor cu toate elementele naturii este mai direct n timpul verii, cu att ei vor fi mai bine aprai de toate bolile din timpul iernii. nc de pe vremea geto-dacilor, o serie de plante ce cresc pe teritoriul Romniei, erau cunoscute i ntrebuinate ca ierburi de leac, reputaia unora dintre ele mergnd pn acolo nct n percepia popular apar i astzi ca fiind nzestrate cu virtui extraordinare. Multe dintre aceste plante sunt considerate sfinte, aa cum este cazul Mtrgunei (Atropa belladona). Alte plante, aa cum sunt Usturoiul, Avrmeasa, Leuteanul, Pelinul, Omagul .a sunt nesuferite duhurilor sau strigoilor, fiind folosite ca atare de ctre rani. Prin fnee sau pe lng praie crete uneori o plant cu flori roz purpurii numit Dragostea sau Masa Raiului (Sedum fabaria). Primvara, aceast plant este adus din locurile n care crete i se sdete n grdina casei, n loc ferit, curat, n credina c este protectoare a dragostei, c apr pe cei ai casei de cei ri, care vor s o strice. n unele sate, cnd nflorete, se rupe cte un fir pentru fiecare din cas, se pune la grind i cel al crui fir se usuc se spune c va muri n acel an, dar dac crete i se nfoar pe dup grind, este semn c va tri mult. Buruienile de leac se culeg att primvara, ct i toamna. Cei care le recolteaz nu in neaprat seama de momentul cnd planta este n deplintatea puterilor ei naturale, cnd a ajuns la maturitate sau cnd este mai plin de seve. Aciunea de recoltare a acestor plante se desfoar dup considerente magice, n anumite momente cosmice, urmnd un ritual caracteristic. Alte plante se strng la date bine precizate. Astfel, Sulfina (Melieotus officinali) se culege numai n ziua de Snziene i la Ziua Crucii, iar Seminocul (Medicago falcata), numit i Vrtejul Pmntului se strnge numai pe vremea secerii. Pentru rani, uscarea ierburilor strnse este simpl. Dup ce au fost culese, se fac mnunchi lungi de pn la 20 cm, se leag cu una dintre ierburi, iar acas se pun sub streaina casei sau se atrn de o grind n pod. Cnd devin necesare ele se dau bolnavilor s le bea ca fiertur, s se oblojeasc cu ele sau s le pun n apa de scldat. De multe ori sacralitatea plantelor este cea care le confer puterea tmduitore, iar aceast putere poate fi nsoit de caliti de tip ocular, aa cum se ntmpl n cadrul Duminicuei (Lysimachia nummularia), plant ce crete prin pduri, prin poieni, prin zvoaie sau pe malul apelor. n locul unde este culeas, se las ofrand de pine i sare. Adus acas se folosete la copiii care nu merg n picioare; se pune lng foc, pe vatr, cu

pine i sare alturi, i dac se nnegrete este semn c vor muri, dac nu, este semn c vor tri.Astfel unele plante ocup un rol esenial n medicina tradiional romneasc. De exemplu, Mtrguna (Atropa belladonna), este o plant halucinant (viziunile pe care le d consumarea sa sunt asemntoare cu cele date de Peyotl, fiind nsoite ns de triri terifiante, de tulburri afective), aa cum sunt cele de Doamna Codrului, Doamna Mare, Iarba(Floarea)Codrului, mprteas(a Buruienilor), care este folosit n foarte multe practici magice. Toate prile plantei, maiales rdcina, frunzele i fructele au un coninut bogat n alcaloizi, cu o puternic aciune asupra sistemului nervos. Ritul culesului Mtrgunei trebuie ndeplinit pe timp de Lun Plin, n aprilie-mai, naintea Rusaliilor (n unele pri chiar n timpul Rusaliilor), dup aceast dat nceteaz virtuile magice ale plantei. O a doua faz a ritului const n aezarea spate n spate a culegtoarelor, una cu faa la rsrit, iar cealalt la apus. Cea cu faa spre apus ridic Mtrguna i o transmite astfel celei cu faa spre rsrit. Dei periculoas, fiind otrvitoare, Mtrguna este folosit uneori pentru felurite boli de lung durat, consumul ei dnd un fel de "nebunie" urmat apoi de vindecarea total. Puini sunt ns cei care recurg la acest mijloc, deoarece poate duce chiar la moarte. n scop pur medicinal Mtrguna, culeas tot ritualic, se punea pe umflturi. Cu frunze aprinse se trata tusea, iar rdcina plmdit se folosea contra reumatismului.O alt plant halucinogen este Mtrguna Mic (Scopolia carniloica) numit i Mutulic sau chiar Iarba Codrului i Mtrgun (n Carpaii Apuseni). Aceast plant nu poate fi culeas de oricine, ci numai de anumite femei btrne sau copii, cci n concepia popular copiii sunt neprihnii, iar femeile btrne se roag, postesc i se gndesc la viaa viitoare. Mtrguna mic trebuie culeas de ctre acetia pentru a fi ferit de atingerea pcatului lumesc, atingere care ar putea s aduc chiar nrutirea strii bolnavului. Culegerea pentru ntrebuinri magice implic i mai multe precauii; se aprinde lumin, tmie, i se aduc daruri. Aceast plant are reputaia c alung umbrele grele ce nvluie viitorul, prevestind durata vieii, dac omul va mai tri mult ori puin, prevestete vindecarea bolilor grave ori moartea. n credinele btrnelor ea ghicete pn i inteniile celui ce se apropie de ea (mai ales inteniile ce o privesc direct). n faa destinului, a morii, frunzele sale se pleotesc. Ca i Mtrguna, Mtrguna mic poate fi folosit i n scopuri mai puin bune, putnd cauza moarte dumanilor celui ce o folosete.O alt plant important n cultura tradiional romneasc este Floarea de ferig (Dryopterts filix-mas) care mai este numit i Iarba tarpelui. Tradiia popular spune c aceast plant are o floare alb i strlucitoare ca o stea, ce nflorete n fiecare an numai n Noaptea de Snziene (23 sau 24 iunie), ntre ceasurile 10 i 12, i ine numai pn la vreamea cntrii cocoului. Dei botanitii susin c floarea Ferigi este doar o legend, poporul insist c floarea sa este foarte frumoas, c nu o poate vedea oricine, i, legat de aceast floare exist o seam de credine fantastice. Folclorul romnesc indic c nimeni nu poate vedea i avea floarea de ferig, din cauz c fiinele nevzute voiesc s o aib numai pentru ele.Planta miraculoas a romnilor, cruia i se atribuie cele mai mari virtui magice este Iarba Fierului (Iarba Fiarelor Actaea spicata). Astfel, cine i-o ncrusteaz sub pielea palmei, nu poate fi nici mcar nctuat, prin simpla atingere putnd descuia orice ncuietoare. Mai are nsuirea ca, pe cel ce o posed, s l apere de armele de fier, atrage banii spre stpnul ei, confer nelegerea limbii animalelor i plantelor. Cu ea se pot deschide uile ferecate ce duc la

3A

ascunse comori subpmntene. Credinele romneti legate de aceast plant sunt neobinuite. Se spune despre ea c se gsete foarte greu, i c numai puini oameni o posed, putnd astfel s deschid orice lact, orice ncuietoare. Se crede c se gsete printre ierburile obinuite, dar numai un an st n acelai loc, n al doilea an rsrind peste trei ape curgtoare i tot aa, pn n al noulea an, cnd revine n acelai loc.Amintit n cntecele populare, Leuteanul (Levisticum officinale, radix) este o plant folosit n descntece mpotriva Ielelor, de ntoarcerea laptelui i mpotriva arpelui. Este cea mai nsemnat plant din grdina de legume, avnd o influen magic asupra ntregii grdini. De aceea se spune c dac i se fur Leutean din grdin, i se vor usca toate verdeurile. Are multe ntrebuinri n medicina popular.n tradiia romneasc planta elixir, care menine tinereea i sntatea este Angelica (Angelica arhangelica).Mselaria (Hyoscyamus niger), numit i Nebunari crete pe lng drumuri, n locuri grase i umede, printre drmturi, prin gunoaie, n general prin locuri neumblate. Seminele sale sunt mici, negre i stau ntr-o capsul cu cpcel deasupra. La sate,seminele Mselariei erau ntrebuinate contra durerii de msele. Socul (Sambucus nigra) este un arbore mic rspndit pe marginea praielor, pe lng garduri, prin locuri uitate, prin pduri. +re inflorescene melifere i cu recunoscute virtui medicale, iar ramurile au !n mijloc o mduv alb uor de e>tras, fapt ce e>plic folosirea lor !n confecionarea de fluiere. ,e spune c sub ,oc locuiete un duh vrjma care pzete comorile !ngropate sub el, nelsnd pe nimeni s se apropie de ele. /loarea de ,oc se !ntrebuneaz !n medicina rneasc !mpotriva tusei, a emfizemului pulmonar $se bea ca infuzie', rguelii $se face o fiertur din flori de ,oc i de .ueel care se bea seara la culcare, !nvelind bine bolnavul s transpire', vrsatului de vnt $varicel' i scrofulelor $amigdalita'. Din florile de ,oc se prepar o butur rcoritoare, ,ocata, pe care muli romni o consum ca pe o cur de primvar. *eaiul din flori de ,oc mrete cantitatea de lapte la femeile care alpteaz.;n medicina tradiional un loc aparte !l ocup )tneasa sau Iarba lui Tatin (Sympyhum officinale). ste o plant care rareori depete !nlimea de 3metru. Rdcinile ei cilindrice sunt puternic zbrcite !n lung i uneori contorsionate, au culoare cenuie, aproape neagr& sunt folosite !n medicina popular !n bronite, !n tuse, !n ulcer stomacal, !n stoparea cancerului etc. +proape peste tot !n Romnia, )tneasa era folosit pentru vindecarea scrntiturilor i fracturilor. +tt Usturoiul (Allium sativum) toamn, ct i cel de var $deosebii dup modul de rsdire', este folosit la diferite leacuri,descntece i vrji. *el de toamn !ns, dup cum afirm cunosctorii, este cu mult mai bun la leacuri i vrji. 4sturoiul este i cel mai bun mijloc de aprare !mpotriva spiritelor necurate.(entru romni Busuiocul (Ocimum basilicul) este considerat planta dragostei. a atrage deopotriv dragostea brbailor sau a femeilor ctre cei ce o folosesc. *nd mergeau duminica sau de srbtori la biseric, la petreceri i la joc, fetele romnce !i puneau bucheele de 2usuioc !n pr, la salbe i la sn, iar feciorii !l puneau !n plrii i !n cciuli. *onform mitologiei romneti, 2usuiocul a crescut dintr"o iubire ne!mplinit. +stfel, odat o copil tnr i frumoas a murit lsnd !n urm un iubit disperat. !n acel timp era foare mare secet i aria soarelui vetejise florile. #ubitul fetei mergea !n fiecare zi la mormntul ei i vrsa iroaie de lacrimi. La capul copilei a !nceput s creasc o floare, care fiind mereu udat de lacrimile iubitului ei, crescu i dobndi un frumos miros. /loarea s"a numit dup numele acelui

33

tnr !ndrgostit, 2usuioc. +ceast plant este indispensabil !n leacurile i !n farmecele de dragoste. !n scop medicinal 2usuiocul se pune la tieturi i la bube, iar !n caz de inflamarea ganglionului limfatic frunzele sale se pun !n legturi. /umul rezultat din punerea 2usuiocului pe foc se trage !n piept, contra tusei, i penas contra guturaiului. *u tulpini aprinse de 2usuioc se ard negii. !mpotriva durerilor de cap se face o legtur cu semine de 2usuioc. +ceast plant esteun stimulent general,dar luat ca ceai, o ceac seara la culcare, favorizeaz somnul.Din categoria plantelor care resping duhurile i strigoii face parte i Avrmeasca (Gratiola officinalis) $numit i .ilostiv i *retineasc'. ste o plant veninoas cu proprieti iritante i este considerat un vomitiv drastic, periculos.(lanta care din punct de vedere medicinal are aceleai proprieti farmaceutice ca i ,ocul, dar multmai puternice se numete Boz (Sambucus ebulus). l este direct implicat !n !n riturile de invocare a ploii, !n timp de secet sau !n anumite zile importante din punct de vedere calendaristic !n dezvoltarea vegetaiei. Snzienele (Galium verum) numite i Drgaica sunt printre cele mai iubite flori de ctre popor, de aceea numele lor a fost dat celei mai vechi i importante srbtori romneti, ,nzienelor $numit i -edeia sau Drgaica', ce se ine la 57 iunie. +ceste plante sunt flori galbene aurii cu miros plcut ce cresc prin fnee, prin livezi sau pe margini de pdure. -oaptea de ,nziene este noaptea de 57 iunie, noapte recunoscut astzi pretutindeni ca avnd virtui magice. La mijlocul acestei nopi este rnduit un rstimp de linite, cnd stau !n cumpn toate stihiile, este un moment de contact !ntre lumea noastr i 1lumea cealalt1. La romni se crede c !n aceast noapte !ncing hore ,nzienele i c acum trebuiesc culese ierburile de leac pentru a fi eficiente. )ot acum, folosind practici divinatorii, tinerii !i afl viitorul, iar animalele, oriunde s"ar afla, se strng i stau la sfat. *ine le p!ndete le poate asculta, i poate afla astfel multe taine sau anumite comori. 2ibliografie = Leacuri i remedii magice din *arpai " +rta vindecrii " de Cornel-Dan Niculae (Blblioteca on-line)

35

1.Practica medicala din comuna primiti a pana la epoca !eudala *omatii= Daca in istoria medicinei universale se afirma ca ,,bolile sunt la fel de vechi ca si omulB tot asa putem sustine ca ingrijirile medicale sunt la fel de vechi precum bolile.#n pofida numeroaselor teorii, nu avem nici o certitudine in care primii nostrii stramosi isi percepeau viata si lumea lor.(unand insa impreuna dovezi e>istente din domeniul arheologiei, antropologii,artei si istoriei, putem deduce ca aproape toate activitatile oamenilor primitivi erau indreptate catre sube>istenta. +ceasta ii determina sa adopte fata de omul suferind atitudini diferite precum eugenia$eliminarea fizica a malformatiilor, bolnavilor incurabili' siCsau tratamente enipirice si vrajitorie. *and se analizeaza perioada primitiva, cercetatorii sustin aproape inunanimitate ca toate activitatile cultice sau magice se imbinau pentru a forma un singur si unic tot, numit viata. D populatie de apiculturi si crescatori de animale, producatori a numeroase artefacte, traind in colibe de suprafata construite in asezari deschise,reprezentau elementul de baza al civilizatiei care se va dezvolta in regiunea *arpato"Danubiana" (ontica $epoca bronzului'. >iste numeroase dovezi despre epoca bronzului, cand aceste teritorii incep sa se structureze populatiile traco"dacice.#zvoarele istorice sustin ca preotii geto"daci erau depozitarii culturii posedandnu numai secretul cunostintelor si a predicilior de cult, ci si al celor medicale.Ealmo>is % zeitatea suprema a tuturor popoarelor tracice era in acelasi timp considerat si ,,zeul vindecatorB. (reotii lui, se pare, aveau o remarcabila viziune integralista asupra organismului uman, luand in considerare faptul ca intre partile bolnave si intreg organismul e>ista o legatura indisolubila. Ramane deosebit de interesanta analiza confruntarii dintre medicina geto" dacicasi cea elina.,e pare ca, cultul zeului +sFleipios provenea din tinuturile nordice locuite detraci. *ercetatorii cred ca o alta zeitate vindicatoare greceasca )elephoros a fost imprumutat de la traci. ste foarte greu de precizat momentul cand apare functia sociala a vindecatorului, pentru ca odata cu trecerea de la comuna primitiva la sclavagisme

36

seconstituie o faza intermediara, cea a medicinei sacerdotale.<orbind despre medicina dacilor, istoricii pun in evidenta faptul ca o parte dintre nobili, denumibiti terabosti sau piliatii % si anume cei care imbratisau viata sacerdotala, aveau ca preocupari de mare cinste pe langa filosofie sau astronomie, si studiul medicinei. Dr. -icolae <atamaru apreciaza ca= ,,numarul medicilor din randul marilor sacerdoti era redus. Daca ei instruiau poporul in stiintele fizice, facandu"l sa traiasca potrivit legilor naturii, nu o puteau face personal ci prin subordonati. +stfel observatiile medicilor sacerdoti ajungeau la poporul ,,de josB printr"un corp deagenti subordonati denumiti comati.#ndiferent de opiniile istoricilor despre originea lor sociala, unii socotindu"i proveniti din randul nobilimei de rang mai mic, altii din randul taranilor muncitori ai campului, pastori, mineri, mestesugari este evident ca acesti ,,comatiB $comati saucapulati' pentru ca purtau capul descoperit % eru numerosi.+ria lor de atributii si servicii era destul d elarga. De pilda, in afara unor referir privind ingrijirile ranitilor, conform legilor razboaielor de atunci "dupa cum s"ainterpretat ,,din cartea cu imagini sapate in piatreaB dar lipsita de te>t, *olumna lui)raian % acesti comati erau antrenati chiar si in activitati diplomatice. Despre aceste servicii % stau marturie % faptul ca o solie de pace trimisa lui )raian de catre Decebal era formata din 8 comati. *ea mai intinsa si intensa activitate depusa de comati ramane difizarea si aplecarea invataturilor pentru ingrijirea si pastrarea sanatatii poporului geto"dac asa numitele ,,belagineB. *a marturie sta ,,episodul starpirii vitei de vieB e>pusa in tratatele sale de Geograful ,tabon % care spune ca aceasta a fost o actiune destul de grea si care cerea munca asidua in convingere % care nu se putea face de catre oricine. ra un fel de educatie sanitara sau morala pe o scara intinsa si cu rezultate pozitive. -.<atamaru, apreciaza ca acesti comati, trebuiau sa fi fost temeinic instruiti decatre piliati, pentru a putea duce la indiplinire sarcinile dificile, si erau capabili si de asistenta medicala efectiva . ,ustinand aceasta instruire variata si multipla, a comatilor primita de la invatati sacerdoti stau marturie afirmatiile lui #ordane care scria= sacerdotii i"au instruit intainele fizicii, facandu"i sa traiasca conform legilor naturii, primele insemnand canoanele medicineii celelalte reprezentand viata igienica.*alitatile fizice si morale care se cereau comatilor erau= energie, capacitatea dea"si asuma sarcini si raspunderi pe care sa le realizeze cu orice pret, devotament,daruire pentru cauza pe care o slujbeau.Din aceste cateva date de mare valoare, documentara, a categoriei de cadresanitare bine definite ca rol social, denumirea de comati nu apare ca un stadiu de desavarsire a unui lucrator pentru sanatatea publica in care erau implicate disciplina si rigoarea in e>ecutia unei masuri stabilite .Ddata cu armatele cuceritoare a lui )raian $3A8" 3A9' civilizatia romana patrunde masiv in teritoriile ocupate de geto"daci. #n decursul celor 398 de ani de ocupatie romana, in Dacia activitatea medicala se va imparti intre medicina sacerdotala si medicina laica. Romanii vor dezvolta cu prioritate ,,chirurgiaB acordand in paralel si o deosebita importanta igienei corporale. +cestia dispuneau de institutii pentru ingrijirea bolnavilor raniti numite,,valetudinariiB. +ctivitatile de ingrijire erau acordate de catre sclavi. (rimii infirmieri liberi vor purta denumirea de ,,iatralepateB ocupandu"se de mica chirurgie si masaje. .oasele erau recrutate atat din randul sclavelor cat si dintre femeile libere. Descoperirea a numeroase inscriptii dedicate zeului vindecator +sFleipios sificei acestuia HIgeea, atat in 4lpia )raiana ,armizegetusa, ca si la +pullum demonstreaza e>istenta unor centre medic" religioase asemanatoare asdepioanelor. -u este lipsita de importanta precizarea ca de

37

binefacerile civilizatiei romane au beneficiat in primul rand cei bogati. (opulatia autohtona % geto"dacii % locuitori ai satelor vor continua sa"si ingrijeasca bolile folosind vechile lor remedii.,crierile bolnavilor greco"romani din acea vreme, mentioneaza o multitudine de plante medicinale folosite de locuitorii provinciei Dacia renumite pentru efectele lor antispastice, sedative, purgative, diuretice, vomitive. ".In#ri$iri acordate de raci% ma#i% tamaduitori Dupa parasirea Daciei de catre romani, populatia autohtona va pastra cunostintele si practicile medicinei culte ale antichitatii. *u timpul insa acestea vor capata un caracter de vulgaritate.,e va instaura o medicina practicata de vreaci si babe. a avea substratulgeneral de baza al medicinei populare, stravechi, cu caracteristici universal valabile.(entru aceasta faza a activitatii vindecatoare % medicina magica % intretinuta de empirismul simplu dar foarte real castigat dintr"o e>perienta cotidiana. La acestea se vor adauga practicile populatiilor migratoare, in special cele de origine slava. #ngrijirile de sanatate erau acordate de catre femeia casei, iar cand nevoia pretindea o oarecare indemanare, precum nasterile sau manevrele ortopedice, serecurgea la batranii satelor, cu mai mare e>perienta in domeniu. -umai in imprejuraricu totul deosebite se apela la ajutorul vraciului.Daca practivile de sanaate populare se bazau pe rezultatul intuitiei indelungateasupra efectului terapeutic al buruienilor de leac, al substantelor de origine animala sivegetala, putand fi accesibile fiecaruia, formulele descantecelor au ramas monipolizatede batrane vrajitoare.+cestea erau singura lor putere si forma de afirmare in fata colectivitatii satuluicare trebuia sa le asculte si sa alerge la ele cu respect, cersind sanatatea .De regula descantecele tuturor popoarelor cuprindeau cuvinte fara nici un sens sau cuvinte neintelese. +cestea se datoreaza alterarii lor in decursul veacurilor, fie faptului ca au fost asa create intentionat pentru a"l impresiona pe ascultator, lasandu" lsa creada ca sunt de origine supranaturala.,ecole de"a randul populatia satelor a fost nevoita sa recurga la proprii vindecatori, empiricii satelor si targurilor printre care in mod obisnuit se gaseau babele. (racticarea acestor ingrijiri de sanatate pare sa fi fost cu totul altceva decat falsa medicina a descantecelor. (rin descantece, unde se intalneste numai supranaturalul, secauta readucerea echilibrului fizic si psihic al organismului. .edicina babeasca insa nu este acelasi lucru. a reprezinta inceputul medicineirationale % ce incearca sa aline suferinta sau chiar sa invinga boala.#nsusi termenul de baba, transformat ulterior in moasa care se pare ca provenea de la stramoasa, reprezenta pe cineva capabil sa readuca pe cale chirurgicalasau medicala sanatatea in trupul bolnavului. #n practica ingrijirilor de sanatate populare au ramas fara indoiala urme din obiceiurile etno ale popoarelor cu care populatia autohtona daco"romana a venitin contact. ,lavii asezati in dacia inca de la inceuputul secolului <# si apoi asimilati in secolele urmatoare de catre localnici, au influentat le>icul medical autohton prin cuvinte precum= gat, obraz, glas, carn, hrean, pelin.... >istenta in vechea slavona acuvantului ,,vradaB care deriva de la ,,<ruhatiB $a murmura', sustine faptul ca slaviierau vrajitori care erau cand descatatori, cand vindecatori.4ngurii, stabiliti in *ampia (anonica % aveau si ei o medicina primitiva care se baza pe adorarea fenomenelor naturii, stelelor, ,oarelui. *redeau in duhurile rele care sunt in stare sa aduca boli si suferinte. +cesti demoni puteau fi tinuti in frau de asa zisii ,,taltosB, care erau in acelasi timp sacerdoti, vrajitori si vindecatori.*olonistii au adus si ei obiceiuri si cunostintele lor referitoare la

38

medicina populara. i erau crestini de rit apusean $catolici' de aceea medicina lor populara se bazeaza in foarte multe cazuri pe superstitie si misticism.D alta caracteristica este aceea ca in medicina populara saseasca nu e>ista babe % ca la romani % ci acei care stiau mestesugul leacurilor de la stamosi si puteau sadescantece si sa vindice % erau de obicei femeile -oberan, ele avand timp pentru lecuirea bolilor, barbatii fiind ocupati cu mestesugurile .De buna seama ca foarte multe elemente din medicina romaneasca au intrat si in obiceiurile populare ale celorlalte natii asezate pe teritoriul Daciei, dupa cum si medicina autohtona a fost imbogatita si influentata de cea slava, maghiara si saseasca. &.'ar(ierii )i remea lor Dupa cum atesta cercetarile in domeniul istoriografiei, barberii, au reprezentat, o indelungata perioada, principala categorie profesionala cu preocupari privind ingrijirea bolnavilor si e>ecutarea unor practici, mai ales in domeniul micii chirurgii.Driginea barbierilor poate fi gasita in inceputurile epocii crestine si este legata de conceptia despre boala a crestinismului. /ata de bolnav, omul in suferinta,crestinismul militeaza pentru o atitdine de caldura si omenie, de intelegere si ocrotire,inregistrand un pas inainte in organizarea unei largi asistente sociale si medicale. /ata de boala, dogmele crestine constituie o frana in cercetarea stiintifica si e>perimentala, boala, infirmitatea, moartea, fiind socotite ca o pedeapsa prin care omul trebuie sa plateasca pentru pacatul originar. fectuarea autopsiilor, a sangerarilor puteau fiurmate de consecinte grele pentru medicul care ar fi incalcat aceste idei dogmatice,mergand pana la arderea pe rug de catre tenebroasa inchizie.#nterventiile sangeroase incep sa fie practicate de catre unii meseriasi, barbierii,sub supravegherea si la indicatia medicilor. Denumirea de barbieri provine de la indeletnicirea de a e>ecuta tunsura rituala acapului celor ce imbratisau viata de calugari la manastiri, e>tinsa apoi la luarea de sange, e>ecutarea unor pansamente. ,ub aceasta denumire sunt intalniti si in alte tari europene, la marile curti sifamilii domnitoare, la (aris, in 3696, erau 7A de barbieri"chirurgi, constituiti intr"o asociatie profesionala, a carei presedinte era valetul de camera a regelui si avea titlul de Jsef al intregii barbiereli si chirurgii din regatul /ranteiB. -.<atamaru considera ca barbierii"chirurgi au urmat vechilor vraci si ca de laacestia putem socoti ca au preluat barbierii stiinta vremii. La 2ucuresti barbierii sunt mentionati in documentele sub denumirea deJbarbirB, inca din secolul al K<#"lea, cand #van 2arbir si -icoara 2arbir au organizat prima fratie premargatoare breslei.#n toate asezamintele spitalicesti medievale din tara noastra, intre persoaneledesctinate pentru ingrijirea bolnavilor, gasim si barbierul. +ceasta categorie de slujitoriai sanatatii era implicata direct in actul de ingrijire si de raspundere medicala. #ngrupul vindecatorilor sunt cuprinse trei categorii= doftorii, denumiti si vraci saumedici, barbierii care practicau mica chirurgie si moasele, sau femeile pricepute lamosit.Doctor *. *aracas scria despre barbieri ca Jnu profeseaza din ale medicinii decat unii din ei, iau sange si pun cu inteligenta lipitori, de aceea chiar medicii ii randuiesc la aceste practiciB. +ctivitatea barbierilor este reglementata de diferite acte normative cum ar fi actul R...# in 3:9A intitulat =Responsabilitatea medicala pentru interventia gresitaB, cat si JHristovul lui ,carlat *alimachiB din 3?36, cuprind norme care se refera la activitatea barbierilor.(revederea lui Hristov, indiferent de cine solicita ajutorul medical, din partea boierilor sau clirosului bisericesc sau din partea celui mai de jos sarac, vindecatorul trebuie sa raspunda cu acelasi interes si grija in oricare ceas,

39

ziua sau noaptea. +manarea unei solicitari pe a doua zi, cat si alte incalcari si abateri de la indatoririle prevazute sau sanctionate sever, pana la e>cluderea din functie. #nainte de a ficontrolati prin arhiiatros, ei erau obligati sa respecte prevederile severe ale propriu lui statut al breslei din care faceau parte si care cuprindea norme riguroase de conduit inmunca, in viata personala, abaterile fiind urmate de sanctiuni, pana la e>cluderea din breasla. Gernot -ussbacher precizeaza ca la ,ighisoara primul medic al orasului Gheorgius Rohdius $mort in 39:6' a fost angajat abia in a doua jumatate a secolului alK<##" lea.Dintr"un certificat de ucenicie eliberat de breasla barbierilor din ,ighisoara pentru fiul notarului, pe nume )homas -eIgast, formulat ca o scrisoare de pasaport in limba latina, de mestesugari, dupa ce se arata ca tanarul si"a indeplinit obligatiile decalfa in mod laudbil se precizeaza ca aceasta Jscrisoare de marturieB a fost solicitata pentru Ja continua arta sa chiar intre mesteri si confrati ai artei chirurgicale, straini sisa ajunga la cresterea indemanarii si la perfectiunea dorita in meserie si sa facacunostinta chiar cu obiceiurile altor orase si natiuniB.2reasla are un timp de numirea de Jbarbieri sau chirurgiB, iar mestesugul estedenumit JartaB. 2arbierii care au beneficiat de pregatiri suplimentare, vor fi intalniti tomai mult in spitalele noastre sub denumirea de chirurg, alaturi de barbierul ramas la pregatirea primita pe langa un mester. volutia stiintelor medicale, influenta marilor anatomisti, determina inceputulindividualizarii chirurgiei ca stiinta aparte. ste cunoscut ca elevii primelor scoli destinate pregatirii personalului sanitar au>ilar, cu denumirea de felceri, subchirurgi,au fost selectionati din randul barbierilor. (roiectul scolii Jde chirurgia cea micaB,conceput in 3?73 de -icolae Lretzulescu, precizeaza ca Jun felcer nu poate niciodatatrai intr"acest principat numai cu acest mestesug al sau. #ndeletnicirea de felcer trebuiesa se insoteasca de al mestesug, care ar fi barberia.B(racticarea micii chirurgii de catre barbierii pregatiti pe baza unor cunostintetransmise de la o generatie la alta si a unor reguli pstabilite prin statutul breslei, faceau ca acestia sa fie folositi pe o scara intinsa ca au>iliari in practica medicinala.Regulamentul scolii, intocmit in 3?75, precizeaza ca studiul barbierilor, Jei trebuie sa stie carteB, este o dovada ca stiinta de carte nu le era straina nici macar celor tineri.2arbierii recrutati pentru scoala de felceri infiintata in 3?8:, sustineau o proba deadmitere obligatorie in fata profesorului scolii, doctor Gh. (olizu. +ctivitatea pe careurmau sa o e>ercite absolventii autorizati prin certificatul eliberatd e scoala, sa practice sis a e>ecute mestesugul barbieritului,dupa ordonatele medicale, Jlasarea de sange,aplicarea ventuzelor, lipitorilor, pansamentelor simple, precum si alte manipulate din campul micii chirurgiiB. (entru barbieri, era stabilit ca Jnu vor fi voinici niciodataa orandui doctorii pe dinauntru nici pe dinafara, nu vor putea intrebuinta substanteeroice ca unii ce sunt numai ajutori ai doctorilor si chirurgilorB.#n secolul al K<###"lea se infiinteaza +cademia de chirurgie in /ranta$3:63', +cademia de chirurgie de la <iena $3:?8' , +cademia medico"chirurgicala de la .oscova $3:@?', ,coala medico" chirurgicala de la *luj $3::8'. +ctivitatea acestui noucadru sanitar, chirurgul va fi strict legat de mediul spitalicesc si va necesita tot mai evident un personal ajutator din ce in ce mai calificat, care se va numi felcer,subchirurg, sora sau asistent, pornind de la aceeasi origine comuna, ca si medical chirurg, barbierul.

3:

2ibliografie= ,amarian,(ompei Gh., .edicina si /armacie in trecutul romanesc,*alarasi,3@68 2ibliografie =Dn line,MiFipedia,,cribd.

3?