Anatol Basarab

Gandeste. Simte. Invata.

Anatol Basarab
Se ncarc...
MIERCURI, 14 IANUARIE 2009

Despre trecut si viitor ne vorbesc alunitele

Despre trecut si viitor ne vorbesc alunitele

A avea si a astra !n ta"ent este #ine, dar a de$v%"ta ta"ent!", este si mai #ine. Mai &re! decat aceste d%!a "!cr!ri este a desc% eri ace" ta"ent. 'ricat de #ine n! ai invata "a sc%a"a, %ricare n! ar (i n%te"e ta"e "a matematica, (i$ica sa! c)imie, ma ind%iesc ca t%ate acestea "a !n "%c iti %t arata dr!m!" vietii ta"e. E*ista m%da"itati de a ca"c!"a trase!" vietii !n!i %m !ti"i$and astr%"%&iea, n!mer%"%&iea. +!tem d!ce aceste ca"c!"e ana "a nive" ce"!"ar. C! t%ate acestea, tre#!ie sa va s !n ca ceea ce re re$inta )arta vietii n%astre sta c)iar "a s! ra(ata, e r% ria n%astra ie"e, !n (e" de ste"e ca"a!$it%are , a"!nite"e. +ie"ea c%r !"!i n%str! re re$inta ca si c!m % )arta, !n asa %rt, iar di(erite"e $%ne a"e c%r !"!i re re$inta di(erite (i"e din acest asa %rt. A"!nite"e s!nt %$iti%nate e aceste (i"e ca si c!m ar (i niste mici semne, stam i"e, insemnari. Ar!ncand in m%d ca"i(icat % rivire in acest ,, asa %rt,, !tem a("a m!"te "!cr!ri interesante des re ce" care se asc!nde dinc%"% de ie"e. +%$iti%narea a"!nite"%r e c%r !" #ar#at!"!i sa! (emeei ne %ate v%r#i dest!" de aman!ntit des re nat!ra %m!"!i. -%c!" in care s!nt "asate acestea, (%rma si marimea "%r s!nt indicii de caracter, dar si semne a"e
1 of 17

destin!"!i ers%anei res ective. E*ista % stiinta intrea&a care se %c! a de st!di!" "%r si care se n!meste .m%r(%sc% ie/. Semni(icatia a"!nite"%r di(era de "a (ete "a #aieti. In &enera", "a (ete, a"!nite"e de #!n a!&!r s!nt "asate e stan&a, iar "a #aieti e artea drea ta a c%r !"!i. C)ine$ii si ei cred c a"!ni0e"e %t (i (aste %ri ne(aste, n (!nc0ie de "%c!" !nde s!nt %$i0i%nate, c!"%area e care % a! 1i c2t de mari ar n ra %rt c! c%r !" n%str!. A"!ni0a %ate (i % mic at nea&r e "a#a ici%r!"!i, semni(ic2nd %ca$ii de a c"t%ri, sa! !n !ncti1%r r%1!3nc)is e m2n, adese%ri inter retat ca indicat%r a" !n!i an!mit ti de a#i"itate sa! n%r%c, as%ciat m2ini"%r. A"!ni0e"e de e s ate den%t % an!mit %var e care tre#!ie s % nd!rm, iar ce"e de e artea anteri%ar a c%r !"!i s!nt c%nsiderate ad!ct%are de n%r%c. N! e*ista %ameni (ara a"!nite, macar % sin&!ra a"!nita !ndeva e s! ra(ata c%r !"!i (iecare % are. A"!nite"e n! s!nt !r si sim "! niste semne e c%r , acestea re re$inta adevarate ecete a"e s%artei si destin!"!i. 4re#!ie d%r sa inveti a "e citi si inte"e&e semni(icatia. Unii %ameni s !n c a"!ni0e"e de e c%r !" n%str! s!nt, n rea"itate, nsemne secrete, rmase din vie0i"e n%astre anteri%are, sim#%"!ri a"e !nei (a te 5armice trec!te, (ie ea #!n sa! rea, s%rtit s (ie "tit n aceast via0. A"0ii a(irm c a"!ni0e"e re re$int mesa6e a"e n%r%c!"!i 1i &)ini%n!"!i ce re("ect ni1te !ncte de c%tit!r din via0a n%astr. 7iecare a"!ni0 vi$i#i" de e c%r !" n%str! asc!nde !n n0e"es %ri i"!strea$ !n an!mit %#stac%" secret sa! a6!t%r!" nea1te tat din artea a"tc!iva. 8n !ne"e tradi0ii, mesa6e"e a"!ni0e"%r era! at2t de semni(icative, nc2t !tea! (i inter retate dre t ne(aste entr! neam sa! !tea! ad!ce !n mare res ect ace"!i mem#r! a" (ami"iei ce !rta % a"!ni0 c! c%n%ta0ii %$itive. 9esi&!r, n m!"te c!"t!ri se crede c !terea a"!ni0ei este c! at2t mai mare, c! c2t este mai mare 1i mai r%eminent a"!ni0a. ' a"t credin0 (%arte rs 2ndit este aceea c a"!ni0e"e de c!"%are desc)is ad!c mai m!"t n%r%c. Iat c%nsiderente"e &enera"e a"e c)ine$i"%r des re a"!ni0e"e c%r %ra"e. +ana ce stiinta m%derna a ince !t sa se interese$e in m%d seri%s de a"!nite, acestea era! tratate c! m!"t res ect in e$%terism si %c!"tism!" tim !ri"%r (%arte inde artate. :ra6it%rii, vindecat%rii, re&ii si r%#ii incerca! sa desci(re$e taine"e asc!nse in s ate"e a"!nite"%r. C! !ne"e a"!nite ne nastem, a"te"e a ar si dis ar in c!rs!" vietii. Care e semni(icatia "%r, ce v%r e"e sa s !na, ce ne arata, des re ce ne v%r#esc, (iindca daca t%t!si ne nastem c! e"e sa! "e d%#andim e dr!m!" vietii inseamna ca acestea n! s!nt intam "at%are. 9esi&!r ca a aritia sa! dis aritia an!mit%r a"!nite a! % ca!$a (i$i%"%&ica, dar aceasta ca!$a (i$i%"%&ica este tre$ita "a viata de % a"ta, %ate si)%"%&ica, ener&etica sa! s irit!a"a. Nimic n! este intam "at%r, t%t!" este interc%nectat si interde endent, de inde d%ar de !nde ince em n%i sa vedem acest "ant a" interc%necsi!nii si interde endentii a ca!$e"%r si e(ecte"%r. A"!nite"e a! % im %rtanta de%se#ita entr! (iecare dintre n%i, "a (e" ca si "inii"e din a"ma sa! am rente"e di&ita"e. 9aca "!am in c%nsideratie (a t!" ca a"!nite"e sa! ete"e inasc!te %t sa a ara, %t sa creasca si %t sa dis ara at!nci semni(icatia "%r devine si mai mare. 4%ate acestea se etrec neintam "at%r. A aritia !nei a"!nite sa! dis aritia ei ne v%r#este des re (a te"e n%astre atat s!#iective cat si %#iective, des re trairi"e n%astre, atit!dini, inc"inatii, a#i"itati, de rinderi, "aceri;"a (e" si in ca$!" ar!"!i car!nt, "inei"%r din a"ma, rid!ri"%r de e (r!nte; +!tem incerca de a !rmari e d!rata vietii !n!i %m t%t ce se etrece c! e" din ers ectiva a"!nite"%r care a ar si care dis ar. Aceasta %#servare s!nt c%nvins ca ar ad!ce m!"te e* "icatii din r%ces!" ca!$a ,e(ect a" %m!"!i %#servat. In di(erite % %are e*ista di(erite m%d!ri de inter retare a a"!nite"%r insa c! t%ate acestea di(erente"e n! s!nt (%arte mari. +!tem s !ne ca "a di(erite % %are di(era d%ar va"%area care i se atri#!ie !nei a"!nite sa! a"teia. In aceasta directie intr3adevar e*ista mici di(erente. In !ne"e % %are se c%nsidera % an!mita a"!nita (%arte im %rtanta in a"te % %are aceiasi a"!nita n! este cata"%&ata ca (iind im %rtanta, dar ca inter retare si semni(icatie aici n! e*ista mari di(erente. Interesant este (a t!" ca in ce"e mai di(erite % %are atat va"%area a"!nite"%r cat si semni(icatia "%r c%incid, at!nci cand mer&e v%r#a des re (ata %m!"!i. 4%ate a"!nite"e %$iti%nate e (ata a! aceiasi va"%are si semni(icatie inter retativa cam "a t%ate % %are"e. In &enera" !tem s !ne ca a r%a e in t%ate % %are"e, a"!nite"%r de e (ata "i sa ac%rdat % atentie de%se#ita <de%arece s!nt !s%r de %#servat, s!nt "a vedere=. 9in acest m%tiv n!mai e (ata e*iste este % s!ta de $%ne c! a6!t%r!" car%ra se st!diea$a si inter retea$a a"!nite"e. A! e*istat si e*ista % m!"time de d%ve$i "e&ate de asa n!mite"e 3 a"!nite n%r%c%ase. S3a %#servat de3a
2 of 17

"!n&!" tim !"!i ca %amenii care a! % an!mita a"!nita !ndeva e (ata sa! e rest!" c%r !"!i a! trait % an!mita viata, a! av!t !n an!mit destin, a! casti&at an!mite "!cr!ri;9in acest m%tiv si asta$i e*ista tendinta ca sa ne desenam in m%d s ecia" cate %, a"!nita !ndeva e (ata, sa! e c%r ca sa semanam c! cineva si sa atra&em n%r%c!" as! ra n%astra, sa! !n an!mit destin. E*ista insa si %ameni care in m%d intenti%nat ca!ta sa in"at!re an!mite ete inasc!te sa! a"!nite de e c%r , ca sa inde arte$e an!mite e(ecte a"e destin!"!i. Acest "!cr! %ate (i (ac!t n!mai in ca$!ri"e e*treme, de%arece % ast(e" de interventie %ate sc)im#a viata n! n!mai in #ine, dar si in ra! daca n! c!n%astem intrea&a in(%rmatie. E! ers%na" n! rec%mand niman!i sa inde arte$e a"!nite"e de e c%r , < insa daca t%t!si aveti a"!nite sa! ete care isi m%di(ica marimea, (%rma sa! c!"%area, in aceasta sit!atie este rec%manda#i" sa va adresati medic!"!i de s ecia"itate cat mai re ede= n! rec%mand sa va adresati "a s cia"istiii care va indeamna sa in"at!rati de e c%r an!mite a"!nite d%ar din m%tive ca si c!m estetice. Mai #ine asc!"tati3va e v%i insiva si ast(e" este %si#i" sa evitati (a te ne&andite si c%nsecinte ne "ac!te, ast(e" !teti c)iar sa c%rectati !ne"e "!cr!ri din ceea ce n%i n!mim , 5arma. 9esi&!r, %amenii s!nt inc"inati sa vada in a"!nite, ete inasc!te, ceva tainic si mistic c)iar. +ana in re$ent n! este (%arte c"ar de ce a ar acestea, intr3% (%rma atat de variata, e di(erite $%ne a"e c%r !"!i sa! (etei. 9e e*em "!, ete"e sa! a"!nite"e in (%rma de c%ntinente, ins!"e, "ac!ri, mari, %t sa ne v%r#easca des re % ca"at%rie inde artata, dar insemnatatea 5armica %ate (i c! t%t!" de%se#ita. Acest "!cr! va de inde de (a te"e e care "e (acem, de &and!ri"e e care ni "e ermitem sa "e avem;E*ista ete care sim#%"i$ea$a , a ararea, r%tectia. Aceste de re&!"a n! isi m%di(ica c%nt!r!ri"e, (e"!" in care se re$inta si nici semni(icatia. In"at!rand de e c%r % ast(e" de ata, n! stii inca de ce r%tectie te3ai "i sit rin aceasta (a ta. Ac!m n! vei mai avea aceasta ata inasc!ta sa! d%#andita, dar %data c! asta n! vei mai avea nici r%tectia e care % aveai ana ac!m, iar asta %ate c)iar iti va sc!rta m!"t viata. Iata cateva semni(icatii a"e a"!nite"%r> A"!nita e (r!nte. 9etinat%r!" acestei a"!nite %ate deveni !n mare %m de stat, !n mare %"itician, re(%rmat%r, %"itician inte"e t, di "%mat. ' ast(e" de a"!nita, %$iti%nata s rancenei dre te % avea c)ea$!" A"e*andr! Mensic%v , c%ntem %ran!" si rieten!" "!i +etr! I. Acesti %ameni a! !n %tentia" ener&etic &randi%s, dar entr! ei im %rtant este sa n! ,,sara ca"!",, si sa n!3si c%ns!me ener&ii"e e mar!ntis!ri. ' ata inasc!ta e (r!nte % avea si G%r#aci%v M, care e "an&a asta era si c)ie" si am va$!t c! t%tii cine a (%st, ce r%" a av!t, si !nde a a6!ns.

9in tim !ri"e ce"e mai inde artate %amenii se temea! de ai "asa sa a6!n&a "a !tere e cei c! c)e"ie, de%arece c!n%stea! ca acestea s!nt mari re(%rmat%ri, iar re(%rme"e ad!se de ei n! t%tdea!na s!nt "ac!te, dar asta n! inseamna ca s!nt re"e. <N! t%t ce ne "ace, este si #!n si n! t%t ce n! ne "ace este %#"i&at%ri! si ra!.= 4%cmai din acest m%tiv a (%st !cis I!"i!s Ce$ar cand acesta ince ea sa c)e"iasca si t%t %data avea % ascensi!ne !ternica catre %$itia cea mai ina"ta in stat. R!sii t%tdea!na s3a! tem!t sa "ase "a !tere e cineva c! c)e"ie si c! t%ate acestea :. -enin a a6!ns "a ! itr! !terii. Era si e" !n re(%rmat%r c! c)e"ie.
3 of 17

-enin a !s #a$e"e c%m!nism!"!i iar a %i d! a ?0 de ani vine G%r#aci%v si des(iintea$a c%m!nism!", c%nsiderat ana at!nci ca (iind cea mai #!na (%rma de &!vernare.

:a mai re$int aici inca d%!a %$e, dar ce a! acestea d%i %ameni in c%m!n, desc% eriti sin&!ri. E! n! c%mente$i.

4 of 17

A"!nita "asata e*act intre s rancene ne arata !n %m care in an!mite c%nditii si)%(i$i%"%&ice sa! si)%menta"e %ate revesti viit%r!". ' ast(e" de a"!nita detin $eitati"e in c!"t!ra )ind!sa. 4%ate stat!i"e inta"nite in manastiri"e si "acas!ri"e s(inte a"e )ind!si"%r detin cate % a"!nita intre s rancene. 'amenii care se nasc c! % ast(e" de a"!nita s!nt c%nsiderati niste (ericiti, rintre rest!" m!rit%ri"%r. Se c%nsidera ca "%c!" dintre s rincene este $%na ce"!i de3a" ,,trei"ea %c)i,, %c)i!" "!i S)iva. 9etinat%r!" !nei ast(e" de a"!nite a re!sit in viata anteri%ara sa3si in#!natateasca c! m!"t r% ria 5arma in c%m aratie c! rest!" %ameni"%r, an!me rin ca acitatea "!i de a revedea an!mite e(ecte "e&ate de an!mite acti!ni. In viata act!a"a ca acitatea de a c!n%aste viit%r!" n! a dis ar!t c! t%t!", ci se a("a intr3% stare "atenta si %ricand in an!mite c%nditii se %ate reactiva. A"!nita din (r!nte ce este %$iti%nata s!s, ac%"% !nde in m%d n%rma" ince e sa creasca ar!", ne arata !n %m c! niste ca acitati %r&ani$at%rice de%se#ite. A"!nita care a sc%s din minti (%arte m!"ti #ar#ati.

A"!nita e %#ra$!" stan& si s!# %c)i, ne v%r#este des re #!natate si incredere. Aceasta a"!nita ne arata % r%venenta n%#i"a si inc"inatia catre a!t%6ert(ire, a!t%sacri(icare. A"!nita e mandi#!"a , re re$inta 1tam i"a %ameni"%r )%tarati, care s!nt ca a#i"i intrea&a viata sa % dedice "! tei entr! % idee. ' ast(e" de a"!nita e artea drea ta % detinea mare"e er%! a"#ane$ Scander#e& care a trait "a ince !t!" sec%"!"!i @: <140A B 1?.1.14CD=. 'm!" care are % ast(e" de a"!nita e "an&a t%ate, mai este si !n %rat%r neintrec!t. A"!nita %$iti%nata e ca si asc!nsa de %d%a#a ca i"ara. Un ast(e" de cad%! de "a Nat!ra rimesc n!mai %amenii &andit%ri, (i"%s%(i, %ameni de stiinta, %ameni in$estrati c! % &andire netraditi%na"a. M%d!" "%r de a &andi si de a vedea "!cr!ri"e !ne%ri "e %ate c%m "ica viata, dar in ace"si tim s!nt %ameni care ad!c n%!" si desc)id %ri$%nt!ri ne#an!ite a"e tendinte"%r n%astre de mai tar$i!. S!nt %ameni care traiesc mai m!"t in viit%r, s!nt c! m!"t inaintea m!"timii si din acest m%tiv n! s!nt !s%r de inte"es si de acce tat, entr! %m!" %#isn!it, mai a"es entr! acei %ameni care s!nt in c%ada ev%"!tiei. N! are im %rtanta !nde este %$iti%nata a"!nita, in ce $%na a ca !"!i. Im %rtant ca ea sa (ie asc!nsa de %d%a#a ca i"ara. In ace"asi tim % ast(e" de a"!nita ne v%r#este si des re caracter!" mistic si asc!ns a" %ses%r!"!i. Se c%nsidera ca !n ast(e" de %m intr3% viata anteri%ara a !t!t sa %m%are e cineva c! (%arte m!"ta !s!rinta, sa! a savarsit % a"ta %arecare (a ta de care mai tar$i! s3a cait si a &andit m!"t as! ra aceea ce a (ac!t. Ast(e" acesta si3a de$v%"tat intr%versia, ca acitatea de sc!(!ndare in r% ri!" micr%c%sm. A"!nita %$iti%nata e tam "a drea ta ne arata !n %m c! % int!itie (%arte de$v%"tata. Acesta detine dar!" rem%nitiei, are % individ!a"itate a rinsa, stra"!cit%are. In trec!t se c%nsidera ca % ast(e" de a"!nita tre#!ie asc!nsa de riviri"e %ameni"%r. A"!nita %$iti%nata e !rec)e. +%ses%r!" !nei ast(e" de a"!nite de re&!"a este este mas!ra de "a!dar%s.
5 of 17

Aceasta ca"itate "a ei (!ncti%nea$a ca % mas!ra de a!t%a arare. Acesti %ameni n! isi tin r% ri!" c!vant, inca"ca r%misi!ni"e, s!nt in stare sa minta si sa (!re. 9aca a"!nita este e !rec)e dar este asc!nsa rivirii acest "!cr! ne s !ne des re %si#i"itatea ca %ses%r!" ei sa ai#a sa! sa d%#andeasca in viit%r di(erite a(ecti!ni, dest!" de &rave a"e sistem!"!i nerv%s. A"!nita e "im#a. 'amenii c! % ast(e" de ecete rara s!nt c!n%sc!ti ca mari v%r#areti, v%r#esc m!"t si de ce"e mai m!"te %ri (ara r%st si mai de"%c n! s!nt in stare sa asc!"te e cineva. Acesti %ameni se de%se#esc de a"tii rin an!mita "i sa de c%ntr%" a" c%m %rtamente"%r, inc"!siv si ce" ver#a", in6!ra m!"t, n! isi cen$!rea$a v%r#e"e a r%a e de"%c si din aceasta ca!$a isi atra& mari s!(erinte si #"am!" ce"%r"a"ti. 7emei"e c! % ast(e" de a"!nita in trec!t era! c%nsiderate vra6it%are, (ara dre t de a e", (ara dre t de a arare. A"!nita e &at. 9aca detinat%r!" acesteia este !n #ar#at at!nci a"!nita ne arata !n %m c! !n nive" inte"ect!a" si s irit!a" (%arte #ine de$v%"tat, dar car!ia ii este (%arte &re! de a3si rea"i$a intre& %tentia"!" in aceasta eri%ada de tim . 9e re&!"a, de idei"e acest%ra se (%"%sesc a"ti %ameni m!"ti mai sireti, ra&matici si vic"eni. 7emeia detinat%are a !nei a"!nite e &at %ate (i !na (%arte sc)im#at%are. ' ast(e" de (emee de ce"e mai m!"te %ri re eta s%arta mamei sa"e. 9e e*em "!, daca mama ei a av!t d%!a casat%rii, at!nci in m%d a r%a e si&!r si %ses%area acestei a"!nite va avea d%!a casat%rii. Acest "!cr! se re(era si "a n!mar!" de c% ii si a"te evenimente din viata care v%r semana (%arte m!"t c! evenimente"e din viata mamei. 9aca %ses%r!" !nei ast(e" de a"!nite este !n c% i", at!nci acesta este i!#it de catre t%ti, este in centr!" atentiei, t%ate riviri"e s!nt indre tate catre e". 9e re&!"a acestea s!nt niste c% ii care ,,iti (!ra %c)i!",, A"!nita e !mar. Aceasta a"!nita sa! ata inasc!ta este !n semn direct a" Earmei. Acesti %ameni ca si c!m s!nt "ini de r%#"eme e care n! "e3a! re$%"vat in trec!t. Ei vin c! !n #a&a6 mare de restante e care va tre#!i sa "e re$%"ve in viata asta. S!nt niste %ameni !ternici, a! % ers%na"itate !ternica, dar mere! n! "e a6!n&e c!ra6, indra$nea"a, )%tarare. Acest%r %ameni "e este (%arte &re! sa rec!n%asca a!t%ritati"e, sa se s! !na, a! tendinta sa v%r#easca si sa se c%m %rte ca de "a e&a" "a e&a" c)iar si c! Fe!" si asta "e ad!ce m!"te r%#"eme. 9e re&!"a ac!m!"ea$a % m!"time de r%#"eme si tensi!ni in re"atie c! r% rii c% ii si din acest m%tiv raman sin&!ri "a #atranete. In trec!t (emei"e care inse"a! s%tii, sa! c%m "%ta! im %triva re&e"!i;era! ecet"!ite c! (er!" incins ana "a r%s!, an!me e !mar. In 7ranta de e*em "! acest%ra "i se a "ica % ecete s!# (%rma !nei ("%ri de "a"ea e !mar, c! (er!" incins. A"!nita e ie t. In trec!t aceasta %$iti%nare a a"!nitei sa! a !nei ete inasc!te era c%nsiderata !n semn ra! sa! eric!"%s. 9aca a"!nita este %$iti%nata e stan&a, iar %ses%r!" este % (emee, at!nci aceasta va deveni victima !nei i!#iri ne(ericite. 9aca a"!nita este e drea ta, at!nci inter retarea este c! t%t!" a"ta si ne arata % ers%ana care va deveni sa! este de6a % s%tie credinci%asa si % mama (%arte #!na. ' ast(e" de (emee isi !rmea$a #ar#at!" si "a #ine si "a ra!, si "a #%&atie si "a saracie. Este &re! sa c!ceresti % ast(e" de (emee, dar daca ai re!sit acest "!cr! at!nci t%ata viata vei avea % rietena, s%tie si artenera adevarata, ca a#i"a sa dea t%t!" entr! s%t!" si c% ii ei. 9aca a"!nita ii a artine !n!i #ar#at aceasta ne arata !n %m c! intentii c!rate si sincere in directia i!#irii (ata de %ameni. A"!nite"e de e s(arc!ri, atat "a #ar#ati cat si (emei inca din vec)ime se strad!ia! sa "e inde arte$e sa! sa "e asc!nda riviri"%r, de%arece acestea revestesc im#%"naviri &rave si accidente ne(ericite. <:3ati !s vre3% data intre#areaG 9e ce #ar#atii at!nci cand s!nt riviti, sa! s!r rinsi de % (emee acestea isi asc!nd imediat c! a"me"e %r&an!" se*!a", iar in ace"easi c%nditii (emei"e isi asc!nd s(arc!ri"eH = +entr! ca (%rma, marimea, c!"%area, ie"ea, a"!nite"e din aceste, a"te deta"ii si aman!nte, %t s !ne des re ace" #ar#at sa! (emee mai m!"t decat %t ei insasi vre3% data sa s !na des re ei. In aceste $%ne se asc!nd in(%rmatii e*trem de intime, secrete, r%(!nde, care n! rea d%resti sa "e stie si a"tii, asta in ca$!" cand cei"a"ti sti! a rec!n%aste ace"e in(%rmatii. In trec!t a r%a e t%t %m!" stia sa vada ce ,,scrie,, in aceste $%ne a"e c%r !"!i. A"!nita e %#ra$. -a #ar#ati aceasta v%r#este inainte de t%ate des re !n caracter vi!, "! tat%r, !nicitate daca este %$iti%nata e %#ra$!" stan&. ' ast(e" de a"!nita este ractic im %si#i" sa n3% %#servi. 7emei"e c! a"!nita e %#ra$ se #!c!ra de m!"ta atentie a se*!"!i % !s mai m!"t si mai des decat %ricare a"ta (emee. A"!nita de e %#ra$!" stan& ne v%r#este des re !n ta"ent de%se#it, care se mani(esta inca din c% i"arie. Acesta %ate (i !n ta"ent catre arta, ict!ra, "iterat!ra, m!$ica; Ast(e" de %ameni detin % mem%rie (en%mena"a si % ca acitate de c%m!nicare de%se#ita. ' ast(e" de a"!nita % avea si Mer"in M%nr%. Cred ca
6 of 17

n! mai tre#!ie sa amintesc aici cati #ar#ati a #!"%versat aceasta im re!na c! si dat%rita a"!nitei sa"e. A"!nita de e "e%a a , e"ement!" distinctiv a !n!i ast(e" de %m este s! rematia sentimente"%r as! ra rati!nii. 9e re&!"a acestea s!nt niste ers%ane e*trem de visat%are, ca a#i"e sa3si m%di(ice !n&)i!ri"e de vedere, sentimente"e si c%nvin&eri"e de cateva %ri in dec!rs!" !nei sin&!re $i"e. Alunita deasupra buzei superioare. -a (emei daca este %$iti%nata e drea ta int%tdea!na v%r#este des re vic"enie, des re cr!$imea !rtat%arei a"!nitei. Aceasta ecete de re&!"a ii a artine !nei (emei (r!m%ase, er(ide, a"!nec%asa, inse"at%are, i!#it%are de se* si distractie, avent!ra si intri&i ceea ce ii ermite r% rietarei acestei a"!nite sa (aca % cariera dest!" de #!na si sa atin&a s!cces!". Alunita pe nas , v%r#este des re !n caracter !s%r, ("e*i#i" si des re re$enta simt!"!i !m%r!"!i (%arte #ine de$v%"tat. -a (emei aceiasi a"!nita este semn!" r%stiei, &andirii s! r(icia"e, "i sei de r%(!n$ime. Alunita la baza nasului pe obraz 3 ne arata s re % ers%ana care ii "ace sa dea t%t (e"!" de s(at!ri, de re&!"a !ti"e si (%"%sit%are. Ast(e" de %ameni sti! sa3si tina "im#a d! a dinti, sti! sa astre$e secrete"e si te %t a6!ta in sit!atii"e ce"e mai &re"e. Cea mai #!na r%(esie entr! ast(e" de %amenii este cea de av%cat. Acesti %ameni %t ,,v%r#i,, c! ste"e"e, %t (ace min!ni, %t inter reta vise"e si n! n!mai. ' ast(e" de a"!nita % avea si mare"e +arace"si!s Alunita pe barbie , in$estrea$a %ses%r!" c! % v%inta de (ier si % ca acitate e*trem de !ternica de a (ina"i$a %rice "!cr! ince !t. A"!nita e #ar#iea !n!i #ar#at, daca este %$iti%nata e drea ta ne v%r#este des re !ni"atera"itate, mandrie, e&%ism. +%$iti%nata e stan&a ne arata !n %m %rientat catre sc% c! % d%rinta !ternica de a mer&e inainte s re a!t%c!n%astere si a!t%de$v%"tare. -a (emei din %triva, % a"!nita e #ar#ie %$iti%nata e drea ta re re$inta !n semn %$itiv, (ericit, ce ii c%n(era acestea incredere in r% rii"e (%rte, % timism si marinimie. ' ast(e" de (emee t%tdea!na se va di(erentia rin ca acitatea de a asc!"ta, inte"e ci!ne si tact. Alunita pe spate, este semn!" cerinte"%r ridicate (ata de sine si (ata de cei din 6!r. In trec!t se c%nsidera ca % ast(e" de a"!nita crea$a !n an!mit dr!m in viata care va ad!ce c! sine tradarea din artea ce"%r a r% iati dar n! n!mai. Se c%nsidera ca %amenii care a! % a"!nita e s ate (%arte des s!nt tradati si vand!ti de cei mai di(eriti %ameni, %nc"!siv de cei dra&i. N! este e*c"!s ca %ses%r!" !nei ast(e" de a"!nite in viata anteri%ara sa (i (%st c)iar %m%rat e "a s ate de catre cineva a r% iat, din acest m%tiv si asta$i acestea inc%nstient n! a! rea m!"ta incredere in %ameni si s!nt mere! atenti. Alunita pe brat. A"!nite"e %$iti%nate e artea interi%ara a inc)eet!ri"%r ne arata !n semn a" %ameni"%r !s%r de s! arat si de 6i&nit, s!nt (iri sensi#i"e. 9aca in aceste $%ne se &asesc d%!a sa! mai m!"te a"!nite asta ne v%r#este des re niste %ameni e*trem de sensi#i"i, c)iar des re (iri !ne%ri e*trasen$%ria"e "a %rice (%rma de a&resivitate, d!ritate, neatentie si "i sa de tact. Ca si c!m iti citesc &and!ri"e ast(e" ca sti! e*act daca n! ii acce ti sa! n! ii "aci. Femeea cu alunita pe brat de regula este foarte fericita in casatorie. 9aca a"!nita este %$iti%nata e artea e*teri%ara a #rat!"!i at!nici % ast(e" de s%tie ii %(era s%t!"!i i!#it !n ma*im!m de c%n(%rt. Iar#at!" c! a"!nita e #rat!" dre t detine % ener&etica #ine de$v%"tata. Acesta n! este %#"i&at%ri! sa (ie (i$ic !ternic, sa ai#a m!sc)i "!crati de%arece "!cr!ri"e si %amenii si (ara asta ii se s! !n v%intei "!i. Ast(e" de #ar#ati rivesc "!mea si viata in m%d % timist, s!nt ca a#i"i sa casti&e #ani si res!rse, ast(e" incat devin (%arte inde endenti. 9%!a a"!nite e #rat!" dre t este semn de (ide"itate si "%ia"itate. A"!nite"e din 6!r!" c%t!"!i re re$inta stam i"e a"e inada ti#i"itatii "a viata %ameni"%r. In &enera" (ata de a"!nite"e din 6!r!" c%t!"!i si a &en!nc)i!"!i tre#!ie sa (im (%arte atenti, entr! a n! "e a&ata, tra!mati$a sa! $&araia. Aceste a"!nite atra& as! ra "%r ener&ii"e ne&ative din medi!" inc!n6!rat%r. Aceste ener&ii %t (i mani(estate in (%rma de em%tii ne&ative, &and!ri, atit!dini a"e %ameni"%r din 6!r, s! arari si v%r#e ne&re. Ce" mai interesant este ca %amenii care detin ast(e" de semne n! s!nt ca a#i"i sa transmita a"t%r %ameni ener&ii ne&ative. Acestea t%t!" reia! as! ra "%r si devin !n (e" de #!rete care a#s%ar#e ener&ii"e da!nat%are din 6!r. 9in acest m%tiv acesti %ameni !s%r %t (i a&resati, #r!ta"i$ati, ta")ariti, aca"iti; Acest%ra (%arte des "i se intam "a ast(e" de "!cr!ri care entr! !n %arecare a"t %m se %t intam "a ma*im!m %data sa! de d%!a %ri in t%ata viata. A"!nite e artea e*teri%ara a de&ete"%r. 9aca % ast(e" de 1tam i"a se &aseste e de&et!" ine"ar "a maina drea ta, "a #a$a de&et!"!i , %m!" va (i de$ama&it in viata "!i intima si ers%na"a. Un ast(e" de %m tre#!ie
7 of 17

sa (ie (%arte atent c! cine mer&e "a starea civi"a, iar daca de6a a (%st e ac%"% at!nci e #ine sa ac% ere acea a"!nita c! vere&)eta si sa % %arte ermanent (ara a % sc%ate de e de&et. Ce"%r care inca n! s!nt casat%riti "i se rec%manda sa %arte e de&et!" ine"ar !n %arecare ine" entr! a ac% eri a"!nita si entr! a n! ramane sin&!ri. 'amenii c! a"!nite e de&et s!nt in("!entati de ceea ce n!mim ,,de%c)i,, adica de in("!enta ne&ativa a ener&eticii &and!ri"%r si sentimente"%r a"t%ra. 9e re&!"a acestea s!nt (%arte isc!siti in cr%it%rie, tric%tare;I"!$i%nistii si scamat%rii de re&!"a %seda cate % ast(e" de a"!nita. ' ast(e" de 1tam i"a detine si 9avid E%t5in <9avid C% er(ie"d= +e "an&a asta e*ista credinta ca #anii !r si sim "! se ,,"i esc,, de %amenii c! a"!nite e de&ete. In an!mite % %are e*ista credinta ca %amenii ce a! a"!nite e de&ete %t deveni )%ti e*trem de #!ni. A"!nite in a"ma. A"!nite %$iti%nate in a"ma se inta"nesc (%arte si (%arte rar. 'm!" care detine % ast(e" de 1tam i"a in a"ma este ca a#i" rintr3!n e(%rt de v%inta sa! na$!inta sa m%di(ice intrea&a viata n! n!mai a "!i ci si a" a"t%ra. Acesta %ate c! !n an!mit e(%rt sa3si cana"i$e$e t%ate ener&ii"e si ca acitati"e in directia a!t%de$v%"tarii si a de asirii de %#stac%"e. 'amenii c! a"!nite in a"ma de ce"e mai m!"te %ri d!c !n m%d de viata ascet, i$%"at, artic!"ar, res in&ant t%t ce este c%m!n si &enera" acce tat. Alunite pe picior. <F%na (em!ra"a= Un ast(e" de %m at!nci cand (ace ceva im %rtant, de ce"e mai m!"te %ri se a#ate de "a ideea rinci a"a si se indrea ta catre "!cr!ri sec!ndare si neim %rtante. Acesti %ameni a! ce"e mai trasnite vise c! ce"e mai ne%#isn!ite scenarii. C)iar si vise"e din tim !" n% tii s!nt "a (e" de trasnite. Acest "!cr! %ate re re$enta in("!enta !nei 5arme c%m "icate si &re"e. 9etinat%rii !n%r ast(e" de a"!nite tre#!ie sa invete sa3si d%$e$e e(%rt!", sa rec!n%asca semne"e %#%se"ii si "a ce" mai mic semn sa %(ere %di)na si re"a*are c%r !"!i. +entr! acestea este e*trem de #ene(ica (ami"iari$area c! arte"e si c%m!nicarea c! nat!ra. Une%ri acesti %ameni s!nt ca a#i"i sa ar!nce % (ra$a, care mai tar$i! sa se rea"i$e$e c! % (ide"itate incredi#i"a, ast(e" incat ii va s eria c)iar si e ei. 9aca !n ast(e" de %m se va tine de arte de stiinte"e si ractici"e %c!"te, at!nci acesta %ate sa devina !n c)ir!r& remarca#i", r%(es%r sa! s"!6it%r a" #isericii. Alunita pe genunchi se inta"nesc "a %amenii e*trem de nera#dat%ri. 9aca acest semn este re$ent e am#ii &en!nc)i at!nci nera#darea se am# "i(ica de cateva %ri. Acesti %ameni mer& re ede, t%tdea!na s!nt &ra#iti c)iar si at!nci cand s!nt "a % sim "a "im#are rin arc c! i!#ita. 'data ince and !n "!cr! acestea ca si c!m de6a i" vad terminat si deaceia n! s!nt de"%c atenti "a r%ces!" de inde "inire a sarcini"%r. 9in acest m%tiv c%mit % m!"time de &rese"i ast(e" incat a6!n& "a c! t%t!" a"t re$!"tat. 9aca a"at!ri de acesta va (i !n artener atent "a deta"ii, ra#dat%r, &andit%r, at!nci din c%"a#%rarea acest%ra v%r re$!"ta "!cr!ri e*ce ti%na"e. Este %si#i" ca in viata anteri%ara !n ast(e" de %m a trait intr3% (rica ermanenta, era nev%it mere! sa se asc!nda, sa se (ereasca de ceva, era ermanent !rmarit, ri&%nit, ca!tat; si asta$i aceast c%m %rtament se mani(esta d%ar ca ac!m m%tivatia este %arec!m a"ta. 9aca !n ast(e" de %m, detinat%r de a"!nita "a &en!nc)i va re!si sa se ridice deas! ra r%#"eme"%r c%tidiene, sa invin&a r% rii"e (rici si nea6!ns!ri, daca in m%d c%nstient va e(ect!a % ev%"!tie inte"ect!a"a si isi va !ne in (ata sc% !ri rea"iste, at!nci c! si&!ranta va deveni % ers%na"itate remarca#i"a. A"!nite e ici%r <$%na ti#iei= Un ast(e" de %m ce detine % a"!nita in aceasta $%na este (%arte i!te de ici%r. 'm (ara astam ar, ermanent d%reste sa "ece e !ndeva de arca ar avea dr!m%manie. Acesta ermanent vrea ceva sa c!cereasca in sens!" direct si indirect a" (ra$ei. +rintre ei se &asesc m!"ti a" inisti, catarat%ri, s %rtivi, artisti de circ si dansat%ri isc!siti. Alunite pe talpi. +e ta" a ic%ir!"!i se ras andesc % m!"time de !ncte #i%"%&ice active si ener&etice e*trem de im %rtante. ' a"!nita in ta" a %ate sa ne v%r#easca des re vita"itatea %m!"!i, re$istenta "!i sa! des re ca"itati"e an!mit!i %r&an care se r%iectea$a in acea $%na in care se a("a a"!nita. ' a"!nita in ta" a este ca a#i"a sa atra&a ener&ia care inca"$este %m!". In trec!t dar si in re$ent in !ne"e c!"t!ri e*ista c)iar % % (%rma de &)icit in "a#a ici%r!"!i. Aceasta met%da ca si dia&n%sticarea d! a "im#a acient!"!i a! (%st de6a ar&!mentate si s!stin!te stiinti(ic. Alunitele dar si liniile din laba piciorului stang vorbesc despre trecutul omului. Liniile si alunitile din laba piciorului drept vorbesc despre prezent si viitor.

8 of 17

Iata inca ceva interesant "e&at de a"!nite. <S!rsa> Fiar!" Fi!a Nr. J9?9 de 6%i, 12 i!"ie 200? = Persoanele care au multe alunite pe piele traiesc mai mult, potrivit unui studiu realizat de o echipa de cercetatori britanici care contrazice parerea traditionala ca acesti oameni prezinta mai multe riscuri de a muri mai repede din cauza unui cancer de piele. Intradevar, persoanele care au multe alunite pe piele prezinta mai multe riscuri de a dezvolta un melanom, cea mai grava forma de cancer de piele, dar, in acelasi timp, au o speranta de viata mai lunga. Un st!di! "a care a! artici at este 1D00 de (rati &emeni a sc%s "a ivea"a (a t!" ca cei care a! mai m!"te a"!nite a! te"%meri mai "!n&i. 4e"%merii s!nt mar5eri ai im#atranirii #i%"%&ice care se &asesc in t%ate ce"!"e"e si care a! r%"!" de a r%te6a cr%m%$%mii. Mai recis, te"%merii s!nt ac)ete de A9N "asate "a ca ete"e cr%m%$%mi"%r care a! r%"!" de a im iedica de$inte&rarea acest%ra, res ectiv de a intar$ia r%ces!" im#atranirii. Cercetat%rii de "a Ein&Ks C%""e&e -%nd%n s !n ca ers%ane"e care a! este 100 de a"!nite e c%r s!nt, din !nct de vedere #i%"%&ic, c! sase 3 sa te ani mai tinere decat ers%ane"e care a! mai !tin de 2A de a"!nite e c%r .

:er%niL!e Iatai""e, c%%rd%nat%r!" acest!i st!di! care a (%st !#"icat in Cancer E idemi%"%&M Ii%mar5ers and +reventi%n, a s !s ca re$!"tate"e st!di!"!i im "ica (a t!" ca ers%ane"e c! m!"te a"!nite e c%r s!nt mai !tin s!sce ti#i"e de a avea #%"i as%ciate c! im#atranirea, rec!m ma"adii"e cardiace sa! %ste% %r%$a. 4%t!si, mai s!nt necesare st!dii care sa a r%(!nde$e aceasta idee. Cercetat%rii tre#!ie sa a("e daca n!mar!" mare de a"!nite e c%r c%ntri#!ie "a incetinirea ritm!"!i de im#atranire &enera"a. <9.M.:.= S ecia"ist!" in (i$i%n%mii Mi)ai Irat! a ana"i$at entr! revista C"ic5N semni(icatia a"!nite"%r c! care s!nt ,,d%tate/ de "a nat!ra vedete"e n%astre. Iata ce ne c%m!nica s ecia"ist!". -i"i Sand!, ne)%tarata in dra&%ste A"!nita de e s ate arata ca -i"i este % ers%ana !ternica, ce" !tin asa a are in %c)ii ant!ra6!"!i. Isi tine in (ra! de m!"te %ri %rniri"e nerv%ase sa! e*a"tari"e de %rice nat!ra. 9e m!"te %ri, %$ea$a intr3% ers%ana (ericita, cand, in rea"itate, ea trece rin m!"te m%mente de me"anc%"ie, caci s!(era din ca!$a ne)%tararii in dra&%ste. :a avea n!mai de casti&at daca se a r% ie de % ers%ana sentimenta"a, c! mai !tine (iteN Adrian M!t!, !n sentimenta" rin e*ce"enta 7%t#a"ist!" 7i%rentinei are % a"!nita %$iti%nata "an&a nas si a"ta in artea stan&a a (r!ntii. Asta den%ta ca
9 of 17

este !n sentimenta" rin e*ce"enta, c)iar daca acest "!cr! n! este asa de vi$i#i". E" isi d%reste sta#i"itate in viata, in ci!da (a t!"!i ca, inainte de a % c!n%aste e C%ns!e"%, n! a d%vedit acest "!cr!. Ac!m ca are % s%tie si !n camin (ericit, este (%arte m!"t!mit de sine si se cana"i$ea$a e "at!ra r%(esi%na"a a e*istentei sa"e, in mare arte. Atentie, insa, "a e*cese"e de nerv%$itateN E"ena Ia&!ci are % sen$!a"itate a arte Manec)in!" de ta"ie internati%na"a (ace (!r%ri e %di!m!ri si dat%rita a"!nitei e care % are deas! ra #!$ei s! eri%are. E"ena e marcata de dra&%stea entr! estetica, da d%vada de % sen$!a"itate a arte, care de (%arte m!"te %ri % (ace (%arte r%v%cat%are entr! t%ti cei din 6!r!" sa!. +%ate ca n! are, dar este % ers%ana c! ca !" e !meri. Am#itia si c%nsecventa s!nt !ncte"e ei (%rteN 'ana R%man i" %ate tem era e C%rne" +asat 7%st!" artener a" 'anei R%man are % a"!nita e &at care den%ta c"ar ca are % ers%na"itate artistica, m!"t sarm, sen$!a"itate, dar si d%rinta de a trai "a ma*im!m "aceri"e vietii. +asat este !n ti mere! desc)is "a t%t ce este n%!, atractiv. 'ana R%man va sti sa i" mai tem ere$e, dar va tre#!i sa tina seama de ers%na"itatea sa !ternica. Este !n #ar#at in adevarat!" sens a" c!vant!"!i, !n id%" a" (emei"%r, dar si sensi#i", r%mantic de m!"te %ri. Cata"in Mar!ta are sanse sa casti&e "a I!rsa I!#it!" Andrei are % a"!nita e %#ra$!" stan&, ceea ce semni(ica (a t!" ca are ers%na"itate, dar si % re"ati%nare #!na c! artener!" de viata, si, este t%ate, are si (%arte m!"t n%r%c in a(aceri sa! activitati s ec!"ative. Ar avea sanse mari sa casti&e "a I!rsaN +re$entat%r!" de "a +R' 4: este !n ers%na6 carismatic si se a("a in ascensi!ne e scara ierar)iei s%cia"e. 4em erament!" ("e&matic i" (ace sa isi ir%ni$e$e c%"e&ii si c%nc!rentii. Andra este cea care ii %ate da ec)i"i#r!N Cristina S atar vrea !#"icitate c! %rice ret Re&ina ROI are % a"!nita (%arte se*M, %$iti%nata e %#ra$!" stan&, ceea ce s !ne des re ea ca este (%arte am#iti%asa. Ea isi d%reste sa iasa in evidenta c! %rice ret, (iind &en!" de ers%ana care s!(era daca n! a are (recvent in mass3media. :a avea !ne"e r%#"eme sentimenta"e, dar isi va &asi "inistea interi%ara a"at!ri de !n artener mai tanar, entr! ca ea este % d%minat%are, rin (irea ei. A"mana)!" c)ine$esc, n!mit 4!n& S)!, este c!n%sc!t, n &enera", ca !n ca"endar c! date (aste 1i ne(aste, dar e" nseamn m!"t mai m!"t> este % c%m%ar de in(%rma0ii des re astr%"%&ie, c%d!ri 1i sim#%"!ri, ded!se de n0e"e 0ii 1i (i"%s%(ii C)inei strvec)i. 8n acest n!mr, v %(erim secrete"e din a"mana) rivit%are "a a"!ni0e"e (acia"e 1i semni(ica0ia "%r n (!nc0ie de artea de e (a0 !nde a ar. Mai nt2i, vede0i ce a"!ni0e ave0i e (a0, a %i (%"%si0i i"!stra0ia de a"t!ri entr! a identi(ica n!mr!" sa! n!mere"e c%res !n$t%are a"!ni0e"%r v%astre. 9e %#icei, acestea s!nt semni(icative entr! v%i d%ar dac s!nt r%eminente 1i !nice. 9ac ave0i (a0a "in de ete, acnee sa! a"!ni0e mic!0e, acestea n! se !n "a s%c%tea". 9! ce s!nte0i si&!ri de %$i0ia ce c%res !nde a"!ni0ei de e (a0a v%astr, c!ta0i semni(ica0ia ei n "ista de mai 6%s.

10 of 17

+%$i0ii"e 13J 8n c% i"rie, s!nte0i !0in re#e"i 1i !n s!("et "i#er. Ave0i % creativitate nnsc!t 1i "!cra0i ce" mai #ine c2nd vi se d m2n "i#er. 8n &enera", s! eri%rii a&reea$ a#%rdarea v%astr avan&ardist a vie0ii. 9ac ave0i % a"!ni0 aici, v mer&e m!"t mai #ine n a(aceri 1i ca r% rii 1e(i dec2t ca an&a6a0i ai a"t%ra. +r%mi0t%are este 1ansa de a v c%nd!ce sin&!ri. +%$i0ia 4 S!nte0 i %ameni im !"sivi, dese%ri !rt2nd!3v c! % vivacitate ce v c%n(er carism 1i % ers%na"itate str"!cit%are, dar !te0i deveni di(ici"i c2nd se e* rim rea m!"te reri. S!nte0i !0in certre0i, dar nici%dat 2n "a !nct!" de a !rta ranc)i!n. Aceast a"!ni0 c%n(er, de re&!", !n tem erament e* "%$iv, iar dac a0i n"t!ra3%, a0i vedea c deveni0i mai ca"mi 1i mai m ca0i c! "!mea. +%$i0ia A A"!ni0a de deas! ra s r2ncenei indic n%r%c de #%&0ie n via0, dar va tre#!i s % c21ti&a0i 1i s m!nci0i mai m!"t dec2t ma6%ritatea %ameni"%r. 4%t venit!" e care " a&%nisi0i tre#!ie strat c! &ri6, cci a ar %ameni invidi%1i e v%i, ce ar !tea s ncerce, c! v%r#e d!"ci, s v "i seasc de averea v%astr. 7eri0i3v de cei care ncearc s v r% !n sc)eme de m#%&0ire ra id. 9ac ave0i % a"!ni0 aici, este rec%manda#i" s n! (i0i rea ncre$t%ri n cei"a"0i. Urma0i3v instincte"e 1i (i0i reca!0i. N! v "sa0i nici%dat (inan0e"e e m2na a"t%ra. +%$i0ia C A"!ni0a de aici indic inte"i&en0, creativitate 1i a tit!dini artistice. 4a"ent!" artistic v %ate ad!ce #%&0ie, ce"e#ritate 1i s!cces. Indic 1i n%r%c de avere, dar acesta n! se %ate rea"i$a e de "in dec2t dac v !rma0i inima, n "%c s rm2ne0i "a mi6"%ace"e c%nven0i%na"e de a v c21ti&a trai!". :e0i avea arte de s!cces dac ve0i (i c!ra6%1i. +%$i0ia ? A"!ni0e"e de s!# s r2ncene s!&erea$ cert!ri c! r!de"e nde rtate, care v r%v%ac s!(erin0 1i ne(ericire. Acest "!cr! v va a(ecta m!nca 1i via0a. Este rec%manda#i" s a "ana0i %rice di(erende n (ami"ie dac d%ri0i % c%n1tiin0 m cat, ca s !te0i mer&e nainte. +%$i0ia D N! este % %$i0ie (%arte #!n entr! a"!ni0. Stat!t!" v%str! (inanciar va (i mere! amenin0at de tendin0a de a risi i #anii. Ave0i, n "!s, &!st!" 6%c!ri"%r de n%r%c. +r%#"ema este s 1ti0i c2nd s v % ri0i. 4%t%dat, %amenii c! asemenea a"!ni0e a! tendin0a de a ("irta c! ers%ane"e de se* % !s, dar 1i de ace"a1i se*. Ar (i #ine s discerne0i as! ra c!i v e*ercita0i (armece"e, dac n! vre0i s ave0i neca$!ri. +%$i0ia 9 Aceast %$i0ie a a"!ni0ei s!&erea$ r%#"eme se*!a"e 1i de a"te nat!r. Este % a"!ni0 &)ini%nist 1i se rec%mand c! trie s sc a0i de ea. Ad!ce % m!"0ime de neca$!ri 1i &re!t0i. A"!ni0a %$i0i%nat imediat s!# nas indic !n n%r%c en%rm de descenden0i. S!nte0i nc%n6!ra0i mere! de (ami"ie 1i ve0i avea m!"0i
11 of 17

c% ii 1i ne %0i. +rimi0i s ri6in!" ce"%r a r% ia0i 1i v ve0i #!c!ra at2t de m "inire materia", c2t 1i em%0i%na". +%$i0ia 11 A"!ni0e"e de aici s!&erea$ % c%nstit!0ie #%"nvici%as. Ar (i #ine s "e n"t!ra0i, mai a"es dac s!nt mari 1i nc)ise "a c!"%are. 8n ca$ c%ntrar, ac% eri0i3"e c! m!"t (%nd de ten. +%$i0ia 12 A"!ni0a de aici re$ice % via0 "in de s!cces, dar 1i (%arte ec)i"i#rat. Se rea %ate s (i0i n! d%ar #%&a0i, ci 1i ce"e#ri. 4%t!1i, de1i ave0i 1ansa de a tri n sti" mare, v ve0i #!c!ra 1i de % via0 casnic 1i de (ami"ie satis(ct%are. 7emei"e c! asemenea a"!ni0e a! !n n%r%c (en%mena" 1i s!nt, de re&!", (r!m%ase 1i ra(inate. +%$i0ia 1J C% iii v%r (i % mare s!rs de n&ri6%rare n via0a v%astr. Re"a0ia c! ei n! va (i #!n. N! rea !te0i (ace m!"te entr! a reveni acest (a t, dec2t s nv0a0i s (i 0i mai t%"eran0i. +%$i0ia 14 A"!ni0a de aici s!&erea$ % s"#ici!ne entr! m2ncare ce %ate a6!n&e % mare r%#"em n via0a v%astr. Este %si#i" s ave0i a"er&ii "a an!mite a"imente sa!, !r 1i sim "!, s m2nca0i rea m!"t. +%$i0ia 1A S!nte0i mere! e dr!m!ri, n ermanen0 v ren%va0i 1i v redec%ra0i casa. : "ace s vi se re$inte n%!t0i 1i s vede0i "!cr!ri n%i. N! s!nte0i (erici0i dac rm2ne0i rea m!"t tim ntr3!n "%c. : de"ectea$ c"t%rii"e 1i avent!ra 1i %c)ii v%1tri %#serv m!"te. +%$i0ia 1C 4re#!ie s ave0i &ri6 c2nd vine v%r#a de m2ncare, dar 1i n via0a se*!a". Acestea s!nt ce"e mai mari r%#"eme a"e v%astre. +!te0i avea c%m "e*e "e&ate de &re!tate, care v v%r de rima. : "ac %ve1ti"e de dra&%ste, !ne%ri n! d%ar c! % sin&!r ers%an, dar, (iind dest!" de inte&ri, ave0i rem!1cri, care v r%v%ac m!"t stres. +%$i0ia 1? :e0i (i %ameni c! !n stat!t s%cia" s%"id. S!nte0i activi e scena s%ciet0ii 1i e*ce"a0i n c%nversa0ii. A are tendin0a ca s!cces!" Ps vi se !rce "a ca ., ceea ce v %ate (ace s v ierde0i #!na re !ta0ie. Acest "!cr! v va a(ecta r%(!nd, de%arece ncrederea 1i sentiment!" r% riei va"%ri vi "e tra&e0i din reri"e ce"%r"a"0i des re v%i. +%$i0ia 1D S!nte0i mere! e dr!m!ri. A ar n via0a v%astr en%rm de m!"te c"t%rii nde rtate, dar tre#!ie s ave0i &ri6 de (iecare dat c2nd traversa0i a a cea mare, de%arece a"!ni0a v%astr ar re(era s sta0i acas. +%$i0ia 19 Ave0i n%r%c "a #ani 1i m!"0i rieteni #!ni, deci este % a"!ni0 #!n. S"#ici!nea v%astr este tendin0a de a ca it!"a n (a0a (armece"%r se*!"!i % !s. Iat "!cr!" ce v %ate (ace s v P(ri&e0i. n via0, deci c%ntr%"a0i3 v av2nt!"N +%$i0ia 20 A"!ni0a de aici %ate (i %ri (%arte n%r%c%as, %ri (%arte ne(ast. S!nte0i s%rti0i (ie !nei ce"e#rit0i e*tra%rdinare, (ie st2" !"!i in(amiei. Ave0i !n mare ("er creat%r 1i s!nte0i, n "!s, (%arte inte"i&en0i, dar v !te0i (%"%si ta"ente"e at2t n sc% !ri #!ne, c2t 1i re"e. N! s!nte0i &en!" care se "as c"cat n ici%are, cci nici n! ierta0i, nici n! !ita0i rea !1%r. Aceast a"!ni0 este semn!" %ameni"%r ce v%r intra n ist%rie (ie ca ers%na6e mre0e, (ie ca tirani. +%$i0ia 21 Este % a"!ni0 #!n, ce s!&erea$ !n trai m#e"1!&at e t%t arc!rs!" vie0ii. Ad!ce, n "!s, ce"e#ritate 1i rec!n%a1tere. +%$i0ia 22 :ia0a v este mere! (ericit 1i t%t!" v mer&e din "in. A0i !tea (%arte #ine s deveni0i s! erstar!ri n s %rt, dac v asi%nea$. A"!ni0e"e din ca t!" s r2ncene"%r s!&erea$ (iri a!t%ritare 1i !ternice, deci, dac s!nte0i n (r!ntea !nei c%m anii, v ve0i desc!rca de min!ne.
12 of 17

+%$i0ia 2J Ave0i !n IQ ridicat, mintea v mer&e #rici n t%ate ce"e. +%seda0i !n instinct de c%nservare (%arte de$v%"tat, 1i ve0i d!ce % via0 m "init 1i "!n&. :e0i (i activi 2n "a % v2rst (%arte naintat 1i ve0i avea "2n& v%i rietenii 1i (ami"ia 2n n !"tima c"i . +%$i0ia 24 :e0i %#0ine ce"e#ritate 1i avere nc din tinere0e, 1i se rec%mand s (%"%si0i aceast eri%ad entr! a v asi&!ra #tr2ne0i"e, cci %amenii c! asemenea a"!ni0e nt2m in, de %#icei, &re!t0i n via0 e ms!r ce naintea$ n v2rst. +%$i0ia 2A :e0i avea mare n%r%c de r%s eritate 1i rec!n%a1tere, dar ave0i &ri6 "a e*cese. 7i0i c%nservat%ri n atit!dini"e v%astre, 1i ve0i avea % via0 "!n& 1i (r!ct!%as. S!rsa artic%"!"!i> Revista R-!mea 7en&s)!iR Nr. 1 +&. JA

AL !I"#L# D# P# PA$%#A A!%#$I&A$' A (&$P L I

A"!ni0a 1. :ia0a v va !ne "a ncercare, 1i v%r e*ista eri%ade c2nd trai!" v%str! n! va dec!r&e !1%r. :estea cea #!n este c, dac a"!ni0a este r%1iatic 1i se a(" mai a r%a e de (a0 dec2t de s ate, ve0i trece !1%r de %rice )% !ri de e arc!rs. A"!ni0a 2. S!nte0i &en!" de ers%ane care se stresea$ !1%r. Sine0i minte s ins ira0i ad2nc de (iecare dat c2nd sim0i0i % resi!ne ins! %rta#i" din artea ce"%r dra&i. A"!ni0a J. S!nte0i "c!0i de cei"a"0i 1i e(icien0i, iar via0a v ad!ce r%v%care d! r%v%care. N! d!ce0i "i s de m!nc 1i s!nte0i (%arte c!ta0i "a evenimente"e m%ndene. Aceasta se dat%rea$, r%#a#i", (a t!"!i c ave0i 1anse s de0ine0i !n %st im %rtant, c! res %nsa#i"it0i e ms!r. A"!ni0a 4. A"!ni0a a r% iat de mi6"%c!" stern!"!i s!&erea$ c tre#!ie s v s! rave&)ea0i atent %#icei!ri"e a"imentare, mai a"es dac semn!" este ne&r! 1i r%eminent. +artea %$itiv este c, dac are c!"%are desc)is, den%t c s%0!"Ts%0ia v i!#e1te (%arte m!"t. A"!ni0a A. A"!ni0a de e artea s! eri%ar a ie t!"!i s!&erea$ % via0 (ericit, a r%a e "i sit de &ri6i. 4%t!1i, tre#!ie s v n&ri6i0i de sntate d! v2rsta de cinci$eci de ani. A"!ni0a C. Aceasta indic % ers%an (%arte am#i0i%as, c! vise mre0e. 9ac a ar 1i a"0i indicat%ri ai s!cces!"!i n a"ma v%astr sa! n &ri"a +a)t C)ee, a0i !tea %#0ine !n stat!t (%arte na"t. A"!ni0a ?. Aceast a"!ni0 s!&erea$ % ers%an &ener%as 1i #!n "a inim. S!nte0i inte&ri 1i %ne1ti n tratative"e de a(aceri.
13 of 17

A"!ni0a D. A"!ni0a din dre t!" st%mac!"!i indic !n %m cr!ia t%ate i mer& din "inG via0a v%astr va (i % ca"e #t!t 1i si&!r. Este !n semn (%arte n%r%c%s, 1i mai #!n dac a"!ni0a e de dimensi!ni mici. A"!ni0a 9. A"!ni0a de e #!rt den%t c v ve0i #!c!ra de !n mare n%r%c de #%&0ie. C! c2t este mai mic, c! at2t mai #ine, ns tre#!ie s (ie nc)is "a c!"%are 1i c"ar vi$i#i". 9ac v atin&e #!ric!", ve0i str2n&e % avere c%nsidera#i". A"!ni0a 10. Ir#a0ii care 1i desc% er % a"!ni0 aici v%r (i #inec!v2nta0i c! m!"0i c% ii. A"!ni0a 11. Aceast a"!ni0 s!&erea$ c ve0i (i #inec!v2nta0i c! c% ii asc!"tt%ri, ce v v%r ad!ce m!"t (ericire 1i v v%r (ace s (i0i m2ndri de ei. A"!ni0a 12. A"!ni0a de aici v va ad!ce n%r%c din "in. 4%t!" v va mer&e ca e r%ate n via0 1i, n "!s, ve0i avea arte de #ine(aceri nea1te tate. 9ac a ar c2te d%!, aceste a"!ni0e indic !n n%r%c (en%mena". A"!ni0a 1J. A"!ni0a a("at e3% arte n $%na a#d%mina" in(eri%ar nseamn c ve0i avea !n s%0 c)i e1 sa! % s%0ie (r!m%as. :%i n1iv ve0i (i #inec!v2nta0i c! % n(0i1are atr&t%are. A"!ni0a 14. A"!ni0a de "2n& s!#s!%ri este semn!" n%r%c!"!i ceresc, entr! #r#a0i. 9ac este asc!ns ad2nc n s!#s!%ar, nseamn c ve0i %#0ine % mare rec!n%a1tere n via0. A"!ni0a 1A. A"!ni0a de e aceast arte a #ra0!"!i s!&erea$ c tre#!ie s m!nci0i din &re! entr! %rice %#0ine0i. 9e asemenea, v3a0i !tea im "ica ntr3!n d%meni! de "!cr! care v s%"icit din !nct de vedere (i$ic. A"!ni0a 1C. A"!ni0a de e interi%r!" nc)eiet!rii #ra0!"!i den%t c v este &re! s %#0ine0i rec!n%a1tere entr! tr!da de !s. Re$!"tate"e e care vi "e d%ri0i s3ar !tea "sa a1te tate. A"!ni0a 1?. A"!ni0a de e (a0a ante#ra0!"!i s!&erea$ c ve0i manevra #ani t%at via0a, de1i n! este nea rat s (ie ai v%1tri. 4re#!ie s (i0i reca!0i n t%ate tran$ac0ii"e (inanciare, entr! c aceast a"!ni0 c%nstit!ie !n semn de averti$are. A"!ni0a 1D. A"!ni0a de e interi%r!" nc)eiet!rii indic (a t!" c v "ace s c)e"t!i0i 1i c v va (i &re! s v stra0i averea. 7ace0i d%na0ii carita#i"e, acestea c%nstit!ind % &aran0ie c ve0i avea s!(icien0i #ani de c)e"t!ia" 1i de dr!it. -a m2na st2n&, aceast a"!ni0 den%t c #anii se d!c mai re ede dec2t i (ace0i. -a m2na drea t, !nii s!nt de rere c ar atra&e !n ("!* #nesc. A"!ni0a 19. Una sa! mai m!"te a"!ni0e e c%a se"e #r#a0i"%r indic n%r%c!" !nei m%1teniri, deci e*ist %si#i"itatea ca % r!d s v "ase % mic avere. 8n ca$!" (emei"%r, s!&erea$ c ve0i %#0ine avere rin e(%rt!ri r% rii. A"!ni0a 20. A"!ni0a de e &am# n! este !n semn rea #!n, cci s!&erea$ c ve0i avea de nd!rat, n via0, &re!t0i 1i s!(erin0e. A"!ni0a 21. A"!ni0e"e de "2n& artea anteri%ar a "a#ei ici%r!"!i den%t "a #r#a0i % via0 "in de c"t%rii, at2t de "cere, c2t 1i n interes de servici!. 9ac este mic, a#ia !n !ncti1%r, aceast a"!ni0 s!&erea$ v%ia6!ri (%arte "c!te. 9ac este e*cesiv de mare, indic r%#"eme s!rvenite din acestea. A"!ni0a 22. A"!ni0a sit!at "a #a$a &2t!"!i %ate, !ne%ri, s indice % via0 sc!rt, c! %si#i"itatea !nei mari redis %$i0ii "a stres. 8nv0a0i s v re"a*a0i. A"!ni0a 2J. 7emeii c! aceast a"!ni0 i revine res %nsa#i"itatea de a se n&ri6i de (ami"ie. 4%t!1i, acesta este 1i !n semn c se va desc!rca de min!ne 1i c va (i rec%m ensat din "in "a #tr2ne0e. A"!ni0a 24. Aceast a"!ni0 indic % (emeie (%arte asi%na", c! !n "i#id% cresc!t. A"!ni0a 2A. +!te0i (i si&!ri c v "sa0i mic!0ii e m2ini si&!re, dac desc% eri0i aceast a"!ni0 "a % (emeie, cci ea ad%r c% iii. 8n "!s, are % mare a(initate c! ei. A"!ni0a 2C. +%ses%are"e acestei a"!ni0e s!nt (emei c! !n caracter insta#i" 1i c! % tendin0 de a (i c)e"t!it%are. A"!ni0a 2?. N! (ace0i c%n(iden0e acestei (emei, entr! c este !0in r%#a#i" s %at 0ine !n secret. N! este r!3inten0i%nat, dar ad%r #2r(a; deci ave0i &ri6. A"!ni0a 2D. A"!ni0a de aici s!&erea$ c tre#!ie s (i0i atente c! (inan0e"e, a"tminteri a0i !tea ierde % arte din #anii c21ti&a0i c! tr!d. A"!ni0a 29. Iat % d%amn (%arte (ericit, care, din nt2m "are, este "in de #ani. Aceast a"!ni0 este !n indicat%r (%arte recis a" r%s erit0ii 1i averii. A"!ni0a J0. Este % a"!ni0 (%arte (ast, ce s!&erea$ % ers%an c! % dis %$i0ie 6%via", care tratea$ e
14 of 17

t%at "!mea c! res ect, 1i este res ectat "a r2nd!" s!. A"!ni0a J1. 9ac ave0i % a"!ni0 e &en!nc)i, va tre#!i s tr!di0i en%rm entr! a re!1i n via0. A"!ni0a J2. A"!ni0a de aici den%t c n! s!nte0i % ers%an (%arte am#i0i%as. Utiind acest (a t, %ate c este m%ment!" s nce e0i a v (i*a %#iective n via0. A"!ni0a JJ. Aceast a"!ni0 s!&erea$ % ers%an ce %ate (i "i sit de inim. A"!ni0a J4. :e0i vedea c, n via0a am%r%as, n! v mer&e rea #ine, dac v desc% eri0i % a"!ni0 e (a0a "a#ei ici%r!"!i. 8n sc)im#, dac este r%1ie "a c!"%are, s!&erea$ c ve0i avea n%r%c n dra&%ste, marea r%#"em (iindc s!nte0i rea nc"inate s re ("irt entr! a v an&a6a ntr3% re"a0ie m%n%&am. AL !I"#L# D# P# PA$%#A P&)%#$I&A$' A (&$P L I

A"!ni0a JA. A"!ni0a de e cea( este !na #!n, indic2nd c v ve0i !tea satis(ace t%ate necesit0i"e (!ndamenta"e a"e vie0ii. E*ist %si#i"itatea s deveni0i #%&a0i 1i n! ve0i d!ce "i s de #ani. A"!ni0a JC. Ir#a0ii c! a"!ni0e e mi6"%c!" s ate"!i v%r s!(eri ermanent de d!reri n aceast $%n. :ia0a "e ad!ce r%#"em d! r%#"em. +e vrem!ri, % ast(e" de a"!ni0 se ca!teri$a 1i se n"t!ra. A"!ni0a J?. -a (emei, a"!ni0a de e s ate"e !mr!"!i semna"ea$ % ers%an ce tre#!ie s %arte %vara m!"t%r res %nsa#i"it0i c% "e1it%are 1i, n "!s, s n&)it m!"te nedre t0i n via0. Ui aceasta este !na re(era#i" de n"t!rat. A"!ni0a JD. A"!ni0e"e %$i0i%nate aici ar s atra& n via0a v%astr trdri"e 1i m!"te intri&i mesc)ine. : va (i &re! s sc a0i de s&e0i"e 0intite s re v%i, dac n! ve0i sc a de ea. N! este distractiv s (i0i n6!n&)ia0i e "a s ate, deci este m!"t mai #ine s % ca!teri$a0i. A"!ni0a J9. A"!ni0a de aici s!&erea$ "i sa n%r%c!"!i de r%s eritate. Este %si#i" s v (ie &re! s stra0i % s"!6#, (ie entr! c n! v "ace, (ie entr! c n! s!nte0i a&rea0i. A"!ni0a 40. A"!ni0a de aici ad!ce #%"i &astrice. A"!ni0a 41. A"!ni0a din $%na "%m#ar indic "i sa de am#i0ie, ne)%tr2rea 1i tendin0a &enera" s re tr&nare. :e0i desc% eri c v "i se1te m%tiva0ia de a nainta 1i c ve0i avea n ermanen0 nev%ie s (i0i m in1i de "a s ate entr! a v vedea de via0. 4%t!1i, aceast a"!ni0 mai s!&erea$ c ave0i n%r%c de
15 of 17

s%0iTs%0ii #!ne, deci este !n semn %$itiv. A"!ni0a 42. Este % a"!ni0 ce s!&erea$ %ten0ia"!" de s!cces 1i de avere. Ave0i !n n%r%c (antastic n der!"area r% riei a(aceri. 9ac ave0i % a"!ni0 asemnt%are, ar tre#!i s v desc)ide0i r% ria (irm, 1i n! s "!cra0i entr! a"0ii. A"!ni0a 4J. A"!ni0a de e (ese este !n e*ce"ent indicat%r a" inte"i&en0ei, n0e"e ci!nii 1i creativit0ii. :e0i avea !n stat!t na"t 1i ve0i (i (%arte res ecta0i. A"!ni0a 44. A"!ni0e"e de s!# (ese indic % ers%an ce va avea arte de (%arte m!"t n%r%c. 8n "!s, va (i carismatic 1i a&reat de cei"a"0i. A"!ni0a 4A. Sit!at !0in mai 6%s e s ate"e c%a se"%r, aceast a"!ni0 den%t !n %m (%arte c!"t 1i inte"i&ent, % ers%an e care se %ate !ne #a$a. A"!ni0a 4C. 9in cate, se s !ne c, dac ave0i % a"!ni0 e s ate"e &en!nc)i!"!i, va tre#!i s nd!ra0i % via0 c%m "et "i sit de c%n(%rt. Ar (i #ine dac v3a0i &2ndi s % n"t!ra0i. A"!ni0a 4?. +%$i0i%nat e s ate"e &am#ei, aceast a"!ni0 a ar0ine !n!i %m (%arte %c! at, dar care m!nce1te c! s %r, cci se #!c!r 1i de rec!n%a1tere. :e0i avea arte de #!ne re"a0ii c! ma6%ritatea %ameni"%r. A"!ni0a 4D. Ir#a0ii ce %sed % a"!ni0 e s ate"e &"e$nei v%r avea tendin0a s n! stea rea m!"t e acas, %ate c)iar s se nde rte$e de ea. Aceast a"!ni0 indic ers%ane a("ate ermanent e dr!m. A"!ni0a 49. A"!ni0a de e s ate"e !nei d%amne indic % ers%an erce !t ca "i sit de c"as %ri (ine0e. Idea" ar (i s n! % arta0i, ci s % ac% eri0i A"!ni0a A0. Aceast a"!ni0 den%t r%#"eme n dra&%ste 1i n csnicie, iar dac este nc)is "a c!"%are, c%n%ta0ii"e s!nt c)iar mai ne(aste. A"!ni0a A1. Aceast ers%an are % tendin0 s re ne&"i6en0 1i de$%rdine. A"!ni0a A2. A"!ni0a de aici indic %si#i"itatea ca maria6!" s vi se destrame sa!, ce" !0in, % via0 am%r%as (%arte insta#i" "a atr!$eci de ani, dar, dac este ac% erit c%res !n$t%r, c! m2neci "!n&i, insta#i"itatea s3ar !tea aten!a. A"!ni0a AJ. 9ac ave0i % a"!ni0 e s ate"e a"mei, stra0i3%, cci nseamn c ve0i c21ti&a (%arte m!"0i #ani. A"!ni0a A4. A"!ni0a de aici im "ic % cst%rie c! %si#i"e !rmri ne(ericite. A"!ni0a AA. S!nte0i % ers%an atent c! m!nca sa. Aceast a"!ni0 indic e cineva de ncredere. A"!ni0a AC. 9ac ave0i % a"!ni0 e %steri%r, aceasta nseamn c ve0i avea % via0 c%n(%rta#i" 1i #inec!v2ntat c! n%r%c. A"!ni0a A?. :a tre#!i s nd!ra0i m!"te #2r(e 1i trdri n via0, dac ave0i aceast a"!ni0. A"!ni0a AD. Aceast a"!ni0 indic % ers%an "in de r#dare, dar care %ate r#!(ni dac se !m "e a)ar!". A"!ni0a A9. A0i !tea (i !n c%nta#i" (%arte e(icient, cci a"!ni0a aceasta indic % ers%an (%arte rice !t "a ci(re 1i "a &esti%narea (inan0e"%r. A"!ni0a C0. A"!ni0a de e s ate"e &en!nc)i!"!i !nei d%amne den%t % ers%an c! e*ce"ente a#i"it0i inter ers%na"e, care se va #!c!ra de #!ne re"a0ii c! ma6%ritatea %ameni"%r. A"!ni0a C1. Aceast a"!ni0 s!&erea$ c ve0i avea m!"0i rieteni, care v v%r ntinde mere! % m2n de a6!t%r. Este % a"!ni0 e*ce"ent S!rsa artic%"!"!i> Revista R-!mea 7en&s)!iR Nr. A +&. J4 E! in ca"itate de si)%"%& %t s !ne ca de ce"e mai m!"te %ri vad c!m %amenii care isi ca!ta "%c!" "%r in viata, r% ri!" "%c s!# s%are, n! inte"e& ana "a ca at ce d%resc t%t!si in rea"itate. Un!" si ace"asi "!c! re re$inta entr! %ameni di(eriti , "!cr!ri di(erite. Un %m s !ne , s ati!, "at!" inte"e&e !n terit%ri! de c%nvet!ire, entr! a"t!" , stat!t in s%cietate sa! cariera, %$itie; E*ista %ameni entr! care viata re re$inta !n act de creatie, de cercetare, !n dr!m interesant si ire eta#i", % ca"at%rie. Un rieten avea % &"!ma e care % re eta des at!nci cand cineva ii adresa intre#area >,,C!m sa &asesti "%c!" ta! in viataH,, Acesta ras !ndea> ,,9e ce iti tre#!ie tie sa ca!ti ca"ea si "%c!" ta! in viataH N! mai #ine %c! i (r!m%s si "inistit "%c!" a"t!iaH 9aca n! vrea sa3" cede$e i" #atemN ' sa ai "%c!" ta! si ai sca at de r%#"ema,, 9! a
16 of 17

cateva incercari de %rice (e", daca esti dest!" de atent "a tine si "a rest!" "!mii, vei inte"e&e dest!" de re ede ca %ri!nde te3ai a("a intr3!n m%ment dat, an!me ace" "%c este "%c!" ta! in "!mea asta, %rice ai (ace "a !n m%ment dat , aceea este ca"ea ta ac!m, in viata asta. Inca de "a m%ment!" a aritiei (iecar!ia dintre n%i in aceasta "!me am av!t "%c!" n%str!, !n!" s ecia" e care nimen!i n!3" %ate %c! a. In adanc!" s!("et!"!i (iecare %m isi c!n%aste menirea "!i, c)emarea. Este adevarat ca acest "!cr! !ne%ri si "a an!miti %ameni %ate (i #ine asc!ns s!# strat!ri"e m!"ti "e a va"%ri"%r c%nventi%na"e a s%cietatii sa! s!# d%rinte"e si s erante"e cat si aste tari"e a"t%r %ameni in ra %rt c! tine. Ca si si)%"%&. %t sa va s !n ca %m!" %ate sa creada in %rice este %si#i" si in %si#i" si %ate ca!ta sens!" %ri!nde, dar n! !tem e* "ica t%t!", n! !tem ar!nca %m!" "!and in c%nsiderare d%ar % a"!nita nevin%vata de e c%r !" sa! (ata acest!ia. ' a"!nita ne %ate s!&era ceva, ne %ate v%r#i des re an!mite artic!"aritati a ers%na"itatii ire eta#i"e, ne %ate arata an!mite deta"ii intime si artic!"are a (iintei !mane. 9aca aceste e"emente n! "e de$v%"ti, daca n! tin$i catre mai s!s, at!nci, n! ai de ce te "an&e ca n! rimesti nimic din artea destin!"!i. Unii %ameni inca de "a nastere s!nt in$estrati c! % m!"time de ta"ente, ca acitati si a"!nite si %tentia" acestea %t deveni %ameni de s!cces intr3% m!"time de d%menii. 9ar n! tre#!ie sa credeti ca acestea v%r atin&e s!cces!" (ara a mai (ace ceva, de%arece a! de6a % a"!nita si &ata. C)iar si acestea v%r tre#!i sa m!nceasca entr! s!cces, va tre#!i sa3si de$v%"te ca acitati"e, er(%rmanta, a#i"itati"e, sa se a!t%c!n%asca, sa se a!t% er(ecti%ne$e. Ce sa (aca %amenii care ana in re$ent inca n! s3a! c"ari(icatH Este %si#i" ca re$enta !nei an!mite a"!nite !ndeva e c%r sa devina entr! cineva dre t % "inie de %rientare rin viata. +entr! cineva % a"!nita %ate sa devina dre t % stea ca"a!$it%are, !n !nct de destinatie e )arta vietii. Aici ce" mai im %rtant as ect este a n! ermite %ric!i a"tc!iva sa a"ea&a dr!m!" ta! in viata, in "%c!" ta!. 7iecare dintre n%i este res %nsa#i" n!mai entr! s%arta si destin!" r% ri!. 7iecare sa ai#a &ri6a de r% ri!" destin si ast(e" daca (iecare ar (ace acest "!cr! , "!mea ar (i mai #!na. -!mea este asa c!m este entr! ca (iecare dintre n%i d%reste sa! este inc"inat sa se %c! e de s%arta si destine"e a"t%ra, (ara a avea in aceasta directie nici cea mai mica ca"i(icare.
Publicat de Anatol Basarab la 13:20:00

17 of 17