Sunteți pe pagina 1din 16

Capitolul 6:

Stadii importante in dezYoltarea copilului



Dezvoltarea "normala" (medie) a copiilor urrneaza anumite trasee. Daca suntef lnteresatl de binele copilului d-voastra si de progresele pe care acesta Ie face, atunci copilul are sanse crescute de a-~i atinge potentialul maxim.

Nou nascu~ii ,i primele luni de via~a

Prima luna: Copiii sunt activi inca de la nastere, reactllle lor fiind eel mai bun semn de dezvoltare sanatoasa,

in primele zile dupa nastere nu trebuie sa ultatl:

• Sa rnanlpulatl cu grija copilul sl sa-l aslquratl 0 cat mai usoara trecere de la vlata din pantec la cea din afara acestuia.

• Capul nou-nascutului trebuie sprijinit pentru a nu se lasa pe spate.

• Nevoile nou-nascutulul sunt simple: au nevoie de lungi perioade de somn sl de nutrlentll sl apa din laptele matern. Laptele de la san este eel mai bun aliment care ajuta la cresterea sl dezvoltarea copilului.

• Nou-nascutul trebuie hranit regulat (Ia fiecare doua ore) in primele zile pentru a putea primi colostru, care contlne anticorpi. De asemenea, acest gest ajuta la exersarea alaptarll cat timp sanii sunt inca moi. Chiar sl peste noapte, copiii trebuie alaptati eel putln la fiecare patru ore. Tinerele mame au uneori nevoie de ajutor pentru a invata cum sa alapteze,

30

31

Dezvoltarea normala

in prima luna de vlata a copilului se pot observa:

• rnlscarl intermitente ale corpului sl membrelor;

• ridicarea rnainilor spre ochi sl gura;

• mlscarea capului spre stanga sl dreapta in pozltia pe burta;

• rnlscarl puternice ale rnalnilor si picioarelor si rnlscari faciale.

in schimb nu trebuie sa ultatl ca:

• fiecare copil este diferit - unora Ie place sa fie alintatl in timp ce altora nu;

• unii copii sunt deranlatl de actlvltatile sau schlrnbarlle din mediul Inconiurator, in timp ce altll nu sunt deloc deranlatl sl pot dormi. Ambele tipuri de reactli sunt normale.

Monitorizarea starii de sanatate

Mergeti de urgenta la medic in cazul in care copilul:

• nu se simte bine ~i are diaree sau febra:

• suge greu si putin de la san;

• nu clipeste cand este expus la lumina puternica:

• nu reuseste sa urmareasca un obiect in mlscare;

• are membrele slabite sau flaste:

• prezlnta miscarl tremuratoare ale maxilarului inferior manifestate chiar ~i atunci cand nu plange sau este bucuros;

• nu reactloneaza la zgomote puternice.

Caldura este foarte lrnportanta pentru copii sl in special pentru cei nascutl prematur. Cand unui copil ii este frig, comportamentul lui se schlrnba - nu mai plange sl nu se mai mlsca, in aceasta sltuatle copilul trebuie mutat intr-o lncapere incalzita sl infa~urat in paturi,

6. 5tadii importante in dezvoltarea copilului

Primele lase luni de via~a

in aceasta perioada copiii cresc repede in greutate. incep sa:

• zambeasca pe la varsta de 6 saptamani;

• i~i descopera rnainile:

• se concentreaza asupra obiectelor si a fetelor:

• exploreaza cu rnainlle sl gura;

• se intind sa ajunga la obiecte mai lndepartate:

• raspund la numele lor sl incep sa recunoasca diferitele tipuri de tonalltatl ale vocii.

De asemenea, in aceasta perloada incep sa emlta sunete la auzul altor sunete si ne pot arata cand sunt fericiti, incep sa-si dezvolte limbajul, repetand sunete (de exemplu - bababababa sau mememememe).

Jocul este foarte important in dezvoltarea slrnturllor copilului. Jocul este orice gest sau activitate care stirnuleaza corpul sl slrnturlle sl in acelasl timp ajuta la dezvoltarea gandirii ~i a inteligentei.

Luarea in brate a copilului este cel mai eficient mod de a-I opri din plans. Fiecare culture in parte are diferite mod uri de a linlstl un copil, dar cercetarlle au evldentlat ca luarea in brate a copilului are cele mai bune rezultate. Alte metode eficiente sunt leganatul sau infal?atul. Infasatul intr-o patura nu ii mai permite copilului sa-~i mlste membrele sl in acest fel se llnlsteste, Suptul este un alt mod in care copilul se llnlsteste: uneori suptul nu tnseamna doar hranire, ci furnizeaza si un cadru de confort si liniste, chiar in absents laptelui matern. Copilului i se pot da sl alte obiecte care nu sunt periculoase, pe care acesta Ie poate suge. Nu ultatl ca alaptatul la san, cel putln pana la varsta de sase luni, este esentlal pentru copii.

32

33

Dezvoltarea normala

Pana la varsta de sase luni, copilul ar trebui sa poata:

• sa rid ice capul ~i pieptul in pozltia pe burta;

• sa-el lntinda picioarele si sa loveasca cu ele din pozitia pe burta sau pe spate;

• sa deschida si sa lnchida rnainile:

• sa impinga in picioare atunci cand acestea ating 0 suprafata tare;

• sa aduca rnainile la gura;

• sa zornale jucarllle;

• sa se rostogoleasca de pe spate pe burta sl inapoi;

• sa stea in fund, sprijinit;

• sa-sl poata lasa greutatea corpului pe picioare;

• sa lntlnda 0 mana;

• sa transfere obiecte dintr-o mana in alta.

Monitorizarea starii de sanatate

Adresatl-va medicului in cazul in care copilul:

• are dlflcultatl in a bag a obiecte in gura

• nu se rostoqoleste pana la varsta de 5 luni

• nu zarnbeste (decat daca este atins) pana la varsta de 5 luni;

• nu poate sta deloc in fund pana la varsta de 6 luni;

• nu scoate niciun sunet pana la varsta de 6 luni;

• nu-si poate sprijini greutatea corpului pe picioare sau nu se intinde dupa obiecte, pana la sfarsltul perioadei de 6 luni;

• nu gangure~te pana la 8 luni.

De asemenea, consultatl medicul daca unul sau ambii ochi tind sa se deplaseze spre interior sau exterior.

6. 5tadii importante in dezvoltarea copilului

De la lase luni la un an

in aceasta perloada cresterea se tncetmeste, dar este un lucru normal. Din cauza unei lmbolnaviri, copilul nu mai ia in greutate si astfel cresterea poate fi incetinita sau chiar stopata, La implinirea varstel de 6 luni copilul poate incepe sa rnanance l?i alte alimente adecvate. Acestea ar trebui introduse gradual, unul cate unul. in aceasta perioada incepe sl eruptla dlntllor - mai intai dintll de jos din fala (incisivi) l?i apoi cei de sus.

Acordaf mare atentie vorbirii: daca ascultati si ii raspundeti copilului la limbajul sau timpuriu, atunci ii oferitl stimularea de care are nevoie pentru dezvoltarea vorbirii. Abilitatea de a vorbi se dezvolta incet, iar cea de a Inteleqe mult mai rapid.

Protejatl-va copilul de gesturi si actiuni nesigure, chiar daca aceasta lnseamna sa-l provocarn suparare sau frustrare. in afara de durere, boala sau foame, plansul este indiciul unui disconfort sau un gest de exprimare a supararll sau frustrarii. Vetl Inteleqe in timp care sunt cauzele plansului sl Yeti gasi metode de a-I stopa.

34

DezYoltarea normali

Urmariti aceste semne in primul an de viata:

• Copilul va incepe sa alba control asupra musculaturii de sus in jos (lntai capul si

membrele superioare si apoi soldurile, membrele inferioare sl picioarele}.

• Pana la 8 luni copilul trebuie sa poata sa stea singur in fund, macar pentru scurt timp.

• Unii copii nu merg de-a busllea, merqand direct in picioare.

• Statui in picioare sl mersul se intampla in aceeasl perloada, majoritatea copiilor ridicandu-se in picioare la sfarsitul primului an.

• La varsta de 10 luni copilul ar trebui sa alba dezvoltata pensa bidiqltala - ridicarea obiectelor folosind degetul mare sl aratatorul,

• Copilul se poate concentra asupra obiectelor mici l?i va putea tine in mana obiecte de

forme sl rnarlrnl diferite.

• Copilul scoate sl pune obiecte intr-un recipient.

• Copilul poate sa dea drumul lntentionat obiectelor.

• Copilul impinge cu degetul aratator,

• Copilul rnazqaleste cu creionul pe hattie.

• Copiii inteleg limbajul cu mult timp inainte de a vorbi. Primele cuvinte sau sunete articulate ar trebuie sa Ie rosteasca in jurul varstel de 11 - 12 luni.

Monitorizarea stirii de sinitate

Adresatl-va medicului daca pana la varsta de 1 an copilul:

• taraste 0 jurnatate a corpului mai mult de 0 luna, in timp ce se deplaseaza in patru

labe;

• nu cauta obiecte ce au fost ascunse in fata lui;

• nu rosteste cuvinte simple {cum ar fi "mama" sau ''tata''};

• nu foloseste gesturi simple, ca de exemplu a face cu mana sau sa aprobe/dezaprobe cu rnlscari ale capului;

• nu arata spre obiecte, persoane sau imagini.

35

6. 5tadii importante in dezvoltarea copilului

intre 1 Ii 3 ani

intre aceste varste comportamentul copilului devine mult mai complex:

• incep sa-sl dezvolte gandirea sl ratlonarnentele legate de persoane sl obiecte;

• incep sa imite, sa comunice sl experimenteaza "jocul de rol";

• apar tipuri noi de lnteractlune soclala intre ei ~i cei din jur.

De-a lungul celui de al doilea an, copiilor incep sa Ie erupa dintll, fapt care Ie poate provoca durere sl starl de iritare, fiecare dinte avand nevoie de cateva zile pentru a putea erupe complet. Este foarte important ca la aceasta varsta sa i~i dezvolte gandirea sl ratlonamentele, Creierul se dezvolta mult mai repede, pe masura ce trebuie sa emita raspunsuri la imagini, sunete, atingeri, mirosuri sl gusturi. Abilitatile manuale se dezvolta de asemenea rapid - nu trebuie sa lnslstarn asupra copilului pentru a-sl folosi mana dreapta: creierul este factorul care decide daca sunt stangaci sau dreptaci.

varsta de 2 ani este foarte irnportanta pentru dezvoltare. La aceasta varsta copilul iese din postura de "centrul universului" si trece in cea de "debut social" (cu alte cuvinte, incep sa realizeze ca exlsta si alte persoane in jurullor si ca fac parte dintr-o comunitate mai mare). De obicei, acest lucru nu se intampla daca nu este lnsotit sl de alte schlrnbari majore.

Frecvent, se lntalneste comportamentul antisocial sl refuzul copilului de a lnteractlona cu alti copii. Cel mai adesea se supara pentru ca trebuie sa trnparta jucarille, La aceasta varsta, copiii coplaza comportamentele copiilor mai mari sl de aceea ar trebui sa Ie oferim ocazia de a lrnpartl lucrurile, aceasta fiind 0 lrnportanta abilitate soclala,

Unii copii de 2 ani pot fi agresivi, musca sau chiar lovesc. De aceea ar trebui impuse limite stricte privind aceste tipuri de comportament, si chiar se poate pune copilul in sltuatll in care sa fie nevoit sa se controleze. Comportamentul agresiv nu trebuie incurajat (acesta fiind indeosebi incurajat la baieti) sl nici nu trebuie pedepsit copilul prin batale, Aceasta nu face decat sa-l tnvete ca lovirea este permisa,

Copiii mici pot fi invalati sa se joace si sa ia decizii singuri. Prin jocuri sau sugestii ii putem ajuta sa duca singuri la bun sfarslt sarcini (nu sa facem noi in locul lor). De asemenea, putem invata copilul sa stea llnlstit pentru cateva momente sau il putem incuraja sa rnearqa sa se joace cu altl copii.

36

DezYoltarea normali

Urmariti aceste semne pe parcursul primilor 3 ani de viata

• Pana la varsta de un an un copil poate sa rostogoleasca 0 minge, in timp ce la 2 ani si

jurnatate 0 poate arunca.

• La varsta de 15 luni copilul poate sa tina in mana 0 cana cu lapte, suc sau apa,

• La varsta de 15 luni copilul poate manoa singur cu llnqurita orez sau alimente pasate.

• La doi ani poate sa nurneasca obiecte dintr-o carte cu imagini.

• La doi ani poate sa imbrace singur haine (fara a inchide nasturi, fermoare, snururl sau slreturi).

• Limbajul se dezvolta mult mai mult dupa varsta de 2 ani. Copilul poate sa foloseasca propozltll scurte, sa reproduca fragmente de conversatll sau sa dea lnstructiunl scurte.

• Copilul poate sa dea paginile unei car1i, sa faca un turn din pana la 6 cuburi, sa faca forme din plastilina, iar pana la varsta de 3 ani sa Insire margele.

Monitorizarea stirii de sinitate

Mergeti la medic in cazul in care copilul:

• nu poate sa doarma sau are dureri continue, altele decat cele de eruptle dentara, de

exemplu daca i!?i pune rnainile sub una din partile fetei (dureri de urechi);

• nu bate din palme sau nu sta in picioare;

• nu merge calcai la varf dupa cateva luni, sau merge pe varfuri:

• nu rosteste cel putln 15 cuvinte pana la varsta de 18 luni;

• nu fotoseste propozltll din 2 cuvinte pana la varsta de 2 ani;

• nu lmita rnlscari sau nu repeta cuvinte;

• nu urmeaza instructiuni simple sau nu poate sa impinga 0 jucarie cu roti pana la varsta de 2 ani.

37

6. 5tadii importante in dezvoltarea copilului

intre 3 Ii 6 ani

Ritmul schirnbarilor este mai redus intre aceste varste, Copiii pierd din stratul de grasimi, picioarele incep sa creases in lungime sl sa devlna mai subtlri iar rnlscarlle sunt mult mai precise. La aceasta varsta copiii vorbesc foarte mult sl Ie place sa asculte povestl,

Devin mult mai lndependentl, dar inca au nevoie de ajutor in a se lega la slreturl, a tine si rnanui creionul, etc. Pot sa rnanance singuri si uneori pot lasa impresia ca rnananca mai putln decat inainte, lucru perfect normal.

Dezvoltarea rnentala sl flzica este lnfluentata de mediul Inconjurator, Pentru a se putea dezvolta normal, corpul, creierul sl sistemul nervos au nevoie de un mediu sanatos, Nutrltla este de asemenea irnportanta, aceasta fiind "combustibilul" pentru actlvltatlle fizice si joc. Desi orice tip de activitate ajuta la dezvoltarea copiilor, fiecare se va dezvolta diferit. La aceasta varsta limbajul se dezvolta foarte repede, in cazul familiilor cu parintl de natlonalitatl diferite chiar sl a doua llrnba fiind usor de lnvatat. Copilului trebuie sa-l vorbim clar ~i suficient de incet pentru a putea intelege, nemaifiind nevoie sa folosim limbajul bebelusllor, Jocurile de cuvinte, cum ar fi rimele, in care se repeta cuvinte, ajuta la dezvoltarea creierului prin limbaj.

Trebuie sa Incurajarn copilul in a rosti corect cuvintele sl a numi obiectele. in acest sens se pot folosi obiectele pentru a fi asociate cu cuvintele rostite, se pot repeta Intrebari sl raspunsuri sl se poate incuraja curiozitatea.

38

DezYoltarea normali

Pe parcursul acestor ani observaf urrnatoarele semne:

• La aceasta varsta copiii i~i dezvolta 0 gama larga de sentimente, de la veselie, la suparare sl entuziasm.

• Copiii lsl schlrnba modul de [oaca pe parcursul a catorva saptarnanl, putand adauqa idei noi la jocuri deja cunoscute.

• Curiozitatea este lmportanta ~i nu ar trebui sa invalali copiii sa se tearna de alte persoane sau de animale (binelnteles sub indrumarea noastra), sa se catere (sub supravegherea noastra), etc.

• Copiii pot sa lege prietenii intre ei.

• Uneori copilul trebuie lasat sa nu se supuna regulilor, dar nu trebuie facut un obicei din a nu se supune in mod constant acestora.

• Un copil trebuie sa fie interesat ~i de lucrurile ~i persoanele din jurul sau sl sa poata indeplini sarcini simple.

• La aceasta varsta copilul manifests afectiune fala de mai multe persoane.

• Desl la aceasta varsta copiii au temerile sl spaimele lor, ar trebui sa poata sa ia parte la toate actlvltatlle l?i sa se bucure de viala, aceasta ajutandu-i sa poata sa-l?i depaseasca aceste sentimente.

Monitorizarea stirii de sinitate

Adresati-va medicului in cazul in care copilul:

• este inca ternator sau timid pana la varsta de 6 ani;

• nu se poate desparf de d-voastra fara a se supara foarte rau;

• nu se poate concentra asupra unei activitati pentru mai mult de 5 minute;

• nu poate tine in mana un creion;

• nu este interesat sa se joace cu altl copii sau este pasiv;

• in timpul jocului foloseste rar fantezia sau lrnitatla:

• in majoritatea timpului este trist sau nefericit;

• nu exprlrna 0 gama larga de emotll:

39

Victor Pineda a spus:

"Fiecare persoana din aceasta lume arata diferit §i are idei, experienta, traditii §i abilitati diferite. Am invatat ca diferentele creeaza noi posibilitati, sperante, vise §i noi prietenii "

(Din "Totul tine de abilitati"- 2006, UNICEF §i Fundatia Victor Pineda).

40

Capitolul 7:

in~elegerea Ii includerea copiilor cu dizabilitati

,

Totl copiii sunt diferiti. Au inaltimi sl "forme" diferite, au talente sl abilitati diferite. Fiecare are talente sl capacltatl pe care sa Ie lrnpartaeeasca in comunitate. De asemenea, daca Ie dam ocazia, au multe lucruri sa ne lnvete,

Acest capitol evldentlaza metode prin care parintll sl cadrele didactice pot Inteleqe sl include copii cu diferite dlzabllltatl,

Toti copiii sunt perfecti asa cum sunt. Copiii pot avea dlflcultatl de auz, de vaz sau au dlflcultatl in a se deplasa sl este responsabilitatea noastra sa ne aslqurarn ca au tot ce este necesar pentru a fi lnteqratl cu succes. Uneori este usor sa observarn dizabilitatea unui copil sl care sunt nevoile acestuia.

Alteori, copilul poate avea 0 dizabilitate ce nu poate fi observata atat de usor sl deci nevoile lui vor fi mai greu de identificat. Indiferent de provocarile cu care se confrunta un copil, scolile trebuie sa ii accepte, sa-l lncluda sl sa Ie of ere toate instrumentele de care au nevoie pentru 0 integrare de succes.

Acest lucru include chiar ajutor in obtlnerea de echipamente sl dispozitive adaptate nevoilor lor.

Acest capitol cuprinde 0 lista cu cele mai Intalnite deficiente sau diflcultati ce sunt rezuItatuI diferitelor boli. Este bine sa acordarn atentle diticultatilor pe care Ie are un copil, pentru ca solutla care poate fi de ajutor unuia poate ajuta l?i altl copii.

7. intelegerea !ji includerea copiilor cu dizabilititi

Dizabilita~i vizibile fi invizibile

in acest capitol vorn vorbi despre dlzabllltatlle vizibile sl cele invizibile. Nu ne referim doar la faptul ca pot sau nu pot fi vazute, Acceptam unele dizabllltaf pentru ca sunt evidente sau au semne distinctive.

De exemplu, nu putem vedea surzenia, dar pentru ca unele persoane

poarta proteze auditive sau folosesc limbajul semnelor, stlrn ca acestea au 0 deficienta de auz.

Acelasl lucru este valabil sl in cazul persoanelor nevazatoare, Acestea poarta ochelari, au batul alb sau sunt insotiti de un caine Indrumator. Putem astfel reeunoaste usor aceste persoane ca avand dizabllitati.

Dar ce se lntarnpla in cazul persoanelor care au 0 dizabilitate ascunsa dar la fel de mare ca sl cele pe care Ie putem observa? Ne este mai greu sa Ie tnteleqern pentru ca nu putem vedea dizabilitatea? Le putem ajuta la fel de usor cum am ajuta 0 persoana in fotoliu rulant?

Dizabilitati care afecteaza invatarea ci

, , Y

memoria

Dlzabilltatlle ce afecteaza tnvatarea sl memoria pot fi rezultatul urmatoarelor sltuatll;

• dislexia

• discalculia

• dispraxia

• deficitul de atentle sau deficitul de atentle hiperreactiv (ADHD)

Cu toate ca programa scolara pentru un copil ar trebui sa fie cat mai apropriata de curricula generala a educatiei, trebuie facute unele modificari sl adaptari,

Vom descrie mai jos cateva metode prin care parintll sl cadrele didactice ii pot ajuta pe acestl copii cu deficiente de lnvatare specifice sa alba progrese mai bune acasa ~i la scoala,

Metodele alese trebuie sa se bazeze pe nevoile individuale ale flecarui copil.

Copilul, parintll !?i cadrele didactice trebuie sa se implice tmpreuna in conceperea unui program educational care sa fie adaptat nevoilor individuale.

41

7. intelegerea ,i includerea copiilor cu dizabilitati

Deficienta: cauze frecvente Ii solutii
, ,
Deficienta Cauze frecvente ale deficientei Solutii ,i mijloace de ajutor
. .
Mobilitate Distrofie rnusculara Fotolii rulante electrice sau cu
Leziuni ale maduvei spinarii, paraplegie antrenare rnanuala
Paralizie cerebrala Orteze
Arnputatli Bastoane, Carje
Spina bifida Proteze, chingi care sa rnentlna
Poliomielita postura corpului
Leziuni traumatice craniene Cadre de mers cu sau fara rotl,
Artrita juvenlla
Vizuala Cataracta Diferite tipuri de ochelari
Albinism Carti, tastaturi in limbaj Braille
Aniridia (Iipsa irisului) Lupe
Leziuni traumatice craniene Telefoane mobile
Coloboma Accesul la site-uri web
Deflclente vizuale corticale Ajutoare digitale personale*
Glaucom Recunoasterea optlca a caracterelor
Atrofia nervului optic Software de translatie a scrisului in
Hipoplazia nervului optic text vorbit
Retinopatia premature Cititoare de ecrane
Nistagmus Carti electron ice
De auz ~i de Otita medie (pierderea conductivitatii Limbajul semnelor, proteze auditive
vorbire urechii) rezultata din: Dispozitive auditive
• Infectii ale urechii Amplificatoare audio
• Oreion Ceasuri desteptatoare cu vibratll
• Pojar Semnale de avertizare luminoase,
• Varsat de vant alarme prin lumini
• Tumori craniene Dispozitive de dactilografiat, pagere,
• Leziuni ale urechii interne telefoane mobile cu mesaje text
Camereweb
Imagini filmate
SMS -uri
De vorbire Balbismul Comunicator vizual
Afazia Software de comunicare
Disartria Logopedie
Disfonia Laringe artificial
Cauze neurologice cum ar fi
accidentele vasculare, traumatismele
sau tumorile craniene, autism * Computer de buzunar

42

7. intelegerea !ji includerea copiilor cu dizabilititi

Copiii cu mai mult de 0 deflcienta de tnvatare au nevoie de un program care sa se adapteze nevoilor lor diferite. Metodele prin care putem ajuta un copil cu deflciente includ:

Citirea Pentru copiii care citesc incet sau carora Ii se pare greu cititul, poate fi de mare ajutor citirea unui text in acelasi timp in care acelasi text este redat pe 0 caseta/Cl).

Pentru copiii care nu reusesc sa clteasca, materialele video, filmele sau cartile audio Ie pot oferi acestora lnformatla pe care nu 0 pot lua din textele scrise.

Copiilor care nu pot citi scrisul de mana sau materialele tlparite mic, Ii se pot oferi manuale cu scrisul mai mare sau cu spatierea dubla a liniilor textului.

Memoria Copiii care au diflcultatl in a retlne sau a lua notlte pot folosi Insernnarile din caietele unui coleg de clasa, pot inregistra pe reportofon lectia sau pot cere profesorului 0 copie a elementelor principale ale lectiel.

Copiii care au probleme cu memoria pe termen scurt pot lnteleqe operatille matematice dar problemele lor se pot reflecta in reamintirea calculelor de baza, Pentru acesti copii sunt de mare ajutor tabelele cu calcule matematice sau un calculator.

Ascultarea Poezia, rimele, cantecele sau materialele audio pot dezvolta memoria sl abllltatlle de ascultare.

Copiii care scriu incet sau al carer scris nu este cltet sau contlne multe litere inversate, pot folosi un reportofon sau un calculator cu software de procesare a cuvintelor pentru a-sl face temele sau a da lucrari de control.

Ortografia

Copiii care au probleme cu ortografia pot folosi un dlctlonar de ortografie sau un dlctlonar computerizat. Ortografia ar trebui predata folosind mai multe metode cum ar fi rostirea, despartlrea in silabe a cuvantulul sl apoi scrierea acestuia.

43

7. intelegerea ,i includerea copiilor cu dizabilitati

Vocabularul Vocabularul si lnteleqerea unui copil pot fi lmbunatatite prin crearea unui dosar personal de cuvinte pe care trebuie sa lnvete sa Ie foloseasca. Pot fi, de asemenea, folosite "retele de cuvinte" care leaga cuvinte sl idei, precum sl idei sl metode care fac legatura scrlsa intre cuvintele sl ideile pe care Ie aude sau clteste, Un dlctlonar sau enciclopedie poate fi un instrument foarte bun in a-I ajuta cu vocabularul, ortografia si cititul.

Organizarea Copiii care au diflcultati in a-sl organiza timpul, materialele sl informatiile pot fi alutatl printr-o serie de abordarl care includ:

• 0 camera llnlstlta si ordonata acass:

• un ceas cu alarrna;

• texte ce pot fi evldentlate cu 0 carioca;

• un jurnal al sarcinilor de lucru ce poate fi folosit atat acasa cat sl la scoala:

• lnstructiunl despre cum i~i pot dezvolta abllltatlle de studiu;

• un jurnal personal pentru organizarea pe ore a sarcinilor.

Scrierea Copiii care nu pot sa copieze corect, dar care au nevoie de exercltlu de scriere, pot fi aiutati de cadrele didactice prin:

• lasarea unui spatlu sub fiecare cuvant, fraza sau propozltle:

• oferirea de materiale pentru cei care nu pot copia de la tabla sau nu pot scrie dupa dictare;

• oferirea unei liste de cuvinte pe marginea dreapta a foii, pentru copiii care sunt stanqacl:

• pentru copiii cu scrisul mare, oferirea unor spatll mai mari pentru actlvltatlle de genul "umple spatlul gol".

Vorbirea Copiii carers Ie ia mai mult timp pentru a intelege informatia vorblta au nevoie de rabdare, Este posibil sa nu inteleaga pe deplin 0 intrebare adresata, sa alba probleme in a-sl aminti lnformatll sau sa nu reuseasca sa dea raspunsul corect. Acestor copii, cadrele didactice ar trebui sa Ie of ere mai mult timp pentru a raspunde sau sa Ie of ere Intrebarile scrise.

44

7. intelegerea !ji includerea copiilor cu dizabilititi

Limbajul scris sl cel vorbit trebuie predate trnpreuna cat mai mult timp posibil. llustratllle dintr-o carte pot fi folosite pentru a incuraja conversatla pe marginea a ceea ce s-a citit. Materialele citite pot fi transformate in rezumate vorbite, retele de cuvinte ce leaga lmpreuna ideile sau in prezentarl pe calculator.

$tim ca fiecare copil este diferit -liii totl copiii sunt speciali. Unii copii sunt speciali prin felul in care iliii provoaca parintll sl familia, prietenii sl cadrele didactice la experiente mai dificile. Copiii cu dizabllitati of era rnulta experlenta colegilor lor de clasa, in ceea ce priveste ascultarea, rabdarea si Irnpartlrea cu cellaltl,

45