Sunteți pe pagina 1din 3

JLMJ . IJJL JJLS.1U" i:

S0C1ETATEA0EMSIHE

REVISTĂ

SĂPTĂMÂNALĂ PENTRU

PROBLEME

SOCIALE

ŞI

ECONOMICE

Comitetul de direcţie: Vasile Goldiş, D. Guşti, Mihai Popovici, Gh. Bogdan-

* 11

 

Duică, loan Lupaş, Onisifor Ghibu, V. C. Osvadă, Radu Dragnea şi Ion Clopoţel

 

Exemhla-

N-tul

21

CLUJ, '

DUMINECĂ ,

7

SEPTEMVRI E

* 9 2

4.

ral

12

lei

 

C

U

P

R

I

N

S

U

L

:

UNITATEA NAŢIONALĂ: Comemorarea lui Avram Iancu Discurs festiv Cuvântul studenţimei

.

PROBLEME SOCIALE: Instrucţia publică şi Societatea

• DISCUŢII LITERARE: Manualele de şcoală ACTUALITĂŢI: Noui impresii din Basarabia

.

Naţiunilor •

.

O scrisoare basarabeană

Cursurile Universităţii libere dela Vălenii de Munte Portrete basarabene (N. N. Alexandri) PROBLEME ECONOMICE: Exportul materiilor prime Politica economică ardeleană SĂNĂTATEA PUBLICĂ: încercări de imunizare a

• tuberculozei

CRONIC I DIVERSE : Pos t festa -*'• Do i orator i festivi —

Redacţia

Silvia

Dragomir

N. Bota

N. Daşcovici Axente Bancia Onisifor Ghibt* N. N. Albtsl A. Boteant* Onisifor Ghibts

Et*genit<

V.

Gtorgea

C

Osvadă

Dr. Apostol

A cincea sesiune a~ Ligei Naţiunilor — Târgul

de m@i^r din GJtif — Expoziţia zootehnică —

Fapte 'Sfotpfee —•» Săptămâna economică-financiară

- Ecottrf - ^ Examenele profesorilor minoritari

— Ung^i||fşl coflŞBlfflbi'area lui Iancu — România şi Jugoslavia faţp : -4t, Şulgja^a ş. a.

M

H

REDACŢI A Şl AD M IN I S T RAŢIA : CLUJ , PIAŢ A U N I R I I N R. 8. Abonamente: pe un an 600 lei. Autorităţi şi întreprinderi particulare 1000 lei. Funcţio­

narii publici, preoţii şi învăţătorii 500 lei. Pentru stremătate, abonamentele sunt îndoite,

înainte, pe cel puţi n o jumătat e de an»

In Americ a 10 dolari . Abonamentel e se plătesc

©B.C.U. Cluj

NOU I

IMPRfc

Si l

nou

în BasaîSSîaTunde am stat vre-o

lună de zile. Impresiile pe cari mi le-am câştigat in acel timp n'am putut să le ţin numai pentru mine;

obliga

să le comunic şi altora şi să le strig chiar înaintea întregei lumi româneşti. Astfel, am publicat. în

o datorie de conştiinţă mă

In anultrgsut

am

fost

din

coloanele unui cotidian din Capitală

auzite de mine în

Basarabia, în o serie de şeajţţg. ar­ ticole, cari» mai târziu au fost pu­ blicate într'o broşură—de Tipografia Eparchialâ d n CEşTnâu, sub titlul; Călătorind prin Basarabia. Impresiile unui Român din Transilvania. Ar­ ticolele mele au fost cetite de multă lume şi au avut şi un oareşcare ecou. Oficiosul guvernului m'a cri­ ticat cu asprimea obişnuită în presa noastră de partid, ba mai mult chiar, — mi-a contestat şi patrio­ tismul şi m'a făcut tovarăş cu Le- nin şi cu Trotzki 1 Dl N . Iorga, în ultimul număr din Revista Istorică, luând act de apariţia broşurei, se întreabă dacă concluziile mele nu sunt în adevăr prea pesimiste ? In schimb Basarabeniii cari au cetit articolele mele, mi-au dat cu toţii dreptate, in „Viaţa Basarabiei" şi în „Luminătorul" din Chişinău ele au fost remarcate în cuvinte de re­ cunoştinţă. „Luminătorul" a repro­ dus chiar un întreg articol de al meu sub titlul: „Un adevăr istoric".

cele văzute şi

N'am răspuns la atacurile „Vii­

torului", ci am lăsat

timpului

judece el. Şi, din păcate, el a jude­ cat confirmând în chip şi mai în­ desat cele susţinute de mine acum un an. In vara aceasta am fost din nou în Basarabia, unde am petrecut ia­ răşi timp de patru săptămâni. Spre marea mea părere de rău, impresiile cu cari m'am întors de astădatâ de peste Prut nu sunt deloc mai plă­ cute decât cele din anul trecut, ci tocmai dimpotrivă. Cu toate apa­ renţele contrare, pe cari le-ar putea invoca oficialitatea, stările de luc­ ruri de acolo sunt din ce în ce mai rele. Sufletul Basarabiei se înstrăi­ nează tot mai mult de al Românis­ mului de dincoace, cu toate că limba românească prinde tot mai multe rădăcini şi instituţiile româneşti se înmulţesc. Reaua guvernare a Basa­ rabiei distruge pe zi ce merge opera naţională realizată la 1917—19J8 prin puterea sănătosului instinct naţional. Vorba că Basarabia se rusifică azi mai tare decât sub regimul străin

D I N

BASARABI A

din trecut este, într'un anumit sens, cu totul adevărată: dragostea pen­ tru România este într'o continuă scădere, care de mult a ajuns la punctul de ghiaţâ. Afirm acest lucru din nou, cu riscul de a fi socotit şi de astădatâ de către oficialitatea oarbă, ca râu patriot.

In numărul de faţă

al revistei

se

publică

o scrisoare, pe care am

pri­

mit-o dela unul din

cei

mai

buni

fii ai Basarabiei. Ea

e

plină

de

du­

rere şi de desnădejde.

Pe

alocurea

ea este mai aspră decum e realita­

la

sinceritatea

aproape brutală

în aşteptările lui cele mai drepte. In

am

dacă

apoi

mi-am zis că glasurile sincere nu trebuie să fie împiedecate de a fi

lu­

sau

mina tiparului

tea

faptelor,

dar

dela

un

capăt

altul ea e străbătută

primul moment

de

a patriotului înşelat

stat la

îndoială

ea

nu,

vadă

dar

este bine, ca

auzite de cătrâ mai mulţi. E şi scri­

document al tim­

:;i deşi nu-m i fac nici o iluzie,

pului

soarea aceasta un

vernanţilor

ea

ar

putea

deschide

gu­ modului cu totul

ochii

asupra

greşit cu

care

conduc

Basarabia,

cred totuşi, că

cetirea ei

va

îndu­

ioşa pe mulţi cetitori,

şi-i

va

face

se gândească

cu mai

mult

inte­

res

şi

cu

mai

multă

draawsfe"

la

Basarabia

noastră.

(

0. Ghibu^

*Dragă şi mult Stimate

prietene !

şă-Ji

Ai smuls dela mine cuvântul

seiu

despre

nevoile

şi

suferinţele

Basarabiei

şi imi

pare

rău

.

cuvânt

amăresc

petrec

vor

mai uita

ţii minte, că în scrisoarea mea

cerneala se preface în sânge!

Dacă ar fi fost dată o astfel de problemă: iată Basarabia, provincie, ruptă din sânul mumei sale 106 ani în urmă, anume în anul I8J2, şi acuma reîntoarsă înnapoi în anul J9J8, făcând parte din regatul Ro­ mânia Mare, — administraji-o ast­ fel, ca s'o rupeţi din sânul Româ­

Căci

trebue

am

ţin

de

să-ţi

am

şi ştiu bine, sufletul, iar vre-o câteva

singur

oare, care nu

se

niciodată.

niei

întregite sufleteşte pe vecie, pe

mii

şi mii

de

ani!!

.

Administraţi-o! uitând cu desăvâr­

şire de Ştefan Cel Mare, de luptele

lui sângeroase pentru ţară cu Tă­ tarii la Lipnic (Basarabia), cu Un­

gurii, Turcii, Polonii

Administraţi-o, uitând şi de Mi-

hai

Viteazul, care prin sforţări uri­

aşe

a adunat neamul românesc într-

un singur mănunchi pe

4*9

o

clipă

Administraţi-o, uitând de aceşti eroi ai neamului românesc, cari au pus viaţa pentru patrie, neam

. Administraţi-o, uitând că trăim în Europa, care de sute de ani ştie ce e dreptul cetăţenesc, ce e libertatea gândirei, cuvântului, adunărilor

Administraţi-o, uitând că avem o constituţie liberală şi progresivă care, vai, nu este decât o literă

moartă, de care de mult nu mai (ine seama nimeni, bătându-şi joc de ea, începând cu miniştrii şi ispră­ vind cu jandarmii şi notarii, per­ —

ceptorii şi alţi funcţionari atunci, ceea ce se petrece la noi prin administraţia din Regat, este admirabil, este mai presus de orice laudă!!!

te­

rorizată până la ultimul grad, , se ascunde în păduri şi câmpii uitând luni de zile de casă, masă, soţie şi copii!

ca pe vremea Tă­

tarilor,

a-

buz de putere, hoţie şi minciună!

de

Şi toate acestea, fără ruşine!

Populaţia

Trăim

cu bună

sama este

o viaţă

la fiecare pas ilegalitate,

un

pic

Funcţionarul

abuziv nu

se

teme

de răspundere, din contra, el

crede

şi e sigur, că va fi

înaintat!

 

Şi aşa

şi

se

întâmplă!

Fiind

toţi

superiorii lui se

în­

trec în hoţii, abuzuri

de

puteri

\

Ai putea

la noi

în

Ba-

,-' sarabi a n' a

crede, că răma s u n

sa t nebâtu t ?

Ai putea crede că chiar fruntaşii

satului

brăcaţi în mijlocul satului şi bătuţi

până la sânge, fără de nici o vină? Sau vină, de care noi ne-am strica de râs? Mi-aduc aminte ce figură mândră şi plăcută era săteanul nostru pe vremea ruşilor ?!

în-

— bătrâni, moşnegi sunt des-

înalt, voinic, rumen la faţă,

drăsneţ la cuvînt şi

căutătură

Iţi era mai mare dragul să-1 pri­ veşti

dînsul

cutare şi cutare sumă, — o plătea! Şi în curtea sa se simţea boer mare de tot, nu se mai temea de nimeni, cu toate că adesea, după o sută de ani, limba rusă n'o cunoştea! Era o personalitate, care foarte bine! cunoştea drepturile şi datoriile sale, — era un cetăţean conştient, ce se bucura de stima tuturora

El ştia, că statul cere dela

Crezi, Dumneata, că bătăile in mijlocul satului ale fruntaşilor, ce se bucurau de 6 popularitate solidă in­ tre satele vecine, pot fi uitate când-va? Crezi, Dumneata, că dorul de răz­ bunare, în prezent adânc ascuns, nu se va trezi la timp potrivit?

©B.C.U. Cluj