Sunteți pe pagina 1din 17

Anatol Basarab

Gandeste. Simte. Invata.

Anatol Basarab
Se ncarc...
MIERCURI, 14 IANUARIE 2009

Despre trecut si viitor ne vorbesc alunitele


Despre trecut si viitor ne vorbesc alunitele

A avea si a astra !n ta"ent este #ine, dar a de$v%"ta ta"ent!", este si mai #ine. Mai &re! decat aceste d%!a "!cr!ri este a desc% eri ace" ta"ent. 'ricat de #ine n! ai invata "a sc%a"a, %ricare n! ar (i n%te"e ta"e "a matematica, (i$ica sa! c)imie, ma ind%iesc ca t%ate acestea "a !n "%c iti %t arata dr!m!" vietii ta"e. E*ista m%da"itati de a ca"c!"a trase!" vietii !n!i %m !ti"i$and astr%"%&iea, n!mer%"%&iea. +!tem d!ce aceste ca"c!"e ana "a nive" ce"!"ar. C! t%ate acestea, tre#!ie sa va s !n ca ceea ce re re$inta )arta vietii n%astre sta c)iar "a s! ra(ata, e r% ria n%astra ie"e, !n (e" de ste"e ca"a!$it%are , a"!nite"e. +ie"ea c%r !"!i n%str! re re$inta ca si c!m % )arta, !n asa %rt, iar di(erite"e $%ne a"e c%r !"!i re re$inta di(erite (i"e din acest asa %rt. A"!nite"e s!nt %$iti%nate e aceste (i"e ca si c!m ar (i niste mici semne, stam i"e, insemnari. Ar!ncand in m%d ca"i(icat % rivire in acest ,, asa %rt,, !tem a("a m!"te "!cr!ri interesante des re ce" care se asc!nde dinc%"% de ie"e. +%$iti%narea a"!nite"%r e c%r !" #ar#at!"!i sa! (emeei ne %ate v%r#i dest!" de aman!ntit des re nat!ra %m!"!i. -%c!" in care s!nt "asate acestea, (%rma si marimea "%r s!nt indicii de caracter, dar si semne a"e
1 of 17

destin!"!i ers%anei res ective. E*ista % stiinta intrea&a care se %c! a de st!di!" "%r si care se n!meste .m%r(%sc% ie/. Semni(icatia a"!nite"%r di(era de "a (ete "a #aieti. In &enera", "a (ete, a"!nite"e de #!n a!&!r s!nt "asate e stan&a, iar "a #aieti e artea drea ta a c%r !"!i. C)ine$ii si ei cred c a"!ni0e"e %t (i (aste %ri ne(aste, n (!nc0ie de "%c!" !nde s!nt %$i0i%nate, c!"%area e care % a! 1i c2t de mari ar n ra %rt c! c%r !" n%str!. A"!ni0a %ate (i % mic at nea&r e "a#a ici%r!"!i, semni(ic2nd %ca$ii de a c"t%ri, sa! !n !ncti1%r r%1!3nc)is e m2n, adese%ri inter retat ca indicat%r a" !n!i an!mit ti de a#i"itate sa! n%r%c, as%ciat m2ini"%r. A"!ni0e"e de e s ate den%t % an!mit %var e care tre#!ie s % nd!rm, iar ce"e de e artea anteri%ar a c%r !"!i s!nt c%nsiderate ad!ct%are de n%r%c. N! e*ista %ameni (ara a"!nite, macar % sin&!ra a"!nita !ndeva e s! ra(ata c%r !"!i (iecare % are. A"!nite"e n! s!nt !r si sim "! niste semne e c%r , acestea re re$inta adevarate ecete a"e s%artei si destin!"!i. 4re#!ie d%r sa inveti a "e citi si inte"e&e semni(icatia. Unii %ameni s !n c a"!ni0e"e de e c%r !" n%str! s!nt, n rea"itate, nsemne secrete, rmase din vie0i"e n%astre anteri%are, sim#%"!ri a"e !nei (a te 5armice trec!te, (ie ea #!n sa! rea, s%rtit s (ie "tit n aceast via0. A"0ii a(irm c a"!ni0e"e re re$int mesa6e a"e n%r%c!"!i 1i &)ini%n!"!i ce re("ect ni1te !ncte de c%tit!r din via0a n%astr. 7iecare a"!ni0 vi$i#i" de e c%r !" n%str! asc!nde !n n0e"es %ri i"!strea$ !n an!mit %#stac%" secret sa! a6!t%r!" nea1te tat din artea a"tc!iva. 8n !ne"e tradi0ii, mesa6e"e a"!ni0e"%r era! at2t de semni(icative, nc2t !tea! (i inter retate dre t ne(aste entr! neam sa! !tea! ad!ce !n mare res ect ace"!i mem#r! a" (ami"iei ce !rta % a"!ni0 c! c%n%ta0ii %$itive. 9esi&!r, n m!"te c!"t!ri se crede c !terea a"!ni0ei este c! at2t mai mare, c! c2t este mai mare 1i mai r%eminent a"!ni0a. ' a"t credin0 (%arte rs 2ndit este aceea c a"!ni0e"e de c!"%are desc)is ad!c mai m!"t n%r%c. Iat c%nsiderente"e &enera"e a"e c)ine$i"%r des re a"!ni0e"e c%r %ra"e. +ana ce stiinta m%derna a ince !t sa se interese$e in m%d seri%s de a"!nite, acestea era! tratate c! m!"t res ect in e$%terism si %c!"tism!" tim !ri"%r (%arte inde artate. :ra6it%rii, vindecat%rii, re&ii si r%#ii incerca! sa desci(re$e taine"e asc!nse in s ate"e a"!nite"%r. C! !ne"e a"!nite ne nastem, a"te"e a ar si dis ar in c!rs!" vietii. Care e semni(icatia "%r, ce v%r e"e sa s !na, ce ne arata, des re ce ne v%r#esc, (iindca daca t%t!si ne nastem c! e"e sa! "e d%#andim e dr!m!" vietii inseamna ca acestea n! s!nt intam "at%are. 9esi&!r ca a aritia sa! dis aritia an!mit%r a"!nite a! % ca!$a (i$i%"%&ica, dar aceasta ca!$a (i$i%"%&ica este tre$ita "a viata de % a"ta, %ate si)%"%&ica, ener&etica sa! s irit!a"a. Nimic n! este intam "at%r, t%t!" este interc%nectat si interde endent, de inde d%ar de !nde ince em n%i sa vedem acest "ant a" interc%necsi!nii si interde endentii a ca!$e"%r si e(ecte"%r. A"!nite"e a! % im %rtanta de%se#ita entr! (iecare dintre n%i, "a (e" ca si "inii"e din a"ma sa! am rente"e di&ita"e. 9aca "!am in c%nsideratie (a t!" ca a"!nite"e sa! ete"e inasc!te %t sa a ara, %t sa creasca si %t sa dis ara at!nci semni(icatia "%r devine si mai mare. 4%ate acestea se etrec neintam "at%r. A aritia !nei a"!nite sa! dis aritia ei ne v%r#este des re (a te"e n%astre atat s!#iective cat si %#iective, des re trairi"e n%astre, atit!dini, inc"inatii, a#i"itati, de rinderi, "aceri;"a (e" si in ca$!" ar!"!i car!nt, "inei"%r din a"ma, rid!ri"%r de e (r!nte; +!tem incerca de a !rmari e d!rata vietii !n!i %m t%t ce se etrece c! e" din ers ectiva a"!nite"%r care a ar si care dis ar. Aceasta %#servare s!nt c%nvins ca ar ad!ce m!"te e* "icatii din r%ces!" ca!$a ,e(ect a" %m!"!i %#servat. In di(erite % %are e*ista di(erite m%d!ri de inter retare a a"!nite"%r insa c! t%ate acestea di(erente"e n! s!nt (%arte mari. +!tem s !ne ca "a di(erite % %are di(era d%ar va"%area care i se atri#!ie !nei a"!nite sa! a"teia. In aceasta directie intr3adevar e*ista mici di(erente. In !ne"e % %are se c%nsidera % an!mita a"!nita (%arte im %rtanta in a"te % %are aceiasi a"!nita n! este cata"%&ata ca (iind im %rtanta, dar ca inter retare si semni(icatie aici n! e*ista mari di(erente. Interesant este (a t!" ca in ce"e mai di(erite % %are atat va"%area a"!nite"%r cat si semni(icatia "%r c%incid, at!nci cand mer&e v%r#a des re (ata %m!"!i. 4%ate a"!nite"e %$iti%nate e (ata a! aceiasi va"%are si semni(icatie inter retativa cam "a t%ate % %are"e. In &enera" !tem s !ne ca a r%a e in t%ate % %are"e, a"!nite"%r de e (ata "i sa ac%rdat % atentie de%se#ita <de%arece s!nt !s%r de %#servat, s!nt "a vedere=. 9in acest m%tiv n!mai e (ata e*iste este % s!ta de $%ne c! a6!t%r!" car%ra se st!diea$a si inter retea$a a"!nite"e. A! e*istat si e*ista % m!"time de d%ve$i "e&ate de asa n!mite"e 3 a"!nite n%r%c%ase. S3a %#servat de3a
2 of 17

"!n&!" tim !"!i ca %amenii care a! % an!mita a"!nita !ndeva e (ata sa! e rest!" c%r !"!i a! trait % an!mita viata, a! av!t !n an!mit destin, a! casti&at an!mite "!cr!ri;9in acest m%tiv si asta$i e*ista tendinta ca sa ne desenam in m%d s ecia" cate %, a"!nita !ndeva e (ata, sa! e c%r ca sa semanam c! cineva si sa atra&em n%r%c!" as! ra n%astra, sa! !n an!mit destin. E*ista insa si %ameni care in m%d intenti%nat ca!ta sa in"at!re an!mite ete inasc!te sa! a"!nite de e c%r , ca sa inde arte$e an!mite e(ecte a"e destin!"!i. Acest "!cr! %ate (i (ac!t n!mai in ca$!ri"e e*treme, de%arece % ast(e" de interventie %ate sc)im#a viata n! n!mai in #ine, dar si in ra! daca n! c!n%astem intrea&a in(%rmatie. E! ers%na" n! rec%mand niman!i sa inde arte$e a"!nite"e de e c%r , < insa daca t%t!si aveti a"!nite sa! ete care isi m%di(ica marimea, (%rma sa! c!"%area, in aceasta sit!atie este rec%manda#i" sa va adresati medic!"!i de s ecia"itate cat mai re ede= n! rec%mand sa va adresati "a s cia"istiii care va indeamna sa in"at!rati de e c%r an!mite a"!nite d%ar din m%tive ca si c!m estetice. Mai #ine asc!"tati3va e v%i insiva si ast(e" este %si#i" sa evitati (a te ne&andite si c%nsecinte ne "ac!te, ast(e" !teti c)iar sa c%rectati !ne"e "!cr!ri din ceea ce n%i n!mim , 5arma. 9esi&!r, %amenii s!nt inc"inati sa vada in a"!nite, ete inasc!te, ceva tainic si mistic c)iar. +ana in re$ent n! este (%arte c"ar de ce a ar acestea, intr3% (%rma atat de variata, e di(erite $%ne a"e c%r !"!i sa! (etei. 9e e*em "!, ete"e sa! a"!nite"e in (%rma de c%ntinente, ins!"e, "ac!ri, mari, %t sa ne v%r#easca des re % ca"at%rie inde artata, dar insemnatatea 5armica %ate (i c! t%t!" de%se#ita. Acest "!cr! va de inde de (a te"e e care "e (acem, de &and!ri"e e care ni "e ermitem sa "e avem;E*ista ete care sim#%"i$ea$a , a ararea, r%tectia. Aceste de re&!"a n! isi m%di(ica c%nt!r!ri"e, (e"!" in care se re$inta si nici semni(icatia. In"at!rand de e c%r % ast(e" de ata, n! stii inca de ce r%tectie te3ai "i sit rin aceasta (a ta. Ac!m n! vei mai avea aceasta ata inasc!ta sa! d%#andita, dar %data c! asta n! vei mai avea nici r%tectia e care % aveai ana ac!m, iar asta %ate c)iar iti va sc!rta m!"t viata. Iata cateva semni(icatii a"e a"!nite"%r> A"!nita e (r!nte. 9etinat%r!" acestei a"!nite %ate deveni !n mare %m de stat, !n mare %"itician, re(%rmat%r, %"itician inte"e t, di "%mat. ' ast(e" de a"!nita, %$iti%nata s rancenei dre te % avea c)ea$!" A"e*andr! Mensic%v , c%ntem %ran!" si rieten!" "!i +etr! I. Acesti %ameni a! !n %tentia" ener&etic &randi%s, dar entr! ei im %rtant este sa n! ,,sara ca"!",, si sa n!3si c%ns!me ener&ii"e e mar!ntis!ri. ' ata inasc!ta e (r!nte % avea si G%r#aci%v M, care e "an&a asta era si c)ie" si am va$!t c! t%tii cine a (%st, ce r%" a av!t, si !nde a a6!ns.

9in tim !ri"e ce"e mai inde artate %amenii se temea! de ai "asa sa a6!n&a "a !tere e cei c! c)e"ie, de%arece c!n%stea! ca acestea s!nt mari re(%rmat%ri, iar re(%rme"e ad!se de ei n! t%tdea!na s!nt "ac!te, dar asta n! inseamna ca s!nt re"e. <N! t%t ce ne "ace, este si #!n si n! t%t ce n! ne "ace este %#"i&at%ri! si ra!.= 4%cmai din acest m%tiv a (%st !cis I!"i!s Ce$ar cand acesta ince ea sa c)e"iasca si t%t %data avea % ascensi!ne !ternica catre %$itia cea mai ina"ta in stat. R!sii t%tdea!na s3a! tem!t sa "ase "a !tere e cineva c! c)e"ie si c! t%ate acestea :. -enin a a6!ns "a ! itr! !terii. Era si e" !n re(%rmat%r c! c)e"ie.
3 of 17

-enin a !s #a$e"e c%m!nism!"!i iar a %i d! a ?0 de ani vine G%r#aci%v si des(iintea$a c%m!nism!", c%nsiderat ana at!nci ca (iind cea mai #!na (%rma de &!vernare.

:a mai re$int aici inca d%!a %$e, dar ce a! acestea d%i %ameni in c%m!n, desc% eriti sin&!ri. E! n! c%mente$i.

4 of 17

A"!nita "asata e*act intre s rancene ne arata !n %m care in an!mite c%nditii si)%(i$i%"%&ice sa! si)%menta"e %ate revesti viit%r!". ' ast(e" de a"!nita detin $eitati"e in c!"t!ra )ind!sa. 4%ate stat!i"e inta"nite in manastiri"e si "acas!ri"e s(inte a"e )ind!si"%r detin cate % a"!nita intre s rancene. 'amenii care se nasc c! % ast(e" de a"!nita s!nt c%nsiderati niste (ericiti, rintre rest!" m!rit%ri"%r. Se c%nsidera ca "%c!" dintre s rincene este $%na ce"!i de3a" ,,trei"ea %c)i,, %c)i!" "!i S)iva. 9etinat%r!" !nei ast(e" de a"!nite a re!sit in viata anteri%ara sa3si in#!natateasca c! m!"t r% ria 5arma in c%m aratie c! rest!" %ameni"%r, an!me rin ca acitatea "!i de a revedea an!mite e(ecte "e&ate de an!mite acti!ni. In viata act!a"a ca acitatea de a c!n%aste viit%r!" n! a dis ar!t c! t%t!", ci se a("a intr3% stare "atenta si %ricand in an!mite c%nditii se %ate reactiva. A"!nita din (r!nte ce este %$iti%nata s!s, ac%"% !nde in m%d n%rma" ince e sa creasca ar!", ne arata !n %m c! niste ca acitati %r&ani$at%rice de%se#ite. A"!nita care a sc%s din minti (%arte m!"ti #ar#ati.

A"!nita e %#ra$!" stan& si s!# %c)i, ne v%r#este des re #!natate si incredere. Aceasta a"!nita ne arata % r%venenta n%#i"a si inc"inatia catre a!t%6ert(ire, a!t%sacri(icare. A"!nita e mandi#!"a , re re$inta 1tam i"a %ameni"%r )%tarati, care s!nt ca a#i"i intrea&a viata sa % dedice "! tei entr! % idee. ' ast(e" de a"!nita e artea drea ta % detinea mare"e er%! a"#ane$ Scander#e& care a trait "a ince !t!" sec%"!"!i @: <140A B 1?.1.14CD=. 'm!" care are % ast(e" de a"!nita e "an&a t%ate, mai este si !n %rat%r neintrec!t. A"!nita %$iti%nata e ca si asc!nsa de %d%a#a ca i"ara. Un ast(e" de cad%! de "a Nat!ra rimesc n!mai %amenii &andit%ri, (i"%s%(i, %ameni de stiinta, %ameni in$estrati c! % &andire netraditi%na"a. M%d!" "%r de a &andi si de a vedea "!cr!ri"e !ne%ri "e %ate c%m "ica viata, dar in ace"si tim s!nt %ameni care ad!c n%!" si desc)id %ri$%nt!ri ne#an!ite a"e tendinte"%r n%astre de mai tar$i!. S!nt %ameni care traiesc mai m!"t in viit%r, s!nt c! m!"t inaintea m!"timii si din acest m%tiv n! s!nt !s%r de inte"es si de acce tat, entr! %m!" %#isn!it, mai a"es entr! acei %ameni care s!nt in c%ada ev%"!tiei. N! are im %rtanta !nde este %$iti%nata a"!nita, in ce $%na a ca !"!i. Im %rtant ca ea sa (ie asc!nsa de %d%a#a ca i"ara. In ace"asi tim % ast(e" de a"!nita ne v%r#este si des re caracter!" mistic si asc!ns a" %ses%r!"!i. Se c%nsidera ca !n ast(e" de %m intr3% viata anteri%ara a !t!t sa %m%are e cineva c! (%arte m!"ta !s!rinta, sa! a savarsit % a"ta %arecare (a ta de care mai tar$i! s3a cait si a &andit m!"t as! ra aceea ce a (ac!t. Ast(e" acesta si3a de$v%"tat intr%versia, ca acitatea de sc!(!ndare in r% ri!" micr%c%sm. A"!nita %$iti%nata e tam "a drea ta ne arata !n %m c! % int!itie (%arte de$v%"tata. Acesta detine dar!" rem%nitiei, are % individ!a"itate a rinsa, stra"!cit%are. In trec!t se c%nsidera ca % ast(e" de a"!nita tre#!ie asc!nsa de riviri"e %ameni"%r. A"!nita %$iti%nata e !rec)e. +%ses%r!" !nei ast(e" de a"!nite de re&!"a este este mas!ra de "a!dar%s.
5 of 17

Aceasta ca"itate "a ei (!ncti%nea$a ca % mas!ra de a!t%a arare. Acesti %ameni n! isi tin r% ri!" c!vant, inca"ca r%misi!ni"e, s!nt in stare sa minta si sa (!re. 9aca a"!nita este e !rec)e dar este asc!nsa rivirii acest "!cr! ne s !ne des re %si#i"itatea ca %ses%r!" ei sa ai#a sa! sa d%#andeasca in viit%r di(erite a(ecti!ni, dest!" de &rave a"e sistem!"!i nerv%s. A"!nita e "im#a. 'amenii c! % ast(e" de ecete rara s!nt c!n%sc!ti ca mari v%r#areti, v%r#esc m!"t si de ce"e mai m!"te %ri (ara r%st si mai de"%c n! s!nt in stare sa asc!"te e cineva. Acesti %ameni se de%se#esc de a"tii rin an!mita "i sa de c%ntr%" a" c%m %rtamente"%r, inc"!siv si ce" ver#a", in6!ra m!"t, n! isi cen$!rea$a v%r#e"e a r%a e de"%c si din aceasta ca!$a isi atra& mari s!(erinte si #"am!" ce"%r"a"ti. 7emei"e c! % ast(e" de a"!nita in trec!t era! c%nsiderate vra6it%are, (ara dre t de a e", (ara dre t de a arare. A"!nita e &at. 9aca detinat%r!" acesteia este !n #ar#at at!nci a"!nita ne arata !n %m c! !n nive" inte"ect!a" si s irit!a" (%arte #ine de$v%"tat, dar car!ia ii este (%arte &re! de a3si rea"i$a intre& %tentia"!" in aceasta eri%ada de tim . 9e re&!"a, de idei"e acest%ra se (%"%sesc a"ti %ameni m!"ti mai sireti, ra&matici si vic"eni. 7emeia detinat%are a !nei a"!nite e &at %ate (i !na (%arte sc)im#at%are. ' ast(e" de (emee de ce"e mai m!"te %ri re eta s%arta mamei sa"e. 9e e*em "!, daca mama ei a av!t d%!a casat%rii, at!nci in m%d a r%a e si&!r si %ses%area acestei a"!nite va avea d%!a casat%rii. Acest "!cr! se re(era si "a n!mar!" de c% ii si a"te evenimente din viata care v%r semana (%arte m!"t c! evenimente"e din viata mamei. 9aca %ses%r!" !nei ast(e" de a"!nite este !n c% i", at!nci acesta este i!#it de catre t%ti, este in centr!" atentiei, t%ate riviri"e s!nt indre tate catre e". 9e re&!"a acestea s!nt niste c% ii care ,,iti (!ra %c)i!",, A"!nita e !mar. Aceasta a"!nita sa! ata inasc!ta este !n semn direct a" Earmei. Acesti %ameni ca si c!m s!nt "ini de r%#"eme e care n! "e3a! re$%"vat in trec!t. Ei vin c! !n #a&a6 mare de restante e care va tre#!i sa "e re$%"ve in viata asta. S!nt niste %ameni !ternici, a! % ers%na"itate !ternica, dar mere! n! "e a6!n&e c!ra6, indra$nea"a, )%tarare. Acest%r %ameni "e este (%arte &re! sa rec!n%asca a!t%ritati"e, sa se s! !na, a! tendinta sa v%r#easca si sa se c%m %rte ca de "a e&a" "a e&a" c)iar si c! Fe!" si asta "e ad!ce m!"te r%#"eme. 9e re&!"a ac!m!"ea$a % m!"time de r%#"eme si tensi!ni in re"atie c! r% rii c% ii si din acest m%tiv raman sin&!ri "a #atranete. In trec!t (emei"e care inse"a! s%tii, sa! c%m "%ta! im %triva re&e"!i;era! ecet"!ite c! (er!" incins ana "a r%s!, an!me e !mar. In 7ranta de e*em "! acest%ra "i se a "ica % ecete s!# (%rma !nei ("%ri de "a"ea e !mar, c! (er!" incins. A"!nita e ie t. In trec!t aceasta %$iti%nare a a"!nitei sa! a !nei ete inasc!te era c%nsiderata !n semn ra! sa! eric!"%s. 9aca a"!nita este %$iti%nata e stan&a, iar %ses%r!" este % (emee, at!nci aceasta va deveni victima !nei i!#iri ne(ericite. 9aca a"!nita este e drea ta, at!nci inter retarea este c! t%t!" a"ta si ne arata % ers%ana care va deveni sa! este de6a % s%tie credinci%asa si % mama (%arte #!na. ' ast(e" de (emee isi !rmea$a #ar#at!" si "a #ine si "a ra!, si "a #%&atie si "a saracie. Este &re! sa c!ceresti % ast(e" de (emee, dar daca ai re!sit acest "!cr! at!nci t%ata viata vei avea % rietena, s%tie si artenera adevarata, ca a#i"a sa dea t%t!" entr! s%t!" si c% ii ei. 9aca a"!nita ii a artine !n!i #ar#at aceasta ne arata !n %m c! intentii c!rate si sincere in directia i!#irii (ata de %ameni. A"!nite"e de e s(arc!ri, atat "a #ar#ati cat si (emei inca din vec)ime se strad!ia! sa "e inde arte$e sa! sa "e asc!nda riviri"%r, de%arece acestea revestesc im#%"naviri &rave si accidente ne(ericite. <:3ati !s vre3% data intre#areaG 9e ce #ar#atii at!nci cand s!nt riviti, sa! s!r rinsi de % (emee acestea isi asc!nd imediat c! a"me"e %r&an!" se*!a", iar in ace"easi c%nditii (emei"e isi asc!nd s(arc!ri"eH = +entr! ca (%rma, marimea, c!"%area, ie"ea, a"!nite"e din aceste, a"te deta"ii si aman!nte, %t s !ne des re ace" #ar#at sa! (emee mai m!"t decat %t ei insasi vre3% data sa s !na des re ei. In aceste $%ne se asc!nd in(%rmatii e*trem de intime, secrete, r%(!nde, care n! rea d%resti sa "e stie si a"tii, asta in ca$!" cand cei"a"ti sti! a rec!n%aste ace"e in(%rmatii. In trec!t a r%a e t%t %m!" stia sa vada ce ,,scrie,, in aceste $%ne a"e c%r !"!i. A"!nita e %#ra$. -a #ar#ati aceasta v%r#este inainte de t%ate des re !n caracter vi!, "! tat%r, !nicitate daca este %$iti%nata e %#ra$!" stan&. ' ast(e" de a"!nita este ractic im %si#i" sa n3% %#servi. 7emei"e c! a"!nita e %#ra$ se #!c!ra de m!"ta atentie a se*!"!i % !s mai m!"t si mai des decat %ricare a"ta (emee. A"!nita de e %#ra$!" stan& ne v%r#este des re !n ta"ent de%se#it, care se mani(esta inca din c% i"arie. Acesta %ate (i !n ta"ent catre arta, ict!ra, "iterat!ra, m!$ica; Ast(e" de %ameni detin % mem%rie (en%mena"a si % ca acitate de c%m!nicare de%se#ita. ' ast(e" de a"!nita % avea si Mer"in M%nr%. Cred ca
6 of 17

n! mai tre#!ie sa amintesc aici cati #ar#ati a #!"%versat aceasta im re!na c! si dat%rita a"!nitei sa"e. A"!nita de e "e%a a , e"ement!" distinctiv a !n!i ast(e" de %m este s! rematia sentimente"%r as! ra rati!nii. 9e re&!"a acestea s!nt niste ers%ane e*trem de visat%are, ca a#i"e sa3si m%di(ice !n&)i!ri"e de vedere, sentimente"e si c%nvin&eri"e de cateva %ri in dec!rs!" !nei sin&!re $i"e. Alunita deasupra buzei superioare. -a (emei daca este %$iti%nata e drea ta int%tdea!na v%r#este des re vic"enie, des re cr!$imea !rtat%arei a"!nitei. Aceasta ecete de re&!"a ii a artine !nei (emei (r!m%ase, er(ide, a"!nec%asa, inse"at%are, i!#it%are de se* si distractie, avent!ra si intri&i ceea ce ii ermite r% rietarei acestei a"!nite sa (aca % cariera dest!" de #!na si sa atin&a s!cces!". Alunita pe nas , v%r#este des re !n caracter !s%r, ("e*i#i" si des re re$enta simt!"!i !m%r!"!i (%arte #ine de$v%"tat. -a (emei aceiasi a"!nita este semn!" r%stiei, &andirii s! r(icia"e, "i sei de r%(!n$ime. Alunita la baza nasului pe obraz 3 ne arata s re % ers%ana care ii "ace sa dea t%t (e"!" de s(at!ri, de re&!"a !ti"e si (%"%sit%are. Ast(e" de %ameni sti! sa3si tina "im#a d! a dinti, sti! sa astre$e secrete"e si te %t a6!ta in sit!atii"e ce"e mai &re"e. Cea mai #!na r%(esie entr! ast(e" de %amenii este cea de av%cat. Acesti %ameni %t ,,v%r#i,, c! ste"e"e, %t (ace min!ni, %t inter reta vise"e si n! n!mai. ' ast(e" de a"!nita % avea si mare"e +arace"si!s Alunita pe barbie , in$estrea$a %ses%r!" c! % v%inta de (ier si % ca acitate e*trem de !ternica de a (ina"i$a %rice "!cr! ince !t. A"!nita e #ar#iea !n!i #ar#at, daca este %$iti%nata e drea ta ne v%r#este des re !ni"atera"itate, mandrie, e&%ism. +%$iti%nata e stan&a ne arata !n %m %rientat catre sc% c! % d%rinta !ternica de a mer&e inainte s re a!t%c!n%astere si a!t%de$v%"tare. -a (emei din %triva, % a"!nita e #ar#ie %$iti%nata e drea ta re re$inta !n semn %$itiv, (ericit, ce ii c%n(era acestea incredere in r% rii"e (%rte, % timism si marinimie. ' ast(e" de (emee t%tdea!na se va di(erentia rin ca acitatea de a asc!"ta, inte"e ci!ne si tact. Alunita pe spate, este semn!" cerinte"%r ridicate (ata de sine si (ata de cei din 6!r. In trec!t se c%nsidera ca % ast(e" de a"!nita crea$a !n an!mit dr!m in viata care va ad!ce c! sine tradarea din artea ce"%r a r% iati dar n! n!mai. Se c%nsidera ca %amenii care a! % a"!nita e s ate (%arte des s!nt tradati si vand!ti de cei mai di(eriti %ameni, %nc"!siv de cei dra&i. N! este e*c"!s ca %ses%r!" !nei ast(e" de a"!nite in viata anteri%ara sa (i (%st c)iar %m%rat e "a s ate de catre cineva a r% iat, din acest m%tiv si asta$i acestea inc%nstient n! a! rea m!"ta incredere in %ameni si s!nt mere! atenti. Alunita pe brat. A"!nite"e %$iti%nate e artea interi%ara a inc)eet!ri"%r ne arata !n semn a" %ameni"%r !s%r de s! arat si de 6i&nit, s!nt (iri sensi#i"e. 9aca in aceste $%ne se &asesc d%!a sa! mai m!"te a"!nite asta ne v%r#este des re niste %ameni e*trem de sensi#i"i, c)iar des re (iri !ne%ri e*trasen$%ria"e "a %rice (%rma de a&resivitate, d!ritate, neatentie si "i sa de tact. Ca si c!m iti citesc &and!ri"e ast(e" ca sti! e*act daca n! ii acce ti sa! n! ii "aci. Femeea cu alunita pe brat de regula este foarte fericita in casatorie. 9aca a"!nita este %$iti%nata e artea e*teri%ara a #rat!"!i at!nici % ast(e" de s%tie ii %(era s%t!"!i i!#it !n ma*im!m de c%n(%rt. Iar#at!" c! a"!nita e #rat!" dre t detine % ener&etica #ine de$v%"tata. Acesta n! este %#"i&at%ri! sa (ie (i$ic !ternic, sa ai#a m!sc)i "!crati de%arece "!cr!ri"e si %amenii si (ara asta ii se s! !n v%intei "!i. Ast(e" de #ar#ati rivesc "!mea si viata in m%d % timist, s!nt ca a#i"i sa casti&e #ani si res!rse, ast(e" incat devin (%arte inde endenti. 9%!a a"!nite e #rat!" dre t este semn de (ide"itate si "%ia"itate. A"!nite"e din 6!r!" c%t!"!i re re$inta stam i"e a"e inada ti#i"itatii "a viata %ameni"%r. In &enera" (ata de a"!nite"e din 6!r!" c%t!"!i si a &en!nc)i!"!i tre#!ie sa (im (%arte atenti, entr! a n! "e a&ata, tra!mati$a sa! $&araia. Aceste a"!nite atra& as! ra "%r ener&ii"e ne&ative din medi!" inc!n6!rat%r. Aceste ener&ii %t (i mani(estate in (%rma de em%tii ne&ative, &and!ri, atit!dini a"e %ameni"%r din 6!r, s! arari si v%r#e ne&re. Ce" mai interesant este ca %amenii care detin ast(e" de semne n! s!nt ca a#i"i sa transmita a"t%r %ameni ener&ii ne&ative. Acestea t%t!" reia! as! ra "%r si devin !n (e" de #!rete care a#s%ar#e ener&ii"e da!nat%are din 6!r. 9in acest m%tiv acesti %ameni !s%r %t (i a&resati, #r!ta"i$ati, ta")ariti, aca"iti; Acest%ra (%arte des "i se intam "a ast(e" de "!cr!ri care entr! !n %arecare a"t %m se %t intam "a ma*im!m %data sa! de d%!a %ri in t%ata viata. A"!nite e artea e*teri%ara a de&ete"%r. 9aca % ast(e" de 1tam i"a se &aseste e de&et!" ine"ar "a maina drea ta, "a #a$a de&et!"!i , %m!" va (i de$ama&it in viata "!i intima si ers%na"a. Un ast(e" de %m tre#!ie
7 of 17

sa (ie (%arte atent c! cine mer&e "a starea civi"a, iar daca de6a a (%st e ac%"% at!nci e #ine sa ac% ere acea a"!nita c! vere&)eta si sa % %arte ermanent (ara a % sc%ate de e de&et. Ce"%r care inca n! s!nt casat%riti "i se rec%manda sa %arte e de&et!" ine"ar !n %arecare ine" entr! a ac% eri a"!nita si entr! a n! ramane sin&!ri. 'amenii c! a"!nite e de&et s!nt in("!entati de ceea ce n!mim ,,de%c)i,, adica de in("!enta ne&ativa a ener&eticii &and!ri"%r si sentimente"%r a"t%ra. 9e re&!"a acestea s!nt (%arte isc!siti in cr%it%rie, tric%tare;I"!$i%nistii si scamat%rii de re&!"a %seda cate % ast(e" de a"!nita. ' ast(e" de 1tam i"a detine si 9avid E%t5in <9avid C% er(ie"d= +e "an&a asta e*ista credinta ca #anii !r si sim "! se ,,"i esc,, de %amenii c! a"!nite e de&ete. In an!mite % %are e*ista credinta ca %amenii ce a! a"!nite e de&ete %t deveni )%ti e*trem de #!ni. A"!nite in a"ma. A"!nite %$iti%nate in a"ma se inta"nesc (%arte si (%arte rar. 'm!" care detine % ast(e" de 1tam i"a in a"ma este ca a#i" rintr3!n e(%rt de v%inta sa! na$!inta sa m%di(ice intrea&a viata n! n!mai a "!i ci si a" a"t%ra. Acesta %ate c! !n an!mit e(%rt sa3si cana"i$e$e t%ate ener&ii"e si ca acitati"e in directia a!t%de$v%"tarii si a de asirii de %#stac%"e. 'amenii c! a"!nite in a"ma de ce"e mai m!"te %ri d!c !n m%d de viata ascet, i$%"at, artic!"ar, res in&ant t%t ce este c%m!n si &enera" acce tat. Alunite pe picior. <F%na (em!ra"a= Un ast(e" de %m at!nci cand (ace ceva im %rtant, de ce"e mai m!"te %ri se a#ate de "a ideea rinci a"a si se indrea ta catre "!cr!ri sec!ndare si neim %rtante. Acesti %ameni a! ce"e mai trasnite vise c! ce"e mai ne%#isn!ite scenarii. C)iar si vise"e din tim !" n% tii s!nt "a (e" de trasnite. Acest "!cr! %ate re re$enta in("!enta !nei 5arme c%m "icate si &re"e. 9etinat%rii !n%r ast(e" de a"!nite tre#!ie sa invete sa3si d%$e$e e(%rt!", sa rec!n%asca semne"e %#%se"ii si "a ce" mai mic semn sa %(ere %di)na si re"a*are c%r !"!i. +entr! acestea este e*trem de #ene(ica (ami"iari$area c! arte"e si c%m!nicarea c! nat!ra. Une%ri acesti %ameni s!nt ca a#i"i sa ar!nce % (ra$a, care mai tar$i! sa se rea"i$e$e c! % (ide"itate incredi#i"a, ast(e" incat ii va s eria c)iar si e ei. 9aca !n ast(e" de %m se va tine de arte de stiinte"e si ractici"e %c!"te, at!nci acesta %ate sa devina !n c)ir!r& remarca#i", r%(es%r sa! s"!6it%r a" #isericii. Alunita pe genunchi se inta"nesc "a %amenii e*trem de nera#dat%ri. 9aca acest semn este re$ent e am#ii &en!nc)i at!nci nera#darea se am# "i(ica de cateva %ri. Acesti %ameni mer& re ede, t%tdea!na s!nt &ra#iti c)iar si at!nci cand s!nt "a % sim "a "im#are rin arc c! i!#ita. 'data ince and !n "!cr! acestea ca si c!m de6a i" vad terminat si deaceia n! s!nt de"%c atenti "a r%ces!" de inde "inire a sarcini"%r. 9in acest m%tiv c%mit % m!"time de &rese"i ast(e" incat a6!n& "a c! t%t!" a"t re$!"tat. 9aca a"at!ri de acesta va (i !n artener atent "a deta"ii, ra#dat%r, &andit%r, at!nci din c%"a#%rarea acest%ra v%r re$!"ta "!cr!ri e*ce ti%na"e. Este %si#i" ca in viata anteri%ara !n ast(e" de %m a trait intr3% (rica ermanenta, era nev%it mere! sa se asc!nda, sa se (ereasca de ceva, era ermanent !rmarit, ri&%nit, ca!tat; si asta$i aceast c%m %rtament se mani(esta d%ar ca ac!m m%tivatia este %arec!m a"ta. 9aca !n ast(e" de %m, detinat%r de a"!nita "a &en!nc)i va re!si sa se ridice deas! ra r%#"eme"%r c%tidiene, sa invin&a r% rii"e (rici si nea6!ns!ri, daca in m%d c%nstient va e(ect!a % ev%"!tie inte"ect!a"a si isi va !ne in (ata sc% !ri rea"iste, at!nci c! si&!ranta va deveni % ers%na"itate remarca#i"a. A"!nite e ici%r <$%na ti#iei= Un ast(e" de %m ce detine % a"!nita in aceasta $%na este (%arte i!te de ici%r. 'm (ara astam ar, ermanent d%reste sa "ece e !ndeva de arca ar avea dr!m%manie. Acesta ermanent vrea ceva sa c!cereasca in sens!" direct si indirect a" (ra$ei. +rintre ei se &asesc m!"ti a" inisti, catarat%ri, s %rtivi, artisti de circ si dansat%ri isc!siti. Alunite pe talpi. +e ta" a ic%ir!"!i se ras andesc % m!"time de !ncte #i%"%&ice active si ener&etice e*trem de im %rtante. ' a"!nita in ta" a %ate sa ne v%r#easca des re vita"itatea %m!"!i, re$istenta "!i sa! des re ca"itati"e an!mit!i %r&an care se r%iectea$a in acea $%na in care se a("a a"!nita. ' a"!nita in ta" a este ca a#i"a sa atra&a ener&ia care inca"$este %m!". In trec!t dar si in re$ent in !ne"e c!"t!ri e*ista c)iar % % (%rma de &)icit in "a#a ici%r!"!i. Aceasta met%da ca si dia&n%sticarea d! a "im#a acient!"!i a! (%st de6a ar&!mentate si s!stin!te stiinti(ic. Alunitele dar si liniile din laba piciorului stang vorbesc despre trecutul omului. Liniile si alunitile din laba piciorului drept vorbesc despre prezent si viitor.

8 of 17

Iata inca ceva interesant "e&at de a"!nite. <S!rsa> Fiar!" Fi!a Nr. J9?9 de 6%i, 12 i!"ie 200? = Persoanele care au multe alunite pe piele traiesc mai mult, potrivit unui studiu realizat de o echipa de cercetatori britanici care contrazice parerea traditionala ca acesti oameni prezinta mai multe riscuri de a muri mai repede din cauza unui cancer de piele. Intradevar, persoanele care au multe alunite pe piele prezinta mai multe riscuri de a dezvolta un melanom, cea mai grava forma de cancer de piele, dar, in acelasi timp, au o speranta de viata mai lunga. Un st!di! "a care a! artici at este 1D00 de (rati &emeni a sc%s "a ivea"a (a t!" ca cei care a! mai m!"te a"!nite a! te"%meri mai "!n&i. 4e"%merii s!nt mar5eri ai im#atranirii #i%"%&ice care se &asesc in t%ate ce"!"e"e si care a! r%"!" de a r%te6a cr%m%$%mii. Mai recis, te"%merii s!nt ac)ete de A9N "asate "a ca ete"e cr%m%$%mi"%r care a! r%"!" de a im iedica de$inte&rarea acest%ra, res ectiv de a intar$ia r%ces!" im#atranirii. Cercetat%rii de "a Ein&Ks C%""e&e -%nd%n s !n ca ers%ane"e care a! este 100 de a"!nite e c%r s!nt, din !nct de vedere #i%"%&ic, c! sase 3 sa te ani mai tinere decat ers%ane"e care a! mai !tin de 2A de a"!nite e c%r .

:er%niL!e Iatai""e, c%%rd%nat%r!" acest!i st!di! care a (%st !#"icat in Cancer E idemi%"%&M Ii%mar5ers and +reventi%n, a s !s ca re$!"tate"e st!di!"!i im "ica (a t!" ca ers%ane"e c! m!"te a"!nite e c%r s!nt mai !tin s!sce ti#i"e de a avea #%"i as%ciate c! im#atranirea, rec!m ma"adii"e cardiace sa! %ste% %r%$a. 4%t!si, mai s!nt necesare st!dii care sa a r%(!nde$e aceasta idee. Cercetat%rii tre#!ie sa a("e daca n!mar!" mare de a"!nite e c%r c%ntri#!ie "a incetinirea ritm!"!i de im#atranire &enera"a. <9.M.:.= S ecia"ist!" in (i$i%n%mii Mi)ai Irat! a ana"i$at entr! revista C"ic5N semni(icatia a"!nite"%r c! care s!nt ,,d%tate/ de "a nat!ra vedete"e n%astre. Iata ce ne c%m!nica s ecia"ist!". -i"i Sand!, ne)%tarata in dra&%ste A"!nita de e s ate arata ca -i"i este % ers%ana !ternica, ce" !tin asa a are in %c)ii ant!ra6!"!i. Isi tine in (ra! de m!"te %ri %rniri"e nerv%ase sa! e*a"tari"e de %rice nat!ra. 9e m!"te %ri, %$ea$a intr3% ers%ana (ericita, cand, in rea"itate, ea trece rin m!"te m%mente de me"anc%"ie, caci s!(era din ca!$a ne)%tararii in dra&%ste. :a avea n!mai de casti&at daca se a r% ie de % ers%ana sentimenta"a, c! mai !tine (iteN Adrian M!t!, !n sentimenta" rin e*ce"enta 7%t#a"ist!" 7i%rentinei are % a"!nita %$iti%nata "an&a nas si a"ta in artea stan&a a (r!ntii. Asta den%ta ca
9 of 17

este !n sentimenta" rin e*ce"enta, c)iar daca acest "!cr! n! este asa de vi$i#i". E" isi d%reste sta#i"itate in viata, in ci!da (a t!"!i ca, inainte de a % c!n%aste e C%ns!e"%, n! a d%vedit acest "!cr!. Ac!m ca are % s%tie si !n camin (ericit, este (%arte m!"t!mit de sine si se cana"i$ea$a e "at!ra r%(esi%na"a a e*istentei sa"e, in mare arte. Atentie, insa, "a e*cese"e de nerv%$itateN E"ena Ia&!ci are % sen$!a"itate a arte Manec)in!" de ta"ie internati%na"a (ace (!r%ri e %di!m!ri si dat%rita a"!nitei e care % are deas! ra #!$ei s! eri%are. E"ena e marcata de dra&%stea entr! estetica, da d%vada de % sen$!a"itate a arte, care de (%arte m!"te %ri % (ace (%arte r%v%cat%are entr! t%ti cei din 6!r!" sa!. +%ate ca n! are, dar este % ers%ana c! ca !" e !meri. Am#itia si c%nsecventa s!nt !ncte"e ei (%rteN 'ana R%man i" %ate tem era e C%rne" +asat 7%st!" artener a" 'anei R%man are % a"!nita e &at care den%ta c"ar ca are % ers%na"itate artistica, m!"t sarm, sen$!a"itate, dar si d%rinta de a trai "a ma*im!m "aceri"e vietii. +asat este !n ti mere! desc)is "a t%t ce este n%!, atractiv. 'ana R%man va sti sa i" mai tem ere$e, dar va tre#!i sa tina seama de ers%na"itatea sa !ternica. Este !n #ar#at in adevarat!" sens a" c!vant!"!i, !n id%" a" (emei"%r, dar si sensi#i", r%mantic de m!"te %ri. Cata"in Mar!ta are sanse sa casti&e "a I!rsa I!#it!" Andrei are % a"!nita e %#ra$!" stan&, ceea ce semni(ica (a t!" ca are ers%na"itate, dar si % re"ati%nare #!na c! artener!" de viata, si, este t%ate, are si (%arte m!"t n%r%c in a(aceri sa! activitati s ec!"ative. Ar avea sanse mari sa casti&e "a I!rsaN +re$entat%r!" de "a +R' 4: este !n ers%na6 carismatic si se a("a in ascensi!ne e scara ierar)iei s%cia"e. 4em erament!" ("e&matic i" (ace sa isi ir%ni$e$e c%"e&ii si c%nc!rentii. Andra este cea care ii %ate da ec)i"i#r!N Cristina S atar vrea !#"icitate c! %rice ret Re&ina ROI are % a"!nita (%arte se*M, %$iti%nata e %#ra$!" stan&, ceea ce s !ne des re ea ca este (%arte am#iti%asa. Ea isi d%reste sa iasa in evidenta c! %rice ret, (iind &en!" de ers%ana care s!(era daca n! a are (recvent in mass3media. :a avea !ne"e r%#"eme sentimenta"e, dar isi va &asi "inistea interi%ara a"at!ri de !n artener mai tanar, entr! ca ea este % d%minat%are, rin (irea ei. A"mana)!" c)ine$esc, n!mit 4!n& S)!, este c!n%sc!t, n &enera", ca !n ca"endar c! date (aste 1i ne(aste, dar e" nseamn m!"t mai m!"t> este % c%m%ar de in(%rma0ii des re astr%"%&ie, c%d!ri 1i sim#%"!ri, ded!se de n0e"e 0ii 1i (i"%s%(ii C)inei strvec)i. 8n acest n!mr, v %(erim secrete"e din a"mana) rivit%are "a a"!ni0e"e (acia"e 1i semni(ica0ia "%r n (!nc0ie de artea de e (a0 !nde a ar. Mai nt2i, vede0i ce a"!ni0e ave0i e (a0, a %i (%"%si0i i"!stra0ia de a"t!ri entr! a identi(ica n!mr!" sa! n!mere"e c%res !n$t%are a"!ni0e"%r v%astre. 9e %#icei, acestea s!nt semni(icative entr! v%i d%ar dac s!nt r%eminente 1i !nice. 9ac ave0i (a0a "in de ete, acnee sa! a"!ni0e mic!0e, acestea n! se !n "a s%c%tea". 9! ce s!nte0i si&!ri de %$i0ia ce c%res !nde a"!ni0ei de e (a0a v%astr, c!ta0i semni(ica0ia ei n "ista de mai 6%s.

10 of 17

+%$i0ii"e 13J 8n c% i"rie, s!nte0i !0in re#e"i 1i !n s!("et "i#er. Ave0i % creativitate nnsc!t 1i "!cra0i ce" mai #ine c2nd vi se d m2n "i#er. 8n &enera", s! eri%rii a&reea$ a#%rdarea v%astr avan&ardist a vie0ii. 9ac ave0i % a"!ni0 aici, v mer&e m!"t mai #ine n a(aceri 1i ca r% rii 1e(i dec2t ca an&a6a0i ai a"t%ra. +r%mi0t%are este 1ansa de a v c%nd!ce sin&!ri. +%$i0ia 4 S!nte0 i %ameni im !"sivi, dese%ri !rt2nd!3v c! % vivacitate ce v c%n(er carism 1i % ers%na"itate str"!cit%are, dar !te0i deveni di(ici"i c2nd se e* rim rea m!"te reri. S!nte0i !0in certre0i, dar nici%dat 2n "a !nct!" de a !rta ranc)i!n. Aceast a"!ni0 c%n(er, de re&!", !n tem erament e* "%$iv, iar dac a0i n"t!ra3%, a0i vedea c deveni0i mai ca"mi 1i mai m ca0i c! "!mea. +%$i0ia A A"!ni0a de deas! ra s r2ncenei indic n%r%c de #%&0ie n via0, dar va tre#!i s % c21ti&a0i 1i s m!nci0i mai m!"t dec2t ma6%ritatea %ameni"%r. 4%t venit!" e care " a&%nisi0i tre#!ie strat c! &ri6, cci a ar %ameni invidi%1i e v%i, ce ar !tea s ncerce, c! v%r#e d!"ci, s v "i seasc de averea v%astr. 7eri0i3v de cei care ncearc s v r% !n sc)eme de m#%&0ire ra id. 9ac ave0i % a"!ni0 aici, este rec%manda#i" s n! (i0i rea ncre$t%ri n cei"a"0i. Urma0i3v instincte"e 1i (i0i reca!0i. N! v "sa0i nici%dat (inan0e"e e m2na a"t%ra. +%$i0ia C A"!ni0a de aici indic inte"i&en0, creativitate 1i a tit!dini artistice. 4a"ent!" artistic v %ate ad!ce #%&0ie, ce"e#ritate 1i s!cces. Indic 1i n%r%c de avere, dar acesta n! se %ate rea"i$a e de "in dec2t dac v !rma0i inima, n "%c s rm2ne0i "a mi6"%ace"e c%nven0i%na"e de a v c21ti&a trai!". :e0i avea arte de s!cces dac ve0i (i c!ra6%1i. +%$i0ia ? A"!ni0e"e de s!# s r2ncene s!&erea$ cert!ri c! r!de"e nde rtate, care v r%v%ac s!(erin0 1i ne(ericire. Acest "!cr! v va a(ecta m!nca 1i via0a. Este rec%manda#i" s a "ana0i %rice di(erende n (ami"ie dac d%ri0i % c%n1tiin0 m cat, ca s !te0i mer&e nainte. +%$i0ia D N! este % %$i0ie (%arte #!n entr! a"!ni0. Stat!t!" v%str! (inanciar va (i mere! amenin0at de tendin0a de a risi i #anii. Ave0i, n "!s, &!st!" 6%c!ri"%r de n%r%c. +r%#"ema este s 1ti0i c2nd s v % ri0i. 4%t%dat, %amenii c! asemenea a"!ni0e a! tendin0a de a ("irta c! ers%ane"e de se* % !s, dar 1i de ace"a1i se*. Ar (i #ine s discerne0i as! ra c!i v e*ercita0i (armece"e, dac n! vre0i s ave0i neca$!ri. +%$i0ia 9 Aceast %$i0ie a a"!ni0ei s!&erea$ r%#"eme se*!a"e 1i de a"te nat!r. Este % a"!ni0 &)ini%nist 1i se rec%mand c! trie s sc a0i de ea. Ad!ce % m!"0ime de neca$!ri 1i &re!t0i. A"!ni0a %$i0i%nat imediat s!# nas indic !n n%r%c en%rm de descenden0i. S!nte0i nc%n6!ra0i mere! de (ami"ie 1i ve0i avea m!"0i
11 of 17

c% ii 1i ne %0i. +rimi0i s ri6in!" ce"%r a r% ia0i 1i v ve0i #!c!ra at2t de m "inire materia", c2t 1i em%0i%na". +%$i0ia 11 A"!ni0e"e de aici s!&erea$ % c%nstit!0ie #%"nvici%as. Ar (i #ine s "e n"t!ra0i, mai a"es dac s!nt mari 1i nc)ise "a c!"%are. 8n ca$ c%ntrar, ac% eri0i3"e c! m!"t (%nd de ten. +%$i0ia 12 A"!ni0a de aici re$ice % via0 "in de s!cces, dar 1i (%arte ec)i"i#rat. Se rea %ate s (i0i n! d%ar #%&a0i, ci 1i ce"e#ri. 4%t!1i, de1i ave0i 1ansa de a tri n sti" mare, v ve0i #!c!ra 1i de % via0 casnic 1i de (ami"ie satis(ct%are. 7emei"e c! asemenea a"!ni0e a! !n n%r%c (en%mena" 1i s!nt, de re&!", (r!m%ase 1i ra(inate. +%$i0ia 1J C% iii v%r (i % mare s!rs de n&ri6%rare n via0a v%astr. Re"a0ia c! ei n! va (i #!n. N! rea !te0i (ace m!"te entr! a reveni acest (a t, dec2t s nv0a0i s (i 0i mai t%"eran0i. +%$i0ia 14 A"!ni0a de aici s!&erea$ % s"#ici!ne entr! m2ncare ce %ate a6!n&e % mare r%#"em n via0a v%astr. Este %si#i" s ave0i a"er&ii "a an!mite a"imente sa!, !r 1i sim "!, s m2nca0i rea m!"t. +%$i0ia 1A S!nte0i mere! e dr!m!ri, n ermanen0 v ren%va0i 1i v redec%ra0i casa. : "ace s vi se re$inte n%!t0i 1i s vede0i "!cr!ri n%i. N! s!nte0i (erici0i dac rm2ne0i rea m!"t tim ntr3!n "%c. : de"ectea$ c"t%rii"e 1i avent!ra 1i %c)ii v%1tri %#serv m!"te. +%$i0ia 1C 4re#!ie s ave0i &ri6 c2nd vine v%r#a de m2ncare, dar 1i n via0a se*!a". Acestea s!nt ce"e mai mari r%#"eme a"e v%astre. +!te0i avea c%m "e*e "e&ate de &re!tate, care v v%r de rima. : "ac %ve1ti"e de dra&%ste, !ne%ri n! d%ar c! % sin&!r ers%an, dar, (iind dest!" de inte&ri, ave0i rem!1cri, care v r%v%ac m!"t stres. +%$i0ia 1? :e0i (i %ameni c! !n stat!t s%cia" s%"id. S!nte0i activi e scena s%ciet0ii 1i e*ce"a0i n c%nversa0ii. A are tendin0a ca s!cces!" Ps vi se !rce "a ca ., ceea ce v %ate (ace s v ierde0i #!na re !ta0ie. Acest "!cr! v va a(ecta r%(!nd, de%arece ncrederea 1i sentiment!" r% riei va"%ri vi "e tra&e0i din reri"e ce"%r"a"0i des re v%i. +%$i0ia 1D S!nte0i mere! e dr!m!ri. A ar n via0a v%astr en%rm de m!"te c"t%rii nde rtate, dar tre#!ie s ave0i &ri6 de (iecare dat c2nd traversa0i a a cea mare, de%arece a"!ni0a v%astr ar re(era s sta0i acas. +%$i0ia 19 Ave0i n%r%c "a #ani 1i m!"0i rieteni #!ni, deci este % a"!ni0 #!n. S"#ici!nea v%astr este tendin0a de a ca it!"a n (a0a (armece"%r se*!"!i % !s. Iat "!cr!" ce v %ate (ace s v P(ri&e0i. n via0, deci c%ntr%"a0i3 v av2nt!"N +%$i0ia 20 A"!ni0a de aici %ate (i %ri (%arte n%r%c%as, %ri (%arte ne(ast. S!nte0i s%rti0i (ie !nei ce"e#rit0i e*tra%rdinare, (ie st2" !"!i in(amiei. Ave0i !n mare ("er creat%r 1i s!nte0i, n "!s, (%arte inte"i&en0i, dar v !te0i (%"%si ta"ente"e at2t n sc% !ri #!ne, c2t 1i re"e. N! s!nte0i &en!" care se "as c"cat n ici%are, cci nici n! ierta0i, nici n! !ita0i rea !1%r. Aceast a"!ni0 este semn!" %ameni"%r ce v%r intra n ist%rie (ie ca ers%na6e mre0e, (ie ca tirani. +%$i0ia 21 Este % a"!ni0 #!n, ce s!&erea$ !n trai m#e"1!&at e t%t arc!rs!" vie0ii. Ad!ce, n "!s, ce"e#ritate 1i rec!n%a1tere. +%$i0ia 22 :ia0a v este mere! (ericit 1i t%t!" v mer&e din "in. A0i !tea (%arte #ine s deveni0i s! erstar!ri n s %rt, dac v asi%nea$. A"!ni0e"e din ca t!" s r2ncene"%r s!&erea$ (iri a!t%ritare 1i !ternice, deci, dac s!nte0i n (r!ntea !nei c%m anii, v ve0i desc!rca de min!ne.
12 of 17

+%$i0ia 2J Ave0i !n IQ ridicat, mintea v mer&e #rici n t%ate ce"e. +%seda0i !n instinct de c%nservare (%arte de$v%"tat, 1i ve0i d!ce % via0 m "init 1i "!n&. :e0i (i activi 2n "a % v2rst (%arte naintat 1i ve0i avea "2n& v%i rietenii 1i (ami"ia 2n n !"tima c"i . +%$i0ia 24 :e0i %#0ine ce"e#ritate 1i avere nc din tinere0e, 1i se rec%mand s (%"%si0i aceast eri%ad entr! a v asi&!ra #tr2ne0i"e, cci %amenii c! asemenea a"!ni0e nt2m in, de %#icei, &re!t0i n via0 e ms!r ce naintea$ n v2rst. +%$i0ia 2A :e0i avea mare n%r%c de r%s eritate 1i rec!n%a1tere, dar ave0i &ri6 "a e*cese. 7i0i c%nservat%ri n atit!dini"e v%astre, 1i ve0i avea % via0 "!n& 1i (r!ct!%as. S!rsa artic%"!"!i> Revista R-!mea 7en&s)!iR Nr. 1 +&. JA

AL !I"#L# D# P# PA$%#A A!%#$I&A$' A (&$P L I

A"!ni0a 1. :ia0a v va !ne "a ncercare, 1i v%r e*ista eri%ade c2nd trai!" v%str! n! va dec!r&e !1%r. :estea cea #!n este c, dac a"!ni0a este r%1iatic 1i se a(" mai a r%a e de (a0 dec2t de s ate, ve0i trece !1%r de %rice )% !ri de e arc!rs. A"!ni0a 2. S!nte0i &en!" de ers%ane care se stresea$ !1%r. Sine0i minte s ins ira0i ad2nc de (iecare dat c2nd sim0i0i % resi!ne ins! %rta#i" din artea ce"%r dra&i. A"!ni0a J. S!nte0i "c!0i de cei"a"0i 1i e(icien0i, iar via0a v ad!ce r%v%care d! r%v%care. N! d!ce0i "i s de m!nc 1i s!nte0i (%arte c!ta0i "a evenimente"e m%ndene. Aceasta se dat%rea$, r%#a#i", (a t!"!i c ave0i 1anse s de0ine0i !n %st im %rtant, c! res %nsa#i"it0i e ms!r. A"!ni0a 4. A"!ni0a a r% iat de mi6"%c!" stern!"!i s!&erea$ c tre#!ie s v s! rave&)ea0i atent %#icei!ri"e a"imentare, mai a"es dac semn!" este ne&r! 1i r%eminent. +artea %$itiv este c, dac are c!"%are desc)is, den%t c s%0!"Ts%0ia v i!#e1te (%arte m!"t. A"!ni0a A. A"!ni0a de e artea s! eri%ar a ie t!"!i s!&erea$ % via0 (ericit, a r%a e "i sit de &ri6i. 4%t!1i, tre#!ie s v n&ri6i0i de sntate d! v2rsta de cinci$eci de ani. A"!ni0a C. Aceasta indic % ers%an (%arte am#i0i%as, c! vise mre0e. 9ac a ar 1i a"0i indicat%ri ai s!cces!"!i n a"ma v%astr sa! n &ri"a +a)t C)ee, a0i !tea %#0ine !n stat!t (%arte na"t. A"!ni0a ?. Aceast a"!ni0 s!&erea$ % ers%an &ener%as 1i #!n "a inim. S!nte0i inte&ri 1i %ne1ti n tratative"e de a(aceri.
13 of 17

A"!ni0a D. A"!ni0a din dre t!" st%mac!"!i indic !n %m cr!ia t%ate i mer& din "inG via0a v%astr va (i % ca"e #t!t 1i si&!r. Este !n semn (%arte n%r%c%s, 1i mai #!n dac a"!ni0a e de dimensi!ni mici. A"!ni0a 9. A"!ni0a de e #!rt den%t c v ve0i #!c!ra de !n mare n%r%c de #%&0ie. C! c2t este mai mic, c! at2t mai #ine, ns tre#!ie s (ie nc)is "a c!"%are 1i c"ar vi$i#i". 9ac v atin&e #!ric!", ve0i str2n&e % avere c%nsidera#i". A"!ni0a 10. Ir#a0ii care 1i desc% er % a"!ni0 aici v%r (i #inec!v2nta0i c! m!"0i c% ii. A"!ni0a 11. Aceast a"!ni0 s!&erea$ c ve0i (i #inec!v2nta0i c! c% ii asc!"tt%ri, ce v v%r ad!ce m!"t (ericire 1i v v%r (ace s (i0i m2ndri de ei. A"!ni0a 12. A"!ni0a de aici v va ad!ce n%r%c din "in. 4%t!" v va mer&e ca e r%ate n via0 1i, n "!s, ve0i avea arte de #ine(aceri nea1te tate. 9ac a ar c2te d%!, aceste a"!ni0e indic !n n%r%c (en%mena". A"!ni0a 1J. A"!ni0a a("at e3% arte n $%na a#d%mina" in(eri%ar nseamn c ve0i avea !n s%0 c)i e1 sa! % s%0ie (r!m%as. :%i n1iv ve0i (i #inec!v2nta0i c! % n(0i1are atr&t%are. A"!ni0a 14. A"!ni0a de "2n& s!#s!%ri este semn!" n%r%c!"!i ceresc, entr! #r#a0i. 9ac este asc!ns ad2nc n s!#s!%ar, nseamn c ve0i %#0ine % mare rec!n%a1tere n via0. A"!ni0a 1A. A"!ni0a de e aceast arte a #ra0!"!i s!&erea$ c tre#!ie s m!nci0i din &re! entr! %rice %#0ine0i. 9e asemenea, v3a0i !tea im "ica ntr3!n d%meni! de "!cr! care v s%"icit din !nct de vedere (i$ic. A"!ni0a 1C. A"!ni0a de e interi%r!" nc)eiet!rii #ra0!"!i den%t c v este &re! s %#0ine0i rec!n%a1tere entr! tr!da de !s. Re$!"tate"e e care vi "e d%ri0i s3ar !tea "sa a1te tate. A"!ni0a 1?. A"!ni0a de e (a0a ante#ra0!"!i s!&erea$ c ve0i manevra #ani t%at via0a, de1i n! este nea rat s (ie ai v%1tri. 4re#!ie s (i0i reca!0i n t%ate tran$ac0ii"e (inanciare, entr! c aceast a"!ni0 c%nstit!ie !n semn de averti$are. A"!ni0a 1D. A"!ni0a de e interi%r!" nc)eiet!rii indic (a t!" c v "ace s c)e"t!i0i 1i c v va (i &re! s v stra0i averea. 7ace0i d%na0ii carita#i"e, acestea c%nstit!ind % &aran0ie c ve0i avea s!(icien0i #ani de c)e"t!ia" 1i de dr!it. -a m2na st2n&, aceast a"!ni0 den%t c #anii se d!c mai re ede dec2t i (ace0i. -a m2na drea t, !nii s!nt de rere c ar atra&e !n ("!* #nesc. A"!ni0a 19. Una sa! mai m!"te a"!ni0e e c%a se"e #r#a0i"%r indic n%r%c!" !nei m%1teniri, deci e*ist %si#i"itatea ca % r!d s v "ase % mic avere. 8n ca$!" (emei"%r, s!&erea$ c ve0i %#0ine avere rin e(%rt!ri r% rii. A"!ni0a 20. A"!ni0a de e &am# n! este !n semn rea #!n, cci s!&erea$ c ve0i avea de nd!rat, n via0, &re!t0i 1i s!(erin0e. A"!ni0a 21. A"!ni0e"e de "2n& artea anteri%ar a "a#ei ici%r!"!i den%t "a #r#a0i % via0 "in de c"t%rii, at2t de "cere, c2t 1i n interes de servici!. 9ac este mic, a#ia !n !ncti1%r, aceast a"!ni0 s!&erea$ v%ia6!ri (%arte "c!te. 9ac este e*cesiv de mare, indic r%#"eme s!rvenite din acestea. A"!ni0a 22. A"!ni0a sit!at "a #a$a &2t!"!i %ate, !ne%ri, s indice % via0 sc!rt, c! %si#i"itatea !nei mari redis %$i0ii "a stres. 8nv0a0i s v re"a*a0i. A"!ni0a 2J. 7emeii c! aceast a"!ni0 i revine res %nsa#i"itatea de a se n&ri6i de (ami"ie. 4%t!1i, acesta este 1i !n semn c se va desc!rca de min!ne 1i c va (i rec%m ensat din "in "a #tr2ne0e. A"!ni0a 24. Aceast a"!ni0 indic % (emeie (%arte asi%na", c! !n "i#id% cresc!t. A"!ni0a 2A. +!te0i (i si&!ri c v "sa0i mic!0ii e m2ini si&!re, dac desc% eri0i aceast a"!ni0 "a % (emeie, cci ea ad%r c% iii. 8n "!s, are % mare a(initate c! ei. A"!ni0a 2C. +%ses%are"e acestei a"!ni0e s!nt (emei c! !n caracter insta#i" 1i c! % tendin0 de a (i c)e"t!it%are. A"!ni0a 2?. N! (ace0i c%n(iden0e acestei (emei, entr! c este !0in r%#a#i" s %at 0ine !n secret. N! este r!3inten0i%nat, dar ad%r #2r(a; deci ave0i &ri6. A"!ni0a 2D. A"!ni0a de aici s!&erea$ c tre#!ie s (i0i atente c! (inan0e"e, a"tminteri a0i !tea ierde % arte din #anii c21ti&a0i c! tr!d. A"!ni0a 29. Iat % d%amn (%arte (ericit, care, din nt2m "are, este "in de #ani. Aceast a"!ni0 este !n indicat%r (%arte recis a" r%s erit0ii 1i averii. A"!ni0a J0. Este % a"!ni0 (%arte (ast, ce s!&erea$ % ers%an c! % dis %$i0ie 6%via", care tratea$ e
14 of 17

t%at "!mea c! res ect, 1i este res ectat "a r2nd!" s!. A"!ni0a J1. 9ac ave0i % a"!ni0 e &en!nc)i, va tre#!i s tr!di0i en%rm entr! a re!1i n via0. A"!ni0a J2. A"!ni0a de aici den%t c n! s!nte0i % ers%an (%arte am#i0i%as. Utiind acest (a t, %ate c este m%ment!" s nce e0i a v (i*a %#iective n via0. A"!ni0a JJ. Aceast a"!ni0 s!&erea$ % ers%an ce %ate (i "i sit de inim. A"!ni0a J4. :e0i vedea c, n via0a am%r%as, n! v mer&e rea #ine, dac v desc% eri0i % a"!ni0 e (a0a "a#ei ici%r!"!i. 8n sc)im#, dac este r%1ie "a c!"%are, s!&erea$ c ve0i avea n%r%c n dra&%ste, marea r%#"em (iindc s!nte0i rea nc"inate s re ("irt entr! a v an&a6a ntr3% re"a0ie m%n%&am. AL !I"#L# D# P# PA$%#A P&)%#$I&A$' A (&$P L I

A"!ni0a JA. A"!ni0a de e cea( este !na #!n, indic2nd c v ve0i !tea satis(ace t%ate necesit0i"e (!ndamenta"e a"e vie0ii. E*ist %si#i"itatea s deveni0i #%&a0i 1i n! ve0i d!ce "i s de #ani. A"!ni0a JC. Ir#a0ii c! a"!ni0e e mi6"%c!" s ate"!i v%r s!(eri ermanent de d!reri n aceast $%n. :ia0a "e ad!ce r%#"em d! r%#"em. +e vrem!ri, % ast(e" de a"!ni0 se ca!teri$a 1i se n"t!ra. A"!ni0a J?. -a (emei, a"!ni0a de e s ate"e !mr!"!i semna"ea$ % ers%an ce tre#!ie s %arte %vara m!"t%r res %nsa#i"it0i c% "e1it%are 1i, n "!s, s n&)it m!"te nedre t0i n via0. Ui aceasta este !na re(era#i" de n"t!rat. A"!ni0a JD. A"!ni0e"e %$i0i%nate aici ar s atra& n via0a v%astr trdri"e 1i m!"te intri&i mesc)ine. : va (i &re! s sc a0i de s&e0i"e 0intite s re v%i, dac n! ve0i sc a de ea. N! este distractiv s (i0i n6!n&)ia0i e "a s ate, deci este m!"t mai #ine s % ca!teri$a0i. A"!ni0a J9. A"!ni0a de aici s!&erea$ "i sa n%r%c!"!i de r%s eritate. Este %si#i" s v (ie &re! s stra0i % s"!6#, (ie entr! c n! v "ace, (ie entr! c n! s!nte0i a&rea0i. A"!ni0a 40. A"!ni0a de aici ad!ce #%"i &astrice. A"!ni0a 41. A"!ni0a din $%na "%m#ar indic "i sa de am#i0ie, ne)%tr2rea 1i tendin0a &enera" s re tr&nare. :e0i desc% eri c v "i se1te m%tiva0ia de a nainta 1i c ve0i avea n ermanen0 nev%ie s (i0i m in1i de "a s ate entr! a v vedea de via0. 4%t!1i, aceast a"!ni0 mai s!&erea$ c ave0i n%r%c de
15 of 17

s%0iTs%0ii #!ne, deci este !n semn %$itiv. A"!ni0a 42. Este % a"!ni0 ce s!&erea$ %ten0ia"!" de s!cces 1i de avere. Ave0i !n n%r%c (antastic n der!"area r% riei a(aceri. 9ac ave0i % a"!ni0 asemnt%are, ar tre#!i s v desc)ide0i r% ria (irm, 1i n! s "!cra0i entr! a"0ii. A"!ni0a 4J. A"!ni0a de e (ese este !n e*ce"ent indicat%r a" inte"i&en0ei, n0e"e ci!nii 1i creativit0ii. :e0i avea !n stat!t na"t 1i ve0i (i (%arte res ecta0i. A"!ni0a 44. A"!ni0e"e de s!# (ese indic % ers%an ce va avea arte de (%arte m!"t n%r%c. 8n "!s, va (i carismatic 1i a&reat de cei"a"0i. A"!ni0a 4A. Sit!at !0in mai 6%s e s ate"e c%a se"%r, aceast a"!ni0 den%t !n %m (%arte c!"t 1i inte"i&ent, % ers%an e care se %ate !ne #a$a. A"!ni0a 4C. 9in cate, se s !ne c, dac ave0i % a"!ni0 e s ate"e &en!nc)i!"!i, va tre#!i s nd!ra0i % via0 c%m "et "i sit de c%n(%rt. Ar (i #ine dac v3a0i &2ndi s % n"t!ra0i. A"!ni0a 4?. +%$i0i%nat e s ate"e &am#ei, aceast a"!ni0 a ar0ine !n!i %m (%arte %c! at, dar care m!nce1te c! s %r, cci se #!c!r 1i de rec!n%a1tere. :e0i avea arte de #!ne re"a0ii c! ma6%ritatea %ameni"%r. A"!ni0a 4D. Ir#a0ii ce %sed % a"!ni0 e s ate"e &"e$nei v%r avea tendin0a s n! stea rea m!"t e acas, %ate c)iar s se nde rte$e de ea. Aceast a"!ni0 indic ers%ane a("ate ermanent e dr!m. A"!ni0a 49. A"!ni0a de e s ate"e !nei d%amne indic % ers%an erce !t ca "i sit de c"as %ri (ine0e. Idea" ar (i s n! % arta0i, ci s % ac% eri0i A"!ni0a A0. Aceast a"!ni0 den%t r%#"eme n dra&%ste 1i n csnicie, iar dac este nc)is "a c!"%are, c%n%ta0ii"e s!nt c)iar mai ne(aste. A"!ni0a A1. Aceast ers%an are % tendin0 s re ne&"i6en0 1i de$%rdine. A"!ni0a A2. A"!ni0a de aici indic %si#i"itatea ca maria6!" s vi se destrame sa!, ce" !0in, % via0 am%r%as (%arte insta#i" "a atr!$eci de ani, dar, dac este ac% erit c%res !n$t%r, c! m2neci "!n&i, insta#i"itatea s3ar !tea aten!a. A"!ni0a AJ. 9ac ave0i % a"!ni0 e s ate"e a"mei, stra0i3%, cci nseamn c ve0i c21ti&a (%arte m!"0i #ani. A"!ni0a A4. A"!ni0a de aici im "ic % cst%rie c! %si#i"e !rmri ne(ericite. A"!ni0a AA. S!nte0i % ers%an atent c! m!nca sa. Aceast a"!ni0 indic e cineva de ncredere. A"!ni0a AC. 9ac ave0i % a"!ni0 e %steri%r, aceasta nseamn c ve0i avea % via0 c%n(%rta#i" 1i #inec!v2ntat c! n%r%c. A"!ni0a A?. :a tre#!i s nd!ra0i m!"te #2r(e 1i trdri n via0, dac ave0i aceast a"!ni0. A"!ni0a AD. Aceast a"!ni0 indic % ers%an "in de r#dare, dar care %ate r#!(ni dac se !m "e a)ar!". A"!ni0a A9. A0i !tea (i !n c%nta#i" (%arte e(icient, cci a"!ni0a aceasta indic % ers%an (%arte rice !t "a ci(re 1i "a &esti%narea (inan0e"%r. A"!ni0a C0. A"!ni0a de e s ate"e &en!nc)i!"!i !nei d%amne den%t % ers%an c! e*ce"ente a#i"it0i inter ers%na"e, care se va #!c!ra de #!ne re"a0ii c! ma6%ritatea %ameni"%r. A"!ni0a C1. Aceast a"!ni0 s!&erea$ c ve0i avea m!"0i rieteni, care v v%r ntinde mere! % m2n de a6!t%r. Este % a"!ni0 e*ce"ent S!rsa artic%"!"!i> Revista R-!mea 7en&s)!iR Nr. A +&. J4 E! in ca"itate de si)%"%& %t s !ne ca de ce"e mai m!"te %ri vad c!m %amenii care isi ca!ta "%c!" "%r in viata, r% ri!" "%c s!# s%are, n! inte"e& ana "a ca at ce d%resc t%t!si in rea"itate. Un!" si ace"asi "!c! re re$inta entr! %ameni di(eriti , "!cr!ri di(erite. Un %m s !ne , s ati!, "at!" inte"e&e !n terit%ri! de c%nvet!ire, entr! a"t!" , stat!t in s%cietate sa! cariera, %$itie; E*ista %ameni entr! care viata re re$inta !n act de creatie, de cercetare, !n dr!m interesant si ire eta#i", % ca"at%rie. Un rieten avea % &"!ma e care % re eta des at!nci cand cineva ii adresa intre#area >,,C!m sa &asesti "%c!" ta! in viataH,, Acesta ras !ndea> ,,9e ce iti tre#!ie tie sa ca!ti ca"ea si "%c!" ta! in viataH N! mai #ine %c! i (r!m%s si "inistit "%c!" a"t!iaH 9aca n! vrea sa3" cede$e i" #atemN ' sa ai "%c!" ta! si ai sca at de r%#"ema,, 9! a
16 of 17

cateva incercari de %rice (e", daca esti dest!" de atent "a tine si "a rest!" "!mii, vei inte"e&e dest!" de re ede ca %ri!nde te3ai a("a intr3!n m%ment dat, an!me ace" "%c este "%c!" ta! in "!mea asta, %rice ai (ace "a !n m%ment dat , aceea este ca"ea ta ac!m, in viata asta. Inca de "a m%ment!" a aritiei (iecar!ia dintre n%i in aceasta "!me am av!t "%c!" n%str!, !n!" s ecia" e care nimen!i n!3" %ate %c! a. In adanc!" s!("et!"!i (iecare %m isi c!n%aste menirea "!i, c)emarea. Este adevarat ca acest "!cr! !ne%ri si "a an!miti %ameni %ate (i #ine asc!ns s!# strat!ri"e m!"ti "e a va"%ri"%r c%nventi%na"e a s%cietatii sa! s!# d%rinte"e si s erante"e cat si aste tari"e a"t%r %ameni in ra %rt c! tine. Ca si si)%"%&. %t sa va s !n ca %m!" %ate sa creada in %rice este %si#i" si in %si#i" si %ate ca!ta sens!" %ri!nde, dar n! !tem e* "ica t%t!", n! !tem ar!nca %m!" "!and in c%nsiderare d%ar % a"!nita nevin%vata de e c%r !" sa! (ata acest!ia. ' a"!nita ne %ate s!&era ceva, ne %ate v%r#i des re an!mite artic!"aritati a ers%na"itatii ire eta#i"e, ne %ate arata an!mite deta"ii intime si artic!"are a (iintei !mane. 9aca aceste e"emente n! "e de$v%"ti, daca n! tin$i catre mai s!s, at!nci, n! ai de ce te "an&e ca n! rimesti nimic din artea destin!"!i. Unii %ameni inca de "a nastere s!nt in$estrati c! % m!"time de ta"ente, ca acitati si a"!nite si %tentia" acestea %t deveni %ameni de s!cces intr3% m!"time de d%menii. 9ar n! tre#!ie sa credeti ca acestea v%r atin&e s!cces!" (ara a mai (ace ceva, de%arece a! de6a % a"!nita si &ata. C)iar si acestea v%r tre#!i sa m!nceasca entr! s!cces, va tre#!i sa3si de$v%"te ca acitati"e, er(%rmanta, a#i"itati"e, sa se a!t%c!n%asca, sa se a!t% er(ecti%ne$e. Ce sa (aca %amenii care ana in re$ent inca n! s3a! c"ari(icatH Este %si#i" ca re$enta !nei an!mite a"!nite !ndeva e c%r sa devina entr! cineva dre t % "inie de %rientare rin viata. +entr! cineva % a"!nita %ate sa devina dre t % stea ca"a!$it%are, !n !nct de destinatie e )arta vietii. Aici ce" mai im %rtant as ect este a n! ermite %ric!i a"tc!iva sa a"ea&a dr!m!" ta! in viata, in "%c!" ta!. 7iecare dintre n%i este res %nsa#i" n!mai entr! s%arta si destin!" r% ri!. 7iecare sa ai#a &ri6a de r% ri!" destin si ast(e" daca (iecare ar (ace acest "!cr! , "!mea ar (i mai #!na. -!mea este asa c!m este entr! ca (iecare dintre n%i d%reste sa! este inc"inat sa se %c! e de s%arta si destine"e a"t%ra, (ara a avea in aceasta directie nici cea mai mica ca"i(icare.
Publicat de Anatol Basarab la 13:20:00

17 of 17