CUPRINS

1.NECESITATEA I ROLUL DIAGNOSTICULUI N EVALUAREA NTREPRINDERII...........1 2.DIAGNOSTICUL FINANCIAR-CONTABIL CONSIDERAII GENERALE..........................2 1.1. Diagnosticul contabil.................................................................................................................3 1.2. Diagnosticul financiar................................................................................................................4 2.2.1. Analiza structurii activului i pasivului bilanier........................................................10 2.2.2 Analiza indicatorilor fondului de rulment...................................................................11 2.2.3. Analiza indicatorilor de lichiditate..............................................................................13 2.2.4. Analiza indicatorilor de echilibru financiar...............................................................14 2.2. . !tructura cifrei de afaceri...........................................................................................1 2.2.". Analiza soldurilor intermediare de gestiune................................................................1 2.2.#. Analiza activit$ii firmei..............................................................................................1% 2.2.&. Analiza indicatorilor de cash'flo( ............................................................................20 2.2.%. )ndicatorii de rentabilitate...........................................................................................2 3.STUDIU DE CAZ: SNP PETROM S.A.................................................................................26

1. Necesitatea i rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii

*n mod particular+ prin diagnosticarea unei firme+ ,n vederea evalu$rii+ se urm$rete cunoaterea tuturor laturilor activit$ii acesteia+ respectiv -uridic$+ tehnic$+ resurse umane+ financiar contabil$ etc. .recum i a punctelor forte i a punctelor slabe corespunz$toare fiec$reia. Aceasta are ca scop e/clusiv evidenierea parametrilor de operare ai ,ntreprinderii+ estimarea performanelor i riscurilor activit$ii viitoare+ orice informaii care pot orienta -udecata evaluatorului ,n fiecare dintre cele tri abord$ri prezentate. *n cadrul diagnosticului trebuie s$'i g$seasc$ r$spuns probleme precum0 o piaa pe care opereaz$ firma i poziia trecut$ i probabil$ pe aceast$ pia$1

o situaia -uridic$ a acesteia i a propriet$ii evaluate1 o potenialul uman i de management al ,ntreprinderii1 o infrastructura tehnic$ pentru susinerea activit$ii de producie sau servicii1 o rezultatele obinute i probabile ale ,ntreprinderii. *n cadrul activit$ii practice de evaluare a unei firme+ diagnosticul trebuie s$ furnizeze informaiile necesare aprecierii situaiei trecute i prezente+ care constituie o baz$ pentru estimarea elementelor i variabilelor cheie ce trebuie avute ,n vedere ,n cazul aplic$rii diferitelor metode de evaluare. *ntruc2t evaluarea ,ntreprinderii nu inseamn$ o aplicare mecanic$ a unor tehnici+ ci presupune o apreciere profund$ a performanelor ,ntreprinderii+ echipa de evaluare trebuie s$ opereze cu parametri considerai normali pentru mediul de activitate al ,ntreprinderii evaluate i la momentul efectu$rii evalu$rii. .e baza diagnosticului ,ntreprinderii evaluate se fundamenteaz$ scenariile ce stau la baza evalu$rii ,n abordarea pe baz$ de venit. 3 problem$ important$ ,n realizarea diagnosticului o reprezint$ asigurarea informaiilor ce vor fi analizate. *n acest sens+ ,n literatura de specialitate se insist$ pe necesitatea ca evaluatorul s$ verifice acurateea i credibilitatea surselor de informaii 1+ iar -udecata final$ a valorii s$ includ$ acest aspect important prin intermediul unei analize a gradului de credibilitate i relevan$ al tuturor instituiilor care au stat la baza aplic$rii fiec$rei metode. !ituaia financiar$ a ,ntreprinderii+ constatat$ ,n urma efectu$rii unei analize'diagnostic ,n acest c2mp de interes reprezint$ adesea cea mai fidel$ imagine a efectelor strategiei trecute a ,ntreprinderii respective+ hr$nit$ prin ,ns$i natura diagnosticului financiar cu date de ordin cantitativ i mai puin atins$ de subiectivismul aprecierilor calitative. 4um ,ns$ analiza'diagnostic ,i e/tinde aria de observaie cu prec$dere asupra unor perioade de gestiune anterioare+ devine stringent$ punerea ,n practic$+ ,n vederea complet$rii tabloului de diagnoz$+ a unei analize de tip previzional+ care presupune pentru fundamentare un minim de reflecie strategic$. *n plus+ ,n momentul ,n care analistul'evaluator ,i ,ndreapt$ atenia c$tre realizarea unor previziuni pornind e/clusiv de la diagnosticul financiar 5istoric6+ f$r$ a recurge la o analiz$ strategic$+ demersul se dovedete incomplet.

2. Diagnosticul financiar-conta il ! considera"ii generale

!ubscriem opiniei conform c$reia fiecare component$ a diagnosticului financiar contabil prezint$ c2te un obiectiv specific0
1

Standardul de evaluare a afacerii, SEV5

o obiectivul diagnosticului financiar este realizarea unei analize statice+ dinamice i comparative a activit$ii firmei care s$ permit$ formularea unor concluziicu privire la rentabilitate i randamentul capitalului+ echilibrul financiar i eficiena folosirii resurselor sale.2 o pe de celalalt$ parte+ obiectivul diagnosticului contabil este fiabilizarea valorilor contabile e/istente+ tin2nd cont de regulile contabile i fiscale+ precum i a regularit$ii datelor de referin$ reinute. Dat$ fiind aceast$ separare+ vom e/plica fiecare din cele dou$ p$ri ca fiind componente de sine st$t$toare ,n cadrul diagnosticului.

1.1.

Diagnosticul conta il

*nainte de a se inregistra in contabilitate+ documentele economice trebuie sa fie supuse unei verificari minutioase+ care are ca scop sa descopere eventualele erori+ actiunile ilegale sau incorecte+ asigurandu'se e/actitatea datelor contabile. Analiza prelabil$ a conturilor poate convinge evaluatorul de conformitatea datelor oferite de ,ntreprindere+ precum i de fiabilitatea contabilit$ii acesteia. 7erificarea i controlul conturilor+ ,n cadrul activit$ii de audit are ,n fapt la e/aminarea documentelor -ustificative ale contabilit$ii. 7erificarea documentelor -ustificative are loc dup$ ce s'a efectuat prelucrarea i reprezint$ operaiunea premerg$toare ,nregistr$rii ,n contabilitate+ av2nd ca scop eliminarea sau corectarea eventualelor erori care s'au f$cut anterior. *n funcie de aspectele urm$rite+ verificarea documentelor se refer$ la aspecte ce privesc forma precum i fondul 8coninutul9. 7erificarea formei documentelor -ustificative are ,n vedere urm$toarele aspecte0 folosirea modelului de document corespunz$tor naturii operaiei consemnate1 completarea tuturor elementelor pe care le conine documentul1 e/actitatea preurilor unitare i a calculelor efectuate1 e/istena semn$turilor persoanelor responsabile pentru ,ntocmirea+ avizarea i aprobarea operaiilor consemnate i altele. !e vizeaz$ prin aceasta e/istena documentelor -ustificative primare i unele aspecte legale cu privire la completarea acestora. :/aminarea de form presupune verificarea contabilit$ii+ dac$ este e/act$, adic$ suma soldurilor conturilor analitice este egal$ cu soldul contului sintetic+ apoi transcrierile din documentele drept scop o e/aminare a contabilit$ii 5,n form$6+ 5verificarea aritmetic$6 i o e/aminare 5de fond6. Aceast$ verificare se refer$

;uc$taru+ Dumitru+ Evaluarea ntreprinderii+ :ditura <unimea+ )ai+ 200"+ p. &.

primare ,n cele contabile este corect$. =inalitatea acestei verific$ri presupune 5probarea6 conformit$ii datelor coninute ,n documentele corespunz$toare v2nz$rilor i ,n cele corespunz$toare cump$r$rilor. Dac$ inregistr$rile din contabilitate se prezint$ regulamentar ,n form$+ auditul poate fi continuat cu o verificare de fond. *n caz contrar+ este necesar$ refacerea e/amin$rii formei. 7erificarea de fond se refer$ la aspectele privind necesitatea+ legalitatea+ oportunitatea i economicitatea operaiilor consemnate ,n documente. >ecesitatea efectu$rii operaiei se stabilete ,n funcie de prevederile programului de activitate i bugetul de venituri i cheltuieli ale unit$ii patrimoniale. ?egalitatea se apreciaz$ prin apelarea la prevederile legale referitoare la operaiile efectuate. 3portunitatea const$ ,n efectuarea operaiei economice ,n momentul potrivit+ cel mai favorabil+ c2nd se prile-uiesc eforturi minime. Aceast$ cerin$ sau tr$s$tur$ este ,n interdependen$ cu cea privind economicitatea+ care la r2ndul s$u impune ocazionarea unui nivel minim de cheltuieli ,n vederea desf$ur$rii unei activit$i rentabile. 3peraiunea de verificare+ inclusiv a e/actit$ii conturilor debitoare i creditoare+ se confirm$ prin semn$tura salariatului care a efectuat'o+ iar erorile care se depisteaz$ se corecteaz$+ dup$ caz+ de c$tre acesta sau de cel care a ,ntocmit documentul ,n cauz$. 3peraiunea de verificarea se poate e/tinde+ atunci c2nd este cazul+ la aspectele privind preg$tirea documentelor ,n vederea pred$rii lor pentru a fi prelucrate cu mi-loace tehnice de calcul+ precum i la cele referitoare la situaiile sau rapoartele obinute ,n urma prelucr$rii. Diagnosticul contabil urmeaz$ auditului i presupune analiza bilanului pentru reevaluarea posturilor de activ i a celor de pasiv+ precum i analiza contului de profit i pierdere ,n vederea calcul$rii beneficiului corectat. Acest diagnostic va viza cu prec$dere variaiile posturilor care privesc m$rimea profitului+ constituirea provizioanelor+ consumurile interne+ anga-amentele din afara bilanului pe o periad$ mai mare de timp. *n diagnosticul contabil se stabilete realitatea economic$ folosindu'se ,n acest sens date din cicluri de gestiune trecute.

1.2.

Diagnosticul financiar

Diagnosticul financiar+ component$ a diagnosticului global+ are ca obiect stabilirea capacit$ii de profit a ,ntreprinderii+ starea echilibrului financiar+ a lichidit$ii financiare+ capacit$ii de autofinanare+ totalul veniturilor i al cheltuielilor. *n concluzie+ diagnosticul financiar+ rezultat al unui

proces de evaluare a potenialului financiar al unei ,ntreprinderi+ e/prim$ starea sa de s$n$tate economico'financiar$. De'a lungul timpului+ diagnosticul financiar a fost abosrdat din diferite perspective. *n lucrarea intitulat$ 5@estiunea financiar$ a ,ntreprinderii6+ )lie 7asile prezint$ o difereniere schematic$ a orient$rilor i mi-loacelor diagnosticului financiar+ dup$ cum reiese dinfigura de mai -os0 =igura nr. 1 A 3rient$rile i mi-loacele diagnosticului financiar Orientri ale analizei ' studiul echilibrului financiar al riscului de faliment Mijloace i instrumente utilizate de analiz ' analiza bilanului i a tabloului de flu/uri financiare0 o relaia de trezorerie o ratele ' analiza contului de rezultate0 o m$rimea soldurilor de gestiune o analiza ratelor o evoluia efectului volumului de activitate asupra rezultatului

' studiul performanelor financiare

Diagnosticul financiar este orientat c$tre viitor+ complet2nd diagnosticul contabil i e/prim$ starea de s$n$tate economico'financiar$ a ,ntreprinderii+ fiind rezultatul unui proces de evaluare a potenialului financiar al acesteia. :l este practicat de ageni foarte diveri cum sunt0 conduc$torii ,ntreprinderii+ acionarii+ dein$torii de portofolii+ creanieri+ firmele concurente. 3biectivele diagnosticului financiar sunt diferite+ ,n funcie de subiectul care ,l evalueaz$+ acord2ndu'se atenie unui aspect sau altuia+ care s$ surprind$ situaia financiar$ a ,ntreprinderii dup$ scopurile urm$rite. 3biectivele diagnosticului financiar au fost sintetizate ,n tabelul urm$tor urm$tor0 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' rentabilitatea financiar$ rentabilitatea economic$ rentabilitatea comercial$ riscul financiar riscul de faliment gradul de autonomie fle/ibilitatea constituirii i utiliz$rii resurselor posibilit$i de control riscul de faliment starea de solvabilitate lichiditatea financiar$ datorii e/igibile+ capacitatea de rambursare

Obiectivele diagnosticului financiar

.entru acionari i conduc$tori ,ntreprindere de

.entru creanieri A

b$nci+ furnizori ' echilibrul ,ntre nevoi i resurse =igura nr. 2. 3biectivele diagnosticului financiar Sursa: Preluat dup Onofrei Mihaela, Economic, $ucure%ti, &''(, p) &*() +iagnosticul financiar al ac"ionarilor. *n calitate de coproprietari+ acionarii urm$resc ca evaluarea diagnosticului s$ le permit$ adoptarea unor decizii pertinente privind v2nzarea sau p$strarea aciunilor de care dispun. Astfel+ un acionar va considera c$ echilibrul financiar este respectat+ dac$ dividendele obinute compenseaz$ riscul economic i riscul financiar pe care i le asum$. *n general+ micii acionari dispun de puine informaii asupra activit$ii ,ntrepinderii. Din acest motiv+ diagnosticul lor va fi sumar i se va ,ntemeia+ ,n principal pe rentabilitatea pe care o obin i riscul financiar la care sunt e/pui. Barii acionari+ care dein pachete de aciuni+ au posibilit$i mai mari de informare+ evaluare i decizie+ ei particip2nd efectiv la adun$rile generale ale acionarilor. .entru acetia+ diagnosticul financiar se ,ntemeiaz$+ ,n primul r2nd+ pe indicatori care e/prim$ creterea economic$+ autonomia i fle/ibilitatea ,ntreprinderii i+ ,n al doilea r2nd+ pe indicatori de rentabilitate. :i se g$sesc ,n situaia de alege ,ntre interesele lor pe termen lungCtermen scurt i opteaz$+ de regul$+ pentru prima variant$+ singura ,n m$sur$ s$ conduc$ la ma/imizarea valorii ,ntreprinderii i s$ asiggure supravieuirea acesteia ,n lupta de concuren$. +iagnosticul financiar al conductorilor ntreprinderii. !pre deosebire de acionari+ managerii ,ntreprinderii dein multiple informaii economico'financiare+ iar diagnosticul lor urm$rete descoperirea unor eventuale dezechilibre financiare+ ,n scopul depist$rii cauzelor i lu$rii m$surilor necesare. Banifestarea dezechilibrelor are loc diferit pentru societ$ile comerciale cotate la burs$+ fa$ de cele necotate. Dac$ o bun$ capacitate de adaptare financiar$ a ,ntreprinderii conduce la ma/imizarea valorii+ avuiei acesteia+ ,n schimb+ creterea economic$ nu contribuie ,ntotdeauna la realizarea aceluiai obiectiv. Astfel+ conduc$torii ,ntreprinderii care sacrific$ rentabilitatea A interesele pe termen scurt+ ,n favoarea creterii economice A interese pe termen lung+ se pot confrunta cu dificult$i ,n g$sirea de resurse de finanare1 motivul este acela c$ uneori dein$torii de capitaluri prefer$ rentabilitatea ,n locul creterii economice. De asemenea+ urm$rirea e/clusiv$ a indicatorilor de conservare a puterii sau de autonomie poate fi contrar$ ma/imiz$rii valorii ,ntreprinderii1 ea genereaz$ performane inferioare+ iar ,ntreprinderea poate fi dominat$ ,n lupta de concuren$. !inan"ele ntreprinderii#, Editura

"

+iagnostcul financiar al crean"ierilor se bazeaz$ pe indicatorii care permit evaluarea capacit$ii de plat$ a debitorilor+ capacitatea lor de a rambursa datoriile i de a pl$ti dob2nzile. *n mod deosebit+ ei urm$resc stabilirea dignosticului financiar pe baza indicatorilor care marcheaz$ riscul de faliment i insolvabilitate. !imptomele riscului de faliment ,ncep cu incapacitatea temporar$ de plat$ prelungit$ p2n$ la ,ncetarea pl$ilor. #la orarea diagnosticului financiar presupune utilizarea i prelucrarea unui ansamblu de indicatori A de lichiditate+ rentabilitate i ,ndatorare+ care reprezint$+ totodat$+ instrumente ale diagnosticului financiar. *n vederea prelucr$rii indicatorilor+ elabor$rii concluziilor i lu$rii deciziilor+ se pot utiliza dou$ metode0 metoda comparaiei i metoda analogiilor cu situaii strategice'tip. Metoda comparaiei cunoate la r2ndul s$u mai multe forme0 comparaia realiz$riCpreviziuni+ este cea mai frecvent$ i cea mai util$ pentru controlul activit$ii economico'financiare. *n m$sura ,n care comparaiile se efectueaz$ sistematic i sunt satisf$c$toare sub aspectul rezultatelor+ celelalte comparaii -oac$ numai un rol complementar1 comparaia dinamic$ A permite formularea de concluzii privind evoluia situaiei financiare. .entru aceasta se uilizeaz$ at2t sume absolute+ c2t i m$rimi relative i se pot e/prima grafic. *n vederea obinerii unor rezultate viabile+ trebuie folosite cifre comparabile+ iar metodele de calculare a indicatorilor utilizai trebuie s$ r$m2n$ aceleai pe toat$ perioada analizat$. comparaia ,ntre ,ntreprinderi sau ,n spaiu+ care se poate efectua direct sau indirect. 4omparaia direct$ dintre dou$ ,ntreprinderi concurente este mai greu de realizat din cauza secretului profesional+ i+ prin urmare+ a lipsei de informaii. Doarece nu se dispune de informaii suficiente+ comparaiile nu pot fi efectuate. !e poate ,ntreprinde totui un studiu pentru realizarea unei comparaii ,ntre ,ntreprinderi ,n mod indirect1 comparaia normativ$ presupune folosirea unor indicatori A coeficieni tip adoptai adesea din afara ,ntreprinderii. Metoda analogiilor cu situaii strategice-tip are la baz$ cunoaterea foarte bun$ a situaiilor critice prin care poate trece o ,ntreprindere din punct de vedere financiar+ ca urmare a e/perienei dob2ndite i a ,nregistr$rii unui num$r foarte mare de cazuri tip. .e aceast$ baz$ se formeaz$ o cultur$ financiar$ care permite economistului s$ interpreteze cazurile particulare. Astfel de situaii tip pot fi

determinate de suprastocare+ supradotare+ suprae/pansiune+ v2nzare sub posibilit$i i de o proast$ clientel$. Dealizarea unei viziuni globale asupra activit$ii unui agent economic are ca punct de plecare pentru analist cercetarea documentelor de sintez$ emise de acesta la finalul fiec$rui e/erciiu contabil+ ,n vederea reflect$rii parcursului s$u istoric ,n perioada considerat$+ precum i aprecierea ,n acelai interval a structurii sale i a performanelor ,nregistrate. 4u a-utorul instrumentelor specifice analizei financiare 8indicatori+ indici+ ritmuri de cretere+ rate+ coeficieni+ modele de analiz$9 sunt studiate flu/urile financiare i se calculeaz$ o serie de influene ale diverilor factori ,n cadrul modelelor deterministe+ creion2ndu'se astfel un prim tablou de sintez$ al perioadei analizate. .entru a a-unge ,ns$ la un diagnostic financiar+ analistul trebuie s$ cunoasc$ profund firma pe care o studiaz$+ identific2nd caracteristicile sale de baz$0 m$rimea sa+ locul s$u ,n sectorul sau ramura de activitate+ partenerii de mediu+ organizarea activit$ii+ sezonalitatea acesteia+ portofoliul de produse i servicii+ canalele de distribuie+ impactul tehnologiei i inovaiei asupra ,ntreprinderii+ structura personalului i modul de gestionare a potenialului uman+ structura de finanare+ senzitivitatea performanelor i rezultatelor ,n raport cu elementele con-uncturale de macro i micromediu+ climatul de lucru i calitatea imaginii ,ntreprinderii ,n percepia clienilor i a celorlali parteneri. 3rice proces raional de gestiune a activit$ii ,ntreprinderii se va organiza in2nd cont de trei etape fundamentale i anume0 o realizarea unui diagnostic prealabil al activit"ii+ ,n vederea analiz$rii i aprecierii situaiei i tr$s$turilor generale ale activit$ii respective+ precum i a preg$tirii proiectelor viitoare de continuare i dezvoltare a activit$ii1 o etapa deci,iilor concrete de gestiune %i strategice %i punerea lor n practic . Aceast$ etap$ se bazeaz$ pe diagnosticul prealabil realizat anterior+ pe parametrii de activitate constatai i previzionai+ ,n sensul c$ deciziile respective vor merge fie ,n sensul continu$rii orient$rilor curente de activitate ,n vederea reiter$rii elementelor favorabile decelate de analiza'diagnostic+ fie ,n sensul corect$rii simptomelor nefavorabile constatate sau+ ,n situaii ,n criz$+ chiar a reorient$riiCrestr2ngeriiClichid$rii totale sau pariale a activit$ii analizate1 o etapa final$ se refer$ la controlul %i evaluarea efectelor aplicrii deci,iilor luate + ceea ce constituie at2t un proces esenial cu urm$rirea permanent$ i evaluarea punctual$ a unor aciuni+ c2t i unul global+ de analiz$ final$ de calcul al ecarturilor constatate fa$ de obiectivele propuse. Dareori e/ist$ o convergen$ perfect$ ,ntre proiectele iniiale i realizarea lor efectiv$+ fapt e/plicabil at2t prin erorile de previzionare a efectelor scontate+ sub aciunea factorilor &

con-uncturali i a unor evoluii diferite a factorilor direci i indireci+ c2t i prin luarea unor decizii mai puin favorabile+ ale c$ror rezultate sunt contrare obiectivelor de performan$ stabilite. *n aceste cazuri+ cele mai frecvente+ este de preferat corectarea din mers a aciunilor preconizate+ odat$ ce rezultatele ,ncep s$ se ,ndep$rteze ma-or de espectaii+ prin validarea+ respectiv amendarea aciunilor curente de c$tre un serviciu specializat ,n urm$rirea+ detectarea i tratarea corect$ a r$spunsurilor de activitate la deciziile luate anterior. *n sens generic prin diagnosticul financiar se urm$rete ,n principal aprecierea modului ,n care firma analizat$ reuete s$ beneficieze de oportunit$ile mediului s$u+ integr2nd ,n planul potenialului s$u intern constr2ngeri de performan$+ autonomie i fle/ibilitate financiar$. Astfel+ utiliz2nd o serie de tehnici i instrumente specifice analistul'evaluator are posibilitatea de a formula aprecieri pertinente cu privire pe de'o parte la nivelul de performan$ i dinamica acestui indicator pentru activitatea studiat$ i pe de alt$ parte cu privire la nivelul de risc la care se situeaz$ aceasta. Dac$ ,n mod tradiional analiza financiar$ se concentra pe calculul i analiza indicatorilor de solvabilitate+ echilibru i performan$+ percepia modern$ este aceea de a integra+ pe l2ng$ conceptele amintite i articularea diagnosticului financiar i a concluziilor acestuia cu diagnosticul strategic+ comercial+ tehnologic+ social sau organizaional+ ,n vederea creion$rii unei imagini c2t mai fidele i comple/e a comportamentului concurenial i organizaional al ,ntreprinderii analizate. .entru aceasta procesul va demara cu studiul documentelor finale de sintez$ ,ntocmite periodic de agentul economic+ ,ncep2ndu'se cu analiza dinamicii i structurii patrimoniale. 3biectivul principal al acesteia din urm$ este0 o pe de'o parte reliefarea mutaiilor calitative survenite ,n resurse i aloc$rile lor la nivelul firmei+ cu a-utorul abaterilor absolute i relative1 o pe de alt$ parte studierea ,n structur$ a elementelor de activ i pasiv bilanier+ prin intermediul metodei ratelor. Aceasta ne permite urm$rirea evoluiei ,n timp a principalelor elemente bilaniere i a ratelor de structur$ ale activului i pasivului. *n acest sens+ remarc$m p$rerea lui ;ernard 4olasse+ care aprecia c$ diagnosticul financiar este un demers e/perimental a c$rui derulare variaz$ dup$ cum analistul urm$rete obiective strict definite sau abordeaz$ diagnosticul ,ntr'o manier$ e/tensiv$. Analistul utilizeaz$ anumite rate sau o gam$ de rate ,n demersul sau. *n lucrarea 5Banagement financiar6+ Dragot$ 7ictor ne propune o structurare a diagnosticului financiar ,n 10 componente. !tructura propus$ este urm$toarea0 a. !tructura activului i pasivului bilanier %

b. )ndicatorii fondului de rulment c. )ndicatorii de lichiditate d. )ndicatorii de echilibru financiar e. !tructura cifrei de afaceri f. !oldurile intermediere de gestiune g. Analiza activit$ii ,ntreprinderii h. )ndicatorii cash'flo('ului i. )ndicatorii de rentabilitate -. 4oncluzii generale privind diagnosticul A financiar. .e baza acestei structuri+ partea secund$ a lucr$rii noastre prezint$ ,n ce const$ fiecare din componentele acestei structuri+ urm2nd ca ,n partea final$ a lucr$rii noastre s$ prezent$m un studiu de caz care permite identificarea indicatorilor considerai la realizarea diagnosticului financiar. Abordarea aleas$ a fost aceea a e/plic$rii ratelor financiare+ ca indicatori utilizai din ce ,n ce mai frecvent ,n diagnosticarea firmelor.

2.2.1. A !"#$! %&'()&('## !)&#*("(# +# ,!%#*("(# -#"! .#/'

.rimul pas al diagnosticului financiar ,l constituie analiza bilanului simplificat. Acesta ofer$ o imagine de ansamblu asupra firmei. .e baza bilanului simplificat se pot calcula ponderile elementelor din bilanul contabil ,n total activ+ respectiv pasiv. *n acelai timp se poate observa evoluia principalelor elemente prin compararea datelor cu informaiile din anii precedeni. .asivul apare ca o inventariere a surselor de finanare+ ,n timp ce elementele ,nscrise ,n activ corespund unor aloc$ri de fonduri. :galitatea ,ntre activ i pasiv reprezint$ egalitatea ntre valoarea nevoilor de finan"are %i cea a resurselor de care dispune ntreprinderea + a c$rei analiz$ are un rol principal ,n asigurarea echilibrului financiar al ,ntreprinderii. $ctivul se compune din bunuri deinute de ,ntreprindere i crean"e1 pasivul este format din capitaluri proprii i+ ,ntr'o m$sur$ considerabil$+ din datorii contractate de ,ntreprindere i nerambursate ,nc$. :/presia cea mai simpl$ a valorii patrimoniale a ,ntreprinderii+ la data ,ncheierii e/erciiului+ este redat$ prin situa"ia net% 8!>9+ calculat$ ca diferen$ ,ntre activ i datoriile totale 8a se vedea &igura nr. 290

4apitaluri proprii
$ctiv Datorii totale

!> E -ctiv . +atorii totale !> F /apitaluri proprii !> E /apitaluri proprii . Subven"ii pentru investi"ii 10 . Provi,ioane reglementate

=igura nr. 3. !ituaia net$ a patrimoniului Sursa: Preluat dup Onofrei Mihaela, Economic, $ucure%ti, &''() 3 valoare pozitiv$ a situaiei nete reflect$ o gestiune economic$ s$n$toas$. Aceast$ cretere este consecina reinvestirii unei p$ri din profitul net i marcheaz$ atingerea obiectivului de ma/imizare a valorii ,ntreprinderii urm$rit de acionari i de manageri. 3 valoare negativ$ a situaiei nete este consecina ,ncheierii cu pierderi a e/erciiilor anterioare i este un semnal al apariiei falimentului. !inan"ele ntreprinderii#, Editura

2.2.2 A !"#$! # 0#)!&1'#"1' 21 0("(# 0/ '("3/ &

Atunci c2nd sursele permanente sunt mai mari dec2t nevoile permanente de alocare a fondurilor b$neti+ ,ntreprinderea dispune de un fond de rulment. >oiunea de fond de rulment poate avea mai multe formul$ri+ ,ns$ dou$ dintre ele prezint$ interes deosebit i merit$ reinute drept concepte fundamentale ale analizei financiare. :ste vorba de fondul de rulment netCpermanent 3 pe de o parte i fondul de rulment propriu+ pe de alt$ parte. Alte forme ale fondului de rulment sunt0 fondul de rulment brut 8total9 i fondul de rulment str$in. 4alculul formelor fondului de rulment se realizeaz$ pe baza =igurii nr. 3+ astfel0 $ctiv 'ilan" Pasiv =D> E 4. A Ai Active imobilizate 8Ai9 Active circulante 8Ac9 Desurse de trezorerie 8Dt9 &igura nr. ( Formele fondului de rulment
3

4apital permanent 84.9 =D. =D! =D>

=D> E Ac A Dt =D> E =D. G =D! =D. E 4p A Ai =D! E =D> A =D. E 4. ' Ai A 4p G Ai E 4. A 4p

Aceti indicatori sunt prev$zui i ,n legislaia rom2nesc$. A se vedea ,n acest sens+ 3rdinul Binisterului =inanelor nr. "1" pentru aprobarea >ormelor metodologice privind ,ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli de c$tre agenii economici+ Bonitorul 3ficial al Dom2niei nr. 2&"C2".0".2000. *n literatura de specialitate fondul de rulment net se mai numete fond de rulment financiar sau fond de rulment lichiditate.

11

Sursa: Preluat dup Onofrei Mihaela, !inan"ele ntreprinderii#, Editura Economic, $ucure%ti, &''() Hnii analiti financiari 4sunt de p$rere c$ fondul de rulment reprezint$ cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate'e/igibilitate. *n cele din urm$+ fondul de rulment este rezultatul arbitra-ului ,ntre finanarea pe termen lung i cea pe termen scurt. Ali analiti consider$ c$ fondul de rulment are o putere limitat$ de cunoatere1 astfel+ poate ap$rea situaia c2nd dou$ firme au acelai fond de rulment+ dar situaii financiare diferite ca urmare a raportului diferit active curenteCpasive curente. >ecesarul de fond de rulment 8>=D9 evideniaz$ echilibrul financiar pe termen scurt+ dintre aloc$rile ciclice ,n stocuri i creane i sursele ciclice 8temporare9 rezultate din decala-ele de pl$i c$tre teri. >=D este un element de activ i reprezint$ activele circulante care trebuie finanate din fondul de rulment. >=D se calculeaz$ astfel0 N&R ) $C ! DC ) *Stocuri + Crean"e, ! Datorii de e-ploatare *n legislaia rom2neasc$ >=D se determin$ astfel0 N&R ) Stocuri + Crean"e + $ctive de regulari.are ! Datorii curente ! Pasive de regulari.are Analiza continu$ cu abordarea comparativ$ a =D i >=D. Diferena dintre =D i >=D reprezint$ trezoreria net$ 8I>90 /N ) &R ! N&R ) *DP' + 01P, ! CR/ unde0 D.; E disponibilit$i b$neti 7B. E valori mobiliare de plasament 4DI E credite pe termen scurt :/istena unei trezorerii nete pozitive certific$ o stare de echilibru financiar la nivelul ,ntregii ,ntreprinderi. )nsist$m asupra faptului c$ obiectivul unui manager financiar nu poate fi asigurarea unei trezorerii nete c2t mai mari+ aceasta demonstr2nd incapacitatea de a identifica soluii viabile de valorificare a capitalurilor disponibile. 3 trezorerie net$ negativ$ semnific$ un deficit de trezorerie+ o insuficien$ a surselor permanente i a celor ciclice. Deficitul de trezorerie trebuie acoperit prin credite pe termen scurt+ la cel mai mic cost de procurare.

7intil$+ @. A op. cit.1 p. 43 @earb$+ D. 8coord9 A Management financiar1 grupul de editur$ Dentrop J !traton1 ;ucureti1 20011 cod brour$ ="31 pag. 10

12

2.2.3. A !"#$! # 0#)!&1'#"1' 0/ "#)4#0#&!&/

?ichiditatea reflect$ capacitatea ,ntreprinderii de a'i onora obligaiile ,ntr'un t termen c2t mai scurt. 4ei mai utilizai indicatori de lichiditate sunt0 1, 2ic3iditatea general% *lic3iditate curent%, reflect$ posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma ,ntr'un timp scurt ,n lichidit$i pentru a achita datoriile curente. Dac$ valoarea total$ a pasivelor curente este mai mare dec2t valoarea total$ a activelor curente atunci acest indicator este subunitar i aceasta ar putea ar$ta c$ finanarea pe termen scurt a fost folosit$ pentru achiziionarea de Kactive pe termen lungK ceea ce ,n mod normal e considerat periculos+ cu toate c$ e/ist$ ramuri pentru care o valoare mai mic$ dec2t 1 a acestui indicator este considerat$ acceptabil$. !e apreciaz$ c$ situaia lichidit$ii generale este satisf$c$toare+ dup$ unele surse+ ,n condiiile ,ncadr$rii acestei rate ,n intervalul 1+2 A 1+%+ iar dup$ altele ,n intervalul 2 A 2+ . 2g 4 $ctive circulante Datorii curente 2, 2ic3iditatea i5ediat% *lic3iditate de tre.orerie67test acid7, arat$ capacitatea ,ntreprinderii de face fa$ la toate pl$ile datorate pe termen scurt+ pe baza creanelor 8nu se includ stocurile deoarece au cel mai sca$zut caracter de lichiditate9. 7aloarea recomandat$ pentru acest indicator este de 0+&. 2i 4 $ctive circulante - Stocuri 4 Crean"e + $ctive de tre.orerie Datorii curente Datorii curente 8, 2ic3iditatea la vedere ofer$ o imagine asupra riscurilor de neplat$ ca raport ,ntre activele de trezorerie i datoriile curente. *n practic$ se poate utiliza drept reper nivelul de 0+2+ o valoare inferioar$ acestuia semnific2nd un risc ridicat ,n ceea ce privete posibilitatea acoperirii datoriilor imediate. 2v 4 $ctive de tre.orerie 4 Disponi ilit%"i + 0alori 5o iliare de plasa5ent Datorii curente Datorii curente (, Rata solva ilit%"ii generale indic$ ,n ce m$sur$ datoriile totale sunt acoperite de c$tre activele totale ale ,ntreprinderii 8active imobilizate i active circulante9. 4u c2t rata 13

solvabilit$ii generale este mai mare dec2t 1+ cu at2t situaia financiar$ de ansamblu a firmei este mai bun$. RS9 4 /otal $ctiv . Datorii totale

2.2.5. A !"#$! # 0#)!&1'#"1' 0/ /)4#"#-'( 2# ! )#!'

1, Rata autono5iei financiare arat$ ponderea surselor proprii ,n finanarea mi-loacelor economice ale firmei i ,nregistreaz$ valori diferite ,n funcie de politica financiar$ a ,ntreprinderii i de rentabilitatea ei. *n practic$ se consider$ c$ un raport superior valorii de 0L este suficient+ garant2nd posibilitatea ramburs$rii datoriilor pe termen lung din capitalurile proprii. Raf 4 Capital propriu - 1:: Capital per5anent 2, Rata de fina"are a stocurilor m$soar$ capacitatea de finanare a stocurilor cu a-utorul capitalului de lucru net. ?a societ$ile viabile indicatorul este supraunitar. Rfst 4 &ond de rul5ent Stocuri 8, Rata datoriilor masoar$ procenta-ul+ din totalitatea fondurilor+ asigurat de creditori. 4reditorii prefer$ rate ale obligaiilor sc$zute+ deoarece cu c2t este mai scazut$ rata cu at2t este mai mare protecia la pierderile creditorilor ,n cazul lichid$rii. .entru ca ,ntreprinderea s$ fie apreciat$ ca sigur$+ indicatorul trebuie s$ ,nregistreze un nivel sub 0L. Rd 4 Datorii totale - 1:: $ctive totale (, Rata capitalurilor proprii fa"% de i5o ili.%ri arat$ ,n ce proporie activele imobilizate sunt acoperite din capitalul propriu . Acest indicator este util pentru a stabili cum este divizat capitalul propriu ,n acoperirea activelor imobilizate i a activelor circulante. *n urma evalu$rii mi-loacelor fi/e apare deosebit de util$ aceast$ analiz$ pentru a preveni decapitalizarea firmei. RCPR6I1; 4 Capital propriu . $ctive I5o ili.ate <, Rata de rota"ie a o liga"iilor reflect$ num$rul de rotaii sau durata unei rotaii a obligaiilor firmei 8,mprumuturi pe termen scurt+ mediu i lung + precum i dob2nzile 14

aferente+ furnizori i conturi asimilate+ clieni creditori+ creditori+ etc. 9 ,n funcie de cifra de afaceri . *n zile+ aceast$ rat$ indic$ intervalul mediu ,n care firma are datorii ,n raport cu cifra de afaceri .!e consider$ normal$ o durat$ de p2n$ la "0 de zile o rotaie. Rro 4 Cifra de afaceri . 1edia datoriilor totale 0ro *.ile, 4 8=: . Rro

2.2.6. S&'()&('! )#2'/# 0/ !2!)/'#

.otrivit normelor contabile ,n vigoare cifra de afaceri se determin$ pe baza formularului de sintez$ 54ontul de profit i pierderi6 prin ,nsumarea v2nz$rilor de m$rfuri cu valoarea produciei v2ndute. 4ontabilitatea de anga-ament care se practic$ ,n ara noastr$ impune introducerea ,n cadrul acestui indicator a valorii facturate a m$rfurilor+ produciei sau serviciilor ,n cauz$ indiferent de gradul de ,ncasare al contravalorii acestora din partea clienilor firmei. 4ifra de afaceri 84A9 este definit$ de ?egea 4ontabilit$ii din Dom2nia prin totalitatea veniturilor realizate din livr$rile de bunuri+ e/ecutarea de lucr$ri i prestarea de servicii. >ivelul acestui indicator este ,n m$sur$ s$ dea o imagine despre poziia pe pia$ a firmei respective 8prin indicatorul specific numit cot$ de pia$9+ despre fora pe care o reprezint$ firma ,n sectorul respectiv de activitate.

2.2.6. A !"#$! %1"0('#"1' # &/'3/0#!'/ 0/ 7/%&#( /

!oldurile intermediare de gestiune 8!)@9 reprezint$ paliere succesive ,n formarea rezultatului final. 4onstrucia indicatorilor se realizeaz$ ,n cascad$. *n Dom2nia nu se prevede obligativitatea ,ntocmirii unui document care s$ redea soldurile intermediare de gestiune. *n tabelul !)@ se cuprind urm$torii indicatori0 valoarea ad$ugat$+ e/cedentul brut de e/ploatare 8:;:9+ profitul din e/ploatare+ profitul curent i profitul net+ calculai dup$ modelul din tabelul urm$tor0 Iabel nr. 1 !oldurile intermediare de gestiune
Nr. 1. 2. 3. 4. Indicator 8G9 7enituri din v2nzarea m$rfurilor 8'9 4ost m$rfuri Bar-a comercial$ 8G9 .roducia v2ndut$ 1od de calcul =20+ r3 =20+ r13 8149 r1'r2 =20+ r2

. ". #. &. %. 10. 11. 12. 13. 14. 1 . 1=. 1#. 1& 1%. 20. 21. 22. 23. 24. 2<. 2". 2>.

8GC'9 .roducia stocat$ 8G9 .roducia imobilizat$ .roducia e/erciiului 8'9 4heltuieli cu materii prime i materiale 8'9 Alte cheltuieli materiale 8'9 4heltuieli cu energia i apa 8'9 4heltuieli privind prestaiile e/terne 0aloarea ad%ugat% 8G97enituri din subvenii de e/ploatare 8'9 4heltuieli cu impozite+ ta/e i v$rs$minte asimilate 8'9 4heltuieli cu personalul i asigur$rile #'# 8G9 Alte venituri din e/ploatare 8'9 4heltuieli cu desp$gubiri+ donaii i activele cedate 8'9 A-ust$ri privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli 8'9 Amortiz$ri i provizioane 8'9 A-ustarea valorii activelor circulante Re.ultatul e-ploat%rii 8G9 7enituri financiare 8'9 4heltuieli financiare Re.ultatul curent #'/ 8'9 )mpozitul pe profit Re.ultatul net

=20+ r C" 8"C#9 =20+ r# 8&9 r4Gr Gr" =20+ r10 8119 =20+ r11 8129 =20+ r12 8139 =20+ r24 82 9 r8+r>-r?-r@-r1:-r11 =20+ r4 8 9 =20+ r2 82"9 =20+ r14 81 9 r12+r18-r1(-r1< =20+ r& 8%9 =20+ r2" 82#9 =20+ r2# 82%9 =20+ r1# 81&9 =20+ r20 8219 rA 1=+1>-1?-1@-2:-21 =20+ r40 8429 =20+ r4# 84%9 r22+r28-r2( =20+ r"0 8"29 r2<-r2=

Sursa: Preluat dup Onofrei Mihaela, !inan"ele ntreprinderii#, Editura Economic, $ucure%ti, &''() 1arBa co5ercial% 8adaos comercial9 reprezint$ diferena dintre veniturile din v2nzarea m$rfurilor i costul de achiziie eferent m$rfurilor v2ndute. :a reprezint$ principalul indicator de apreciere a performanelor unei activit$i comerciale. Bar-a comercial$ raportat$ la veniturile din v2nzarea m$rfurilor reprezint$ adaosul comercial practicat de firm$. =ormula de calcul este urm$toarea0 1arBa co5ercial% ) 0enituri din vCn.area 5%rfurilor ! Costul 5%rfurilor vCndute Produc"ia e-erci"iului include valoarea bunurilor i serviciilor 6 fabricate6 de ,ntreprindere pentru a fi v2ndute+ stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Acest indicator caracterizeaz$ activitatea global$ desf$urat$ de ,ntreprindere i se obine prin ,nsumarea unor elemente eterogene0 producia v2ndut$+ producia stocat$ i producia imobilizat$. 0aloarea ad%ugat% este primul sold intermediar de gestiune i e/prim$ creterea de valoare ce rezult$ din utilizarea factorilor de producie 8a forei de munc$+ capital9+ peste valoarea bunurilor i 1"

serviciilor provenind de le teri. !e calculeaz$ pornind de la producia e/erciiului ma-orat$ cu mar-a comercial$ i diminuat$ cu consumurile de bunuri i servicii furnizate de teri. 0aloarea ) $d%ugat% Produc"ia e-erci"iului + 1arBa co5ercial% Consu5uri ) de la ter"i

) 1arBa co5ercial% + * Produc"ia + 0enituri din produc"ia + 0enituri produc"ia , ! vCndut% stocat% i5o oli.at% - *C3eltuieli cu + C3eltuieli cu - C3eltuieli cu energie + C3eltuieli cu lucr%ri , 5aterii pri5e 5at. consu5a ile i ap% i serv e-ec de ter"i #-cedentul rut de e/ploatare se stabilete ca diferen$ ,ntre valoarea ad$ugat$ pe de o parte i impozitele+ ta/ele i cheltuielile de personal+ pe de alt$ parte. #'# ) *0aloarea + 0enituri din , ! *C3eltuieli cu + C3eltuieli + C3eltuieli pv, ad%ugat% su ven"ii i5po.D ta-e cu re5uner%rile pers asig soc Dolul e/cedentul brut de e/ploat$rii ,n analiza financiar$ poate fi urm$rit sub trei aspecte0 o :;: este o m$sur$ a performanelor economice ale ,ntreprinderii1 o :;: este independent de politica financiar$ a ,ntreprinderii1 o Deprezint$ o resurs$ financiar$ fundamental$ pentru ,ntreprindere. Re.ultatul e-ploat%rii 8profit sau pierdere9 privete activitatea de e/ploatare i curent$ a ,ntreprinderii. .rin deducerea cheltuielilor cu amortiz$rile i provizioanele pentru e/ploatare+ acesta devine rezultatul net al e/ploat$rii simboliz2nd :;)I. Acesta din urm$ arat$ partea din resursele create din activitatea de e/ploatare destinat$ meninerii dot$rilor materiale ale firmei. Re.ultatul e-ploat%rii ) #'# + * 0enituri din provi.ioane pentru e-ploatare + $lte venituri din e-ploatare, ! *C3eltuieli cu a5orti.%rile i provi.ioanele pentru c3eltuieli de e-ploatare, Re.ultatul curent 8profitul din impozit sau :;I9 reprezint$ rezultatul tuturor operaiunilor curente ale ,ntreprinderii. Re.ultatul curent ) Re.ultatul e-ploat%rii + 0n. financiare ! C3eltuieli financiare Re.ultatul net al e/ploat$rii e/prim$ m$rimea absolut$ a rentabilit$ii financiare cu care vor fi remunerai acionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acesta se obine prin sc$derea impozitului pe profit din rezultatul curent 8:;I90 Re.ultatul net ) #'/ ! I5po.itul pe profit e-ploatare +$lte

1#

Av2nd ,n vedere importana soldurilor intermediare de gestiune putem recurge in acest sens+ la clasificarea acestora+ din punct de vedere al naturii lor+ in trei mari categorii de indicatori+ dupa cum urmeaz$0 =igura nr. 4lasificarea soldurilor intermediare de gestiune dup$ natura lor

Sursa:-nali,a economico financiara, prof) 0O$1 Vasile, note curs, 222)ase)ro

1&

2.2.8. A !"#$! !)&#*#&9.## 2#'3/#

@radul de eficien$ cu care firma utilizeaz$ activele de care dispune trebuie s$ reprezinte o preocupare continu$ a managerilor financiari+ ,n vederea asigur$rii unui anumit echilibru ,ntre cifra de afaceri i activele firmei. :/ist$ o serie de active a c$ror valoare prea mare poate cauza multe probleme ,ntreprinderii. .entru a afla eficiena cu care sunt utilizate activele+ se pot folosi trei indicatori0 ' ' ' rata de rotaie a stocurilor1 durata medie de ,ncasare a clienilor1 rata de utilizare a activelor fi/e.

1. Rata de rota"ie a stocurilor * 0rs , se calculeaz$ prin raportarea cifrei de afaceri la valoarea stocurilor0
0rs = /+ unde Vs

4A E cifra de afaceri 7s E valoarea stocurilor 4ontrolul valoric i m$rimea stocurilor este una dintre cheile succesului ,n afaceri ,n acest moment. .ractic+o firm$ nu poate lucra f$r$ stocuri dar ,n acelai timp prea multe stocuri pot duce la un bloca- financiar prin imobilizarea banilor cu care ele au fost cump$rate. *n calculul i interpretarea rotaiei stocurilor apar trei probleme de care ar trebui ca managerul financiar s$ in$ seama0 cifra afacerilor se e/prim$ la preul pieei+ ,n timp ce stocurile sunt

luate ,n calcul la valoarea lor contabil$ 8valoarea de la data la care au fost achiziionate91 la evaluarea stocurilor se pot folosi mai multe metode 8=)=3 A primul intrat+ primul ieit1 ?)=3 A ultimul intrat+ primul ieit9 ceea ce poate duce la interpret$ri diferite1 la calculul ratei se ine seama de v2nz$rile anuale+ ,n timp ce stocurile

se consider$ la o anumit$ valoare. 2. Durata 5edie de ncasare a clien"ilor arat$ num$rul de zile dintre momentul livr$rii m$rfurilor+ e/ecuia lucr$rilor+ prest$rii serviciilor i cel al ,ncas$rii contravalorii acestora. *ntr'o manier$ generala+ acest indicator arat$ ,n c2te zile o firm$ primete banii pentru produsele v2ndute.

Durata medie de ,ncasare a clienilor se ,ncaseaz$ ,n dou$ etape0 1. ,ntr'o prim$ etap$+ cifra de afaceri anual$ se ,mparte la 3" de zile+ pentru a afla media v2nz$rilor zilnice. 72nz$ri zilnice E
/3"

2. ,n a doua etap$+ valoarea efectelor comerciale de primit 8clieni9 se ,mparte la media zilnic$ a v2nz$rilor pentru a afla num$rul mediu de zile ,n care se ,ncaseaz$ banii de la clieni0
+m = /lien"l + unde V,

D m E durata medie de ,ncasare a clienilor 7z E v2nz$ri zilnice Acest indicator ,l a-ut$ pe managerul financiar s$ stabileasc$ o strategie de lucru cu clienii.4a o m$sur$ ,mpotirva clienior r$u'platnici+ analitii recomand$ ,ntreprinderii furnizoare s$ introduc$ ,n contract o clauz$ care s$ prevad$ penaliz$rile pe care clientul le va pl$ti ,n cazul neachit$rii la timp a facturilor 8L pe zi de ,nt2rziere9.De asemenea+ contractul trebuie s$ prevad$ data'limit$ p2n$ la care se poate pl$ti factura+ dup$ care furnizorul poate demara procedurile de recuperare a datoriei+ inclusiv pe cale -udiciar$. 8. Rata de utili.are a activelor fi-e 8 0ua 9 m$soar$ eficiena cu care firma utilizeaz$ mainile i echipamentele de care dispune.:a se calculeaz$ prin raportarea cifrei de afaceri la valoarea net$ a activelor fi/e 8valoarea total$ a activelor din care se scade amortizarea 9.
0ua = /+ unde Vn-fi3e

7nAfi/e E valoarea net$ a activelor fi/e 4u c2t valoarea indicatorului este mai mare+ se poate concluziona c$ activele fi/e sunt utilizate ,ntr'o manier$ eficient$1 semnale de ,ngri-orare apar ,n momentul ,n care valoarea ratei se apropie de 1.

2.2.:. A !"#$! # 0#)!&1'#"1' 0/ )!%4-2"1;

.entru a defini flu/urile de numerar ce se decurg din desf$urarea activit$ii ,ntreprinderilor din $ri cu economie de pia$+ inclusiv ,n Dom2nia+ se folosete noiunea anglo'sa/on$ de cash' flo(. De'a lungul timpului+ conceptul de cash'flo( a cunoscut interpret$ri i modalit$i diferite de calcul. *nc$ de la ,nceput+ trebuie s$ facem o delimitare ,ntre cas3 i cas3-floE. 20

Cas3-ul se refer$ la ansamblul de disponibilit$i b$neti+ este asimilat cu trezoreria net$ i cunoate dou$ forme"0 Cas3 efectiv care se refer$ la disponibilit$ile b$neti ,n conturi

bancare+ curente i ,n cas$1 Cas3 ec3ivalent care reprezint$ disponibilit$i cvasilichide cum ar fi valorile mobiliare de plasament+ respectiv titlurile financiare 8aciuni+ obligaiuni+ etc9 i titluri monetare8 certificate de depozit bancar+ certificare de trezorerie etc9cump$rate pentru valorificarea temporar$ a e/cesului de trezorerie. ?a r2ndul s$u+ cash'flo('ul 84=9 este variaia 8flu/ul9 trezorerie nete8I>9 de la ,nceputul p2n$ la sf2ritul e/erciiului financiar. Abordarea termenului de cash'flo( acoper$ i alte noiuni legate de surplusul monetar dega-at de activitatea de e/ploatare a unei ,ntrprinderi ,ntr'o perioad$ dat$ i anume0 Cas3-floE curentD calculat prin deducerea cheltuielilor curente de Cas3-floE rut+ care este rezultatul brut ,nainte de deducerea

e/ploatare din veniturile curente de e/ploatare1 impozitului pe profit1 Cas3-floE netD care este egal cu cash' flo('ul brut diminuat cu

impozitul pe profit. 4ash'ul i cash'flo('ul sintetizeaz$ variaia operaiunilor 8de gestiune i de capital 9 ale ,ntrprinderii+ care sunt prezentate ,n figura nr.". 3peraii de gestiune 8operaionale9 3peraiunile ,ntreprinderii 'investiii 'dezinvestiii 'finan$ri 'ramburs$ri 'credit$ri 'e/ploatare 'financiare 'e/traordinare

3peraii de capital

&igura nr.=. Con"inutul opera"iunilor de gestiune i de capital Sursa: Preluat dup Onofrei Mihaela, !inan"ele ntreprinderii#, Editura Economic, $ucure%ti, &''()

"

!tancu+ ). A !inan"e, :ditura :conomic$+ ;ucureti+ 2002+ p. &22.

21

4orespunz$tor celor dou$ tipuri de operaiuni ale ,ntreprinderii+ rezult$ dou$ forme de cash' flo(0 4ash'flo('ul din operaiuni 8activit$i9 de gestiune 8 /!gest 91 4ash'flo('ul din operaiuni 8activit$i9 de capital 8 /!4ap 9+ structurat la r2ndul

s$u ,n cash'flo('ul operaiunilor de investiii8 /!inv 9 i cash'flo('ul operaiunilor de finanare 8 /! fin 9. .e baza celor afirmate anterior+ se pot scrie urm$toarele relaii0
/! = /!gest + /!4ap
/!4ap = /!inv + /! fin

/!+ = /!gest + /!inv + /! fin

Hnde0 4=D E cash'flo( disponibil Banagementul financiar a consacrat noiunea de cas3-floE disponi il 8free cash5flo29 ca fiind flu/ul de numerar cel mai adecvat pentru evaluarea unei ,ntreprinderi sau a unui proiect de investiii. /ash5flo2'ul disponibil 84=D9 reprezint$ flu/ul de numerar r$mas la dispoziia societ$ilor comerciale pentru remunerarea investitorilor de capital ,n ,ntreprindere+ respectiv acionarii i creditorii. 4alea cel mai frecvent adoptat$ ,n determinarea cash5flo25lui disponibil este cea ,n cascad%>.!e pornete de la 5%ri5ea cash'flo('ului rezultat din activitatea de e/ploatare+ care se va diminua cu valoarea aloc$rilor de numerar pentru meninerea sau dezvoltarea capacit$ilor de producie e/istente. *n condiiile ,n care ma-oritatea intr$rilor i ieirilor de numerar sunt implicate de activitatea de e/ploatare a ,ntreprinderii+ valoarea cash5flo25ului de e/ploatare 8 /!e/p l 9 se determin$ astfel0
/!e/p l

ED:GAmo')mpozitul pe profit

Hnde0 D:Erezultatul din e/ploatare AmoEamortizarea *n cazul ,n care i celelalte activit$i ale ,ntreprinderii 8de investiii sau de finaare9 aduc flu/uri importante de numerar+ de determin$ m$rimea cash5flo25lui de gestiune 8 /!gest 9 ale c$rui destinaie sunt urm$toarele0 creditelor 1
#

:fectuarea pl$ilor curente1 Achiziia de noi active pentru aut$finanare i Csau pentru rambursarea

Demunerarea acionarilor cu dividende i a creditorilor cu dob2nzi. 22

Dragot$+ 7. M.a. A op. 4it.+ p. 232

.ornind de la utiliz$rile sale prezentate anterior+ /!gest se determin$ astfel0

/!gest

E.>GDobGAmo

Hnde0

.> E profitul net 8rezultatul e/erciiului91 Dob E cheltuielile financiare anuale ale ,ntreprinderii cu dob2nzile de plat$1 Amo E cheltuielile anuale cu amortizarea actvelor imobilizate din proprietatea ,ntreprinderii. *n coninutul cash5flo25ului disponibil se mai cuprind cash'flo('ul de investiii i cash' flo('ul de finanare 8al$turi de cash'flo('ul de gestiune90
/!+ = /!gest + /!inv + /! fin

/!inv se refer$+ de regul$+ la pl$i pentru achiziia de active fi/e noi0

4orporale+ respectiv propriet$i asupra terenurilor i construciilor+ maini i >ecorporale+ respectiv licene+ brevete+ m$rci1 =inanciare+ respectiv participaii directe+ cump$rarea de aciuni i obligaiuni

echipamente+ inclusiv prin autodotare1

emise de alte ,ntreprinderi+ acordarea de avansuri financiare c$tre filiale. Activitatea de investiii cuprinde totodat$ ncasri din v2nzarea 8cesiunea9 de active fi/e0 v2nz$ri de propriet$i+ maini+ echipamente+ de aciuni i obligaiuni deinute+ precum i r$scump$r$ri ale obligaiunilor deinute sau ale avansurilor b$neti acordate filialelor. /ash5flo25ul din activit$ile de finanare 8 /! fin 9 cuprinde at2t flu/uri de venituri generatoare de ,ncas$ri+ c2t i flu/uri de cheltuieli generatoare de pl$i. Fncas%rile provin din0 aciuni noi91 Ba-or$ri de datorii financiare 8prin contractarea de noi ,mprumuturi sau prin emisiunea de obligaiuni ale ,ntreprinderii9. Pl%"ile se manifest$ sub forma0 Damburs$rile de ,mprumuturi pe termen mediu i lung1 D$scump$r$ri de pe piaa bursier$ i e/tra'bursier$ a propriilor 3peraiuni de ma-or$ri de capital social8prin emisiunea de

aciuni pe baza profitului net. B$rimea cash5flo25ului disponibil este foarte important$ pentru acionari i manageri+ din moment ce sunt beneficiarii acestuia. Dac$ valoarea cash5flo25lui disponibil este negativ$+ ,ntreprinderea trebuie s$ atrag$ noi resurse de la acionarii sau creditorii s$i+ pentru a'i finana investiia. Aceasta este o situaie normal$ ,n momentele de dezvoltare a ,ntreprinderii+ c2nd flu/urile rezultate din activitatea sa sunt insuficiente pentru a asigura autofinanarea i remunerarea 23

investitorilor s$i. *ns$+ ,n cazul unei ,ntreprinderi a-unse la maturitate+ obinerea de cash5flo25uri disponibile negativepoate indica probleme de gestiune sau de eficien$ a activit$ii sale. *n condiiile ,n care evaluarea ,ntreprinderii sau a proiectului de investiii se face separat+ din perspectiva acionarilor sau a creditorilor+ se dovedete foarte util$ defalcarea cash'flo('ului disponibil pe cele dou$ destinaii principale de alocare 8pentru acionari i creditori9+ dup$ cum urmeaz$0 /ash5flo25ul disponibil ce revine acionarilor 8 /!+ac" 9 poate fi estimat astfel0
/!+ac" = +iv /P0 = +iv 8/P01 /P00 9 Hnde0

Div E dividendele repartizate acionarilor1

/P0 Evariaia capitalului propriu ca rezultat al ma-or$rii sau reducerii

capitalului social. /ash5flo25ul disponibil ce revine creditorilor 8 /!+cr 9 este reprezentat de0
/!+cr = +ob +-6 fin

unde 0

Dob E dob2nzi pl$tite creditorilor1

+-6 fin

E variaia m$rimii datoriilor financiare contractate de

,ntreprindere de la teri 8,n aceast$ categorie nu intr$ datoriile de e/ploatare9. 4a urmare+ cash'flo('ul disponibil al ,ntreprinderii este format din cash'flo('ul disponibil acionarilor i cash'flo('ul disponibil creditorilor0 4=D E /!+ac" G /!+cr .ornind de la valoarea acestor cash5flo25uri, poate fi estimat$ valoarea ,ntregii ,ntreprinderi sau numai a capitalurilor proprii+ respectiv numai a datoriilor sale. *n prezent+ e/ist$ dou$ curente teoretice de e/plicare a cash'flo('ului0 francez i anglo' sa/on. *n accep"iunea france.%+ cash5flo25ul se e/plic$ prin diferena ,ntre variaia fondului de rulment i variaia necesarului de fond de rulment0
67 = !0 7!0 67 = variaia trezorerie nete1

unde0

!0 = variaia fondului de rulment1

7!0 = variaia necesarului de fond de rulment.

Astfel+ se obine variaia trezoreriei nete care reprezint$+ totodat$+ relaia echilibrului financiar al ,ntreprinderii. *n accep"iunea anglo-sa-on%+ cash5flo25ul este suma cash'flo('urilor rezultate din operaiuni de gestiune+ de investiii i de finanare 8dup$ cum s'a ar$tat anterior90
/! = /!gest + /!inv + /! fin

24

.rezentarea coninutului cash5flo25ului conduce i la diferenierea acestuia de profitul net. 3 delimitare ,ntre cash'flo( i profitul net are la baz$ argumentele urm$toare0 .rofitul net e/prim$ un poten"ial de obinere a unor ,ncas$ri prezente ii

viitoare+ ,n timp ce cash5flo25ul este o certitudine1 el reprezint$ rezultatul echilibrului dintre ,ncas$ri i pl$i+ de la ,nceputul p2n$ la sf2ritul anului. De e/emplu+ v2nzarea produselor i serviciilor obinute din e/ploatare se ,nregistreaz$ la venituri ,n momentul livr$rii+ dar ,ncasarea va avea loc mai t2rziu i este incert$. Astfel+ o ,ntreprindere poate avea 5teoretic6 profit 8pe h2rtie9+ dar acesta se va materializa ,n cash'flo( numai ,n m$sura ,n care clientul este bunAplatnic i respect$ anga-amentele. De asemenea + al$turi de venituri i cheltuieli monetare 8 cu o scaden$ sigur$ a ,ncas$rilor i pl$ilor9+ se ,nregistreaz$ ,n contul de profit i pierderi venituri i cheltuieli nemonetare8venituri anticipate+ amortiz$ri i provizioane calculate9+ care nu anga-eaz$ cu certitudine flu/uri de lichilit$i 8cash5flo29. .e termen scurt+ profitul net este rezultatul operaiunilor de gestiune 8de e/ploatare+ financiare+ e/traordinare91 spre deosebire+ cash5flo25ul este generat at2t de operaiuni de gestiune. 42t i de operaiuni de capital 8investiii+ devinvestiii+ finan$ri+ ramburs$ri9. 3peraiunile da capital nu se ,nregistreaz$ ,n contul de profit i pierdere+ dar ele influieneaz$ substanial m$rimea cash5flo25ului+ a c$rui dimensiune o dep$ete pe cea a profitului. Aadar+ numai ,n condiiile de cretereNNzeroNN a ,ntreprinderii i de reinvestire a amortiz$rii anuale+ profitul net esze egal cu cash5flo25ul)

2.2.<. I 0#)!&1'## 0/ '/ &!-#"#&!&/

Dentabilitatea este unul din cei mai importani indicatori de eficien$+ e/prim2nd capacitatea ,ntreprinderii de a produce profit. !e cunosc trei forme principale ale ratelor de rentabilitate0 1. Rate de renta ilitate co5ercial% *rata de 5arBa, A apreciaz$ randamentul diferitelor stadii ale activit$ii realizate la formarea rezultatelor0 $. Rata 5arBei rute *rata #'#, reflect$ e/cedentul brut din e/ploatare aferent cifrei de afaceri. :/prim$ capacitatea activit$ii de e/ploatare de a dega-a profit independent de politica financiar$+ politica de investiii+ de incidena fiscalit$ii i a elementelor e/cepionale. #-cedent rut e-ploatare Cifra afaceri 2

Re e )

'. Rata 5arBei nete de e-ploatare sau rata privind rentabilitatea e/ploat$rii reflect$ eficiena activit$ii de e/ploatare sub toate aspectele. R5ne ) Re.ultat e-ploatare

C. Rata 5arBei acionarilor s$i.

Cifra afaceri rute de autofinan"are m$soar$ surplusul de resurse de care

dispune ,ntreprinderea pentru a'i asigura dezvoltarea iCsau remunerarea R5ne ) Capacitatea de e-ploatare Cifra afaceri

2. Rata renta ilit%"ii econo5ice e/prim$ eficiena capitalului economic alocat activit$ii productive a ,ntreprinderii. !e calculeaz$ dup$ formula0 Rre ) Re.ultat e-ploatare /otal activ

8. Renta ilitatea financiar% e/prim$ capacitatea ,ntreprinderii de a obine profit net prin capitalurile proprii anga-ate. Aceasta trebuie s$ fie superioar$ ratei medii a dob2nzii pentru ca firma s$ fie atractiv$ pentru investitori. Re.ultat e-ploatare Rre ) /otal activ

8. Studiu de ca.A SNP Petro5 S.$. Diagnostic financiar ! anali.a ratelor

!4. .etrom !.A. este cel mai mare produc$tor de iei si gaze din sud estul :uropei+ respectiv cel mai mare operator integrat in domeniul petrolier si al gazelor naturale din tara noastr$+ si in acelai timp o societate strategica pentru Dom2nia in2nd cont de valoarea cifrei de afaceri si a volumului de activitate desf$urat. Activitatea .etrom consta in e/plorarea si e/ploatarea z$c$mintelor de petrol si gaze naturale de pe uscat si din platoul continental al Barii >egre+ rafinarea si prelucrarea ieiului+ transportul s i comercializarea produselor petroliere+ comercializarea gazelor+ importul si e/portul de iei+ produse petroliere+ utila-e si tehnologii specifice+ producia si comercializarea altor produse petroliere+ petrochimice si chimice. 4unoaterea gradului de independen$ economic$ i financiar$ a societ$ii+ detectarea la momentul oportun a diferitelor cauze care genereaz$ schimb$ri nedorite ,n activitatea ,ntreprinderii presupune realizarea diagnosticului financiar cu a-utorul metodei ratelor+ ,n special a ratelor de 2"

eficien$. Betoda ratelor s'a ,mbun$t$it continuu i acest demers are ,ntotdeauna un caracter de actualitate. *n vederea realiz$rii diagnosticului financiar la !>. .etrom am luat ,n considerare urm$toarele rate0 1. 2ic3iditatea curent%
".023.#4%. 4# E 4+#% 1.2 #.3#&.01# #.131.0&1."2& 2005: 0c E E 3+1% 2.230.%1". 3& ".2#".&#0.10" 200 : 0c E E 2+#& 2.2 #.22%.#

2004: 0c 8

)n anii analizati+ valorile acestui indicator au fost supraunitare1 acest lucru semnaleaza posibilitatea ca firma sa'si poata rambursa datoriile pe termen scurt pe baza valorificarii activelor pe termen scurt 8printr'un ciclu normal de activitate finalizat prin incasarea contravalorii produselor finite sau a marfurilor9. Bentinerea valorii indicelui de lichiditate peste 2+ pentru intreaga perioada analizata+ poate fi retinuta ca un aspect care evidentiaza faptul ca !>. nu ar avea nici o problema in a'si plati datoriile scadente. !tocurile+ ca si parte componenta a activelor curente+ pot avea o lichiditate scazuta in situatii de criza 8de e/emplu stocurile perisabile+ sezoniere+ de lu/+ uzate moral etc9. )n ceea ce priveste activitatea .etrom+ putem vorbi de o anumita sezonalitate a activitatii. Din acest motiv rata curenta este adesea modificata prin e/cluderea stocurilor din total active curente+ obtinandu'se astfel rata rapida. 2. 2ic3iditatea rapid%A
".023.#4%. 4# ' 1.12%.234.0#2 E 3+&% 1.2 #.3#&.01# #.131.0&1."2& ' 1.4&4.130.22& 2005: 0r8 E 2+ 3 2.230.%1". 3& ".2#".&#0.10" ' 1.4" .12&."1% 200 : 0r8 E 2+13 2.2 #.22%.#

2004: 0r8

Aceasta rata indica posibilitatea de acoperire imediata+ cu activele cele mai lichide+ a obligaiilor pe termen scurt+ adic$ situaia in care societatea s'ar afla daca ar fi obligata sa'si ,nceteze activitatea imediat si sa'si pl$teasc$ datoriile cu scadenta sub 1 an. )n perioada analizata+ la !>. .etrom acest indicator a fost obinut la niveluri satisf$c$toare+ ceea ce denota capacitatea companiei de a acoperi+ prin activele cele mai lichide+ datoriile curente. 8. 2ic3iditatea la vedere 2004: 0ata cash 8
4.11#."0%.22# + #".#22 E 3+2# 1.2 #.3#&.01#

2#

2005: 0ata cash 8 200 : 0ata cash 8

4.4%%.%"0.34" +112.%32 E 2+01 2.230.%1". 3& 3.4 1.02 ."&1 + 0 E 1+ 2 2.2 #.22%.#

)n perioada analizata+ indicatorul se situeaz$ la valori peste nivelul de referina+ ceea ce atesta o capacitate buna a societ$ii de a acoperi datoriile curente din lichidit$i. Datorita valorilor acestui indicator+ cel puin pentru moment nu putem vorbi in cazul .etrom de intrarea in incapacitate de plata+ pierderea pieei+ posibile procese de e/ecutare silita solicitate de c2tre furnizorii nepl$tii+ blocarea conturilor bancare de c$tre organele fiscale pentru neplata datoriilor c$tre stat. )n anul 200"+ spre deosebire de anii precedeni A 2004 si 200 + ratele de lichiditate au sc$zut+ av2nd in vedere ca valoarea activelor circulante este mai mica in 200" datorita sc$derii poziiei de numerar ca urmare a investiiilor in active financiare in cursul anului+ prezentate in cadrul activelor fi/e. (. Rata ndator%rii 2004: 0 8
1.#&#.# ".%0& 1.2 #.3#&.01# + 30.3#&.&%1 /100 E E12+4 14.3 3. 42.130 14.3 3. 42.130 2.2" .&1#.2&% /100 E 1 . 22. "%.#%" 2.230.%1". 3& +13.00%.0#1 + 21.&%1."&0 1 . 22. "%.#%"

2005: 0 8 14+ % 200 : 0 8

2.2#%.3#0.#"# 2.2 #.22%.# + 22.141.012 /100E E 13+32 1#.100. & . 4" 1#.100. & . 4"

!>. a reusit+ pe parcursul perioadei analizate+ sa mentina un nivel redus si in scadere al gradului de indatorare al companiei1 astfel+ situarea nivelului raportului intre datoriile totale ale societatii si activele detinute de aceasta sub 1 L+ pe parcursul celor 3 ani analizati+ pune in evidenta o dezvoltare armonioasa a companiei si+ chiar faptul ca+ societatea prefera sa'si finanteze activitatea in mare parte din fonduri proprii si mai putin din fonduri imprumutate. .etrom este o societate bine capitalizata+ ce apeleaza intr'o proportie destul de mica la credit. .etrom are un istoric bun pe pietele financiare internationale ca si emitent de instrumente de credit negociabile. @radul de indatorare este similar cu cel al 3B7 ' principalul sau actionar. .etrom+ spre deosebire de societatea austriaca+ a suportat cheltuieli de restructurare si eficientizare destul de ridicate in ultimii ani+ insa gradul de indatorare s'a mentinut la niveluri satisfacatoare. <. Rata de acoperire a do Cn.ilor 2004: 9n anul &''(, S7P Petrom nu a obtinut profit)

2&

2005: 0 ad E 200 : 0 ad E

1."&3.423.20& + .&%1.422 E 31+11 .&%1.422 2. 4".1"".%#3 + 3&."0&.""% E ""+%4 3&."0&.""%

Data de acoperire a dobanzilor a cunoscut o evolutie favorabila in perioada analizata+ fapt care se datoreaza in principal cresterii profitului obtinut de companie+ dar+ si datorita nivelului scazut al dobanzilor pe care le'a datorat firma in anul 200". .rin urmare+ riscul acestei societati este considerat a fi scazut. =. Rata de rota"ie a stocurilor 2004: 0 rs 8 2005: 0 rs 200 : 0 rs
&."&#.&%"."#% E #+"% 1.12%.234.0#2 10.#"0.22&.1%& 8 E #+2 1.4&4.130.22& 13.0#&.30&.&1 8 E &+%2 1.4" .12&."1%

4ontrolul valorii si marimii stocurilor este una dintre cheile succesului in acest moment. ?a compania analizata s'au inregistrat valori constante si acceptabile ale acestui indicator+ ceea ce indica preocuparea managementului pentru evitarea imobilizarii neproductive a fondurilor companiei. >. Durata 5edie de incasare a clientilor . se calculeaza in doua etape0 9)
4ifra de afaceri &."&#.&%"."#% E E 23&.024. ""+ 4 3" 3" 10.#"0.22&.1%& 2005: Van,ari ,ilnice E E 2%.4&0.0##+2 3" 13.0#&.30&.&1 200 :Van,ari ,ilnice E E 3 .&30.%&3+0 3"

2004:Van,ari ,ilnice 8

99)

7umarul mediu de ,ile :+ m ; E 2004: 2005: 200 :

4lienti 7anzari zilnice

+ m E 23&.024. ""+ 424 E 2#.# %4 zile + m E 2%.4&0.0##+2 4# E 32.%0"% zile

1.04%.4#3. & %#0.0%#.%%0

""0.#42.# 1

+ m E 3 .&30.%&3+0 4# E 2%.2&% zile 7aloarea acestui indicator care indica un risc de credit aferent creantelor+ este determinata in mare parte de numarul mare de clienti ai societatii+ clienti care+ desi in mare parte buni'platnici+ au un profil al activitatii asemnator !>. .etrom+ unde banii din activitatea de productie se ruleaza destul de lent. Hn impact negativ asupra veniturilor societatii ar putea fi e/ercitat de clientii care desfac pesticide si pentru care incasarea are loc la recoltarea productei agricole iar culturile agricole ar putea fi calamitate. 2%

?. Rata profitului 2004: 9n anul &''(, S7P Petrom nu a obtinut profit) 2005: 0 200 : 0
p

1.41".422. & /100 E 13+1" 10.#"0.22&.1%& 2.2& .4%0.203 8 /100 E 1#+4# 13.0#&.30&.&1

Destructurarea companiei dupa ce a pachetul ma-oritar de actiuni a fost preluat de catre 3B7 a adus o imbunatatire considerabila a rezultatelor operationale. )n urma privatizarii din 2004+ an in s'au raportat pierd.eri+ situatia financiara a companiei a inceput sa se amelioreze treptat+ astfel ca rata profitului in ultimii 2 ani analizati a crescut semnificativ+ a-ungand in 200" la 1#+4# procente. Din 200 + toate ratele de profitabilitate au fost pozitive datorita nivelului mult mai mare al profitului net fata de anii anteriori. Acest lucru s'a datorat si reducerii cotei de impozit pe profit de la 2 L la 1"L. @. Renta ilitatea investi"iilor 2004: 9n anul &''(, S7P Petrom nu a obtinut profit) 2005: 0 i 8 200 :
1.41".422. & / 100 E %+12 1 . 22. "%.#%" 2.2& .4%0.203 0i 8 / 100 E 13+3" 1#.100. & . 4"

)n urma privatiz$rii din 2004+ !>. .etrom si'a restructurat continuu activitatea+ pentru acest obiectiv alocand in fiecare an importante fonduri. )nvestitiile au inregistrat o crestere semnificativa in urma e/tinderii retelei de distributie precum si a proiectelor de crestere+ modernizare si dezvoltare indreptate catre segmentul de e/plorare si productie. )nvestitiile planificate in e/plorare si productie includ+ de asemenea+ proiecte de imbunatatire a eficientei+ avand ca rezultat unul din obiectivele strategice ale companiei0 reducerea costurilor de productie la % H!DCbaril pana in 2010. 7aloarea inregistrata si evolutia indicatorului mentionat din ultimii ani denota o continua imbunatatire a acestuia. Ioate ratele de rentabilitate a investitiilor au inregistrat cresteri in anii analizati ca urmare a cresterii profitabilitatii companiei inregistrata in 200 si 200". 1:. Renta ilitatea financiar% 2004: 9n anul &''(, S7P Petrom nu a obtinut profit) 2005: 0 200 : 0
f

8 8

1.41".422. & / 100 E 13+20 10.#2#.0&%.&3# 2.2& .4%0.203 / 100 E 1&+ 4 12.324.#04."30

Acest indicator este relevant pentru aprecierea financiara a companiei cu atat mai mult cu cat profitul net este mai mare masura al firmei+ iar capitalul propriu este efortul real al proprietarilor. .entru anul 2004+ datorita rezultatului negativ al companiei+ nu s'a calculat acest 30

indicator. )n anii ulteriori+ respectiv in 200 si 200"+ Data rentabilitatii financiare A reprezentand profitul pe care il obtine intreprinderea din banii investiti in afacere+ a cunoscut o evolutie ascendenta. Dentabilitatea capitalurilor societatii 8D3:9 s'a ma-orat cu mai bine de 40L la 31 decembrie 200" comparativ cu 200 + fapt ce evidentiaza ca averea actionarilor !>. a crescut1 acest aspect este sustinut si de cresterea cu apro/imativ 1 L a capitalurilor proprii ale societatii. 11. Soldurile inter5ediare de gestiune
:/ercitiile financiare Nr. crt. 1. 2. 8. (. <. =. >. ?. @. 1:. 11. 12. )ndicator Bod de calcul 2004 0enituri din 5arfurilor Costul 5arfurilor Bar-a comerciala Productia vanduta Productia stocata Productia i5o ili.ata .roductia e/ercitiului C3eltuieli cu 5ateriile pri5e si 5aterialele consu5a ile $lte c3eltuieli cu 5aterialele $lte c3eltuieli din afara *energieD apa, C3eltuieli privind prestatiile e-terne 7aloarea adaugata van.area & 2: rd. :8 & 2: rd. 18 rd. :1 - rd. :2 & 2: rd. :2 & 2: rd. :<+6& 2: rd. := & 2: rd. :> rd. :( +6- rd. :< + rd. := & 2: rd. 1: & 2: rd. 11 & 2: rd. 12 & 2: rd. 2( rd. :8 + rd. :> - rd. :? - rd. :@ - rd. 1: rd. 11 & 2: rd. :( & 2: rd. 2< & 2: rd. 1( *& 2: rd. 1< + & 2: rd. 1=, rd. 12 + rd. 18 - rd. 1( - rd. 1< & 2: rd. :? & 2: rd. 2= & 2: rd. 2> & 2: rd. 1> =.::?.2(1.<:= 2><.2<(.(:2 .#32.%&#.104 =.::?.2(1.<:= 2:<.1@8.?88 (=.><<.:(: ".2"0.1%0.3#% 2.11>.2@=.1<< =(.:8(.1<1 =82.?28.?:: 1.=??.<@?.:?@ #.4%0.42 .2& & ' (=1.@@<.(@= 1.1@8.?=?.?2? .&34. "0.%"4 1@@.8@@.=22 1.2>@.(18.??1 (=(.11<.=8> 1.1((.281.@@? ' <==.=2?.(=> 1.<8>.(:?.>(< ".2&1.#%1.142 =8.?>8.@?( 82?.@?@.82: <22.(==.?(1 ?8@.:@2.1>: #2#. 3&.#4# 1.#4 .2"#. && <.(1:.((1.@28 3&".01&.%%2 3 0.4#1. %4 830. 4".&&39 &1&.&02.4 # 200 =.@@2.>>(.?:2 82@.>8>.1>? ".""3.03#."24 =.@@2.>>(.?:2 12:.>8:.=8< 2?.8<:.<=: #.141.& .%%# 2::= #.4#&.#2".1%3 1%%.3#2.20% >.2>@.8<8.@?( #.4#&.#2".1%3 8#4. &1.1#39 2".042.%4& >.(8:.1?>.@=? 3." 0.#"1. 04 #2.%44.33 0"."%#. 00 2. % .&%0.3 >.??8.2(?.2<?

2.2>?.?8>.:?> (:.<@8.=<? >:@.=??.<>= 2.8?@.@(<.@(= &.3& .&2&.3 4

18. 1(. 1<. 1=. 1>. 1?. 1@. 2:.

0enituri din e-ploatare

su ventiile

de

C3eltuieli cu i5po.itele C3eltuieli cu personalul :/cedentC )nsuficienta bruta de e/ploatare $lte venituri din e-ploatare $lte c3eltuieli din e-ploatare $Bustari privind provi.ioanele pentru riscuri si c3eltuieli $5orti.arile si provi.ioanele pentru depreciere

31

21. 22.

$Bustarea circulante

valorii

activelor

& 2: rd. 2: rd. 1= + rd. 1> - rd. 1? - rd. 1@ - rd. 2: rd. 21 & 2: rd. (: & 2: rd. (> rd. 22 + rd. 28 - rd. 2( & 2: rd. <2 & 2: rd. <8 rd. 2( + rd. 2< - rd. 2= & 2: rd. =: rd. 2# A rd. 2&

8@?.>=2.?(@ 8 &1.1 0.1119

*(<(.(:8.=8:, 1.&&4.1%%.01%

1.201.&&# 2.>>>.8??.2?@

Dezultatul din e/ploatare

28. 2(. 2(. 2<. 2=. 2>. 2?. 2@.

0enituri financiare C3eltuieli financiare Dezultatul curent 0enituri e-traordinare C3eltuieli e-traordinare Dezultatul brut I5po.itul pe profit Re.ultatul net al e-ercitiului financiar

8@8.2::.=>? =8=.:<:.1(@ 8&23.%%%. &39 ' ' 8&23.%%%. &39 1(@.=>>.>(< *@>8.=>>.82?,

<=@.2::.2<2 >=@.@>=.:=8 1."&3.423.20& ' ' 1."&3.423.20& 2=>.:::.=<: 1.(1=.(22.<<?

1#.24 .40 #4&.4"".#21 2.<(=.1==.@>8 2.<(=.1==.@>8 2"0."#".##0 2.2?<.(@:.2:8

)n anul 200 + prin comparaie cu anul anterior se remarca o cretere mai rapida a produciei e/erciiului in raport cu consumurile+ consecina acestui fapt fiind creterea valorii ad$ugate. )n 200"+ dei producia e/erciiului creste+ valoarea ad$ugata se reduce. Acest lucru se poate datora creterii cheltuielilor cu materiile prime+ materialele si materialele consumabile+ data fiind creterea preturilor de achiziie ridicate pentru ieiul importat cat si datorita cantit$ilor utilizate.

12. $nali.a fondului de rul5ent $n Indicatori $ctive i5o ili.ate Datorii pe ter5en lung Provi.ioane pentru riscuri si c3eltuieli Capitalul propriu &ondul de rul5ent Stocuri Creante C3eltuieli in avans Datorii nefinanciare pe ter5en scurt 0enituri in avans Necesarul de fond de rul5ent /re.oreria neta 81.12.2::( @.<?@.(::.2(> <8:.8>?.?@1 (.(81.:<1.@?1 @.8@2.111.2<> (.>=(.1(1.??2 1.12@.28(.:>2 >>=.82@.<2> <=.8=>.<== 1.:@=.?@2.:>: <?.<@>.21( ?:=.((1.??1 8.@<>.>::.::1 32 81.12.2::< 1:.=:@.2(8.>=@ 8(.@::.><1 (.>=:.<>@.2:? 1:.>2>.:?@.?8> (.@18.82=.:2> 1.(?(.18:.22? 1.1(=.?>?.122 >8.2:1.?(? 1.><2.=<?.>1? =:.:(:.@11 ?@1.<1:.<=@ (.:21.?1<.(<? 81.12.2::= 18.:@2.@:(.><2 22.1(1.:12 (.><8.>8@.@:( 12.82(.>:(.=8: (.::>.=?:.>@( 1.(=<.12?.=1@ 1.8=:.>1<.?:= ?@.>1=.@(: 2.2<>.22@.><< 1:1.=>=.(@> <<=.=<<.118 8.(<1.:2<.=?1

4ompania ,nregistreaz$ un fond de rulment pozitiv in toi cei trei anii analizai+ lucru ce denota o stare de echilibru financiar pe termen lung. Astfel+ e/istena unor capitaluri cu e/igibilitate mai mare de un an asigur$ acoperirea necesarului de finanat al imobiliz$rilor. )n anii 2004 si 200 indicatorul prezint$ un trend ascendent+ urm2nd ca in 200" fondul de rulment sa scad$ cu %0 ."4 .233 D3>+ fapt datorat unei creteri a activele imobilizate mai mare dec2t a capitalului propriu si sc$derii semnificative a datoriilor pe termen lung. Aceasta sc$dere s'a datorat faptului ca in anul 200 + .etrom a achitat cea mai mare parte a datoriilor pe termen lung si deci e/punerea la credite a sc$zut semnificativ. 4ompania a pl$tit+ de asemenea+ creana pentru euroobligaiuni emise pe data de 2 octombrie 2001 si care aveau scadenta in luna octombrie 200" care fusese reclasificata la sf2ritul anului 200 in datorie pe termen scurt. Aceasta reclasificare a influenat ratele de lichiditate ale companiei care au sc$zut in comparaie cu anul 2004. !>. .etrom a ,nregistrat un >=D pozitiv pe tot parcursul perioadei analizate+ in anul 200 ,nregistr2ndu'se o cretere relativ mica a acestui indicator+ pentru ca la sf2ritul anului 200"+ >=D sa ,nregistreze o sc$dere remarcanta fata de 200 . Aceasta sc$dere a fost cauzata de creterea datoriilor nefinanciare pe terem scurt 8in special a avansurilor incasate in contul comenzilor ' crestere cu apro/ 1 "L' si a efectelor de comert de platit9 dar si a cresterii cu apro/imatviv #0L a veniturilor incasate in avans. .rin intermediul acestor datorii s'a putut realiza o finantare mai buna a activitatii curente. :/istena unei trezorerii nete pozitive certific$ o stare de echilibru financiar la nivelul ,ntregii ,ntreprinderi. )n consecinta+ situatia .etrom+ societate ce inregistreaza o trezorerie neta pozitiva cu unele mici variatii in perioada analizata+ denota o situatie financiara sanatoasa. =luctuatiile I> sunt generate de nivelurile =D si a >=D care au variat in cei trei ani in sensul cresterii in anul 200 fata de 2004 si a descresterii in anul 200" fata de 200 .

33

'i liografie 1. ;$rbulescu+ 4onstantin+ Sisteme strategice ale ntreprinderii+ :ditura :conomic$+ ;ucureti+ 1%%%1 2. Dragot$+ 7ictor .a.+ Management financiar+ vol.1+ :d. Didactic$ i .edagogic$+ ;ucureti+ 20031 3. @illet+ Doland+ .a.+ !inance d<entreprise, finance de marche, diagnostic financier + :ditura Dalloz+ .aris+ 20031 4. 3nofrei+ Bihaela+ !inan"ele ntreprinderii+ :d. :conomic$+ ;ucureti+ 20041 . 3nofrei+ Bihaela+ Management financiar+ :d. :conomic$+ ;ucureti+ 200"1 ". Niculescu, M., Diagnostic economic, Bucureti, Editura Economic, 2002 #. Vasile, I., Gestiunea financiar a ntreprinderii , Bucureti, Editura Meteor Press, 2003

34