Procedeele de deratizare si dezinfectare. Rozatoarele si procesul de deratizare.

Rozatoarele prioritare, sobolanii si soarecii provoaca mari pagube economice, infecteaza cu diferite boli, omul, animalele, infesteaza si alimentele. Deratizarea- proces sanitar igienic de prevenire si combatere a rozatoarelor,reprezinta un complex de masuri, procesul nu va reusi intr-un singur loc, necesita tratamente sanitar- igienice pe arii masive. Inmultirea soarecilor provoaca pierderi imense in fondul de cereale, furaje si alte produse. Constituie rezervoare de infectie prin care se mentin si se raspindesc boli infectioase, parazitare. Transmiterea bolilor se face direct prin contactul permanent al rozatoarelor cu animalele si omul, indirect prin fecale, cadaver unde se infesteaza apa, furajele. Prin intermediul ectoparazitilor( capuse, purici, tintari), principalele rozatoare ,vectori de infectie sunt (sobolani, soarecii de casa, de gradina, de padure). Eficienta masurilor de combatere consta in cunoasterea insusirilor morfologice, bioecologice, fizice. Rozatoarele au o capacitate deosebita de adaptare la conditiile mediului. Acestea sunt foarte numeroase si fac parte 1/3 din fauna globului, sunt foarte prolifici,au capacitati de asimilare a hranei foarta inalta. Soarecii si sobolanii provoaca pierderi a recoltelor, se alimenteaza in depozite, se hranesc si cu produse din carne, oua, brinza, au o suprafata mare a corpului in raport cu masa si sunt sensibili la t, au capacitate de a acumula rezervoare de hrana in viata in colonii familiale. Rozatoarele prezinta o capacitate buna de orientare in spatiu, se indeparteaza de familie pina la jumatate de km, se hranesc si se reintorc. Majoritatea au un mod de viata nocturna, care se ia in consideratie la combatere. La nivel genetic au capacitati de a transmite proprietatile de adaptare, inclusive la subst chimice, la schimbarea conditiilor de mediu. Rozatoarele au miros,auz, vaz, foarte bun si bine se adapteaza si traiesc in subsoluri, galerii, depozite de resturi. T optima de trai= 1822C, sunt foarte sensibili la lipsa apei( 24-30h ). Insusirile prezentate au o importanta deosebita in aplicarea masurilor de prevenire si de combatere. Cind conditiile mediului sunt nefavorabile, rozatoarele pot si migra pe linga consumul de alimente, furaje. Roz. pot provoca calamitati prin distrugerea bunurilor material, prin roaderea firelor electrice, material plastice. Rozatoarele au capacitatea de a sapa si forma galerii, foarte bine se catara si ajung la niveluri inalte. Au un spectru gustativ ca al omului si se adapteaza la hrana care este in areal. Masurile de combatere trebuie sa ia in consideratie dezvoltarea si raspindirea lor. Elementele fizice importante necesare sunt hrana, apa, adapostul. Importanta economica si igienica reese din faptul ca produc pagube economice, sunt surse si vectori de boli transmisibile. Rozatoarele pot transmite boli prin fecale, urina si nemijlocit aceste infectii sunt: antraxul; richetiozele; toxiinfectiile alimentare; pesta; turbarea; parazitoze. Dusmanii naturali: vulpea, pisicile deasemenea sunt vectori de transmitere in alte regiuni. Rozatoarele sunt vectori mecanici care circula in locurile insalubre(depozite de gunoaie, deseuri) si care pot transmite infectii la om, animale prin alimente. Bolile transmise sunt cunoscute ca zoonore, cele mai periculoase sunt:

Pesta care este o epidemie acuta, mortal, este provocata de yersinia, care provoaca moartea rozatoarelor si a omului. Salmonellozele se transmit in mai multe specii. Salmonellele infecteaza si rozatoarele apoi omul. Infectia are loc ca urmare a contaminarii alimentelor sau a suprafetelor. Principalii vectori de transmitere sunt soarecii de casa. Leptospira sunt cauzate de o bacteria spiralata care populeaza rinichii rozatoarelor. De mai multe ori se transmite prin apa infecatata. Boala se manifesta prin febra, voma, dureri corporale, uneori si prin meningita, hemoragii si altele. Tularemia o provoaca bacteria pasteurella, o bacteria spiralata, se transmite prin intermediul rozatoarelor si vectorilor lor. Provoaca inflamatii a pielei, greturi, febra, uneori sunt afectati si ochii. Pentru a efectua o deratizare eficienta trebuie sa se respecte principia anumite: participarea active a tuturor oamenilorincadrati in procesul tehnologic si a lucratorilor din vecinatate utilizarea tuturor mijloacelor- metodelor mecanice, chimice, biologice si igienice coordonarea procesului de deratizare cu procesele de dezinfectie, dezinsectie identificarea speciilor de rozatoare pentru aplicarea metodelor si mijloacelor a subst chimicespecifice utilizarea de momeli correct preparate cu subst atacante p/u cresterea consumului utilizarea rationala, directa a raticidelor p/u a evita adaptarea, rezistenta la metodele aplicate in procesul de deratizare trebuie sa fie utilizat personalul pregatit trebuie create conditii ca rozatoarele sa nu se dezvolte in intreprinderi sau in inconjurarea lor. Metode de deratizare : fizice, chimice, biologice, combinate Procesul de deratizare se incepe cu masuri de prevenire a invaziei. P/u aceasta se utilizeaza in industrie material, beton, piatrza, ciment care sunt impermeabile p/u rozatoare. Depozitarea deseurilor, produselor se face pe platform speciale ridicate nu mai putin de 40 cm deasupra solului. Deseurile si resturile din unitatea industrial trebuie evacuate la timp. Cele mai raspindite din metodele de combatere sunt mijlocele mecanice: capcane, curse, butoaie cu capac imobil. Aceste metode pot fi combinate cu metodele chimice. Metode fizice: ultrasunete, unde electromagnetice, curent de inalta tensiune. Aceste metode sunt limitate de prezenta personalului si de prezenta alimentelor expuse. Metode chimice: utilizarea sub diferite forme a raticidelor, subst chimice cu actiune de intoxicatie lenta sau rapida a rozatoarelor. Raticidele trebuie sa corespunda anumitor conditii si cerinte: sa fie toxic, rapid si ireversibil p/u rozatoare sa fie absorbit repede in totalitate in organismul rozatoarelor sa aiba o stabilitate, rezistenta ridicata la conditiile mediului sa nu aiba un gust si miros particular strain sa aiba proprietatitehnologice bune sa nu fie toxic p/u om si alte animale sa fie biodegradabil in mediul ambiant Raticidele difera prin compozitia chimica, prin gradul detoxicitate, prin modul de patrundere in organism, modul de actiune, modul de ciculatie in organismul rozatoarelor. Sunt folosite raticide de

ingestie, raticide de respiratie, de contact. Actiunea lor este diferita asupra sistemului nervos central, digestive si muscular. Raticidele utilizate sunt de natura anorganica, de origine vegetala si de sinteza. Raticidele anorganice se folosesc la deratizare si dezinfecatre. Din ele fac parte subst cu fosfor (P), cu sulf (S), acid cianhidric si altele. Fosforul este folosit sub forma de fosfati, e foarte toxic, se foloseste la combaterea soarecilor cu ajutorul momelelor alimentare, e toxic si p/u sobolani. Se foloseste momele de faina, graunte, furaje, ulei. P/u a evita intoxicarea altor animale si pasari e mai bine de al folosi prin intermediul statiilor specializate. Subst care contin Ba actioneaza asupra tractusului digestive, se folosesc suvb forma de pulbere adaugate in momeli. Fosfatul de aluminiu se foloseste p/u deratizare, dezinfectie. Cel mai eficient se foloseste p/u tratarea depozitelor, adaposturilor. Este efficient sub forma de gaze dar se vind si sub forma de pastile si praf. E efficient, practic rozatoarele sunt distruse in timpul gazificarii adaposturilor. Raticidele organice de origine vegetala: Extractele din ceapa de mare- contin un glicozid toxic p/u rozatoare. Se foloseste sub forma de pulbere timp de 612 h Strihnina alcaloid natural produs din semintele unei plante. Poate fi utilizat sub forma de momele din boabe de cereale colorate. Subst organice de sinteza: furfural hodromida, bromura de metal, farfarina, racumin, tamarin sunt folosite sub forma de praf si spray, gaze, in producer de momeli, gazificarea depozitelor. Metodele biologice de combatere sunt culture bacteriene, folosirea dusmanilor naturali si folosirea atracantilor biologici. Din culturi microbiene sunt folosite bacteriile ysacenca care provoaca tifosul si moartea rozatoarelor, inofensiv p/u om. Se foloseste si o subspecie de salmonella. Din dusmanii naturali: ariciul, bursucul, pisica, vulpe. Deseori se folosesc mijloace mixte de combatere de combatere mecanice, chimice cu cele biologice. In ultimul timp se folosesc si aplicarea simultana a culturilor bacteriene cu subst toxice provocind moartea rozatoarelor in timp mai scurt. P/u deratizare se folosesc utilaje, ustensile special, pompe, generatoare de ultrasunete, unde electromagnetice si diferite capcane.

Dezinsectarea Principalele insecte daunatoare si actuale p/u ind alim sunt mustele, gindacii, tintari, moliile. Insectele produc pagube economice alimentindu-se cu furaje, produse alimentare. Insectele sunt vectori de transmitere a bolilor contagioase. Bolile transmise, efectul asupra omului, animalelor, alimentelor, metodele de combatere sunt practic asemanatoare cele ale rozatoarelor. In ind alim este practicata politica de prevenire a poluarii produselor de catre insecte, pasari. usile, ferestrele din incaperile sectiilor se ingradesc cu plase p/u prevenirea patrunderii a insectelor si a pasarilor in sectiile de productie se colecteaza deseurile, se inlatura scurgerile de ulei, sirop, suc p/u a evita atractia albinelor, viespelor. se efectueaza periodic activiatatea de dezinfectie cit de personalul intra tit de catre central de medicina preventive toate crapaturile, fisurile in pereti, tavan se inchid p/u a evita aparitia gindacilor, tintarilor pe teritoriul intr se mentine ordinea, curatenia, se scoate zilnic gunoiul si deseurile. Nu se permite acumularea resturilor alimentare. Platformele de gunoi se spala si dezinfecteaza se intreprind masuri p/u prevenirea patrunderii pe teritoriu a fabricii, in depozite a animalelor domestice,a pasarilor p/u prevenirea aparitiei tintarilor nu se permite stationarea pe podeli a apelor. Prevederea contaminarilor obiectelor cu material sterile. In intr ind alim se efectueaza o politica de prevenire a contactului de resturi, particole de metal, plastic, sticla, lemn pe suprafeti si alimente. Piesele de schimb, instrumentele se pastreaza in incaperi separate, reparatia utilajelor se efectueaza dupa oprirea liniilor tehnologice. Dupa efectuarea reparatiei se controleaza minutios daca au fost inlaturate toate obiectele de metal, resturile de sudare, lucrul liniei se efectueaza in regim fara produs. Inaintea inceperii schimbului personalul exameneaza aparatele, carucioarele, masinele , rezervoarele alte masini cu scopul daca nu sunt regiuni de coroziune, sau obiecte de metal. Utilajul, conductele, ventilatia se confectioneaza din material anticorazive, din inox. Sticla p/u evitarea nimeririi sticlei in produs se transmit in sectie prin intermediul transportorului. El este dotat cu iluminare speciala unde se inlatura borcanele, sticlele crapate, stirbite, cioburile de sticla. In cazul de fabricare a conservelor in ambalaje de sticla se verifica masinile de umplere, ermetizare, p/u a evita spargerea mecanica a ambalajelor. Borcanele deteriorate cu produs se evacueaza in containere speciale cu inscriptie. Nu se admite folosirea ustensilelor de sticla p/u preluarea probelor in fluxul tehnologic. In cazul pastrarii mat auxiliare, a condimentelor in ambaleje de sticla, eliberarea lor se efectueaza in incaperi aparte. Becurile trebuie sa fie protejate ci plasa sau cu plafoane p/u evitarea contactului cu alimental. Schimbarea becurilor, instalatiilor de iluminare, sticlelor de ferestre se face dupa schimbul de lucru. Lemnul, Plasticul. Politica de prevenire a plasticului, aaltor corpuri straine inainte de lucru in sectie, personalul lasa iin vestiar hainele si obiectele de uz casnic. In sectia de producere personalul poarta imbracaminte prevazuta. Parul-complet acoperit, hainele nu pot fi prinse cu obiecte metalice. Se interzice purtarea bijuteriilor in timpul lucrului, la personal unghiile sunt taiate. In contact cu produsul nu se admit personae cu degete bandajate, taieturi, rani.Se interzice folosirea scindurilor de lemn, suprafetelor meselor de lemn unde se taie, se marunteste produsul. Se admite numai iinventar,

ustensile de inox sau plastic. Lazile de lemn nu se utilizeaza p/u pastrarea, transportarea materiei prime. Se folosesc recipiente, vesela de inox sau plastic. Procesele de sortare, inspectare, operatiuni cheie trebuie sa fie illuminate correct ca sa fie evitate contact, patrunderea corpurilor straine. In apropiere de operatiunile cheie nu pot sa se afle obiecte straine. Peretii, podeaua sunt confectionate din material de plastic, inox, faianta fara gauri, fisuri, usor igienizabile. In timpul pauzei de prinz in sectie trebuie sa ramina o persoana responsabila p/u control. In sectiile de producere se interzice accesul persoanelor straine. Intrarea, accesul in sectie poate fi numai prin postul sanitar. Cerinte sanitare in procesul tehnologic. Igiena personalului in intreprindere. Igiena personalului este un complex de reguli igienice a caror respectare asigura mentinerea sanatatii omului. Igiena personalului presupune executarea controlului medical la angajare, efectuearea igienei individuale si igiena echipamentului individual. Angajarea in industriile alimentare se face in baza examenului, acest examen urmareste depistarea bolnavilor, purtatorilor de germeni, inlaturarea lor pentru evitarea contaminarii alimentelor si imbolnavirii consumatorilor. Se interzice accesul la lucru a purtatorilor de germeni parogeni, bolnavilor de diaree, tuberculoza, purtatori de leziuni inflamatorii, sporulente,deconjuctivite, provocatori sau agenti de infectii intestinale, intoxicatii alimentare, purtatori de parazitoze. Persoana incadrata in fluxul tehnologic trebuie sa mentina un nivel de igiena personala, sa se imbrace corespunzator. Angajatii in industria alimentara trebuie sa se prezinte la serviciu in imbracaminte si incaltaminte curata. Personalul se imbraca in echipament sanitar, inclusiv boneta, masca. La frecventarea viceului, imbracamintea sanitara se scoate si dupa spalarea miinilor se imbraca inapoi. La aparitia semnelor de inrautatire a sanatatii, guturai, tusa, racire, arsuri, rani deschise trebuie sa se adreseze administratorului p/u a fi eliberat de la lucru. Trebuie de asigurat de catre personal o protectie stricta a productiei, utilajului, inventarului, a veselei, a ambalajelor de contact, de contaminare cu microorg, paraziti, par, subst chimice si cu alte obiecte straine. In procesul tehnologic unde se manipuleaza produsul deschis, trebuie sa fie folosite manusi din materiale impermiabile. In intr se interzice scoaterea imbracamintei sanitare inafara teritoriului. Un proces specific in igiena personala prezinta spalarea, dezinfectarea miinilor. In unitatile industrialalimentare trebuie sa fie amenajate locuri speciale pentru tratarea miinilor. Scopul spalarii este inlaturarea microorg, a parazitilor, impuritatilor de pe suprafata pielii. Dupa inlaturarea bijuteriilor miinele se spala in apa calda (40C) apoi cu sapun (20s) apoi din nou se spala cu apa calda, se sterg cu servete de unica folosinta. La dezonfectarea miinilor se folosesc subst cu clor, hospisept. Blocurile recomandate p/u spalarea miinilor trebuie mentinute intr-o curatenie ideala. Ele sunt plasate la intrare in sectie si la wc, trebuie sa fie amenajate cu lichiduri de spalare si dezinfectante, cu servetele de unica folosinta. La intr alimentara trebuie efectuat monitoric un control permanent al sanatatii igienii angajatilor. Microorg, virusii, parazitozele care pot fi transmise prin intermediul angajatilor sunt: virusurile hepatitei, rotavirusuri, agentii dezinyeriei, vibrionul holeric, Salmonelloze, Stafilococilor,Streptococilor, parazitilor(giardia). Conducerea intr trebuie sa promoveze o politica sanitar-igienica a angajatilor si a fluxului tehnologic. Conducerea trebuie sa asigure informatie recenta de cauzele, motivele, masuri de protectie a infectiilor curente.

Cerintele sanitare in procesul de prelucrare al m.p. In fluxul tehnoligic, mometele cheie se refera la materia prima, colectarea ei, transportarea,depozitarea, prelucrarea si realizarea prod finit. Un moment impoetant este calitatea si manipularea materialelor auxiliare, ambalajelor. Alimentele recoltate trebuie sa contina un nr redus de microorg p/u a pastra un timp mai indelungat proprietatile senzoriale, fizico-chimice, nutritive si sa nu prezinte risc p/u consumatori. Mat prima utiluzate pot fi divizate in materie de origine vegetala- legume, fructe, pomusoare, cereale, si de origine animala- carne, peste, lapte, oua. Aceste m.p. sunt bogate in proteine, glucide, grasimi, subst minerale ce cobtribuie la dezvoltarea microbiotei saprofite cit si a patogenilor si conditionat patogenilor. M.p. initial contine un anumit nr de microorg care se poate dezvolta in timpul transportarii, pastrarii. Cerinte igienice se propun p/u transport cu care se deplaseaza m.p. semifabeicatele, materiale auxiliare. Toate tipurile de transport trebuie sa fie curate si amenajate astfel ca produsul sa fie peotejat de soare,ploaie, praf, noroi. Transportul see curata, se igienizeaza dupa fiecare tura, periodic se spala cu apa sub presiune. Transportul este opaeit, dezinfectat nu mai rar de o data in saptamina. Transportul folosit p/u transportarea fructelor, legumelor este dezinfectat o data in 24 h. Autocisternele, conductele destinate transportului, sunt oparite si dezinfectate, tratate cu aburi in 24 h. Costernele sunt dezinfectate cu solutii cu clor activ. Eficienta tratamentului sanitar se apreciaza dupa nr total de microorg. M.p. depozitata inainte de prelucrare sufera modificari nedorite din cauza proceselor metabolice. Mat.prim vegetala se vestejeste, incolteste, se schimba culoarea, gustul, se depreciaza calitatea produselor. La m.p. vegetala apar procese de alterare asa ca putrezirea umeda, uscata, procese fermentative. La m.p de origine animala se poate schimba culoarea, apar depuneri, miros strain din cauza activitatii bacteriilor siba unor drojdii. M.p penaabila se pastreaza pe suorafete de stocaj sub supraveghere,permanent se controleaza supraf. Supr de stocaj, gurele de canalizare, locurile de stocare a deseurilor se curata, se spala si se dezonfecteaza zilnic. O pastrare mai indelungata a m.p. se efectueaza la t scazute. Parametrii pastrarii sunt permanent monitorizate. Camerele de stocare primara trebuie sa fie asigurate cu sistem de ventilare eficient. Produsul finit se pastreaza in depozite pregatite in prealabil din punct de vedere sanitar. Producatorii trebuie sa implementeze masuri igienice, peotectie a m.p. La cresterea animalelor producatorul trebuie sa contacteze contaminarea din aer, sol, apa, furaje, sa controleze prezenta si limitele a insecticidelor, preparatelor terapeutice, antibiotice, folosite p/u animale. Animalele, pasarile trebuie controlate din punct de vedere igienic, sa nu prezinte pericol p/u consumatori, trebuie realizate programe de amenajare, pastrarea deseurilor. M.p. trebuie controlata, inspectata la prezenta microorg, parazitilor care in timpul depozitarii pot transforma alimentele. M.p.- ingredientele, mat auxiliare trebuie sa fie pastrate in spatii speciale. Subst de tratament sanitar igienic trebuie sa fie pastrate in incaperi speciale. Aceste subst trebuie sa fie marcate corespunzator. M.p. si auxiliara utilizate in ind alim trebuie sa corespunda standardelor internationale, standardelor regionale si a intr. In ind alim lucreaza programul complex al asociatiei sanitare. Conform acestui program controlul sanitar se incepe de la apa potabila, tehnica, prelucrarea apelor reziduale.

Programe igienice in TA. Programe igienice in diferite ramuri in TA. Programe in Tcr: curatirea si dezinfectarea instalatiilor de transport a animalelor si pasarilor curatirea si dezinfectarea zonelor de ateptare si retinere a animalelor pres acrificare, a suprafetelor exterioare curatirea si dezinfectarea dispozitivelor de afumare, camerelor de fierbere, afumare, maturare curatirea si dezinfectarea ustensilelor,cutite, foarfece, masini de umplut, recipiente, vane,carucioare, ambalaje. eliminarea impuritatilor din zonele de abator, din zonele de prelucrare igiena personala, prelucrarea miinilor, folosirea imbracamintei special. Prgrame in TL: igienizarea incaperilor, echipamentelor indepartarea reziduurilor, resturilor formate in procesul tehnologic trebuie indepartate permanent. instalatiile, tevile inainte de curatire trebuie demontate, apoi curatite si dezinfectate mijloacele de transport, colectare a laptelui trebuie sa fie spalat si dezinfectat dupa fiecare tura de colectare suprafetele pe care se formeaza impuritati cu sarusi se trateaza cu caldura, cu substante bazice sau acide, cu subst tensioactive. Impuritatile formate in TL contin si microorg ce trebuie tratate cu subst dezinfectante in TL se trateaza schimbatoarele de caldura, vasele p/u pastrarea laptelui, instalatiile de fabricare a brinzeturilor, instalatii de umplere, ermetizare, benzi rulante. Programe in TP: se prelucreaza zonele de colectare si pastrare a fainii,a materialelor axiliare, in sectia de prod ucere se trateaza fermentatoarele, cuptoarele, sectiile de pastrare si livrare a produselor. un moment igienic foarte important este sectia de pragatire a culturilor pure a maielilor. Aceste procese se petrec in incapere aparte, unde se mentine un nivel inalt de igiena. Protejarea alimentelor de infestare P/u protejarea alimentelor. Procesul tehnologic, prod alimentare, ambalajele, suprafetele de contact trebuie protejate de contaminare fizica, chimica, de agenti de dezinfectare. Un produs este infctat daca are subst nocive, toxice, ofensive pot dauna produsul daca a fost ambalat in cond neigienice, el devine ofnsiv sanatati. Sunt citeva surse de infestare, unul major prezinta apele statatoare, picaturile murdare, condensatul. Poate contine microorg patogene, subst chimice ce pot infesta produsul. Picaturile de H2O statatoare se pot forma in lipsa de ventilare suficienta, picaturile si stropii de H 2O se pot forma la deplasarea angajatilor. Ca actiuni de corectie, lucrul trebuie oprit si sunt necesare masuri de igienizare ca curatirea, spalarea permanenta, trebuie sa fie efectuat monitoringul angajatilor. O alta sursa de infestare sunt microorg din aer, apa, angajati, in grupul acestor microorg pot intra microorg patogene, conditionat patogene. Sub actiunea microorg produsele pot fi depreciate. Proteinele se descompun, apar modificari biochimice, fizico-chimice, din produesele de alterare se formeaza indol, scatol, fenoli, nitrozoaminele ce determina degradarea produselor.

Sub actiunea O2 glucidele se fermenteaza formind aompusi organici cu gust strain, care formeaza aldehide, cetone, acizi grasi, se schimba propr organoleptice, se modifica culoarea,pot aparea deformatii mecanice, apar impuritati, se poate manifesta deshidratarea, in unele produse au efect fizic. Produsele se pot eli???? Si aparitia mirosului strain, modificarea propr organoleptice se caracterizeaza prin modificari de culoare, gust, un efect negativ puternic asupra alimentelor au mucegaiurile: Aspergillus, Penicillium, se dezvolta in alimente bogate in lipide, proteine. S-a demonstrat aparitia micotoxinelor cu actiune cancerigena, neurologica hepatica. Fusarium produce toxine ce provoaca intoxicatii alimentare p/u om si animale, parazitii se transmit prin alimente crude, tratate termic insuficient. Provoaca imbolnaviri organoleptice, fizico-chimice nedorite. Unii din paraziti ca teniile se pot pastra in tesuturile carnii, pestelui, molustelor, pot infesta omul. Alti paraziti pot contamina din sol, apa, praf, prin manipulari neigienice, ???, teniazele. P/u prevenirea acestor infestari se efectueaza masuri tehnologice si igienice: utilizarea larga a refrigerarii, congelarii alimentelor, a pastrarii in atmosfera controlata, modificata in gaze inerte cunostinta, certificarea priduselor alimentare in care-s puse data fabricarii, calitatea, termenul si conditiile de pastrare si realizare toate articolele ambalajele, echipamentul trebuie dezinfectate, igienizate in asa regim ca sa evite orice risc de contaminare se propune marcarea cuculori a echipamentelor ce intra in contact p/u evitarea contaminarii incrucisate deseurile alimentare sunt produse necomestibile, alte resturi trebuie depozitate in containere deschise permanent, evacuate si igienizate.