Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, Bucureti - d.

11 aprilie 1944, Bucureti) a fost un poet i prozator romn, reprezentant important al im!olismului romnesc. Ion Minulescu este numit director "eneral al artelor #n 19$$. %&scut la Bucureti, a copil&rit la latina, de unde este ori"inar& mama sa. ' urmat coala primar& i "imnaziul la (iteti) a f&cut !acalaureat #n 1899 la un pension particular din Bucureti, *Brnz& i 'r"+irescu*. ,n 189-, su! pseudominul (I. M.) %ir.an apar primele producii poetice ale lui Ion Minulescu, atunci #nc& ele. la (iteti, #n re.ista (o.estea .or!ei. ,n 1898, su! semn&tura I. Minulescu-%ir.an, tn&rul poet pu!lic& #n /oaia pentru toi, doi ani mai trziu poetul pleac& la (aris pentru a studia dreptul. (oeii francezi #i sc+im!& #ns& dorinele i, capti.at de scrierile acestora, uit& de studiile sale 0uridice. 1up& numai 4 ani se #ntoarce #n ar&, unde compune poezie i proz&. ,n 1923 .a pu!lica unele poeme, unele fra"mente de proz& din 4urnalul unui pri!ea", #n re.ista 5iaa nou& a lui 6.id 1ensusianu, unul din or"anele cele mai #nsemnate ale mic&rii sim!oliste. ,n 1926, Ion Minulescu #ncepe s& pu!lice o parte din .ersurile ce .or compune 7omanele pentru mai trziu in re.ista 5iaa literar& i artistic& a lui Ilarie 8+endi. 9ot #n acest an #ncepe prietenia cu 1imitrie 'n"+el, cu care .a traduce #n cola!orare .ersuri din 'l!ert amain, 8+arles :u;rin, <. Bataille, <. de 7;"nier, pu!licate #n &m&n&torul. Iarna 1926-2- cei doi prieteni o petrec la 8onstana, ecourile acestei ederi pe &rmurile M&rii %e"re re"&sindu-se #n .ersurile lor, #n minulescianele 7omane pentru mai trziu (1928) i #n /antaziile lui 1. 'n"+el (1929). ,n anul 1914, la 11 aprilie, se cele!reaz& c&s&toria lui Ion Minulescu cu 8laudia Millian (188--1961), poet& sim!olist&, autoarea .olumelor de .ersuri :aroafe roii (1914), 8nt&ri pentru pas&rea al!astr& (19$=), ,ntre"ire (19=6), precum i a unor piese de teatru, #ntre care drama 5reau s& tr&iesc (19=-). Ion Minulescu i 8laudia Millian au a.ut o fiic&, pe Mioara Minulescu, artist& plastic& #nzestrat&, care s-a consacrat cu de.oiune filial& p&str&rii memoriei p&rinilor ei. >rmeaz& anii raz!oiului, 1916-18 cnd soii Minulescu se refu"iaz& la Iai. 1up& acest episod apare un nou .olum de proz& al lui Minulescu? M&ti de !ronz i lampioane de porelan (19$2). >n an mai trziu, Minulescu #i face de!utul ca autor dramatic? pe scena %aionalului se 0oac& piesa (leac& !erzele i comedia #ntr-un act @ulu (opescu (12 ianuarie). ,n 19$4 apare romanul 7ou, "al!en i al!astru, unul din marile succese literare ale .remii, dup& ce fusese #n preala!il pu!licat #n pa"inile 5ieii romneti. e reprezint& 6mul care tre!uie s& moar& *"rotesc& tra"ic& #n trei acte*, pu!licat& mai trziu, #n 19=9, su! titlul 8iracul lui <e"esias, iar 6 ani mai trziu, #n 19=2, apare .olumul trofe pentru toat& lumea. 'pare cule"erea de nu.ele fantastice 8etii-le noaptea. ,n anul 1942 a fost iniiat #n francmasonerie #mpreun& cu soia sa, 8laudia MillianMinulescu.A1B @a 11 aprilie, 1944, #n urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu #nceteaz& din .ia& la Bucureti i este #nmormntat la 8imitirul Bellu.

1irector "eneral al artelor #n Ministerul de culte i arte. ' condus pu!licaiile sim!oliste 7e.ista celorlai i Insula. ' de!utat cu .ersuri #n (o.estirea .or!ii. -a format su! influena succesi.& a lui 1uiliu Camfirescu, 'leDandru MacedonsEi, tefan (etic& i a sim!olitilor francezi i !el"ieni. ' mai scris proz&, piese de teatru i cronici dramatice. 8ulti.nd moti.e lirice tipic sim!oliste, poezia sa cnt& mira0ul inuturilor eDotice, marea, aspiraia spre un a!solut indefinisa!il, st&rile sufleteti eni"matice ap&sate de melancolie, ispit& erotic& i moarte, #ntr-un lim!a0 ale"oric de o sonoritate eDterioar& specific&. 5iziunea sa este #n cele mai multe cazuri a unui umorist sentimental fantezist. *'lt& #ntlnire cu Ion Minulescu*. (oetul Minulescu participnd la o ez&toare literar& la Media, #n perioada inter!elic&, in.itat fiind de poetul :eor"e (opa, iniiatorul re.istei literare *@anuri*, l-a #ntre!at pe scriitorul medieean cine-l .a prezenta la aceast& manifestare literar&. :eor"e (opa, care era mai scund de statur&, i-a r&spuns? *Fu.* Minulescu i-a replicat? *(&i !ine m&i n"&ule, la Bla0 m-a prezentat un pop& cu o !ar!& ct o m&tur&. 9u, cred c& nici nu tii mnui !riciul.* 1up& ez&toare, poetul sim!olist i-a spus lui (opa, cerndu-i iertare? *1ra"& (opa, te ro" s& m& ieri. i-am spus c& nu poi mnui !riciul, dar am .&zut c& #l mnuieti foarte !ine, #ns& #n loc s& te !&r!iereti pe tine, m-ai !&r!ierit pe mine. G .edem mai #nti cte.a repere !i!lio"rafice. Ion Minulescu se naHte #n 1881, #n noaptea de 6 spre - ianuarie, #n BucureHti, dar copilreHte la latina, de unde este mama sa, 'leDandrina 8iucG. ,n 189- #i apar primele poezii #n re.ista I(o.estea .or!eiI de la (iteHti, unde este ele.. ,n 1898, su! pseudonimul I.M. %ir.an pu!licG #n I/oaia pentru toJiI. 1upG finalizarea studiilor liceale la BucureHti, poetul pleacG la (aris pentru a studia dreptul, la care renunJG, prefernd sG se afunde #n literatura sim!olistG francezG. 1in 1923 pu!licG poezii Hi fra"mente de prozG #n re.ista I5iaJa %ouGIa lui 6.id 1ensuHianu, iar din 1926 pu!licG parte din .ersurile care .or alcGtui I7omanJe pentru mai trziuI #n I5iaJa literarG Hi artisticGI a lui Ilarie 8+endi. 9oto acum #nc+ea"G o prietenie frumoasG cu 1imitrie 'n"+el. (oetul participG la Ism!etele literareI or"anizate de I8on.or!irile criticeI ale lui Mi+ail 1ra"omirescu, cerc din care mai fac parte 7e!reanu, :rleanu, Mi+ail or!ul. ,n 1928, su! direcJia sa apare I7e.ista celorlalJiI #n cola!orare cu Mi+ail 8ruceanu, Fu"eniu tef&nescu-Fst, %. 1a.idescu, Fu"eniu perantia, care se declarG #mpotri.a tradiJionalismului. 9ot acum apar si primul .olum de .ersuri, I7omanJe pentru mai trziuI, precum Hi po.estirile sim!oliste I8asa cu "eamuri portocaliiI. ,n 191$ Minulescu scoate ce-a de-a doua re.istG, IInsulaI, care adunG cola!oratori precum :. Baco.ia, 8laudia Millian, Fu"eniu tef&nescu-Fst, 'drian Maniu, Mi+ail 8ruceanu, 1. Iaco!escu, M. &ulescu, %. 1a.idescu. 8a Hi prima, #Hi #nceteazG apariJia dupG cel de-al treilea numGr. 191= marc+eazG apariJia celui de-al doilea .olum de .ersuri, I1e .or!G cu mine #nsumiI. 'nul urmGtor poetul se cGsGtoreHte cu 8laudia Millan, autoarea .olumelor I:aroafe rosiiI (1914), I8nt&ri pentru pas&rea al!astr&I (19$=), I,ntre"ireI (19=6), cu care are o fiicG dedicatG artelor plastice. 8a autor dramatic, Minulescu #Hi face de!utul #n 19$1, cnd pe scena %aJionalului se reprezintG I(leacG !erzeleI Hi I@ulu (opescuI. (oetul de.ine director "eneral al artelor #n Ministerul 'rtelor Hi 8ultelor, funcJie pe care o .a deJine pnG #n 1942. ,n 19$- Minulescu reapare pe scena poeziei cu .olumul I po.edaniiI, inclus ulterior #n I trofe pentru toatG lumeaI. >n an mai trziu scriitorul

pu!licG romanul auto!io"rafic I8ori"ent la lim!a romnGI, cHti"nd totodatG Hi (remiul %aJional de (oezie. >n nou roman este pu!licat #n 19==, I= Hi cu 7ezeda 4I. u! titlul I%u sunt ce par a fiI Minulescu #Hi adunG poeziile din ultimii ani. @a 11 aprilie 1944, #n urma unui stop cardiac, Minulescu se stin"e din .iaJG #n BucureHti, fiind #nmormntat la 8imitirul Bellu. 7epere ale sim!olismului im!olismul romnesc, pnG sG atin"G faza de maturitate odatG cu marele poet, a fost mai #nti precedat de cte.a #ncercari de redefinire a lirismului. Fra mai mult o idee care #Hi aHtepta reprezentantul. 6ri"inea poeziei sim!oliste stG su! semnul #ncercGrilor de eli!erare de su! ItiraniaI poeticG a lui Fminescu, care o!li"G poezia de dupa el sG sta"neze #n epi"onism. 1oar MacedonsEi impune o metamorfozG poeticG care se .oia a fi #n opoziJie eminescianG. 1imitrie 'n"+el trGieHte drama de nu-Hi pu!lica primele poeme, prea sufocate de eminescianism. im!olismul apare ca o ne.oie de indi.idualizare, Isin"urul fel de a nu muri de eminescianismI (/eliD 'derca). 1ar noul curent este totuHi ne.oit sG se re.endice de la Fmiescu, pentru cG el oferG poeziei ulterioare att Hu.oiul liric, ct Hi necesitatea redescoperirii. Minulescu se prezintG ca un poet al tuturor, nu doar al elitelor, aHa cum s-a eri0at MacedonsEi. 're o liricG dinamicG, lipsitG de orice sterilitate, cu o preferinJG .GditG pentru trGiri, nu pentru concepte. 7enunJG la polemicile de cenaclu Hi la speculaJiile teoretice, el se adreseazG a"orei #nsetate de poezie. im!olul este #nsG prin definiJie ce.a ascuns, doar su"erat prin anumite ima"ini difuze. 8um se #mpacG sim!olul cu dorinJa de comunicare a autoruluiK MenJinnd un cod, dar unul le0er Hi seducGtor prin eufonie Hi coloraturG. e strGduieHte sG menJinG desc+is orizontul ima"inii. 9e+nica sa poate fi pri.itG ca un fel de dizidenJG in interiorul sim!olismului. im!olul de.ine ale"orie, ima"inile se succed dinamic, nu difuz, sinesteziile Hi corespondentele sunt speculati.e, misterul nu are sens #n sine, ci ca un preteDt de efecte retorice. 1e altfel opera sa stG su! auspiciile zodiei retorice, are o acusticG deose!itG, o ma"ie !azatG pe sonoritate. Melodia este la el sim!ol. >n sim!ol al personalitGJii sale, care tre!uie sG se eDprime, nu sG rGmnG interiorizatG. 're o prezenJG misionarG (I1ar poarta a rGmas #nc+isG la "lasul artei .iitoareI), care .rea sG se facG #nJeleasG. %ecesitatea comunicGrii Hi de depGHire a alienGrii se re"GseHte Hi #n eroticG? I a-mi #mpietreHti pe .eci minciuna nepri+Gnitelor iu!iriI. Minciuna este o!iect poetic principal? I5or!esc cu mine #nsumi Hi-mi zicL 1e ce mG minJiKI. (oetul .rea sG scape de Ifantoma celui din urmG ne-nJelesI, ne.oie pe care o traduce in o!sesia autoeDprimGrii. %u #mpGrtGHeHte estetica tGcerii, ca terapie? I(rin care lumi trGiHi coHmarul nepo.estitelor po.eHtiKI 9Gcerea este mascatG Hi de culti.area tainei, eni"mei, #ntr-un mod paradoDal pentru cG ele funcJioneazG nu att ca elemente a!sconse, ci ca refu"ii #n faJa non-comunicGrii. Misterul este mai mult eDploatat dect sa.urat. im!olismul neortodoD minulescian mizeazG pe o!sesia comunicGrii. (oezia sa, de o muzicalitate plasticG, capteazG #n mod spectaculos, mai ales prin structurG dect prin .ersul #n sine. %u are sens dect dacG prin ea se creeazG un dialo" cu audienta. 8+iar Hi soliloc.iile sunt tot o formG de dialo", romanta reprezentnd comunicarea nostal"ica cu parteneraul a!sent. (rin tot felul de efecte sonore Hi cromatice, cititorul este #n permanenJG in.itat sG participe la actul de creaJie. Minulescu #Hi #nc+ipuie lumea ca

teatru, eul liric fiind mai mult un persona0 #ntr-un spectacol, un actor care IpareL cGndurerat ca (rometeuL F mort de multI, dar Itot nu moareI. Minulescu este un persona0 care se confeseazG re#mprosptnd, de pildG, mi0loace tradiJionale precum romanJa. Mi dacG se +rGneHte atta din tradiJie, care mai e re.oluMi dacG se +rGneHte atta din tradiJie, care mai e re.oluJiaK 7eestetizarea, simpatia socialG, o sensi!ilitate #mpGrtGHitG. <arana sa poeticG pariziana o adapteazG fondului auto+ton. ,ncercGrile de escapadG ca fu"G de cotidianul anost capGtG la Minulescu .alenJa ne.oii de redescoperire spiritualG. (oetul nu .rea sG rGtGceascG la nesfrHit, rGmnnd ataHat de !azarul sentimental !alcanic. I i !ricul al!L fHie-n douG co.orul apelor al!astreL @Gsnd #n umra lui o drG de spumG creaJGL 8e se #ntindeL 8a Hi o punte nesfrHitGL (e care sufletele noastreL e .or #ntoarce-acasG-n ziuaL 8nd ura"anele ne-or .indeI. (e fondul local Minulescu rGmne antifilistin, antitradiJionalist, pentru cG desc+ide calea unei noi sensi!ilitGJi, care este socialG, teatralG, stilisticG. 7ea!iliteazG lirismul comun Hi pentru cG romanta de.ine la el un soi de pro"ram de comunicare #n stil impresionist, I0o.ial Hi eDpansi., re.Grsat Hi !onom, cu clipiri Hirete Hi compliceI ( er!an 8ioculescu). 1incolo de stilizGrile Hi ornament aJiile auto+tone ale poeziei, Minulescu reuHeHte sG #m!ine accentele li.reHti, mai cere!rale, occidentale, cu senzualitatea si pitorescul contemplati. !alcanic. Fste contemplati., dar la modul eDtra.ertit. 6!ser.aJiile stilizate care atin" desG.rHirea pateticG la Baco.ia capGtG o alurG ludicG la Minulescu, dar Hi dinamicG? I5erzi strofe de mGtase se-ascund ca Hi su! ploeapeL %u flori, ci oc+iNI, care de.ine #n cele din urmG unitarG? IMonocromie .erdeL MunJii Hi !razii par de muca.aNI. 8e ne propune Minulescu este o 0u!ilaJie esteticG, #n sensul atitudinii pornite la I@iteratorulI. 'sociaJiile, percepJiile plurale, nu sunt att un produs al eului liric, ct al 0ocului dialectic. 're o .iziune caleidoscopicG, lumea este un decupa0. I(e trotuarul ne"ru felinarul deseneazGL 6 enormG .ioletGL 5ioletG cu um!rela 0aponezGL 8e-ncadreazGL 8+ipul ei o.al Hi palidL 1e nocturna Hi coc+etGL Ma"dalenGI. 6c+iul fa!rica #n permanenJG ta!louri. 7elaJia dintre picturG Hi poezia sa este una intimG, pictura a.nd rolul unui eDcelent stimul. FDperienJa plasticii Hi acusticii #l readuc #n focarul iradierii sim!oliste. (e scurt, putem trasa drumul poeziei astfel? mai #nti fer.oarea misionarG, psi+olo"ia de "rup, apoi sin"ularizarea #m!inatG cu teatralitatea, pentru a a0un"e la un fel de pantomimG, simJirea unei epuizGri Hi #ncercarea de altfel de literaturG. 6 ultimG remarcG? eDistG la Minulescu o notG de clasicism parodic, eDprimat prin parodieri ale recuzitei clasice din temple, statui, persona0e mitolo"ice. 8ultul modelelor de.ine pro!lematic, dar .isul .rstei de aur rGmne? IF-att decorL i-atta feerieL 8G iam!ii si tro+eii altro .remiL 7e#n.ie su!terana tra"edieL i doliul semizeilor ce morI. 9im!rul poetic minulescian este unul eDtrem de personal. Fste sin"ular Hi astfel dorea sG fie perceput, la modul cel mai emfatic? IMG #ntrupez #n al .eciei Hia-l imensitGJii 1omnOI. ersuri 7omane pentru mai trziu, Fd. 'lacalaP, 1928, 1e .or!& cu mine #nsumi, Bucureti, 191= po.edanii, colecia Manuscriptum, 19$trofe pentru toat& lumea, Fd. 8ultura %aional&, 19=2

%u sunt ce par a fi, Fd. /undaiilor, 19=6 5ersuri, ediie definiti.& #n"ri0it& de autor, 19=9 (roz& 8asa cu "eamurile portocalii, B.(.9., 1928 M&ti de !ronz i lampioane de porelan, Fd. 'lcalaP, 19$2 @ulu (opescu, Fd. 'lcalaP, 19$2 (leac& !erzele, Fd. 'lcalaP, 19$2 7ou, "al!en i al!astru, Fd. 8ultura naional&, 19$4 Manec+inul sentimental, Fd. 8ultura naional&, 19$6 8ori"ent la lim!a romn&, Fd. 8ultura naional&, 19$9 B&r!ierul re"elui Midas, Bucureti, 19$9 = i cu 7ezeda 4, Fd. 'de.&rul, 19== 8etiile noaptea, Fd. 8ultura naional&, 19== 7omanJa inimii Inim& - ciutur& spart& 8ui mai duci ap& la poart&, 1aca nimeni nu mai trece &-Ji soar!& din apa rece 'p& !un& de descntec 1e la oc+i pn& la pntecK... Inim& - ciutur& "oal& 8ine te spoi cu smoal& Mi te-ascunse #n o"rad&, %imeni s& nu te mai .ad&, 8a s&-Ji mai cerHasc& ap& 8nd de sete "ura-i crap&K Inim& - ciutura mea 1&-mi s& !eau, dar altce.a, 8-apa rece Ji-au "olit-o 9oJi cei care Ji-au sor!it-oO... 1&-mi ce mi-ai p&strat doar mie 1&-mi un strop de ap& .ieO...

1imitrie Bolintineanu (n. 14 ianuarie 1819 (sau 18$3 dup& alte surse), Bolintin-5ale Q d. $2 au"ust 18-$, Bucureti) a fost un poet romn, om politic, diplomat, participant la 7e.oluia de la 1848. 1imitrie Bolintineanu era macedonean aromn de ori"ine, p&rintele lui, Ienac+e 8osmad, a .enit #n ar& din 6+rida. ,n puini ani ai tat&lui s&u, Ienac+e, acesta #i f&cu #n 5ala+ia o situaie accepta!il&. 'renda, mic proprietar, apoi su!prefect, cu reedina la Bolintin, sat aproape de Bucureti) el nu apuc& s&-i lase celui de al doilea n&scut, 1imitrie, o a.ere care s&-l scuteasc& de "ri0i. 6rfan de am!ii p&rini #nc& din 18=1, tn&rul a fost crescut de rude mai a.ute. e susine de timpuriu, precum :ri"ore 'leDandrescu, I. @. 8ara"iale, Mi+ai Fminescu, prin slu0!e funcion&reti. ,n 1841 era copist la ecretariatul de tat, #n 184= - secretar la departamentul Rpricinilor suditeti*. (rintr-un misterios concurs de #mpre0ur&ri, e ridicat, #n 1844, la ran"ul de pitar. /aptul c& pu!licase #n 184$ admira!ila poem& *6 fat& tn&r& pe patul morii*, prezentat& elo"ios de Ion <eliade 7&dulescu (i in.ocat& mai trziu de Mi+ai Fminescu #n Fpi"onii), a 0ucat, pro!a!il, un rol decisi.. (oemul *6 fat& tn&r& pe patul morii* era o imitaie dup& *@a 0eune capti.e* (*9n&ra prizonier&*), de 'ndr; 8+;nier, i a fost pu!licat #n *8urierul de am!e seDe*. @a fel ca ali paoptiti, tn&rul nu se trudi prea mult s& intre #n "raiile principelui. Inima #l tr&"ea mai curnd spre lumea care R.a s& .in&*. 8ooptat #n /r&ia i #n 'sociaia literar&, a adoptat rapid mentalitatea de car!onar. ,n acel timp se formase #n Bucureti 'sociaia literar&, spri0init& de fraii 'leDandru i tefan :olescu care #l trimiser& pe la sfritul anului 1843 pe Bolintineanu la (aris. (lecat la (aris #n 1843, cu o !urs& din partea 'sociaiei literare, audiaz& i el cursurile lui 4ules Mic+elet, Fd"ar Suinet i 'dam MicEieTicz. %u tr&iete dect pentru 7e.oluia pe care o presimte. 8nd aceasta iz!ucni la (aris, #n fe!ruarie 1848, tinerii studioi +ot&rr& s& se #ntoarc& #n ar&. 8on0uraii #i d&dur& un rol de prim-ordin, acela de a sta!ili contacte cu re.oluionarii din Buco.ina, ceea ce poetul nu putu s& fac&. '"a poliiei, Ion Manu, #l Rmirosise* i, refuzndu-i paaportul pentru Moldo.a, #l ameninase cu un arest la Rm&n&stire*. 'r fi a.ut, poate, parte de el, dac& nu iz!ucnea re.oluia... i la 1848 re.oluia a adus o eDplozie "azet&reasc&. 1ac& 8.'. 7osetti scosese, imediat dup& iz!nd&, *(runcul romn*, Bolintineanu conduce (de la 19 iulie la 11 septem!rie) *(oporul su.eran*. Fra o foaie mic&, de patru pa"ini, cu doar dou& coloane pe fiecare fa&, dar redactorul ef a.ea proiecte mari. 'r fi .rut s& tip&reasca un R0urnal al intereselor democratice i al pro"resului social*, pe potri.a modelului francez - @e (euple sou.erain. Iz!ucnind re.oluia din 1848, re.eni #n ar& i redact& #mpreun& cu %icolae B&lcescu, 8ezar Bolliac . a. *(oporul su.eran*, dar - c&znd re.oluia - a fost eDilat i se duse #n 9ransil.ania, apoi la 8onstantinopol i, #n sfrit, la (aris ca s&-i continue studiile #ntrerupte. FDilulAmodificareB (e la 1833 domnul :ri"ore :+ica i-a oferit o catedr& de literatur& romn& la Iai, dar (oarta nu i-a permis intrarea #n ar&, iar atunci a f&cut c&l&torii prin (alestina, F"ipt, iria,

Macedonia, descriindu-le toate #n pu!licaiuni di.erse, care cuprind adesea pa"ini pline de interes i scrise cu mult& c&ldur&. ,ntorcndu-se #n ar& la 1839, intr& #n politic& i de.ine ministru de eDterne, culte i instruciune pu!lic&. (rin st&ruinele lui, ale lui 8ostac+e %e"ri i ale lui 5. '. >rec+ia, sunt #nfiinate primele coli la romnii macedoneni. ,n acelai an, 1839, primete "radul al treilea #n @o0a teaua 1un&rii din Bucureti, iar #n 1864 era mem!ru al @o0ii /r&ia.A1B Boala i moarteaAmodificareB ,n prima 0um&tate a anului 18-2, 1imitrie Bolintineanu c&l&torete la (aris. I se reediteaz& cte.a dintre !io"rafiile istorice. 9ip&rete cule"erea de satire Menadele i .olumul de poezii (ln"erile 7omniei. 8ola!oreaz&, pn& #n aprile, la 7omnul, lui 8. '. 7osetti. :ra. !olna., e silit s&-i #ntrerup& munca. ,n 18-1, !oala lui Bolintineanu se a"ra.eaz&. (oetul este s&rac. (ensia pe care o primea intra #n !uzunarele creditorilor. 6ficialitatea refuz& s&-i acorde a0utor. ,n aprilie este or"anizat&, din iniiati.a lui :eor"e ion, o loterie cu o!iecte personale ale lui Bolintineanu. @a $8 aprilie are loc un spectacol la 9eatrul %aional din Bucureti, #n !eneficiul fostului mem!ru al 8omisiei teatrale. @a $3 iunie, un "rup de deputai (printre care i 8ezar Bolliac) propune 8amerei .otarea unei recompense naionale Rpentru !unul nostru poet 1imitrie Bolintineanu, carele se afl& lipsit de eDistena de toate zileleI. 9rimis& spre studiu la seciuni, propunerea a r&mas #n"ropat& #n dosare. (oetul este internat la pitalul (antelimon. ,n condica de #nre"istrare a !olna.ilor a fost notat? U1imitrie Bolintineanu, fost ministru de 8ulte, intrat f&r& +aineV. 18-$ ,n martie are loc tra"erea loteriei iniiate #n 18-1 de :eor"e ion. 8&rile lui Bolintineanu au fost cti"ate de 5. 'lecsandri, dulapul !i!liotecii W de 8. %e"ri, iar celelalte mo!ile W de c&tre 8atinca Bal. 'lecsandri i %e"ri au cerut ca o!iectele ce le re.eneau lor s& r&mn& #n continuare ale lui Bolintineanu. ,n dimineaa zilei de $2 au"ust, acesta #nceteaz& din .ia& #n spital. Fste #nmormntat la Bolintinul din 5ale. 6pera poetic&AmodificareB 1imitrie Bolintineanu a scris foarte mult att #n proz& ct i #n .ersuri. 6pera sa poetic& cuprinde ciclurile @e"endele istorice, /lorile Bosforului, Basmele, Macedonele i 7e.eriile. @e"endele istoriceAmodificareB @e"endele sunt poezii narati.e, dar cu un #nsemnat element liric (#n felul !aladelor "ermane ale lui >+land). 1iferite su!iecte istorice, aflate #n cronicari (mai ales #n %eculce) sau ima"inate, sunt dez.oltate #n .ersuri de o perfect& corectitudine, #n care se .ede mult& simire i o mare iu!ire de ar&. 'cestea l-au f&cut popular i multe din cu"et&rile eDprimate #ntr-un stil sentenios au de.enit nite maDime foarte des #ntre!uinate. 'stfel ne-a ar&tat patriotismul femeii romne dus pn& la su!lim #n persoana mumei lui tefan cel Mare) a cntat sentimentul datoriei care ducea pe romn pn& la moarte) ne-a #nf&iat no!leea caracterului lui Mircea cel B&trn, care nu .rea s& pedepseasc& pe soli, dar nici s& #nc+eie o pace ruinoas&) a .ete0it pe cei ce se fac uneltele tiranilor?

8ei ce ra!d& 0u"ul i-a tr&i mai .or Merit& s&-l poarte spre ruinea lor) a l&udat de.otamentul i pietatea ne.estei lui %ea"oe Basara!, care-i .inde sculele ca s& termine m&n&stirea 'r"eului) a scos din nou la i.eal& testamentul lui tefan, care zicea c& mai !ine ara s-ar face un mormnt dect neamul s& tr&iasc& #n ro!ie) #n fine, a f&cut cea mai frumoas& urare pentru patria sa? 5iitor de aur ara noastr& are i pre.&d prin secoli a ei #n&lare. 'ndreiu sau luarea %icopolei de romni i orin sau t&ierea !oierilor la 9r"o.ite sunt dou& naraiuni #n care nu su!iectul istoric formeaz& partea principal&, ci un su!iect ima"inat. orin este o compunere pe 0um&tate epic&, pe 0um&tate dramatic&. Fa se #ncepe printr-un prolo", #n care <erman, medicul curii, dez.olt& ideea neputinei omeneti de a p&trunde tainele firii, idee inspirat& dup& /aust a lui :oet+e. (artea de la #nceput are prea multe descrieri inutile, iar partea de la urm& trece prea repede asupra #ntmpl&rilor. i orin moare, ducndu-se la #nc+isoare, ca s& scape pe altul, iar o fat& care #l iu!ea, se arunc& #n ap&. /lorile Bosforului cuprind poezii lirice i narati.e, cu su!iecte orientale. %i se descriu frumuseile naturii la 8onstantinopol, frumuseea femeilor, intri"ile din erai, nenorocita .ia& a cadnelor, amorurile lor descoperite i pedepsite cu cele mai "roza.e mori, tr"urile de scla.e etc. 'morul i "elozia formeaz& fondul mai tuturor acestor poezii, scrise #ntr-o lim!& foarte armonioas&. 5om cita? Me+ru!e, po.estea nenorocirii unei fete din 8arpai, @eili, istoria unei 0ertfe pentru amor. BasmeAmodificareB u! titlul de Basme s-au adunat o serie de poezii narati.e cu su!iecte felurite, #n care miraculosul 0oac& un rol #nsemnat, c+iar dac& sunt amestecate i persona"ii istorice. 8ele mai cunoscute din acestea sunt? 6 noapte la morminte, - Ielele - Mi+nea i Ba!a, a c&rui dez.oltare nu e destul de l&murit&, dar cuprinde .ersuri frumoase i acel !lestem foarte important #n literatura noastr&, care - ca i :rui n"er, de 5asile 'lecsandri - se poate pune al&turi de modelele de imprecaiuni din literaturile str&ine, cum e al 8amiliei din <oraces . a. MacedoneleAmodificareB Macedonele ne descriu frumuseile din &rile locuite de macedoneni i ne po.estesc #ntmpl&ri din .iaa lor. ,n "eneral persona0ele sunt p&stori i p&storie. 8ele mai #nsemnate? 7omnele din 8a.ala - amarina. 7e.eriiAmodificareB u! numele de 7e.erii a adunat poeziile sale pur lirice i anume ele"iile sale, care prin frumuseea .ersurilor i prin sentimentele triste ce inspir& au fost foarte preuite. 1in acestea fac parte? 6 fat& tn&r& pe patul morii - (ln"erile poetului romn - copul omului - >n tn&r romn mort #n str&in&tate i altele. 6pinia contemporanilorAmodificareB

'ceste diferite "rup&ri sunt cele mai !une lucr&ri ale lui Bolintineanu. 5aloarea lor a fost pri.it& #n mod foarte deose!it de critici. >nii au admirat f&r& rezer.& tot ce a scris el, cum este 'ron 1ensuianu, care-l crede cel mai mare poet liric al nostru al&turi de Mureanu) alii i-au t&"&duit orice .aloare, cum face %icolae Ior"a #n Istoria literaturii. F drept c& Bolintineanu se citete din ce #n ce mai puin i impresia ce ne produc le"endele sale este foarte deose!it& de cea produs& "eneraiei de la 1848. 9a!lourile sale nu au destul relief, iar elementul narati. este foarte sla!, iar #n locu-i sunt discursuri i maDime. -ar putea zice c& planul tuturor poeziilor de acest fel se poate reduce la un tip? o scurt& descriere, un discurs sau dou& . @im!a #ns&i, #n care sunt multe neolo"isme i cu.inte sa.ante, precum i prea multe diminuti.e, face ca poeziile acestea s& fie #n mare parte monotone. >n merit si"ur are Bolintineanu? meteu"ul de a face .ersuri. 5ersurile sale sunt mult mai !ine reuite, .or!im #n special de ritm, dect ale tuturor poeilor anteriori i contemporani. (oate c& aceast& calitate, cum i maDimele patriotice din scrierile sale, i-au asi"urat succesul #n prima parte a acti.it&ii sale. ,ncerc&ri literareAmodificareB FpopeiAmodificareB i-a #ncercat talentul i #n epopee i ne-a dat 9raianida, poem& #n apte cnturi #n care .oiete s& cele!reze colonizarea 1aciei, dar condiiunile epopeii lipsesc. 8u att mai mult se .ede lipsa lor #n poema 8onrad, unde eroul principal e c+iar poetul i unde la tot pasul sunt intercalate poezii lirice. F.ident modelul tre!uie c&utat la lordul BPron. 1ramatur"ieAmodificareB i-a #ncercat talentul i #n dramatur"ie i ne d& o serie de drame istorice, parte #n proz&, parte #n .ersuri, #n care aciunea e r&u condus& i interesul sla!. 'stfel? Mi+ai condamnat la moarte, - tefan :+eor"+e 5od& sau .oi face doamnei tale ce ai f&cut 0upnesei mele, @&puneanu, dup& nu.ela lui 8ostac+e %e"ruzzi, - M&rirea i uciderea lui Mi+ai etc. 7omaneAmodificareB i-a #ncercat talentul i #n roman i ne d& Manoil, #n scrisori i Flena, inspirat din romane franceze i plin de declamaiuni i cu caractere nenaturale. atire i fa!uleAmodificareB i-a #ncercat talentul #n satir& i fa!ul&, dar nu iz!utete. @ucr&rile acestea seam&n& mai mult cu articole de ziar dect cu poezii. Mai toate au un ton personal, iar cele "enerale sunt a!stracte, declamatorii i uneori indecente. 8oleciile se numesc Fumenidele, Bolintineadele, %emesis, un fel de ziare sau re.iste. F.ident acestea satire #l .or fi influenat pe Mi+ai Fminescu. 5om cita ca mai !une dintre satire? 1ou& 9om!atere #n care ne #nf&ieaz& doi !oieri .ec+i nemulumii cu starea de lucruri de su! 8uza) 'd.ocaii, #n care satirizeaz& pe a.ocai) Mi+ai 5iteazul #n rai, o satir& la adresa societ&ii de atunci) 8&tre Ion :+ica, contra partidelor politice