5 Geografia Asezarilor Umane

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE

GEOGRAFIA AEZRILOR UMANE

Autor: Mihaela PREDA

Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Acest material este destinat uzulului studenilor Universitii
din Bucureti, forma de nvmnt la distan.
Coninutul cursului este proprietatea intelectual a
autorului/autorilor; designul, machetarea i transpunerea n
format electronic aparin Departamentului de nvmnt la
Distan al Universitii din Bucureti.

Universitatea din Bucureti
Editura CREDIS
Bd. Mihail Koglniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5
Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47
Fax: (021) 315 80 96
Email: credis@credis.ro
Http://www.credis.ro

1
Geografia aezrilor urbane i rurale
Tema 1

1. Conceptul de aezare uman.
Aezrile umane sunt rezultatul adaptrii active a colectivitii umane ce i
desfoar activitatea pe un anumit teritoriu, n condiiile existenei unor relaii
sociale, economice i istorice. Teritoriul pe care se situaeaz aezrile umane se
particularizeaz prin componentele structurii fizico-geografice, prin diversitatea i
prin potenialul material i concret al condiiilor naturale, dar i prin factorii de
natur economico-social n care au aprut i se dezvolt aezrile omeneti (V.
Cucu, 2000).
Aezrile umane reprezint totalitatea comunitilor omeneti, sate i orae,
indiferent de poziia, de mrimea i de funciile ce le ndeplinesc. Aezarea uman
poate fi considerat un peisaj geografic integrat condiiilor naturale i sociale
necesare existenei locuinelor, muncii, i echiprii (alimentarea cu energie, ap,
transporturi, comunicaii, salubritate, etc.).
Aezarea uman este un trup de moie, respectiv o form regulat de teren
cu o vatr (Stahl, 1973), pe care nsuirile de ordin social i teritorial se desfoar
i se dezvolt.
Termenul de localitate definete o aezare uman, rural sau urban,
delimitat n funcie de numrul locuitorilor, caracterul fondului construit, gradul
de dotare social, echiparea tehnico-edilitar, funcie, etc.
Aadar, aezrile umane sau habitatul uman se refer la o serie de
componente precum populaia, construciile, pieele, strzile, platformele
industriale, locuri de odihn i agrement.
Aezrile umane se sprijin pe unitatea factorilor naturali, sociali, materiali,
spirituali, culturali i organizatorici, incluznd necesitile legate de locuin,
munc, aprovizionare cu energie, comunicaii, ap, salubritate, servicii, asigurri
sociale, sisteme de administraie, faciliti culturale, de recreere i de odihn (V.
Cucu, 1981).
Satul este cea mai veche form de locuire uman, ce prezint caracteristici
de ordin etnografic, istoric, economic, social sau edilitar. Satul repreznit grupri
de locuine i de oamnei ce i scot mijloacele lor de existen dintr-un spaiu social
determinat (S. Mehedini).
Comuna reprezint o form de organizare administrativ-teritorial ce
cuprinde exclusiv aezri rurale, mai exact sate, al cror punct comun este
reprezentat de caracterul economic unitar, social, cultural sau etnografic. n
alctuirea acesteia pot intra unul sau mai multe sate.
2
Oraul a fost definit de F. Ratzel prin existena a trei elemente: activitatea
profesional, concentrarea locuinelor i numrul de locuitori.
Oraul, ca element al peisajului este un organism legat de spaiul geografic,
inuntrul cruia el ndeplinete o funcie precis: concentreaz, transform i
redistribuie bunurile materiale i spirituale. (V. Mihailescu, 1941)

2. Componentele habitatului uman.
Habitatul rural presupune prezena unor componente de natur uman i
teritorial.
Cele trei componente ale acestuia sunt:
1. Vatra, reprezentat de intravilan, aceasta delimitnd gospodriile cu
locuine i construcii aferente.
2. Moia (arina, hotarul) reprezentat de locul de munc al locuitorilor,
terenurile agricole pe care acetia i desfoar activitatea.
3. Populaia.
Habitatul urban reprezentat de aezrile urbane are dou componente
de baz:
1. Componente teritorial care este suprapus perimentrului construit,
acesta reprezentnd ceea ce se cheam vatra, delimiteaz spaiul
aferent cldirilor de locuit; uneori se suprapune intravilanului.
2. Componenta socio-economic se refer la populaie dar i la locul de
munc, acestea fiind strns legate de teritoriul oraului.

3. Elemente prioritare n delimitarea aezrilor urbane i rurale.
Noiunea de habitat urban presupune un anumit cadru i un anumit mod de via
care se exprim n peisajul geografic prin urmtoarele atribute :
1. concentrare mare a populaiei ;
2. densitate mare a fondului construit ;
3. echipare tehnico-economic (dotare tehnic,servicii comunale) complex
4.o anumit structur i zonificare funcional ;
5. pondere nsemnat a populaiei angajate n activiti preponderent
neagricole.
n definiia oraului se au n vedere urmtoarele elemente :
1. Poziia geografic i potenialul teritoriului nconjurtor :
-accesibilitatea prin reeaua cilor de comunicaie ;
-condiii geomorfologice favorabile ;
-condiii geotehnice ;
-resurse de ap ;
-condiii edafice favorabile ;
-elemente climatice fr risc.
3
2. Dimensiuni demografice :
-mrimea demografic ;
-densitatea ;
-creterea populaiei ;
-dinamica pozitiv.
3. Funciile economice si sociale :
-tipuri de economie ;
-posibiliti de amplasare a unitilor productive ;
-valoarea produciei industriale, agricole i de servicii ;
-funcii locale.
4. Structura profesional a populaiei :
-populatia activ (populatia neagricol peste 45%) ;
-tipul oraului dup structura populaiei active (profil industrial,
balneoclimateric);
5. Echiparea urban:
-dotari sociale,culturale i sanitare;
-reea de transport n comun ;
-comunicaii urbane ;
-dotri pentru deservirea populaiei n domeniul public, aprovizionri cu
bunuri materiale.

I. Aezrile rurale.

Habitatul rural cuprinde in mod riguros formele de localizare a comunitatilor
umane, practic varietatea tipurilor de sate si comune Satul reprezinta un spatiu
geografic cu o anumita delimitare teritoriala in care apar structuri economice
diferite determinate de activitatea productiva a comunitatilor umane in corelatie cu
conditiile fizico-geografice.
In formarea habitatului rural si a peisajelor rurale un rol important revine
factorilor sociali,respectiv :
-coeziunea locuitorilor ;
-permanenta si omogenitatea structurilor sociale.
In functie de caracterul relatiilor sociale,se disting :
1. insusirile societatii comunitare ;
2. tipul de habitat ;
3. morfologia spatiului rural ;
4. peisaje in curs de formare(nediferentiate).
Procesele de formare si evolutie arata ca asezarile rurale au la baza teritoriul unei
comunitati umane marcara de o anumita forma de organizare familiala si de
4
suporturile spatiului productiv folosit direct,respectiv de functionalitatea acestuia.

Asezarile rurale se constituie ca elemente dominante ale peisajului gografic,
al majoritatii tarilor aflate in curs de dezvoltare. De-a lungul existentei sale,satul
s-a dovedit a fi o realitate sociala care a contribuit din plin la transformarea
mediului geografic imbogatind patrimoniul civilizatiei nationale si universale.
Ca element permanent, sedentar si de continuitate, satului i-a fost caracteristica
dintotdeauna o anumita filozofie definita prin prezenta unei vetre bine intuite in
care se concentreaza locuintele si dependintele localitatilor si mosia pe care se
desfasoara activitatile productive de baza ale populatiei.
In configurarea retelei de asezari rurale,omul a avut in vedere trei elemente :
1. amplasarea sau localizarea ;
2. securizarea;
3. durabilitatea sau permanentizarea.
Orice asezare rurala trebuie privita ca rezultanta a urmatorilor factori:
1. Factori naturali:relief,altitudine,climat,ape,sol.
2. Factori geoeconomici:imprima o anumita forma si structura satelor.
3. Factori istorici :intervin adeseori direct sau indirect asupra genezei
permanentizarii si concentrarii populatiei in mediul rural ;pot contribui la disparitia
sau la schimbari in vatra satelor.
4. Factori administrativi si politici :configuratia si pozitia asezarilor rurale au
fost influentate de legislatie sau de masuri administrativ-teritoriale.

1) Organizarea si vechimea asezarilor rurale.

Asezarile rurale constituie,in acelas timp, un teritoriu destinat adapostirii si
stabilitatii poporului, cat si un anumit mod de viata.
Originea asezarilor rurale este strans legata de evolutia culturilor materiale.
Factorii de favorabilitate au oferit omului posibilitatea practicarii unei activitati
permanente si adaptarea activa la un anumit mod de viata corespunzator
indeletnicirilor practicate : - agricole ;
- piscicole ;
- silvice ;
- pastorale ;
- industriale (miniere).
S-a conturat, astfel,un spatiu productiv,dimensionat de capacitatea de
valorificare a membrilor comunitatii.
Treptat, s-a trecut la fermele primitive de locuire (determinate de
perfectionarea uneltelor si de cerintele de valorificare a surplusului de productie) la
5
ferme evoluate.

S-a consolidat si amplificat astfel functia rezidentiala sau de locuire si cea de
loc de obtinere a produselor.S-a creat astfel,o relatie bidimensionala natura-om-
natura in care influenta omului este din ce in ce mai evidenta.
Orice asezare rurala a trecut prin urmatoarele faze de evolutie :
1) forma primara :adapost-spatiu de existenta-ferme dispersate ;
2) satul :omogenizarea functiilor (rezidentiala,productiva).
Daca fermele primitive dispersate erau reprezentate prin: bordei,odaie,salas si
crang, satul are o structura mult mai evoluata,o forma structurata,cu vatra bine
precizata in teritoriu,de la care locuitorii pleaca spre spatiul de productie agricola.
3) comuna:este o forma superioara de asezare in care se remarca foarte bine
conturarea unui teritoriu polarizat administrativ de un centru. In cadrul
comunei, se remarca diversificarea functionala si structurarea formelor
rezidentiale.
4) satul-targ se caracterizeaza prin amplificarea interrelatiilor functionale
teritoriale.Se remarca functia de tranzitie,spre sistemul urban.
Asezarile de tip sat presupun o unitate spatiala.Formele primitive de locuire si
satele care nu au perspectiva de dezvoltare si au un potential economic si
demografic redus, sunt considerate sisteme inchise autarhice, bazate pe functiile de
locuire si pe cele de productie agricola destinate consumului propriu.
Forme primitive de adapost :
- grota troglodita,
- adapost in arbori,
- constructii megalitice (Insula Pastelui),
- adaposturi primitive romane,
- coliba de tip german (dimensiuni reduse),
- chilii in stanca,
- tabara (populatie aborigena din America deNord),
- cort (aborigeni din Canada).

2. Factorii principali ai locarizarii asezarilor rurale

Aparitia satelor este legata de favorabilitatea cadrului natural. Intuirea
favorabilitatii multiple a mediului geografic s-a realizat treptat in procesul adaptarii
active a omului in cadrul orizontului geografic specific.
Elementele de favorabilitate sau de restrictivitate sociale se regasesc in structurile
rurale.Astfel, formele adunate cu casele strans unite, ca intr-o cetate, atesta
originea provenita prin colonizare. Strazile sunt,de regula, largi, iar fatada
6
locuintelor este masiva si cu ferestrele armate,casele sunt alipite si cu porti masive.

Restrictivitatea reliefului poate contribui la asezarile rurale de forma masiva.Asa
sunt satele amplasate pe agestru(con de dejectie) sau in tinuturile stancoase.
1.Apa a infuentat aparitia si dezvoltarea formelor de asezare rurala deoarece
acesta asigura supravietuirea, calea de transport si energia necesara comunitatii.In
functie de prezenta apei in surplus exista tipuri de locuinte lacustre (Noua Guinee,
Insula Polineziei).
2.Liniile de izvoare. De la izbucurile si pana la confluentele raurilor sau a
tarmurilor lacustre si marine se intalneste o desfasurare mare de forme de
localizare a comunitatilor umane. Izvoarele determina asezari risipite ;liniile de
izvoare din piemonturi determina sate compacte.
3.Vaile marilor fluvii genereaza adevarate furnicare umane care adapostesc
cele mai diverse forme si tipuri de locuire lacustra.
4.Inaltimile determina, fie risipirea, fie concentrarea asezarilor rurale.
Inundatiile, alunecarile de teren au obligat activitatile umane sa se desfasoare pe
promontorii de tip popina sau gradiste deoarece acestea asigura securitatea fata de
fenomenele naturale si constituie un loc de protectie si pozitie strategica.
Geto-dacii preferau varfurile muntilor de altitudine pentru cetatile lor. Celtii
denumeau zonele inalte favorabile construirii cetatilor (dunnumuri) :Lugdunum-
Lyon.
5. Faptele istorice. Anumite evenimente istorice au generat,fie amplasarea
satelor intr-o anumita zona, fie restructurarea vetrei. In 1837 Regulamentul
Organic prevedea scoaterea la linie a satelor,ceea ce insemna coborarea satelor
din zona mai inalta,spre cea joasa,mai usor accesibila strangerii impozitelor.
6. Activitatile economice pot influenta amplasarea unor vetre de
sat.Practicarea indelungata a unor actiovitati specifice a impus denumirea unor
sate :Runc ;Laz ;Prisaca ;Arsita.
7. Factorii sociali au influentat marimea demografica si puterea economica a
asezarii respective.
8. Roirile. Anumite evenimente sociale de mare anvergura,asa cum
sunt :transhumanta,nomadismul si roirile familiale,au avut implicatii majore in
procesele de aparitie,localizare si dezvoltare a asezarilor rurale. In tara noastra
exista aproximativ 14000 sate(13.149 sate) inglobind circa 50% din populatia
activa si valorificind terenuri agricole ce reprezinta 64% din suprafata totala a
tarii.Dispunerea altitudinala imbraca tepte diferite pornind de la 3-5 m. In Delta
Dunarii pana la 1300-1600m., pe platforme montane.Satul Pietroasa este situat la
cea mai mare inaltime,1620metrii.

7

3. Caracteristicile asezarilor rurale in raport cu mediul natural

A. Habitatul rural din cadrul geografic al campiilor

Campiile reprezinta cel mai favorabil areal pentru stabilizarea populatie, ele fiind
cu mult premergatoare zonelor montane in ceea ce priveste umanizarea. Ele asigura
permanenta si continuitatea procesului de umanizare a spatiilor.
Caracterul agro-cerealier da nota dominanta in specializarea economica a
campiilor al caror rol favorabil in conditiile climatice normale asigura venituri mari
si stabile populatiei rurale.
Valorificarea conditiilor de campie in directie predominant cerealiera a exercitat
o puternica influenta de concentrare a elementului demografic.
Vaile largi,fertile,cu resurse de apa si climat favorabil au jucat un rol important
in evolutia habitatului rural.De asemenea ,ele s-au constituit ca vatra de geneza a
unor popoare si state.
Exemple :
Campia Mesopotamiei drenata de Tigru si Eufrat este cunoscuta din
Antichitate, prin mari concentrari umane predominant urbane orasele Ur,Uruk,
Ninive, Babilon,fiind printre cele mai vechi habitate urbane ale lumii.
Campia Indo-Gangetica este renumita printr-o foarte mare densitate marcata
de centre urbane de mare interes economic.
Campia Nilului prezinta aspecte diferentiate,dar foarte vechi privind civilizatia
umana si specificul habitatului rural.
Zonele costiere de campie din jurul Marii Mediterane au inscris semnificative
concentrari umane. Prelungirile acestora in Romania si Polonia au constituit porti
in calea populatiilor migratoare care veneau din Campia Euro-Asiatica.
Padurile din campie si cele situate la contactul cu dealurile si podisurile au
favorizat geneza mai multor state. Favorabilitatea lor esentiala consta in asigurarea
conditiilor de viata datorita mediului specific pe care il formeaza.
In zonele de campie,elementul de reper in atractia populatiei si in intensitatea
procesului de locuire il constituie clima.
Conditiile climatice reprezinta forta atractiei sau respingerii populatiei,
concentrarii sau dispersiei acesteia,determinand concomitent progresia sau regresia
gradului de concentrare demografica teritoriala.
La nivel macro-teritorial gasim numeroase exemplificari in cazul celor
aproximativ 20 de milioane de kilometrii patrati cat reprezinta suprafata detinuta
de deserturi (zone aride din Africa,Peninsula Araba,centrul si Vestul Asiei).La
8
acestea se adauga zonele cu inghet permanent si marile intinderi de taiga.
Alaturi de clima,sol,pozitie geografica,in gama resurselor campiilor se inscrie
si prezenta resurselor de ape curgatoare,respectiv al raurilor navigabile.In zona de
campie, pe malurile acvatice au aparut asezari rurale diferentiate functional, asezari
urbane si s-a diferentiat functia indeplinita de mediul natural respectiv (de la
functia predominant cerealiera a aparut cea de transport,industrie,de turism.).
Bogatia si varietatea resurselor, ca si gradul ridicat de accesibilitate explica
concentrarea unui numar mare de locuitori care reprezinta aproximativ 80% din
populatia Terrei pe un spatiu destul de restrans.
Vaile raurilor (indiferent de marime) si zonele imediate aferente campurilor
reprezinta ariile mari de organizare a vetrelor de sat din campie.
Campia prezinta forme morfostructurale diferite in functie de urmatoarele
elemente :
1. prezenta apelor curgatoare ;
2. pozitia izvoarelor de apa potabila ;
3. adaposturile oferite de habitatul de campie ;
4. semnificatia si convergenta drumurilor (care au constituit factori ai
genezei asezarilor targ.
Favorabilitatea habitatului de campie se exprima prin densitatea asezarilor
rurale care oscileaza intre 2-6,8 sate pe 100 kilometrii patrati.
Sunt localitati cu marime demografica mare,cu suprafete mari si cu un
potential economic mare.
In zona de campie se pot identifica mai multe tipuri morfostructurale :
- satul de vale adunat-structuri rurale influentate de vai si de zone de
contact campie-dealuri.Se caracterizeaza printr-o suprafata relativ
redusa pe care se concentreaza centrul civic ;restul localitatii
orientate tentacular pe axul vailor.
- satul ingramadit-structuri rurale adunate de tip cuib,ingramadite
adaptate zonelor de adapost.
- satul compus ingramadit si de-a lungul drumului-structuri rurale
adunate care au originea drumul indeosebi in zonele de contact.
- satul dreptunghiular-structuri adunate influentate de proprietatile de
umanizare a zonelor de campie cu agricultura intensiva.
- satul circular-structuri adunate specifice colonizarilor comunitatilor
etnice unitare(ucrainieni,rusi,bulgari,populatia bastinasa din Africa).
- satul suveica-structuri adunate influentate de jocul factorilor
naturali si social-economici.
Specificul satelor din zonele de campie decurge din urmatoarele elemente :
1. relatia reciproca dintre vatra-mosie ;
2. modalitatile diferite de amenajare a vetrei ;
9
3. sisteme diferite de valorificare a patrimoniului funciar.
Asezarile rurale din campie sunt din punct de vedere demografic si morfo-
structural favorizate de : - factorul natural ;
- elementele sociale ;
- factorii economici.
Habitatul rural este usor adaptabil amenajarilor de tip urban permitand echipari
tehnico-edilitare chiar in actuala trama stradala.

B. Habitatul rural in zonele de deal si podis

Asezarile rurale din acest areal au fost favorizate de urmatoarele elemente :
1) caracterul topografic ;
2) complexitetea resurselor ;
3) accesibilitatea.
Functional,aceste spatii beneficiaza,atat de avantajele oferite de contactul cu
campia, cat si de cele cu muntele. Ele prezinta similitudini cu spatiul de campie si
cel montan,cum sunt resursele de apa si utilizarea agricola.
Configuratia spatiilor deluroase nu este foarte favorabila cailor de
comunicatie,fapt ce influenteaza localizarea si structura habitarului rural.
Resursele oferite de mediul natural al dealurilor si podisurilor sunt
complementare, cele mai simple fiind :

1. resursele funciare favorabile pomiculturii si viticulturii ;
2. pasunile si fanetele ;
3. resursele forestiere ;
4. bogatiile subsolului :carbuni,petrol,gaze naturale,sare,minereuri ;
5. vanatul.
Tipurile frecvente de asezari rasfirate sunt,fie sub forma de snur,specifice
arealelor de contact munte-deal sau deal-campie ;sau sub forma de omida de-a
lungul apelor curgatoare sau drumurilor.
Conditiile economice care au generat procesele complexe de adaptare a
colectivitatii umane la mediul au impus tipuri morfostructurale auxiliare de asezari
foarte variate :de la simple liniare la dublu liniare ;rasfirari pluviareale si
compactizari in diferite faze de formare.
Podisurile si mai ales cele tabulare (Tibet ;Anatoliei ;Iranului ;Columbiei ;
Abisiniei ;Transilvaniei) sunt favorabile habitatului uman.Restrictivitatea
podisurilor este data de relief si de conditiile climatice.
Zonele marginale care primesc precipitatii mai bogate sunt solicitate de
habitatul uman si de praticarea activitatilor agricole, cresterea animalelor fiind
activitatea de baza a populatie(Podisul Tibet ;Podisul Anatoliei ;Podisul Iranului).
10
Podisurile din zonele tropicale (Boliviei ;Mexicului ; Guatemalei ;Costa
Rica,etc)bine populat,ariile de locuire si tipurile de asezari fiind influentate de
culturile de cafea.
Podisurile din zonele subtropicale (Podisul Iranului ;Anatoliei ;Messeta
Spaniola) sunt valorificate agricol prin pastorit si mai putin prin culturile agricole.
Podisurile de mare altitudine genereaza aspecte pregnante de omogenitate rasiala si
religioasa(fortareata budismului dinTibet)ca urmare a restrictivitatilor generate de
slaba accesibilitate.
In Romania zona de deal si podis a constituit de la inceputul Evului Mediu pana
la sfarsitul sec.al-XIX-lea un areal caracterizat printr-un avans demografic si
economic cu un caracter animalier decat cerealier. Aceasta pozitie favorabila a fost
determinata de urmatoarele elemente :
1) cauze de ordin istoric ;
2) instabilitatea politico-sociala din zona de campie ;
3) motivari de natura geologica si geografica ;
4) resurse de lemn ;
5) pasunile si fanetele naturale ;
6) bogatiile subsolului ;
7) adaposturile naturale.
Aceste cauze au constituit elementele care au facut din zonele de deal si podis
o arie geografica de maturizare continua si afirmare istorico-sociala a satului
autohton liber .
In aceasta zona geografica sunt concentrate aproximativ 20% din numarul total
al satelor romanesti.
Pe fondul general geografic al Subcarpatilor populatia rurala a creat o
economie rurala specifica mai complexa pe planul utilizarii agricole,caracterizata
prin inbinarea discontinua a suprafetelor valorificate prin pomicultura,viticultura si
cresterea animalelor,industria extractiva si industria lemnului.
De aici rezulta caracterul dispersat si extensiv al asezarilor rurale si activitatile
productive legate de utilizarea terenurilor agricole restranse si foarte
faramitate,caracteristici care dau nota dominanta a satului subcarpatic.
Aglomerarile rurale din Subcarpati sunt mici si foarte mici,marea majoritate a
satelor avand sub 1000 de locuitori. Chiar si Muscelele Argesului,cu un mediu
natural care a inlesnit initiativa creatoare a omului pana la nivelul formatiunilor
statale feudale :40 de sate au astazi intre 500-1000 de locuitori si 39 de sate au
intre 1000-2500 de locuitori. In a-II-a categorie intra localitatile in care se
desfasoara activitati legate de exploatarea carbunelui fiind depasite de sate care
cumuleaza si alte activitati industriale unde populatia participa la muncile
forestiere sau la activitati industriale din orase.
Gradul avansat de dispersie si modul dominant al existentei satelor sunt puse
11
in evidenta si de densitatea asezarilor rurale.

Fata de media nationala de 6,4 sate pe 100 de kilometri patrati,dealurile
inregistreaza densitati de 8,1-12 sate pe 100 de kilometri patrati.
Roirile pastorale pe fondul extensiv al economiei animaliere ca si facilitatile
economice de care s-au bucurat inmuguririle din partea satului-matca de valmasi
din care s-au desprins,ar putea constitui o explicatie a acestei pulverizari
Analiza localizarii aglomeratiilor rurale arata o predominare a asezarilor
insirate pe vai,pe coama sau spinarile reliefului inalt,ca si pe partile domoale ale
versantilor unde gospodariile se disperseaza pana la o totala contopire cu mosia
transformata intr-o imensa vatra de sat.
Acest lucru reflecta modul in care componenta geografica intra in partile
concret materiale ale satului,in morfologia acestuia.

C. Habitatul rural din arealul montan

Muntele a imprimat un mod de viata cu trasaturi distincte care pastreaza
elementele de baza ale autenticitatii vietii populatiilor carora le apartine.
Spatiul montan detine aproximativ a-5-a parte din uscatul planetei care este de
aproximativ 30 de milioane de kilometri patrati.
Aproximativ a zecea parte din populatia Globului,respectiv 600 de milioane,isi
are locul de bastina in spatiul montan.
Spatiul montan se distinge printr-o mare diversitate geografica si demografica
astfel din totalul populatiei montane,doua cincimi se afla in Muntii Anzi,Hymalaia
si muntii izolati din Africa.Exista masive montane (Kenia,Virunga-Rwanda) unde
densitatea depaseste 400 de locuitori pe 100 de kilometrii patrati.
Caracteristica fundamentala a spatiului montan consta in marea biodiversitate
generata de conditiile de viata.
Diversitatea florei constituie o sursa genetica vitala pentru securitatea
alimentara a populatiei prezente si viitoare. In afara de diversitatea naturala care
include plante comestibile si medicinale,locuitorii muntilor pastreaza soiuri
esentiale de cereale contribuind la mentinerea varietatii genetice si la imbunatatirea
rezistentei la boli (in Anzi se cultiva arborele de cacao si circa 200 de specii de
cartofi,in provincia muntoasa Yunan se cultiva aproximativ 500 de specii de
ierburi medicinale care sunt valorificate la targul anual).
Varietatea de specii de animale este remarcabila,intinse teritorii constituindu-
se ca refugii(sanctuare) pentru animale din zona se campie,deal sau munte.
Muntii Kenya si Tatra sunt insule biologice in mari de mediu transformat antropic.
In marele parc national Smoky Montains din SUA cresc peste 1400 de
12
varietati de specii de flori si peste 100 de specii de copaci,mai multe decat in
Europa.
In acest cadru se desfasoara cele mai variate tipuri morfostructurale de
asezari. In aparenta preponderenta este data de tipurile risipite,dar si acestea sunt
pe spatii montane reduse,cele mai caracteristice apartinand Alpilor, Pirineilor si
Carpatilor.
Prin formele lor topografice, prin prezenta depresiunilor si vailor,spatiile
montane favorizeaza tipurile morfo structurale compacte sau rasfirate de asezari
umane.
Elementele specifice care dau nota oecumenizarii spatiului montan pot fi
grupate astfel :
1) diversitatea fenomenelor naturale influentate de relief ;
2) capacitatea de adaptare activa a colectivitatilor umane influentate
de functionalitatile spatiale si de conditionarile istorice.
1) Diversitatea fenomenelor naturale genereaza o complexitate ecologica
pentru fiecare componenta a reliefului oferind conditii proprii de adaptare
economica si sociala.Adaptarea mai mult sau mai putin activa este determinata, in
principal se conditiile social-itorice specifice fiecarei unitati montane cuprinse in
limitele unei etnii sau unui stat national.
Se creaza rapoarte progresive care fundamenteaza ecosistemele om-natura in
cadrul caruia teritoriul se inscrie prin functii distincte:
a) economice;
b) sociale;
c) ecologice.
Anumite unitati montane adapostesc locuri sfinte fara deosebire de aspect,
localizare sau dimensiuni,muntele are valente unificatoare cu adanci semnificatii
religioase si artistice:Olimp-Europa;muntele din Peninsula Sinai;Kailas din Tibet;
Fujisan din Japonia,etc.
Datorita tendintei lor de inaccesibilitate si de trai dificil,muntii au oferit
adesea,adapost refugiatilor,populatiei indigene si minoritatilor etnice.

13

Tema nr. 2 : CARACTERISTICI ALE HABITATULUI RURAL
PE CONTINENTE

REGIUNILE RURALE EUROPENE

Analiza regiunilor rurale vizeaza un spatiu care,in prezent,este in declin fiind
dominat de cel urban.Diversitatea spatiului rural european este data de :
peisaje,politica comuna,mutatiileagricole si rurale si tinuturile montane.
Peisajele rurale reprezinta o evolutie in timp a teritoriului.Ppeisajul rural
spre deosebire de cel agrar,inglobeaza atributele acestuia,inclusiv structurile de
habitat,amenajarile turistice,obiectivele istorice si echiparile care asigura legatura
dintre habitat si formele productive,dintre acestea si pietele de desfacere.De-a
lungul istoriei s-au succedat perioade foarte lungi,cand modificarile mediului
natural au fost putine si etape scurte cand a avut loc o transformare rapida si
profunda a peisajelor.Astfel,pina spre sfarsitul secolului XVII acestea au avut o
evolutie lenta,care s-a incheiat o data cu declansarea civilixatiei industriale care a
produs modificari radicale in peisajul rural atit in fizionomia si functionarea
habitatului rural,cat si in structura economiei rurale.Astazi se pot distinge
urmatoarele tipuri de peisaje rurale :
-peisajul de tip bocage (al campurilor cultivate inalte),cu habitatul dispersat
si parcele bine delimitate,in cea mai mare parte dominand cresterea
animalelor.Este caracteristic fatadei atlantice.Masivului Central Francez,Marii
Britanii,Irlandei,Spaniei de Nord-Vest , vestului Danemarcei,Suediei si Finlandei.
-peisajul de tipopenfieldsaucampagne(al campurilor deschise),fara limite
si cu habitatul bine grupat ;a evoluat considerabil in ultimul secol avand aspectul
unui mozaic alcatuit din mari campuri rectangulare pe care se practica
monocultura.Acest tip de peisaj are mare raspandire in zonele joase,de campie din
Franta ,Germania ,Belgia ,Polonia ,Bulgaria ,Romania s.a.
-peisajul viticol este un tip particular de peisaj,caracterizandu-se,in
trecut,printr-o productie diversificata,iar astazi prin monocultura.
-landele si padurile sunt indispensabile existentei umane intrucat reprezinta
rezerve de spatii agricole,avand tatodata si rol ecologic.
-peisajul de poldere (specific Olandei)a aparut din necesitatea omului de a
indeparta pericolul inundatiilor, astfel incat nici satele si nici culturile sa nu fie
afectate.
-peisajul mediteranean cu sate de tip concentrat,cu culturi diverse
14
(cereale,vita devie,maslin),la care se adauga cresterea animalelor,transhumanta
practicandu-se si in prezent,numai ca transportul animalelor se face cu trenul.
REGIUNILE RURALE ASIATICE

Peisajul a evoluat continuu in timp intrucat oamenii au artificializat spatiul
prin introducerea activitatilor industriale si de transport.Canalizarile si irigatiile au
transformat campiile,nemaifiind posibila acum circulatia libera a animalelor in
timpul transhumantei.Maslinul este un simbol al peisajului mediteranean,dar
suprematia acestuia este tot mai amenintata de citrice. Prezinta din punct de vedere
al fizionomiei un habitat rural foarte diferentiat,in functie de activitatile desfasurate
de locuitori. Ponderea tipurilor majore morfo-structurale de sate este diferentiata
astfel :

A) Asezarile aglomerate sau adunate

Au cea mai mare raspandire in Turcia,acest tip de sat se numeste ciflik si
este caracterizat printr-o concentrare mare a constructiilor in partea centrala si prin
strazi inguste si intortocheate care formeaza o retea stradala de tip tabla de sah .
Acest tip de sat are o mare vechime si este caracteristic vechiului spatiu ocupat de
Imperiul Otoman,formele specifice sunt intalnite pe litoralul dintre Bursa-Izmir-
Adana si zona stepelor centrale.
- In Afganistan asezarile aglomerate sunt dominante,mici,alcatuite din
material lutos si piatra si cu forma geometrizata. Asezarile mai mari sunt asezari cu
3-4 ulite care pornesc din piata centrala (grupul de compactitate al caselor este
neschimbat in tot intravilanul).
-In China habitatul rural nu se diferentiaza foarte mult ;satele sunt formate de
regula din cateva sute de gospodarii. Materialul de constructie este diferit, in
functie de zona climatica si vegetala.
Exista doua tipuri majore de sate :
1. cijuan format din locuitori inruditi ;
2. sian :sunt asezari concentrate de dimensiuni medii si mari cu functii
administrative si comerciale.
Satele compacte sunt specifice zonelor depresionare,zonelor de contact ale campiei
cu muntele si campiilor irigate. Asezarile rurale situate in apropierea oraselor au un
potential demoeconomic ridicat.
In bazinul fluviilor Huang-He, Jian-Tz sute de sate au fost stramutate in mari
asezari de tip urban ca urmare a constructiilor hidroenergetice.
- In India exista o diversitate a satelor determinata,atat de factori naturali,cat
si de elemente economico-sociale(religia).
15
Satele mici caracterizeaza NV-ul tarii si Podisul Decan ;numara 15-25 de case si
urca pana la 2000 m. inaltime.
Satele din NE sunt realizate din piatra,lemn si lut.
Satele din S sunt alcatuite din case de piatra in regiunile deluroase;din lemn in
Regiunea Malabar; din paie in Regiunea Godavari
Satele liniare sunt caracteristice zonelor de cultura a orezului sau sunt amplasate
de-a lungul cailor de comunicatie si a unor ape curgatoare.
Satele din zonele de campie sunt polinucleare fiiind formate din mai multe
catune.
- In Bangladesh, zona de delta Gange-Brahmaputra satele aglomerate (adunate)
au dimensiuni reduse, pana la maxim 30 de case. Casele sunt realizate din lut si
acoperite, predominant cu masa vegetala.
Spre periferie satul aglomerat isi pierde din calitate, in sensul dispersiei caselor
pe strazile principale.
- In Sri Lanka, in Idochina satul aglomerat are o pondere redusa, dominant
fiind cel dispersat de dimensiuni demoeconomice reduse.
- Satele din Vietnam si Cambodgia si intr-o mica masura din Laos au ca
specific anumite forme de socializare a agriculturii reflectate in organizarea
centrului civic al satelor.
- In Mongolia gradul de concentrare a populatiei in asezarile rurale este
semnificativ. Satele au densitati ridicate in zona pasunilor ; sunt sate mici in care
populatia este relativ recent sedentarizata. Locuintele de tip iurtadau nota
dominanta a asezarilor crescatorilor de animale. Asezarile aglomerate propriu-zise
cu numar de locutori de pana la 1500-2000 se gasesc in apropierea capitalei.
- In spatiul asiatic, ex-sovietic,asezarile de tip adunat se gasesc, fie in zona de
exploatare a unor resurse miniere, forestiere,sau amenalari hidroenergetic,fie in
cele de crestere intensiva a animalelor. Satele din zona taigalei au un indice de
concentrare al cladirilor foarte ridicat, iar casele sunt realizate aproape, integral din
lemn(izba).
In zona stepelor, dimensiunea demografica a satelor aglomerate este medie, iar
profilul functional este agropastoral.
- In Japonia nivelul ridicat al dezvoltarii economice se reflecta si in fizionomia
si functionalitatea habitatului rural.Satul aglomerat este dominant,depaseste 2500
de locuitori si se apropie prin caracteristici de mediul urban, cele situate in
apropierea marilor orase avand, in principal, functie de dormitor.
In functie de dimensiunea demografica si de functia administrativa asezarile se
impart in patru categorii :
1. buraki (sat fara unitati administrative, catun) ;
2. son si mura (sat in care exista unitati administrative tip scoala,spital,etc) ;
3. matti (sat cu functii administrative clare primaria).
16
4. si (sat cu aspect urban)
In insula Hokaido ponderea asezarilor aglomerate este foarte redusa datorita
restrictivitatii reliefului. Din punct de vedere functional satele japoneze sunt de mai
multe tipuri :
a) sate agro-industriale ;
b) sate agricole propriu-zise specializate in cresterea animalelor si cultura
plantelor
c) sate piscicole : pescuit siprelucrarea pestelui,productie de stridii,perle,etc.
d) sate agro-pastorale : in Insula Hokaido ;
e) sate turistice ;
f) sate mixte (cu functii complexe).

B) Asezari dispersate sau rasfirate

Caracterizeaza regiunile deluroase si colinare existind diferentieri in privinta
indicelui de dispersie de la o regiune la alta.
Satele din zona muntilor Himalaya, Cacaz sau din Estul Asiei au un indice
ridicat de dispersie intre altitudini cuprinse intre 600-1200m. Dimensiunea
demografica a acestui tip morfo-structural este diferita inregistrandu-se valori
ridicate in arealul Sino-tibetan.
In zona Muntilor Anatoliei dispersia asezarilor este mai redusa,in general,
satele fiind localizate de-a lungul vailor.

C) Asezari risipite

Caracterizeaza spatiul montan inalt.Valorificarea turistica a unor masive
montane,ca si darea in exploatare a unor complexe hidro-energetice au contribuit la
extinderea acestui tip de habitat rural.

REGIUNILE RURALE DIN AFRICA

Diferentierea morfostructurala, demografica si functionala este determinata de
varietatea conditiilor fizico-geografice, densitatea populatiei si potentialul
economic diferit.
In notiunea de sat se are in vedere valoarea administrativa a unei asezari,
termenul de sat fiind utilizat pentru teritorii care cuprind mai multe catune si
17
colonii de sate( in Sudul Marocului, Algeriei, Libiei, in Tunisia si Sudul
Egiptului) ansamblul de 10 case se numeste colonie de sat.
Diferentierea tipologica a satelor este determinata de activitatea pe care a
desfasurat-o populatia ,astfel, cultivarea plantelor contribuie la organizarea unui
habitat adunat,iar cresterea animalelor la areale dispersate.
Asezarile dispersate au cea mai mare frecventa in Africa de Nord.
In zona Muntilor Atlas si in lungul Nilului, satele poarta denumirea detukul.
Sunt asezari circulare cu case relativ mici ;toate ulitele ducand in centru
In Algeria ,in zonele viticole locuintele sunt asezate in trepte, pe versant
In Africa de Sud contrastele din habitatul rural sunt determinate de intinsele arii
desertice,de prezenta Muntilor Scorpiei si Capului,ca si de fostele domenii
coloniale.
Exp. In Angola exista sate concentrate si liniare in zona padurilor tropicale si de-a
lungul raurilor (populatia se ocupa cu exploatarea lemnului ;in unele sate exista
santiere forestiere) ;iar dimensiunea demografica este relativ mare.
In Republica Africa de Sud exista asezari aglomerate specializate in cultura
tutunului si a pomilor fructiferi. Deasemenea, fostele colonii miniere s-au
transformat in marea majoritate in sate aglomerate destul de mari.
Asezarile dispersate sunt specifice crescatorilor de animale (Zimbabwe) in
Sud-Vestul Republicii Africa de Sud asezarea caracteristica este kraalul specific
populatiei bantu.
In Africa Centrala sunt asezari foarte mici cu potential demo-economic
nesemnificativ, asezarea dispersata reprezinta tipul cel mai raspandit.Locuintele
populatiei autohtone bantu sunt in forma circulara acoperite cu material vegetal, iar
locuintele sunt distribuite in semicerc pe doua siruri cu pozitii intercalate.
Acoperisul este conic sau sub forma de cupola.
In zona de exploatare a unor resurse naturale vechile colonii miniere au
generat asezarii liniare sau poligonale numite compounds caracterizate prin grad
ridicat de indesire in partea centrala si o oarecare dispersie spre periferie.
In Nigeria ,in Sud satul are un specific aparte care consta in existenta unor
locuinte mari dreptunghiulare,centrul asezarii fiind marcat de prezenta unor bazine
de apa.

REGIUNILE RURALE DIN AMERICA

Este rezultatul interferentei dintre vechile asezari autohtone si cele ale
18
imigrantilor europeni si asiatici (mai putin a negrilor).
Vechile asezari ale bastinasilor au fost obligate sa isi reduca zona de
raspandire,fiind presate din doua directii : dinspre Pacific si dinspre Atlantic.
Acest fapt a dus la o noua localizare pe axa montana si in padurile Amazoniei.
Prin procesul de colonizare unele asezari au disparut (de exemplu cele din
Patagonia),iar altele si-au continuat existenta,asa cum sunt cele din Bolivia, Peru si
Brazilia Centrala.
Introducerea monoculturii de trestie de zahar,cafea si bumbac a dus la aparitia
unor exploatatii de tip hacienda,pe care au aparut asezari mici cu caracter
dispersat. Populatia autohtona a continuat sa locuiasca, fie in micile asezari
localizate de-a lungul vailor sau pe promontorii,sau in asezari noi deasemenea mici
amplasate pe axele de migratie.
Dupa formarea S.U.A. habitatul rural a inregistrat un nou sens al evolutiei sale
in raport cu cerintele economice ale regiunii si cu specificul populatiei
imigrante.Astfel au aparut asezari care se deosebesc intre ele prin specificul
constructiei.
1. asezari de tip anglo-saxon-scandinav localizate in Sud-Estul Canadei si
Nord-Estul S.U.A.
2. asezari de tip germano-olandez (predominant sate liniare) specifice zonei
de Nord-Est a S.U.A.
3. asezari de tip francez (pagus) care caracterizeaza satele Louisiana (SUA)
si provincia Qebec din Canada.
4. asezarile cu specific chinezesc si japonez in California.
Din vechile populatii indigene se mai pastreaza :
- eschimosii care populeaza extremitatea nordica a continentului avand
locuinte mobile,numite cort sau cium si locuinte stabile numite iglu ;
- irokezii si algonkinii populeaza teritoriile forestiere din Vestul muntilor
Stancosi ;
In S.U.A.asezarile rurale sunt de tip ferma, in care structura este
geometrizata, dimensiunea teritoriala si demografica variabila,iar fizionomia si
functiile sunt foarte apropiate de cele urbane.Aceste trasaturi caracteristerizeaza si
habitatul rural din Canada.
In America Centrala si de Sud pe langa trasaturile mentionate se inregistreaza o
varietate semnificativa a asezarilor,cu trasaturi mai deosebite inscriindu-se satele
pescaresti si cele de tip exploatatie agricola.

REGIUNILE RURALE DIN AUSTRALIA SI OCEANIA

Habitatul rural din Oceania In Oceania satele se deosebesc intre ele de la o
insula la alta inregistrandu-se o varietate de sate incepand de la cele primitive,la
19
cele moderne si de la cele profund traditionale, la cele cu evidente trasaturi
contemporane.
In Insulele Tahiti predomina satele mici alcatuite din cateva constructii in care
locuiesc, fie membrii unei familii,fie cateva familii.
Intregul ansamblu al celor cinci constructii este inconjurat de foarte multe flori.
In zonele in care vegetatia nu este atat de bine dezvoltata (luxurianta) satele sunt
mici,in general concentrate,iar locuintele sunt realizate,fie din lut,fie din piatra.
De exemplu in Arhipelagul Gambrier ,fosta colonie franceza,casele sunt
construite din piatra, au acoperisul inclinat realizat din tabla ondulata.Aspectul
gospodariilor,relativul grad de confort si modul de utilizare a terenurilor prezinta
influente accentuate ale colonistilor francezi.
In Australia si Noua Zeelanda pe langa foarte putinele asezari ale aborigenilor
exista asezari rurale ce pot fi impartite in trei categorii :
a) asezarile marilor fermieri si arendasi : asezari de forma geometrica cu
dotari corespunzatoare celor urbane ;
b) asezarile micilor fermieri care neavand spatii agricole prea mari migreaza
pentru activitati agricole. Sunt asezari de tip ferma,dar mai mici cu dotari
mult mai modeste si cu o morfologie agricola mai putin exprimata decat in
categoria anterioara ;

20

Tema numarul 3: ASEZARILE URBANE

I. Orasul-concept geografic

Aristotel definea orasul astfel : un oras trebuie sa fie construit pentru a oferii
locuitorilor sai securitatea si fericirea.
Friederich Ratzel :Orasul reprezinta o densitate durabila de locuinte umane si
oameni care ocupa un spatiu considerabil si se afla la intretaierea unor mari cai de
comunicatie.
Vintila Mihailescu :Orasul trebuie conceput nu numai ca o ingramadire de case
si oameni cu o anumita fizionomie,cu o viata economica si sociala limitata la un
cadru restrans ci mai ales ca un organism complex cu functiuni mult mai largi,a
caror arie de manifestare trece mult de cea a orasului cladit .
Vasile Cucu :orasul este un organism teritorial bine populat cu un grad inalt
de concentrare,organizare si productie sociala,culturala, format in anumite conditii
de spatiu si timp .
Orasul poate fi definit ca o formatiune spatiala, economica si sociala ce
conlucreaza cu o multitudine de factori, cu care se afla in stransa interdependenta
si reciprocitate,organism care angajeaza spatii intinse,un rol aparte revenind
factorilor de polarizare sau de gravitatie economica prin productie si consum.

II. Elemente prioritare in definirea oraselor

1. Pozitia geografica a localitatii si potentialul teritoriului respectiv :-coordonate
matematice si geografice.
2. Dimensiunea demografica :
- numarul populatiei ;
- densitatea populatiei ;
- densitatea constructiilor in vatra ;
- cresterea numerica a populatiei ;
- mobilitatea populatiei ;
- tendintele in evolutia elementelor demografice.
3. Structura profesionala a populatiei :
- marimea si structura populatiei active ;
- structura populatiei active ocupate pe cele 3 sectoare de activitate ;
- tipul organizarii dupa structura populatiei active.
21
4. Echiparea urbanistica :
- dotari social,culturale,sanitare ;
- infrastructura de transport ;
- comunicatiile urbane ;
- dotari pentru asigurarea populatiei cu bunuri din domeniul alimentatiei,
serviciilor, etc.
5. Structura urbanistica :
- elemente de situare :- configuratia reliefului ;
- la prezenta unor ape curgatoare ;
- la existenta unor formatiuni vegetale care tine
de vegetatia naturala a zonei.
- densitatea constructiilor in limitele perimetrului construit ;
- prezenta unui nucleu rural evoluat ;
- fizionomia constructiilor in vatra ;
- dispersia constructiilor in vatra ;
- configuratia retelei stradale ;
- gradul de dotari edilitar-gospodaresti.
6. Functiile economice si sociale :
- gradul de diversificare a activitatilor economico-sociale ;
- tipuri de economiii ;
- amplasarea in teritoriu a unitatilor productive ;
- valoarea productiei industriale,agricole,etc.
- functiile locale.
7. Autodeservirea locala :
- existenta zonei preorasenesti apropiate si relatia acesteia cu orasul,
(asigurarea pietei cu legume si fructe) ;
- dimensiunea zonei periurbane indepartate zona agricola care asigura
volumul si structura produselor alimentare ;
- raportul dintre populatie-productie si consum.

8. Orasul in cadrul zonei inconjuratoare si a retelei urbane nationale si
internationale :
- centrul de polarizare ;
- raportul oras-teritoriu-grad de dependenta al orasului in teritoriu ;
- influenta oraselor suburbanizare.

III. Factorii formarii si dezvoltarii oraselor

22
Ca formatiune de organizare teritorial-sociala,orasul este rezultatul direct al
dezvoltarii fortelor de productie ;originea sa fiind legata de conditiile social
economice ale epocii care-l genereaza in corelatie cu mediul inconjurator.
Documentele istorice arata ca formatiuni cvasiurbane au existat in urma cu
9500 de ani.Concentrarea mai mare in teritoriu a oraselor este insa de data mult
mai recenta.
Orasele din Antichitate erau rare si cu o populatie de cateva mii.Evolutia
spectaculoasa a populatiei urbane incepe odata cu revolutia industriala (sec.IX)
cand industria si transporturile iau o amploare deosebita. Incep sa apara orase
milionare care astazi depasesc 350.
Multe orase sunt centre polarizatoare a unor regiuni cu suprafete variabile
corespunzatoare functionalitatii economice a lor. Unele orase beneficiaza de pozitii
de convergenta a drumurilor comerciale : Boston,Chicago,New York,Tg Jiu,
Brasov,Tg Frumos,Lugoj,etc.
Modernizarea constanta a transporturilor a generat noi arii rezidentiale
reprezentate prin suburbii. Au aparut, astfel,noi structuri relationale si nationale
intre vatra orasului si periferie.
Au aparut formatiuni urbane dependente, de tipul oraselor-satelit, cum sunt :
conurbatia urbana, metropola,etc.
In ceea ce priveste aparitia,formarea si dezvoltarea oraselor au fost emise o serie
de ipoteze,astfel Carol, Bucher, Ludwing. Georg, Maner au pledat pentru teoria
apararii sustinand ca orasele din sclavagism si feudalism au aparut din necesitatea
de aparare.
Georg von Belov,Carol Hegel si Otto Hirke invoca necesitatea organizarii
politico-juridice ca premisa a formarii oraselor.
Thomas Wright pune aparitia oraselor pe decizia unei puteri politice.
Wolf Schneider considera ca fertilitatea unor zone agricole,potentialul
productiv al terenului si surplusul de produse au impulsionat schimburile
comerciale si implicit au contribuit la aparitia oraselor.
Unii cercetatori consideraca numarul si densitatea mare a populatiei a
determinat aparitia si dezvoltarea asezarilor urbane.Altii considera ca gradul de
dezvoltare a fortelor de productie trebuie avut in vedere in aparitia si evolutia
oraselor.
Evolutiile specifice oranduirilor sociale atesta faptul ca orasul trebuie privit ca
o categorie istorica conditionat in primul rand de structura economica a societatii.
Structurile urbanistice,tipurile si dimensiunile oraselor,ca si repartitia lor
teritoriala difera in cadrul oranduirilor sociale care s-au succedat si sunt
dependente de gradul de dezvoltare al fortelor de productie si de caracterul
relatiilor de productie.
Asupra formarii si dezvoltarii oraselor s-au exercitat trei mari categorii de
23
influente :
1. influente naturale :sunt reflectate de localizarea si structura oraselor ;
2. influente sociale :sunt de ordin religio,de organizari specifice
feudalismului si primei parti a capitalismului ;
3. influente voluntare :vizeaza influentele individuale sau autoritare care au
contribuit la aparitia oraselor.

IV. Peisaje si sit-uri urbane

Marea diversitate de peisaje urbane este rezultatul structurilor interne generate
de modificarile survenite de-a lungul istoriei ;la acestea a contribuit o multitudine
de situatii concrete legate in primul rand de necesitatea de aparare, de organizare
functionala de conservare a traditiilor precum si de optiunile specialistilor si
comunitatilor rezidentiale.
Centrele istorice ale oraselor constituie veritabile fotografii ale dezvoltarii
oraselor,ale structurilor interne,si ale manifestarii sit-urilor lor actuale.
Exista mai multe feluri de sit-uri pe fondul carora s-au dezvoltat orasele :
a) sit-ul geometric : se caracterizeaza printr-o forma regulata cu o retea stradala
rectangulara :Beijing ;New York ;Buenos Aires.
b) de tip Kremlin : principala caracteristica a retelei stradale o constituie
forma radiar concentrica a sa,respectiv existenta unui centru din care pornesc
mai multe magistrale spre periferie.Acestea se intretaiecu cele axate pe
vechile drumuri ce vin dinspre liniile vechilor fortificatii :Moscova.
c) de tip Fort : sunt vechi fortarete construite de colonisti in Africa si Asia
care au stat la baza structurii ulterioare a orasului Manila ;
d) sit de tip dublet : Budapesta,New Delhi, Lipova, Bamaco (capitala statului
Mali) ;
e) sit de tip acropole :sunt specifice marilor centre ale civilizatiilor
europene :Atena, Roma ;
f) de tip nuclee de convergenta :nucleele de convergenta sustinute de structuri
naturale distincte in asociere cu drumurile comerciale sau pozitiile strategice
stau la baza marilor orase europene: Paris ;Londra ;San-
Marino ;Liege ;Munchen ;
g) de tip monocentric :au un singur nucleu in jurul caruia s-a extins vatra (de
exemplu Milano) ;
h) de tip polinuclear :in structura sit-ului apar cel putin doua nuclee in jurul
carora prin suprapunere s-a extins vatra :Timisoara ;
i) de tip planing :caracterizeaza orasele noi :Brasilia,Camberra,etc.

24

Tema numarul 4

Originea i evoluia aezrilor urbane

Apariia oraelor pe scena istoriei a fost o consecin fireasc a evoluiei
civilizaiei umane.
Iniial oraul a fost creat pentru a ndeplini un rol comercial, de schimb
pentru produse, i un rol militar ( de asigurare a securitii).
Primele civilizaii urbane din lume au aprut n Asia, n regiuni cu
agricultur avansat, bazat pe irigaii.
Cel mai vechi ora din lume, Ierihon, a aprut acum 7 000 de ani pe teritoriul
actual al iordaniei.
ntre mileniile V i II .H. s-au dezvoltat orae nfloritoare n Mesopotamia
(Ur, Uruk, Babilon) , pe Valea Indusului (Mohenjo-Daro), pe Valea Gangelui, n
nordul Chinei, n Fenicia (Tyr, Sidon).
ncepnd cu mileniul III .H. se dezvolt orae i n nordul Africii, pe Valea
Nilului (Memphis) i la rmul Mrii Mediterane (Cartagina).
n Europa, civilizaia minoic a creat primele centre urbane n mileniul II
.H. (Cnossos n Insula Creta). Ulterior, n Grecia antic, apar orae-state numite
polisuri (Micene, Corint, Atena). Vechii greci nfiineaz i numeroase colonii n
Asia Mic (Efes, Milet) i pe rmul Mrii Negre sec. VII-VI .H. (Histria,
Tomis, Callatis).
n epoca roman oraele au cunoscut progrese evidente avnd strzi pavate,
canalizare i alimentare cu ap, bi publice, piee centrale-forum. Romanii au dus o
politic de urbanizare a Daciei, nfiinnd colonii i municipii (Apulum, Napoca,
Potaissa, Drobeta).
nteresant este i faptul c multe orae europene au fost construite pe ruinele
celor romane (Londra, Paris, Viena, Torino).
n Evul Mediu multe orae au deczut. Ele au fost fortificate cu ziduri i
anuri de aprare. Multe aezri erau trguri, cu funcii comerciale, meteugreti
i administrative.
n epoca Renaterii, cnd se dezvolt burghezia, oraele au cunoscut o
perioad de nflorire (Florena, Veneia, Roma).
n epoca modern i contemporan, pe lng oraele europene i asiatice, au
aprut i s-au dezvoltat intens oraele nfiinate de coloniti n cele dou Americi
(New York, Quebec, Bogota). Revoluia industrial a fost nsoit de o
transformare urban major. Oraele se nmulesc n bazinele carbonifere, de-a
lungul cilor ferate i al cilor navigabile.
25
ntre anii 1800 i 1990 populaia Globului a crescut de aproape 6 ori, n timp
ce populaia urban s-a multiplicat de peste 120 de ori.

Clasificarea oraelor

a) Dup poziia geografic:
- litorale
de munte
de deal i podi
- interioare de cmpie
la contactul principalelor forme
de relief
de-a lungul arterelor hidrografice

b) dup mrime demografic:
- foarte mici (sub 20 000 loc.)
- mici (20 000-50 000 loc)
- mijlocii (50 000-100 000 loc)
- mari (100 000- 1 mil. loc.)
- foarte mari (peste 1 mil. loc.)

c) dup morfostructur:
Dup acest criteriu -, n care sunt luate n atenie elemente ca form, tram
stradal (textura), structura, - se deosebesc mai multe tipuri de orae: ora liniar,
ora polinuclear, ora rectangular, ora cmplunguri .a.
Ora liniar (ora-strad) are o form alungit dezvoltat de-a lungul unei axe
principale, care urmrete configuraia unei ci de comunicaie principale. Unele
orae au avut n evoluia lor o asemenea morfostructur: ex. Madrid, Turda etc.
Oraul polinuclear este caracterizat prin prezena, n vatra sa, a mai multor nuclee
bine individualizate din care a evoluat oraul, fie ca urmare a istoriei sale, fie prin
procesul de migraie. Un asemenea tip de ora este influenat i de condiiile
morfologice. Ex. Timioara, Bucureti, Budapesta, Chicago.
Ora radiar concentric n care reeaua stradal este format din strzi radiare,
care se intersecteaz cu strzile n form inelar. Acest tip de ora aparine
generaiei medievale, n care strzile circulare s-au dezvoltat pe conturul fostelor
ziduri de aprare, iar cele radiare pe traseul drumurilor de acces n ora, prin care
se face legtura cu zona nconjurtoare. Ex. Moscova, Paris, Sibiu.
Oraul rectangular (sau geometric, tabl de sah) cunoscut ca ora de tip
american, se caracterizeaz prin ntretierea strzilor n unghi drept, prin aceea c
strzile sunt paralele i perpendiculare ntre ele. Vatra oraului este parcelat
26
n terenuri de form geometric. Prezint dezavantaj sub aspectul circulaiei;
deoarece lungete distanele, are numeroase intersecii. Ex. Alexandria (Romnia),
San Francisco. New York.
Oraul de tip cmplunguri, morfostructural, se caracterizeaz prin existena unei
strzi principale care este dominat de centrul civic. Casele au spaii cu grdini.
Oraul este ntlnit n depresiunile alungite i pstreaz trsturi ale satului, prin
rsfirarea caselor i prezena grdinilor. Ex. Cmpulung Moldovenesc,
Cmpulung Muscel.

d) dup fizionomie:
- de tip european
- de tip nord-american
- de tip asiatic
- caracteristice rilor n curs de dezvoltare
e) dup funcii:
Oraele cu funcii complexe sunt acelea care au n structura lor toate funciile. n
aceast grup se ncadreaz marile capitale ale lumii. Ex.: Paris, Moscova, Tokyo,
Londra etc.
Funcia industrial s-a format odat cu dezvoltarea industriei i concentrarea
acesteia n orae, n urma decderii activitilor meteugreti. Funcia industrial
este una din cele mai stabile funcii urbane din perioada contemporan, prin care
se stabilesc legturi cu celelalte funcii ale oraelor, dar asigur legturile cu
zonele din care i procur materiile prime sau n care i distribuie producia.
Funcia industrial prin construciile industriale, amenajrile specifice se
impune n peisaj i totodat are un impact mare asupra mediului nconjurtor.
Funcia industrial este ndeplinit de ora, prin unitile sale industriale.
Industria oraelor este legat de nevoia de cadre specializate n domeniile
industriale, ceea ce impune ca n cadrul unor mari orae industriale s se dezvolte
nvmntul mediu sau universitar care s pregteasc fora de munc.
Ex.: Braov pregtete specialiti n autocamioane, tractoare; Ploieti
pregtete specialiti n industria petrolului; Petroani pregtete specialiti n
minerit.
Funcia industrial a fost generat i de necesitatea provizionrii populaiei cu
mrfuri, ceea ce a fcut ca unele orae industriale s derive din foste centre
comerciale (Ex. orae din: Europa, Japonia). Dezvoltarea funciilor industriale a
fost favorizat de prezena unor surse energetice, de existena unor resurse ale
subsolului, de existena minii de lucru calificate, precum i de politicile de
industrializare i dezvoltare regional, aplicate n fostele ri comuniste, dar i n
cele occidentale (Ex.: Clermont Ferrand, cel mai mare centru al cauciucului din
27
Frana i din Vestul Europei).
Funcia comercial cea mai veche funcie urban, avnd n vedere c oraul a fost
totdeauna centru de schimb, este prezent i astzi n toate oraele.

Alturi de funcia meteugreasc, n oraele medievale, a avut rol important n
evoluia lor. Astzi, aceast funcie se distinge bine n urmtoarele cazuri: orae
cu trguri locale, n special cele din zonele agricole; n oraele coloniale, n
care se dezvolt factoriile comerciale (ageniilor comerciale)
23
dezvoltate de
europeni n colonii, pentru organizarea de schimburi de produse cu populaia
autohton (Ex.: francezii au organizat asemenea agenii n America de Nord,
pentru comerul cu blnuri); orae ale marilor trguri internaionale, ca puncte
de ntlnire a productorilor i comercianilor, n vederea dezvoltrii relaiilor de
schimb.
Ex.: Leipzig, Brno, Plovdiv, Nijnii Novgorod.
Funcia de transporturi este dezvoltat n strns corelaie cu cea industrial, dar
i cu nevoile curente urbane (aprovizionarea populaiei, transportul forei de
munc). Poziia geografic are rol important n dezvoltarea acestei funcii, fiind
mai mare dect n cazul celei industriale. Unele faciliti naturale existena
fluviilor, mrilor, oceanelor pentru porturi, a unor terenuri plane (pentru
aeroporturi) precum i a unor condiii economice convergena de ci de
comunicaie au contribuit la dezvoltarea acestei funcii (noduri feroviare, rutiere,
porturi, aeroporturi).
Funcia cultural-educaional i de cercetare este caracteristic oraelor
universitare, n care exist instituii specializate n domeniu.
Ex. de centre universitare: Coimbra, Salamanca, Oxford, Cambridge, Berkeley
(San Francisco), New Haven, Bucureti, Iai, Cluj-Napoca etc.
Funcia strategico-militar, cu rol important n evul mediu i secolul XIX-lea,
astzi nu mai este un factor urbigen. Marile orae ale lumii pstreaz aceast
funcie, totui este mai pronunat n unele orae porturi (baze militare).
Ex.: Toulon, Irkuts, Gibraltar, Vladivostok, etc.
Funcia administrativ-politic, veche, ca i cea comercial, este caracteristic
oraelor care ndeplinesc funcia de capital (de ar, regiune, jude etc.). Aceste
orae i dezvolt funcia administrativ-politic alturi de celelalte funcii urbane.
cu funcii de servicii.
Funcia turistico-balnear este caracteristic pentru oraele staiuni montane i
balneare. Ex.: Predeal, Vatra Dornei, Atlantic City (staiune balnear a
newyorkezilor).
Funcia de cult, bine dezvoltat n evul mediu, a devenit secundar n oraele
contemporane. Are importan n centrele de pelerinaj: Mecca, Allahabad,
28
SantiSago de Compostela etc.

Repartitia pe Glob a oraselor mari si foarte mari

Dupa datele ONU, numarul oraselor mari si foarte mari a crescut de la 1334
in 1960 la 4017 in 2005, dintre acestea 288 avand peste 1 milion locuitori.
Dupa modul de dispunere se disting trei mari grupari teritoriale de orase
mari si foarte mari: Asia Musonica, Europa si nord-estul Americii de Nord.
1. Asia Musonica
Cel mai mare numar de orase apartinand categoriei discutate sunt localizate
in Asia Musonica, mai exact Asia de Sud-Est si Subcontinentul Indian, peninsula
Coreea s.a.
In statele in curs de dezvoltare din asia Musonica marea majoritate a
oraselor mari si foarte mari s-au dezvoltat recent, incepand cu secolul al XIX-lea,
fiind la origine porturi comerciale.
Exemple: Bankok (7,8 mil. loc.), Mumbai (19,4 mil. loc.), Calcutta (15,3
mil. loc.), Karachi (13,8 mil. loc.), Manila (14,5 mil. loc.).
O caracteristica este aceea ca in aceasta regiune este redus numarul de orase
aparute ca urmare a activitatilor industriale (cazul orasului Kanpur, India, 3,1 mil.
loc), in interiorul continentului orasele mari fiind putine, acestea avand in general o
istorie bogata, avand functii administrative inca din vechime- orase resedinta
(Seul-22,05 mil. loc., Lahore-6,5 mil. loc.).
In China orasele mari s-au nascut in primul rand datorita functiei politico-
administrative, ele fiind in trecut sau in prezent capitale: Beijing- 10,7 mil. loc,
Nanjing-3,3 mil. loc.
Bine dezvoltate sunt si cele mai importante orase ale provinciilor:
Chongquing-7,8 mil. loc, metropola Sichuanului, Wuhan-4,9 mil. loc., Taipei- 6,9
mil. loc. capitala Taiwanului.
In aceeasi categorie demografica intra si orasele portuare, dezvoltate in mare
parte in epoca dependentei semicoloniale: Shanghai-13,4 mil. loc., Hongkong-7,3
mil. loc, Guangzhou, denumit anterior Canton- 5 mil. loc., Dalian-3 mil. loc.,
anterior controlat de Rusia, Japonia, Tianjin-6 mil. loc. si Quingdao-2,9 mil. loc.
concesiuni germane.
Orasele Manciuriei au avut o dezvoltare continua datorita industriei-
Shenyang-4,5 mil. loc., Harbin- 4,6 mil. loc, Anshan, etc.
In Japonia procesul de urbanizare a evoluat in stransa legatura cu procesul
de industrializare. Exemplificam in acest sens Tokyo-34 mil. loc., acesta fiind
nucleul politic si industrial al tarii, cea mai mare concentrare urbana a planetei.
29
Este urmat de interurbatia Hashin-16,7 mil. loc. si de aglomeratia Nagoya- 8 mil.
loc. Se adauga aici si conurbatiile Kitakiushu, Fukuoka, pozitia litorala fiind cea
care a determinat dezvoltarea.
2. Europa
Orasele mari sunt rezultatul imbinarii unor functii complexe, cea politica-
capitale astazi sau in trecut, administrativa, metropole ale unor foste imperii
coloniale intra sau extraeuropene, industriala, comerciala-noduri portuare,
maritime sau fluvio-maritime.
Se remarca Londra-12 mil. loc., Paris-9,8 mil. loc., Moskova- 13,6 mil. loc.,
Sankt Petersburg-4,7 mil. loc., Kiev- 2,6 mil. loc., Berlin-4,2 mil. loc, interurbatia
Atena-Pireu-3,5 mil. loc., Brukelles-1,8 mil. loc., Viena-1,9 mil. loc., Lisabona-2,9
mil. loc., Stockolm-1,7 mil. loc., Copenhaga-1,4 mil. loc., Varsovia- 2,4 mil. loc.,
Praga- 1,2 mil. loc., Budapesta-2,4 mil. loc, etc.
Sunt relativ putine capitalele a caror dezvoltare a fost determinata de pozitia
centrala, acestera avand o functie portuara slaba sau chiar absenta: Roma-3,3 mil.
loc., Bucuresti- cca. 2 mil. loc, Madrid-5 mil. loc.
Specifica Europei este si dezvoltarea metropolelor regionale, mai ales in
statele mari ce au o structura federala: Milano-3,8 mil. loc., Munchen-1,9 mil. loc,
Salonic, Edinburgh.
Orasele industriale sunt grupate in principalele bazine carbonifere:
Manchester-2,5 mil. loc, Birmingham-2,6 mil. loc, Leeds-2,1 mil. loc., Torino-1,5
mil. loc., orasele din bazinul Rhur, etc.
Orasele portuare sunt mai slab reprezentate decat in Asia Musonica:
Barcelona, Hamburg, Glasgow, Rotterdam, Odessa, Istanbul, Genova, etc.
3. Nord-estul S.U.A. si sud-estul Canadei
La dezvoltarea celor mai multe orase nord-americane functia politico-
administrativa a contribuit intr-o mica masura, rolul principal fiind jucat de
activitatile industriale si comerciale.
Orasele au valorificat factorii de favorabilitate cu privire la pozitia
geografica, dezvoltand transportul pe apa, fie in lungul litoralului Oceanului
Atlantic (New York-Philadelphia-Boston), fie prin bazinul fluviului Sf.Laurentiu si
pe tarmul Marilor Lacuri (Montreal-Chicago- Detriot-Toronto).

30
Forme teritoriale urbane

Orasul initial reprezinta un oras propriu-zis, cu limite administrative foarte clar
conturate; se refera in general la orasele mici si foarte mici.
Aglomeratia urbana este o forma mai extinsa a orasului, reprezentand o arie
urbanizata constituita dintr-un oras cu peste 50 000 locuitori si o zona suburbana,
cu o raza de pana la 50-60 km fata de centrul principal. Are relatii de natura
economica si de aporovizionare cu localitatile apropiate.
Gruparea urbana este o forma teritoriala constituita din orase aparute
independent, la distante mici unul fata de celalalt, avand relatii intense intre ele.
Ex.: Constanta-Medgidia, Gdansk-Gdynia, Rijeka-Opatja, Izmir- Manisa.
Microregiunea urbana se refera la o serie de orase care in anumite conditii sunt
interdependente din punct de vedere economic, social si urban, avand insa
administratie proprie. Se contureaza de obicei pe vaile raurilor, de-a lungul marilor
magistrale sau in arii litorale. Ele pot avea profil economic specializat (dep.
Petrosani, dep. Ostrava Karvina), complex (valea Prahovei, Seattle-Tacoma,
Montreal-Quebec), profil turistic (Valea Isere-Chamonix-Mont Blanc).
Interurbaia este un sistem urban bazat pe existena n teritoriu a unor orae de
mrimi variabile, situate la distane apropiate, care au funcii diferite, dar se
completeaz reciproc. Aceast concentrare urban evolueaz spre conurbaie.
Ex.: Braovul, Cluj-Napoca, Osaka, Kobe, Kyoto etc.
Conurbaia este un sistem urban care a aprut pe baza accenturii relaiilor dintre
dou sau mai multe orae apropiate spaial, dar care i menin, n general,
personalitatea. Conurbaia este un ansamblu de orae care se dezvolt independent,
sunt apropiate ntre ele i au unele probleme comune, cum sunt alimentarea cu
ap, cu energie, amenajarea i protecia mediului. O conurbaie trebuie s
ndeplineasc dou condiii: ca genez s-a format prin juxtapunerea a dou sau mai
multe orae, dar care rmn independente; trebuie s existe un anumit numr de
orae i un numr mare de populaie. Oraele mici nu pot forma conurbaii, chiar
dac sunt vecine.
Termenul de conurbaie a fost introdus n tiin de sociologul englez Patrick
Geddes. Ex. de conurbaii: St. Paul Mineapolis (SUA), de o parte i alta a
fluviului Mississippi; Reggio-Mesina (Italia); Essen-Dusseldorf, Duisburg,
Bochum, Wuppertal din Germania, din bazinul carbonifer, constituit pe axa renan;
Ludwigshafen i Mannheim, n Germania, situat pe valea Rinului; n Anglia este
cunoscut conurbaia Leeds, Sheffield, Bradford, Halifax- cunoscut sub numele
de Yorkshire; n Polonia este conurbaia de tip carbonifer a Sileziei superioare.
31
Metropola este oraul cu peste 1 milioane locuitori, iar mpreun cu localtile
satelit formeaz o arie metropolitan. Are rol de capital regionale sau naional,
dezvoltat sub aspect economic, cultural, urbanistic, cu o puternic zon de
influen n teritoriu, cu rol n controlul economiei moderne. Are o arie
metropolitan ntins i bine populat (5-30 milioane locuitori) intretinand
strnse i diverse relaii de producie, culturale, de schimb. Ex.: Parisul, Londra,
Moscova, Bucureti etc.
Megalopolisul se refer la o concentrare urban de mari dimensiuni, care
constituie un stadiu de gigantism n organizarea teritoriului urban, fiind o
superaezare, nite conurbaii superdezvoltate. Megalopolisul este format din
conurbaii, interurbaii, metropole, orae, enclave agricole, spaii forestiere.
n cadrul megalopolisului exist nuclee polarizatoare spre care graviteaz aezri
urbane mai mici. Megalopolisul se ntinde pe suprafee de mari dimensiuni i are
un mare numr de populaie.
Megalopolisul este un termen inventat de demograful american J. Gottman i
utilizat iniial pentru ansamblul din nord-estul S.U.A. Boston Philadelphia -
NewYork. Megalopolisul se individualizeaz prin populaii de peste 10 milioane
locuitori i prin faptul c ncorporeaz mai multe metropole.

Cele mai importante megalopolisuri sunt:

BOSWASH: Boston-New York-Philadelphia-Baltimore- Washington cu o
populaie de peste 45 mil. loc.
CHIPITTS: Chicago-Detroit-Cleveland-Pittsburgh
TOKAIDO: Sud ESTUL insulei HONSHU i NORDUL insulei Kyushu:
Chiba-Tokyo-Yokohama-Nagoya-Osaka-Kobe-Hiroshima cu
c.c.a. 55 mil. loc.
SAN-SAN: costa de vest a S.U.A., format intre San Francisco-Los Angeles-San
Diego
RHIN: Amsterdam-Rotterdam-Essen-Dortmund-Frankfurt-Manheim-
Stuttgart cu 33 mil. loc.

Cucu, V., (2000), Geografia asezarilor rurale, Edit. Domini, Targoviste.
Cucu, V., (2000), Geografia orasului, Edit. Fundatiei Dimitrie
Bolintineanu, Bucuresti, Romania.
SURD V., 1982, Populaia, aezrile i economia mondial sinteze
geografice, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Surd, V. (2003), Geografia asezarilor, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-
Napoca.

5 Geografia Asezarilor Umane

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5 Geografia Asezarilor Umane

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

S-ar putea să vă placă și